Cercetari Privind Performantele Productive ale Vacilor de Rasa Friza Corelate cu Tehnologia de Crestere din Ferma S.c. Modern Farm S.r.l. Jucu,judetul Cluj Napoca

REZUMAT

Evaluarea permanentă a performanțelor productive ale vacilor de lapte este necesară pentru îmbunătățirea continuă a calității laptelui materie primă obținut de la acestea , deziderat care duce la obținerea unor produse alimentare salubre și sigure din punct de vedere alimentar.

Această lucrare are ca scop principal analiza performanțelor productive și a tehnologiei de creștere a vacilor de lapte din ferma S.C. MODERN FARM S.R.L. Jucu, județul Cluj-Napoca.

Ferma S.C. [NUME_REDACTAT] S.R.L. a fost înființată în anul 2006 pe data de 14 iulie. Aceasta ia naștere în urma accesării în anul 2006 a unei finanțări SAPARD pentru înființare fermă zootehnică.

Prezenta lucrare este structurată pe două părți, cuprinzâd șase capitole. Prima parte este alcătuită din două capitole, ce tratează aspecte bibliografice, cu referire la situația actuală a creșterii bovinelor pe plan mondial și national, de asemenea o succintă descriere a rasei Holstein-Friză.

Partea a doua a lucrării , însumează cercetările proprii, și cuprinde șase capitole care înglobează scopul lucrării , materialul biologic și metoda de lucru, rezultatele obținute, concluziile desprinse și bibliografia.

Pentru studiul producției de lapte, privind însușirile de calitate ale laptelui în anul 2014, numărul total de vaci cercetate, respective analize efectuate a fost de 1391. Procentul mediu de grăsime, proteină respectiv cel de lactoză al laptelui obținut în fermă pe parcursul anului 2014 a fost de (4,19%) pentru grăsime, (3,63%) pentru proteină, respectiv (4,75%) pentru lactoză.

Media producției de lapte obținută zilnic pe cap de vacă mulsă în fermă a fost la nivelul anului 2014 de 23 litri lapte/cap/zi.

Cuvinte cheie: Holstein-Friză, fermă, producție, vaci de lapte

RESEARCHES CONCERNING THE PRODUCTIVE PERFORMANCES CORRELATED WITH THE EXPLOITATION TECHNOLOGY OF THE MILKING COWS AT THE FARM

S.C. MODERN FARM S.R.L., JUCU, CLUJ-NAPOCA COUNTRY

[NUME_REDACTAT]: Grigore ONACIU

University of [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], Faculty of [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT] Street 3-5, 400372, Cluj-Napoca, [NUME_REDACTAT] adress:u_flory92@yahoo.com

ABSTRACT

The permanent evaluation of milk production obtained from milking cows is required to continuously improve the quality of raw milk, thus inducing the production of quality and safe in terms of food.

This paper has as main purpose the analysis of the production performances as well as the technology of raising milking cows on the S.C. MODERN FARM S.R.L farm, in Jucu, Cluj-Napoca country.

The S.C. [NUME_REDACTAT] S.R.L live stock farm was set up in 2006 on 14 july by accesing a SAPARD program for founded farm.

The paper is devised in two parts an is structured in six chapters. The first part is made of two chapters, which deal with bibliographical aspect, concerning the present situation of growing cattle, worldwide and on a national level, also as a brief description of the Holsteian-Fresian breed.

The second part of the paper contains personal research, expands on four different chapters, which comprises the aim of the paper, the biological material and the method of work, the results obtained, conclusions and the bibliography.

For the obtaining results of production performance where analized 1391 milk samples.The percents of fat, protein and lactose obtained from the raw milk having values of 4,19 for the fat percent, 3,63 for the protein percent and 4,75 for the lactose percent.

The average of daily milk production for a single dairy from farm in 2014 was 23 lithers /day.

Keywords:Holstein-Fresian, production, farm, milking cows

Cuprins

INTRODUCERE

Bovinele se găsesc peste tot în lume, din nordul îndepărtat al Canadei și Rusiei până în sudul Australiei, din SUA până în Japonia.Încă din vremuri străvechi creșterea bovinelor a reprezentat o activitate importantă pentru om, acest sector a evoluat și s-a perfecționat odată cu el.

La ora actuală creșterea bovinelor este o activitate de bază a agriculturii, în zootehnie reprezentând sectorul principal de creștere. Bovinele au o importanță social-economică, sanitară, biologică si ecologică de prim ordin în economia multor state. Ele furnizează un volum mare de produse animaliere, de însemnată importanță pentru consumul populației și pentru industria prelucrătoare. Astfel, bovinele furnizează 96% din cantitatea totală de lapte ce se consumă pe glob (635575,9 mii tone) în anul 2013, 33% din cea de carne și 90% din totalul pieilor grele de bună calitate, ce se utilizează în industria prelucrătoare.

Creșterea și exploatarea taurinelor în lume se face în principal pentru producția de lapte, însă în ultimii ani tot mai frecvent atenția crescătorilor este îndreptată și spre producția de carne. Laptele este alimentul cel mai complet și mai ușor asimilat de organism, constituind un aliment de bază în alimentația omului, în compoziția lui regăsindu-se mai mult de 100 de substanțe nutritive necesare organismului.

În altă ordine de idei atenția acordată în ultimul timp taurinelor, ca rezervă imporantă în sporirea producției de carne a fost determinată de faptul că taurinele valorifică superior sortimente de furaje ieftine și alte subproduse din agricultură.

Laptele este considerat un aliment sănătos, ieftin și ușor de asimilat de organism, aceste caracteristici contribuind la creșterea consumului de lapte de vacă la nivel global de la un an la altul. Un alt fapt care determină sporirea efectivelor vacilor de lapte și a potențialului de producție este și creșterea demografică.

[NUME_REDACTAT] se observă aceeași tendință, în ultimii ani a crescut producția medie de lapte pe cap de vacă furajată concomitent cu scăderea efectivelor, laptele obținut în prezent fiind corespunzător din punct de vedere calitativ și igienic, îndeplinește cerințele și parametrii de “LAPTE CONFORM” iar în ce privește consumul de lapte/locuitor acesta a crescut constant în

timp iar TVA-ul redus la alimente, introdus recent va impulsiona consumul, acesta fiind dependent și de puterea de cumpărare.

Începând cu data de 01.01.2015 a încetat alocarea cotelor de lapte în țările membre UE și implicit în România, moment care impune o regândire a creșterii vacilor pentru producția de lapte în condiții de eficiență economică sporită care să permită menținerea fermelor românești într-o piață fără restricții cantitative dar concurențională a laptelui din spațiul UE și cel global.

Statisticile disponibile relevă un consum mediu pe locuitor la nivel mondial de 90 litri lapte/cap locuitor/an. La nivelul [NUME_REDACTAT] consumul este de 79 litri/cap de locuitor/an.

Prezenta lucrare de cercetare scoate în evidență importanța calității producției de lapte analizată în corelație cu fluxul și tehnologia de creștere a vacilor de rasă Friză, crescute în ferma SC [NUME_REDACTAT] Jucu.

PARTEA I

STADIUL ACTUAL AL CREȘTERII BOVINELOR

LA NIVEL GLOBAL ȘI NAȚIONAL

CAPITOLUL I

ACTUALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE ÎN CREȘTEREA ȘI EXPLOATAREA BOVINELOR

1.1.Imporanța producțiilor bovinelor în alimentația omului

Creșterea bovinelor reprezintă un sector de bază în zootehnie.Prin producțiile pe care le realizează taurinele asigură aprovizionarea cu produse alimentare de primă necesitate și pune la îndemâna consumatorilor produse cu o înaltă valoare biologică și nutritivă, contribuind astfel la creșterea nivelului de trai și sănatate al oamenilor. Printre altele, creșterea și exploatarea bovinelor asigură materii prime pentru industria alimentară, ușoară și cea farmaceutică.

În prezent creșterea bovinelor asigură 96% din producția totală de lapte și 33 % din producția totală de carne. Pe lângă acestea se obțin multe alte subproduse cu o largă utilizare.

Bovinele reprezintă în prezent circa 65% din totalul efectivelor de animale crescute pentru producția de lapte. Evoluția pe viitor a efectivului de bovine va fi determinată de creșterea populației pe glob și odată cu acest fapt creșterea consumului de produse asigurate de această specie. Dinamica populației în prezent se prezintă sub forma unei explozii demografice. În condițiile în care în anul 2000 populația a fost puțin peste 6 miliarde de oameni, în anul 2010 aceasta ajunge la aproape 7 miliarde, iar în prezent depășește 7 miliarde de locuitori.

Pe lângă dinamica populației un factor care trebuie luat în calcul este asigurarea necesarului zilnic de substanțe nutritive.Diferențele sunt majore la nivel de continente în ceea ce privește consumul de substanțe energetice și proteice pe cap de locuitor.

Cele mai mici neajunsuri se constată în cazul consumului de substanțe energetice, deficit însă există și în cazul asigurării necesarului zilnic de substanțe proteice.Deficitul de substanțe proteice se resimte în prezent la peste 63% din populația globului.

Consumul mediu de proteină pe locuitor la nivel global este de 75 grame,reprezentând numai 71% din necesarul zilnic.Dat fiind faptul că necesarul zilnic este de 110 grame proteină/locuitor/zi și 50% trebuie să fie de origine animală, consumul actual este insuficient.

Potrivit studiilor efectuate în ultimii ani consumul de proteină total a crescut față de anul 1990 cu 7,11%, iar consumul de proteină de origine animală a avut o creștere de 19,09% față de 1990. Consumul mediu zilnic de proteină animală este de 28,7 g, o proporție de 83% este asigurată prin lapte și carne, iar cea de carne cca 30% este asigurată de carnea de bovine.

Se preconizează că în anii ce urmează ritmul de multiplicare al populației va crește în medie cu 1,8-2% anual în țările puțin dezvoltate și cu 0,2% în țările dezvoltate ceea ce va duce la creșterea intensă a cerințelor alimentare, acestea devenind duble pentru producția cerealieră și cu peste 30% mai mari pentru produsele de origine animală.

De-a lungul secolelor bovinele au avut o contribuție esențială asupra dezvoltării vieții materiale și culturale a omenirii. În funcție de etapele istorico-sociale parcurse de omenire, creșterea bovinelor a avut evoluții diferite, dupã domesticire acestea au fost utilizate îndeosebi la tracțiune, în transporturi, pieile pentru îmbrãcãminte, producția de carne și lapte a evoluat în timp. Creșterea bovinelor constituind o preocupare permanentã și continuă pentru omenire.

În prezent bovinele sunt crescute și exploatate pentru producția de lapte și carne, având o importanță strict locală în exploatarea pentru tracțiune, constituind o deosebitã sursã de alimente bogate în proteine, ale cãror consum a crescut substanțial în ultimul timp, datoritã tendinței de îmbunãtãțire continuã a nivelului de trai.

Atât prin producția de lapte cât și prin cea de carne bovinele contribuie indirect la creșterea nivelului de trai și sãnãtate a omenirii, produsele obținute în urma creșterii și exploatãrii bovinelor având o reală importanță pentru copii, bãtrâni și muncitori care lucreazã în medii toxice. Pe mãsura creșterii nivelului de trai al omenirii, scade și consumul unor alimente de origine vegetalã în favoarea celor de origine animalã.

În țãrile vest europene a scãzut în ultimele opt decenii consumul de pâine pe locuitor de la 200 kg. la sub 60 kg., în timp ce consumul total de carne a crescut de la 33 kg la 86,2 kg (2,6 ori), iar consumul de lapte de peste 2,6 ori, raport ce prezintă variații diverse de la o țarã la alta.

Prin creșterea demografică și pe fondul creșterii nivelului de trai acoperirea cererii de proteinã se va face cu un aport substanțial al sectorului de producție animalã și implicit al celui de creștere și exploatare a bovinelor.

1.2.Contextul actual în creșterea și exploatarea bovinelor pe plan mondial

Tendința actuală în creșterea și exploatarea bovinelor pe plan mondial și național are ca scop primordial creșterea producțiilor.Acest deziderat poate fi realizat atât prin creșterea efectivelor, cât și prin creșterea potențialului productiv la nivel de individ.

Datorită diversității producțiilor pe care le realizează, consumul redus de energie și natura furajelor pe care le valorifică conferă creșterii și exploatării bovinelor caracterul unei activități durabile și de perspectivă. Specia taurină s-a făcut remarcată prin caracteristicile biologice și însușirile valoroase de producție și a corespuns cel mai favorabil scopurilor urmărite de către crescători.

Evoluția bovinelor a fost favorizată de o serie de transformări pe care omul le-a implementat în scopul obținerii unor producții cât mai mari, în condiții de eficiență economică. Perfecționarea tehnologiilor de creștere, exploatare și selecția materialului biologic au dus la apariția raselor ameliorate cu performanțe de producție superioară în condiții de eficiență economică.

Taurinele participă necondiționat la rentabilizarea și intensificarea exploatațiilor agricole, valorifică și transformă eficient în lapte și carne resurse naturale precum și diferite reziduri din industria alimentară asigură continuitatea proceselor de producție în agricultură și utilizarea rațională a forței de muncă pe tot parcursul anului. Numeroasele avantaje care decurg din creșterea și exploatarea bovinelor conduc la dezvoltarea și perfecționarea continuă a acestui sector.

În ultimele decenii o tendință pe plan mondial este reducerea lentă, dar permanentă a cererii consumatorilor față de alimentele având concentrație energetică mare, cereale, cartofi, paralel cu o cerere tot mai mare pentru lapte, legume și carne.

La nivel mondial, creșterea si exploatarea bovinelor a fost determinată de cele două direcții principale, producția de lapte și carne, raportul între cele două direcții fiind diferit de la o țară la alta, condiționat de tradițiile și cultura diverselor popoare.

În ultimii ani creșterea producției de lapte s-a realizat, în mod special prin creșterea efectivelor de bovine.În schimb în țările care posedă o economie dezvoltată sporirea producției totale de lapte s-a realizat prin creșterea producției individuale de lapte în defavoarea creșterii efectivelor de animale.

