CERCETĂRI PRIVIND PĂDURILE CU VALOARE DE CONERVARE RIDICATĂ DIN [622798]
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Universitatea „Transilvania ” din Brașov
CERCETĂRI PRIVIND PĂDURILE CU VALOARE DE CONERVARE RIDICATĂ DIN
MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI ȘI VLĂDEASA ÎN VEDEREA STABILIRII
MĂSURILOR DE CONSERVARE
RESEARCH ON HIGH CONSERVATION VA LUE FORESTS IN PADUREA CRAIULUI
MOUNTAINS AND VLADEASA MOUNTAINS FOR ESTABLISHING
CONSERVATION MEASURES
Rezumatul tezei de doctorat
Summary of the PhD Thesis
Doctorand: [anonimizat]. Burescu Laviniu Ioan – Nuțu
Conducător șt iințific:
Dr.ing. Nicolae Doniță , Cercetător științific principal gradul I
2
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Universitatea „ Transilvania ” din Brașov
Bd, Eroilor 29, 500036, Romania, tel / Fax: +[anonimizat], +[anonimizat]
D, lui (D -nei)……………………………………………………………….
Vă facem cunoscut că în ziua de vineri 27 septembrie 2013, ora 13,00, în sala S.I.2 la
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Fo restiere, va avea loc ședința publică de susținere a
tezei de doctorat intitulată:
„CERCETĂRI PRIVIND PĂDURILE CU VALOARE DE CONSERVARE
RIDICATĂ DIN MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI ȘI VLĂDEASA ÎN VEDEREA
STABILIRII MĂSURILOR DE PROTEJARE”,
în domeniul fundamental ȘȚIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE, domeniul
Silvicultură elaborată de domnul ing. Burescu P. Laviniu Ioan -Nuțu, în vederea obținerii
titlului științific de Doctor .
Comisia de evaluare și susținere a tezei numită prin Ordinul Rectorului Universității
„Trans ilvania” din Brașov Nr. 5915 din 11.07.2013.
PREȘEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ , Prodecan –
Fac . de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Universitatea
„ Transilvania ” din Brașov
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC : d.h.c. membru titular al Acad. de Științe
Agricole și Silvice, Cercet.st.gr.I dr.ing.Nicolae DONIȚĂ
REFERENȚI : Prof. univ. dr. ing. Dagmar VIȘOIU , Universitatea de
Ș tiințe Agricole și M edicină Veterinară a Banatului,
Timișoara
Cercet. St.gr.I dr.ing. Iovu Adrian BIRIȘ, I.C.A.S.
București
Conf. univ. dr. ing. Dan Marian GUREAN, Universit atea
„ Transilvania ” din Brașov
Vă invităm să luați parte la susținerea publică a tezei de doctorat. În cazul în care
doriți să faceți eventuale aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării vă rugăm să le
trimiteți în sc ris în timp util pe adresa Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din
Brașov, Str. Șirul Beethoven, nr.1, 500123, Brașov sau prin fax [anonimizat].
Vă multumim!
3
Cuprins
1. INTRODUCE RE…………………………………………….………………………………9
2. STADIUL CU NOȘTINȚ ELOR……………………………………………………………………….9
2.1. Stadiul cunoștințelor privind valorile ridicate de conservare (VRC) și pădurile cu
valoare ridicată de conservare (PVRC) …………………………………………………………………………..9
2.1.1. Definirea valorilor ridicate de conservare în cazul
pădurilor………………………………………………………………………………………………………..10
2.1.2. Identificarea și delimitarea pădurilor cu valoare ridicată de
conservare (PVRC)………………………………………………………………………………………….11 2.1.3. Ghidul național pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare
ridicată de conser vare (PVRC)………………………………………………………………………….11
2.1.4. Prevederi în instrucțiunile de certificare a pădurilor privind rezervarea
suprafețelor de păduri destinate conservării biodiversității………………………………………………………………………………………………….13
2.2. Stadiul cunoștințelor privind flora, vegetația și fauna din teritoriul
cercetat…………………………………………………………………………………………………………..15
2.2.1. Istoricul cercetărilor botanice ș i faunistic ………………………………………………….15
2.2.2. Date privind cercetările fauni stice…………………………………………………………….16
3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII…………………………………………………………….17 4. METODA DE LUCRU ȘI LOCUL CERCETĂRILOR…………………………………………….17 4.1. Metoda de lucru………………………………………………………………………………………………17
4.2. Locul cercetărilor……………………………………………………………………………………..19
4.2.1. Delimitarea teritoriului în care s -au efectuat cerc etăril… …………………….19
4.2.2. Ocoale silvice și unități de producție incluse …………………………………19
4.2.3. Unități amenajistice în care s -au făcut cercetări ………………………………20
5. CONDIȚII FIZICO ȘI BIOGEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ÎN CARE S -AU
EFECTUAT CERCETĂR ILE…… ………………………………………………………….21
5.1. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Pădurea Craiului ……………………….21
5.2. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Vlădeasa…………………………………………24 6. REZULTATELE CERCETĂRILOR………………………………………………………………………26
6.1. Flora și vegetația din teritoriul cercetat………………………………………………………………26
6.1.1. Flora și vegeta ția din Munții Pădurea Cr aiului…………………………………………..26
6.1.2. Flora și vegetația din Munții Vlădeasa……………………………………………………..29
6.2. Valori ridicate de conservare din Munții Pădurea Crai ului și Munții
Vlădeasa…. …………………………………………………………………………………………………………..32
6.2.1. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții
Pădurea Crai ului…………………………………………………………………………………………….32
6.2.2. Specii de animale endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții
Pădurea Craiului…………………………………………………………………………………………….33
6.2.3. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Vlădeasa……………………………………………………………………………………………………….35
4
6.2.4. Specii de animale, endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții
Vlădeasa………………………………………………………………………………………………………..37 6.2.5. Ecosisteme rare, amenințate, periclitate, complexe de ecosisteme forestiere,
rariști de arbori pe stâncării și sau grohotișuri (VRC3) și ecosisteme care asigură servicii de mediu de bază ale naturii în situații critice (VRC4)……………………………..40
6.3. Evaluarea preliminară a pădurilor care ar putea fi desemnate ca
păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC) și cercetarea
acestora pe teren………………………………………………………………………………………………42 6.4. Rezervații constituite în Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa care trebuie incluse în ariile protejate pentr u conservarea
biodiversității…………………………………………………………………………………………………..45
6.5. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate în
Munții Pădurea Craiului pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi
ocrotite c onform prevederilor certificării pădurilor………………………………………………45
6.5.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dobrești, UP IV Vida……………………………………………………………………………………………………………..45
6.5.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dobrești, UP VI Răcaș…………………………………………………………………………………………………………….49 6.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP II
Roșia……………………………………………………………………………………………………………..50
6.5.4. Păduri cu valoare ridic ată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP III
Sohodol………………………………………………………………………………………………………….51
6.5.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare din ocolul silvic Beiuș, UP IV
Meziad…………………………………………………………………………………………………………..52
6.6. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate
pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi ocrotite conform
prevederilor certificării pădurilor în Munții Vlădeasa…………………….. ……………………53
6.6.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, UP V
Budureasa………………………………………………………………………………………………………53
6.6.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP I Boceasa………………………………………………………………………………………………………….54 6.6.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP II
Moliviș…………………………………………………………………………………………………………..56
6.6.4. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP III Remeți…………………………………………………………………………………………………………..58 6.6.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți UP IV
Iadolina…………………………………………………………………………………………………………59 6.6.6. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP V Val ea
Iadului……………………………………………………………………………………………………………61 6.6.7. Sinteză privind constituirea rețelei de păduri cu valoare ridicată de conservare
(PVRC) din Munții Pădurea Craiul ui și Vlădeasa………………………………………………..63
6.7. Modul de gospodărire al pădurilor cu valoare ridicată de comservare
(PVRC) …………………………………………………………………………………………………………..64
6.7.1. Pentru plante………………………………………………………………………………………….64
5
6.7.2. Pentru animale………………………………………………………………………………………64
6.7.3. Pentru ecosisteme forestiere……………………………………………………………………66
6.8. Discuții…………………………………………………………………………………………………………..66
7. CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………..69
8. CONTRIBUȚII PERSONALE………………………………………………………………………………70 9. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….70 Rezumat…………………….. ……………………………………………………………………………………………78
Curriculum vitae………………………………………………………………………………………………………..81 Lista cu publicații proprii din conținutul tezei ……………………………………………………………….83
6
Contents
1. CONTENTS…………………………………………………………………………………9
2. STATE OF KNOWLE DGE………………………………………………………………..9
2.1. State of Knowledge Regarding the High Conservation Values (HCV)
and High Conservation Value Forests (HCVF) ………………………………………………………….9
2.1.1. Defining High Conservation Values for Forests…………………………………………10
2.1.2. Identifying and Defining High Conservation Value Forest
(HCVF) … ………………………………………………………………………………………………………11
2.1.3. Nationa l Guidelines for the Identification and Management of High
Conservation Value Forests
(HCVF)………………………………………………………………………………………………………….11
2.1.4. Provisions in Forest Certification Instructions on Reserving Forest Areas for
Biodiversity Conservation………………………………………………………………………………..13
2.2. State of Knowledge on the Flora, Vegetation and Fauna of the
Investigated Area…………………………………………………………………………………………………..15
2.2.1. Botanical and Faunal Hist ory Research …… ………………………………………………15
2.2.2. Faunal Research Data…. …………………………………………………………………………16
3. PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH …. ………………………………………………17
4. METHODS AND PLACE OF RESEARCH…………………………………………………………..17
4.1.Method of Research…………………………………………………………………………………………17 4.2. Place of Research… ……………………………………………………………….…19
4.2.1. Demarcation of the Territory in Which the Research Was
Conducted…………………………………………………………………………..19
4.2.2. Included Forest Districts and Production Units ……………………………..19
4.2.3.Compartments where Research Was Conducted………………………………20
5. PHYSICAL AND BIOGEOGRAPHIC CONDITIONS OF THE TERRI TORY WHERE
THE RESEARCH WAS CONDUCTED …………………………………………….……21 5.1. Physical and Biogeographic Conditions in Pădurea Craiului
Mountains…………………………………………………………………………………21 5.2. Physical and Biogeographic Conditions in Vlădeasa Mountains …………………………….24
6. RESULTS OF RESEARCH ………………………………………………………………………………….26 6.1. Flora and Vegetation of the Investigated Area…………………………………………………….26
6.1.1. Flora and Vegetation in Pădurea Craiului Mountains………………………………….26
6.1.2. Flora and Vegetation in Vlădeasa Mountains…………………………………………….29
6.2. High Conservation Values in Pădurea Craiului and Vlădeasa
Mountains ………………………………………………………………………………………………………..32
6.2.1. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Plant Species in Pădurea Craiului Mountains………………………………………………………………………………………….32
6.2.2. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Animal Species in Pădurea
Craiului Mountains…………………………………………………………………………………………33 6.2.3. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Plant Species in Vlădeasa Mountains………………………………………………………………………………………………………35
7
6.2.4. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Animal Species in
Vlădeasa Mountains………………………………………………………………………………………..37 6.2.5. Rare, Threatened, Endangered, Complex Forest Ecosyst ems, Groves of Trees
on Rocks and Scree (HCV3) and Ecosystems that Provide Basic Environmental Services of Nature in Critical Situations (VRC4)………………………………………………..40
6.3. Preliminary Assessment of Forests that Could Be Designated as
High -value Conservation Forests (HCVF) and Their Field
Research…………………………………………………………………………………………………………42 6.4. Reservations Establi shed in Pădurea Craiului and Vlădeasa
Mountains that Must Be Included in Protected Areas for Biodiversity
Conservation…………………………………………………………………………………………………….45
6.5. Forests Containing High Conservation Values (HCVF) Selected in
Pădurea Craiului Mountains to Be Included in the Areas to Be
Protected According to Forest Certification Provisions…………………………………………45
6.5.1. High Conservation Value Forests in Dobrești Forest District, Vida Production Unit IV…………………………………………………………………………………………………………..45
6.5.2. High Conservation Va lue Forests in Dobrești Forest District, Răcaș Production
Unit VI…………………………………………………………………………………………………………..49 6.5.3. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, R oșia Production
Unit II. …………………………………………………………………………………………………………..50
6.5.4. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, Sohodol Production Unit III…………………………………………………………………………………………………………..51
6.5.5. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, Meziad Production Unit IV…………………………………………………………………………………………………………..52
6.6. Forests Containing High Conservation Values (HCVF) Selected to
Be Included in Surfaces to Be Protected under the Provisions of
Forest Certification in V lădeasa Mountains…………………………………………………………53
6.6.1. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, Budureasa
Production Unit V…………………………………………………………………………………………..53
6.6.2. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Boceasa Production Unit I…………………………………………………………………………………………………………….54 6.6.3. Hi gh Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Moliviș Production
Unit II…………………………………………………………………………………………………………..56 6.6.4. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Remeți Production
Unit III………………………………………………………………………………………………………….58 6.6.5. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Iadolina Production
Unit IV………………………………………………………………………………………………………….59
6.6.6. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Valea Iadulu
Production Unit V…………………………………………………………………………………………..61 6.6.7. Overview of Setting up the Network with High Conservation Value Forests
(HCVF) in Pădurea Craiului and Vlădeasa Mountains…………………………………………63
6.7. Management Modality of Forests with High Conservation Value
(HCVF)……..
6.7.1. For Plants………………………………………………………………………………………………64
8
6.7.2. For Animals…………………………………………………………………………………………..64
6.7.3. For Forest Ecosystems……………………………………………………………………………66
6.8.Discussions………………………………………………………………………………………………………..66
7. CONCLUSIONS…………………………………………………………………………………………………..69
8. PERSONAL CONTRIBUTIONS…………………………………………………………………………..70 9. REFERENCES……………………………………………………………………………………………………..70 Abstract……………………………………………………………………………………………………………………78
Curriculum vitae………………………………………………………………………………………………………..81
Published papers………………………………………………………………………………………………………..83
9
1. INTRODUCERE
Dintre ecosistemele terestre pădurile, atâtea câte s -au mai păstrat, conservă o
importantă parte a biodiversității și ecodiversității uscatului. De mult timp se simte imperios
necesitatea protecției acelor păduri care conțin cea mai ridicată diversitate pentru a evita pierderea acesteia.
O importanță deosebită pentru conservarea biodiversității și ecodiversității pădurilor
de pe continentul nostru l -au avut Conferințele Ministeriale pentru Protecția Pădurilor în
Europa și anume: prima conferință la Strasbourg (1990), a doua conferință la Helsinki (1993), a treia conferință la Lisabona (1998), a patra conferință la Viena (2003).
În acest context s -au profilat și preocupări speciale prin certificarea pădurilor, privind
conservarea bio și ecodiversității.
În Ro mânia în anii 2004- 2005 s -a întocmit în acest scop un ghid practic pentru
identificarea pădurilor care conțin asemenea specii și ecosisteme pentru a fi folosit în acțiunea de certificare.
În această teză de doctorat se încearcă aplicarea prevederilor aces tui ghid într -un
teritoriu variat din punct de vedere a condițiilor naturale și învelișului forestier, Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa, pentru a verifica aplicabilitatea acestor prevederi și a pune la dispoziția celor care se ocupă de certificar ea pădurilor date necesare pentru a stabili
cotele de păduri care urmează a fi conservate potrivit instrucțiunilor de certificare.
2. STADIUL CUNOȘTINȚELOR
2.1. Stadiul cunoștințelor privind valorile ridicate de conservare (VRC) și
pădurile cu valoare ri dicată de conservare (PVRC)
Problema gospodăririi durabile a pădurilor, abordată pe plan internațional la
Conferința pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio (1992) și dezvoltată apoi prin numeroase reuniuni și acte internaționale și naționale, a căpătat un cadru bine precizat prin cele 6 criterii,
care definesc acest mod de gospodărire, stabilite la Conferința ministerială pentru protecția
pădurilor din Europa Lisabona, 1998.
1. Menținerea și creșterea resurselor forestiere și a contribuției lor la ciclurile glo bale
ale carbonului;
2. Menținerea sănătății și vitalității ecosistemelor forestiere;
3. Menținerea și dezvoltarea funcțiilor productive ale pădurii (lemn și produse nelemnoase);
4. Menținerea, conservarea și amplificarea diversității biologice a ecosistemelor forestiere;
5. Menținerea și amplificarea funcțiilor protective ale pădurii, în special privind apa și solul;
6. Menținerea altor funcții și condiții social- economice, recreative, educative, de
cercetare, de participare publică, culturale.
Așa cum se poate constata, dintre cele șase criterii care definesc gospodărirea durabilă
a pădurilor trei se referă la păduri cu funcții speciale de conservare a diversității biologice, de îndeplinire a funcțiilor ecoprotective privind apa și solul și de menținere a unor funcții și
10
condiții social- economice(punctele 4, 5 și 6). Aceasta presupune, desigur identificarea și
protejarea pădurilor care pot asigura aceste funcții.
Conceptul ”Păduri cu valoare ridicată de conservare” a fost formulat pentru prima
dată de Forest Stewardship C ouncil (FSC) în legătură cu preocupările pentru gospodărirea
durabilă a pădurilor prin certificarea lor, concretizate și fundamentate, în ultimul deceniu al
secolului XX.
Pentru aplicarea în practică a acestor criterii s -au creat sistemele de certificare a
pădurilor – Forest Stewardship Council (F.C.S) și Paneuropean Forest Certification (PEFC)
prin care s -a stabilit cadrul administrativ după care se apreciază dacă pădurile sunt
gospodărite durabil. Acest cadru are 26 de parametri.
Dacă se trec în revistă ș i condițiile pe baza cărora se poate stabili dacă pădurile sunt
gospodărite durabil, se constată că șase dintre acestea și anume condițiile 14, 16, 18, 19, 23, 25 se referă la anumite categorii de păduri și la organizarea unui management special pentru aceste păduri denumite chiar „pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC)”. Astfel apare chiar în acest document denumirea categoriei de păduri care face obiectul acestei tezei
de doctorat.
Ghidul general pentru identificarea și managementul pădurilor c u valoare ridicată de
conservare a fost elaborat în 2003 de compania de consultanță Proforest la inițiativa
organizației internaționale World Wild Found (WWF) și IKEA care a și preconizat
practicarea de prețuri mai mari pentru lemnul provenit din păduri gospodărite durabil pentru a
stimula acest mod de gospodărire.
În ghidul general se definesc în primul rând valorile ridicate de conservare care
trebuie avute în vedere în cazul pădurilor.
2.1.1. Definirea valorilor ridicate de conservare în cazul pădurilor
Prima problemă care a fost necesar să fie elaborată a fost cea privitoare la definirea
valorilor ridicate care trebuiau conservate printr -un management special al pădurilor care le
conțin.
După o largă consultare cu specialiștii s -au definit următoarele valori care necesită
conservare prin modul de gospodărire a pădurilor în care se găsesc sau care contribuie la protejarea lor:
VRC1 -Concentrații semnificative de diversitate biologică (la nivel de specii);
VRC2 – Peisaje în care populațiile speciilor forestiere autohtone există în forma
naturală, ca distribuție și ca densitate;
VRC3 – Ecosisteme forestiere rare, amenințate sau periclitate;
VRC4 – Servicii de mediu critice (hidrologice, antierozionale, climatice etc.).
VRC5 – Necesități economice de bază ale comunităților locale;
VRC6 – Identitatea culturală a comunităților locale.
În cadrul acestor grupe mari de valori ridicate de conservare s -au definit și subgrupe
acolo unde a fost necesar.
Pădurile care conțin aceste 6 categorii ridicate de conservare și su bgrupele acestora
sunt considerate „Păduri cu valoare ridicată de conservare(PVRC)” fiindu -le atribuiți
indicatorii corespunzători valorilor pe care le conțin și anume: PVRC1 (respectiv PVRC1.1,
11
PVRC1.2, PVRC1.3, PVRC1.4), PVRC2, PVRC3( respectiv PVRC3.1, PVRC3.2,
PVRC3.3), PVRC4 (respectiv PVRC 4.1, PVRC4.2, PVRC4.3), PVRC5, PVRC6.
În ghidul general un întreg capitol este consacrat definirii Valorilor Ridicate de
Conservare la nivel național, în funcție de specificul geografic și ecologic al țării respecti ve.
Acest lucru se consideră necesar pentru ca ghidul la nivel național să fie axat pe elementele concrete care necesită conservare în zona respectivă.
În ghidul general se prezintă apoi modul de definire a fiecărei categorii și subcategorii
de valori ridi cate de conservare.
2.1.2. Identificarea și delimitarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare
(PVRC)
Odată stabilite valorile ridicate de conservare, specifice țării pentru care se elaborează
ghidul, se trece la identificarea și delimitarea pădurilor care conțin aceste valori (PVRC -uri).
Identificarea PVRC presupune consultarea întregei informații privind existența
posibilă într -o unitate de gospodărire forestieră, a uneia sau mai multor categorii de valori
ridicate de conservare. Este vorba, în primul rând de amenajamentele silvice, de lucrări științifice care conțin inventare de specii sau descrieri și inventare de biocenoze sau habitate, de statistici privind nevoile de resurse forestiere ale comunităților locale strict dependente de acestea, de sit uri culturale care necesită protecția pădurii etc.
Importante sunt atât descrierile cât și materialele cartografice disponibile. Dacă nu
există asemenea informații se pot efectua studii speciale care să pună în evidență prezența categoriilor de valori ridicate de conservare și a pădurilor care le conțin.
Pentru o corectă identificare și delimitare pădurilor cu valoare ridicată de conservare
(PVRC) este necesară consultarea a două categorii mari de organizații și persoane:
– agenții guvernamentale, organe ale administrației de stat, unități de cercetare,
organizații nonguvernamentale cu profil ecologic și cultural,
– comunități și persoane din zone care folosesc pădurile.
Consultanța se poate face prin contacte directe cu persoane sau organizații care pot
oferi i nformații, sau prin consilii care să cuprindă reprezentanți ai tuturor părților interesate
(costul acestui fel de consultare fiind mai mare).
Ghidul general nu conține propuneri de măsuri ci numai câteva idei de bază. Se recomandă doar ca planul de gospodă rire să conțină măsuri care să asigure,
explicit, menținerea sau îmbunătățirea acelor caracteristici ale PVRC care contribuie la conservarea valorilor de protejat.
2.1.3. Ghidul național pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare
ridicată de conservare (PVRC)
Printr -o cooperare a WWF România și IKEA a fost întocmit și publicat în anul 2004
un „Ghid practic pentru identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare”.
Coordonatori din partea WWF au fost Erika Stanciu, Maria Mihul, George Dinicu iar grupul
de elaborare a fost compus de Oliviu Iorgu, Ioan Abrudan, Iovu Biriș, Marian Drăgoi, Mihai Dragoș, Nicolae Doniță, Liviu Filip, Ferko Jenӧ, Tamas Papp, Mihaela Păucă -Comănescu,
Attila Sandor, Luminița Tănăsie, Victoria Tatole. Grupul a cu prins biologi și silvicultori din
12
instituții de învățământ și cercetare, reprezentanți ai unor ONG uri de profil, ai unor unități de
producție forestieră.
Principala caracteristică a acestui ghid este evidențierea valorilor ridicate de
conservare (VRC) car e se găsesc în pădurile României și explicitarea, pentru utilizatorii din
țară, a noțiunilor, a terminologiei, a procedurii de identificare și delimitare a pădurilor care le conțin și care trebuie declarate și gospodărite ca păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC). Ghidul are și recomandări privind managementul și monitorizarea pădurilor
respective.
Ghidul elaborat pentru România conține 3 capitole: 1. Introducere, 2. Definirea
valorilor ridicate de conservare, 3. Gestionarea și monitorizarea păduri lor cu valori ridicate de
conservare. Înainte de introducere se enumeră 16 acte legislative importante, care crează cadrul de definire a valorilor ridicate de conservare din România și se definesc principalii
termeni utilizați în ghid.
În introducere sunt definite pe scurt cele 6 valori ridicate de conservare, se arată
modul cum s -au stabilit VRC pentru România și pragurile pentru conturarea lor, destinatarii
ghidului și cum poate fi folosit ghidul în practica identificării PVRC. Este vorba de managerii care trebuie să asigure gospodărirea pădurilor certificate, de certificatorii pădurilor, de cei
care amenajează teritoriul, de cei ce achiziționează produsele forestiere.
Se accentuiază că PVRC nu reprezintă decât în anumite cazuri păduri din arii
protejate ci și păduri necuprinse în aceste arii care trebuie astfel gospodărite încât valorile ridicate de conservare pe care le conțin să fie menținute în timp.
Definirea valorilor ridicate de conservare, conținută în capitolul 2, se face prezentând
fiecare VRC pri ntr-o discuție generală, cu exemple, justificarea necesității conservării, etape
în definirea lor prin colectarea de informații și stabilirea pragului deasupra căruia se poate
vorbi de VRC și evaluarea preliminară cât și evaluarea completă a prezenței VRC într-o
pădure.
Fiecare din cele 6 grupe de VRC cât și subgrupele acestora sunt discutate textual și
prezentate apoi sintetic în tabele care conțin: definiția VRC, pragurile deasupra cărora devine VRC, recomandări pentru identificarea și constituirea lor și recomandări privind
managementul și monitorizarea pădurilor care conțin VRC respective.
Capitolul 3 care se ocupă de managementul și monitorizarea PVRC prevede că după
stabilirea acestora să fie elaborate pentru fiecare dintre ele programe specifice de măsuri pentru a asigura menținerea și îmbunătățirea valorilor ridicate pe care le conțin. Este vorba de
măsuri flexibile care să minimizeze riscul de pierderea sau afectarea acelor valori, dar care să se încadreze totuși în procesul general de management al pădurilor.
Managerii pădurilor au obligația de a identifica toate VRC din raza lor de acțiune și
de a delimita pădurile care le conțin (PVRC), de a elabora programele de măsuri de gospodărire și de monitorizare, de a efectua la timp monitorizarea și în funcție de rezultate, de a perfecta programul special de management. În această activitate este necesară utilizarea întregei informații existente, a concursului specialiștilor care pot stabili VRC și care pot oferi
sugestii de management, antrenarea comunităț ilor și autorităților locale în protecția PVRC.
În această activitate un rol important revine specialiștilor în amenajarea pădurilor care
trebuie să asigure corecta delimitare a PVRC și să stabilească modul lor de gospodărire, în
funcție de datele furnizat e de monitorizare.
13
Ghidul național cuprinde mai multe anexe privind speciile de animale, de plante și
ecosisteme periclitate, vulnerabile, rare, endemice. Ghidul se referă direct la speciile,
ecosistemele care trebuie conservate pentru a păstra biodiversit atea pădurilor noastre dar
prezintă și alte situații speciale pentru România – complexele de ecosisteme forestiere și de
altă natură a căror conservare este necesară. Cele mai importante sunt prezentate în anexele ghidului dar lista poate fi încă completat ă.
Important este că s -au stabilit praguri pentru determinarea valorilor ridicate de
conservare. Se indică sursele de informații pentru identificarea pădurilor care le conțin și se propun măsuri de management diferențiate pe fiecare VRC și PVRC. Este deci un ghid
suficient de concret pentru a putea fi utilizat cu folos de cei ce administrează pădurile ca și de cei ce le certifică.
În anul 2013 a fost elaborat un nou „ Ghid practic pentru identificarea și
managementul Pădurilor cu Valoare Ridicată de conser vare” care este în curs de definitivare
și publicare.
Acest ghid mult perfecționat față de ghidul din 2004, ține seama de legislația care a
apărut între timp și conține multe precizări privind stabilirea valorilor ridicate de conservare cât și evaluarea p ădurilor care le conțin. Deasemenea sunt mult mai dezvoltate și concrete
măsurile de management pentru conservarea fiecărei valori ridicate de conservare. Sunt mai bine definite și pragurile care permit stabilirea valorii ridicate a unei păduri. Au fost re vizuite
și listele de plante și animale endemice, rare, vulnerabile, amenințate, periclitate. De exemplu
în cazul plantelor lista s -a redus de la 87 specii la 66 specii, indicându- se și răspândirea lor în
țară. La păsări au fost luate în considerare doar c ele care cuibăresc în colonii, sau au zone de
rotit la mamifere doar cele cu colonii, zone cu densitate mare de bârloage, sau zone de refugiu. S -a extins însă lista amfibienilor de protejat. În cazul ecosistemelor forestiere de
protejat sau menținut listele anterioare dar altfel sistematizate. S -au introdus și criterii și
indicatori de selectare a ecosistemelor forestiere cu caracter primar.
