Cercetari Privind Obtinerea Si Promovarea Unor Produse Vitvinicole din Soiuri de Vita de Vie Autohtone

CUPRINS

INTRODUCERE

CaPITOLUL 1

C A P I T O L U L 1

IMPORTANȚA ȘI SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII

1.1. Importanța viticulturii

1.2 Situația actuală a viticulturii pe plan mondial

1.3 Situația actuala a viticulturii in România

CAPITOLUL 2

STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR (REALIZARILOR) in DOMENIUL TEMEI STUDIATE

2.1 Principalele soiuri de vița devie autohtone utilizate pentru obținerea vinurilor cu denumire de origine controlată si/sau indicație geografică

2.2 Promovarea vinurilor ( produselor viti -vinicole ) cu denumire de origine controlată si/sau indicație geografică

– creșterea exportului

– creșterea volumului informațiilor privind vinurile obținute

CAPITOLUL 3

REZULTATE OBȚINUTE

Studiu de caz privind obținerea si promovarea vinurilor cu denumire de origine si /sau indicație geografica de VINARTE

3.1 Scurtă prezentare a societații VINARTE

3.2 Arealele viticole in cares se obțin vinurile Vinarte

(amplasare, microclimat, soiuri atohtone cultivate

3. 3 Producțiile de struguri obținute in corelație cu specificitatea conditiilor climatice din perioada de studiu

3.4 Vinuri obținute

3.5 Promovarea vinurilor obținute

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

[NUME_REDACTAT], fructul unei experiențe seculare, este supusă unei evoluții constante, din ce în ce mai rapidă, datorită abundeței informațiilor care îmbogățesc cunoașterea și permit administrarea convenabilă a acestei culturi.

În ultimul timp, pe plan mondial, s-a înregistrat o scădere a consumului de vin, deoarece consumatorul a devenit mult mai atent la calitatea acestui aliment, refuzând produsele ce nu corespund anumitor standarde. Totodată, noile regiuni viticole mondiale sunt specializate în producția de calitate, ieșind pe piața cu o ofertă variată și la un preț convenabil.

Zonele climatice favorabile culturii viței de vie cuprind regiuni pedoclimatice, relief și roci foarte variate, ale căror caracteristici corelate cu cerințele ecologice ale soiurilor și portaltoilor sunt determinante în obținerea unor producții de struguri și vin superioare cantitativ și calitativ.

Cunoștintele legate de cultura viței de vie și de prepararea vinurilor acumulate, transmise și îmbogățite din generație în generație au contribuit la creșterea continuă a calității produselor obținute, dând faima locurilor respective pe care, de asemenea, numai o continuitate de locuire o putea realiza.

Arta preparării vinurilor, transmisă și îmbunătățită din generație în generație – pe care numai o continuitate de locuire și de preocupări o putea realiza – a ajuns la un asemenea nivel, încât încă din primele secole ale celui de al doilea mileniu vinurile românești erau printre cele mai apreciate din Europa.

Fiind o ocupație tradițională în țara noastră, viticultura românească a stabilit cele mai favorabile areale pentru obținerea unor vinuri de calitate din regiuni determinate, însă, în condițiile economice prezente prezente, este important să monitorizăm comportarea și adaptarea soiurilor nobile de struguri, pentru o producție de calitate, î arealele cele mai favorabile pentru obținerea unor produse viti-vinicole de calitate care să permită pătrunderea acestora pe noi piete internaționale.

Capitolul 1.

1.1 SITUAȚIA VITICULTURII PE PLAN MONDIAL

În general, cultura eficientă a viței-de-vie se practică în acele locuri unde temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 și 21ºC. Astfel de temperaturi, alături de alte condiții ecopedoclimatice, se întâlnesc în interiorul a două benzi ce înconjoară globul de o parte și de alta a ecuatorului.

Una, cea mai importantă este plasată la nord de ecuator, între 20 și 50º latitudine, iar cealaltă o găsim la sud de ecuator, între 20 și 40º latitudine. În cadrul celor două benzi, suprafața viticolă însumează circa 7.554.000 ha (potrivit datelor [NUME_REDACTAT] a Viei și Vinului – 2015), a cărei repartiție pe continente este redată în figura 1.1

Figura 1.1 – Suprafața viticolă mondială in 2014 ( condorm datelor O.I.V, 2015)

Continentul european asigură 66,7 % din producția mondială de vin, fiind urmat de cel american (18,5 %), de Asia (5 %), de Oceania (5,4 %) și Africa (4,4 %).