1.2.1.Dinamica efectivelor de bovine și producției de lapte

Odată cu creșterea populației și totodată a cerințelor față de produsele agroalimentare, acest fapt determină creșterea producțiilor în sectorul zootehnic. Pentru satisfacerea cerințelor s-a sporit efectivul și a evoluat în același timp nivelul producțiilor.Au rezultat direcții diferite de creștere și exploatare a bovinelor, de-a lungul timpului coordonate de crescătorii și specialiștii în domeniu conform cerințelor și ritmului de dezvoltare al societății.

Fenomenul creșterii efectivelor totale și în același timp a producției de lapte, bineînțeles în proporții diferite, nu se manifestă pe continentele care cuprind marea majoritate a țărilor puternic industrializate ale lumii, din contră aici au loc scăderi de efective de vaci, dar cu o creștere puternică a producțiilor medii de lapte pe vacă.(Onaciu G. 2013)

Tabelul 1.1

Dinamica efectivelor totale de bovine în perioada 1990-2013 (mii capete)

Sursa: F.A.O.- 2015

Făcând o analiză a ultimilor 23 de ani a efectivelor de bovine se constată o creștere cu 16,30%, respectiv o creștere de la 1445000,3 la 1661369.9 datorată creșterii populației și odată cu aceasta a nevoilor de hrană.

În tabelul de mai sus este redată dinamica efectivului de bovine la nivel mondial și pe continente in perioada 1990-2013.

La nivel de continent, Africa totaliza în anul 1990 un efectiv de 192107,1 mii capete bovine, ceea ce reprezenta 13,29% din efectivul mondial, ajungȃnd în anul 2013 la un efectiv de 308946.9 mii capete ceea ce reprezintă 18,59% din efectivul mondial .Creșterea efectivelor în perioada 1990-2013 fiind de 60.82%.

America de Nord și Centrală deținea în anul 1990 un efectiv de 160907.6 mii capete bovine, ceea ce reprezenta 11,30% din efectivul mondial, ajungȃnd în anul 2013 la 157153.6

capete reprezentȃnd 9.45% din efectivul mondial. [NUME_REDACTAT] de Nord și Centrală în această perioadă efectivul de bovine a scăzut cu (-2.33)%.

[NUME_REDACTAT] de Sud efectivul de bovine număra în anul 1990 un efectiv de 273215.7 mii capete bovine, reprezentȃnd 20.72% din efectivul mondial, acesta ajunge în anul 2013 la 348535.2 mii capete, reprezentȃnd 20.98% din efectivul mondial. La nivelul acestui continent , creșterea efectivelor în perioada 1990-2013 fiind de 27.57%.

La nivelul continentului asiatic situația privind fluctuația efectivelor de bovine este următoarea: Asia însuma în anul 1990 un efectiv total de 543256.1 mii capete bovine, ceea ce reprezenta 40,12% din efectivul mondial, acesta ajunge la sfȃrșitul anului 2013 la un efectiv de 682838.1 mii capete, reprezentȃnd 41.1% din efectivul total la nivel mondial. Creșterea efectivelor în perioada 1990-2011 fiind de 25.69%.

[NUME_REDACTAT], efectivul de bovine ajungea în anul 1990 la un efectiv total de 243633,1 mii capete bovine, care reprezenta la aceea vreme 12,13% din efectivul mondial, acesta ajungȃnd la sfȃrșitul anului 2013 la 122474,6 .mii capete, reprezentȃnd 7,37% din efectivul mondial. Pe acest continent în perioada 1990-2013 efectivele de bovine au scăzut cu (-49,7%)

[NUME_REDACTAT], la nivelul anului 1990 efectivul total de bovine era de 31880.7 mii capete bovine, acesta reprezentȃnd 2,43% din efectivul mondial, ca la sfârșitul anului 2013 să ajungă la 40221.7 mii capete, reprezentȃnd 2,42% din efectivul mondial. La nivelul acestui continent creșterea efectivelor în perioada mai sus menționată fiind de 26.16%.

Concluzia desprinsă analizând datele mai sus menționate este că la nivel continental, în perioada 1990 – 2013, cele mai mari creșteri de efectiv de bovine au fost în Africa (60.82 %), urmând acestui clasament America de Sud cu o creștere de (27.57%) și Asia (25.69%), La polul opus găsindu-se Europa,unde s-au înregistrat cele mai însemnate reduceri de efectiv, populația totală de bovine scăzând cu (-49.73 %)

În ceea ce privește situația taurinelor la nivel global, efectivul de taurine a înregistrat o creștere în perioada 1990-2013 cu 11.63%, de la 1296816,1 mii capete în anul 1990, la 1467548.7 mii capete în anul 2013.Analizând la nivel de continent situația se prezintă distinct în funcție de aria geografică la care se face referire.

Pe continentul african efectivul total în anul 1990 era de 189209,6 mii capete taurine, reprezentȃnd 14,59% din efectivul mondial, în anul 2013 ajungându-se la un efectiv de 304746.9 mii capete, reprezentȃnd 20.76% din efectivul mondial. Creșterea efectivelor de taurine în perioada 1990-2013 fiind de 61.06%

Pe continentul asiatic efectivul total de taurine a fost in 1990 de 399953,7 mii capete taurine, reprezentȃnd 33,26% din efectivul mondial, acesta ajunge la sfȃrșitul anului 2013 la un efectiv de 494982.2 mii capete, reprezentȃnd 33.73% din efectivul mondial. [NUME_REDACTAT], creșterea efectivelor de taurine în perioada 1990-2013 fiind de 23.75%.

America de Nord și Centrală însuma în anul 1990 un efectiv total de 160900,1 mii capete taurine, acestea reprezentând 12,41% din efectivul mondial, efectiv ce ajunge la sfȃrșitul anului 2013 la 157147.5 mii capete, reprezentȃnd 10.7 din efectivul mondial.Scăderea efectivelor de taurine în perioada 1990-2013 a fost de (-2.33%).

America de Sud deținea în anul 1990 un efectiv total de 271818,1 mii capete taurine, ceea ce reprezenta 20,96% din efectivul mondial, efectiv ce ajunge la sfȃrșitul anului 2013 la 348401.9 mii capete, reprezentȃnd 23.74% din efectivul mondial. [NUME_REDACTAT] de Sud, creșterea efectivelor în intervalul 1990-2013 fiind de 28.17%.

[NUME_REDACTAT] efectivul totaliza în anul 1990 un număr de 243054,2 mii capete taurine , reprezentȃnd 18.74% din efectivul mondial, acesta ajungȃnd la sfȃrșitul anului 2013 la 122048.7 mii capete, reprezentȃnd 8,31% din efectivul mondial. Europa se confruntă cu o scădere a efectivului de taurine în perioada 1990-2013 cu (-49.79%).

Oceania avea în anul 1990 un efectiv de 31880,5 mii capete taurine, ceea ce reprezenta 2.46% din efectivul mondial, acesta fiind la sfȃrșitul anului 2013 de 40221.5 mii capete, reprezentȃnd 2,74% din efectivul mondial. Pe acest continent, creșterea efectivelor de taurine în perioada 1990-2013 a fost de 26.16%.

Cea mai mare creștere a efectivului de taurine este în Africa (61.06%), urmând ,Asia (33.73%).[NUME_REDACTAT] s-a redus semnificativ efectivul cu (-49.79%), însă a crescut capacitatea individuală de producție.

Tabelul1.2. . Dinamica efectivelor de taurine în perioada 1990-2013 (mii capete)

Sursa: F.A.O.- 2015

Fig 1.5. Repartiția

procentuală

pe continente a

efectivului de taurine

în anul 2013

Privitor la siuația bubalinelor, în perioada 1990-2013, efectivele de bubaline au înregistrat o creștere cu 34.2%, de la 148184.2 mii capete în anul 1990, la 193821.2 mii capete în anul 2013. La nivel continental, Asia deține ponderea cea mai însemnată din efectivul mondial, în anul 1990 avea un efectiv total de 143302,4 mii capete bubaline, reprezentȃnd 96.71% din efectivul mondial, iar la sfȃrșitul anului 2013 s-a ajuns la un efectiv de 187856 mii capete, reprezentȃnd 96,9% din efectivul mondial. [NUME_REDACTAT], creșterea efectivelor de bubaline în perioada 1990-2013 fiind de 35,92%. Celelalte continente prezintă importanță minoră în ceea ce privește efectivele de bubaline.

Tabelul 1.3

Dinamica efectivelor de bubaline în perioada 1990-2013(mii capete)

Sursa: F.A.O.- 2015

1.2.1. Efectivul de taurine exploatate pentru producția de lapte si producția mondială de lapte

Posibilitățile de sporire ale efectivului de taurine sunt influențate de condițiile specifice zonale, de baza tehnico-materială asigurată și gradul de intensivizare a tehnologiilor de exploatare, de consumul intern și de cerințele pentru export.

Din datele prezentate în tabelul (1.4) reiese o mare variabilitate între continente, aspecte care se găsesc într-o strânsă corelație cu gradul de dezvoltare tehnico-economică a acestora și cu nivelul de trai al țărilor și cultura popoarelor.

Numărul vacilor de lapte a crescut din 1990 până în 2013 cu 21,42%, de la 223066,9 mii capete la 270848,2 mii capete. Cele mai semnificative diferențe de creștere în această perioadă s-au înregistrat în interiorul continentului Africa cu o creștere de 98,19% în această perioadă, iar Asia cu 85.75%, America de Sud cu 23.54%), La polul opus se află Europa unde s-au înregistrat cele mai masive reduceri de efectiv cu (-54.2) mii capete.

Tabelul 1.4

Dinamica efectivelor de vaci exploatate pentru producția de lapte pe plan mondial

(mii capete)

Sursa: F.A.O.- 2015

În principal creșterea producției de lapte s-a realizat în special pe seama sporirii efectivelor de vaci, rezultatul unui progres continu privind producția individuală prin ameliorare genetică. Creșterea efectivelor și a producției de lapte în proporții diferite, nu se manifestă la nivelul continentelor care cuprind marea majoritate a țărilor puternic industrializate ale lumii, dimpotrivă aici au loc scăderi de efectiv, în schimb în aceste țări are loc o creștere puternică a producțiilor medii de lapte pe cap de vacă.

Făcând o analiză a evoluției producției de lapte pe plan mondial se constată o creștere în perioada 1990-2013 de 32,68%, de la 479035,4 mii tone la 635575.9 mii tone.

Privind în ansamblu situația, cele mai însemnate creșteri ale producției în această perioadă s-au înregistrat în țările din Asia care au înregistrat o creștere cu 117,43%, de la 56553,9 mii tone în 1990 pȃnă la 177475.2 mii tone în anul 2013

[NUME_REDACTAT] a crescut cu 124,41%, de la 15204,7 mii tone la 34121 mii tone. [NUME_REDACTAT] de Sud producṭia a crescut în aceeași perioadă cu 37,14%, de la 31787,5 mii tone în 1990 la 69115.3 mii tone în 2013, în Oceania, cu 102.9%. Creșterea cea mai însemnată s-a manifestat în America de Sud unde cantitatea de lapte marfă a crescut cu 213,82%.

[NUME_REDACTAT] a avut loc cea mai însemnată reducere a producției, cu (-24%) în anul 2013 faṭă de anul 1990.

Analizând potențialul mediu de producție al taurinelor la nivel de populație, variază în limite foarte largi de la o zonă de creștere la alta, fiind direct influențat de capacitatea biologică de producție a acestora.

În tabelul de mai jos este ilustrată dinamica producției de lapte la specia taurină la nivel mondial.

Tabelul 1.5

Dinamica producției totale de lapte la taurine(mii tone)

Sursa: F.A.O.- 2015

` Fig 1.5 Repartiția producției totale de lapte în anul 2013

1.2.3.Producția de carne a bovinelor la nivel mondial

Se constată în ultimul timp o tendință crescută de sporire a producției de carne de vită și totodată orientarea crescătorilor de bovine către creșterea și exploatarea taurinelor de carne.

Acest fapt este datorat avantajelor ce reies prin exploatarea lor.

Tehnologia de creștere a vacilor de carne este foarte simplă, costurile pe de o parte, îndeosebi investițiile inițiale sunt mai scăzute decât în cazul creșterii vacilor de lapte, capacitatea de valorificare superioară a unor sortimente de furaje ieftine ca masă verde, fibroase, grosiere și a altor subproduse din agricultură, de asemenea carnea este un aliment care excelează prin valoarea sa nutritivă și biologică.

Sectorul cărnii de vită continuă la nivel mondial, sa crească cu +1,7% pe an, conform OECD-FAO. Această creștere a producției s-a datorat :ameliorării performanțelor productive a animalelor supuse îngrășării,însoțită de creșterea masei corporale la sacrificare, precum și îmbunătățirea continuă a tehnologiilor de furaje și întreținere.

Taurinele constituie în continuare o importantă sursă de carne, participând la fondul mondial de carne cu aproximativ 33%. Dezvoltarea pe viitor a sectorului producției de carne de taurine este determinată de consumul încă redus de carne de vită la nivel mondial, aproximativ 10,4 kg carne de vită/locuitor/an.

Fig 1.6.Evoluția consumului mondial de carne

Sursa:OECD-FAO

Pentru dezvoltarea acestui sector se urmărește creșterea cantității cărnii sub raport cantitativ (deziderat urmărit mai ales în țările ce înregistrează un mare deficit alimentar),pe de altă parte calitativ (obiectiv urmărit mai cu seamă în țările dezvoltate din punct de vedere economic).

O alimentație rațională științific, presupune atât satisfacerea cerințelor nutritive, cât și asigurarea unor produse alimentare de calitate și salubre. Dintre toate produsele de origine animală care intră în alimentația omului, cel mai important este carnea.

Valoarea nutritivă a cărnii este dată de conținutul în proteine, lipide, hidrați de carbon, vitamine și substanțe minerale.