Întrucât în primăvara anului 2013, când s -a putut consulta acest ghid, lucrările de
teren, prelucrările de date și redactarea tezei erau finalizate nu s -a mai putut ține seama de
prevederile noului ghid.
2.1.4. Prevederi în instrucțiunile de certificare a pădurilor privind rezervarea
suprafețelor de păduri destinate conservării biodiversității.
În standardul și lista de verificări a FSC din 2007 (versiunea 2) printre criteriile de
atestare a gospodăririi durabile a pădurilor exista mai multe prevederi privind diversitatea biologică și conservarea acesteia.
La principiul 1 criteriul 1.3/7 se prevede că managerul implem entează prevederile
Convenției privind Diversitatea Biologică, aplicabile în regiune.
La principiul 3 criteriul 3.3 se prevede că obiectivele arheologice, religioase, istorice
și alte elemente culturale să fie identificate, înregistrate și cartate înainte de începerea
activităților de management.
La principiul 5 criteriul 5.5 se prevede recunoașterea, menținerea și, unde este cazul,
creșterea valorii serviciilor pădurii cum ar fi protejarea bazinelor hidrografice, a capacității biogene a apelor etc.
14
La pri ncipiul 6, criteriul 6.2a se aplică măsuri de protecție pentru speciile periclitate și
pentru habitatele acestora (ex. locuri de cuibărire și hrănire). Trebuie evaluată prezența
speciilor rare, amenințate, periclitate pe baza informațiilor existente, areal ul lor este
identificat și marcat pe harta și există proceduri de protejare a acestor specii.
La principiul 6 criteriul 6.2b se prevede că zonele de conservare și protejare de
importanță regională pentru biodiversitate vor fi identificate, cartate și prote jate de operațiuni
de exploatare sau alte operațiuni care pot afecta situl. Cel puțin 10% din suprafața forestieră
este destinată conservării și este marcată pe hărți, având ca obiect prioritar biodiversitatea iar
cel puțin 5% din suprafață este arie prote jată total exclusă de la tăieri în scop comercial. Se
mai prevede ca zonele de conservare și protecție să se amplaseze acolo unde pot aduce maximul de contribuție la menținerea și creșterea biodiversității, că acestea vor include toate
tipurile de ecosiste me ce există pe plan local și că vor fi realizate coridoare de migrare a
speciilor fără tăieri de arbori.
Principiul 9 este special consacrat pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC)
în care, prin management, trebuie menținute și sau ameliorate c aracteristicile lor. Sunt
definite ca păduri cu valoare ridicată de conservare:
– Suprafețe forestiere care conțin concentrări de biodiversitate, peisaje forestiere
mari, cuprinzând în majoritate populații ale speciilor autohtone;
– Suprafețe cu ecosisteme rar e, amenințate, periclitate;
– Păduri care oferă servicii, de mediu vitale, de subzistență pentru populația locală și critice pentru păstrarea identității ei culturale.
Criteriul 9.1, care se referă la evaluarea caracteristicilor zonelor de conservare, admite
ca managerii cunosc conceptul de PVRC și au evaluat existența acestor păduri, în zone marcate pe hărți.
Criteriul 9.2 prevede că în procesul de consultare în vederea certificării s -au
identificat obiectivele de conservat și posibilitățile de protejare.
Criteriul 9.3 prevede ca planul de management să includă măsuri de menținere și
ameliorare a obiectivelor de conservare.
Criteriul 9.4 se referă la monitorizarea anuală a eficacității măsurilor de conservare.
După cum reiese din cele de mai sus, standardul de certificare are prevederi foarte
clare și amănunțite în ce privește conservarea biodiversității ca element obligatoriu de certificare a gospodăririi durabile a pădurilor dar și în ce privește pădurile cu valoare ridicată
de conservare indicând foarte cl ar ce păduri păduri trebuie cuprinse în această categorie.
Faptul că în 5 din cele 10 principii de certificare sunt tratate probleme de conservare a
diversității biologice, istorice, culturale arată importanța ce se acordă acestei componente a
gospodăririi durabile a pădurii.
Aceste prevederi, conținute și în versiunea 1 a standardului, au constituit premizele
pentru elaborarea și utilizarea ghidurilor pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare.
15
2.2. Stadiul cunoș tințelor privind flora, vegetația și fauna din teritoriul cercetat
2.2.1. Istoricul cercetărilor botanice și faunistice
În literatura de specialitate, în secolul al XVIII -lea, apar primele semnalări de plante din
Munții Bihorului în urma itinerariului floristic al botanistului P. Kitaibel, care în anul 1798 a
vizitat Băile Episcopești de lângă Oradea, Luncasprie – Dobrești, Pomezău, Băița – Ștei,
ocazie cu care a adunat material floristic însoțit de unele notițe cu observații botanice. Descrierea floristi că a mai multor expediții le adună într -un manuscris “ Iter
Magnovaradiense, anno 1798 susceptum ” care a fost tipărit mai târziu mulțumită lui Kanitz,
în lucrarea “Addimenta reliquiae 1862- 1863”.
Botanistul J. C. G. Baumgarten, care și -a desfășurat activitatea la Sibiu, a făcut în anul
1813 o incursiune în județul Bihor de unde a colectat numeroase plante. În lucrarea sa
“Enumeratio stirpium Transsilvaniae ”, apărută în anul 1816 în 3 volume, a inclus și specii
din Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa.
A. Kern er (1867, 1869, 1872), unul dintre fondatorii geobotanicii, face o incursiune în
Munții Bihorului în vara anului 1858, iar în lucrarea sa ” Die Vegetations – Verhältmisse des
mittleren und östlichen Ungarns und angrenzenden Sieben bürgens ” sunt incluse și s pecii de
plante găsite în Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa.
Renumitul botanist V. Borbás a adunat un bogat material botanic din județul Bihor pe
care l -a comunicat în publicațiile Academiei Maghiare ”Közlemények Békéss és Bihar
vármegye flórájaból” – Termt. Közl., în anul 1890.
L. Simonkai, în lucrarea sa ”Flora Transilvaniei 1887”, prelucrează flora regiunilor
cercetate, printre care și cea a Bihorului, respectiv descrie și plante adunate cu ocazia
drumețiilor în Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa.
În secolul al XX -lea s -au intensificat cercetările botanice, deși acestea au avut un
caracter sporadic și nu au acoperit întreaga zonă.
Al. Borza (1939) a făcut primele cercetări floristice în bazinul Stâna de Vale, la care se
adaugă studii aprofundate de floră și vegetație făcute de Rațiu (1964, 1965, 1966, 1967,
1968) în vederea elaborării și susținerii tezei de doctorat.
Din depresiunea intramontană Stâna de Vale, Rațiu (1965, 1968) a identificat 535
specii de plante dintre care un număr de 29 taxoni sunt plante rare, endemice, relictare, periclitate și vulnerabile.
Academicianul Emil Pop (1960) a descris mlaștinile de turbă din bazinul superior al
Pârâului Ieduțului afluent al Văii Iadului.
16
Din bazinul Văii Iadului, Rațiu și colab. (1982, 1983,1984), ide ntifică un număr de
circa 50 asociații vegetale în compoziția floristică a cărora se regăsesc un număr de 47 specii
endemice, relictare, rare, periclitate, vulnerabile.
În bazinul Văii Drăganului, Rațiu și colab. (1969, 1970, 1971, 1976, 1985), identifică
un număr de circa 30 asociații vegetale, în compoziția floristică a cărora se află un număr de
32 specii endemice, relictare, rare, periclitate și vulnerabile.
Asupra florei teritoriului Munților Pădurea Craiului, segmentul Defileul Crișul Repede,
au fo st întreprinse studii de către Gergély și colab. (1966), care au identificat 756 de specii,
aparținând la 359 de genuri și 88 de familii, fiind citate un număr de 39 specii rare, vulnerabile, endemite.
În ceea ce privește covorul vegetal, Boșcaiu și colab . (1966) descriu un număr de 35
asociații vegetale, dintre care un număr de 9 asociații analizează fitocenozele pădurilor
dominate de cvercinee, făgete, aninișuri , iar 2 asociații reunesc fitocenozele tufărișurilor .
În urma studiului floristic și fitoceno logic, ca obiective principale ale tezei de doctorat,
Groza (1997, 2008) identifică din Munții Pădurea Craiului 856 de specii încadrate la 378 de genuri și 89 de familii. Cu privire la covorul vegetal acesta a identificat 72 de asociații
vegetale, dintre care un număr de 10 descriu vegetația forestieră .
Resmeriță (1970) a efectuat cercetări floristico – ecologice pe masivul Vlădeasa (jud.
Cluj) cu accent pe potențialul productiv al pajiștilor naturale, cu care ocazie a identificat 1010
specii aparținând la 366 genuri, 83 familii.
Contribuții la cunoașterea florei și vegetației Munților Pădurea Craiului și Munților
Vlădeasa și -au mai adus, Burescu (1997, 1999, 2003), Burescu, Doniță (2001, 2003), Burescu
și colab. (2002), Burescu L. (2009, 2010, 2011, 2012).
2.2.2. Date privind cercetările faunistice
Cunoștințe privind herpetofauna Munților Pădurea Craiului și a Munților Vlădeasa ne
parvin din lucrările mai vechi și recent elaborate de Fuhn (1960), Fuhn, Vancea, (1961),
Covaciu -Marcov, (2003), Covaciu -Marcov și colab. (2003, 2006, 2009), Groza și colab.
(2008), Sas și colab.,( 2006), Sos (2010), Cogălniceanu și colab. (2000).
Cercetări privind avifauna sunt cuprinse in lucrarile, Munte anu (1982), Gal – Korodi
(1974) , Kovits (1973 a,b ), Ben edek (2007), Predoiu, (2011).
17
3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Scopul cercetărilor în cadrul tezei de doctorat a fost de a identifica și caracteriza
valorile ridicate de conservare din domeniul forestier în munții Pădurea Craiului și Vlădeasa
și a stabili pădurile care conțin aceste valori în vederea includerii lor în cotele de păduri destinate conservării biodiversității în procesul de certificarea pădurilor.
Pentru atingerea acestui scop s -a stabilit cinci obiective de atins:
– stabilirea valorilor ridica te de conservare forestiere din regiune pe baza literaturii
existente și a altor informații;
– selectarea pădurilor care ar putea conține aceste valori și verificarea lor pe teren;
– stabilirea pădurilor cu valoare ridicată de conservare care urmează a fi incl use în
suprafața de protecție și în suprafața de conservare a biodiversității;
– stabilirea modului cum pot fi protejate aceste păduri;
– formulare de propuneri privind gospodărirea acestor păduri în funcție de valorile de protejat.
4. METODA DE LUCRU ȘI LOCUL CERCETĂRILOR 4.1. Metoda de lucru
Pentru realizarea scopului propus și atingerea obiectivelor menționate s -a stabilit
următoarea metodă de lucru, pe etape distincte:
Etapa I Procurarea următoarelor materiale informative pentru pădurile în care
urmează s ă se stabilească PVRC:
– descrierile parcelare și hărțile arboretelor și a lucrărilor de cultură și exploatare ale
unităților de producție din regiunea luată în studiu, munții Pădurea Craiului și Vlădeasa,
– listele roșii pentru speciile de plante, Boșcaiu și colab. (1984), Dihoru și colab.
(1984), Olteanu și colab. (1984), Danciu și colab. (2007), Coldea și colab. 2008, cartea roșie Dihoru, Negrean (2009), Ghidul practic, anexele 1B, 2B, Stanciu și colab. 2004, Legea 462/2001 (Anexa nr 4), OUG 57/2007 (Anexa nr. 4A, Anexa nr. 4B), Lista roșie IUCN, Flora României vol. 13 (1976) și animale amenințate, periclitate, endemice, rare, relictare conținute în anexele 1 și 2 ale Ghidului practic de identificare a pădurilor cu valoare ridicată de conservare,
– datele din lucrări publicate sau în manuscris (teze de doctorat) privitoare la aceste specii semnalate în pădurile în care urmează să se stabilească PVRC,
– date din lucrările publicate cu privire la pădurile cu valoare ridicată de conservare semnalate în alte regiuni geografice ale României și Europei, Abrudan (2001), Abrudan și colab. (2006, 2009), Gurean et Parascan (2011), Ioraș și colab (2007, 2008), Jennings și colab. (2003), Nicolescu (2000), Rameau (1995), Stanciu și colab. (2004), Stăncioiu (2008), Stăncioiu și colab. (2010), Șofletea (2005),
Șofletea și colab. (2002) , Biriș (2001), Biriș și colab. (2002), Cenușă (1992,
2001), Doniță (2001), Doniță, Biriș (2001), Doniță și colab (1981, 1990, 2005), Giurgiu 2001, Radu (1996, 2001), Radu și colab.(2004), Vlad și c olab (1997) .
18
– date din lucrările publicate sau în manuscris privitoare la ecosisteme rare,
amenințate sau periclitate pentru aceste păduri, Bogdan și colab. (2009), Gafta și colab (2008), Puia et Soran (1990), Stăncioiu și colab (2008), Schulze et Mooney (1993).
– lista și hărțile ariilor protejate, suprafața acestora, speciile, ecosistemele sau alte fenomene naturale protejate în cuprinsul acestora,
– date privind necesitățile de resurse forestiere ale comunităților rurale din zonă,
– date privind suprafețele de pădure importante pentru păstrarea identității cultural a
comunităților din zonă,
– toate reglementările naționale și internaționale privind conservarea biodiversității (specii, ecosisteme, peisaje etc.).
Etapa II Evaluarea preliminară a posibilelor PVRC.
Evaluarea preliminară s -a făcut prin identificarea și listarea unităților amenajistice
care, potrivit materialului informativ procurat, ar putea avea atribute de PVRC. Lista
cuprinde ocolul, unitatea de producție, parcela, subparcela, suprafața, zonarea funcțională,
tipul de pădure, tipul de stațiune, compoziția, vârsta.
Criteriile de selectare a unităților amenajistice au fost:
– compoziția natural a arboretului corespunzătoare tipului de pădure;
– vârsta mare, în general peste 100 ani, la care se realizează b iodiversitatea specifică
tipului;
– structură diversificată;
– lipsa intervențiilor silviculturale, cel puțin în ultimele decenii;
– depărtarea mare față de căile de acces care poate indica lipsa intervențiilor silviculturale.
Etapa III Cercetarea pe teren a u nităților amenajistice selectate, descrierea
fitocenologică a pădurilor respective și a stării lor de conservare.
Din unitățile amenajistice selectate s -a parcurs o bună parte pentru a se constata
existența și starea de conservare a obiectivelor de protejat (specii, ecosisteme). În cele mai
representative unități amenajistice s -a efectuat câte un releveu fitocenologic iar la observații
s-a consemnat starea de conservare a fitocenozei în primul rând al arboretului dar și a
stațiunii. Releveele s -au efectuat pe câte 1000 m
2, consemnând speciile de plante și
abundența – dominanța în sistemul Braun – Blanquet J, (1964). Au fost menționate și
animalele observate în habitate.
Etapa IV Prelucrarea întregului material și stabilirea definitivă a PVRC din regiunea
studiată.
S-a întocmit lista cu PVRC stabilite prin lucrările de teren și suprafața acestora pe
unități de producție și ocoale. Nu au fost identificate PVRC5 și PVRC 6. Din listă s -au
selectat în primul rând unitățile ce aparțin PRVC1.1 arii protejate și c ele care conțin
concentrații de biodiversitate de importanță națională și regională (PVRC 1.2). Acestea necesită protecția absolută și au fost încadrate în aria protejată (5% din suprafața pădurilor).
Din celelalte păduri cu valoare ridicată de conservare, cele mai reprezentative s -au
inclus tot în această arie conform prevederilor certificării pădurilor. Dacă s -a constatat
19
existența de păduri virgine și cvasivirgine (din PVRC3) unitățile amenajistice respective s -au
inclus tot în aria protejată cu păduri t otal ocrotite.
Din aceeași listă s -au selectat, în al doilea rând, unitățile amenajistice care conțin
PVRC3 și PVRC$, care urmează a fi incluse în suprafața de conservare cuprinzând tot 5%
din suprafața totală a pădurilor. Aceste păduri vor fi gospodărite tot în vederea conservării
biodiversității prin tratamente și lucrări de îngrijire și conducere care să asigure păstrarea
compoziției naturală specific tipului, structurii diversificate, protecție deosebită pentru specii de plante și animale endemice, rare, vulnerabile, amenințate, periclitate dar și a ecosistemelor
în ansamblul de operațiuni care pot altera situl.
Dintre unitățile amenajistice din PVRC4, zonate ca păduri de protecție s -au preluat
numai unitățile amenajistice foarte representative având atr ibute de PVRC1, PVRC3.
Unitățile amenajistice selectate pentru aria protejată de 5% din suprafața pădurilor și
cele ce urmează a fi conservate prin gospodărire durabilă pe alte 5% din suprafața pădurilor
s-au reprezentat pe o hartă la scara 1:50 000.
Pentr u fiecare PVRC s -au stabilit măsuri speciale de conservare ținând seama de
recomandările conținute în Ghidul practic pentru identificarea pădurilor cu valoare de conservare ridicată (2004).
Deși în instrucțiunile de certificare zona de conservare a biodiversității este de cel
puțin 10% din suprafața totală a pădurilor, nu s -a depășit acest procent, considerat sufficient
în raport cu necesitățile de conservare a biodiversității dar și de asigurare a suportului economic a acestei importante acțiuni.
4.2. Loc ul cercetărilor
Cercetările s -au desfășurat în județul Bihor în partea nord – vestică a Munților
Apuseni și anume în districtul Munții Pădurea Craiului și districtul Munții Vlădeasa. (Atlasul
RSR, harta III 5) (Geografia României 1987).
4.2.1. Delimitarea teritoriului în care s -au efectuat cercetările
Pe limita nordică a regiunii se află depresiunea Vad – Borod, ce se desfășoară
dealungul cursului Crișului Repede, Muntele Șes și Munții Meseș, pe limita estică culmea
dintre văile Drăganului și Henț, afluent e ale Crișului Repede, pe limita sudică Valea
Someșului Cald, la sud- vest și vest depresiunea și dealurile Beiușului (Atlasul RSR, harta III1
și V1).
Suprafața totală a regiunii în care s -au desfășurat cercetările este de circa 1550 km
2
din care 820 km2 în Munții Vlădeasa și 730 km2 în Munții Pădurea Craiului. Suprafața
acoperită de pădure este de 38 171 ha din care 12 000 ha în Munții Pădurea Craiului și 16 000
ha în Munții Vlădeasa.
4.2.2. Ocoale silvice și unități de producție incluse
În această regiu ne se găsesc pădurile ce au făcut parte din trei ocoale silvice: Remeți,
Beiuș și Dobrești.
În Munții Pădurea Craiului se găsesc unitățile de producție III parțial din ocolul silvic
Remeți, II, III, IV din ocolul silvic Beiuș și IV, VI din ocolul silvic D obrești.(Tabelul 1).
20
În Munții Vlădeasa se găsesc unitățile de producție V, din ocolul silvic Beiuș și I, II,
III parțial, IV și V din ocolul silvic Remeți (Tabelul 1).
Ocoale silvice, unități de producție și suprafețe de pădure din teritoriul cercetat.
Forest districts, production units and forest surfaces from the researched territory.
Tabelul 1
Ocoale
silvice UP ha Munții Pădurea
Craiului Munții Vlădeasa Total
ha
Remeți UP IIIp I II III p IV V
ha 484 4899 4247 925 3120 2555 16230
Beiuș UP II III IV V
ha 2719 2990 798 617 7124
Dobrești UP IV VI
ha 2460 2357 4817
Total ha 11 808 16 363 38171
Din ocolul silvic Remeți sunt luate toate unitățile de producție întrucât întregul ocol
intră în districtul Munții Vlădeasa.
Din ocolul silvic Beiuș nu s -a luat unitatea de producție I deoarece aceasta se află în
Munții Codru Muma.
Din ocolul silvic Dobrești nu s -au luat unitățile de producție I și V care nu intră în
Munții Pădurea Craiului și nici II și III care din cauza retrocedării și a supraexploatării nu mai
au păduri care să se poată constitui în PVRC.
4.2.3. Unități amenajistice în care s -au făcut cercetări
Din ocolul silvic Dobrești (tabelul 2) au fost cercetate un număr de 26 unit ăți
amenajistice în care s -au efectuat ridicări fitocenologice în sistemul Braun – Blanquet J,
(1964). Din ocolul silvic Beiuș (tabelul 2) au fost investigate și s -au întocmit relevee pentru
un număr de 21 unități amenajistice. În ocolul silvic Remeți au f ost cercetate un număr de 56
unități amenajistice, fiind ocolul cu cele mai numeroase suprafețe de păduri constituite în
PVRC și care conțin cel mai mare număr de ecosisteme rare, relictare, amenințate sau
periclitate (tabelul 2).
21
Unități a menajistice în care s -au făcut cercetări.
Landscape units where research was performed.
Tabelul 2
Ocolul
silvic UP Ua
Dobrești IV Vida 26C, 30A, 31C, 41, 42B, 42D, 47A, 48A, 49A, 49B, 50A, 53A,
54A, 54B, 55A, 67A, 79A, 82E, 83A
VI Răcaș 1A, 7A, 8A,9B, 3 5C, 36A, 37N1
Beiuș II Roșia 101A, 101C
III Sohodol 6A, 8A, 11A, 12A, 38, 40A
IV Meziad 35A, 36A, 37B, 43, 69E, 70B, 81A, 81B, 82B, 88B, 95B, 95C,
96B
V Budureasa 27B, 50B, 131B, 132B, 132C, 137B, 139B
Remeți I Boceasa 9D, 17C, 40B, 64B, 65, 69B, 76B, 80B, 80C, 83C, 84E, 95B,
104C, 130E, 140A, 141A, 141B, 141C, 142A, 142B, 149B
II Moliviș 1B, 39C, 62B, 73A, 84A, 130C, 187A, 187D, 187E
Ocolul
silvic UP Ua
Remeți III Remeți 86C, 87N1, 114A, 114D, 115, 131
IV Iadolina 93B, 95B, 108A
V Valea I adului 43C, 66A, 70A, 74, 78B, 82A, 90B, 91A, 92B, 105, 106A,
106C, 107A, 108A, 109A, 128B, 139D
5. CONDIȚII FIZICO ȘI BIOGEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ÎN CARE
S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE
Districtele Munții Vlădeasa și Pădurea Craiului se deosebesc profund sub aspect
fizico și biogeografic. În consecință caracterizarea sub aceste aspecte se face separat.
5.1. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Pădurea Craiului
Munții Pădurea Craiului se desprind ca o peninsulă din blocul central al Masivului
Bihariei, pe linia grabenului de la Remeți avînd la nord depresiunea Vad – Borod la est
culmea dintre Valea Iadului și bazinele Văii Roșia, ale Văii Meziadului și ale Văii Cresuia, la
nord depresiunea Beiușului și la vest Dealurile Oradiei.
Geologie
Munții P ădurea Craiului sunt formați în special din depozite sedimentare mezozoice
(83%) reprezentate prin trei cicluri sedimentare (triasic, jurasic și cretacic). Fiecare ciclu are o serie detritică (conglomerate, gresii, șisturi argiloase) și un complex de roci organogene
(dolomite, calcare dolomitice, calcare). Pe restul suprafeței se găsesc șisturi cristaline
(paragneise, micașisturi, cvartițe), depozite permiene (conglomerate, gresii tufacee și
micacee, șisturi argiloase) ca și roci eruptive (dacite, riolite), Preda (1962), Ivanovici și colab
(1976) (Atlasul RSR, harta II1).
22
Geomorfologie
Munții Pădurea Craiului se prezintă ca o platformă, suspendată între cele două mari
depresiuni de la nord și sud puternic fragmentată prin văi adânci între culmi relativ domoale,
dar având și numeroase măguri care contrastează cu relieful din jur.
După altitudinea celei mai mari părți din suprafața (400 – 850 m) această platformă s –
ar încadra mai degrabă la dealuri, dar energia mare de relief ca și înălțimile mai mari din
partea de est (Hodrâncușa 1027m, Dealurile Boții 968m, Văratecu 926m) îi conferă caracter
montan. (Coteț 1973).
Existența pe mari suprafețe a unei succesiuni de roci carstificabile și necarstificabile
ca și a altor roci, în zonele marginale, a dat naștere unu i relief complex cu predominarea
formelor carstice: exocarst, reprezentat prin numeroase doline, cu diametre între 50 și 300 și
adâncimi de 50 – 60 m, ovale, depresiuni de captare, multe văi carstice temporar active sau
seci având chei spectaculoase și end ocarst cu drenaje subterane, avene, peșteri.
Pe formațiunile detritice se dezvoltă un relief cu forme domoale dar separate de văi
carstice adânci.
Cele trei mari depresiuni carstice sunt colmatate cu depozite senoniene (Roșia) sau
holocene (Damiș, Farc – Roșia). Foarte răspândite sunt ponoarele (145 la număr), izbucurile
(155 la număr), peșterile și avenele (331 la număr).
Relieful format pe șisturi și roci vulcanice are culmi mai înalte iar forme plate mai
puține (Geografia României III, 1987).
Hidrografie
Principalele râuri care drenează Munții Pădurea Craiului sunt Crișul Repede în nord și
Crișul Negru în sud. La Crișul Repede afluează Valea Iadului, Valea Boiului, Valea
Brătcuței, Valea Groșilor, Valea Misidului, Valea Izbândiș – Măguran, Valea Gălășeni. Crișul
Negru are ca afluenți din Munții Pădurea Craiului, Văile Roșia, Vida, Topa. Există numeroase văi secundare unele cu scurgere de suprafață și subterană în zonele calcaroase. (Atlasul RSR, harta V1).
Clima
Clima Munților Pădurea Craiului este etajată variind de la o climă caldă și suficient de
umedă, la altitudinile mici, până la o climă relativ rece și umedă, la altitudinile mai mari din estul teritoriului.
Dacă la 650m altitudine temperatura medie anuală este de 8,2°C iar precipitațiile sunt
de 950m m, la altitudine de 1100m temperaturile scad la 3,9°C iar precipitațiile cresc la 1650
mm (Cristea 2004).
Variația lunară a temperaturilor și precipitațiilor în stațiunile Beiuș, Borod, Zece
Hotare, Stâna de V ale sunt date în tabelele 3 și 4.
23
Temperatura medie lunară, anuală și amplitudinea medie anuală (°C), intervalul 1978 – 2003, după
Maria Cristea (2004)
Average monthly, annual temperature and average annual amplitude (șC), period 1978- 2003, after
Maria Cristea (2004)
Tabelul 3
Stația Alt L u n a Media Ampl.
meteo (m) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Stâna
de
Vale 1108 -5,3 -5,0 -1,5 2,6 8,5 11,7 13,2 12,7 8,8 4,6 -0,2 -3,4 3,9 18,5
Zece
Hotare 642 -1,2 -0,3 3,0 7,6 12,7 15,9 18,5 18,3 13,0 8,6 3,0 -0,7 8,2 19,7
Beiuș 185 -1,1 0,4 5,0 9,6 14,8 17,7 19,3 19,1 15,1 10,2 4,7 1,1 9,7 20,4
Borod 333 -1,7 -0,4 4,3 8,9 14,4 18,8 19,0 18,6 14,4 9,6 3,9 0,8 9,2 20,7
Cantitatea medie lunară și anuală de precipitații atmosferice (mm), intervalul 1978 – 2003, după
Maria Cristea (2004)
Average m onthly and annual quantity of rainfall (mm), period 1978 – 2003, after Maria
Cristea (2004)
Tabelul 4
Stația Alt. L u n a Media
meteo (m.) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
ă
Stâna
de
Vale 110
8 124,0 108,8 108,9 144,5 161,9 197,6 158,0 133,0 130,2 126,6 119,5 155,2 1668,2
Zece
Hotare 642 642 47,7 57,1 83,2 87,9 112,9 75,0 85,6 102,4 86,2 75,3 82,4 944,6
Beiuș 185 185 30,8 35,5 55,4 78,9 92,5 72,5 60,6 55,6 47,2 39,2 54,0 659,7
Borod 333 333 29,4 34,6 57,3 86,6 102,2 90,1 70,2 61,7 46,5 42,7 50,8 710,0
Se observă că în cea mai mare parte a teritoriului care altitudinal se situează între 400 –
800 m temperatura medie anuală este între 8 și 9°C iar precipitațiile între 750 – 1000 mm.