Condițiile ecologo-geografice și social-economice au determinat orientarea viticulturii europene în direcția producerii strugurilor mai ales pentru vin, iar a celei asiatice în direcția producerii strugurilor pentru masă și stafide.

Aproximativ 80 % din producția mondială de vin este obținută în 10 țări – figura 1.2

Figura 1.2- Primele 10 țări producătoare de vin ( după datele OIV)

Producția mondială de vin a înregistrat variații reduse in ultimii 10 ani cu un trend usor crescător în anul 2013 dar și o reducere de circa 6 % a producției în anul 2014, datorată în special condițiilor climatice mai puțin favorabile- figura 1.3 .

Figura 1.3 – Trendul producției de vin în perioada 2000-2014 (după datele OIV, 2015)

Marile țări producătoare de vin, se pot observa și analiza din figura 1.2, pe primul loc situându-se Franța, urmată de Italia și Spania.

Implicit, cele mai mari țări producătoare de struguri sunt și principalele exportatoare: Italia – 17,2 mil hl, Spania – 16,4 mil hl, Franța – 13,7 mil hl.

România a atins la nivelul anului 2014 o producție de vin de 4093 milioane hl,ocupând locul 12 în lume și 6 în Europa – figura 1.4

Figura 1.4- Producția de vin în primele 20 de țari producătoare

( conform datelor O.I. V, 2015)

Concluzionând, continentul european este cel care asigură cea mai mare cantitate de vin (66,7% din producția mondială), urmat de cel american (18,5%), de Asia (5%), Oceania (5,4%) și Africa cu 4,4%.

În ceea ce privește consumul de vin pe locuitorse constată creșterea consumului de vin in țări precum [NUME_REDACTAT], China, [NUME_REDACTAT], Australia și o descreștere a consumului în Franța, Italia , Spania – figura 1.5

Figura 1.5 – Trendul privind consumul de vin

Ca urmare a repartizării geografice a producției viticole în diferite regiuni ale globului, favorabile acestei culturi, comerțul mondial (importul și exportul) cu vin, a fost foarte intens în ultimele decenii. În general, țările mari producătoare de struguri sunt și principalii exportatori, fig 1.5 si 1.6

Figura 1.5 Topul exportatorilor după valoarea exportului (euro) –după datele OIV

Figura 1.6 – Topul exportatorilor după volumul exporturilor (milioane hl)

după datele OIV

Din cele două figuri se remarcă faptul că daca după valoarea exportului Franța ocupă primul loc, după volum ea se situeaza după Italia și [NUME_REDACTAT] mari importatoare de vin sunt, în ordine:, S.U.A., Anglia, Germania, Canada, Japonia, China (după valoarea importurilor- figura 1.7).

Figura 1.7 – Primele 6 țari importatoare de vin (după valoare)- după datele OIV

Figura 1.8 – Primele 6 țări importatoare de vin (după volum) după datele OIV

După volumul de vin importat pe trimele locuri se situează: Germania, [NUME_REDACTAT], S.U.A, Franța, Rusia și china

Din cele prezentate, se observă că s-au conturat două tendințe, cea europeană, cu o atenție sporită pe calitate, cu o legislație adecvată și o limitare a suprafețelor cultivate, dar și a recoltei la hectar; și cea din [NUME_REDACTAT] –S.U.A., Australia, China, unde suprafețele cultivate cresc ca și exporturile de vin.

1.2 SITUAȚIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA

Așezarea geografică a României și relieful său asigură condiții naturale, favorabile pentru cultura viței-de-vie. Ca urmare, viticultura a cunoscut o dezvoltare continuă, devenind una din ramurile importante ale producției agricole.

Vița-de-vie se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale. Plantațiile de vița-de-vie, se grupează teritorial în: zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole.

[NUME_REDACTAT] viticultura se concentrează în 8 regiuni viticole (fig. 1.9): [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Olteniei, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Maramureșului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și regiunea nisipurilor și a altor terenuri favorabile din sudul țării. Aceste regiuni cuprind 37 de podgorii și aproximativ 171 de centre viticole, în care se produce o gamă completă de vinuri (Oșlobeanu M. și colab., 1991).