În ceea ce privește creșterea și exploatarea taurinelor pentru producția de carne în

țările cu zootehnie avansată se face în ferme mici si mijlocii, iar în ultimul timp si în ferme mari, se constată o tendință de creștere a exploatațiilor de taurine cu efective mari în detrimentul exploatațiilor mici. Un deziderat important avut în vedere pune accent pe concentrarea, specializarea și intensivizarea producției datorită faptului că producția de carne obținută în prezent nu reprezintă adevăratul potențial de care dispune specia.

Tabelul 1.7

Dinamica producției de carne de taurine pe plan mondial (mii tone)

Sursa: F.A.O.- 2015

Producția de carne a crescut în ultimii ani, constantându-se un progres de la un an la altul, producția de carne a cunoscut o majorare procentuală de 20.7%, în perioada 1990-2013, creșterea nu a fost datorată sporirii numerice a efectivelor taurinelor de carne, a fost urmarea creșterii masei la sacrificare, cu aceasta și a randamentului mai bun la sacrificare, îmbunătățirea condițiilor de întreținere, de alimentație și ameliorarea continuă a performanțelor de producție.

Ritmul de creștere al producției de carne variază mult de la un continent la altul, evoluția producției de carne a fost urmarea creșterii numerice a populației umane,de asemenea îmbunătățirea condițiilor economice și sociale.

În perioada 1990-2013 un ritm de creștere mai scăzut a avut loc in Oceania cu 33.3% și America de Nord și Centrală cu 16.3%.

Pe continental Asiatic în perioada 1990-2012 s-a înregistat o creștere a producției de carne cu 188.2%, urmată de Africa cu 72.05%, iar în America de Sud a avut loc o creștere de 66.7%. La polul opus, în țările producătoare de carne de taurină din Europa producția de carne a scăzut drastic, în 2013 față de 1990 producția de carne din Europa a scăzut cu(-49.5%)

Tabelul 1.8

Greutatea medie a carcasei

Sursa: F.A.O.- 2015

La nivel global greutatea medie a carcasei este de 222.6 kg pe plan mondial, cu variații însemnate de la o zonă la alta, masa carcasei având 156.1 kg în Africa și 306,8 kg în America de Nord și Centrală. În tabelul de mai sus, este ilustrată greutatea medie a carcasei la nivel mondial și pe continente în ultimii 23 de ani.

Făcând o analiză a efectivului de taurine exploatate pentru producția de carne, la nivel global , a avut loc o creștere a efectivului cu 17.5% până în anul 2013, raportat la 1990.

Însemnate creșteri ale efectivului de taurine în intervalul 1990-2013 au avut loc în Asia cu 151.9%. [NUME_REDACTAT] în același interval au crescut cu 58.6%, în America de Sud efectivele au crescut cu 44.5%. [NUME_REDACTAT], efectivul a crecut cu 7.4%, de asemenea și în America de Nord și Centrală cu 2.9%. Cele mai masive reduceri de efective au avut loc în Europa, unde efectivul de taurine destinate sacrificării a scăzut cu (-53.9%).

Tabelul 1.9

Evoluția efectivului de taurine sacrificat pentru carne (mii capete)

Sursa: F.A.O.- 2015

Fig 1.6 Evoluția efectivului de taurine sacrificat pentru carne, anul 1990 și 2013

Pe continentul European în ciuda tendinței generale de creștere numerică de la nivel global, se înregistrează o scădere destul de accentuată a numărului de taurine destinate sacrificării pentru producția de carne, scăderea din ultimii 10 ani se datorează în mare măsură noilor tendințe ale crescătorilor de animale de a spori producția marfă prin creșterea performanțelor animalelor și nu prin mărirea efectivelor, același deziderat a avut loc și în America de Nord. Din contră pe continentele considerate în curs de dezvoltare, America de Sud, Africa, se practică o creștere susținută a numărului de animale în detrimentul performanțelor individuale.

1.3. SITUAȚIA BOVINELOR ÎN ROMÂNIA

[NUME_REDACTAT], încă din neolitic s-a practicat creșterea bovinelor, urmând ca mai târziu dacii să utilizeze taurinele pentru lapte și carne și în mod special pentru tracțiune, efectivele de bovine au suferit modificări însemnate de-a lungul secolelor, datorate în mare parte condițiilor sociale și politice astfel încât în a doua jumătate a secolului XIX materialul biologic existent în țară să fie reprezentat de rase primitive care aveau producții modeste. Prin simentalizare, brunizare și roșizare s-a derulat un lung proces de ameliorare.

Totalitatea modificărilor, în special cele din ultimii 50 de ani, respectiv trecerea de la mica proprietate la proprietatea colectivă, apoi brusc la proprietatea privată, lucru ce va avea o influență majoră asupra situației dezvoltării agriculturii în general și a creșterii animalelor.

Pe de-o parte creșterea animalelor este în prezent și se dorește să fie și pe viitor, o activitate productivă de importanță majoră, pentru asigurarea bunurilor agroalimentare necesare în hrana populației și pentru participarea la schimburile internaționale care vor permite obținerea unui material biologic cu potențial ridicat, cu performanțe comparabile cel puțin cu cele realizate în prezent la nivel mondial.

În sprijinul realizării celor enumerate mai sus va fi necesară o creștere a efectivelor de animale, a valorii lor genetice, de asemenea și o zonare corespunzătoare a raselor.

1.3.1. Evoluția efectivelor de bovine din [NUME_REDACTAT] cadrul sectorului agroalimentar și implicit în sectorul zootehnic pe parcursul perioadei de tranziție la economia de piață, au avut loc transformări însemnate. După primii trei ani postmergători anului 1989 a avut loc o diminuare însemnata a efectivelor de bovine cu 35% dar și a efectivului total al vacilor de lapte cu 8%, manifestată ca și o consecință de sine înțeleasă a sectorului zootehnic după o politică greșită, manifestată spre creșterea numerică a efectivelor, fără o justificare economică. În urma excluderii prevederilor politice privind sacrificarea bovinelor care au urmat noii perioade (post 1989), a decretat tăieri masive ale efectivelor de bovine, în special a taurinelor aflate în anumite stări fiziologice( bolnave, bătrâne )și cu manifestarea unui potențial productiv scăzut.

Ulterior, productivitatea a evoluat considerabil (33%) iar în anii ce au urmat s-a menținut această tendință, până în 2006 când s-a înregistrat cea mai crescută productivitate de după 1990.

Prin urmare în cadrul sectorului a avut loc o îmbunatățire însemnată a productivității, cu toate că este mediocră comparativ cu cea din țările UE.

Până în 1990, în pondere de 82% producția de lapte și efectivele de bovine erau organizate în cooperative agricole de producție și mici producători. După 1989 odată cu desființarea cooperativelor de producție și reducerea sectorului de stat în cadrul producției animaliere precum și declinul industriei procesatoare supradimensionate, au avut un impact însemnat în schimbările structurale majore în primii ani ai tranziției, continuând până la aderare. Similar celorlalte țări din Europa de Est în Romania după schimbarea regimului politic și trecerea la un nou sistem de relații de producție s-a înregistrat o însemnată diminuare a activității economice din țară, cu puternic impact în sectorul agricol.

În sectorul zootehnic s-a înregistrat o însemnată reducere a efectivelor de animale,respectiv a taurinelor, ca repercursiune a noii situații.

În perioada 1998-2001 s-au stopat subvențiile către sectorul zootehnic, înregistrandu-se un declin ușor al efectivelor, productivității și producției totale, reacția sectorului a demonstrat sensibilitatea la politicile de sprijin. Odată cu reintroducerea parțială a sprijinului dedicat redresării sectorului zootehnic, s-au stabilizat efectivele de vaci de lapte, influențand pozitiv productivitatea (cu circa 10% anual) și producția totală, care a crescut cu circa 15% până în 2006, și de asemenea au stimulat livrările de lapte materie primă destinat procesării, care a crescut în medie cu 10%. În anul 2006 s-a schimbat politica de susținere a sectorului, prin implementarea unor scheme de sprijin după modelul celor practicate în UE.

Începând cu anul 2007 s-a trecut la implementarea [NUME_REDACTAT] de Piață și a sistemului de cote, a plăților naționale complementare și a unei prime pentru laptele livrat la procesare (calitate conform normelor UE).

Numărul total de bovine, în decembrie 2012, arată o creștere cu 1,0%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a rămas aproape constant.

Conform statisticilor, care arată că după creșteri consecutive ale efectivelor de bovine,acestea ajungând la sfârșitul anului 2006 la aproximativ 3 milioane de capete, după care au urmat scăderi semnificative până în 2010, după acest an efectivele de bovine s-au menținut la un nivel aproximativ constant, cu mici variații de la un an la altul.

Tabelul 1.10

Evoluția efectivelor de bovine în România, în mii capete

Sursa: INSSE 2015

Fig. 1.9. Dinamica efectivelor de bovine în [NUME_REDACTAT] 1.11

Încărcătura de bovine ( în capete ) ce revin la 100 ha. teren ( A.P.F. )

Sursa: INSSE 2013

Cu toate că România a traversat o perioadă lungă de tranziție iar acum este membră a UE, procesul de restructurare a exploatațiilor este pe departe de a fi finalizat. Dacă în anul 2012 producția de lapte s-a obținut în cadrul a 1,05 milioane de exploatații, cu o dimensiune în medie de 1,63 capete și 72 % din totalul efectivelor de vaci exploatate pentru producția de lapte erau crescute în exploatații de mărimi foarte mici (1-2 capete).

Cu o pondere de doar 2,23% din total este deținută de acele exploatații care au peste 100 capete și pe care le considerăm comerciale sau potențial comerciale,acestea au alocat doar 0,02% din efectivul național de vaci de lapte.

În anul 2011 în UE existau 2,8 milioane de exploatații cu vaci de lapte din care 2 milioane cu 1 și 2 vaci. Dintre cele 2 milioane de exploatații de mici dimensiuni, România și Polonia au 1,6 milioane.

1.3.2Dinamica producției de lapte și carne în [NUME_REDACTAT] de lapte și de carne obținute în intervalul 1945-1990 sunt situate cu mult sub potențialul productiv al raselor exploatate în țara noastră. Astfel, dacă în anul 1950 se realizau producții medii de cca. 900 kg lapte/vacă/an, după 40 de ani s-a ajuns doar la 2063 kg, deci o creștere de cca. 1200 kg. În aceeași perioadă de timp, în țările dezvoltate în care s-a menținut proprietatea privată în agricultură, creșterea a fost de 4000-6000 kg lapte/vacă/an.În anul 2013 producția totală de lapte ajunge la 426000 mii hl.

[NUME_REDACTAT] se manifestă ca și pe plan mondial tendința de creștere a producției medii de lapte la vaci.Este necesară aplicarea unor tehnologii de exploatare adecvate , astfel să fie manifestat potențialul productiv, care la taurinele noastre este încă modest față de țările din vestul Europei.

În ce privește producția de carne se constată că în perioada 1970-1997 masa corporală la sacrificare la animalele adulte, dar mai ales la tineret, are valori reduse. Ca urmare, producția de carne este scăzută, cu mult sub potențialul productiv al raselor exploatate în țara noastră.

[NUME_REDACTAT] produce aproximativ 800 000 de tone de carne de mânzat pe an. Cei mai mari producători sunt Franța (30% din total), țările de Jos (26%), Italia (18%), Belgia (7%) și Germania (6%). Franța și Italia sunt cei mai mari consumatori de carne de mânzat, totalizând aproape 70% din consumul european. (Sursă: [NUME_REDACTAT], Consiliul pentru agricultură

Dinamica efectivelor matcă și a producției de lapte în perioada 2001-2013

în [NUME_REDACTAT] 1.12

1.4.Principalele direcții și obiective în creșterea și ameliorarea taurinelor

Cu o pondere de cca. 65% din totalul efectivelor domestice crescute pe glob, bovinelor reprezintă o sursă deosebită în realizarea fondului mondial de produse alimentare.Bovinele crescute în majoritatea țărilor dezvoltate sunt reprezentate de taurinele ameliorate.

Pe plan mondial cât și național, obiectivele principale în creșterea bovinelor sunt alături de folosirea tehnologiilor de exploatare ce oferă un consum scăzut de energie pe produs, iar productivitatea muncii să fie maximizată, respectiv creșterea producției atât cantitativ cât și calitativ, cerute pe piață, aceste două deziderate dacă sunt îndeplinite duc la realizarea unui profit pe masura eforturilor depuse.

Realizarea obiectivelor de mai sus este posibilă prin luarea unor măsuri ca:

Îmbunătățirea continuă a bazei furajere, a potențialului de producție și condițiilor de creștere și exploatare.

Zonarea corectă a raselor, organizarea activității de ameliorare a populațiilor, sănatatea animalelor, interesul și implicarea crescătorilor prin creearea unor asociații ale crescătorilor pentru valorificarea producției.

Lucrările de selecție la taurine sunt în strânsă corelație cu direcțiile de exploatare a raselor, acestea condiționând pe de-o parte obiectivele ameliorării dar și ponderea diferitelor criterii în evaluările genetice ale populațiilor rasiale. Direcția de ameliorare diferă de la o țară și zonă la alta, în funcție de structura de rasă, de nivelul de ameliorare al raselor, de gradul de acoperire a nevoilor de consum privind carnea și laptele, cât și tradițiile și condițiile naturale și social – economice.

În constituirea obiectivelor ameliorării se iau în general ca și grupe de caractere următoarele:

caractere de producție (lapte și carne)

caractere de reproducție și rezistență la îmbolnăviri.

CAPITOLUL II

ORIGINEA, RĂSPÂNDIREA ȘI PRINCIPALELE ÎNSUȘIRI MORFO-PRODUCTIVE ALE TAURINELOR DIN RASĂ HOLSTEIN FRIZĂ

Este o rasă cunoscută în intreaga lume pentru producția ridicată de lapte. Sa format în nord vestul Europei, in regiunea cuprinsă între Frezonia olandeză și Iutlnda daneză. Provine din vechile populații locale balțate cu negru, supuse din sec XVIII activității de selecție, îndeosebi pentru producția de lapte. La momentul actual, rasa Friză este crescută în Europa și este cunoscută în trecut sub denumirea de Friză sau Bălțată negru cu alb.