Condițiile climatice sunt deci deosebit de favorabile p entru ecosistemele forestiere cu
mențiunea că, datorită regimului termic relativ ridicat la altitudinile mai joase, în zonele
marginale ale teritoriului în biocenozele forestiere sunt prezente destul de multe specii
submediteraneene ( Quercus pubescens, Que rcus virgiliana, Quercus cerris etc.).
Soluri
După amenajamentele silvice, Florea, Munteanu (2002), în pădurile din Munții
Pădurea Craiului se întâlnesc următoarele tipuri de sol:
– eutricambosoluri (predominant tipice dar și molice, rendzinice și litice) pe 66% din
suprafață;
– districambosoluri (tipice și litice) pe 12% din suprafață;
– preluvosoluri pe 5% din suprafață;
– luvosoluri pe 8% din suprafață;
– eutricambosoluri rodice pe 5% din suprafață;
– rendzine pe 4% din suprafață.
Tipuri de stațiuni : agreat după Dînescu și colab. (2010), suprafața cea mai mare este
ocupată de 8 tipuri de stațiuni de făgete .
Tipuri de pădure : Potrivit amenajamentelor au fost identificate 28 de tipuri de pădure.
24
5.2. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Vlădeasa
Munții Vlădeasa reprezintă corpul lacolitic de banatite din partea de nord -vest a
masivului Biharia, mărginit la nord de Munții Meseș și Plopiș (Șes), la est de Podișul Huedin,
la sud de Văile Crișului Pietros și ale Someșului Cald, care îl despart de M unții Bătrâni și la
vest de depresiunea Beiuș și culmea dintre Valea Iadului și bazinele Văii Roșia, ale Văii
Meziadului și ale Văii Cresuia care îl desparte de Munții Pădurea Craiului.
Geologie
Masivul Vlădeasa este constituit în principal din roci efuziv e (riolite, dacite, andezite,
granodiorite și porfire), dar în partea de vest și sud apar și calcare jurasice și cretacice Ivanovici și colab. (1976) (Atlasul RSR, harta II1).
Geomorfologie
Pe magmatite – predominante în districtul Vlădeasa, se dezvoltă un relief de munte
înalt și mijlociu cu forme masive, cu vârfuri înalte (până la 1836 m) despărțite de văi adânci, local cu povârnișuri abrupte, suprafețe structurale, culmi asimetrice. Pe calcare, relieful este carstic cu abrupturi, peșteri, chei.
Există tr ei suprafețe de nivelare la altitudini de 1600, 1400 și 1000 m cu relief relativ
neted sau slab ondulat.
De asemenea în relief apar local urme ale acțiunilor criogene și glacionivale, circuri
glacionivale, grohotișuri de versant, eluvii pe interfluvii, câ mpuri de pietre (marghile). Câteva
lărgiri pe văile Iadei, Drăganului și Secuieului, au favorizat formarea de așezări umane (Geografia României III 1987).
Hidrografie
Munții Vlădeasa sunt castelul de ape ale Crișului Repede prin cei trei principali
afluenți : Valea Iadului, Valea Drăganului, Valea Hențului, alimentate de o bogată rețea de
văi secundare.
Aceștia drenează aproape întregul teritoriu. Numai în sud o mică parte din teritoriu
este drenată de Someșul Cald cu puțini și scurți afluenți și Crișu l Pietros cu afluentul
Nimăiești.
Clima
Ca și în Munții Pădurea Craiului, clima din Munții Vlădeasa este etajată variind de la
o climă răcoroasă – umedă la una rece – foarte umedă.
Dacă la 600m altitudine temperatura medie anuală este de 7,1°C și precipit ațiile 750
mm, la 1800 m temperatura scade la 0,9°C iar precipitațiile cresc la peste 1359 mm (Geografia RPR, 1983).
Variația lunară a temperaturilor și precipitațiilor în stațiunile Vlădeasa și Stâna de
Vale este dată de tabelele 5 și 6.
25
Temperatur a aerului – media lunară și anuală °C, în Munții Vlădeasa (după Geografia României
(1983) și M. Cristea (2004))
Air temperature – monthly and annual average șC, in Vlădeasa Mountains (after Geography of
Romania (1983) and M. Cristea (2004))
Tabelul 5
Stația meteo/
lună I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală
V-ful
Vlădeasa
(1835m)
1975 -2005 -8,6 -8,6 -5,6 0,5 4,1 7,9 9,8 9,8 7,1 3,9 -1,3 -6,3 0,9°C
Stâna de Vale
(1102m)
1972 -2002 -5,3 -5,0 -1,5 2,6 8,5 11,7 13,2 12,7 8,8 4,6 – 0,2 -3,4 3,9°C
Canti tăți medii, lunare și anuale ale precipitațiilor (în mm) distribuite în Munții Vlădeasa
după datele de la stațiile meteo, Vf. Vlădeasa și Stâna de Vale (după Geografia României (1983) și M.
Cristea (2004))
Average, monthly and annual quantities of rainfall (in mm) distributed in Vlădeasa Mountains
following the data from the weather stations, Vlădeasa Peak and Stâna de Vale (after Geography of
Romania (1983) and M. Cristea (2004))
Tabelul 6
Stația meteo/
lună I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
anua lă
V-ful
Vlădeasa
(1835m)
1975 -2005 155,1 73,5 102,3 79,1 164,2 235,5 111,5 122,4 40,7 12 87,7 111,3 1395,3
mm
Stâna de Vale
(1102m)
1972 -2002 124,0 108,8 108,9 144,5 161,9 197,6 158,0 133,0 130,2 126,6 119,5 155,2 1668,2
mm
Este de remarcat că temper aturi negative se înregistreaz ă din noiembrie până în
aprilie , temperaturi maxime în iulie și august iar precipitațiile sunt abundente de la sfârșitul
primăverii până în toamnă. Cantitatea mai mare de precipitații de la Stâna de Vale,
comparativ cu cea de la Vlădeasa, se datorește faptului că nivelul optim de condensare a
norilor în Munții Apuseni se situează între 1200 – 1400 m (Geografia României I, 1983).
Clima Munților Vlădeasa, spre deosebire de clima Munților Pădurea Craiului este rece
– foarte rece ș i foarte umedă, favorizând existența pe suprafețe mari a pădurilor de fag, a
celor de fag cu brad și molid ca și celor de molid.
Soluri
După amenajmentele silvice, în pădurile din Munții Vlădeasa se întâlnesc următoarele
tipuri de soluri:
– Eutricambosoluri (de regulă litice) pe 46% din suprafață;
– Districambosoluri (tipice și litice) pe 29% din suprafață;
– Prepodzoluri pe 16% din suprafață;
– Podzoluri pe 2% din suprafață;
– Rendzine pe 3% din suprafață;
– Preluvosoluri, luvosoluri și protisoluri pe 4% din suprafață.
Tipuri de stațiune : în regiune au fost identificate 31 de tipuri de stațiuni.
Tipuri de pădure : potrivit amenajamentelor au fost identificate 41 de tipuri de pădure.
Unități zonale de vegetație și asociații vegetale
Dezvoltarea mare a relie fului pe altitudine determină existența în Munții Vlădeasa a
trei etaje de vegetație:
26
– etajul subalpin, al rariștilor și tufărișurilor (1700 – 1830 m);
– etajul boreal, al pădurilor de molid (1200 – 1700 m);
– etajul nemoral, al pădurilor de foioase (700 – 1200 m).
6. REZULTATELE CERCETĂRILOR
6.1. Flora și vegetația din teritoriul cercetat
Pentru a evidenția valorile ridicate de conservare la nivel de specii și de ecosisteme,
din teritoriul cercetat, conform metodicii, s -a studiat literatura existentă și s-au făcut și
investigații proprii prin lucrări de teren, efectuate în vederea selectării pădurilor cu valoare
ridicată de conservare.
Pentru aspectele de floră și comunități de producători (fitocenoze) care definesc
ecosistemele s -au elaborat, pe aceast ă bază, sinteze pentru Munții Pădurea Craiului și Munții
Vlădeasa care se prezintă în continuare.
A fost necesar, în primul rând, să se facă un inventar al florei pentru a putea constata
care sunt valorile ridicate de conservare la nivel de specii și în al doilea rând un inventar al asociațiilor vegetale (tipuri de fitocenoze) pentru a stabili comunitățile de producători care definesc ecosistemele din teritoriul cercetat.
Un inventar al faunei nu s -a putut face dar prin consultarea literaturii și a specialiștilor
zoologi care cunosc regiunea Covaciu – Marcov și colab. (2002, 2003, 2006, 2008, 2009),
Gal – Korodi (1974), Groza și colab. (2008), Kovits (1973 a,b), Munteanu (1982), Sas și
colab. (2006) , Sos (2010) și apoi prin investigații de teren s -au putut stabili și elementele de
faună care trebuie ocrotite.
Aceste date au permis stabilirea valorilor ridicate de conservare și a pădurilor care le
conțin adică a pădurilor cu valoare ridicată de conservare.
6.1.1. Flora și vegetația din Munții Pădurea Craiu lui
Flora Munților Pădurea Craiului conform literaturii de științifice consultate (Groza,
2008), (Burescu, Doniță, 2001) și a cercetărilor efectuate de noi (Burescu, 2009, 2010, 2011), în teren, însumează 856 de specii încadrate la 378 genuri, 89 familii : Asteraceae (122
specii), Poaceae (74 specii), Fabaceae (55 specii), Lamiaceae (58 specii), Rosaceae (43
specii), Caryophyllaceae (36 specii), Apiaceae (34 specii), Scrophullariaceae (34 specii),
Cyperaceae (30 specii), Ranunculaceae (21 specii), Orchidace ae (19 specii), Boraginaceae
(17 specii), Liliaceae (17 specii), Aspleniaceae (14 specii) etc.
Din punct de vedere fitogeografic, cormoflora munților Pădurea Craiului este
dominată de elementele: eurasiatice Eua=37% , europene E=19%, central – europene Ec=9%,
circumpolare Cp=5,8%, mediteraneene și submediteraneene M=2,2%, sM=5,8%, balcanice 1,5%, da co-balcanice 1,2%, dacice 0,6%, adventive 1%.
Vegetația din Munții Pădurea Craiului se încadrează în etajul nemoral fiind
reprezentate ambele subetaje ale acestui etaj: subetajul pădurilor de fag și de amestec cu fag (între 600 – 1000 m) și subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun (între 400 – 600
m).
În subetajul pădurilor de fag și de amestec cu fag sunt dominante asociațiile edificate
de fag ( Fagus sylvatica ssp. sylvatica și ssp. moesiaca). Doar pe vârfurile cele mai înalte se
27
găsesc și păd uri de amestec cu fag și brad asemănătoare celor din Munții Vlădeasa (asociația
Pulmonario rubrae – Fagetum ) (Soó 1964) Tauber 1987.
În teritoriile cu altitudini de peste 600 m cea mai răspândită asociație este Festuco
drymeiae – Fagetum Morariu et al. 1968 pe substraturi acide. Local apare și asociația
Symphyto cordati – Fagetum pe substraturi calcaroase.
Fitocenozele asociației Festuco drymejae – Fagetum Morariu et al. 1968, răspândite
pe culmile înalte (600 -800 m), pe versanți mediu până la puternic înclinați (24 -40°), au fost
identificate de noi Burescu (2009) la ocolul silvic Remeți UPV Valea Iadului parcelele 90A,
90B, 91A, 92B, 105, 106A, 106c, 107A, ocolul silvic Dobrești UP IV Vida (valea Vida) parcelele 47A, 48, 54B, 55, ocolul silvic Beiuș UP II I Sohodol (Valea Lazurilor) Ua 40A, și a
fost semnalată și de Groza (2008) la Vârciorog, Damiș, Bălnaca Groși, Valea Brătcuța.
Fitocenozele asociației Symphyto cordati – Fagetum, răspândite pe terenuri plane cu
substrat calcaros de- a lungul pâraielor, pe versanți nordici cu înclinație medie (15 -25°) la
altitudini cuprinse între 450- 800m, au fost identificate și cercetate de noi, Burescu (2009),
ocolul silvic Dobrești UP IV Vida (valea Vida) parcela 79A, ocolul silvic Beiuș UP IV Meziad (pârâul Peșterii) par cela 43, au fost semnalate în teritoriul cercetat de Groza (2008) la
Damiș, Șuncuiuș – valea Mișid, Bratca – valea Brătcuței.
Fitocenozele asociației Carpino – Fagetum au fost identificate și cercetate de noi din
ocolul silvic Dobrești UP IV Vida parcele le 26B, 30A, 55, 67A, 79A, 83A, din ocolul silvic
Beiuș UP IV Meziad Ua 81A.
Fitocenozele asociației Phyllitidi – Fagetum Vida (1959)1963 răspândite pe stâncării
calcaroase, umede în lungul văilor, au fost identificate și cercetate de noi în premieră
(Burescu(2010)) din munții Pădurea Craiului, ocolul silvic Dobrești UP IV Vida (Valea Vida)
parcelele 26B, 41, 42B, 49A, 49B, 53B, 54A, 67A, 79A, 82E, ocolul silvic Beiuș UP II Roșia
(valea Ștezelor), parcelele 101A, 101C, UP IV Meziad (Pârâul Peșterii) parce lele 35A, 43.
Fitocenozele asociației Acereto – Ulmetum Beldie 1951 (Syn.: Phyllitidi – Aceretum
Moor 1952), răspândite pe grohotișuri calcaroase în lungul cheilor cu lumină difuză și
umiditate atmosferică multă, au fost cercetate și semnalate de noi în p remieră (Burescu
2010), din munții Pădurea Craiului, ocolul silvic Dobrești, UP IV Vida (Valea Vida) parcelele 29, 42A, 42D, 50A, ocolul silvic Beiuș UP III Sohodol (valea Lazurilor Roșia) parcelele, 8A, 11A, 12A. Pe relieful carstic, dominat de chei, văi înguste abrupte cu stâncării înalte, grohotișuri,
avene, peșteri se găsesc rariști de fag, în care există o vegetație saxicolă xero -calcofilă
edificată de fitocenozele asociațiilor: Stipo eriocaulis – Festucetum pallentis Zólyomi (1958)
1966 identificată de noi la Cheile Cuții – Roșia, Groza (2008) Valea Boiului – Lorău, Valea
Mișidului – Șuncuiuș, sub Castel Crișul Repede – Șuncuiuș, Parietarietum officinalis Csűrös
1958, identificată de noi pe Valea Cuții – Roșia, Valea Lazurilor – Roșia, Pârâul Peșteri i –
Meziad, de Groza (2008), Peștera Păstorilor – Șuncuiuș, Asplenietum -rutae -murariae –
trichomanis Soó 1962 identificată de noi valea Cuții – Roșia, cheile Albioarei – Roșia, Groza
(2008) Valea Mișid – Șuncuiuș, sub castel pe Crișul Repede – Șuncuiuș, Asplenietum rutae –
murariae – Melicetum Soó 1962, identificată de noi valea Cuții – Roșia, Groza (2008) Valea
Boiului – Lorău, Valea Mișid – Șuncuiuș, Valea Pietroasă – Vârciorog. Aceste suprafețe cu
rariști conțin cea mai mare biodiversitate, dealtfel în toa te rariștile de arbori de pe stâncării,
grohotișuri, versanți, abrupți, se găsesc mari concentrări de biodiversitate din cauza
28
întrepătrunderii elementelor de pădure cu cele ierboase și arbustive. Toate aceste suprafețe,
considerate în silvicultură neprodu ctive (N), trebuie conservate pentru a păstra această
biodiversitate.
Fitocenozele asociației Asplenio – Ceterachetum Vives 1964, având un pronunțat
caracter mediteraneean – balcanic au fost identificate de noi în premieră din nord- vestul
României, munți i Pădurea Craiului, cheile Cuții – Roșia, UP II Roșia Ua 98, în rariști de
făgete pe stâncării. Fitocenozele asociației Asplenio quadrivalenti – Poetum nemoralis
Soó ex Gergely et al. 1966, au fost cercetate și identificate de noi în premieră pe stâncăriil e
calcaroase parțial umbrite din rariștele de făgete răspândite pe cheile Văii Cuța, UP II Roșia
Ua 98, comuna Roșia și în cele din O.S. Beiuș UP II Roșia parcelele 101A, 101C Valea Ștezelor.Cenozele asociației se dezvoltă pe pragurile, fisurile, stâncării le calcaroase sau pe
clipe unde specia Ctenidium moluscum are o acoperire de până la 30%, deținând un rol
important în asigurarea umidității. Asociația Ctenidio – Polypodietum Jurko et Peciar 1963
a fost identificată și cercetată de noi în premieră în rari ști de făgete din ocolul silvic Dobrești
UP IV Vida parcelele 29, 42B, 49B, 54A, ocolull silvic Beiuș UP III Sohodol (Valea
Lazurilor) parcelele 6A, 11A, Valea Cuților, UP II Roșia Ua 98 Roșia. Colonizează polițele și
crăpăturile stâncilor calcaroase umbri te de făgete sub forma unor fitocenoze puțin închegate,
în stațiuni cu umiditatea aerului ridicată tot timpul anului, iar temperatura în timpul verii fiind mai scăzută.
Pe terenurile defrișate, poieni în lungul pâraielor și văilor, se dezvoltă buruienișur ile
ce alcătuiesc fitocenozele asociațiilor Telekio speciosae – Petasitetum hibridi (Morariu 1967)
Resmeriță et Rațiu 1974 identificate la Vârciorog, Valea Vida, Valea Mișidului, Valea
Lazurilor, Valea Meziadului, Chaerophyllo – Filipenduletum ulmariae Nie mann et al. 1973
semnalată de Groza (2008) la Vârciorog, Ponoară, Damiș, Scirpetum sylvatici Ralski 1931
descrisă de Groza (2008) de la Serghiș, Copăcel, Vârciorog, Tomnatic.
În subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun care ocupă altitudinile î ntre
400 – 600m, în partea nord – vestică și central – vestică a masivului Piatra Craiului, clima
este mai blândă, datorită influenței climatului temperat central- european influențat
submediteranean. În acest subetaj, gorunul ( Quercus petraea ) se asociază cu cerul ( Quercus
cerris ) formând păduri (cereto -gorunete) a căror fitocenoze aparțin asociației Quercetum
petraeae – cerris Soó 1963 descrisă din teritoriu de către Burescu, Doniță (2003) și Groza
(2009), sau cu carpenul ( Carpinus betulus ) alcătuind gorun eto-cărpinete din asociația Querco
petraeae – Carpinetum Soó et Pócs 1957. Fitocenozele acestei asociații au fost identificate și
descrise de noi din O.S. Dobrești UP IV Vida, Ua 31C, O.S. Beiuș UP IV Meziad Ua 37B sunt răspândite pe versanți puternic încl inați unii cu stâncării și grohotișuri.
Spre altitudine mai mare, gorunul ( Quercus petraea ) se asociază cu fagul ( Fagus
sylvatica ) formând păduri ce aparțin asociației Petraeo – Fagetum Scamoni (1956)1959
identificată și descrisă de noi de la Ocolul Silv ic Dobrești UP IV Vida parcelele 68B, 78E,
78D, de la Ocolul Silvic Beiuș UP IV Meziad Ua 81B și de către Groza (2008) de pe valea Mișidului – Șuncuiuș, Bălnaca – Groși, Vârciorog, Dobrești.
Sporadic se întâlnesc fitocenoze ale asociației Cytiso nigricanti s – Quercetum
petraeae Păucă 1941 cercetată și descrisă de noi la ocolul silvic Beiuș UP IV Meziad
parcelele 69E, 70B, 82B. Pe versanții nordici se găsesc fitocenoze ale asociației Festuco
29
drymejae – Quercetum petraeae Morariu et al. 1970 la ocolul silvic Beiuș UP IV Meziad Ua
36A (Peștera Meziad).
Fitocenozele asociației Festuco drymejae – Quercetum petraeae au fost descrise în
premieră din teritoriul cercetat, UP IV Meziad, ua 36A.
6.1.2. Flora și vegetația din Munții Vlădeasa
Flora munților Vlădeasa c onform surselor consultate (Resmeriță, 1970), (Rațiu, 1964,
1965a,b , 1966, 1967),( Rațiu, Gergely, 1969, 1970, 1976, 1985), (Rațiu, Selegeanu, 1971),
(Rațiu și colab., 1982, 1983, 1984) și a cercetărilor floristico – fitocenologice efectuate de
noi, Buresc u și colab. (2004), în teren însumează circa 1010 specii aparținând la 366 genuri,
83 de familii.
Din punct de vedere fitogeografic predomină elementele eurasiatice cu un procent de
34%, urmate de cele europene 12%, cele circumpolare 11,5%, cele central – europene 11,3%,
cele mediteraneene 4%, alpine3,7%, dacic, daco – balcanic 2%, elementele carpatine
endemice cu un procent de 2%, mediteraneene, submediteraneene 4%, alpino – carpato –
balcanice 3,1%. Altele din elementele floristice prezente în floră sun t relicte ale unor climate
de mult dispărute, calde din terțiar ( Syringa josikaea), sau reci din epocile glaciare Drosera
rotundifolia, Lycopodium inundatum, Oxycoccus palustris, Rhyncospora alba, Scheuchzeria
palustris.
Marea diversitate a taxonilor și amestecul mozaicat al elementelor floristice reflectă
istoricul complicat al evoluției filogenetice a florei și vegetației din munții Vlădeasa.
Vegetația Munților Vlădeasa este puternic etajată pe altitudine deosebindu -se trei
etaje de vegetație:
– etaju l subalpin (peste 1750 – 1830 m),
– etajul boreal (al pădurilor de molid între 1200 – 1700 m),
– etajul nemoral (al pădurilor de foioase între 700 – 1200 m).
Etajul subalpin, care se găsește doar pe câteva vârfuri cu altitudini peste 1700m,
deasupra lim itei superioare a pădurilor, are ca vegetație caracteristică tufărișuri de jneapăn
aparținând asociației Calamagrostio villosae – Pinetum Sanda et Popescu 2002, cele de anin
verde aparținând asociației Salici – Alnetum virirdis Colic et al. 1962 (Syn.: Aln etum viridis
austro – carpaticum Borza 1959) și cele de ienupăr pitic aparținând asociației Campanulo
abietinae – Juniperetum nane, Simon 1966 (Syn.: Juniperetum sibiricae Rațiu 1965).
Pajiștile caracteristice pentru acest etaj aparțin asociațiilor Scorz onero roseae –
Festucetum nigricantus (Pușcariu et al., 1956), Coldea 1987 și Violo declinatae – Nardetum
Simon 1966.
Etajul boreal, are la limita superioară păduri de molid aparținând asociației Soldanello
majori – Piceetum Coldea et Wagner 1998 identifi cată și descrisă de noi, Burescu și colab
(2004), în opt relevee din Ocolul Silvic Remeți, UP I Boceasa, ua 9D, 76B, 83C, 84E, 104C, 130E, 140A, UP II Moliviș ua 1B.
Fitocenozele cele mai răspândite aparținând asociației Hieracio transsilvanico – Piceetum
Pawlowski et Br. – Bl. 1939, se găsesc pe versanții muntoși umbriți. Asociația a fost
identificată și descrisă de noi în zece relevee din UP I Boceasa, cu parcelele 65, 80C (sub vârful Micău), 141A, 141C, 142B (sub vârful Buteasa), UP II Moliviș ua 73A, 187D, UP V
30
Budureasa, ua 131B, 132B, 137B. Asociația a mai fost semnalată în bazinul văii Zârnei sub
vârful Vlădeasa (Rațiu și Gergely , 1970), pe pâraiele Ciripa, Fântâna Rece, Poieni (Rațiu și Sălăgean 1971, în Valea Sebișelului, (Rațiu și Gergely, 1976), în Valea Crăciunului (Rațiu et
Gergely, 1985), în bazinul văii Iadului, Stâna de Vale (Rațiu, 1967), Remeți, Valea Lupului, Valea de Runc, Valea Gugii, Valea Cârligata (Rațiu și colab., 1984).
Asociația Leucanthemo waldsteinii – Piceetum Krajina 1933, a fost identificată și
descrisă de noi în opt relevee din UP I Boceasa în parcelele 80B (pe pârâul Crăciunului sub
vârful Scărița), ua 95B pârâul Gropii sub Vf. Buteasa, ua 141B (pe pârâul Moara Dracului
sub vârful Buteasa), 149B pe pârâul Voiosu sub culmea Cârligate, up II Moliviș ua 39C, 62B, 187A, UP V Valea Iadului ua 43C. Asociația a mai fost semnalată din bazinul Văii Zârna sub vârful Vlădeasa, (Rațiu și Gergely, 1970), în lungul pâraielor Ciripa, Poieni, Fântâna Rece,
(Rațiu și Sălăgean, 1971), din baz inul Stâna de Vale (Rațiu, 1968). În locurile despădurite,
malurile pâraielor, marginile izvoarelor, jgheaburi, hornuri la poalele stâncilor umede, în
rariști de molid pe versanții umbriți, umezi, se întâlnesc buruienișurile de munte ce aparțin fitocenozel or asociațiilor Adenostylo – Doronicetum austriaci Horvat 1966, Cirsio
waldsteinii – Heracleetum transsilvanici Pawlowski et Walas 1949, Petasito – Cicerbitetum
Tuxen 1937, Cardamino – Chrysosplenietum alternifolii Maas 1959, Philonotido –
Calthetum laetae (Krajina 1939) Coldea 1991 semnalate din bazinul văii Zârna sub vârful
Vlădeasa de către Rațiu și Gergely (1969) din bazinul superior al văii Drăganului, văii
Crăciunului Rațiu și Sălăgeanu (1971).
Aceste asociații conțin multe plante și animale, rare, vulnerabile, periclitate care
necesită ocrotire, ocupând de obicei marginile de pâraie din cuprinsul pădurilor, se încadrează
în unitățile amenajistice vecine și se pot conserva împreună cu tipurile de ecosistem din
acestea.
În mlaștinile oligotrofe ale a cestui etaj am identificat în UP I Boceasa, Valea
Crăciunului ua 64B, 69B, (complexul turbos de la Poiana Remețiului), în UP III Remeți, mlaștina izvorul Ieduțului Băița – Stâna de Vale, UP V Valea Iadului, fitocenoze higrofile,
relicte glaciare aparținând asociațiilor, Sphagno – Piceetum (Hartm., 1942), Kuach 1954,
Caricetum limosae, Sphagno – Caricetum rostratae, Steffen 1931, Eriophoro vaginati –
Sphagnetum recurvi Hueck 1925, Carici stellulatae – Sphagnetum (Balazs 1942), Soó 1955,
Carici flavae – Eriop horetum latifolii Soó 1944. Aceste asociații conțin multe relicte glaciare
care pot fi ocrotite prin conservarea habitatelor umede.
În etajul nemoral (al pădurilor de foioase), în subetajul pădurilor de fag și de amestec
cu fag, la altitudini mai mari se găsesc păduri de fag în amestec cu bradul și molidul
subordonate asociației Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987. Asemenea
păduri răspândite pe versanți stâncoși, abrupți cu înclinare de 45 -50°, au fost identificate și
descrise de noi în baz inul văii Iadului, în ocolul silvic Remeți, UP III Remeți, ua 115, UP V
valea Iadului, parcelele 90B, 91A,92B, 105, 106A, 106C, UP V Budureasa ua 50B, 132C, 139B, din bazinul Văii Drăganului, UP I Boceasa ua 40B, UP II Moliviș ua 84A, 130C. Fitocenozele acestei asociații au mai fost semnalate în depresiunea Stâna de Vale (Rațiu
1967), în bazinul Văii Iadului la Remeți, Valea Lupului, Valea de Runc, Valea Gugii de către
(Rațiu și colab., 1987), din bazinul văii Sebișelului la confluența cu valea Drăganului ( Rațiu
și Gergely, 1976).