Figura 1.9. Harta vitivinicolă a României (după [NUME_REDACTAT])

Situația pe regiuni a suprafetelor plantate cu viță de vie este prezentată în tabelul 1.1

Tabelul 1.1

Situația pe regiuni a suprafețelor plantate cu viță de vie (2014)

Conform datelor comunicate de [NUME_REDACTAT] Europeene de agricultură și dezvoltare rurală ISAMM

Tabelul 1.2

Evoluția suprafețelor, a producției și a prețului de achiziție a strugurilor pentru vin in perioada 2007- 2014

Conform datelor M.A.D.R.

Din datele prezentate in tabelul 1.2 se remarcă o usoară reducere a suprafeței viticole în 2014 comparativ cu anul 2013 de la 181315 ha la 179939 ha. De asemenea se remarca productiamai mică de vin din anul 2014 ca urmare a condițiilor climaticace mai putin favorabile.

Din totalul de 3750 mii hl de vin produs in 2014 din soiuri nobile au fost obținute 2300 mii hl iar din hibrizi interspecifici 1450- tabelul 1.3

Suprafața cultivată cu viță-de-vie are o structură în care ponderea soiurilor hibride este foarte ridicată. În ultimii ani, suprafața ocupată cu hibrizii direct producători a fost de aproximativ jumătate din cea a viilor pe rod.

Conform legii, în intravilanul localităților din afara arealelor viticole, plantarea hibrizilor direct producători poate fi făcută pe o suprafață de cel mult 0,1 ha de agent economic sau familie, numai pentru asigurarea consumului familial. În cele mai multe cazuri, suprafețele cultivate cu vie hibridă se găsesc în exploatațiile familiale, care produc în mare parte pentru auto-consum. În privința producerii materialului săditor viticol destinat înființării de noi plantații, precum și pentru completarea golurilor

Tabelul 1.3

Producția de vin obținută din soiuri nobile/hibrizi interspecifici în 2014

 Dupa datele MADR – 2015

Tabelul 1.4

Producția de vinuri din soiuri nobile pe categorii de calitate și regiuni viticole în 2014

Conform datelor M.A.D.R. 

Tabelul 1.5

Producția de vinuri din soiuri nobile, după culoarea vinului, pe regiuni viticole în 2014

Conform datelor M.A.D.R. 

Producția de vinuri din soiuri nobile pe categorii de calitateși după culoarea vinului, peregiuni viticole este prezentată în tabelele1.4 și 1.5

În ceea ce privește sortimentul cu struguri pentru vin, la nivelul anului 2014, primele 10 soiuri cultivate au fost: Fetească regală – 15,83%, Fetească albă – 7,3%, Merlot – 13,74%, Fetească albă 11,8%, Riesling italian– 6,73%, Aligoté – 6,07%, [NUME_REDACTAT] 5,57%, Sauvignon – 5,49%, [NUME_REDACTAT] – 3,45%, Băbească neagră – 3,18%, Roșioară – 2,68%, Fetească neagră – 2,68,0%

Tabelul 1.6

Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin înregistrate în cultură în anul 2014

Tabelul 1.7

Situația importului intracomunitar și extracomunitar de vinuri

Tabelul 1.8

Situația exportului intracomunitar și extracomunitar de vinuri

Evoluția importului și a exportului de vin atât ca volum cît și valoric sunt prezentate in tabelele 1.7 și 1.8

Capitolul 2

Stadiul actual al cercetărilor în domeniul temei studiate

Strategia națională de export pentru perioada 2014-2020

[NUME_REDACTAT] are o climă și condiții de sol excelente, exporturile de vinuri românești sunt modeste în comparație cu producția, datorită rezervelor limitate de soiuri de calitate, combinat cu lipsa know-how-ului și a cunostințelor specifice de marketing, dar și cu lipsa de eficiență a lanțului valoric (lipsa de coordonare între procesatori – vinificatori – producători de struguri).

Țara noastră este un exportator de vin cu tradiție, dar potențialul de export al soiurilor nobile de calitate ridicată, îmbuteliate și etichetate corespunzător rămâne limitat.

În ceea ce privește creșterea valorii adăugate, aceasta se poate realiza pe temeiul creșterii exporturilor de vinuri îmbuteliate. Trebuie menționat că în 2004 exporturile de vin îmbuteliat au reprezentat 22% din cantitatea totală de vin exportat, respectiv 44,5% din veniturile totale aduse de exportul de vin.