Din secolul al-XIX-lea in selecția intensă realizată pentru formarea acestei rase s-au urmărit producția ridicată de lapte și adăptarea acestei rase la mulsul mecanic. Amelioratorii au încercat sa-i schimbe cât mai puțin mediu înconjurător pentru a fi cât mai apropiată de condițiile naturale.La începuturi s-a obținut o producție mică pentru momentul actual, de doar 3000 de litri, grasime 3-3.5% si o rezistenta organica scazuta.Acest fapt a determinat selecția continuă, în secolul XX s-au obținut animalele de talie mare si rezistente cu producții de 4900 litri/lactație și 4,2-4,4 procentul de grasime

După etapa mai sus amintită, s-a format in SUA rasa Holstein-Friza cu performanțe superioare formei inițiale, rezistentă și eficientă economic. Din SUA s-au făcut importuri pentru ameliorarea populațiilor de rasă Friză din Europa, dar și pentru ameliorarea performanțelor productive ale altor rase.[NUME_REDACTAT] Olandeză este crescută într-un efectiv restrâns.

În momentul de față rasa [NUME_REDACTAT] este cea mai răspandită rasă de taurine de pe glob, datorită producției mare de lapte.A fost importată în numeroase țări, folosită și pentru ameliorarea populațiilor locale,în multe deținând un procent de 50-60% sau chiar 90%.

La noi in tara aceasta rasa este tot mai apreciata , iar efectivul are o crestere ascendenta, in prezent detinand 23% din efectivul total femel de taurine.

[NUME_REDACTAT]-Friză se are o dezvoltare corporală mijlocie spre mare, cu o talie la vaci de 135 cm, si o masa corporală de 650 kg cu o conformație corporală specifica raselor de lapte. Capul este uscățiv, expresiv; gâtul este relativ lung cu masa musculară mai puțin dezvoltată, trunchiul este larg, potrivit de lung și destul de adanc

Rasa se caracterizează prin prezența unui uger mare (34 dm2) cu baza de prindere largă, cu extindere anterioară și posterioară foarte bună, simetric, glandular, cu arborizație vasculară foarte evidentă. Mameloanele, de lungime și grosime mijlocie sunt simetrice ca prindere, egal distanțate între ele, cu direcție verticală. Membrele sunt relativ scurte, uscățive, puternice, cu ongloane rezistente.

Potențialul productiv este mare în comparație cu majoritatea raselor de taurine exploatate pentru producția de lapte, peste 7000 de kg cu 4,10% grăsime, apărând în populații performante individuale de 9000-12000 kg lapte.Caracteristicele benefice ale acestei rase sunt manifestate prin precocitatea buna, realizează prima fătare la 24-26 de luni, consumul redus pentru un litru de lapte(0.8-0.9 U.N.),viteza de cedare a laptelui(peste 2,5 kg pe minut) Producția de carne la rasa Holstein-Friză este relativ bună. Tineretul taurin supus procesului de îngrășare intensivă realizează sporuri medii zilnice de cca. 900 g. Randament la tăiere este de 52-54%. În unele țări europene (Olanda, Germania, Belgia, Franța), pentru îmbunătățirea calităților organoleptice și culinare ale cărnii, se practică încrucișări între unele vaci și vițele de rasă Holstein-Friză olandeză cu tauri din rasele de carne.

Din punct de vedere nutrițional necesită condiții de întreținere bune datorită genotipului care a fost orientat spre o digestie activă și o producție cât mai mare de lapte. Indicele de reproducție se poate ameliora cu o furajare uscată adecvată deoarece deficiențele nu au o bază genetică și se datorează dereglări metabolice apărute ca urmare a superproducției lactate.

Fatarea de obicei se dasfășoară în condiții normale. Fătarea distrofică nu este caracteristică acestei rase.

[NUME_REDACTAT]-Green-View deține recordul absolut al producției de lapte, aceasta a realizat intr-un an calendaristic o producție de 32735 Kg lapte, cu o cantitate de grăsime de 1264 kg și 971 kg proteină, cu o medie zilnică de 89,68 kg lapte.

PARTEA a II –a

CERCETĂRI PROPRI

CAPITOLUL III

SCOPUL LUCRARII, MATERIALUL BIOLOGIC SI

METODA DE LUCRU UTILIZATA

3.1. Scopul lucrării

Scopul prezentei lucrări este elaborarea unui studiu privitor la tehnologia de exploatare folosită în fermă și analiza principalilor indici ai producției cantitative și calitative de lapte și a celor care indică situația reproducției vacilor din fermă.

În primul rând s-a urmărit manifestarea potențialului productiv al vaciilor de rasă Holstein-Friză corelate cu condițiile de creștere și exploatare ale fermei MODERN FARM Jucu.

Analiza realizată va fi necesară în scopul optimizării tehnologiei de exploatare a vaciilor de lapte.

Studiul efectuat la ferma S.C. MODERN FARM S.R.L. a avut următoarele obiective:

1.Prezentarea fermei MODERN FARM Jucu, din comuna Jucu, judetul Cluj-Napoca:

Descrierea fermei și a zonei de amplasare a acesteia;

Construcțiile din ferma;

Materialul biologic din fermă;

Baza furajerea a fermei;

Dotarea tehnica ,echipamentele și materialele folosite în ferma

2. Prezentarea tehnologiei de creștere

Tehnologia de întreținere

Tehnologia de hrănire din fermă

Tehnologia de muls

3.Principalii indici ai producției cantitative și calitative de lapte:

Cantitatea de lapte (kg)

Conținutul de grăsime (%)

Conținutul în proteină (%)

Conținutul în lactoză (%)

Ph-ul și Urea (mg/dl)

Numărul de celule somatice(NCS)

4.Analiza cantitativă a producției de lapte livrată la procesare și dozatoarele de lapte.

5.Analiza performanțelor după țara de proveniență a vacilor.

6.Principalii indici de reproducție și precocitate ai femelelor

Intervalul dintre fătări(CI,zile)

Repausul mamar(RM,zile)

Serice periodul(SP,zile)

Vârsta primei monte(VPM,zile)

Vârsta primei fătări(VPF,zile)

3.2Materialul biologic utilizat

Cercetările efectuate în cadrul fermei MODERN FARM Jucu, au avut în vedere întregul efectiv de taurine de rasă [NUME_REDACTAT], care totalizează un numar de 406 capete ,din care:

Viței 0-3:17 capete;

Vițele 0-3:23 capete;

Tineret femel 3-6 luni:21capete;

Tineret femel 6-12 luni:39 capete;

Tineret femel 12-18:40 capete;

Tineret femel 18-24:7 capete;

Juninci:33 capete;

Vaci:223 capete;

3.3.Metoda de lucru utilizată

Metoda de lucru utilizată pentru atingerea obiectivelor cercetării a constat în:

Urmărirea și analiza principalelor tehnologii din fermă (hrănirea,întreținerea și mulsul);

Analiza fluxului tehnologic;

Urmărirea și analiza idicatorilor de producție cantitativi și calitativi;

Analiza factoriilor de exploatare a vacilor;

Analiza principalilor indicatori asupra funcției de reproducție;

Realizarea celor mai sus enumerate s-au realizat cu ajutorul datelor privitoare la evidența fermei, datele din controlul oficial, buletinele de analiza de la procesatori.

Datele privitoare la analiza calitativă a producției de lapte a vacilor s-au preluat din COP desfășurat pe parcursul anului 2014. Datele s-au preluat din registrele de control și buletinele de analiză eliberate de F.C.C.L. din localitatea Florești jud.[NUME_REDACTAT] ajutorul datelor prelucrate prin metode statistice s-au calculat: media (x);eroarea standard a mediei (± sx);coeficientul de variație (v %);minim (m);maxim (M)

Media(x), unde:SX-reprezintă suma valorilor variabilei;

n-numărul de indivizi;

Varianța(s2),s2 = unde: Sx2-reprezintă suma pătratelor abaterilor;

GL-arată gradele de libertate;

Sx2 =Sx2 – unde:Sx2-suma pătartelor valorilor variabilei;

Sx-suma valorilor variabilei;

Eroarea standard a mediei(± sx), sx =±, unde:S2-reprezintă varianța;

n-numărul de indivizi;

Coeficientul de variație(V%)V%= , unde:s-reprezintă abaterea standa

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA FERMEI S.C. MODERN FARM S.R.L.

4.1.Scurt istoric

Ferma SC MODERN FARM SRL este situată în localitatea Jucu, jud. Cluj, comună aflată la interferența a două mari unități de relief: [NUME_REDACTAT] în partea de vest și [NUME_REDACTAT] în partea de est, fiind traversată de la sud la nord de râul [NUME_REDACTAT].

În luna iulie 2006 societatea SC MODERN FARM SRL a obținut o finanțare Sapard pentru înființare fermă zootehnică pentru 200 vaci lapte și tineretul aferent.[NUME_REDACTAT] este un proiect realizat în parteneriat cu Universitatea de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (USAMV) Cluj, care a intrat în asociere cu terenul (1000 ha) , sub formă de aport în natură, urmând să folosească ferma pentru formare profesională a studenților de la USAMV

Au fost construite 2 adăposturi, din care primul cu o suprafață de cca. 2.200 mp destinat pentru vaci producție lapte, al doilea cu o suprafață de cca. 1.000 mp cu destinație sală de muls, lăptărie, maternitate, infirmierie și tineret. Potrivit actelor de la [NUME_REDACTAT], firma [NUME_REDACTAT] SRL are ca și administrator pe domnul [NUME_REDACTAT].

Investițiile realizate de firma [NUME_REDACTAT] SRL în perioada 2006 – 2010 se cifrează la suma de 2.457.640 de euro, conform contractului dintre susnumita firmă și USAMV Cluj-Napoca.

Fig. 4.2. SC MODERN FARM SRL, vedere de ansamblu

4.2. Descrierea zonei de amplasare a fermei:

Ferma zootehnica [NUME_REDACTAT] SRL este amplasata în comuna Jucu, judetul Cluj-Napoca, situată la 29 km de orașul [NUME_REDACTAT].

Teritoriul comunei Jucu este situat în partea de est a județului Cluj, la interferența a două mari unități de relief: [NUME_REDACTAT] în vest și [NUME_REDACTAT] în est, fiind traversat de la sud la nord de [NUME_REDACTAT] Mic.

Fig. 4.3.[NUME_REDACTAT], județul [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] are o suprafață de 8513 ha cu 4260 locuitori și este formată din 5 sate: Jucu de Sus; Jucu de Mijloc, Jucu-Herghelie, Gadalin, Visea.

Activitățiile economice principale din comuna sunt: Cultura de legume și creșterea animalelor în ferme de familie. Din suprafața totala a comunei, 1383 ha reprezintă teren intravilan, iar 7130 ha extravilan.

Clima este de tip continental moderată, fiind influențată de vecinătatea [NUME_REDACTAT], iar toamna și iarna și de influențele atlantice de la vest. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C, cu maxime anuale de +40°C vara și -23°C pe timpul iernii, iar media precipitațiilor anuale atinge 663 mm.

Fauna și flora din comuna Jucu sunt bogate și specific zonei de deal.In zona de vegetație se gasesc rate salbatice (Anas platyrhynchos), fazani(Phasanius colchisus), iepuri de camp(Lepus europaeus transilvanicus) și căprioare ([NUME_REDACTAT] Face).

Zona de pădure este bogată în arbuști și păduri de foioase, cum ar fi: alun(Corylus avellana), Soc (Sambucus nigra), porumbar (Prunus spinosa), mesteacăn (Betula pendula), salcâm (Roninia pseudoacacia).

Fauna în zona de pădure este reprezentată de:lupin (Canis lupus), vulpi roșcate (Vulpes vulpes), iepuri sălbatici (Lepus oryctolagus cuniculus europaeus), fazani (Phasanius colchicus), mistreți (Sus scrofa).

In flora pășuniilor și fânețelor, se găsesc specii de plante furajere valoroase , în special graminee și leguminoase:golomăț (Dacylis glomerata), păiușul de livadă (Festuca pratensis), păiuș înalt (Festuca arudinacea , păiuș roșu (Festuca rubra), lucernă (Medicago sativa), trifoi alb (Trifolium repens), trifoi roșu (Trifolium pratense), ghizdei (Lotus curniculatus), insă alături de acestea mai sunt întâlnite și plante cu valoare furajeră mai scăzută: pirul (Agropyrum repens), coada vulpii (Alopecurus pratensis), coada calului (Equisetum arvense), ștevie (Rumex acetosella), pătlagina (Plantago lanceolata).

4.3.Structura efectivului de animale din fermă

În luna februarie a anului 2015 ferma dispunea de un efectiv total de 406 capete din care:

Viței 0-3:17 capete;

Vițele 0-3:23 capete;

Tineret femel 3-6 luni:21capete;

Tineret femel 6-12 luni:39 capete;

Tineret femel 12-18:40 capete;

Tineret femel 18-24:7 capete;

Juninci:33 capete;

Vaci:223 capete, din care -202 capete în lactație

-21 în repaus mamar

4.4.Tehnologia de creștere și modul de organizare al fermei

4.4.1. Tehnologia de întreținere și construcțiile aferente din fermă

Ferma de vaci de lapte a fost finalizată in martie 2008, constructia și echiparea fermei fermei s-a realizat pe de-o parte prin fonduri europene, dar și din capitalul propriu al fermei.

In incinta fermei [NUME_REDACTAT] se găsesc următoarele adăposturi si construcții anexe:

Adăpostul principal, utilizat pentru cazarea vacilor în producție.

Adăpostul pentru maternitate.

Adăpostul pentru tineret.

Sala de muls.

Construcții anexe:

Magazie cereale.

Bucătărie furajeră.

Platforme pentru siloz.

Clădire administrativă.

Adăpostul principal și maternitatea. Adăpostul este realizat pentru a scoate animalele de sub influența factorilor de mediu, având rolul de a crește productivitatrea muncii, iar animalele sunt mai ușor de supravegheat, iar riscul de apariție a accidentelor este mai redus. Cu toate aceste avantaje enumerate mai sus adăposturile au și dezavantaje, acestea fiind legate de costul ridicat al adăpostului, limitarea mișcărilor animalelor, aerul este viciat și exista de asemenea o frecvență ridicată a afecțiunilor mamare și podale în comparație cu mediul natural.