31
La altitudini mai mici suprafețe mari sunt ocupate de făgete acidofile. Cele mai
răspândite aparțin asociației Hieracio rotundati – Fagetum (Vida 1963), Täuber 1987,
răspândită pe versanții umbriți, umezi, cu expoziție nordică, nord -vestică înclinare 35 -45°,
altitudine 1380- 1400m, au fost cercetate de noi în bazinul văii Drăganului, ocolul silvic
Remeți, UP I Boceasa parcelele 17C, UP III Remeți, ua 86C, 142A. Făgetele aparținând
acestei asociații au mai fost semnalate în teritoriu de către Rațiu și colab. (1984) din bazinul
văii Iadului, locul numit Leșu.
Pădurile de amestec fag cu molid aparținând asociației Leucanthemo waldsteinii –
Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 au o prezență sporadică ,în lungul pâraielor pe versanți
umezi, la altitudini 900 -1400 m, fiind semnalate din bazinul văii Iadului la Stâna de Vale
(Rațiu, 1967), valea Lupului, valea de Runc (Rațiu și colab., 1984) din bazinul văii
Drăganului pe valea Chențului, Ciripa, Muncei (Rațiu, 1971), valea Zârna Rațiu și (Gergel y,
1970), valea Sebișelului (Rațiu și Gergely, 1976). Această asociației are pe margini
asociațiile de pâraie care conțin multe specii rare, vulnerabile, periclitate, endemice de ocrotit.
Pe stâncăriile calcaroase și grohotișuri, în rariștile de fag se de zvoltă fitocenozele
asociațiilor Asperulo capitatae – Seslerietum rigidae (Zólyomi 1939) Coldea 1991 semnalată
de Rațiu și colab. (1984) din bazinul văii Iadului, Thymo comosi – Galietum albae Sanda et
Popescu 1999 citată de Rațiu și colab.(1984) din bazinul văii Iadului, Parietarietum
officinalis Csűrös 1958, semnalată de Rațiu și colab. (1984) din valea Iadului,
Helictotrichonetum decori Domin 1932 citată de Rațiu și colab.(1984) din valea Iadului,
Asplenio quadrivalenti – Poëtum nemoralis Soó ex Gergely et al. 1966, descrisă de Rațiu și
colab. (1984) din bazinul văii Iadului, Asplenio trichomani – Poetum nemoralis Boscaiu
1971, semnalată de Rațiu și Gergely 1976 din valea Sebișelului. Și aceste rariști au o
biodiversitate ridicată care trebuie conservată.
La limita inferioară a subetajului vegetează făgetele pure încadrate în asociațiile
Luzulo albidae – Fagetum Zólyomi 1955, identificate și descrise din UP III Remeți ua 114D,
UP V Valea Iadului ua 128B, 139D, Symphyto cordati – Fagetum Vida (1959)1963,
identificate și descrise din UP II Moliviș ua 187E, UP II Remeți ua 131, UP V Valea Idului
ua 107A, 108A, 109A, Festuco drymeaie – Fagetum Morariu et al. 1968, Phyllitidi –
Fagetum Vida (1959)1963, identificate și descrise din UP III Remeți ua 114A, cele de
amestec cu carpenul Carpino – Fagetum Păucă 1941. Pădurile de fag din asociația Festuco drymeaie – Fagetum au fost identificate și
descrise de noi în bazinul văii Iadului în ocolul silvic Remeți, UP IV Iadolina.
Făgetele în amestec cu carpenul aflate de asemenea la limita inferioară a subetajului
aparțin asociației Carpino – Fagetum. Aceste făgete răspândite pe versanți stâncoși, au fost
identificate și descrise de noi în bazinul Văii Iadului, în ocolul silvic Remeți, UP V Valea Iadului ua 78B (Dealu Mar e), ua 82B (Piatra Bulzului – Barajul Leș). Tufărișurile de liliac
transilvănean ( Syringa jisikaea) constituite în rezervație naturală, au fost cercetate de noi în
bazinul văii Iadului, în ocolul silvic Remeți, UP IV Iadolina, parcelele 93B, 95B (Dealu
Mare), 108A Calea Lăii, UP V Valea Iadului, ua 66A, 70A (Cascada Iadolina), 74 (Dealu
Mare), 78B (Savoi, lunca Văii), 82A(Vâlcei sub Cruce, lunca Văii).
32
6.2. Valori ridicate de conservare din Munții Pădurea Craiului și Munții
Vlădeasa
Conform criteriului 6 .2 B (624), cu prilejul certificării „zonele de importanță
regională pentru biodiversitate vor fi identificate, cartate și protejate de la operațiuni de
exploatare sau alte operațiuni care pot afecta situl”. Aceasta înseamnă că nu numai valorile ridicate d e conservare prevăzute în „Ghidul practic pentru identificarea pădurilor cu valoare
ridicată de conservare” trebuie avute în vedere în stabilirea zonelor de importanță regională
pentru biodiversitate ci și alte elemente de biodiversitate importante la nive l regional, chiar
dacă nu figurează în ghid.
În cercetările întreprinse în Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa s -au de aceea avut în
vedere și unele specii de plante și animale și ecosisteme rare, relicte, endemice, vulnerabile,
amenințate, periclitate pr ecum și ecosisteme specifice la nivel regional neincluse în ghid.
În continuare se prezintă valorile ridicate de conservare din acesti munți, atât cele
prevăzute în ghid cât și cele importante la nivel regional.
6.2.1. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din
Munții Pădurea Craiului
Numele speciilor rare, endemice, relicte au fost luate în principal după Flora Română
vol XIII, dar și după alte lucrări, Ciocârlan (2009), Oltean și colab. (1994), Dihoru și colab.
(1994), Boș caiu și colab. (1994).
Folosind lista speciilor de plante vulnerabile din ghid 1B2B și pe baza cercetărilor
efectuate de noi în teren Burescu, Doniță (2001), Burescu și colab. (2002, 2003), Burescu
(2011, 2012) a consultării literaturii de specialitate G ergely și colab. (1966), Boșcaiu și colab.
(1966), Groza (2008), am identificat ca fiind periclitate, vulnerabile, rare, endemite, următoarele specii:
1. Ceterach officinarum DC ssp.bivalens D.E. Meyer, rară VRC 1.2.
2. Pulsatilla montana (Hoppe) Rchb. ssp. daci ca Rummel.: rară , VRC 1.2.
3. Quercus pubescens Wild, rară în regiune, VRC 1.2.
4. Quercus virgiliana (Ten.)Ten., rară în regiune .
5. Minuartia verna (L.)Hiern: endemit carpatic, rară, VRC 1.3.
6. Silene nutans L. ssp. dubia (Herbich) Zapal : rară și subendemit, VRC1.2.
7. Sedum caepaea L. : rară, VRC 1.2.
8. Potentilla chrysantha Trev. :endemit carpatic românesc, rară, VRC 1.3.
9. Spiraea crenata L. : rară, VRC 1.2.
10. Seseli elatum L. ssp. osseum (Cr.) P.W. Ball : rară. VRC 1.2.
11. Alyssum montanum L. ssp. montanum: rară, VRC 1.2.
12. Dentaria glandulosa Waldst. et Kit,: endemit carpatic, VRC 1.3 .
13. Rorippa islandica (Oed.) Borb.: rară, VRC 1.2.
14. Salix aurita L. : rară, VRC 1.2.
15. Symphytum cordatum W. et K. : endemit carpatic, VRC 1.3.
16. Thymus comosus Heuff.: endemit, VRC 1.3.
17. Thymu s glabrescens Willd.: rară, VRC 1.2.
18. Thymus x dacicus Borb.: endemit Carpații Apuseni, VRC 1.3.
19. Teucrium montanum Heuff.: rară, VRC 1.2.
33
20. Campanula rotundifolia L. ssp. polymorpha Witasek: endemit carpatic, rară,
VRC 1.3.
21. Edraianthus graminifolius (L.) A.D.C.: endemit în România, VRC 1.3.
22. Phyteuma tetramerum Schur : endemit carpatic, rară, VRC 1.3.
23. Anthemis tinctoria L.: endemit în România, VRC 1.3.
24. Erythronium dens – canis L. ssp. niveum (Baumg.) Buia et Păun: rară, VRC 1.2.
25. Fritillaria orientalis Adams (F. montana Hoppe ): vulnerabilă, VRC 1.2.
26. Iris aphylla L .: rară, VRC 1.2.
27. Iris sibirica L., rară, VRC 1.2.
28. Anacamptis pyramidalis (L.) R.C. Rich: vulnerabilă și rară, VRC 1.2.
29. Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce: rară, VRC 1.2.
30. Cephalanther a longifolia (Huds.) Fritsch: rară, VRC 1.2.
31. Cephalanthera rubra (L.) R.C.: rară, VRC 1.2.
32. Epipactis helleborine (L.) Crantz: rară, VRC 1.2.
33. Gymnadenia conopsea (L.) R. Br.: rară, VRC 1.2.
34. Listera ovata (L.) R. Br.: rară, VRC 1.2.
35. Neottia nidus – avis (L.) L.C. Rich.: rară, VRC 1.2.
36. Platanthera bifolia (L.) L.C. Rich.: rară, VRC 1.2.
37. Cleistogenes serotina (L.) Keng: rară în regiune, VRC 1.2.
38. Festuca panciciana (Hackel) K. Richter: rară, VRC 1.2.
39. Koeleria macrantha (Ledeb.) Schultes ssp. macr antha: endemit, VRC1.3.
40. Sesleria heufleriana Schur: endemit carpatic, VRC 1.3.
41. Sesleria rigida Heuf. ssp. haynaldiana (Schur) Beldie et Gergely: endemit în
România, VRC 1.3.
6.2.2. Specii de animale endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare d in
Munții Pădurea Craiului
Amfibieni
Selecția acestor specii s -a făcut în baza OUG 57/2006 (Anexa nr. 4B), directiva
Consiliului Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice,
Ghid practic pentru identificarea pădurilor A nexa 1A, Anexa 1C, Stanciu și colab. (2004) și
a cercetărilor efectuate de noi.
1. Salamandra salamandra, (Linnaeus), 1758 – Salamandră, VRC 1.2, vulnerabilă în
România, periclitată în Europa.
2. Triturus alpestris (Laurentus), 1768, (Syn.: Ichthyosaur a (Mesotriton)
alpestris, (Laurentus)), 1768 – Triton de munte, VRC 1.2, vulnerabilă în România și strict
periclitată în Europa.
3. Triturus cristatus (Laurentus), 1768 – Triton cu creastă, VRC 1.2, vulnerabilă în
România și strict periclitată în Europa.
4. Triturus vulgaris (Linnaeus), 1758, (Syn.: Lissotriton vulgaris ( Linnaeus )) 1758,
Tritonul comun, VRC 1.2. 5. Bombina variegata (Linnaeus), 1758 – Buhai de baltă (izvoraș) cu burta galbenă,
VRC 1.2, aproape amenințată în România și strict periclitată în Europa.
34
6. Bufo bufo (Linnaeus), 1758 – Broasca râioasă brună, VRC 1.2, aproape amenințată
în România, periclitată în Europa.
7. Pseudepidalea (Bufo) viridis (Laurentus), 1768 – Broasca râioasă verde, VRC 1.2.
8. Hyla arborea (Linnaeus), 1758 – Brotăcel, buratec, răcănel, VRC 1.2, vulnerabilă
în România, strict protejată în Europa.
9. Rana dalmatina (Bonaparte) 1839 – Broasca roșie de pădure, VRC 1.2, vulnerabilă
în România, strict protejată în Europa.
Reptile
10. Podarcis muralis (Laurentus , 1768) – Șopârla de ziduri, VRC 1.2, vulnerabilă în
România .
11. Lacerta viridis (Laurentus 1768) – Gușterul, VRC 1.2, aproape amenințată în
România, strict protejată în Europa.
12. Anguis fragilis (Linnaeus), 1758 – Năpârca, șarpele de sticlă, VRC 1. 2,
vulnerabilă în România, periclitată în Europa.
13. Coronella austriaca (Laurentus), 1768 – Șarpele de alun, VRC 1.2, vulnerabilă în
România, strict protejată în Europa.
14. Elaphe longissima (Zamensis longissimus) (Laurentus, 1768) – Șarpele lui
Esculap, VRC 1.2, vulnerabilă în România, strict protejată în Europa.
15. Natrix tessellata (Laurenti) 1768 – Șarpele de apă, VRC 1.2.
Păsări
Specii de păsări rare, vulnerabile sau dependente de tip de pădure, declarate astfel în
baza, Legii ariilor prote jate, Convențiilor internaționale de la Berna, Bonn, Directiva Păsări și
sugestiile instituțiilor internaționale (IUCN, Birdlife Internațional), OUG 57/2007 (Anexa
4A, 4B), Ghid practic protecția pădurilor (Anexa 1C).
16. Acvila chrysaetos, acvila de munt e, VRC 1.2, critic periclitată.
17. Falco peregrinus – Șoimul călător, VRC 1.2, vulnerabil .
18. Milvus milvus – Gaia roșie, VRC 1.2, specie de pasaj, critic periclitată.
19. Aquila pomarina – Acvila țipătoare mică, VRC 1.2, oaspete de vară, vulnerabilă.
20. Bubo bubo – Buha, bufnița, VRC 1.2, sedentară, specie vulnerabilă.
21. Buteo buteo – Șorecar comun, VRC 1.2, vulnerabilă.
22. Ciconia nigra – Barza neagră, VRC 1.2, vulnerabilă. Specie rară, oaspete de vară.
23. Streptopelia turtur – turtu rica, VRC 1.2, vulnerabilă. Oaspete de vară .
24. Pernis apivorus – Viespar, VRC 1.2, vulnerabilă. Oaspete de vară .
25. Upupa epops – Pupăza, VRC 1.2, vulnerabilă.
26. Corvus corax – Corb, VRC 1.2, sedentar, specie amenințată.
27. Lullula arborea – Ciocârlia de pădure, VRC 1.2, oaspete de vară, specie protejată
de convenția de la Berna.
28. Phoenicurus ochruros – Codros de munte, VRC 1.2, oaspete de vară .
29. Picus viridis – Ciocănitoarea verde, VRC 1.2, sedentară, protejată prin convenția
de la Berna.
30. Picus canus – Ciocănitoarea sură, VRC 1.2, sedentară protejată prin convenția de
la Berna.
31. Dryocopus martins – Ciocănitoarea neagră, VRC 1.2, sedentară, protejată prin
convenția de la Berna.
35
32. Dendrocopos leucotos – Ciocănitoarea cu spate alb, VRC 1.2, sedentară,
protejată prin convenția de la Berna.
33. Emberiza cia – Presura de munte, VRC 1.2, sedentară, protejată convenția de la
Berna.
34. Falco tinnunculus – Vânturel roșu, VRC 1.2, migrator parțial, protejată prin
convenția de la Berna.
35. Lanius excubitor – Sfrâncioc mare, VRC 1.2, migrator parțial, oaspete de iarnă,
protejată prin convenția de la Berna.
36. Ficedula parva – Muscar mic, VRC 1.2, oaspete de vară, protejată prin convenția
de la Berna.
37. Strix uralens is – Huhurez mare, VRC 1.2, sedentară, protejată prin convenția de la
Berna.
Mamifere
Specii amenințate periclitate și vulnerabile.
La baza selecției acestor specii se află legea ariilor protejate 462/2001, legea 90/2000
privind conservarea liliecilor în Europa, OUG 57/2007, (Anexa 4B), Directiva Consiliului
Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice, Ghid practic pentru identificarea pădurilor (Anexa 1A) și cercetările efectuate de noi în teren. 38. Plecotus auri tus (Linnaeus, 1758) – Liliacul urechiat brun, VRC 1.2, vulnerabilă
în România, periclitată în Europa.
39. Nyctalus leisleri (Kuhl, 1818) – Liliacul mic de amurg, VRC 1.2, periclitată în
România, periclitată în Europa.
40. Martes martes (Linnaeus, 1758) – Jderul de copac, VRC 1.2, vulnerabilă în
România periclitată în Europa.
41. Lynx lynx (Linnaeus, 1758) – Râs, VRC 1.2, vulnerabilă în România, periclitată în
Europa.
42. Cervus elaphus (Linnaeus, 1758) – Cerb carpatin, VRC 1.2, vulnerabilă.
43. C apreolus capreolus (Linnaeus, 1758) – Căpriorul, VRC 1.2, vulnerabilă.
44. Ursus arctos (Linnaeus, 1758) – Ursul brun, VRC 1.2, specie rară dar
neamenințată în România, vulnerabilă în Europa.
45. Canis lupus (Linnaeus, 1758) – Lupul, VRC 1.2, specie vulnerabilă în România
strict protejată în Europa.
6.2.3. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din
Munții Vlădeasa
Folosind lista plantelor din anexa 1B și 2B din ghid cu plante periclitate, vulnerabile,
rare, endemice cât și pe baza investigațiilor efectuate de noi în teren Burescu și colab. (2004),
Burescu (2012) și a consultării literaturii de specialitate Borza (1939), Rațiu (1965, 1966, 1967, 1968), Rațiu, Gergely (1969, 1970, 1976), Rațiu, Sălăgeanu (1971), Rațiu și colab.
(1982, 1983, 1984), au fost identificate ca fiind periclitate, vulnerabile, rare, endemite, relicte
următoarele specii:
1. Aconitum firmum Reichenb. ( A. skerisorae Gayer) endemit carpatic, VRC 1.3 .
2. Aconitum callibotrion Reichenb., endemit carpati c, VRC1.3.
3. Aconitum moldavicum Hacq., ( A. Hosteanum Schur) endemit carpatic, VRC 1.3.
36
4. Aconitum toxicum Reichenb, rară, end. carp., VRC 1.2.
5. Aconitum vulparia Reichenb. ( A. lasianthum Reichenb.) Ciocârlan, endemit
carpatic românesc, VRC 1.3 .
6. Adenostyles alliariae (Gouan) A. Kerner var. Kerneri (Simonkai) G. Beck, rară în
regiune, VRC 1.2.
7. Andromeda polifolia L., relict glaciar rară, VRC 1.3.
8. Angelica archangelica L., vulnerabilă, VRC 1.2 .
9. Arnica montana L., monument al naturii, vulnerabi lă, VRC 1.2.
10. Anthemis macrantha Heuffel endemit carpatic, rară, VRC 1.3.
11. Athyrium distentifolium Tausch ex Opiz ( A.alpestre (Hoppe)Milde), rară, VRC
1.2.
12. Blechnum spicant (L.) Roth, rel ict terțiar rară, VRC 1.3.
13.Bruckenthalia spiculifolia ( Salisb.) Reichenb., rară, în regiune, VRC 1.2 .
14. Campanula rotundifolia L. ssp. kladniana (Schur) Tacik, subendemit, rară, VRC
1.2.
15. Campanula serrata (Kit.) Hendrich ( C. napuligera Schur), endemit carpatic, rară,
VRC1.2, VRC 1.3.
16. Dentaria glandul osa Waldst. et Kit., endemit carpatic, VRC 1.3, VRC 3.
17.Cardaminopsis halleri (L.) Hayek ssp. ovirensis (Wulfen) Hegi et E. Schmid f.
dacica Heuff., rară, VRC 1.2.
18. Carex limosa L., reli ct glaciar, VRC 1.3 .
19. Carex pauciflora Lightf, relict glaciar , VRC 1.3.
20. Cephalanthera damasonium (Miller) Druce, rară, neamenințată, VRC 1.2. 21. Cephalanthera rubra (L.) L.C.M. Richard, rară, VRC 1.2.
22. Coeloglossum viride (L.) Hartman, rară, VRC 1.2.
23. Comarum palustre L., rară, VRC 1.2.
24. Corallorhiza trifida Châtel., rară, VRC 1.2.
25. Dactylorhyza cordigera (Fries) Soó, rară, VRC 1.2.
26. Dactylorhiza maculata (L.)Soó, rară, VRC 1.2.
27. Drosera rotundifolia L., reli ct glaciar, rară, VRC 1.3.
28. Dryopteris cristata (L.) A. Gray, reli ct glaciar, rară, VRC 1.2.
29. Dryopteris dilatata (Hoffm.) Gray, rară în regiune, VRC 1.2.
30. Edraianthus graminifolius (L.) A. DC. ssp. kitaibelii (Waldst. et Kit) A.DC.,
endemit carpatic, rară, VRC 1.3.
31. Empetrum nigrum L., relict glaciar, rară, VRC 1.3.
32. Epilobi um alsinifolium Vill., rară, VRC 1.2.
33. Epilobium nutans F. W. Schmidt, rară, VRC 1.2. 34. Epipactis helleborine ( L.) Crantz, rară, VRC 1.2.
35. Eriophorum gracile Koch ex Roth, rară, VRC 1.2. 36. Gentiana punctata L., rară, VRC 1.2.
37. Gymnadenia conopsea (L.) R. Br. ssp. densiflora (Wahlb.) R.Richter, rară, VRC
1.2.
38. Helictotrichon decorum (Janka) Henrard, endemit carpatic românesc, VRC 1.3 .
39. Heracleum palmatum Baumg., endemit carpatic, VRC 1.3 .
37
40. Huperzia selago (L.) Bernh. ex Schrank et C.F.P . Mart, rară, VRC 1- 2.
41. Leucanthemum waldsteinii (Schultz Bip.) Pouazar, endemit carpatic, rară, VRC
1.3.
42. Leucojum vernum L. rară, VRC 1.2, vulnerabilă.
43.Lilium martagon L. relict silvatic, VRC 1.3.
44. Listera cordata (L.) R. Br., rară, VRC 1.2.
45. Lycopodium inundatum L., relict glaciar, VRC 1.3.
46. Menyanthes trifoliata L., rară, VRC 1.2.
47. Orchis laxiflora Lam. ssp. elegans (Heuffel) Soó, rară, VRC 1.2.
48. Oxycoccus palustris Pers. ( Vaccinium oxycoccos L.), rară, relict glaciar, VRC 1.3.
49. Pedicularis limnogena A. Kerner, subendemit, vulnerabilă, rară, VRC 1.2.
50. Phyteuma tetramerum Schur, endemit carpatic, rară, VRC 1.3.
51. Platanthera bifolia (L.) L.C.M. Richard, rară, VRC 1.2. 52. Pleurospermum austriacum (L.) Hoffm., rară, VRC 1.2. 53. Potentilla chrysantha Trev. endemit carpatic românesc, rară, VRC 1.3.
54. Pulmonaria rubra Schott, endemit carpatic, VRC 1.3.
55. Rhynchospora alba (L.) Vahl., relict glaciar, rară, VRC 1.3.
56. Saxifraga rotundifolia L. ssp. heucherifolia (Griseb. e t Schenk) Ciocârlan rară,
VRC 1.2.
57. Scheuchzeria palustris L., relict glaciar, vulnerabilă, rară, VRC 1.3.
58. Sempervirum marmoreum Griseb., rară, VRC 1.2. 59. Senecio subalpinus Koch, rară VRC 1.2.
60. Seseli libanotis (L.) Koch, rară, VRC 1.2.
61. Sesleria rigida Heuffel ssp. haynaldiana (Schur) Beldie, endemit carpatic, VRC
1.3.
62. Silene nutans L. ssp. dubia (Herbich) Zapal., endemit carpatic, rară, VRC 1.3.
63. Soldanella hungarica Simonkai ssp. major (Neilr .) S. Pawl., rară, VRC1.2.
64. Soldanella montana Willd., rară, VRC 1.2.
65. Symphytum cordatum Walsat. et Kit., endemit carpatic, VRC 1.3 .
66. Syringa josikaea Jacq., relict terțiar, endemit carpatic românesc, vulnerabi lă, rară,
VRC 1.1, VRC1.3.
67. Thymus comosus Heuffel ex Griseb. endemit carpatic românesc, VRC 1.3.
68. Thymus dacicus Borbas ( T. pannonicus All. x T. pulegioides L.), endemit carpatic
românesc, rară, VRC 1.3.
69. Trollius europaeus L. ssp. transsilvanicus (Schur) Domin, endemit carpatic
românesc, vulnerabilă, VRC 1.3.
70. Vi ola dacica Borbas, endemit carpatic românesc, rară, VRC 1.3.
6.2.4. Specii de animale, endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din
Munții Vlădeasa
Amfibieni
La baza selecției acestor specii se află OUG 57/2007 (Anexa 4B), Directiva
Consiliulu i Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice,
38
Ghid practic pentru identificarea pădurilor Anexa 1A, Stanciu și colab. (2004) și a
cercetărilor efectuate de noi în teren.
1. Salamandra salamandra (Linnaeus, 1758) – Salamandra, vulnerabilă în România și
în teritoriul cercetat, periclitată în Europa, VRC 1.2. 2. Ichtyosaura (Mesotriton) alpestris (Laurentus, 1768) – Tritonul de munte,
vulnerabilă în Romania, rară în teritoriul studiat, strict periclitată în Europa, VRC 1.2. 3.Triturus cristatus (Laurentus, 1768) – Triton cu creastă, vulnerabilă în România,
VRC 1.2. 4. Triturus vulgaris (Linnaeus, 1758) (Syn.: Lissotriton vulgaris (Linnaeus, 1758)) –
tritonul comun, aproape amenințată în România , VRC 1.2.
5. Bombina variegata (Linnaeus, 1758) – Buhai de baltă cu burta galbenă. Aproape
amenințată în România, rară , VRC 1.2.
6. Bufo bufo (Linnaeus, 1758) – Broasca râioasă brună, aproape amenințată în
România, bine răspândită în teritoriul cercetat, periclitată în Europa , VRC 1.2.
7. Pseudepidalea viridis (Bufo viridis) (Laurentus, 1768) – Broasca râioasă verde,
aproape amenințată în România, sporadică în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 8. Hyla arborea (Linnaeus, 1758) – Brotăcel, buratec, ră cănel, vulnerabilă în
România, sporadică în teritoriul studiat, strict protejată în Europa, VRC 1.2.
9. Rana dalmatina (Bonaparte, 1839) – Broasca roșie de pădure, vulnerabilă în
România, frecventă în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2.
10. Rana temporaria (Linnaeus, 1758), broasca roșie de munte, încă neamenințată dar
cu efectivele mult reduse în România, protejată în Europa, VRC 1.2. 11. Podarcis muralis (Laurentus, 1768), șopârla de ziduri, vulnerabilă în Romînia,
strict protejată în Europa, VRC 1.2. 12. Zootoca vivipara (Jacquin, 1787) – Șopârla de munte. Aproape amenințată în
România, protejată în Europa, VRC 1.2., s pecie relict glaciar .
13. Anguis fragilis (Linnaeus, 1758), Năpârca, șarpele de sticlă, vulnerabilă în
Români a, periclitată în Europa, VRC 1.2.
14. Coronella austriaca (Laurentus, 1768) – Șarpele de alun, vulnerabilă în România,
sporadică în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 15.Zamenis (Elaphe) longissimus (Laurentus, 1768) – Șarpele l ui Esculap, vulnerabilă
în România, sporadică în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 16. Vipera berus ( Linnaeus 1758 ) – Vipera de munte, periclitată în România, rară în
teritoriul studiat, VRC 1.2. Păsări
Specii de păsări rare, v ulnerabile sau dependente de tip de pădure.
La baza selecției acestor specii se află, Legea ariilor protejate, Convențiile
internaționale de la Berna, Bonn, Directiva Păsări și sugestiile instituțiilor internaționale (IUCN, Birdlife Internațional), OUG 57/2007 (Anexa 4A, Anexa 4B), Ghid practic pentru
protecția pădurilor (Anexa 1C), Stanciu E. și colab (2004) și cercetările efectuate de noi în
teren.
17. Aquila chrysaetos, acvilă de munte, puternic periclitată, VRC 1.2. Specie
sedentară, pe cale de dispa riție în România. Prezență sporadică în Munții Vlădeasa .
39
18. Falco peregrinus, ș oimul călător, sedentar, oaspete de iarnă, specie vulnerabilă ,
VRC 1.2.
19. Circaetus gallicus, ș erpar, oaspete de vară, specie vulnerabilă, VRC 1.2.
20. Pernis apivorus , viespar, oaspete de vară, specie vulnerabilă, VRC 1.2.
21. Bubo bubo – Buha, bufnița, sedentară, specie vulnerabilă, VRC 1.2.
22. Glaucidium passerinum, ciuvică, sedentară, specie vulnerabilă, VRC 1.2.
23. Aegolius funereus, minuniță, sedentară, sp ecie vulnerabilă, VRC 1.2.
24. Bonasa bonasia (Tetrastes bonasia) , iernuca, sedentară, sp ecie vulnerabilă, VRC
1.2. 25. Tetrao urogallus, cocoș de munte, sedentar, VRC 1.2.