Una dintre caracteristicile esențiale ale lanțului valoric pentru vinul îmbuteliat este integrarea structural-funcțională a activităților, care asigură o eficiență crescută, o mai bună adaptare la producția de noi sortimente în conformitate cu cerințele și așteptările consumatorilor.

Deși vinul are o valoare adăugată mare în comparație cu alte produse agricole, adăugarea și reținerea de valoare la fiecare verigă a componentei naționale nu atinge încă un nivel corespunzător.

Pentru a sintetiza, puterea valorii adăugate la fiecare verigă esențială deținută din totalul valorii produsului menționăm faptul că, viticultorul are participația cea mai mică, de 20%, în vreme ce producătorul/exportatorul și comercianții din afara lanțului valoric național (importatorii și vânzătorii) preiau cea mai mare parte: 40% fiecare.

Aceasta poate oferi o explicație referitoare la incapacitatea producătorilor/exportatorilor de vin de a-și extinde achiziția de struguri de la micii producători, afectând astfel cantitatea exportabilă din România.

Factori critici de succes

Prețul mai ridicat, prețul mediu actual este de numai 3 Euro/sticlă, adică în partea inferioară a scalei prețurilor internaționale.

Calitate – eforturile din ultimii ani de îmbunătățire a acesteia trebuie să fie continuate.

Ambalaj și marcare – În majoritatea cazurilor designul etichetei și a ambalajului a înregistrat un real progres.

Selectare – abordare mai selectivă a grupurilor țintă și a nișelor de piață pentru o varietate mai redusă de soiuri și calități, dar cu un potențial de absorbție mai mare.

Brand și promovare – nu beneficiem încă de o imagine mai atractivă a vinurilor românești în sensul depășirii percepției actuale de vinuri de calitate inferioară [NUME_REDACTAT] Economiei (strategia national de export 2014-2020).

Pentru a se adresa acestor factori critici de succes, România are nevoie de o abordare strategică, definită astfel:

restructurarea și reconversia viilor pentru a îmbunătăți sortimentele și calitatea vinurilor

creșterea investițiilor pentru modernizarea capacităților de procesare

creșterea implicării organizațiilor de producători pe piața vinurilor

asigurarea asistenței în ceea ce privește pregătirea profesională, specializarea și pregătirea persoanelor care lucrează în sectorul viticol

dezvoltarea unei imagini bune a României prin promovarea sortimentelor locale de vin de calitate superioară, recunoscute la nivel mondial ca urmare a premiilor câștigate la diferite târguri și concursuri internaționale.

Oportunități cheie pentru îmbunătățirea performanțelor și competitivității la export a sectorului; ([NUME_REDACTAT] Economiei (strategia national de export 2014-2020).

[NUME_REDACTAT] este o țară cu o tradiție viticolă, vinurile românești sunt aproape necunoscute pe piața mondială. Sporirea participării producătorilor la competiții internaționale este o cale importantă de a adăuga valoare, deoarece premiile cresc prețurile vinurilor.

Proximitatea geografică a României față de cele trei fluxuri principale de circulație a vinurilor, dintr-un total de șase (America de Nord, UE, Asia de Sud-Est)

Programele de asistență tehnică finanțate de către guvernele străine țintind îmbunătățirea pregătirii profesionale a specialiștilor în acest domeniu.

Preocuparea constantă a producătorilor pentru creșterea calității produselor lor.

Utilizarea cu maxim de eficiență a fondurilor europene provenind din Programul suport acordat României (42,1 milioane € anual în perioada 2009-2014).

Potențialul turistic și asocierea viticulturii cu ofertele turistice. Accent pe enogastronomie.

Existența unor vii pe mari suprafețe va duce la asocierea producătorilor și la apariția unor noi competitori pe piață, români sau străini.

Potențialul de promovare al soiurilor autohtone pe piața mondială ar putea conduce la apariția unui brand de țară.

Țintele principale sunt (de finalizat):

Creșterea exporturilor cu o rată anuală medie de 10-15%

Creșterea cotei exporturilor de vin de viță nobilă de la 10% la 20%

Creșterea producției la o rată anuală de 1,2% ajungând în 2009 la 3.800.000 hl, în baza unor producții mai bune pe hectar și a eficienței crescute.