Adăpostul a fost realizat din structuri metalice de rezistență din oțel zincat la cald, acoperiș din panouri termoizolante dublu-placate, cupola de aerisire la coama acoperiș realizată din panouri transparente, pereți laterali deasupra ferestrelor din panouri termoizolante dublu-placate.

Suprafața utilă a adăposturilor este de 2200 mp la adăpostul pentru vaci.

Adăpostul pentru vaci are următoarele dotări: rastel cu autocaptura la frontul de furajare, separatoare cușeta, adăpători la nivel constant anticongelante, instalație evacuare dejecții automată cu pluguri racloare cu acționare hidraulică.

Fig. 4.5 Adăpostul pentru vaci de lapte

Adăpostul principal, utilizat pentru cazarea vacilor în producție, are o deschidere de 32 m construit pe o fundație de beton. Cazarea vacilor se face în cușete, fiind așezate cap la cap, cu patul alcătuit din pământ împrejmuit de cărămidă așezată în cant. Aleea din spatele cușetelor are lățimea de 2 m, iar aleea de circulație la frontul de furajare are lățimea de 3,5 m. Diferența de nivel cuseta-alee de circulație este de 20 cm. Aleea de furajare are lățimea de 4 m și permite administrarea furajelor cu ajutorul remorcii tehnologice.

Vacile beneficiază de un regim de mișcare bun care are efecte favorabile zootehnice și sanitar veterinare. Efortul fizic al muncitorilor este redus, iar productivitatea muncii este mare datorită mecanizării și automatizării proceselor de producție și de muncă (muls, evacuarea dejecțiilor, distribuirea hranei, transportul laptelui etc). Productivitatea muncii este crescută și datorită specializării lucrătorilor și a diviziunii muncii.

Datorită sistemului de întreținere în stabulație liberă, vacile realizează o activitate de reproducție mai bună ceea ce duce la manifestarea mai intensă a căldurilor, fecunditate mai ridicată, intervalul dintre fătări mai redus. Activitatea fiziologică este foarte bine monitorizată cu ajutorul pedometrelor, care transmit toate modificările organismului, dar care ajută și la înregistrarea producției individuale de lapte a fiecărei vaci. Pedometrele sunt prinse cu ajutorul unei centuri sintetice la nivelul fluierului.

Fig.4.6.Frontul de furajare

Întreținerea liberă permite lotizarea periodică, după producția de lapte și starea fiziologică a acestora, precum și posibilitatea de furajare diferențiată pe loturi. Suprafața destinată odihnei animalelor este mai confortabilă și corespunde cerințelor ongloanelor și igienei corporale, mai ales igienei glandei mamare.

Adăpostul pentru maternitate, infirmierie și tineret are următoarele dotări : boxe din structuri metalice din oțel zincat la cald, rastel la frontul de furajare, adăpători cu supapă de presiune, instalație evacuare dejecții automată cu pluguri racloare cu acționare hidraulică.

În jurul grajdurilor este trotuar, iar în partea de sud a grajdului este executată o rigolă longitudinală pentru dirijarea apelor pluviale.

Adăposturile sunt închise cu ferestre pe ambii pereți longitudinali și au fost orientate cu axul longitudinal paralel cu direcția vântului dominant din zonă.

Schimburile de aer dintre adăpost și mediu se realizează prin intermediul amenajărilor și instalațiilor pentru ventilație.

Adăpostul de vaci are 4 pereți și uși largi de acces pentru a permite furajarea cu remorca tehnologica, in plus are o cale de comunicare cu padocul pozitionata la mijlocul adapostului. În interiorul adăpostului se disting 3 zone funcționale, de odihnă, de furajare și de mișcare.

Zona de furajare este amplasată în adăpost la mijloc. Furajarea se face cu remorca tehnologică.

Zona de circulație este situată între zona de odihnă și cea de furajare dar mai jos cu 20 cm decât zona de odihnă.

Fig. 4.7 Adăpostul pentru maternitate

Microclimatul din adăposturi. Pentru creșterea valorii productive a animalelor, alături de asigurarea unei hrane raționale, în perioada de stabulație ansamblul factorilor de microclimat optim au influență directă în vederea exteriorizării capacitații productive și menținerea unei bune stări de sănatate și reproducție.

Temperatura este factorul major care influențeaza producția de lapte, cresterea in greutate a tineretului, dar și funcția de reproducție. Când temperatura exterioară scade sub 12°C, efectul scăderii se resimte și în interiorul adăpostului, organismul animal reacționeză prin încercarea de a ridica temperatura corporala prin diverse mijloace în vederea micșorării pierderile de căldură. În asemenea cazuri, este necesar un consum exponențial ridicat de energie, care la randul sau se realizeaza printr-un consum mai mare de furaje în vederea restabilirii temperaturii organismului. În cazul în care temperatura amintită se menține mai mult timp, producția de lapte scade cu 15 – 20%, iar sporurile de creștere în greutate sunt nesemnificative.

Umiditatea excesivă însoțită de temperatură scăzută, iar dacă mai sunt implicați și curenții de aer se intensifică efectul negative prin apariția în adăposturile de taurine a unui număr mai mare de animale cu afecțiuni respiratorii, chiar și cu tulburări ale funcției de reproducție.

Cu cât umiditatea crește mai mult peste limita de comfort din studiile realizate până în prezent s-a ajuns la concluzia că afectarea funcției de reproducție este cu atât mai mare.

Umiditatea apare din vaporii de apă eliminati de organismul animal prin respiratie și totodată prin evaporarea transpiratiei, pe lângă acestea se adaugă vaporii rezultați din evaporarea apei din jgheaburi și adăpători, fecale, și din apa folosita pentru curatenie si spalare. Când aceasta ajunge la valoarea de 90%, devine un factor stresant, având implicații extreme asupra stării de sănatate a animalelor.

Ventilația normală se asigură prin viteza circulației aerului, aceasta nu trebuie să depașească 0,1 – 0,3 m/s iarna și 0,3 – 0,5 m/s vara.

În cazul vacilor de lapte este necesar să se asigure în medie de 20 – 25m3 de aer proaspat, pe cap de animal.

Fiecare adăpost trebuie sa aibă un sistem de ventilație compus din guri sau canale pentru asigurarea valorii mai sus amintite prin care aerul curat patrunde in interior, si cosuri de ventilatie pentru evacuarea aerului viciat.

Un alt mijloc pentru realizarea ventilației îl constituie ferestrele, necesar a fi astfel folosite încât să se evite formarea curenților puternici în interiorul adăpostului.

Alături de cele enumerate mai sus un alt factor important pentru un adăpost care să asigure condiții rationale igienice este lumina, aceasta influențează pozitiv funcția de reproducție, producția cantitativă și calitativă de lapte, dar și procesele dezvoltării normale a organismului animalelor în creștere.

Pentru asigurarea unei bune luminozități a adăposturilor, pereții și stâlpii interiori trebuie varuiți periodic și geamurile curățate. Culoarea albă a varului are proprietatea de a reflecta lumina, ferestrele murdare în schimb opresc pâna la 80% din lumina care ar trebui să patrundă în adăpost.

În adăposturile pentru vaci, este indicat un coeficient de luminozitate de 1:20, reprezentând raportul dintre suprafața de geam și cea a pardoselii.

Alături de iluminatul natural este nevoie și de iluminat artificial optim pentru desfașurarea în bune condiții a proceselor de muncă din adăposturi în timpul serii, nopții.

Prin respirație, animalele elimină o mare cantitate de bioxid de carbon, a cărui concentrație crește în adăposturile suprapopulate, unde numărul de animale este mai mare decât suprafața de adăpost optimă necesară pe cap de animal.

Drept urmare, respirația si bătăile inimii se accentuează, determinând o stare de agitație. Pe lânga bioxidul de carbon, în adăposturile prost întreținute se mai produc însemnate cantități de amoniac si hidrogen sulfurat, ce emană din urina si balegarul neevacuate la timp.

Amoniacul fiind un gaz cu miros puternic, iritant, înțepător, irită mucoasa oculară și cea a căilor respiratorii, producând conjunctivite și tuse ce favorizează apariția bronhopneumoniilor.

Concentrația mare de hidrogen sulfurat afectează starea generală a animalelor, reduce producția de lapte, iar după o perioadă mai lungă poate produce intoxicații acute sau cronice, ce se manifestă prin transpirație abundentă, gastroenterite și scăderea greutății corporale.

În adăposturile bine întreținute, cu așternut curat și sisteme de canalizare și ventilație corespunzătoare, gazele nocive se produc în cantități ce nu influentează organismul animal.

Putem aprecia, deci, că într-un adăpost obișnuit, dar rațional construit și în care sunt menținuți parametrii, optimi de microclimat, animalele au o bună stare de sănătate, iar procesele de producție și reproducție se desfășoară normal.

Igiena adăpostului. Pentru păstrarea condițiilor de microclimait și a igienei din adăposturi ,este necesară efectuarea unor lucrări zilnice sau atunci când este necesar:

Ventilația adăposturilor

Reîmprospătarea și curățarea adăpostului

Igienizarea cu soluții dezinfectante a adăposturiilor

Igienizarea și curățarea adăposturiilor

Evacuarea dejecțiilor din adăpost.

Măturarea și curățarea aleilor de furajare.

Curățarea, igienizarea adăposturilor

Igiena corporală. Odată cu igiena corporală, se păstrează și igiena mulsului. Animalele sunt urmărite pentru a trata timpuriu eventualele afecțiuni, boli, parazitoze care le-ar putea afecta exteriorizarea întregului potențial productiv.

Igiena mulsului este prioritară și cuprinde măsuri ce trebuie aplicate pentru a obține un lapte curat și sănătos, care să nu conțină mai multe bacterii și celule somatice decât cele regulamentar admise, iar la nivelul ugerului să nu apară afecțiuni ale sferturilor ca mamite și mastite.

Este necesar ca așternutul din cușetele de odihnă să fie curățat și împrospătat periodic, dejecțiile să fie evacuate la timp.

Importantă de asemenea este și igiena ongloanelor, care poate duce la apariția afecțiunilor podale.Problemele la nivelul ongloanelor apar de obicei datorită durității pardoselii și datorită dejecțiilor din adăpost.Când se face inspecția ongloanelor, la 6 luni se efectuiază scurtarea, curățarea și aplicarea unui tratament.

Dacă este necesar animalele de separă de restul efectivului și se tratează diferitele afecțiuni apărute.

Sistemul de evacuare al dejecțiilor

Sistemul de evacuare al dejecțiilor prezintă următoarele componente:

Racleți batanți, care sunt amplasați pe fiecare alee de circulație a animalelor, fiind acționați hidraulic;

Canal colector, construit la capătul adăpostului, în partea opusă sălii de muls. Dejecțiile sunt colectate de la ambele adăposturi printr-un singur canal și sunt conduse pe pernă de apă;

Pompă cu tocător, aceasta fiind amplasată la capătul canalului colector, având rolul de a pompa dejecțiile spre bazinele de colectare;

Bazinele de colectare, au capacitatea de 2000 mc, au formă circulară și sunt construite din oțel.

Fig. 4.9 Bazine de colectare Fig. 4.10 Pompa cu tocător

Construcțiile pentru colectarea dejecțiilor sunt amplasate în partea opusă a zonei unde este amenajată sala de muls, astfel se evită ca mașinile-cisternă care colectează laptele nu traversează incinta fermei, nici nu se intersectează fluxurile tehnologice.

Tehnologia de hranire și întreținere din fermă. În ferma SC.MODERN FARM.SRL hrănirea se face diferențiat în funcție de starea fiziologică și categoria de vârstă. Alimentația animalelor din fermă cuprinde nutrețuri cu valoare furajeră ridicată, nu se dau în consum furaje alterate, mucegăite, contaminate sau înghețate care ar afecta starea de sănătate a animalelor, totodata va scădea și nivelul producției.

Pentru a obține indivizi cu potențial productiv ridicat și pentru a asigura în diferitele stări fiziologice ale vacilor necesarul furajarea se face diferențiat, rațiile fiind echilibrate energic, proteic, mineral și vitaminic dependente de necesar.

4.4.2. Tehnologia de întreținere și hrănire din fermă a vițeilor în perioada de alăptare și a tineretului taurin

După expulzarea vițelului, îngrijitorul se asigură că acesta respiră, îi eliberează mucozitățiile de la nivelul nărilor pentru a putea respira și totodată pentru prevenirea asfixierii, după efectuarea acestei operațiuni are loc bușumarea, operațiune ce se realizează cu ajutorul unei pânze uscate sau paie.Aceasta operațiune are rolul de a usca pielea vițelului și totodată activează circulația sangvină și stimulează respirația.

Fig.4.11 Întreținerea vițeilor în boxe individuale

După efectuarea operațiunilor de mai sus, dacă nu s-a produs la fătare ruperea cordonului ombilical ,acesta se scurtează și se tamponează cu o soluție dezinfectantă, ulterior are loc cântărirea și individualizarea fiecarui vițel.

Vaca mamă este mulsă și se administrează vițelului colostru pentru formarea imunității și eliminarea meconiului.

La fătare vițeii au o greutate medie de 39 de kg, cu variații cuprinse între 28 de kg la vițeii din fătării gemelare(cu o masă corporală mai ridicată la cei proveniții de la juninci de 32 kg), și până la 52 de kg.

Alăptarea se efectuiază cu ajutorul gălețiilor din material plastic prevăzute cu tetină din cauciuc, orificiul căruia are un diametru de 2-3 mm. Prin aplicarea acestei metode de alăptare se imită în mare măsură suptul natural și se înlătură o mare parte din neajunsurile constatate în cazul alăptării la găleată, astfel laptele ingerat este valorificat mai bine, se reduce incidența tulburărilor gastro-intestinale și suptul reciproc între viței. Reușita aplicării acestei metode de alăptare este condiționată de respectarea regulilor privind alăptarea artificială, cu mențiunea că o atenție deosebită trebuie acordată igienizării și dezinfecției tetinelor din cauciuc și a sifoanelor din material plastic.