26. Picus canus, ciocănitoarea sură, sedent ară, vulnerabilă, VRC 1.2, proteja tă prin
convenția de la Berna.
27. Dryocopus martius, ciocănitoarea neagră, sedent ară, vulnerabilă, VRC 1.2 ,
protejată prin convenția de la Berna.
28. Dendrocopos leucotos, ciocănitoarea cu spate alb, seden tară, vulnerabilă, VRC
1.2, protejată prin convenția de la Berna.
29. Picoides tridactylus , ciocănitoare de munte, sedent ară, vulnerabilă, VRC 1.2,
protejată prin convenția de la Berna.
30. Ficedula parva, muscar mic, oaspete de vară, vulnerabilă, VRC 1.2, protejată prin
convenția de la Berna.
Mamifere
Specii amenințate, periclitate și vulnerabile
La baza selecției acestor specii se află Legea ariilor protejate 462/2001, Legea
90/2000 privind conservarea liliecilor în Europa, Legea 13/1993 privind conservarea vieții
sălbatice, Directiva Consil iului Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și
a faunei sălbatice, OUG 57/2007 (Anexa 4B). Ghid practic pentru identificarea pădurilor
(Anexa 1A), Stanciu E. și colab. (2004) și cercetările efectuate de noi în teren. 31. Plecotus auri tus (Linnaeus, 1758) – Liliacul urechiat brun, vulnerabil în România,
sporadic în teritoriul cercetat, periclitat în Europa, VRC 1.2. 32. Nyctalus leisleri (Kuhl, 1818) – Liliacul mic de amurg, periclitat în România,
sporadic în teritoriul studiat, peric litat în Europa, VRC 1.2.
33. Martes martes (Linnaeus, 1758) – Jderul de copac, vulnerabil în România prezență
bună în teritoriul cercetat, periclitat în Europa, VRC 1.2. 34. Lynx lynx (Linnaeus, 1758) – Râs, vulnerabilă în România, rară în teritoriul
studiat, peric litată în Europa, VRC 1.3.
35. Cervus elaphus (Linnaeus, 1758) – Cerb carpatin, vulnerabilă în România,
prezență bună în teritoriul cercetat, VRC1.2. 36. Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758) – Căpriorul, vulnerabilă în România,
sporadică în teritoriul cercetat, VRC 1.2. 37. Ursus arctos (Linnaeus, 1758) – Ursul brun, neamenințată în România, sporadică
în teritoriul cercetat, periclitată în Europa , VRC 1.2.
38. Canis lupus (Linnaeus, 1758), lupul, specie relativ vulnerabilă în România, str ict
periclitată în Europa , VRC 1.2.
40
6.2.5. Ecosisteme rare, amenințate, periclitate, complexe de ecosisteme forestiere,
rariști de arbori pe stâncării și sau grohotișuri (VRC3) și ecosisteme care asigură
servicii de mediu de bază ale naturii în situații critice (VRC4)
În Munții Pădurea Craiului
1. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme de făgete cu Phyllitis
scolopendrium pe stâncării calcaroase, umede, unele cu caracter virgin. Astfel de ecosisteme
au fost identificate și descrise de noi Burescu (2010) în O.S. Dobrești, UP IV Vida ua 41, ua
42B, ua 49A, ua 49B, ua 50A, ua 53A, ua 54A, ua 54B, ua 67A, ua 79A, ua 82E, UP II Răcaș ua 7A, ua 8A, O.S. Beiuș UP II Roșia, ua 101A, ua 101C, UP IV Meziad ua 35A, ua 43.
2. VRC 3 (B1), Ecosisteme f orestiere rare – ecosisteme cu acereto – frăsinete de chei
și grohotișuri calcaroase (3418). Acest tip de ecosisteme au fost identificate și descrise în
O.S. Dobrești UP IV Vida ua 26C, ua 30A, ua 42B, ua 42D, UP VI Răcaș ua 1A, ua 9B, O.S. Beiuș UP III Sohodol ua 6A, ua 8A, ua 11A, ua 12A.
3. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme de făgete și rariști de fag pe stâncării și sau
grohotișuri calcaroase în complex cu asociații de ferigi. Astfel de ecosisteme au fost
identificate și descrise în O.S. Dobrești UP IV Vida ua 47A, 55A, 83A, O.S. Beiuș UP III
Sohodol ua 40A, UP IV Meziad ua 81A.
4. VRC3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere și rariști de stejar pufos ( Quercus
pubescens ) pe stâncării sau grohotișuri calcaroase (4160) . Acest tip de ecosistem a fost
identificat și descris în O.S. Dobrești, UP VI Răcaș ua 37N1.
5. VRC3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere și rariști de gorun cu Cytisus
nigricans pe stâncării și sau grohotișuri silicioase (5131) . Astfel de ecosisteme au fost
identificate și descrise în O.S. Beiuș, UP IV Meziad parcelele 69E, 70B, 81B, 88B, 95B, 95C,
96B, UP V Budureasa ua 27B.
6. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare: gorunete și rariști de gorun cu Quercus
virgiliana pe stâncării și grohotișuri calcaroase. Acest tip de ecosistem a fost identificat și
descris în O.S. Beiuș UP IV Meziad, ua 82B.
7. VRC 3 (A1), Ecosisteme forestiere specifice la nivel regional – ecosisteme de
gorunete (goruneto – făgete) cu Festuca drymeia (4636). Acest tip de ecosistem a fost
identificat și descris în O.S. Beiuș, UP IV Meziad ua 36A.
8. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare, ecosisteme de făgete cu Vaccinium, din
regiunea de dealuri (3356) . Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Beiuș,
UP III Sohodol, ua 38.
9. VRC 3 (A3), Complex e de ecosisteme forestiere de gorunete și rariști de gorun,
fag, carpen pe stâncării calcaroase. Asemenea ecosisteme au fost identificate și descrise în
O.S. Dobrești UP IV Vida ua 31C, O.S. Beiuș UP IV Meziad ua 37B.
10. VRC 3 (A1/C1), Complexe de ecosist eme forestiere specifice la nivel regional,
șleauri cu Quercus petraea, Quercus cerris, Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Fraxinus
excelsior, Carpinus betulus din vestul țării (C1). Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Dobrești UP VI Răcaș ua 35C, ua 36A.
11. VRC 3(B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme de făgete cu Epipactis –
Cephalanthera cu caracteristici de pădure virgină, pe doline și platouri carstice (3374) . Acest
tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Dobrești, UP IV Vida ua 48A.
41
În Munții Vlădeasa
1. VRC 1.1. Păduri incluse în rezervații naturale, și păduri virgine (2327, 2344, 3344,
4136) . Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise de noi în premieră, Burescu (2011,
2012), în O.S. Remeți U P IV Iadolina parcelele 93B, 95B, 108A, UP V Valea Iadului
parcelele 66A, 70A, 74, 78B, 82A.
2. VRC 1.2, 1.3 Păduri care constituie habitate pentru speciile endemice, relicte, rare,
vulnerabile și periclitate (molidișuri și făgete).
3. VRC 3 (B4), Ecosiste me forestiere de limită altitudinală superioară – ecosisteme de
molidișuri cu Soldanella, din care unele au caracter virgin (1136) . Astfel de ecosisteme au
fost identificate și descrise de noi, Burescu (2012), în O.S. Remeți, UP III Remeți ua 141D,
UP V Va lea Iadului parcelele 128B, 139D.
4. VRC 3 (A1), Ecosisteme forestiere de locuri umede, ecosisteme de molidișuri cu
Leucanthemum waldsteinii (1227) . Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise de noi
în O.S. Remeți, UP I Boceasa parcelele 80B, 95 B, 141B, 149B, UP II Moliviș parcelele 39C,
62B, 187A, UP V Valea Iadului ua 43C.
5. VRC 3 (A2), Complexe de ecosisteme forestiere și rariști de arbori și mlaștini de
turbă – ecosisteme cu păduri de molid și rariști de arbori de molid ( Picea abies ) cu Sphagnum
sp., Polytrichum sp., unele cu caracter virgin (1268) . Asemenea ecosisteme au fost
identificate și descrise în O.S. Remeți UP I Boceasa, parcelele 64B, 69B, 141A.
6. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere, și rariști de fag pe stâncării
calcaro ase sau grohotișuri, cu ecosisteme și rariști de fag, unele cu caracter virgin. Astfel de
ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Remeți, UP III Remeți, Ua 131, UP V Valea
Iadului parcelele 90B, 91A, 92B, 105, 106A, 106C, 107A, 108A, 109A, O.S. Beiuș UP V și
Budureasa Ua 50B.
7. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere, rariști de molid și fag pe stâncării
silicioase sau grohotișuri, unele cu caracter virgin. Asemenea ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Remeți UP I Boceasa, parcelele 40B, 65, 80C, 141A, 141C, 142A, 142B,
UP II Moliviș parcelele 39C, 73A, 84A, 130C, 187D, 187E, UP III Remeți, parcelele 115,
86C, 87N1, O.S. Beiuș UP V Budureasa, parcelele 131B, 132B, 132C, 137B, 139B.
8. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme for estiere de gorunete și rariști de gorun cu
Cytisus pe stâncării și grohotișuri silicioase (5131) . Acest tip de ecosistem a fost identificat și
descris în O.S. Beiuș, UP V Budureasa ua 27B.
9. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme de făgete cu Vaccinium
(3356) . Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Remeți, UP III Remeți ua
141D, UP V Valea Iadului parcelele 128B, 139D.
10. VRC 3 (A1/B1, B2) – Complexe forestiere specifice la nivel regional de pinete și
rariști de pin ( Pinus sylvestris) cu Vaccinium, Calluna din Carpații Orientali, având incluse –
ecosisteme forestiere rare, pinete și rariști de pin ( Pinus sylvestris) pe roci silicioase (B1), –
ecosisteme forestiere, relicte, pinete și rariști de pin ( Pinus sylvestris) pe roci silicioase (B2)
(3554) . Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Remeți, UP III Remeți ua
87N1.
11. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme cu acereto – frăsinete de chei
și grohotișuri calcaroase (3418).
Acest tip de ecosistem a fost identificat în O.S. Remeți, UP III Remeți ua 114A.
42
6.3. Evaluarea preliminară a pădurilor care ar putea fi desemnate ca păduri cu
valoare ridicată de conservare (PVRC) și cercetarea acestora pe teren
În acest scop au fost consultate toa te amenajamentele unităților de producție din
munții cercetați, întocmind liste cu asemenea păduri selectate după criteriile menționate la
metoda de lucru.
Aceste liste care cuprind un număr mare peste 600 de unități amenajistice care nu sunt
prezentate î n teză având volum mare. Se prezintă în tabelele 7 și 8 câte un exemplu pentru o
unitate de producție din Munții Pădurea Craiului și din Munții Vlădeasa. În cursul lucrărilor de teren nu au putut fi cercetate toate aceste păduri selectate din
amenajamente. S -au făcut cercetări cu descrieri în 100 din unitățile amenajistice selectate d -ar
sau parcurs și multe alte unități pentru a constata dacă se aseamănă cu cele descrise sau conțin specii și ecosisteme rare, vulnerabile, periclitate. În prezentarea valo rilor ridicate de conservare s -au indicat unitățile amenajistice în
care au fost găsite de noi aceste specii de ocrotit. Cele mai multe ecosisteme, în care sunt
prezente, au fost încadrate în ariile protejate și suprafețele de conservat propuse, chiar dacă
fitocenozele respective nu au fost descrise.
Pentru unele PVRC s -au descris mai multe fitocenoze pentru a evidenția și
variabilitatea pădurilor respective.
43
Unități amenajistice selectate inițial din amenajamente pentru constituirea de păduri cu v aloare ridicată de conservare din ocolul silvic Beiuș (Munții Pădurea Craiului)
Landscape units initially selected from landscapes for the establishment of woods with high preservation value from Beiuș for est district (Pădurea Craiului Mountains)
Tabelul 7
Ocolul silvic Beiuș
U.P. U.A. Sup
(ha) Tip
pad V R C Vârsta
(ani) Observații
V R C 1 VRC 3 VRC 4
VRC 1 -1
1-5a, 1 -5c, 1 -5d, 1 -5e, 1 –
5f, 1-5g, 1 -5h, 1 -5i VRC 1 -2
Habitate cu sp.
rare VRC 1 -3
Specii endemice
1-5j VRC 4 -1
1-1a, 1 -1b,
1-1e, 1-1g VRC 4 -2
1-2a, 1 -2d, 1 -2f, 1-2i, 1-
2k,1-3f,1-3k
71D 3,3 4114 3,3 2k 115 2Fa8Fa
72 21,7 4114 21,7 21,7 2k 140 3Fa7Fa
73 29,5 4114 29,5 29,5 2k 140 2Fa8Fa
74 11,2 4114 11,2 140 2Fa8Fa
75 21,3 4114 21,3 140 2Fa8Fa
UP II 76 49,3 4114 49,3 140 2Fa8Fa
Roșia 77A 38,5 4111 38,5 140 2Fa8Fa
77B 4,9 4114 4,9 140 6Fa4Fa
78 27,4 4111 27,4 140 2Fa8Fa
79A 16,7 4111 16,7 140 5Fa5Fa
79B 34,1 4111 34,1 140 3Fa7Fa
80 45,0 4114 45,0 2k 120 1Fa9Fa
81 25,4 4111 25,4 25,4 2k 140 6Fa4Fa
82B 13,4 4114 13,4 2k 130 2Fa8Fa
82D 2,5 4114 2,5 2k 130 10Fa
83 40,2 4111 40,2 40,2 2k 140 2Fa8Fa
84 32,0 4111 32,0 32,0 2k 140 2Fa8Fa
85A 40,8 4111 40,8 2k 130 2Fa8Fa
86 24,2 4111 24,2 24,2 2k 140 2Fa8Fa
87 15,8 4111 15,8 2k 120 1Fa9Fa
88 22,9 4111 22,9 2k 120 2Fa8Fa
90A 24,4 4111 24,4 2k 130 1Fa9Fa
90B 3,7 4111 3,7 3,7 2k 140 5Fa5Fa
91A 46,7 4111 46,7 2k 130 2Fa8Fa
92A 8,5 4111 8,5 2k 130 2Fa8Fa
101A 13,3 4261 13,3 5f 13,3 13,3 2a 100 7Fa3Fa
101C 0,6 4261 0,6 5f 0,6 0,6 2a 140 1Fa7Fa2Fa
101N1 8,5 4261 8,5 5 f 8,5 2k 110 4Fa2Dt
44
Unități amenajistice selectate inițial din amenajamente pentru const ituirea de păduri cu valoare ridicată de conservare din ocolul silvic Remeți ( Munții Vlădeasa)
Landscape units initially selected from landscapes for the establishment of woods with high preservation value from Remeți fo rest district (Vlădeasa Mountains)
Tabelul 8
Ocolul silvic Remeți
U.P. U.A. Sup
(ha) Tip
pad V R C Vârsta
(ani) Observații
VRC 1 VRC 3 VRC 4
VRC 1 -1
1-5a, 1 -5c, 1 -5d, 1 -5e, 1 –
5f, 1-5g, 1 -5h, 1 -5i VRC 1 -2
Habitate cu sp.
rare VRC 1 -3
Specii endemice
1-5j VRC 4 -1
1-1a, 1 -1b,
1-1e, 1 -1g VRC 4 -2
1-2a, 1 -2d, 1 -2f, 1-2i, 1-
2k,1-3f,1-3k
93 15,8 4114 15,8 15,8 1b 15,8 2a 150 2Fa6Fa1Br1Ca
101B 7,6 4111 8,6 5h 8,6 150 8Fa2Br
100D 0,5 4161 0,5 0,5 2a 110 10Fa
101D 4,8 4111 4,8 5h 4,8 150 4Fa4Fa2Br
102A 6,0 4141 6,0 1c 150 4Fa6Fa
102B 1,2 4115 1,2 2a 140 2Fa7Fa1Ca
103A 1,6 4161 1,6 1,6 2a 140 5Fa3Fa2Ca
UP V 104A 2,0 4161 2,0 2a 100 7Ca3Fa
Valea 105 7,7 4115 7,7 7,7 7,7 1b 7,7 2a 150 2Fa6Fa2Br
Iadului 106A 21,5 4111 21,5 5h 21,5 21,5 150 6Fa4Fa
106C 6,5 4114 6,5 6,5 6,5 1b 6,5 2a 150 3Fa7Fa
107A 24,7 4115 24,7 5i 24,7 24,7 24,7 1b 24,7 2a 150 1Fa5Fa54Ca
108A 12,6 4115 12,6 5i 12,6 12,6 12,6 1b 12,6 2a 150 1Fa5Fa4Ca
108B 28,1 4111 28,1 28,1 28,1 1c 150 3Fa7Fa
109A 14,2 4115 14,2 14,2 14,2 1b 14,2 2a 150 1Fa6Fa3Ca
109B 7,5 4141 7,5 7,5 7,5 1c 150 3Fa7Fa
109C 16,2 4111 16,2 16,2 16,2 1c 150 4Fa6Fa
110A 20,3 4111 20,3 20,3 2a 160 3Fa6Fa1Br
111E 2,4 4161 2,4 2a 90 8Fa2Ca
112C 3,0 4161 3,0 3,0 2a 140 2Fa7Fa1Br
113B 2,4 4161 2,4 2,4 2a 150 9Fa1Br
113C 3,7 4161 3,7 2a 100 7Fa3Ca
114B 0,8 4161 0,8 2a 100 9Fa1Br
114C 0,7 4161 0,7 0,7 2a 160 8Fa2Br
115C 1,3 4161 1,3 1,3 2a 100 9Fa1Br
117C 0,8 4161 0,8 0,8 2a 110 9Fa1Br
125D 2,9 4161 2,9 2a 100 9Fa1Ca
126A 1,8 4161 1,8 1,8 2a 140 1Fa8Fa1Br
126B 2,1 1343 2,1 2,1 2a 140 6Br3Fa1Fa
126D 1,8 4161 1,8 2a 100 6Br4Fa
127E 1,9 4161 1,9 2a 100 9Fa1Br
127F 1,1 2116 1,1 2a 100 6Br4Fa
127G 1,4 2212 1,4 2a 100 7Br3Fa
45
6.4. Rezervații constituite în Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa care
trebuie incluse în ariile protejate pentru conservarea biodiversității
În Munții Pădurea Craiului există 3 monumente ale naturi i și anume peșteri în zone
calcaroase, care constituie VRC 1.1 și pentru care pădurile alăturate trebuie incluse în PVRC
1.1. Este vorba despre Peștera Gruieț, Peștera Farcu și Peștera Meziad, constituie ca monumente ale naturii prin decizia 19/1995 a Cons iliului Județean Bihor.
În Munții Vlădeasa există două rezervații considerate ca arii protejate care cuprind
pădurile și tufărișurile cu Syringa josikaea de pe Valea Iadului, constituie ca rezervații prin
aceeași decizie.
Pădurile din jurul celor trei peșteri ca și cele ce conțin relictul Syringa josikaea au fost
incluse în PVRC 1, ca arii protejate.
6.5. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate în Munții
Pădurea Craiului pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi ocrotite conform
prevederilor certificării pădurilor.
În tabelele și descrierile, care urmează, PVRC sunt date după Ghidul practic pentru
identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare (Stanciu și colab. 2004), tipul de
ecosisteme, cu denumire prescurtată, după N. Doniță și colab. (1990), tipul de pădure după anexa 3 la volumul Habitatele din România (Doniță și colab. 2005), tipul de stațiune după F.
Dănescu și colab. (2010), asociația vegetală după V. Sanda și colab (2008), categoriile
funcționale ale p ădurilor după Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor 5 (2000).
6.5.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dobrești, UP IV
Vida.
În tabelul 9 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare
din Ocolul Silvic Dobrești , unitatea de producție IV Vida.
În aria protejată au fost incluse PVRC 3 având și funcții de protecție a faunei
(categoria 1.5. i), caracter de păduri virgine (1.5.j) sau fiind situate pe stâncării, grohotișuri,
terenuri erozibile (catego ria 1.2a). În suprafața de conservare sunt cuprinse și PVRC 3 cu
caracter virgin dar în special PVRC 4.2 păduri pe stâncării, grohotișuri, terenuri erozibile cu
funcție de protecție a solului (categoria 1.2a).
În acest tabel ca și în tabelele care urmează apartenența unei unități amenajistice la o
anumită PVRC, este indicată prin înscrierea suprafeței acelei unități la PVRC respectivă, urmată de o paranteză în care se indică categoria funcțională a pădurii respective.
Aceasta este suprafața care se ia în calcul pentru aria protejată sau suprafața de
conservare.
Dacă pădurea din unitatea amenajistică respectivă poate corespunde și altor categorii
PVRC, acest lucru este indicat prin înscrierea încă odată a suprafeței și în alte coloane ale tabelului dar fără i ndicarea categoriei funcționale.
De exemplu dacă unitatea amenajistică este înscrisă ca ecosistem rare, amenințat,
periclitat în coloana PVRC3, pădurea din acea unitate poate conține și specii periclitate, rare, endemice având deci și caracter de PVRC 1.2, dar și funcție de protecția solului din PVRC
4.2. La aceste PVRC –uri se înscrie încă odată suprafața unității amenajistice și în celelalte
46
coloane, dar fără indicarea categoriei funcționale și fără a se lua în calcul pentru aria protejată
sau suprafața de conservare.
Pentru cele mai reprezentative dintre aceste păduri se dau descrieri fitocenologice.
Suprafețele din aria protejată și din suprafața de conservare sunt figurate în hartă cuprinzând pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC), Ocolul Sil vic Dobrești – Studiul general.
47
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Dobrești. UP IV Vida (suprafața UP IV=2460ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Dobrești forest district. UP IV Vida (surface UP IV = 2460 ha)
Tabelul 9
UP Ua Supr.
Ha Tipul de
ecosistem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha ș i a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
Ocolul silvic Dobrești
PVRC 5%, arie protejată (UP IV Vida)
IV 26C 5,10 3418 5,1(1 -2a) 5,10 5,10
IV 30A 3,07 3418 3,07(1 – 2a) 3,07 3,07
IV 31C 8,37 5136 8,37 (1 -5j, 1-2a) 8,37 8,37
IV 41 29,8 – 29,8(1 -5j) 29,8 29,8
IV 42D 3,16 3418 3, 16 (1 -5i) 3,16
IV 49A 2,66 – 2,66 2,66
IV 50A 8,04 – 8,04 (1 -5i) 8,04
IV 53A 4,91 – 4,91(1 -5j,1-2a) 4,91
IV 54A 10,2 – 10,2 (1 -5i) 10,2 10,2
IV 54B 10,9 3374 10,9(1-5j)
IV 55A 26,1 4136 26,1(1 -5j,2a) 26,1
IV 67A 2,74 – 2,74(1 -5j,2a) 2,74
IV 79A 3,2 – 3,2 (1 -2a) 3,2
IV 82E 0,7 – 0,7 (1 -2a) 0,7
IV 83A 7,08 4136 7,08 (1 -2a) 7,08
Total = 126,03 ha
PVRC 5%, suprafață de conservare (UP IV Vida)
IV 19B 1,0 4216 1,0(1 -2a)
IV 19C 4,24 4216 4,24 4,24(1 -2a)
IV 24B 1,15 4216 1,15(1 -2a)
IV 25A 1,5 4216 1,5(1 -2a)
IV 25D 0,49 4216 0,49(1 -2a)
IV 27A 7,18 4216 7,18(1 -2a)
IV
38E 4,89 4216 4,89(1 -2a)
48
UP Ua Supr.
Ha Tipul de
ecosistem Apartenența una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării
funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
IV 42B 29,7 3418 29,7 (1,5i) 29,7 29,7
IV 47A 10,7 4136 10,7 (1 -5i) 10,7
IV 48A 3,7 3374 3,7 (1 -5j)
IV 49B 14,1 – 14,1 (1 -5i) 14,1
IV 51A 4,7 4216 4,7(1 -2a)
IV 58A 1,63 4216 1,63(1 -2a)
IV 59A 1,39 4216 1,39 1,39(1 -2a)
IV 60A 2,42 4216 2,42 2,42(1 -2a)
IV 62A 1,36 4116 1,36(1 -5j,2a)
IV 63A 6,39 4216 6,39(1 -2a)
IV 65A 3,14 4216 3,14(1 -5j,2a)
IV 66A 3,26 4216 3,26(1 -5j,2a)
IV 68B 6,82 4116 6,82(1 -5j,2a)
IV 78D 1,08 4116 1,08(1 -2a)
IV 78E 1,4 5171 1,4(1 -2a)
IV 81A 7,72 4216 7,72(1 -2a)
IV 82B 1,01 4116 1,01(1 -5j,2a)
Total = 120,97 ha
49
6.5.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dob rești, UP VI Răcaș.
În tabelul 10 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Dobrești, UP VI Răcaș.
În aria protejată au fost cuprinse PVRC 3 cu funcții de protecție a faunei (1.5i), care au și funcție de p rotecție a solului fiind situate pe stâncării, grohotișuri, terenuri
erozibile (1.2a).
În suprafața de conservare sunt incluse rezervațiile de semințe (categoria 1.5h).
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conserv are (PVRC) din Ocolul silvic Dobrești. UP VI Răcaș (Suprafața UP VI Răcaș =
2357 ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Dobrești forest district. UP VI Răcaș (surface UP VI Răcaș = 2357 ha)
Tabelul 10
UP Ua Supr.
ha Tipul de
ecosistem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5% arie protejată (UP VI Răcaș)
VI 1A 1,39 3418 1,39(1 -5j) 1,39
VI 7A 10,8 – 10,8 (1 -5i) 10,8 10,8
VI 8A 8,57 – 8,57 (1 -5i) 8,57 8,57
VI 9B 5,1 3418 5,1 (1 -5i) 5,1 5,1
VI 16A 19,3 4616 19,3 (1 -5h)
VI 16C 4,65 4616 4,65 4,65 (1 -5h)
VI 35C 7,10 – 7,1(1 -2a) 7,1
VI 36A 1,15 – 1,15(1 -2a) 1,15
VI 37N1 0,68 4160 0,68 (1 -5i) 0,68 0,68
VI 39 0,5 4116 0,51 (1 -5l)
VI 44B 1,51 4116 1,51 (1 -5l)
VI 44C 0,86 5172 0,86(1 -5f,2a) 0,86 0,86
Total = 61,61 ha
PVRC 5%, suprafață de conse rvare (UP VI Răcaș)
VI 7E 0,93 – 0,93(1 -2a)
VI 7F 1,61 – 1,61(1 -2a)
VI 11C 6,01 5116 6,01 (1 -5h)
VI 17A 20,1 4616 20,1 (1 -5h)
VI 26A 22,5 5116 22,5 (1 -5h)
VI 30B 1,52 – 1,52 1,52(1 -2a)
VI 30D 1,1 – 1,1 1,1(1 -2a)
VI 31B 1,7 – 1,7 1,7(1 -2a)
VI 31C 2,67 – 2,67 2,67(1 -2a)
VI 32A 5,03 – 5,03 5,03(1 -2a)
Total = 63,17 ha
50
6.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP II Roșia.
În tabelul 11 sunt prezentate datele privi nd pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție II Roșia.
Aria protejată conține PVRC 1.1, cu unitățile amenajistice 101A, 101C, 102A, care protejează peșterile Gruieț și Farcu declar ate Monumente ale Naturii, dar și unități
amenajistice de PVRC 3 cu caracter virgin sau situate pe stâncării și grohotișuri și având funcții de protecție a speciilor ( VRC 1.2).
În suprafața de conservare sunt PVRC 3 cu caracter virgin sau situate pe stâncării și grohotișuri.
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP II Roși a (suprafața UP II Roșia = 2719 ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from B eiuș forest district. UP II Roșia (surface UP II = 2719 ha)
Tabelul 11
UP ua Supr.