Adaptarea structurii exporturilor la specificul piețelor țintă

Mutarea vinului românesc într-o categorie superioară de preț (>3 €/sticlă)

Strategia sectorială de export

O mai bună promovare a sectorului la extern, incluzând și brandul de sector, susținut de branduri locale ce promovează “gust unic”;

Valorificarea la export a potențialului soiurilor românești de vinuri precum [NUME_REDACTAT];

Accent pe oferta de vinuri de clasa superioară și de vinuri îmbuteliate.

Inițiativele sectorului de vinificație: trecerea vinurilor românești, într-o categorie superioară de preț; restructurarea și reconversia podgoriilor pentru a îmbunătăți soiurile de vin și creșterea investițiilor pentru modernizarea instalațiilor de prelucrare; implicarea sporită a organizațiilor de producători de pe piața vini-viticolă, cu sprijn economic și legislativ; acordarea de asistență în ceea ce privește dezvoltarea profesională, specializarea și formarea persoanelor care lucrează în sectorul viticol; o creștere a procentului de exporturile de vin nobil, de la 10% la 20%; adaptarea structurii de export la specificul piețelor-țintă; trecerea la o valoare adăugată mai mare (> 3 € / sticla).

Capitolul 3 Rezultate obținute

Studiu de caz privind obținerea și promovarea unor produse vitivinicole din soiuri de viță autohtone la compania VINARTE

Compania VINARTE a fost înființată în anul 1998 de un grup de investitori români, italieni și francezi deosebit de încrezători ăn potențiatialul viilor românești.

După atente studii au fost alese trei renumite zone viticole în care au fost achiziționate 3 domenii viticole cu o suprafață însumând 344 ha respectiv Bolovanu- Sâmburești, Villa zorilor- [NUME_REDACTAT] și Stârmina- Mehedinți.

In locul plantațiilor viticole îmbătrânite au fost înființate altele noi , un proces de modernizare cunoscând și centrele de vinificare.

Ca urmare a activității desfașurate cu pasiune și încredere rezultatele au aparut rapid, vinuri precum: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] sau Soare obținând numeroase medalii și distincții la concursuri internaționale.

Scurtă caracterizare a arealelor viticole în care se află domeniile [NUME_REDACTAT] viticolă a [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] a doua regiune viticolă a țării noastre ca mărime (54187 hectare), adunând la un loc plantațiile viticole din sudul țării începând de la [NUME_REDACTAT], până la Halînga în județul Mehedinți și Segarcea, județul Dolj.

[NUME_REDACTAT] Meridionali generează o mare diversitate de ecoclimate foarte favorabile pentru cultura viței de vie. Altitudinea medie a plantațiilor viticole este ridicată, în medie poate să ajungă pînă la aproximativ 242 m.

Caracteristicile climatului

Climatul este de tip temperat continental, cu influențe continentale est-europene care se atenuează spre vest în favoarea celor central-europene și mediteraneene (mai ales în Oltenia). Latitudinea mai sudică a acestei regiuni și prezența [NUME_REDACTAT], care creează un baraj pentru masele de aer rece din nord, se reflectă într-un areal climatic favorabil pentru cultura viței- de-vie, înzestrat cu primăveri timpurii, veri calde până la toride, toamne lungi și blânde, ierni friguroase până la geroase. Resursele heliotermice sunt ridicate, superioare însă, celorlalte regiuni prezentate mai sus, dar cu resurse hidrice mai scăzute.

Precipitațiile atmosferice se încadrează între 500 și 700 mm/an, asigurînd echilibrul evapotranspirației potențiale anuale, în cea mai mare parte a regiunii, deficitul fiind mai mare în părțile sudice și sud-estice, cu precădere în intervalul iulie-septembrie. Media precipitațiilor în cursul perioadei de vegetație este de 360 mm.

Figura 3.1 – Regiunea viticolă a [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

Datorită diversității litologice și de relief, în acest vast areal, se întâlnește o gamă largă de soluri: cernoziomuri, soluri brune, brun-roșcate, brune-eumezobazice și soluri cenușii prezente în zona colinară mijlocie, iar argiluvisolurile brune podzolite și solurile podzolice se regăsesc pe coamele interfluviale largi și pe versanții slab înclinați.