Fig.4.12 Alăptarea vițeilor

Alimentația vițeilor se face pe bază de lapte propriu-zis și lapte praf. Până la înțărcarea vițeilor (la 3 luni) se administrează zilnic o cantitate de 6-7 litrii pe zi. De la două saptamâni se introduc în alimentația vițeilor și concentrate și apă la discreție, pentru a completa necesarul de energie, proteină , minerale și vitamine, precum și pentru dezvoltarea prestomacelor, formându-se cât mai timpuriu comportamentul alimentar specific rumegătoarelor.

În perioada alăptării se înregistrează pierderi de viței de 2%

Alte operațiunii ce se efectuiază periodic cuprind curățirea mecanică și dezinfecția boxelor individuale ale vițeilor, împrospătarea așternutului și eliminarea celui murdar sau umed.

La 4-5 săptămânii se efectuiază ecornarea vițeilor, cu aparatul electric prin eliminarea mugurelui cornuar.

Alte operațiunii ce mai pot avea loc sunt recolări de sânge, vitaminizări sau alte operațiunii veterinare.

Tehnologia de întreținere și hrănire a tineretului taurin

Imediat dupa înțărcare, vițelele trec la categorie superioară.Tineretul femel este întreținut în adapost ce facilitează acces la padoc.Are loc o lotizare diferențiată, dependent de vârstă, dar și de masa corporală. Se are în vedere monitorizarea permanent, astfel încât masa corporală specifică rasei pentru admiterea la reproducție să se realizeze cât mai timpuriu posibil.

Tineretul este întreținut pe perioada verii în tabere de vară. Cele 100 de capete de tineret sunt pășunate pe o suprafață de 350 de hectare.

Fig.4.13 Furajarea tineretului taurin

4.4.3. Tehnologia de întreținere și hrănire a junincilor

În ferma [NUME_REDACTAT] în medie vârsta la care are loc prima însămânțare este de 16 luni. Junincile în fermă sunt întreținute într-un adăpost ce facilitează accesul permanent la padoc. Pentru a se putea efectua prima însămânțare femelele trebuie sa atingă minim 350 de kilograme și să manifeste simptome de călduri.

După însămânțarea vițelelor, în condițiile în care acestea nu mai manifesă călduri, la 3 luni de la efectuarea însămanțării se face controlul de gestație .Vițelele trec la categoria juninci dacă diagnosticul de gestație este pozitiv.

Alimentația junincilor este foarte importantă, îndeosebi în ultima parte a gestației, deoarece junincile au nevoie de nutrețuri cu o valoare nutritivă ridicată, utilizate pentru întreținerea funcțiilor vitale , creșterea propriei mase corporale, dezvoltarea și creșterea fătului și

acumularea resurselor necesare pentru a face față primei lactații.

.

Fig.4.14 Accesul junincilor la padoc

4.4.4 Tehnologia de întreținere și hrănire a vacilor de lapte

Adăposturile construite pentru întreținerea vacilor în lactație sunt de tip închis cu stabulație liberă și pat de pământ în zona de odihnă. Vacile în lactație beneficiaza astfel de posibilitatea de a face mișcare .Productivitatea muncii este mare datorită mecanizării și automatizării proceselor de producție și de muncă.

Productivitatea muncii este crescută și datorită specializării lucrătorilor și a diviziunii muncii.

Datorită sistemului de întreținere în stabulație liberă, vacile realizează o activitate de reproducție mai bună ,manifestată prin intensificarea căldurilor, fecunditate mai ridicată,calving interval mai redus.

Activitatea fiziologică a vacilor de lapte este foarte bine monitorizată cu ajutorul pedometrelor.Toate datele sunt contabilizate cu ajutorul programului AfiFarm. Pedometrele sunt prinse cu ajutorul unei centuri sintetice la nivelul fluierului și

transmit toate modificarile privitoare la: Fig. 4.15.Zona de odihnă și aleea de circulație

Cantitatea zilnică de lapte și rata de producție

Conductivitatea laptelui:astfel are loc o depistare mai usoara a afecțiunilor ugerului

Intervalul înre mulsori

Activitate: femelele în calduri devin agitate și fac mai multă mișcare decât de obicei, se face astfel o depistare eficientă a famelelor în călduri

Fig.4.16.[NUME_REDACTAT].4.17.Monitorizarea cu ajutorul pedometreleor

Întreținerea liberă permite lotizarea periodică, după producția de lapte și starea fiziologică a acestora, precum și posibilitatea de practicare a furajării diferențiată pe loturi.

Vacile sunt întreținute grupat pe 5 loturi:

Lotul 1:recent fătate

Lotul 2:în lactație

Lotul 3:în lactație, depistate gestante

Lotul 4:gestație avansată

Lotul 5:maternitate

Suprafața destinată odihnei animalelor este mai confortabilă și corespunde cerințelor ongloanelor și igienei corporale, mai ales igienei mamelei.

Tehnologia de hrănire constituie unul din principalii factori tehnico-organizatorici de exploatare ce influențează producția și care prezintă particularități aparte, determinate de specificul hrănirii, de organizarea și practica acesteia. Rațiile vacilor de lapte sunt alcătuite din:fibroase, suculente,concentrate.

Necesarul se stabilește în funcție de greutatea corporală, producția de lapte, conținutul în grăsime al laptelui, faza lactației etc.

Necesarul pentru întreținere, raportat la 100 [NUME_REDACTAT] Vie, este: 1 UN, 60 grame PBD, 5 grame Ca, 5 grame P, 20 mg. caroten. Pentru fiecare kg. de lapte produs, cu 3,5% grăsime, se asigura, în medie: 0.5 UN, 60g. PBD, 3g. Ca, 2g. P, 15mg. caroten. La un procent de grăsime de 4% grăsime se asigura 0.55 UN și 65g PBD/kg lapte.

Rația de bază utilizată în ferma MODERN FARM este următoarea:

fân de lucernă și graminee  4.8 kg

porumb siloz : 22 kg

Concentrate:

porumb : 1.5 kg

ovăz 0.8 kg

orzoaica 4.8kg

srot floare: 3.2 kg

paie 0.4 kg

Optigen 0.12 kg

CaCO3: 0.06 kg

Sare(NaCl) 0.03 kg

Toate furajele sunt administrate cu ajutorul remorcii tehnologice. Cantitățile de furaje care se adaugă sunt cântărite cu ajutorul cântarului existent pe remorcă, iar omogenizarea furajelor se efectuează în remorca tehnologică. Furajarea are loc de două ori pe zi, diferențiat pe loturi. Distribuirea furajelor în grajduri durează aproximativ o oră și jumătate.

4.4.5. [NUME_REDACTAT] are o importanță foarte mare pentru sănătatea animalelor și este un principal factor determinant al producției de lapte. Trebuie să se folosească apă potabilă și în cantități specific nevoilor organismului.

Cantitatea zilnică de apă variază în mare măsură în funcție de sezon, de starea fiziologică și de nivelul performanțelor.

Cantitatea de apă consumată diferă de la un individ la altul. Consumul de apă este influențat de nivelul producției de lapte, greutatea corporală, conținutul în apă a furajului, temperatura exterioară, cantitatea de proteine absorbite, umiditatea atmosferică.

Adăparea se realizează din sursele proprii ale fermei, aceasta este distribuită în adăposturile de animale

În fermă se utilizează adăpători automate care asigură vacilor apă proaspătă permanent.

Se menține permanent temperatura apei la 12 grade Celsius și în timpul iernii cu ajutorul încălzitoarelor, activate de termostatele montate pe fiecare adăpătoare în parte.

Consumul de apă al bovinelor este de 3.5-6 liti/kilogramul de SU ingerată.

Consumul mediu de apă zilnic în fermă dependent de categoria de vârstă este urmatorul:

Viței 0-3 luni-1-5 litri apa/cap/zi.

Tineret 3-6 luni:10-12 litri apă/zi.

Tineret 6-12 luni: 20-25 litri apa/zi/cap.

Tineret 12-18 luni: 30-40 litri apă/cap/zi.

Juninci 40-60 litri apă/cap/zi.

Vaci în lactație- 80-110 litri apă/cap/zi

4.4.6.Tehnologia mulsului în fermă

Sala de muls este executată pe fundație continuă de beton. Este situată la capătul grajdului pentru maternitate. Structura peretilor este la fel ca in grajdul principal, la fel si structura acoperisului (panouri termoizolante de tip sandwichClădirea sălii de muls cuprinde pe lângă sala de muls propriu-zisă și depozitul de lapte, camera mașinilor, coridorul cu tabloul electric, coridor în fața sălii de muls, birou și depozit spălătorie. Toate încăperile sunt finisate cu finisaje impermeabile, placări cu faianță. Pardoselile sunt executate cu pavaj ceramic antialunecare, având sifoane de pardoseală racordate la sistemul de canalizare propriu.

Fig.4.18.Sala de așteptare Fig.4.17. Sala de muls

Sala de așteptare este situată în aceeași cameră ca și sala de muls, legătura cu grajdul făcându-se printr-un culoar delimitat de două porți metalice mobile. Sala de așteptare are o suprafață de 220 mp și este construită în pantă, iar la baza ei există un canal acoperit cu grătar în scopul eliminării dejecțiilor și a apei rezultate în urma spălării zonei de muls. Culoarul de acces, respectiv ieșire a vacilor din zona de muls are o lățime de 4 m și o lungime de 17 m, fiind dotat cu bazin pentru tratamente podale.

Sala de muls este de tip brăduleț pe două rânduri cu capacitatea de 24 de capete. Este prevăzută cu un culoar central pentru muncitorii de deservire,. Stația de muls este prevăzută cu dispozitive de măsurare individuală a cantității de lapte.Un dezavantaj al acestei sălii este faptul că dacă o vacă se mulge încet, restul grupului trebuie să rămână în sală, scăzând productivitatea muncii.

Mulsul se efectuează de două ori pe zi, la aceleasi ore, de catre un grup de 2 mulgători bine instruiți, mulsul durând 2,5 ore.

Fig.4.19.Realizarea mulsului

La momentul actual se mulg în fermă un numă de aproximativ 202 capete vaci de lapte.

Mulsul de dimineață începe la ora 6 dimineața și se termină la ora 8:30, obținându-se o cantitate totala de lapte de aproximativ 2850 litri.

Mulsul de seara începe la 5:30 și se termina la aproximativ ora 08:00, cantitatea de lapte obținută la mulsul de seară fiind de aproximativ 2250 litri zilnic.

Fig.4.20.Autorul realizând mulsul vacilor

Păstratea până la livrare a laptelui și menținerea parametrilor de calitate. Are loc controlarea permanent înainte fiecarui muls a stării de sănătate a ugerului prin eliminarea primelor jeturi de lapte. Spălarea se face cu jet cu apă călduță. Se folosesc șervețele de unică folosință pentru curățirea și îngrijirea pielii. După muls se folosește un dezinfectant pentru mamele.

Agregatul de muls se decuplează și desprinde automat la sfârșitul secreției laptelui sau când acesta detectează lapte care nu se încadrează în reglementările internaționale în vigoare. Colectarea laptelui are loc prin intermediul unei conducte, trecând prin dispozitivul de filtrare și răcire în tancul de depozitare, vacile cu lapte impropriu comercializării sunt mulse la bidon.

Conducta de lapte precum și întregul agregat de muls se spală și se limpezește automat după și înaintea fiecărui muls.

Păstrarea laptelui în tanc se face la temperature de 0-4°C.Livrarea laptelui se face zilnic dimineața către firma de procesare Albalact, transportul realizându-se cu ajutorul unei cisterne speciale, de asemenea are loc aprovizionarea permanent cu lapte crud a 4 dozatoare de lapte din orașul Cluj-Napoca.

Principalii parametrii urmăriți la laptele marfă sunt: temperature(maxim admisă 14°C procentul de grăsime(minim 3.2%, densitatea,aciditatea(maxim admisă 19° Thorner) se urmărește de asemenea procentul de proteină, numarul total de germeni și numărul total de cellule somatice.

Fig.4.21.Tancul de răcire al laptelui Fig.4.22.Aprovizionarea dozatoarelor de lapte

4.4.7 Organizarea bazei furajere și tehnico-materiale.

Baza furajeră. Modern-Farm deține o bază furajeră destul de mare.Ferma deține aproape 1000 ha. Teren, 910,62 figurând înscriși la Apia agricol.Această suprafață este utilizată pentru culturile de floarea soarelui(50 ha.); grâu(87 ha.); triticale(24 ha.); borceag(15 ha.); lucernă(150 ha.); orz(21 ha.),ovăz(27 ha.).Restul terenului este utilizat pentru cultivarea porumbului în vederea obținerii porumbului boabe și a silozului de porumb, precum și a pășunilor utilizate de tineretul femel.

Construcțiile anexe din fermă utilizate pentru depozitarea furajelor sunt următoarele:

Magazia de cereale: este construită pe fundație de beton, cu pereți din cărămidă, având două compartimente separate de un perete de beton. Suprafața compartimentelor este de 250 mp, respectiv 80 mp. Rolul magaziei este de a stoca cerealele si făinurile.

Bucătărie furajeră, construită pe ofundație de beton cu pereții tot din beton, având o suprafață de 60 mp. Bucătăria are în interior o moară care ajută la prepararea făinurilor.

Platforme pentru siloz, construite din beton cu o suprafață de 200 mp, au rolul de a stoca silozul.

O platformă de beton acoperită pe care care sunt așezați baloții de fân și paie.

Fig.4.23.Moara și construcțiile anexe din fermă utilizate pentru depozitarea furajelor

Baza tehnico-materiala. ModernFarm deține un număr însemnat de mașini, echipamente și utilaje, care mijlocesc efectuarea tuturor activitățiilor și cresc totodată productivitatea muncii.