Ha Tipul de
ecositem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
Ocolul silvic Beiuș
PVRC 5%, arie protejată, (UP II Roșia)
II 20A 16,9 4116 16,9(1 -5h)
II 25A 7,4 4116 7,4 (1 -2a)
II 37A 7,0 – 7,0 (1 -2a)
II 38A 1,7 – 1,7 (1 -2a)
II 81 25,4 3316 25,4(1 -5j)
II 83 40,2 3316 40,2(1 -5j)
II 86 24,2 3316 24,2(1 -5j)
II 101A 13,3 – 13,3(1 -5f,2a) 13,3 13,3 13,3
II 101C 0,6 – 0,6(1 -5f,2a) 0,6 0,6 0,6
II 102A 4,3 4116 4,3(1 -5f)
II 106 9,0 – 9,0(1 -5f,2a) 9,0 9,0
Total = 150,0 ha
PVRC 5%, suprafața de conservare (UP II Roșia)
II 48A 5,0 – 5,0(1 -2a)
II 49A 5,8 – 5,8(1 -2a)
II 70 37,9 4116 37,9(1 -5j)
II 80 45,1 3316 45,1(1 -2k)
II 90A 24,4 3316 24,4(1 -5j)
Total = 11 8,2 ha
51
6.5.4. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP III Sohodol.
În tabelul 12 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție III Sohodol.
În aria protejată sunt cuprinse PVRC 3 specific la nivel regional dar având și funcții de protecția faunei și a solului ăn suprafețe cu stâncării și grohotișuri c a și păduri
situate în zone de carst (1.2.k.).
În suprafața de conservare conține PVRC 3 specifice la nivel regional dar și cu fun cții de protecție a faunei și a solului.
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP III Sohodol (Suprafața UP III Sohodol =
2990 ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Beiuș forest district. UP III Sohodol (surface UP III Sohodol = 2990 ha)
Tabelul 12
UP Ua Supr.
ha Tipul de
ecositem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin i ndicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5%, arie protejată (UP III Sohodol)
III 6A 14,8 3418 14,8 (1 -2a, 2k) 14,8
III 8A 54,1 3418 54,1 54,1(1 -5i, 2a) 54,1 54,1
III 11A 61,2 3418 61,2 (1 -2a) 61,2
III 12A 22,8 3418 22,8 22,8(1 -5i, 2a) 22,8
III 38 27,5 3356 27,5 27,5(1 -5i, 2a) 27,5
III 40 4,7 4423 4,7(1 -5i, 2a) 1,7
Total = 185,1
PVRC 5%, suprafață de conservare conservare (UP III Sohodol)
III 2E 33,8 3374 33,8 (1 -2a) 33,8
III 17B 4,3 3126 4,3 (1 -2a) 4,3
III 17C 1,3 3126 1,3 (1 -2a) 1,3
III 31A 1,1 3374 1,1 (1 -2a) 1,1
III 32A 4,4 3374 4,4 (1 -2a) 4,4
III 79B 1,6 5136 1,6 (1 -2a) 1,6
III 87A 18,1 5136 18,1 (1 -2a) 18,1
III 87D 13,8 5136 13,8 (1 -2a) 13,8
III 87E 5,1 4116 5,1 (1 -2a) 5,1
III 88B 9,8 4634 9,8 (1 -2a) 9,8
III 90A 15,6 3126 15,6 (1 -2a) 15,6
III 90C 19,7 3126 19,7 (1 -2a) 19,7
Total = 128,6 ha
52
6.5.5. Păduri cu valoar e ridicată de conservare din ocolul silvic Beiuș, UP IV Meziad.
În tabelul 13 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție IV Meziad.
În aria protejată sunt cuprinse trei unități amenajistice 35A, 36A, 37B care protejează peștera Meziad, Monument al Naturii (decizia 19/1995 a Consiliului Județean
Bihor) precum și ecosisteme specifice la nivel regional cu Cytisus nigricans pe stâncării și grohotișuri, cu funcții de protecția solului și a faunei.
Suprafața de conservare conține PVRC 3 pe stâncării calcaroase umede.
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP IV Meziad (Suprafaț UP IV Meziad = 798
ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Beiuș forest district. UP IV Meziad (surface UP IV = 798 ha)
Tabelul 13
UP Ua Supr.
Ha Tipul de
ecosistem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare rid icată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5%, arie protejată (UP IV Meziad)
IV 35A 2,6 – 2,6(1 -5f,2k) 2,6 2,6
IV 36A 8,6 5136 8,6(1 -5f,2k) 8,6 8,6
IV 37B 2,5 5225 2,5(1 -5f,2a) 2,5 2,5 2,5
IV 69E 1,4 5131 1,4 1,4 (1 -5i, 2a) 1,4
IV 70B 2,5 5131 2,5 (1 -2a) 2,5
IV 72B 2,1 5131 2,1(1 -2a) 2,1
IV 72E 1,8 5131 1,8(1 -2a) 1,8
IV 81B 10,8 4634 10,8(1 -2a) 10,8
IV 82B 2,8 5131 2,8(1 -2a) 2,8
IV 88B 1,0 5131 1,0 1,0(1 -2a) 1,0
IV 95B 1,8 5131 1,8 1,8(1 -2a) 1,8
IV 95C 1,1 5131 1,1 1,1(1 -2a) 1,1
IV 96B 1,5 5131 1,5 1,5(1 -2a) 1,5
Total = 40,5 ha
PVRC 5%, suprafață de conservare (UP IV Meziad)
IV 43 29,5 – 29,5 29,5(1 -5i, 2a) 29,5
IV 81A 18,4 – 18,4(1 -2a) 18,4
Total = 47,9 ha
53
6.6. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi ocrotite
conform prevederilor certificării pădurilor în Munții Vlădeasa.
6.6.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, UP V Budureasa
În tabelul 14 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție V Budur easa.
În aria protejată sunt cuprinse PVRC 3 – complexe de păduri și rariști de molid, fag și brad, cu vârste mari pe stâncării și grohotișuri siliciose cu funcții de prote cție a
solului și a faunei (categoriile 1.2a și 1.5i).
Suprafața de conservare are P VRC 3 cu aceleași funcții.
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP V Budureasa (suprafața UP V Budureasa =
617 ha)
Landscape units proposed to be established as woods wit h high preservation value (PVRC) from Beiuș forest district. UP V Budureasa (surface UP V = 617 ha)
Tabelul 14
UP Ua Supr.
Ha Tipul de
ecosistem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în h a și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5%, arie protejată (UP V Budureasa)
V 132B 9,0 2344 9,0 9,0(1 -5j, 2a) 9,0
V 137B 10,5 2344 10,5 10,5(1 -5i, 5j) 10,5
V 139B 14,7 2316 14,7(1 -5i) 14,7(1 -5i, 5j) 14,7
Total = 34,2 ha
PVRC 5%, suprafețe de conservare (UP V Budureasa)
V 27B 1,4 5131 1,4(1 -2a) 1,4
V 50B 24,2 2416 24,2 24,2(1 -5i, 5j) 24,2
V 131B 26,3 2344 26,3 26,3(1 -5i, 5j) 26,3
V 132C 1,5 2316 1,5 1,5(1 -2a) 1,5
Total = 53,4 ha
54
6.6.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP I Boceasa
În tabelul 15 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție I Boceasa.
Din tabelul 15 reiese că datorită specificului pădurilor din această unitate de producție se propune ca întreaga zonă de cons ervare (10% din suprafața pădurilor) să se constituie ca
arie protejată conținând PVRC 3 cu funcții deosebite de protecți e – păduri destinate ocrotirii unor specii rare din faună (categoria 1.5i) și păduri seculare, virgine și cvasivirgine, de
valoare deosebită (categoria 1.5j). O parte din unitățile amenajistice asigură servicii critice pentru protecția unui lac de acumular e (categoria 1.1b).
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, U P I Boceasa (suprafața UP I Boceasa = 4899
ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high pr eservation value (PVRC) from Remeți forest district. UP I Boceasa (surface UP I Boceasa = 4899 ha)
Tabelul 15
UP ua Supr.
Ha Tipul de
ecosistem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
Ocolul silvic Remeți
PVRC 10%, arie protejată (UP I Boceasa)
I 9D 6,5 1136 6,5(1 -5j) 6,5 6,5
I 64B 8,7 1268 8,7 8,7(1 -5j)
I 69B 2,8 1268 2,8 2,8(1 -5j, 3f)
I 76B 8,0 1136 8,0 8,0(1 -5j) 8,0
I 80C 9,2 1256 9,2 9,2(1 -5j, 2c, 3f)
I 83C 55,2 1237 55,2 55,2(1 -5j, 5i)
I 84E 19,0 1136 19,0 (1 -5i) 19,0 19,0
I 95B 34,5 1218 34,5 34,5(1 -5j, 5i)
I 104C 19,0 1136 19,0 19,0(1 -5j, 5i) 19,0
I 130E 6,9 1136 6,9 6,9(1 -5j) 6,9
I 140A 62,9 1136 62,9 62,9(1 -5j, 5i) 62,9
I 141A 20,7 2344 20,7 20,7(1 -5j, 5i, 2a) 20,7
I 141B 9,7 1237 9,7 9,7(1 -5j, 5i, 2a) 9,7
I 142B 18,7 2237 18,7 18,7(1 -5j, 5i, 2a) 18,7
I 149B 13,0 1218 13,0 13,0(1 -5j, 5i, 2a) 13,0
I 6B 5,4 1237 5,4(1 -5j) 5,4 5,4
I 8B 12,4 1136 12,4(1 -5j) 12,4 12,4
I 10C 7,3 1136 7,3(1 -5j) 7,3 7,3
I 11E 5,5 1136 5,5(1 -5j) 5,5 5,5
I 40B 33,0 2316 33,0(1 -5i) 33,0 33,0
I
56C
3,1
1136
3,1 3,1(1 -5j)
55
UP ua Supr.
Ha Tipul de
ecosistem Apartenența una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării
funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
I 57C 3,5 1136 3,5 3,5(1 -5j)
I 65 29,1 1237 29,1 (1 -5i) 29,1 29,1
I 80B 14,8 1218 14,8 14,8(1 -5j)
I 81C 18,3 1136 18,3(1 -5j)
I 82C 9,6 1136 9,6(1 -5j)
I 90B 4,7 1136 4,7(1 -5j)
I 98C 4,0 1136 4,0(1 -5j)
I 117E 6,8 1136 6,8(1 -5j)
I 133D 7,6 1136 7,6(1 -5j)
I 142A 17,3 2344 17,3 17,3(1 -5j, 1c) 17,3
I 158B 21,0 1256 21,0(1 -5j)
I 159D 18,2 1136 18,2(1 -5j)
I 160C 8,7 1256 8,7(1 -5j)
I 160D 12,7 1136 12,7(1 -5j)
I 17C 5,2 2344 5,2 (1 -1c, 2a) 5,2
I 141C 0,7 1237 0,7 0,7 (1 -3f, 2a) 0,7
Tota l = 543,7 ha
56
6.6.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP II Moliviș.
În tabelul 16 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție II Mo liviș.
Din tabelul 16 reiese ca pentru aria protejată (mai redusă ca suprafață) s -au propus PVRC3 păduri seculare (1.5j) și păduri de ocrotire a speciilor rare (1.5i). În suprafața de
conservare (mai mare ca suprafață) s -au propus PVRC 3 având funcții de r ezervație de semințe (1.5h) și păduri situate pe versanți direcți a unui lac de acumulare (1.1b).
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, U P II Moliviș (Suprafața UP II Mo liviș =
4247 ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeți forest district. UP II Moviliș (surface UP II Moviliș = 4247 ha)
Tabelul 16
UP ua Supr.
ha Tipul de
ecosistem Apartenența la una din categ oriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5% arie protejată (UP II Moliviș)
II 1B 11,0 1237 11,0 11,0(1 -5j,5i) 11,0
II 1D 7,2 1136 7,2(1 -5j,2a) 7,2
II 1F 1,6 1136 1,6(1 -5j)
II 2B 2,8 1136 2,8 (1 -3f)
II 39C 1,6 2318 1,6 1,6(1 -2a,1c) 1,6
II 62B 5,1 2318 5,1 5,1(1 -1b) 5,1
II 67D 2,8 2434 2,8(1 -5j)
II 72A 16,0 2336 16,0(1 -5j)
II 73A 4,3 2318 4,3 4,3(1 -1b,5i) 4,3 4,3
II 84A 14,4 2316 14,4 14,4(1 -1b,5i) 14,4
II 84B 3,3 2316 3,3 3,3(1 -1b) 3,3
II 130C 7,6 2316 7,6 (1 -5i) 7,6 7,6
II 131D 8,0 2316 8,0 (1 -5h)
II 158 49,4 1237 49,4 49,4(1 -5h)
II 159 30,7 1237 30,7(1 -5h)
II 180A 8,8 1237 8,8(1 -5j)
II 184B 1,7 2316 1,7 1,7 (1 -2a)
II 187A 5,7 2318 5,7 5,7(1 -5i,1c) 5,7
II 187D 9,9 2344 9,9 9,9(1 -5i,2a) 9,9
II 187E 9,9 2316 9,9 (1 -5i) 9,9 9,9
Total = 201,8 ha
PVRC 5% suprafață de conservare (UP II Moliviș )
57
UP ua Supr.
ha Tipul de
ecosistem Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
II 5B 3,5 1237 3,5(1 -2a)
II 8B 9,8 1237 9,8 9,8(1 -2a)
II 14A 27,0 2344 27,0(1 -5h)
II 14B 3,3 1237 3,3 (1 -2i)
II 49A 8,9 2344 8,9(1 -5h)
II 49B 20,8 2344 20,8(1 -5h)
II 54B 25,2 2344 25,2(1 -5h)
II 57B 17,1 2344 17,1 17,1(1 -1b)
II 58A 11,6 2344 11,6 11,6(1 -1b)
II 58B 6,7 2344 6,7(1 -1b)
II 61A 16,4 2344 16,4(1 -1b)
II 81C 14,4 2316 14,4(1 -2a)
II 81E 1,7 2316 1,7 1,7(1 -1b)
II 82B 4,2 2316 4,2(1 -1b)
II 84C 2,5 2316 2,5(1 -1b)
II 89C 4,3 2316 4,3(1 -1b) 4,3
II 106 4,3 2316 4,3 4,3(1 -1b) 4,3
II 107 7,7 2316 7,7 7,7(1 -1b, 2d) 7,7
II 108A 13,8 2316 13,8 13,8(1 -1b)
II 108B 4,8 2316 4,8 4,8(1 -1b)
II 109B 1,7 2316 1,7 1,7(1 -1b)
II 131A 2,4 2316 2,4(1 -5h)
II 132E 1,0 2216 1,0 1,0(1 -2a)
II 188A 1,0 2316 1,0 1,0(1 -1b, 2d) 1,0
Total = 214,1 ha
58
6.6.4. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP III Remeți
În tabelul 17 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocol ul Silvic Remeți, unitatea de producție III Remeți.
În aria protejată au fost cuprinse unități amenajistice din PVRC 3 unele având și specii rare endemice cu VRC 1.2 și VRC 1.3. Este de relevat prezența unui pinet cu
Vaccinium și a unor făgete de fag pe calcare cu numeroase specii rare în rariști.
În suprafața de conservare sunt incluse unități amenajistice cu PVRC 3 care sunt situate pe stâncării, grohotișuri și terenur i erozibile având importante funcții de protecție a solului
(1.2a).
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, UP III Remeți (suprafa ța UP III Remeți =
1409 ha )
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeți f orest district. UP III Remeți (surface UP III Remeți = 1409 ha)
Tabelul 17
UP ua Supr
ha. Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
ecosistem PVRC 1-1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5% arie protejată (UP III Remeți)
III 86C 6,1 2456 6,1 (1 -5i, 2a) 6,1 6,1
III 87N1 1,7 3554 1,7(1 -5i, 2a) 1,7 1,7
III 114A 4,6 3418 4,6 (1 -5j, 2a) 4,6
III 114D 15,7 3356 15,7 15,7 (1 -5j, 5i, 2a ) 15,7
III 115 50,7 2416 50,7(1-5j, 2a) 50,7
Total=78,8 ha
PVRC 5% suprafață de conservare (UP III Remeți)
III 107 3,2 3356 3,2 3,2(1 -2a)
III 114B 12,2 3356 12,2 12,2(1 -2a)
III 122A 15,1 3356 15,1 15,1(1 -2a)
III 131 11,0 3316 11,0 (1 -5j, 2a) 11,0
III 138A 17,9 3374 17,9(1 -2a)
III 139B 8,3 4116 8,3 8,3(1 -2a)
III 240A 2,5 3316 2,5 2,5(1 -2a)
Total = 70,2 ha
59
6.6.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți UP IV Iadolina
În tabelul 18 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție IV Iadolina.
În UP IV s -au inclus în aria protejată PVRC 1.1, conținând tufărișuri de liliac transilvănean ce fac parte dintr -o rezervație constituită prin Decizia 19/1995 a Consiliului
Județean Bihor. Celelalte unități amenajistice aparțin PVRC 3 ecosisteme rare cu funcții și de ocrotire a faunei și peisagist ice.
În suprafața de conservare sunt unități amenajist ice având funcția de protecție a unui lac de acumulare (1.1b) pe lângă conservarea de tipuri de ecosistem specifice la
nivel regional.
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeț i, UP IV Iadolina (suprafața UP IV Iadolina =
3120 ha)
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeți forest district. UP IV Ia dolina (surface UP IV Iadolina = 3120 ha)
Tabelul 18
UP ua Supr
ha. Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
ecosistem PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5% arie protejată (UP IV Iadolina)
IV 91 14,5 3344 14,5(1 -5e)
IV 92A 11,4 3344 11(1-5l)
IV 93B 7,7 4136 7,7(1 -5c,5i) 7,7 7,7
IV 95A 5,4 4136 5,4(1 -1c) 5,4 5,4
IV 95B 13,9 4136 13,9(1 -5c,5i) 13,9 13,9
IV 96A 1,3 4136 1,3(1 -5e, 2a)
IV 97A 6,6 2344 6,6(1 -5e, 2a) 6,6
IV 98A 0,8 2344 0,8(1 -5e, 2a) 0,8
IV 100A 3,2 2344 3,2(1 -5e, 2a) 3,2
IV 101 8,1 2344 8,1(1 -5e, 2a) 8,1
IV 102A 5,4 2344 5,4(1 -5e, 2a) 5,4
IV 107A 3,6 2344 3,6 3,6(1 -5j) 3,6(1 -2a)
IV 108A 22,7 2344 22,7(1 -5c,5i) 22,7(1 -5e)
IV 109 13,7 2344 13,7 13,7(1 -5e, 2a) 13,7
IV 110A 5,4 2344 5,4 5,4(1 -5e, 2a) 5,4
IV 111A 9,2 2316 9,2(1 -5l, 2a) 9,2
IV 112A 17,8 2316 17,8 17,8(1 -2a)
IV 113A 4,7 2316 4,7 4,7(1 -2a)
IV 115A 0,7 2316 0,7 0,7(1 -2a)
Total = 156,1 ha
PVRC 5% sup rafață de conservare (UP IV Iadolina)
IV 4A 5,7 3344 5,7(1 -1b,2a) 5,7
IV 7 18,1 3344 18,1(1 -1b)
IV 9A 2,1 3344 2,1(1 -1b,2a) 2,1
IV 9C 1,9 3344 1,9(1 -1b,2a) 1,9
IV 30A 14,2 2416 14,2(1 -2a)
IV 41A 11,4 3344 11,4(1 -1b)
60
UP Ua Supr
ha. Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
ecosistem PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
IV 90A 13,0 3316 13,0(1 -5l)
IV 93A 31,6 3316 31,6 31,6(1 -5l)
IV 105B 2,8 2416 2,8 2,8(1 -5j)
IV 105C 8,6 2316 8,6(1 -5j)
IV 106 20,5 2416 20,5(1 -5j, 2a) 20,5
IV 108B 10,4 2416 10,4(1 -5l, 2a) 10,4
IV 108C 2,6 2416 2,6(1 -5l)
IV 110B 8,8 2237 8,8(1 -5l, 2a) 8,8
IV 110C 4,4 2237 4,4(1 -2a)
IV 118A 1,6 2416 1,6(1 -5j)
Total = 157,7 ha
61
6.6.6. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP V Valea Iadului
În tabelul 19 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție V Valea Iadului.
În aria protejată au fost incluse șase unități amenajistice cu PVRC 1.1, făcând parte din rezervația cu liliac transilvănean constituită prin Decizia 19/199 5 a Consiliului
Județean Bihor iar celelalte unități amenajistice aparțin PVRC 3 având character de păduri virgine (categoria 1.5j).
În suprafața de conservare au fost cuprinse deasemenea PVRC 3 cu caracter de păduri virgine. Toate pădurile au și funcție d e protecție a solului (categoria 1.2a) unele
fiind situate și pe versanții de lac de acumulare.
Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, U P V Valea Iadului (suprafața UP V V alea
Iadului = 2555 ha )
Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeți forest district. UP IV Ia dolina (surface UP IV Iadolina = 3120 ha)
Tabelul 19
UP ua Supr
ha. Tipul de Apartenența la una din catego riile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
ecosistem PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
PVRC 5%, arie protejată (UP V Valea Iadului)
V 66A 8,7 2327 8,7(1 -5c,2a) 8,7 8,7 8,7
V 66B 23,6 2327 23,6(1 -5c,2a) 23,6 23,6 23,6
V 67A 4,3 2327 4,3(1 -5c, 5j) 4,3 4,3 4,3
V 68A 22,2 2327 22,2(1 -5c, 5j) 22,2 22,2 22,2
V 70A 3,0 2327 3,0(1 -5c,5i,2a) 3,0 3,0 3,0
V 74 37,0 2344 37,0(1 -5c,5i) 37,0 37,0
V 78B 7,0 3344 7,0 (1 -5c,2a) 7,0 7,0 7,0
V 82A 8,8 3344 8,8(1 -5c,5i) 8,8 8,8 8,8
V 90B 8,9 2436 8,9 8,9(1 -5j, 5i) 8,9
V 128B 2,7 3356 2,7 2,7(1 -5j, 2a) 2,7
V 139D 3,0 3356 3,0(1 -5i) 3,0 3,0
Total = 129,2 ha
PVRC 5% suprafața de conservare (UP V Valea I adului)
V 43C 5,8 1227 5,8(1 -5i) 5,8 5,8
V 59A 20,0 2316 20,0 (1 -5l) 20,0
V 64 23,7 3126 23,7(1 -5l) 23,7
V 65B 38,3 3126 38,3(1 -5l) 38,3
V 71A 11,8 3126 11,8(1 -5c, 2a) 11,8 11,8 11,8
V 76A 26,0 3126 26,0(1 -5l)
V 78C 13,1 3126 13,1( 1-5l,2a) 13,1
V 91A 17,3 2436 17,3 17,3(1 -5j,1b) 17,3
V 92A 4,7 2436 4,7(1 -5j,1b) 4,7
V 92B 18,3 2436 18,3(1 -5i, 1b) 18,3 18,3 18,3
V 93 15,8 2436 15,8(1 -5j,1b) 15,8
V 105 7,7 2436 7,7(1 -5j,1b) 7,7 7,7
V 106A 21,5 2436 21,5(1 -5h) 21,5
V 106C 6,5 2436 6,5(1 -5j,1b) 6,5 6,5
62
UP Ua Supr
ha. Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a
zonării funcționale)
ecosistem PVRC 1 -1 PVRC 1 -2,1-3 PVRC 3 PVRC 4 -1 PVRC 4 -2
V 107A 24,7 3316 24,7(1 -5i, 1b) 24,7 24,7 24,7
V 108A 12,6 3344 12,6(1 -5j,1b) 12,6 12,6
V 109A 14,2 3316 14,2(1 -5j,1b) 14,2 14,2
V 112C 3,0 3356 3,0(1 -5j,2a) 3,0
V 113B 2,4 3356 2,4(1 -5j,2a) 2,4
V 114C 0,7 3356 0,7(1 -5j,2a) 0,7
V 126A 1,8 3356 1,8(1 -5j,2a) 1,8
V 130C 1,0 3356 1,0 1,0(1 -5j,2a) 1,0
Total = 290, 9 ha
63
6.6.7. Sinteză privind constituirea rețelei de păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC) din Munții Pădurea
Craiului și Vlădeasa
În tabelul 20 sunt prezentate suprafețele de păduri cu valoare ridicată de conservare propuse pentru zonele de conservare pe unitățile de producție și pe ocoalele silvice
din cele două masive muntoase, se face departajarea pe categoriile, arii protejate și suprafețe de conservare.
În total pentru Munții Pădurea Craiului s -au p ropus zone de conservare pe 1042,08 ha iar pentru Munții Vlădeasa pe 1930,1 ha.
Date privind constituirea rețelei de păduri cu valoare ridicată de conservare în Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa, ocoalele silvice Dobrești, Beiuș și Remeți
din județul Bihor
Data regarding the establishment of the network of woods with high preservation value in the Pădurea Craiului Mountains and V lădeasa Mountains, forest districts Dobrești, Be iuș
and Remeți from Bihor County
Tabelul 20
Unitatea de producție Suprafețe ha În aria protejată (PVRC –uri, ha) În suprafața de conservare (PVRC –
uri, ha)
MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI
Ocolul silvic Beiuș
UP II Roșia 2719 150,0 118,2
UP III Sohodol 2990 185,1 128,6
UP IV Meziad 798 40,5 47,9
Total (UP II+UPIII+UPIV) 6507 375,6 294,7
Total ocol (UP II+UP III+UPIV) = 6507 ha , PVRC -uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 670,3 ha
Ocolul silvic Dobrești
UP IV Vida 2460 126,03 120,97
UP VI Răcaș 2357 61,61 63,17
Total (UP IV+UP VI) 4817 187,64 184,14
Total ocol (UP IV+VI) = 4817 ha , PVRC –uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 371,78 ha
Munții Pădurea Craiului PVRC (aria protejată + suprafa ța de conervare) = 1042,08 Total aria protejată = 563,24 Total suprafața de conservare = 478,84
Total Munții Pădu rea Craiului (PVRC -uri) = 670,3 + 371,78 = 1042,08 ha
MUNȚII VLĂDEASA
Ocolul silvic Beiuș
UP V Budureasa 617 34,2 53,4
Total (UP V) = 617h a, PVRC – uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 87,6 ha
Ocolul silvic Remeți
UP I Boceasa 4899 543,7 –
UP II Moliviș 4247 201,8 214,1
UP III Remeți 1409 78,8 70,2
UP IV Iadolina 3120 156,1 157,7
UP V Valea Iadului 2555 129,2 290,9
Total (UP I+UP II+UP III+UP IV+UP V) 16230 1109,6 732,9
Total ocol (UP I + II + III + IV + V) = 16230 ha, PVRC –uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 1842,5 ha
Munții Vlădeasa PVRC (aria protejata + supra fața de conservare) = 1930,1 ha Total aria protejată = 1143,8 Total suprafața de conservare = 786,3
Total Mu nții Vlădeasa (PVRC -uri) = 87,6 + 1842,5 = 1930,1 ha
64
6.7. Modul de gospodărire al pădurilor cu valoare ridicată de comservare (PVRC)
6.7.1. P entru plante
Pentru ocrotirea florei și a biodiversității cu referire la speciile rare, vulnerabile,
periclitate, relictare, endemite, monumente ale naturii, pădurile cu valoare ridicată de
conservare (PVRC) vor fi gospodărite cu respectarea următoarelo r cerințe:
– interzicerea efectuării lucrărilor silvice de orice fel, a exploatării produselor
secundare a pădurii, a pășunatului, vânatului, în PVRC 1.1 care au fost desemnate
ca arii protejate, rezervații naturale, zone speciale de conservare (Ord. 552 – 2003
MAPAM), siturile NATURA 2000, sau conțin concentrații semnificative de biodiversitate; (tipul funcțional I).