[NUME_REDACTAT]

Tradiția viticolă, ca activitate de bază a locuitorilor de pe teritoriul ocupat în prezent de podgoria Severinului este dintre cele mai vechi din țara noastră ea fiind atestată documentar prin secolul XV. [NUME_REDACTAT], la 1594, întărește lui Necula două vii la Corcova.

După statisticile vremii, la mijlocul secolului XVIII, cele mai mari suprafețe din Oltenia se aflau în județul Mehedinți. La vremea respectivă Orevița și [NUME_REDACTAT] reprezentau cele mai mari podgorii din această parte de țară.

Factori climatici. Ecoclimatul se ,,bucură” de un climat continental temperat, cu nuanțe mediteraneene, unde în flora naturală se întâlnesc smochinul și migdalul. În anul 1971-1972, temperatura minimă absolută înregistrată a fost de -17,4°C (4 zile).

Condițiile climatice asigură posibilitatea culturii neprotejate în timpul iernii . Suma temperaturii globale anuale (3800-4800°C), bilanțul termic activ peste 3500°C ne indică faptul că podgoria beneficiază de suficiente resurse termice pentru a se cultiva soiuri din toate epocile de coacere.

Totalul zilelor de vegetație activă ajunge în medie la 209 zile. Suma globală de strălucire a soarelui în perioada de vegetație este în medie de 1650; indicele heliotermic în perioada de vegetație activă are valoare în medie de 1,40.

Suma precipitațiilor în perioada de vegetație oscilează între 187 mm (1965) și 631 mm (1972) cu o medie de 431 mm. Condițiile ecoclimatice locale sunt influențate de vecinătatea Dunării și a lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier, care imprimă biotopului hidroscopicitate ridicată.

Factori lito-morfo-pedologici. Substratul litologic este format din argile, luturi, depozite loessoide, nisipuri și pietrișuri. Tipurile de sol sunt: brune roșcate luvice, brune luvice, brune eumezobazice, regosoluri și soluri antropice. În general, plantațiile viticole sunt amplasate pe versanți cu expoziție sudică sau pe platouri.

[NUME_REDACTAT]-Mehedinți compania Vinarte deține 190 de hectare de viță de vie În perioada 2001 – 2008 au fost plantate 41 ha cu viță de vie din soiurile [NUME_REDACTAT], Merlot, Negru de Drăgășani, [NUME_REDACTAT], Novac, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. .

Figura 3.2 Localizarea domeniului [NUME_REDACTAT] Stârmina se află în localitatea Rogova, jud. Mehedinți având Apelațiune: DOC [NUME_REDACTAT] se afla la o Latitudinede 44°25’, Expoziția: Est – Sud – Sud/Vest, Înălțimea: 250 metri peste nivelul mării

 Din punct de vedere climatic se caracterizează prin media anuala a duratei de iluminare : 2400-2600 ore; suma temperaturii medii anuale: 4200-4500 °C; precipitațiile medii anuale 600 litri/m2

Fotografia 3.1 – Plantația viticolă Stârmina, [NUME_REDACTAT] În zonele înalte și pe versanți este brun-roșcat erodat cu depozite de pietrișuri rulate iar spre baza versanților solul este argiloiluvian.

 Soiurile plantate sunt: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Merlot, [NUME_REDACTAT], Negru de Drăgășani, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Vârsta plantației: între 5 și 17 ani

Producție: la vinuri roșii 80 q/ha, la vinuri albe albe 90 q/ha

[NUME_REDACTAT]

Așezarea geografică. [NUME_REDACTAT] situată în stănga Oltului, în marea unitate geografică a [NUME_REDACTAT], respectiv în subunitatea cunoscută sub numele de „[NUME_REDACTAT]”, constituie o unitate naturală, extinsă pe o suprafață de aproximativ 2.000 ha, ce moștenește un renume vechi în viticultură, ca producătoare de vinuri roșii de mare marcă. Administrativ, podgoria se găsește în județul Olt.

Climatul este de tip moderat continental, cu ierni friguroase și veri calde, fără ca extremele să fie prea accentuate, climat care se aseamănă foarte mult cu cel al podgoriei Drăgășani, dar se observă o mai bună maturare a strugurilor. Temperatura medie multianuală este de 10,70C, suma temperaturilor globale este de 3936 0 C, valoarea medie a precipitațiilor anuale este de 636,9 mm, iar umiditatea în luna august este de 54%,

Indicele heliotermic preia valori mari – 2,23, iar resursele hidrice sunt moderate, (C.H.= 1,10).