Ferma lucrează cu următoarele utilaje:

-Tractor cu cupă [NUME_REDACTAT] 3050

– Tactor 4×4 Magnum 7130

– Tractor 4×4 Magnum 7140

-[NUME_REDACTAT] 61

-Presă baloți dreptunghiulari CASE 540

-Presă baloți circulari VERMER 605 F

-Remorcă tehnologică

-Plug rotativ cu 4 trupițe

-Plug reversibil cu 6 trupițe

-Plug reversibil cu 6 trupițe

-Combină pentru cereale CLASS DOMINATOR

-Semănătoare porumb pe 8 rânduri

-Semănătoare porumb pe 6 rânduri

-Cositoare cu discuri KRONE 280 CRI-Q

-Cisternă gulle BSVOGMEXI

– Cositoare cu tambur

-Mașina de încorporat îngrășământul în sol

-Greblă KRONE SWADRO 4213

-Tocător porumb

-Grapă cu discuri lățime 5m

-Grapă rotativă lățime 5m

-Cisternă gulle BSVOGMEXI

Fig.4.24.Principalele mașini și utilaje utilizate în fermă

ingr

CAPITOLUL V

REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA ACESTORA

5.1.Principalii indici ai producției de lapte a vacilor din ferma [NUME_REDACTAT]

În luna februarie a anului 2014 efectivul de vaci de lapte era de 223 capete, din care 202 capete în lactație și 21 în repaus mamar. Se dorește păstrarea și în viitorul apropiat a aceluiași efectiv de vaci de lapte, datorită faptului că dimensiunile adăposturilor nu permit întreținerea mai multor taurine decât în prezent.

Cea mai importantă categorie din totalul taurinelor crescute în fermă este reprezentată de vacile de lapte.Acestora li se asigură permanent asistență pentru întreținerea stării de sănătate, pentru realizarea unor producții ridicate de lapte precum și pentru menținerea condiției de reproducție.

Înregistrarea producțiilor, intervalul între mulsori și activitatea vacilor de lapte se realizeaza cu ajutorul programului compiuterizat AfiFarm.Acest program ajută la stabilirea performanțelor vaciilor de lapte.

În medie laptele total muls pe zi este de de 5100 de litri.La mulsul de dimineață se obține o cantitate de 2850 litri lapte, iar la cel de seară 2150 litri lapte.Raportând cele 5100 de litri lapte obținuți zilnic la numărul de vaci în lactație (202) , rezultă o medie de 25,4 litri de lapte/vacă.

Pentru analiza producției de lapte s-au urmărit principalii indici ai acesteia.Indicii care s-au urmărit au fost:procentul de grăsime, procentul de proteină și lactoză, substanța uscată negrasă, ph-ul, ureea și numărul total de celule somatice.

Statistic s-au calculat următorii incici:media, eroarea mediei,deviația standard,varianța, minimul și maximul.

În tabelele următoare sunt redate valorile medii și variabilitatea principalelor însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din ferma [NUME_REDACTAT] Jucu, conform celor 7 controale oficiale ale producției efectuate pe parcursul anului 2014.

Tabelul 5.1

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă [NUME_REDACTAT] I (20.02.2014) –

Fig.5.1.Media însușirilor laptelui la controlul 1

Tabelul 5.2

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din fermă

Controlul II(03.04.2014) –

Fig.5.2.Media însușirilor laptelui la controlul 2

.

Tabelul 5.3

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din ferma

Controlul III (18.05.2014) –

Fig.5.3.Media însușirilor laptelui la controlul

Tabelul 5.4

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din ferma

Controlul IV(30.06.2014) –

Fig.5.4.Media însușirilor laptelui la controlul 4

Tabelul 5.5

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din fermă

Controlul V(14.08.2014) –

Fig.5.5.Media însușirilor laptelui la controlul 5

Tabelul 5.6

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din fermă

Controlul VI (29.09.2014) –

Fig.5.6. Media însușirilor laptelui la controlul 6

Tabelul 5.7

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din fermă

Controlul VII(14.11.2014) –

Fig.5.7.Media însușirilor laptelui la controlul 7

Procentul mediu al principalelor însușiri de calitate ale laptelui la controlul 1, realizat în data de 20.02.2014 au fost de 4,20% pentru grăsime și 3,67% pentru proteină.

Media principalelor însușiri de calitate al laptelui la controlul 2, realizat în data de 03.04.2014 au fost de 3,92% pentru grăsime și 3,56% pentru proteină

Procentele medii ale principalelor însușiri de calitate ale laptelui la controlul 3, realizat în data de 20.02.2014 au fost de 4,32% pentru grăsime și 3,54% pentru proteină. Procentele medii ale principalelor însușiri de calitate ale laptelui la controlul 4, realizat în data de 30.06.2014 au fost de 4,08% pentru grăsime și 3,44% pentru proteină. Media ale principalelor însușiri de calitate ale laptelui la controlul 5, realizat în data de 14.08.2014 au fost de 3,8% pentru grăsime și 3,46% pentru proteină.

Media principalelor însușiri de calitate ale laptelui la controlul 6, realizat în data de 29.09.2014 au fost de 4,55% pentru grăsime și 3,79% pentru proteină.

Procentele medii ale principalelor însușiri de calitate ale laptelui la controlul 7, realizat în data de 14.11.2014 au fost de 4,49% pentru grăsime și 3,95% pentru proteină.

Tabelul 5.8

Principalele însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din fermă

Total an 2014 –

Fig.5.8.Media însușirilor laptelui pe parcursul anului 2014

Fig.5.9.Media însușirilor laptelui pe parcursul anului 2014

Din datele prezentate în tabelul (Tabelul 5.8) și ilustarte în (Fig.5.8.), respectiv (Fig.5.9.) privind principalii indici de calitate ai laptelui se constată următoarele:

-procentul mediu de grăsime,proteină respectiv cel de lactoză al laptelui obținut în fermă pe parcursul anului 2014 a fost de (4,19%) pentru grăsime, (3,63%) pentru proteină, respectiv (4,75%) pentru lactoză

-valoarea medie a ph-ului laptelui obținut în fermă pe parcursul anului 2014 a fost de 6,56 , iar ureea a inregistart o valoare medie de 20,09 mg/dl.

5.2.Analiza pe sezoane a principalelor însușiri ale laptelui obținut de la vacile de rasă Friză din ferma [NUME_REDACTAT] Jucu în anul 2014

Pentru studiul producției de lapte pe total fermă, privind însușirile de calitate ale laptelui în anul 2014, numărul total de vaci cercetate /analize efectuate a fost de 1391.

Tabel 5.9

Valorile medii și variabilitatea principalilor parametri fizico-chimici ai laptelui în funcție de sezon

Fig.5.10 Variabilitatea principalilor componenți chimici ai laptelui în funcție de sezon

Fig.5.11 Variabilitatea principalilor parametrii fizico-chimici ai laptelui în funcție de sezon

Făcând o analiză a rezultatelor obținute privind mediile sezoniere ai constituienților fizico-chimici și ai numărului de celule somatice din laptele obținut în ferma [NUME_REDACTAT] pe parcursul anului 2014, se poate observa variabilitatea acestora , constatându-se încadrarea lor în limite normale, conform STAS-urilor în vigoare.

Fig.5.12 Variabilitatea numărului de celule somatice în funcție de sezon

Conținutul în grăsime al laptelui.Grăsimea se sintetizează în glanda mamară, iar din punct de vedere chimic este formată din:gliceride și substanțe de asociașie ca:pigmenț, vitamine,

liposolubile,fosfolipide,steroli și acizi grași liberi.

Rezultatele obținute au evidențiat următoarele variații ale procentului de grăsime ilustrate în (Fig 5.10), astfel procentul mediu al grăsimii din laptele obținut în fermă a fost mai mic în lunile primăvară având un procent mediu de (4,12%), respectiv (3,94%) în lunile de vară, crescând în lunile de toamna(4,52%) și iarnă (4,20%).

Conținutul în proteine al laptelui.Proteinele din lapte au o valoare biologică superioară, datorită conținutului lor în aminoacizi esențiali într-un raport optim.

Rezultatele obținute au evidențiat următoarele variații ale procentului de proteină ilustrate în (Fig 5.10), procentul mediu de proteină are valori mai mici în lunile de vară (3,45%) și primăvară(3,55), la fel ca și procentul de grăsime are valori mai ridicate în lunile de toamna (3,87%) respectiv iarnă (3,67%)

Conținutul în lactoză al laptelui se menține aproximativ la valori constante indiferent de sezon.În lunile de iarnă are valori medii de (4,82%), primăvăra(4,8%), vara(4,74%), toamna(4,64%).

Conținutul în uree al laptelui. Determinarea nivelului ureei din lapte ne oferă indicații asupra corectitudinii rației administrate vacilor de lapte, prin verificarea existenței unui raport echilibrat al proteinelor și al energiei din furajele utilizate.

În lunile de vară și toamnă se constată un nivel ridicat al ureei, (26,37 mg/dl) vara, respectiv (20,47 mg/dl) toamna ceea ce arată faptul că în rație cantitatea de proteină este în exces și aceasta se risipește.

Un ușor neajuns în rație privind echilibrul energo-proteic se constată în lunile de iarnă, când ureea are o valoare de (12,01 mg/dl).

Numărul de celule somatice.Celulele somatice reprezintă celule proprii organismului care ajung în lapte în mod normal.Nu este posibilă obținerea unui lapte care să nu conțină celule somatice, este foarte important însă numărul lor.

Nivelul celulelor somatice este exprimat în număr/ mililitru lapte.Numărul lor este un parametru cu indicație directă asupra existenței eventualelor inflamațiilor la nivelul ugerului și al mamitelor.

Numărul de celule somatice/mililitru din laptele obținut în fermă are valori variabile peste limita maximă admisă pentru procesare de 400/ml x 103. Acest fapt este datorat faptului că atunci când se efectuiază controlul oficial se prelevează probe și de la animalele bolnave de mamită.In schimb din analizele efectuate de procesatori nivelul numărului de celule somatice este în limite normale.

În funcție de anotimp valorile acestui parametru are următoarele valori:mai ridicate vara (790/ml) și toamna(679/ml), reducandu-se primăvara(554/ml) și iarna(503/ml).

5.3.Analiza lunară și anuală a producției totale de lapte produs în fermă, respectiv livrat la procesare și dozatoarele de lapte

Analizând dinamica lunară a cantității de lapte obținută în fermă în anul 2014 (Tabel 5.10) se constată că aceasta are valori cuprinse între (1502 hl) în luna aprilie și (1234 hl) în luna decembrie.

Cantitatea de lapte livrată la procesare are variații cuprinse între (937 hl) în luna noiembrie și (1220 hl) în luna aprilie.Cantitatea de lapte livrată la dozatoarele de lapte are ușoare variații de la o lună la alta cuprinse între (202 hl) în luna februarie și (212 hl) în lunile aprilie, iunie și septembrie.

Tabel 5.10

Analiza lunară și anuală a producției totale de lapte produs în fermă, respectiv livrat la procesare și dozatoarele de lapte

Fig.5.13. Evoluția producțieie totale de lapte și a procentului de grăsime

Din analiza tabelului Tabel (5.10) se poate trage concluzia că media producției de lapte obținuă pe total fermă în anul 2014 a fost de 16656,68 tone cu un procent mediu de grăsime de 4,06%. Cantitatea obținută anual pe cap de vacă mulsă a fost de 8245,9 hl. cu o medie a cantității zilnice mulse de 23 litri lapte/cap/zi.

Fig.5.14.Producția totală de lapte obșinută în fermă și media producției de lapte obținută pe cap de vacă mulsă/an

Fig.5.15 Evoluția cantitații laptelui livrat la procesare, dozatoarele de lapte și consummate in fermă

În ceea ce privește consumul în fermă (hrănirea vițeilor) în lunile de primăvară se constată valori mai ridicate ale consumului laptelui în fermă,datorată programării unui număr mai ridicat de fătări în lunile de vară, o valoare maximă a consumului de lapte în fermă se constată în luna aprilie (94 hl), cu valori mai scăzute în lunile noiembrie și decembrie (87 hl).

Fig.5.16 Evoluția producției medii de lapte/cap/lună

5.4.Analiza cantității de lapte după țara de proveniență a vacilor de rasă Friză din ferma [NUME_REDACTAT] Jucu

S-au luat în analiză vacile din loturile: Lotul 1:recent fătate

Lotul 2:în lactație

Lotul 3:în lactație, depistate gestante

Tabel 5.11

Analiza cantității de lapte după țara de proveniență a vacilor de rasă [NUME_REDACTAT].5.17.Evoluția producției zilnice în data de 24.05.2015

Din analizele efectuate cele mai productive vaci de lapte din fermă s-au dovedit a fi cele aduse din Germania (De), acestea realizând pe lactația în curs o medie de (30,06 litri/cap/zi), în data de 24.05.2015 vacile cu origine (De) au avut o medie a producției de lapte de 31,5 litri/cap.

Vacile de lapte mai puțin productive s-au dovedit a fi cele aduse din Ungaria (Hu), acestea realizând pe lactația în curs o medie de (25,31 litri/cap/zi), respectiv în data de 24.05.2015 (24,79 litri/cap).

Fig.5.18. Evoluția producției medii zilnice pe lactația în curs

Fig.5.19.Evoluția producției zilnice la mulsoarea de dimineață în data de 24.05.2015

Fig.5.20.Evoluția producției zilnice la mulsoarea de seară în data de 24.05.2015

La mulsoarea de dimineață cea mai mare cantitate de lapte se obține de la vacile aduse din Germania (De), în medie (17,14 litri), respectiv cea mai mică cantitate de la cele importate din Ungaria(12,61 litri),

La mulsoarea de seară cea mai mare cantitate de lapte se obține de la vacile aduse din Germania (De), în medie (14,41 litri), la polul opus cea mai mică cantitatese obține de la cele importate din Luxemburg (11,26 litri).

5.5.Principalii indici de reproducție și precocitate la femelele din ferma [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] ferma [NUME_REDACTAT] se monitorizează permanent activitatea de reproducție, fiind una din principalele activități. Aceasta este extrem de importantă prin faptul că prin intermediul acesteia se realizează ameliorarea vacilor de lapte, obținerea producției de lapte și a tineretului de prăsilă.