– interzicerea tăierilor de arbori și a exploatării produselor secundare în pădurile PVRC 1.2, PVRC 1.3 care conțin specii rare, amenințate, peri clitate, endemite,
relicte (cel puțin 3 , specii din listele roșii sau cel puțin o specie endemică altele
decât cele încadrate în ariile protejate) și anume: Blechnum spicant, Carex limosa,
Drosera rotundifolia, Lilium martagon, Lycopodium inundatum, Oxycoc cus
palustris, Rhynchospora alba, Scheuchzeria palustris, Syringa josikaea, plante endemice Aconitum firmum ssp. firmum, Aconitum firmum ssp. hians, Aconitum
moldavicum, Aconitum vulparia ssp. lasianthum, Dentaria glandulosa,
Edraianthus graminifolius, Hel ictotrichon decorum, Heracleum palmatum,
Leucanthemum waldsteinii, Phyteuma tetramerum,Potentilla chrysantha, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Silena nutans ssp dubia, Thymus dacicus, Trollius
europaeus ssp. transsilvanicus, Viola dacica ș i un număr mare de plante rare,
vulnerabile;
– păstrarea unor păduri cu o consistență redusă cum sunt PVRC 1.2 care adăpostesc tufărișuri de Syringa josikaea (liliac transilvănean) identificate în bazinul Văii
Iadului O.S. Remeți, UP IV Iadolina parcele 92A, 93B, 95B, 108A , UP V Valea
Iadului, parcelele 66A, 70A, 71A, 74B, 78B, 82B;
– efectuarea lucrărilor silvice strict limitate, în pădurile PVRC3 incluse în suprafețele de conservare și PVRC 4 servicii de mediu critice (hidrologice, antierozionale, climatice), tipurile funcționale II în cazul complexelor de păduri și rariști pe stâncării, grohotișuri, terenuri erozibile și III în cazul celorlalte păduri.
În aceste păduri se va ține seamă ca masurile aplicate:
– să nu schimbe compoziția naturală a arboretelor;
– să păstreze s tructura lor tipică pe vârste;
– în orice lucrări de exploatare să nu depășească creșterea și să nu afecteze arborii în
picioare și situl;
– să nu extragă arborii uscați, scorburoși în picioare sau pe sol.
6.7.2. Pentru animale
Pentru ocrotirea faunei (he rpetofaunei, avifaunei, mamiferelor) cu referire la speciile
rare, vulnerabile, periclitate, critic periclitate, pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC) se vor gospodări cu respectarea următoarelor măsuri, recomandări, interdicții:
– interzicerea e fectuării lucrărilor silvice de orice fel în parcelele cu cuiburi, în cele
învecinate sau și până la 150m distanță de cuib, pe perioada întregului an, pentru
65
protecția speciilor critic periclitate și periclitate Acvila chrysaetos (acvila de
munte), Milvus milvus (gaia roșie), Bubo bubo (bufnița), Strix uralensis
(huhurezul mare);
– păstrarea pădurilor compacte de fag, mixte, molid în stare cvasinaturală,
menținerea arborilor bătrâni cu scorburi pentru protecția speciilor vulnerabile, periclitate, Glaucidium passerinum (ciuvică) Aegolius funereus (minuniță),
Ficedula parva (muscar mic), Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte),
Nyctalus leisleri (liliacul mic), Linx linx (râs), Ursus arctos (ursul brun), Martes
martes (jderul de copac), Cervus elaphus (cer b carpatin) etc;
– păstrarea intactă a parcelelor (păduri de protecție, păduri cvasinaturale, rariști de
păduri) amplasate pe sau în alternanță cu suprafețe neproductive (stâncării,
grohotișuri, chei), conținând arbori bătrâni scorburoși, fisuri, grote, bârl oage în
stâncării, pentru ocrotirea speciilor vulnerabile periclitate Podarcis muralis
(șopârla de ziduri), Zootoca vivipara (șopârla de munte), Vipera berus (vipera de
munte), Circaetus gallicus (șerpar), Falco peregrinus (șoimul călător), Corvus
corax (corb), Emberiza cia (presura de munte), Plecotus auritus (liliacul urechiat
brun), Lynx lynx (râs), Ursus arctos (ursul brun);
– menținerea pădurii ce alternează cu porțiuni deschise, suspendarea lucrărilor
silvice în preajma cuibului pe o rază de 150m în per ioada de reproducere,
asigurarea liniștii pentru protecția păsărilor Buteo buteo (șorecar), Acvila
pomarina (acvila țipătoare mică); Falco peregrinus (șoimul călător);
– păstrarea arborilor bătrâni cu scorburi, respectiv a celor putreziți, căzuți la pamânt,
a cioatelor și buștenilor în toate parcelele în care cuibăresc speciile de păsări vulnerabile, periclitate Picus canus (ciocănitoarea sură), Dryocopus martius
(ciocănitoarea neagră), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Picus
viridis (ciocăni toarea verde);
– menținerea habitatelor naturale mozaicate, diversificate, cât mai variate cu arbori bătrâni scorburoși, cu cuiburi de viespi, albine, mușuroaie de furnici în care trăiesc
și se reproduc specii de păsări vulnerabile, periclitate Pernis apivor us (viespar),
Picus viridis (ciocănitoarea verde), Phoenicurus ochruros (codros de munte),
Lullula arborea (ciocârlia de pădure), Upupa epops (pupăza), Streptopelia turtur
(turturica), Lanius excubitor (sfrâncioc mare), Falco tinnunculus (vânturel roșu);
– păstrarea habitatelor naturale al pădurilor de molid prevăzute cu luminișuri,
arbuști (afin, merișor, măceș de munte) ce produc fructe de pădure, asigurarea liniștii, interzicerea lucrărilor de tăiere a arborilor și a lucrărilor de recoltare a produselor ac cesorii pădurii în zonele de cuibărit și dans nupțial pentru speciile de
păsări vulnerabile Bonasa bonasia (ierunca), Tetrao urogallus (cocoș de munte);
– menținerea zonelor umede mlaștini, bălți, pâraie, băltoace, șanțuri cu apă, fânețe umede din interiorul pădurilor de fag, mixte și a molidișurilor pentru a asigura
protecția și reproducerea speciilor vulnerabile, periclitate Salamandra salamandra
(salamandră), Triturus (Ichthyosaura) alpestris (triton de munte), Triturus
cristatus (triton cu creastă), Tritu rus (Lissotriton) vulgaris (tritonul comun),
Bombina variegata (buhai de baltă), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure),
Anguis fragilis (șarpele de sticlă), Ciconia nigra (barza neagră).
66
6.7.3. Pentru ecosisteme forestiere
Pentru protecția pădurilor ca re conțin ecosisteme forestiere rare, relictare amenințate
sau periclitate din categoriile : ecosisteme forestiere rare (PVRC 3), ecosisteme forestiere de
limită altitudinală superioară cuprinse în ariile protejate, se interzice efectuarea lucrărilor silvice de orice fel, protecție absolută, exploatarea produselor secundare ale pădurii, pășunatul și vânatul. În cazul unor calamități naturale (incendii, doborâturi de vânturi sau de
zăpadă în masă) acestea vor fi substituite cu suprafețe de păduri din imediat a apropiere până
la refacerea lor cu speciile ancestrale din fosta componență prin regenerări naturale sau
artificiale.
În complexele de ecosisteme forestiere rariști de arbori pe stâncării și grohotișuri
(PVRC 3) se impune interzicerea totală a oricăror l ucrări de exploatări care ar putea să
afecteze stabilitatea și așa fragilă a stâncăriilor incluse în mediul forestier. În funcție de starea de conservare a habitatului și a speciilor rare, amenințate, periclitate se pot aproba lucrări de conservare care să mențină permanența complexelor de ecosisteme forestiere pe stâncării și
grohotișuri.
În complexele de ecosisteme forestiere specifice la nivel regional (PVRC 1.2, PVRC
3) care includ în mediul forestier specii relicte, endemite, rare, amenințate sau peri clitate cum
sunt: tufărișuri liliac transilvănean ( Syringa josikaea) populații de omeag Aconitum
moldavicum, Aconitum firmum ssp. firmum (A. skerisorae), Aconitum firmum ssp . hians (A.
callibotrion), populații de milițea ( Silene nutans ssp. dubia) de ghioc ei bogați ( Leucojum
vernum var. carpathicum ), se recomandă o protecție absolută, interzicerea lucrărilor silvice
care ar putea duce la modificarea habitatului acestor ecosisteme. În funcție de starea de conservare a speciilor protejate și evoluție a acesto r păduri se pot aproba lucrări adecvate cum
sunt cele de conservare care să asigure stabilitatea acestor ecosisteme (tipul funcțional II). Pentru protecția pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC) localizate în sau care conțin ecosisteme forestiere rare, complexe de ecosisteme se va elabora și implementa un plan de monitorizare din punct de vedere al evoluției valorilor ridicate de conservare (VRC)
care să includă mecanismele de analiză a rezultatelor monitorizării pe baza cărora se
stabiliesc măs urile de gestionare.
6.8. Discuții
Tema propusă pentru cercetare în cadrul tezei de doctorat a avut ca scop științific să
pună în evidență valorile ridicate de conservare (VRC), ce există în pădurile din Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa dar și un scop practic de a selecta cele mai
reprezentative păduri care conțin aceste valori – păduri cu valoare ridicată de conservare
(PVRC), pentru a fi rezervate în acțiunea de certificare a pădurilor, în vederea conservării și sporirii biodiversității.
Pentru realizarea temei a fost necesară o amplă documentare din literatura științifică
privitoare la plantele, animalele, ecosistemele ce există în cele două masive muntoase,
diferite prin caracteristicile lor climatice, geologice, geomorfologice, ecosistemic e. S-a pus
un accent deosebit pe stabilirea existenței elementelor din flora și fauna care necesită
protecție deosebită în conservarea biodiversității – specii rare, amenințate, periclitate, în
pericol de a dispare dacă nu se conservă habitatul lor, dar s -a avut în vedere și evidențierea
67
tipurilor de ecosisteme care constituie habitatul lor cât și cele care sunt caracteristice pentru
teritoriu prin biodiversitatea lor, prin raritatea sau prin pericolul de a fi pierdute printr -o
gospodărire necorespunzătoare .
A fost necesară și o documentare de ordin tehnic privitoare la pădurile din regiune,
tipurile de ecosisteme din care sunt alcătuite, starea lor de conservare, pentru a putea selecta, într-o primă fază, acele păduri care ar putea conține valorile ridicate de conservare existente
în regiune și care apoi, prin certificare, să fie total ocrotite sau să fie gospodărite conservativ
pentru a le păstra diversitatea.
Pe baza acestei documentări s -au putut identifica valorile ridicate de conservare
specifice celor două masive muntoase care necesită ocrotire pentru a nu scădea diversitatea
speciilor și ecosistemelor din zonă.
Aceste valori sunt,
pentru Munții Pădurea Craiului:
– 41 specii de plante rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2,
1.3);
– 45 specii de animale, rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2,
1.3);
– 125 ecosisteme rare, amenințate, periclitate sau care conțin plante, animale cât și concentrări de specii critice pentru supraviețuirea lor;
pentru Munții Vlădeasa:
– 70 specii de plante rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2,
1.3);
– 38 specii de animale, rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2, 1.3);
– 124 arii protejate (VRC 1.1);
– 266 ecosisteme rare, amenințate, periclitate sau care conțin plante, animale cât și
concentrări de specii critice pentru supraviețuirea lor.
Prin intense cercetări de teren în pădurile selectate ca posibile purtătoare de valori
ridicate de conservare, s -a adunat un material științific din care, printr -o aten tă analiză s -au
putut stabili ecosistemele care conțin valorile ridicate de conservare din regiune și care, prin starea lor mai puțin modificată prin gospodărire, pot asigura și în viitor păstrarea acestor valori.
Aceste date științifice sunt prezentate în lucrare separat, pe cele două masive
muntoase, și pe ocoale silvice și unități de producție pentru a putea fi direct folosite în certificarea pădurilor.
Pentru fiecare masiv și ocol se dau tabele cu pădurile cu valoare ridicată de
conservare selectate în urma cercetărilor de teren și a analizei lor ecologice privind biodiversitatea, cu identificarea categoriei la care aparțin dar și a zonării lor funcționale efectuată prin lucrările de amenajarea pădurilor. În tabele sunt înscrise direct unitățile amenajis tice (parcelele sau subparcelele care le conțin,cu suprafața lor), astfel ca să poată fi
încadrate cu ocazia certificării în cele două categorii prevăzute a fi ocrotite – pe 5% din
suprafață ca arie protejată și pe 5% din suprafață ca suprafață de conserv are prin gospodărire
durabilă conservativă.
68
În sinteza din tabelul 20 se prezintă suprafețele pădurilor cu valoare ridicată de
conservare care se recomandă a fi protejate prin certificarea pădurilor cu împărțirea lor pe
cele două categorii de câte 5% din s uprafață.
În cazul ocoalelor silvice Beiuș și Remeți s -au găsit suficiente suprafețe cu păduri
pentru a se pune sub ocrotire 10% din totalul suprafeței. În cazul ocolului Dobrești starea pădurilor, puternic antropizate nu a permis realizarea acestei cote.
Așa cum s -a putut constata, alegerea celor mai reprezentative păduri cu valoare
ridicată de conservare s -a făcut pe unități de producție. S -a considerat că acest lucru este mai
indicat, pentru că, dacă se lucrează pe ocoale, cum este prevăzut în instrucțiu nile de
certificare, suprafața pădurilor cu valoare ridicată de conservare , pădurile cu valoare ridicată de conservare s -ar putea concentra într -o singură parte a ocolului, provocând dificultăți de
amenajare a unităților de producție cu asemenea concentră ri.
Este de relevat că în cursul cercetărilor au putut fi evidențiate ecosisteme specifice
pentru cele două masive muntoase cum sunt:
În Munții Pădurea Craiului:
– făgetele cu Phyllitis – Lunaria, pe versanți calcaroși și abrupți, permanent umezi
(asociația Phyllitidi – Fagetum );
– acereto – ulmetele din văile calcaroase înguste umbrite și umede (asociația
Acereto – Ulmetum );
– cvercetele acidofile tipice pentru munții din vestul țării (asociația Cytiso
nigricantis – Quercetum petraeae);
– rariștile de fag de pe stâncăriile calcaroase cu asociații de ferigi de calcare
(asociațiile Asplenio – Ceterachetum, Ctenidio – Polypodietum și altele) și stepice
(Stipo eriocaulis – Festucetum pallentis ).
– ecosisteme bine conservate și din tipuri mai larg răspândite de făgete cu carpen, făgete cu Festuca drymeja, făgete cu Vaccinium la altitudini joase .
În Munții Vlădeasa:
– ecosisteme de pădure care conțin endemismul carpatic Syringa josikaea;
– molidișurile de limită altitudinală superioară;
– molidișurile și rariștile de molid pe mlaștini de turbă;
– molidișurile de locuri umede;
– complexe de păduri și rariști de arbori de molid și de fag pe stâncării și grohotișuri
calcaroase;
– complexe de păduri și rariști de arbori de fag pe stâncării și grohotișuri silicioase;
– molidișuri și făgete d in tipurile de ecosisteme cu largă răspândire, cu vârste mari
și cu structuri diversificate în care biodiversitatea este maximă.
Semnificativ este faptul că în cursul acestor cercetări s -au găsit multe ecosisteme
neafectate de activități de exploatare a ar boretelor, cu compoziție și structuri de tip virgin,
cvasivirgin care merită protecție ca vestigii ale pădurilor naturale de odinioară.
În afară de propunerile privind pădurile care urmează a fi rezervate în acțiunea de
certificare, s -au făcut și propuneri privind gospodărirea lor în viitor. Aceste propuneri se
referă atât la protecția speciilor, care reprezintă valori ridicate de conservare dar și modul de
gospodărire ecologică, protectivă a arboretelor în care se vor putea executa lucrări silvice,
69
care să asigure conservarea biodiversității pe care o conțin dar și păstrarea diversității
ecologice adică a varietății de tipuri de ecosisteme caracteristice pentru regiune.
În executarea cercetărilor efectuate s -a verificat și aplicabilitatea „Ghidului național
pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare”.
Prevederile acestui ghid au fost de un real sprijin, în primul rând pentru stabilirea valorilor ridicate de conservare din teritoriul luat în studiu, dar în al doilea rând pentru selectarea celor mai reprezentative păduri cu valoare ridicată de conservare care să fie propuse pentru ocrotire
în activitatea de certificare.
Ghidul a fost și de un real folos pentru alegerea măsurilor de conservare a bio și
ecodiversității.
Prin cercetarea intreprinsă și rezultatele obținute s -a creat un model pentru asemenea
cercetări care trebuie să asigure cea mai bună selecție a pădurilor cu valoare ridicată de
conservare care urmează a fi ocrotite prin acțiunea de certificare a pădurilor.
7. CONCLUZII
1. Printr -o amplă documentare s -au stabilit valorile ridicate de consevare (VRC)
existente în pădurile din Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa.
2. Pentru Munții Pădurea Craiului este vorba despre 41 specii de plante și 45 specii de
animale rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare, ca și 125 ecosisteme rare,
amenințate, periclitate care conțin plante, animale de protejat sau concentrații temporare de specii critice pentru regiune, pentru supraviețuirea acestora, ca și ecosisteme tipice.
3. Pentru Munții Vlădeasa este vorba despre 70 specii de plante și 38 specii de
animale rare, amenințate, periclitate, endemice și relictare ca și 266 ecosisteme rare,
amenințate, periclitate care conțin plante și animale de protejat sau concentrații temp orare de
specii, critice pentru supraviețuirea acestora, ca și ecosisteme tipice pentru regiune.
4. Prin consultarea amenajamentelor silvice s -au selectat suprafețe cu păduri care ar fi
putut conține concentrații de biodiversitate sau cu ecosisteme tipice pentru regiune.
5. Prin cercetarea pe teren a unui număr din aceste suprafețe s -au ales cele mai
reprezentative care conțin valorile ridicate de conservare stabilite pentru fiecare masiv
muntos. Dintre acestea o parte, însumând 5% din suprafața pădurilor, a fost destinată a fi total ocrotite în arii protejate prin interzicerea intervențiilor silvice, iar o altă parte însumând tot
5% din suprafața pădurilor, a fost inclusă în suprafața de conservare, în care urmează să se
aplice măsuri gospodărești speciale.
6. Prin cercetările efectuate s -au selectat cele mai reprezentative păduri cu valoare
ridicată de conservare și anume:
– în Munții Pădurea Craiului 563,24 ha în arii protejate excluse de la intervenții silvice
și 478,84 ha gospodărite special, în scopul p ăstrării s -au amplificării, biodiversității în
suprafețe de conservare;
– în Munții Vlădeasa 1143,8 ha în arii protejate excluse de la intervenții silvice și
786,3 ha gospodărite special în scopul conservării biodiversității în suprafețe de conservare.
7. Pentru pădurile destinate conservării biodiversității prin intervenții gospodărești
speciale s -au propus măsurile necesare.
70
8. Folosind datele de cercetare asupra fitocenozelor forestiere s -a realizat și o
descriere a vegetației pădurilor din Munții Pădure a Craiului și Vlădeasa, identificând mai
multe asociații noi pentru aceste regiuni.
8. CONTRIBUȚII PERSONALE
S-a creat un model de abordare metodologică pentru stabilirea pădurilor cu valoare
ridicată de conservare (PVRC) în cadrul acțiunii de certificar e a pădurilor.
S-au stabilit valorile ridicate de conservare (VRC) pentru Munții Pădurea Craiului și
Munții Vlădeasa.
S-au cercetat pe teren și s -au selectat pădurile care conțin aceste valori pentru a li se
conserva biodiversitatea conform prevederilor di n instrucțiunile de certificare a pădurilor.
Din pădurile cercetate s -au ales cele mai reprezentative pentru protecția absolută (arii
protejate) și cele care urmează a fi gospodărite special în scopul păstrării biodiversității (suprafețe de conservare).
Pentru această ultimă categorie, ca și pentru alte păduri care conțin componente ale
biodiversității de protejat, s -au propus măsuri gospodărești de conservare.
9. BIBLIOGRAFIE
1. Abrudan, I.V., 2001: Aspecte privind certificarea pădurilor, Revista Pădurilor , 8, 41
p., București.
2. Abrudan, I.V., Stanciu, E., Ignea, G., Rogozea, L., 2006: Forest management and conservation in Retezat National Park, In: Transylvanian Review of Systematical and
Ecological Research, Vol. 3 – Retezat Mountains Biodiversity, pp. 147 -156, Sibiu.
3. Abrudan, I.V., Mihăilă, E., Costăchescu, D., Gurean, D., 2009: Forest vegetation
management in Romania, In: Forest vegetation management in Europe: current
practice and future requirements, Editors: Willoughby, I., Ballandier, Ph., Bentsen,
N.S., McCarthy, N., Claridge, J., Cost Office, pp. 109- 116, Brussels.
4. Baumgarten, J.C.G., 1816: Enumeratio stirpium Transsilvaniae .
5. Bândiu, C., Doniță, N., 1988: Molidișurile presubalpine din România, Editura Ceres,
București.
6. Bândiu, C., Doniță, N., Biriș, I.A., 2001: Păduri virgine și cvasivirgine din Munții
Bucegi. In: Pădurile virgine din România, Editată de ASBL, Forêt Wallone, Louvain
la Neuve, Belgique, pp. 169- 176.
7. Benedek, A.M., 2007: Ecological niches habitat dimension of terrestrial Small Mammals i n Transylvania (Romania) , Hystrix. It. J. Mamm. Suppl., 5th European
Congress of Mammology, 533 p.
8. Benedek, A.M., 2008: Studii asupra mamiferelor mici (Ordinele Insectivora și
Rodentia) în Transilvania – România, Teză de doctorat, Universitatea din Bucureș ti.
9. Biriș, I.A., 2001: Criterii de selecție In: Pădurile virgine din România, Editura ASBL
Forêt Wallone, Louvain la Neuve, Belgique, pp. 113- 114.
71
10. Biriș, I.A., Doniță, N., Radu, S., Cenușă, R., 2002: Ghid pentru selectarea și
evaluarea ecologică a pădurilor virgine din România, 55p, București.
11. Biriș, I.A., 2004: Contributions of the foresters to biodiversity conservation in
Romania. In: Bioplatform – Romanian National Platform for Biodiversity, Editura
Vergiliu, 130 p., Bucuresti.
12. Bogdan, Ș., Bozga, C., Laz ăr, G., Tudoran, G.M., Stăncioiu, P.T., 2009: Habitate
forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176.
„Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România” – Monitorizarea
stării de onservare,. Editura Universității „Transilvania”, 74 p., Brașov.
13. Borbás, V., 1890: – Közlemények Békéss és Bihar vàrmegyék floràjàbol, M.O.T.V.,
XV, Budapest.
14. Borza, A., 1939: Flora Stânei de Vale, Buletinul Grădinii Botanice, Cluj, XIX, 1- 2.
15. Boșcaiu, N., Coldea, G., Horeanu, C., 1994: Lista roșie a plantelor vasculare,
dispărute, periclitate, vulnerabile și rare din România, Ocrot. Nat. Med. Înconj.,
București, 38 (1): 45- 56, București.
16. Boșcaiu, N., Gergely, I., Codoreanu, V., Rațiu, O., Micle, F., 1966: Conspectul și
descrierea asociații lor, In: Flora și vegetația rezervației naturale „Defileul Crișului
Repede”, Contribuții Botanice, vol. I., pp. 165- 258, Cluj.
17. Braun -Blanquet, J., 1964: Pflanzensoziologie , ed. III Springer -Verlag, Wien -New
York, 3, Aufl, pp.12- 22.
18. Burescu, L.I.N., 2009: P hytocoenological and ecological study of beech forests from
Pădurea Craiului Mountains, (North – Western Romania, Bihor County) , Anal. Univ.
Oradea, fascic. Prot. Med., vol. XIV, pp. 441- 446, Oradea.
19. Burescu, L. I. N., 2010: The phytocoenology and ecology of European beech stands with Phyllitis scolopendrium from Pădurea Craiului Mountains (North – Western)
Romania, Studia Universitatis „Vasile Goldiș”, seria Științele Vieții, 20, 2:65 -70,
Arad.
20. Burescu, L.I.N., 2011: High conservation value forests (HCVF) from Vlădeasa
Mountains, Anal. Univ. Oradea, fascic. Prot. Med., vol. XVII, pp. 341- 348, Oradea.
21. Burescu, L.I.N., 2012: Forests that are Located in / or Containing Rare, Threatened
Endangered, Ecosistem from Vlădeasa Mountains – Western Carpathians,
Intern ational Symposium „Risk Factors for Environment and Food Safety”,
November 2- 3 Oradea, section 4 Forestry, pp. 10- 22.
22. Burescu, P., Doniță, N., 2001: Contribuții la cunoașterea diversității floristice a
pădurilor din Munții Pădurea Craiului, Anal. Univ. Ora dea, fascic. Silvic., vol. VI,
pp. 157- 164, Oradea.
23. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L.I.N., 2002: Făgetele din Munții Pădurea Craiului,
Anal. Univ. Oradea, fascic. Silvic., vol. VII, pp. 49 – 56, Oradea.
24. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L.I.N., 2003: Contributions to the study of beech
forests in the Pădurea Craiului Mountains, Bihor County, „Natural resources and
sustainable development” – International Scientific Session and Reviewed Papers, pp.
33-35, Debrecen, Hungary.
25. Burescu, P., Doniță, N., Buresc u, L.I.N., 2004: Molidișurile din Munții Vlădeasa,
Anal. Univ. Oradea, fascic. Silvic., vol IX, pp.25- 35, Oradea.
72
26. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L.I.N., 2004: Contribuții la cunoașterea pădurilor
virgine de molid din Munții Vlădeasa și Muntele Mare (Car pații Apuseni), Nymphaea
Folia Naturae Bihariae, 31:55 -68, Oradea.
27. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L.I.N., 2004: The common spruce woods into
Vlădeasa Mountains. Natural resources and sustainable development, University of
Debrecen, Faculty of Agricultur e, pp. 96- 97, Debrecen.
28. Cenușă, R., 1992: Cercetări asupra structurii volumului ecologic și succesiunii
ecosistemelor forestiere de limită altitudinală din Carpații nordici (Călimani și
Giumalău), Teză de doctorat, Universitatea din București.
29. Cenușă, R., 2001: Păduri virgine și cvasivirgine din Munții Călimani. In: Pădurile
virgine din România. Editura ASBL Forêt Wallone, pp.177- 182, Louvain la Neuve,
Belgique.
30. Chifu, T., Mânzu, C., Zamfirescu, O., 2006: Flora și vegetația Moldovei II. Vegetația, Editura U niversității „ Alexandru Ioan Cuza”, 698 p., Iași.
31. Ciocârlan, V., 2009: Flora ilustrată a României: Pteridophyta et Spermatophyta,
Editura Ceres, 1141 p., București.
32. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Bogdan, M., 2000: Amfibienii din România.
Determinator, Edi tura Ars Docendi, 99 p., București.
33. Coldea, G., 1991: Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud – est
(Carpates Roumaines), Editura Documents Phytosociologiques 13: 483 – 521,
Universita degli Studi, Camerino.
34. Coldea, G., Fărcaș, S., Ciobanu, M., Hurdu, B., Ursu, T., 2008: Diversitatea floristică
și fitocenotică a principalelor situri protejate din Parcul Natural Apuseni, Editura
Presa Universitară Clujeană, 170 p., Cluj -Napoca.
35. Coteț, P., 1971: Geomorfologie cu elemente de geologie , Edit. D idactică și
Pedagogică, București.
36. Covaciu -Marcov, S.D., Cupșa, D., Telcean, I., Cicort, A., 2002: Spectrul trofic al unei
populații de Triturus cristatus (Amphibia, Urodele) din zona Șerghiș, Munții Pădurea
Craiului , Studii și Comunicări, Științele Naturii, 18:188- 194, Craiova.
37. Covaciu -Marcov, S.D., Sas, I., Cupșa, D., Meleg, G., Bud, B., 2003: Studii
herpetologice în regiunea Munților Pădurea Craiului și Plopișului (județul Bihor) ,
Analele Univ. din Oradea, fasc. Biol., tom X, 81- 95, Oradea.
38. Covaciu -Marco v, S.D., Telcean, I., Sala, G., Sas, I., Cicort, A., 2003: Contribuții la
cunoașterea herpetofaunei regiunii Beiuș, județul Bihor , Nymphaea Folia Naturae
Bihariae, 30:127- 141, Oradea.
39. Covaciu -Marcov, S.D., Bogdan, H.V., Ferenți, S., 2006: Notes regarding t he presence
of some Podarcis muralis (Laurenti 1768) populations on the railroads of Western Romania, North- Western Journal of Zoology, 2(2):126- 139, Oradea.
40. Covaciu -Marcov, S.D., Cicort -Lucaciu, A.S., Ferenți, S., David, A., 2008: The
distribution of lowl and Zootoca vivipara populations in North- Western Romania,
North -Western Journal of Zoology, 4(1):72- 78, Oradea.
41. Covaciu -Marcov, S.D., Groza, M., David, A., Ferenți, S., 2009: High amount of
Bombina bombina characters in Bombina variegata populations from North -Western
73
Romania, ecological or zoogeographical consequence ?, Herpetologica Romanica,
vol.3, pp. 9- 17, Cluj -Napoca.
42. Cristea, M., 2004: Riscurile climatice din bazinul hidrografic al Crișurilor , Editura
Abaddaba, 186 p., Oradea.
43. Csűrös, S., Moldovan, I., Csürös -Káptalan, M., 1962: Aspecte din vegetația Muntelui
„Cârligați” Bihor , Contribuții Botanice, pp. 241- 248, Cluj.
44. Danciu, M., Gurean, D., Indreica, A., 2007: Plante vasculare periclitate, vulnerabile
și rare din pădurile României, Editura Tehnică Silvică, București.
45. Dănescu, F., Costăchescu, C., Mihăilă, E., 2010: Sistematica stațiunilor forestiere ,
Editura Silvică, 253 p., București.
46. Dihoru, G., Dihoru, A., 1994: Plante rare periclitate și endemice în flora României –
Lista roșie, A cta Horti. Bo t. Buc., pp. 173- 197, București.
47. Dihoru, G., Negrean, G., 2009: Cartea roșie a plantelor vasculare din România, Edit.
Academiei Române, București.
48. Doniță, N., Chiriță, C., Roșu, C., 1981: Formațiile forestiere și condițiile lor de viață.
In: Pădurile României. Editura Academiei R.S. România, București.
49. Doniță, N., Chiriță, C., Stănescu, V., 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din
România, Ministerul Apelor și Mediului Înconjurător, Institutul de Cercetări și
Amenajări Silvice, 390 p., București.
50. Doniță, N., 2001: Conceptul de „pădure virgină”. In: Pădurile virgine din România,
Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 43- 49, Louvain la Neuve, Belgique.
51. Doniță, N., Biriș, I.A., 2001: Caracteristicile pădurilor virgine. In: Pădurile virgine
din România, Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 51- 58, Louvain la Neuve, Belgique.
52. Doniță, N., Popescu, A., Paucă -Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I.A., 2005:
Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, 476 p., București.
53. Doniță, N., Borlea, F., Turcu, D., 2006: Cultura pădurilor, Editura Eurobit, 346 p,
Timișoara.
54. Florea, N., Munteanu, I., 2002: Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Editura Estfalia, București.
55. Fuhn, I., 1960: Amphibia – Fauna Republicii Populare România, Editura Academiei
R.P.Române, Vol.XIV, Fas cicola 1, București.
56. Fuhn, I., Vancea, Ș., 1961: Reptilia – Fauna Republicii Populare România, Editura
Academiei R.P.Române, Vol.XIV, Fascicola 2, București.
57. Gafta, D., Mountford, O.J., (coord.), 2008: Manual de interpretare a habitatelor
Natura 2000 din R omânia. Editura Risoprint, 101 p., Cluj -Napoca.
58. Gal – Korodi, I., 1974 : Observații asupra păsărilor din Munții Apuseni,
Beobachtungen uber die Vogelfauna der Westkarpaten (Munții Apuseni), Nymphaea,
Muzeul Țării Crișurilor, pp 71- 108, Oradea.
59. Gergely, I., Boșcaiu, N., Rațiu, O., 1966: Flora spermatofitică, In: Flora și vegetația
rezervației naturale „ Defileul Crișului Repede”, Contribuții Botanice, vol I, pp. 112 –
150, Cluj.
60. Giurgiu, V., 2001: Gospodărirea pădurilor virgine. In: Pădurile virgine din Români a,
Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 93- 110, Louvain la Neuve, Belgique.
74
61. Groza, G., 1997: Flora spontană din Munții Pădurea Craiului. Posibilități de
valorificare. Analele Universității din Oradea, fascic. Biologie, 4: 69- 77, Oradea.
62. Groza, G., 2008: Flora ș i vegetația Munților Pădurea Craiului, Editura Risoprint, 303
p., Cluj – Napoca.
63. Groza, M.I., Suciu, I.C., Ancău, M., Pali, I.N., Letai, V., 2008: Comparison betweeen
males and females feeding habits from three of Bombina variegata from Vadu Crișului, Pădur ea Craiului Mountains, Romania, Biharean Biologists, vol.2, pp.50-
57, Oradea.
64. Gurean, D., Parascan, D., 2011: Preliminary assessment regarding the conservation value of natural Carpathian larch forests from Romania, Bul. Ses. Șt. Internațională „Pădurea și dezvoltarea durabilă”, pp. 271- 276.
65. Ioraș, F., Abrudan, I.V., 2007: High Conservation Value Forest Identification and
Management in Romania. In: Forest and sustainable development, Editura
Universității Transilvania din Brașov, pp. 649- 658.
66. Ioraș, F., Abr udan, I.V., Dautbasic, M., Avdibegovic, M., Gurean, D., Ratnasingam,
J., 2008: Conservation Gains through HCVF Assesments in Bosnia- Herțegovina and
Romania, Biodivers. Conserv. (2009), 18:3395- 3406.
67. Ivanovici, V., Borcos, M., Bleahu, M., Patruliu, S. D., L upu, M., Dimitrescu, R.,
Savu, H., 1976: Geologia Munților Apuseni, Editura Academiei R.S. România,
București.
68. Jennings, S., Nussbaum, R., Judd, N., Evans, T., 2003: The high conservation value forest toolkit, Edition I, ProForest, Oxford OX 12 HZ, UK, 3:1- 62.
69. Kanitz, A., 1893: Reliquae Kitaibeliana III – IV, Verh. ZBG, Wien, 3- 4:57- 118.
70. Kerner, A., 1867, 1869, 1872: Die Vegetations – Verhältnisse des mittleren und
östlichen Ungarns und angrenzenden Siebenbürgens, Öster. Bot. Zeitschr., Wien, XVII, 215- 227; XVIII, 2:343- 384; XIX, XXII, 189- 193.
71. Kitaibel, P., 1862- 1863: Iter Magnovaradiense, anno 1798 suspectum, Ed. Kanitz.
72. Kövits, L., 1973a: Observații avifaunistice -ecologice în Defileul Crișului Repede la
Vad (Ornithological -Ecological observations in the C rișul Repede defile at Vad) ,
Nymphaea, Muzeul Țării Crișurilor, pp. 137- 160, Oradea.
73. Kövits, L., 1973b: Observații ornitologice în Valea Iadului (Ornithologische Beobachtungen im Jad -Tal), Nymphaea, Muzeul Țării Crișurilor, pp. 163- 178,
Oradea.
74. Munteanu, D., 1982: Contribuții la cunoașterea avifaunei din Munții Bihorului ,
Nymphaea Folia Naturae Bihariae, pp. 283- 296, Oradea.
75. Nicolescu, N., 2000: Certificarea pădurilor din România, între FSC și PEF, Revista
pădurilor, 6: 41- 45, București.
76. Oltean, M., Negrea n, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V., Mihăilescu,
S., 1994: Lista roșie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentații de ecologie 1, Acad. Română, Instit. de Biol., 1:1 -52, București.
77. Pop, E., 1960: Mlaștinile de turbă din R.P. Română, Editura Acad. R.P.Române, 511
p., București.
75
78. Pop, I., Cristea, V., Hodișan, I., 2002: Vegetația județului Cluj. Studiu fitocenologic,
ecologic, bioeconomic și eco- protectiv (Vegetația forestieră), Contribuții Botanice
(1999 – 2000), 35, 2:25- 72, Cluj -Napoca.
79. Preda, I., 1962: Studiul ecologic al regiunii Roșia – Meziad (Munții Pădurea
Craiului) , București.
80. Predoiu, E.G., 2011: Aspecte privind biologia râsului Lynx lynx (Linnaeus 1758) în
România, Teză de doctorat, Universitatea „Transilvania ”, Brașov.
81. Puia, I., Soran, V., 1990: Considerații privind homeostazia ecosistemelor forestiere.
In.: Fundamente ecologice pentru silvicultură și practicultură, pp. 32- 41, ICAS
București.
82. Radu, S., 1996: Pădurile virgine și cvasivirgine din Carpați – argum ente pentru
conservare și studiu, Conferința Națională pentru protecția mediului, Universitatea
„Transilvania” din Brașov, pp.338- 341.
83. Radu, S., 2001: Biodiversitatea pădurilor virgine. In: Pădurile virgine din România.
Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 59- 70, Louvain la Neuve, Belgique.
84. Radu S., Bândiu, C., Coandă, C., Doniță, N., Biriș, I.A., Teodorescu M.E., 2004: Conservarea pădurilor virgine, Edit. Geea, 51- 57, București.
85. Rameau, J.C., 1995: Gestion forestiere et conservation de la nature, quelle strat egie
patrimoniale pour les forest francaises, Annales de Genbloux, vol. 101, pp. 1- 20.
86. Rațiu, O., 1964: Vegetația ierboasă din bazinul Stâna de Vale, Contribuții Botanice,
pp. 189- 204, Cluj.
87. Rațiu, O., 1965a: Contribuții la cunoașterea vegetației din bazi nul Stâna de Vale,
Contribuții Botanice, pp. 151- 175, Cluj.
88. Rațiu, O., 1965b: Flora și vegetația bazinului Stâna de Vale, Teză de doctorat,
Universitatea „Babeș -Bolyai”, Cluj.
89. Rațiu, O., 1966: Associations de plantes nouvelles du bassin de Stâna de Vale, S tudia
Univ. „Babeș -Bolyai”, seria Biol., 2:15- 21, Cluj.
90. Rațiu, O., 1967: Cercetări fitocenologice asupra pădurilor din bazinul Stâna de Vale,
Contribuții Botanice, 323 – 343, Cluj.
91. Rațiu, O., 1968 – Caracterizarea generală a florei și vegetației bazinului Stâna de
Vale. Studia Univ. „Babeș -Bolyai”, ser. Biol., 2:9- 14, Cluj.
92. Rațiu, O., Gergely, I., 1969: Asociații de plante din bazinul de recepții al Văii Zârnei
(Munții Vlădeasa) I, Studia Univ. „Babeș -Bolyai”, ser. Biol., 2:29- 38, Cluj.
93. Rațiu, O., Gergely, I., 1970: Fitocenoze caracteristice vegetației lemnoase din bazinul
Văii Zârnei (Munții Vlădeasa) III, Contribuții Botanice, 229- 245, Cluj.
94. Rațiu O., Gergely I., 1976: Structura ecologică și sintaxonomică a vegetației Văii
Sebișelului (bazinul Văii Drăganului), Contribuții Botanice, 73 -102, Cluj -Napoca.
95. Rațiu, O., Gergely, I., 1985: Principalele fitocenoze din Valea Crăciunului (bazinul
Văii Drăganului, Munții Vlădeasa), Contribuții Botanice, 85- 99, Cluj -Napoca.
96. Rațiu, O., Sălăgeanu, G., 1971: Cenoze caract eristice vegetației cursului superior al
Văii Drăganului (Munții Apuseni), Contribuții Botanice, 131- 152, Cluj -Napoca.
97. Rațiu, O., Gergely, I., Diaconeasa, B., Lörinczi, F., Șuteu, Ș., Crișan, S., 1982: Flora
și unitățile fitosintaxonomice de pe Valea Iadul ui (jud. Bihor). Importanța economică
și științifică. Caracterizarea lor ecologică I., Contribuții Botanice, 3- 14, Cluj -Napoca.
76
98. Rațiu, O., Gergely, I., Șuteu, Ș., Marcu, A., 1983: Flora și unitățile fitosintaxonomice
de pe Valea Iadului (jud. Bihor). Importanța economică și științifică. Caracterizarea
lor ecologică II., Contribuții Botanice, 65- 99, Cluj -Napoca.
99. Rațiu, O., Gergely, I., Șuteu, S., 1984: Flora și unitățile fitotaxonomice de pe Valea
Iadului (jud. Bihor). Importanța economică și științifică. Caracterizarea lor ecologică
III, Contribuții Botanice, 85- 135, Cluj -Napoca.
100. Resmeriță, I., 1970: Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul
Vlădeasa, Edit. Academiei Române, 313 p., București.
101. Sanda, V., Öllerer, K., Burescu, P., 2008: Fitocenoz ele din România.
Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Editura Ars Docendi, Universitatea din
București, 570 p.
102. Sanda, V., Răduțoiu, D., Burescu, P., Blaj -Irimia, I., 2007: Breviar
fitocenologic, Partea a IV -a, 77 – 218, Editura Sitech, Craiova.
103. Sas, I., Cupșa, D., Széplaki, E., Ilie, R.D., Tötös, M., 2006: Seasonal
variations in the feeding niche of a Bombina variegata population from Pădurea
Craiului Mountains (Romania) , Brukenthal, Acta Musei, I, 3:167- 173, Sibiu.
104. Schulze, E. D., Mooney, H.A., 1993: Biodiversity and Ecosystem Function,
Springer -Verlag, 525 p., Berlin.
105. Simonkai, L., 1887: Enumeratio Florae Transilvanicae vasculosae critica.
Magyar Térmészeltudomànyi Tàrsulat , Budapest.
106. Sos, T., 2010: Evaluating the accuracy of morfological trait s used in Anguis
(sub) species differentiation , Herpetologica Romanica, vol.4, 29- 44, Cluj -Napoca.
107. Stanciu, E., Mihul, M., Dinicu, G., Iorgu, O., Abrudan, I. V., Biriș, I., Drăgoi,
M., Dragoș, M., Doniță, N., Filip, L., Ferko, J., Tamàs P., Comănescu – Paucă, M.,
Sandor, A., Tănăsie, L,., Tatole, V., 2004: Ghid practic pentru identificarea pădurilor
cu valoare ridicată de conservare , (Cooperare între WWF și IKEA pentru proiecte în
domeniul forestier, un parteneriat pentru promovarea unei silviculturi responsabile),
București.
108. Stăncioiu, P.T., 2008: Silvicultura și două concepte noi referitoare la
conservarea biodiversității : „Păduri cu valoare ridicată de conservare” și „Rețeaua
Ecologică Natura 2000”, 90 p.
109. Stăncioiu, P.T., Lazăr, G., Tuddoran, G.M., Bogda n, Ș., Predoiu, G., Șofletea,
N., 2008: Habitate forestiere de interes comunitar în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176. „Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România” –
Măsuri de gospodărire. Editura Universității Transilvania din Brașov, 184 p.
110. Stăncioiu, P.T., Abrudan, I.V., Dutca, I., 2010: The Natura 2000 ecological
network and forests in Romania: implication on management and administration. In:
The International Forestry Review, vol 12, pp. 106- 113.
111. Șofletea, N., 2005: Fundamente genet ice pentru stabilirea compoziției optime
a arboretelor, In: „Compoziții optime pentru pădurile României” Editura Ceres, pp.
59-69, București.
112. Șofletea, N., Târziu, D., Spârchez, G., Curtu, L., 2002: Cercetări de genetică
ecologică privind climatipurile și edafotipurile la cvercinee și fag, în vederea
77
fundamentării măsurilor silvotehnice și de conservare a acestor arborete, Analele
ICAS, seria I, vol. 45, pp. 57- 67, București.
113. Vlad I., Chiriță, C., Doniță, N., Petrescu, L., 1997: Silvicultură pe baze
ecosi stemice, Editura Academiei Române, 280 p., București.
114. *** 1990, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind protecția pădurilor din
Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Strasbourg 1990.
115. *** 1992, Convenția privind diversitatea biologică, Conferința Națiunilor
Unite pentru Mediu și Dezvoltare, Rio de Janeiro, 5 iunie 1992.
116. *** 1993, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind protecția pădurilor din
Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Conferința de la Helsinki 1993.
117. *** 1998, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind prot ecția pădurilor din
Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Conferința de la Lisabona 1998.
118. *** 2003, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind protecția pădurilor din
Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Conferința de la Viena 2003.
119. *** 1992, Directiva Habitate – Directi va Consiliului Europei 92/43 EEC,
referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice, 21 mai
1992.
120. *** 1976, Flora R.S. România, vol.XIII, pp. 97- 117, Editura Academiei
R.S.Române, București
121. *** 1983, Geografia României, vol.I, Editura Academiei, București.
122. *** 1987, Geografia României, vol.III, pp. 430- 490, Editura Academiei,
București.
123. *** 2000, Legea 5/ 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național – secțiunea a III –a, zone protejate. Monitorul Oficial nr. 152, p.
1-47.
124. *** 2001, Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice, Anexa nr 3, Specii de plante și animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de
conser vare și a ariilor de protecție specială acvifaunistică, Anexa 4, Specii de animale
și plante care necesită protecție strictă.
125. *** 2003, Ordinul Ministrului APAM nr. 552/2003 privind aprobarea zonării
interioare a parcurilor naționale și a parcurilor natura le, din punct de vedere al
necesității de conservare a diversității biologice.
126. *** 2007, Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 776/2007
privind declararea siturilor de importanț ă comunitară, cu parte integrantă a reț elei
europene Natura 2000 în România.
127. *** 2007, Ordonanț a de Urgen ță a Guvernului României nr. 57 din 20 iunie
2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Monitorul Oficial nr. 442, p.1- 32: Anexa nr. 2: Tipuri de
habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, Anexa nr 4A, Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită
o ptrotecție strictă, Anexa nr 4B, Specii de interes na țional, specii de a nimale și de
plante care necesită o protecț ie strictă.
78
128. *** 2000, Norme tehnice nr.103 pentru amenajarea pădurilor (5)
Rezumat
Necesitatea conservării biodiversității pădurilor statuată la mai multe conferințe
internaționale privitoare la protecția pădu rilor din Europa și -a căpătat aplicabilitatea practică
în acțiunea de certificare a pădurilor în ultimul deceniu.
În instrucțiunile de certificare sunt definite pădurile cu valoare ridicată de conservare
(PVRC) și obligațiile celor ce administrează păduri gospodărite durabil de a constitui zone de
conservare care să conțină o anumită suprafață (cel puțin 10% din suprafața totală a pădurilor) cu păduri care conțin valori ridicate de conservare (plante, animale, ecosisteme a
căror existență este periclitată, rare, endemice, caracteristice la nivel regional).
Scopul cercetărilor intreprinse pentru elaborarea tezei a fost de a stabili valorile
ridicate de conservare și pădurile care le conțin în două regiuni fizico – geografice deosebite
– Munții Pădurea Crai ului și Munții Vlădeasa, de a propune constituirea zonelor de
conservare, corespunzătoare și măsurile de conservare a biodiversității.
În stadiul cunoștințelor se prezintă conținutul Ghidului general și a Ghidului național
privind valorile ridicate de conservare din păduri și pădurile care conțin asemenea valori. Se arată că mai multe secțiuni ale instrucțiunilor de certificare conțin prevederi detaliate privind
conservarea pădurilor în care se găsesc valori de biodiversitate deosebite.
S-a pus la punct o metodă de lucru cu patru etape de desfășurare : stabilirea valorilor
ridicate de conservare existente în pădurile teritoriului în care urmau să se desfășoare
cercetările, selectarea din amenajamentele silvice a unităților amenajistice care ar fi putut
conține valorile respective, cercetarea pe teren a acestor unități pentru a constata existența
acestor valori și constituirea zonei de conservare pe 10% din suprafața totală a pădurilor prin
alegerea celor mai reprezentative păduri care conțin valorile ridica te de conservare.
S-au prezentat în continuare caracteristicile fizico – și biogeografice a celor două
regiuni naturale în care s -au efectuat cercetările, foarte deosebite, geologic, geomorfologic,
edafic și fitocenologic.
La rezultate se prezintă, în pr imul rând, valorile ridicate de conservare a
biodiversității din cele două regiuni, stabilite pe baza consultării unei bogate literaturi floristice, fitocenologice, zoologice și a cercetărilor de teren proprii.
Pentru Munții Pădurea Craiului s -au stabilit 41 specii de plante, 45 specii de animale
și 125 categorii de ecosisteme iar pentru Munții Vlădeasa 70 specii de plante, 38 specii de
animale, 266 categorii de ecosisteme care necesită ocrotire.
Prin cercetări de teren în cele două regiuni s -au verificat o parte din unitățile
amenajistice selectate inițial pentru a constata valorile pe care le conțin.
Din acestea s -au ales pe unități de producție a celor patru ocoale silvice din teritoriu,
pădurile care urmează să fie incluse în zonele de conservare și anume în arii protejate, în care
sunt interzise tăierile comerciale și în suprafețele de conservare în care se pot aplica doar
măsuri de gospodărire care să protejeze biodiversitatea.
În Munții Pădurea Craiului au fost propuse pentru conservare 1043ha, ia r în Munții
Vlădeasa 1885,1 ha.
79
Propunerile s -au făcut din unități de producție pentru ca răspândirea pădurilor ocrotite
să fie cât mai uniformă pe suprafață și pentru ca organizarea gospodăririi prin amenajament
să nu fie puternic afectată.
S-au relevat în calitate de contribuții personale :
S-a creat un model de abordare metodologică pentru stabilirea pădurilor cu valoare
ridicată de conservare (PVRC) în cadrul acțiunii de certificare a pădurilor.
S-a stabilit valorile ridicate de conservare pentru M unții Pădurea Craiului și Vlădeasa.
S-au cercetat pe teren și s -au selectat pădurile care conțin aceste valori pentru a li se
conserva biodiversitatea conform prevederilor din instrucțiunile de certificare a pădurilor.
Din pădurile cercetate s -au ales cele mai reprezentative pentru protecția absolută (arii
protejate) și cele care urmează șă fie gospodărite special în scopul păstrării biodiversității
(suprafețe de conservare).
Pentru această ultimă categorie, ca și pentru alte păduri care conțin component e ale
biodiversității de protejat, s -au propus măsuri gospodărești de conservare.
Abstract
The need to preserve forest biodiversity stated at several international conferences on
protection of forests in Europe has gained practical applicability in fore st certification action
in the last decade.
The certification instructions defined the high conservation value forests (HCVF) and
obligations of those managing the sustainably -managed forests to establish conservation areas
containing a given area (at leas t 10% of the total forest area) with forests containing high
conservation values (plants, animals, ecosystems whose existence is endangered, rare,
endemic, regionally characteristic).
The purpose of the research undertaken to develop the thesis was to de termine high
conservation values and the forests that contain them in two different physical -geographical
regions – Vlădeasa Mountains and Padurea Craiului Mountains and to propose the
establishment of corresponding conservation areas and the biodiversit y conservation
measures .
The content of the General guide and National guide on high conservation values
from forests and the forests containing such values are presented in the state of knowledge. It
is shown that several sections of the certification in structions contain detailed provisions on
the conservation of forest biodiversity in which outstanding values are found.
A working method has been developed with four stages of development: the
establishment of high conservation value existing in the fores ts in the area where the
reasearch was to be conducted, selection of compartments from silvicultural management
plans that could contain the respective values, the field research of these units to determine
the existence of these values and setting th e conservation area on 10% of the total forest area
by choosing the most representative forests containing high conservation values .
The physical and biogeographical regions (very different from a geological,
geomorphological, edaphic and phytocenologic viewpoint) of both natural regions where investigations were conducted were further presented.
80
In the Results section, the high values of biodiversity conservation are presented firstly in the
two regions, based on the consultation of a rich flora, phytocenologic and zoological
literature and of own field research.
For Padurea Craiului Mountains 41 plant species, 45 animal species and 125 types of
ecosystems were established and for the Vlădeasa Mountains, 70 plant species, 38 animal species, 266 types of ecosystems that require protection were established..
Through field research in the two regions, part of the initially selected compartments
have been checked to ascertain the values they contain.
Out of these, they have been chosen on production units of the four forest districts of
the territory under study, the forests to be included in the conservation areas namely in protected areas, where commercial logging is prohibited and in the conservation areas where
only management measures that protect biodiversity may be applied.
In Padurea Craiului Mountains 1043ha were proposed for conservation and 1885.1 ha in
Vladeasa Mountains.
The proposals have been made in the production units as the spread of protected
forests to be as uniform as possible in the area and as the management organization of the management plan not be significantly affected.
As personal contributions, the following can be mentioned:
A model of methodological approach was designed to determine high conservation
value forests (HCVF) w ithin forest certification action.
High conservation values have been established for Padurea Craiului Mountains and
Vlădeasa Mountains.
The forests containing these values have been selected and studied in the field to
conserve their biodiversity acco rding to the instructions of forest certification.
Out of the studied forests, the most representative for absolute protection (protected
areas) and those to be managed specifically for the purpose of preserving biodiversity (conservation area) have been selected.
Management conservation measures have been proposed for this later category as
well as for other forests that contain components of biodiversity to be protected.
81
CURRICULUM VITAE
Date personale
Numele: Burescu
Prenumele: Laviniu Ioan – Nuțu
Data și locul nașterii: 13- 06-1980, Oradea, Jud. Bihor
Locul de muncă: Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului
e-mail: laviniuburescu@gmail.com
Studii și specializări
1994 – 1998, Liceul teoretic Aurel Lazăr, O radea
1998 – 2003, Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului, specializarea
Silvicultură
Activitatea profesională
2004 – 2009, preparator universitar, Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția
Mediu lui
2009 – prezent, asistent universitar, Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția
Mediului
Acrivitatea științifică
Articole publicate: 12
Comunicări științifice: 3
Limbi străine cunoscute
Engleza – bine
82
CURRICULUM VITAE
Personal data:
Nam e: Burescu
First name: Laviniu Ioan – Nuțu
Date and birth place: 13- 06-1980, Oradea, Jud. Bihor
Work place: Univerity of Oradea, Environmental Protection Faculty
e-mail: laviniuburescu@gmail.com
Studies and spe cializations
1994 – 1998, Teoretical High School Aurel Lazăr, Oradea
1998 – 2003, University of Oradea, Faculty of Environmental Protection Protection, Forestry
specialisation
Profesional activities
2004 – 2009, junior assistant, Faculty of Environmental Protection Protection, University of
Oradea
2009 – present, assistant Faculty of Environmental Protection, University of Oradea
Scientific activities
Published works: 12
Conferences: 3
Foreign languages
English – good
83
L ista cu publicații pro prii din conținutul tezei
1. Burescu L., 2012 : Forest that are Located in / or Containing Rare,
Threatened, Endangered, Ecosystem from Vladeasa Mountains –
Western Carpathians, International Symposium ”Risk Factors for
Environment and Food Safety”, November 2 -3 Oradea, section 4
Forestry, pg 10 -22.
2. Burescu L., 2011 : High conservation value forests (HCVF) from
Vlădeasa mountains – Analele, Universității din Oradea, Fascicula
Protecția Mediului, Vol XVII, 341- 348.
3. Bur escu L., 2010: – The phytocoenology and ecology of european beech
stands with Phyllitis scolopendrium from Padurea Craiului Mountains
(North -western Romania) – Studia Universitatis Vasile Goldis,
65- 70, Arad.
4. Burescu L., 2009 : Phytoco enological and ecological study of beech
forests from Padurea Craiului mountains (north- western Romania,
Bihor county) – Analele Universitatii Oradea.
5. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L., 2004 : Molidișurile din Munții
Vlădeasa, Analele Univ, din Oradea, fascic silvic., 9: 25- 35.
6. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L., 2004 : Contribuții la cunoașterea
pădurilor virgine de molid din Munții Vlădeasa și Muntele Mare
(Carpații Apuseni), Nymphaea Folia Naturae Bihariae, 31: 55 -68.
7. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L., 2004 : The common spruce woods into Vlădeasa Mountains, Natural resources and sustainable development, University of Debrecen Faculty of Agriculture, pg. 96- 97.
8. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L., 2003 : Contributions to the study
of beech forests in the Pădurea Craiului Mountains, Bihor County ,
Natural resources and sustainable development – Internațional scientif
session, Debrecen, pg.33- 35.
9. Burescu, P., Doniță, N., Burescu, L., 2002 : Făgetele din Munții Pădurea
Craiului, Analele Univ. din Oradea, fascic. silvic. vol. VII. 49- 56.
10. Burescu P., Burescu L., 2002 : La flore des zones humides, espaces
protégés du nord- ouest de la Roumanie, Proceding of the Symposion
Studies in Biodiversity West Romania Protected Areas, Edit. Orizonturi
Universitare, Timișoara, 93- 97.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CERCETĂRI PRIVIND PĂDURILE CU VALOARE DE CONERVARE RIDICATĂ DIN [622798] (ID: 622798)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.