Pentru admiterea la reproducție a tineretului femel, acestora li se asigură condiții optime de întreținere și hrănire, pentru realizarea unei dezvoltări corporale armonioase fără ca acestea să fie îngrășate.Animalele cu dezvoltare corporală optimă realizează la o vârstă cat mai timpurie maturitatea de reproducție.

Vițele care se însămanțează pentru prima oară au o masă corporală minimă de 350 de kilograme.În medie vacile aflate în lactație au o masă corporală medie de 635 de kilogram.

La tineretul femel femel principalii indicatori de precocitate urmăriți sunt reprezentați de vârsta primei monte(VPM) și vârsta primei fătări(VPF).

Vârsta primei monte(VPM) în ferma [NUME_REDACTAT] se realizează în medie la vârsta de 16 luni.Pentru a fi admise la reproducție tineretul femel trebuie să manifeste călduri și să aibă minim 65% din masa corporală specifică animalelor adulte.Diferențele ce se abat de la media de 15 luni se exprimă în zile și sunt în general de -60 de zile și plus 90 de zile.În cazul în care vițelele nu manifestă călduri sau nu rămân gestante în urma efectuării însămânțăriilor artificiale, acestea se reformează.

Vârsta primei fătări(VPF) se realizează în medie la 27,5 de luni.Acest lucru este datorat faptului că vițelele nu rămân gestante în totalitate la prima și a doua însămanțare.

În fermă sunt înâlnite vaci la care prima fătare s-a realizat la 23 de luni, dar și vaci care prima fătare la 30 de luni.

La realizarea gestației se folosește însămanțarea artificială, prin folosirea de material seminal convențional dar mai nou și a celui sexat.

Tabel 5.12

Caracteristicile taurilor utilizați în fermă la însămanțări artificiale

Principalii indici de reproducție urmăriți în fermă sunt:

-Calving intervalul(CI) -Sercice period-ul(SP)

-Repausul mamar(RM) -Repausul mamar(RM)

-Natalitatea(N%) -Procentul de reformă(R%)

-Indicele de însamânțare

Calving intervalul reprezintă perioada dintre două fătări succesive.În ferma

[NUME_REDACTAT] în medie valoarea acestu indicator este de 405 zile, cu variații cuprinse între 360 de zile și 520 de zile.Vițelele care nu realizează monă fecundă după a cincea însămânțare sunt livrate la abator, iar vacile se mulg atâta timp cât exploatarea lor este economică, după care sunt reformate șilivrate la abator.

Service period-ul este reprezentată de perioada de timp scursă de la fătarea vacilor până la realizarea primei monte fecunde.Valorile medii ale acestui indice în fermă sunt de 110 zile.Însămânțarea vacilor se face începând cu al treilea ciclu de calduri, însămanțarea la al doilea ciclu de călduri se face rar și doar la vacile cu producții de lapte mai modeste cantitativ.

Majoritatea vacilor rămân gestante la al patrulea ciclu de călduri.

Repausul mamar (perioada de la înțărcarea vacilor până la noua fătare).Înțărcarea vacilor începe cu 65-70 de zile înainte de fătare, având o durată variabilă în funcție de nivelul productiv al animalului.Înțărcarea este necesară în vederea refacerii țesutului mamar, ințăracrea se realizează prin administrarea unei rații care să nu stimuleze secreția lactogenă, precum și prin reducerea frecvenței mulsorilor.

Natalitatea reprezintă un important indice în aprecirea funcției de reproducție, fiind reprezentat de numărul de viței viabili obținuți intr-o anumită perioadă de timp.Natalitatea în ferma [NUME_REDACTAT] este de 91% și se are în vedere creșterea acestui procent.

Indicele de însămanțare este reprezentat de numărul mediu de însămânțări efectuate pentru realizarea unei gestații.În fermă acest indice are o valoare medie de 2,1. Depistarea femelelor gestante se realizează în primul rând cu ajutorul pedometrelor, care monitorizează activitatea acestora, femelele aflate în călduri fiind agitate se deplasează mai mult și mai des.O altă metodă de depistare a femelelor în calduri este realizată prin observație, femele în călduri au comportament neliniștit, apetit redus și au reflex de salt.

Procentul de reformă se referă la procentul de animale scoase din efectiv anual, eliminate astfel de la producție și reproducție.Procentul de reformă practicat în fermă este de 25%.În fermă vacile sunt exploatate în medie 4-5 lactații

CAPITOLUL VI

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Ferma S.C. [NUME_REDACTAT] S.R.L. a fost înființată în anul 2006 pe data de 14 iulie. Aceasta ia naștere în urma accesării în anul 2006 a unei finanțări SAPARD pentru înființare fermă zootehnică și în urma asocierii cu Universitatea de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] care participă la înființare cu un aport în natură de 1000 ha teren agricol.

Ferma este situată în comuna Jucu , județul Cluj, zonă caracterizată prin condiții geo-pedo-climatice favorabile creșterii vacilor în condiții de rentabilitate.

În cadrul fermei este exploatată o populație de vaci de lapte de rasa Friză. În luna februarie a anului 2015 ferma dispunea de un efectiv total de 406 capete din care:

Viței 0-3:17 capete;

Vițele 0-3:23 capete;

Tineret femel 3-6 luni:21capete;

Tineret femel 6-12 luni:39 capete;

Tineret femel 12-18:40 capete;

Tineret femel 18-24:7 capete;

Juninci:33 capete;

Vaci:223 capete, din care -202 capete în lactație

-21 în repaus mamar

În cadrul fermei animalele sunt întreținute în stabulație liberă, acest lucru permite realizarea mai eficientă a tehnologiei de furajare, adăpare, precum și mulsul și evacuarea dejecțiilor

Hrănirea animalelor în fermă se realizează diferențiat pe categorii de vârstă și în funcție de starea fiziologică .În cadrul unității vacile sunt furajate cu furaj unic, nu se folosesc furaje alterate, mucegăite, Amestecul unic folosit în cadrul fermei este alcătuit din: fibroase, concentrate, șroturi, minerale și vitamine.

Adăparea vacilor se face la discreție prin intermediul adăpătorilor cu bilă, care asigură

păstrarea apei la o temperatură optimă a apei potabile atât pe timp de vară cât și iarnă.

Mulsul în fermă se realizează cu ajutorul sălii de muls de tip brăduleț pe două rânduri cu, care dispune de o capacitatea de 24 de capete.

La momentul actual se mulg în fermă un numă de aproximativ 202 capete vaci de lapte.

Din cercetările privind performanțele productive ale vacilor de rasă Friză corelate cu tehnologia de creștere din ferma SC. [NUME_REDACTAT].SRL au condus la stabilirea următoarelor concluzii principale:

Indicatorii de precocitate

Vârsta primei monte(VPM) în ferma [NUME_REDACTAT] se realizează în medie la vârsta de 16 luni

Vârsta primei fătări(VPF) se realizează în medie la 27,5 de luni

Principalii indici de reproducție

Calving intervalul în ferma are o valoare medie de în 405 zile

Service period-ul, valorile medii ale acestui indice în fermă este de 110 zile.

Repausul mamar (perioada de la înțărcarea vacilor până la noua fătare): 65-70 de zile

Natalitatea în ferma [NUME_REDACTAT] este de 91%.

Procentul de reformă practicat în fermă este de 25%.

Producția de lapte obținută în anul 2014 a fost de 16656,68 hl , din care 13065,08 hl au fost livrați la procesare, 2515,00 la dozatoarele de lapte, iar 1076,60 hl au fost utilizați în fermă.

Cantitatea obținută anual pe cap de vacă mulsă a fost de 8245,9 hl. cu o medie a cantității zilnice mulse de 23 litri lapte/cap/zi.

Din analiza cantității de lapte mulse zilnic după țara de proveniență a vacilor de rasă Friză din ferma [NUME_REDACTAT] Jucu, s-a constatat că cele mai productive sunt vacile aduse din Germania (De), acestea realizând pe lactația în curs o medie de (30,06 litri/cap/zi).

Vacile de lapte mai puțin productive s-au dovedit a fi cele aduse din Ungaria (Hu), acestea realizând pe lactația în curs o medie de (25,31 litri/cap/zi).

privind principalii indici de calitate ai laptelui se constată următoarele:

Procentul mediu de grăsime,proteină respectiv cel de lactoză al laptelui obținut în fermă pe parcursul anului 2014 a fost de (4,19%) pentru grăsime, (3,63%) pentru proteină, respectiv (4,75%) pentru lactoză

Valoarea medie a ph-ului laptelui obținut în fermă pe parcursul anului 2014 a fost de 6,56 , iar ureea a inregistart o valoare medie de 20,09 mg/dl.

Din analiza pe sezoane a principalelor însușiri ale laptelui obținut în fermă s-a constatat faptul că:

Conținutul în grăsime al laptelui, rezultatele obținute au evidențiat în lunile primăvară un procent mediu de (4,12%), respectiv (3,94%) în lunile de vară, crescând în lunile de toamna(4,52%) și iarnă (4,20%).

Conținutul în proteine al laptelui, procentul mediu de proteină are valori mai mici în lunile de vară (3,45%) și primăvară(3,55), la fel ca și procentul de grăsime are valori mai ridicate în lunile de toamna (3,87%) respectiv iarnă (3,67%)

Conținutul în lactoză al laptelui se menține aproximativ la valori constante indiferent de sezon.În lunile de iarnă are valori medii de (4,82%), primăvăra(4,8%), vara(4,74%), toamna(4,64%).

Numărul de celule somatice/mililitru din laptele obținut în fermă are valori variabile peste limita maximă admisă pentru procesare de 400/ml x 103. Acest fapt este datorat faptului că atunci când se efectuiază controlul oficial se prelevează probe și de la animalele bolnave de mamită. In schimb din analizele efectuate de procesatori nivelul numărului de celule somatice este în limite normale.

Se recomandă monitorizarea permanentă în fermă a afecțiunilor ugerului.

Din cele enunțate mai sus se poate trage concluzia că în ferma [NUME_REDACTAT] în corelație cu tehnologia aplicată se obțin producții medii de lapte pe cap de vacă mulțumitoare, cu însușiri calitative superioare.

BIBLIOGRAFIE

BĂRBIERU V.(2006) Mașini și instalații zootehnice, Ed. Risoprint, Cluj – Napoca

CHIȘ MARGARETA ( 2005 )- Management, Ed. Academicpress, Cluj-Napoca

CIGHI V.(2008) Elemente de tehnică experimentală. Ed. Risoprint, Cluj – Napoca

GEORGESCU GH. ȘI COL. (1998) – Tratat de creșterea bovinelor, Vol.IV, Ed. Ceres,

București

DINESCU S.(2002) Producția de lapte în România, Ed. Ceres, [NUME_REDACTAT] C.,(1986) – Curs de zooigienă, Ed. [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca.

Man C ,[NUME_REDACTAT] (2009) – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Cluj –Napoca

MICLEA V.(2003)-Însămânțarea artificială la animalele de fermă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

MIREȘAN VIOARA (2001)- Fiziologia animalelor domestice, Ed. Academicpres, Cluj – Napoca

MIREȘAN VIOARA, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (2003) – Fiziologia animalelor

domestice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

NEGRUȚIU E., Petre A., Pipernea N. (1969) – Genetica și ameliorarea animalelor. EDP București.

12. ONACIU G. (2006) –Proiectare și inginerie tehnologică la bovine, [NUME_REDACTAT]

Cărții de Știință, Cluj – Napoca

G. ONACIU, E. Jurco, 2014-Ghid practic pentru creșterea bovinelor, Ed. [NUME_REDACTAT] de Știință.

ONACIU G. 2013, Creșterea bovinelor, [NUME_REDACTAT] Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

14. ONACIU G., E. Jurco-2007- Reserches regarding cow and heifer farms size in seven countries from Transylvania area, Al 6-lea [NUME_REDACTAT] Perspective ale [NUME_REDACTAT] III

15. OROIAN T., A. Vlaic.,(2001) – Ameliorarea genetică a populațiilor de animale

domestice , Ed. [NUME_REDACTAT], Cluj – Napoca.

16. GRIGORE ONACIU, EUGEN JURCO, 2009, Researches regarding to main traits and quality milk production of [NUME_REDACTAT] Holstein , breading in SC [NUME_REDACTAT] conditions from Cluj county; Buletin USAMV [NUME_REDACTAT], volum 66 (1-2), 4 pagini(180-184);

17. GRIGORE ONACIU, EUGEN JURCO, 2011, Morpho-productive Traits of [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] on SC [NUME_REDACTAT] SRL Jucu from [NUME_REDACTAT], Bulletin UASVM [NUME_REDACTAT] and Biotechnologies, 68(1-2)/201, Print ISSN 1843-5262; Electronic ISSN 1843-536X;

18.OROIAN T.,VASILE CIGHi, [NUME_REDACTAT] Oroian,Ameliorarea genetică a animalelor 2012, ed.Risoprint, Cluj-Napoca.

19.SÎRBU MARCELA, TĂNĂSESCU IOANA(1997) [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Agronomia, Cluj-Napoca.

20.SÎRBU MARCELA(2010)-Construcții agricole-ediția 5-a, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

21. SILVASI E. (1998) – Modernizarea tehnologiilor de creștere a taurinelor,

Ed.D.P., București

22. ȘARA A, Bențea M. (2012) Nutrețurile, caracteristici nutritive și utilizare, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca.

23. ȘARA A. Bențea M. (2013) [NUME_REDACTAT] Ediția a II revizuită și adăugită, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca.

24. VELEA C. (1983)- Tehnologia creșterii bovinelor. [NUME_REDACTAT] Cluj-Napoca

25. Velea C. (1999)- Producția, Reproducția și ameliorarea Taurinelor (vol. I și

II). Ed. Tehnicã Agricolã, București

26. Vlaic A., (2011) – Genetică animală, Editura AcademicPres Cluj-Napoca.

27.***www.apia.org.ro

28.*** www.fabricadelapte.ro

29. ***www.faostat.fao.org

30.***www.revista-ferma.ro

31.***bovine.fermieronline.ro/

32.*** www..wikipedia.org