Fondul pedologic este foarte variat, întâlnindu-se soluri eumezobazice, vertisoluri, brune podzolite, brune argiloase care au un conținut mare de oxizi de fier, contribuind astfel, la creșterea acumulărilor pigmenților antocianici și la obținerea unor vinuri cu însușiri organoleptice deosebite.

Direcția de producție – Sortimentul. Principala direcție de producție, o reprezintă cultura soiurilor pentru vinuri albe și roșii, iar soiurile pentru masă ocupă suprafețe mai mici, fiind reprezentate preponderent de Chasselas doré și Chasselas roze și Muscat de Hamburg.

Renumele podgoriei este dat de vinurile roșii de calitate superioară obținute din soiurile [NUME_REDACTAT], Pinot noir, Merlot și Burgund mare. O mare valoare oenologică de marcă prezintă și vinurile albe de calitate superioară care au la bază soiurile Riesling italian, Sauvignon, Fetească albă, Fetească regală.

Tehnologii specifice: sistemul de tăiere mixt, forma de conducere pe tulpini semiînalte, cu cordon bilateral, fără particularități distincte.

Figura 3.3 Localizarea domeniului [NUME_REDACTAT]

Domeniul viticol [NUME_REDACTAT] se găsește în localitatea: Dobroteasa, județul Olt și beneficiază de Apelațiunea: DOC [NUME_REDACTAT] geografice sunt : Latitudine: 44°35’ ; Expoziția: Sud-Sud/Est ;Înalțimea: 260-300 metri peste nivelul mării

Fotografia 3.2- Imagine din plantația de pe dealul Bolovanu- [NUME_REDACTAT] se caracterizează prin :Media anuală lumină: 2500 ore; suma temperaturii medii: 3200-3600 °C; precipitații medii anuale: 450-500 litri/m2

Solul este brun, brun-luvic, regasol calcaric, preluvosol calcic, pietrișuri aluvionare.

Pe suprafața de 60 hectare este cultivat soiul [NUME_REDACTAT]

Vârsta plantației: între 5 și 20 ani iar producția obținută: 50 q/ha

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] geografică Această podgorie este cea mai întinsă din regiunea [NUME_REDACTAT] și Olteniei, desfășurându-se pe o lungime de aproximativ 70 km între râurile Buzău (la est) și Teleajăn la vest, aproximativ de o parte și de alta a paralelei de 45º latitudine nordică, fiind unul dintre cele mai incheiate masive viticole ale țării.

[NUME_REDACTAT] Mare este una dintre cele mai renumite podgorii din țara noastră, despre care, hrisoavele străine spun că, “pe acestea plaiuri se producea un vin uleios, tare, durabil, asemănându-l cu cele mai bune vinuri din alte țări cu tradiție viticolă”.

Centre viticole. În componența podgoriei [NUME_REDACTAT] intră nouă centre viticole, și anume: Boldești, [NUME_REDACTAT], Urlați-Ceptura, Tohani, Cricov, Breaza, Pietroasa, Merei și Zorești. Ca centre viticole independente se găsesc aici centrul viticol Bucșani și Costești.

Climatul este temperat continental, cu influențe est-europene date de frecventele pătrunderi ale maselor de aer cald mediteraneean din sud și sud-vest, deosebit de favorabile cultivării soiurilor de struguri pentru vinuri roșii. În linii generale, resursele heliotermice cresc către centrul viticol Pietroasa-Buzău, în timp ce resursele hidrice descresc în același sens.

Fondul pedologic întâlnit aici este alcătuit din cernoziomuri cambice, cernozoimuri argiloiluviale, cenușii, brune luvice, regosoluri, dar și soluri antropice. Trebuie menționate și cernoziomurile degradate și rendzinele carbonatate tipice din centrul viticol Pietroasa care exercită o influență favorabilă asupra calității vinurilor.

Direcția de producție – Sortimentul. Dintre soiurile de struguri pentru vin, în această podgorie se cultivă soiuri pentru vinuri roșii de calitate superioară din renumitele soiuri [NUME_REDACTAT], Fetească neagră, Pinot noir, Merlot și Burgund mare, dar se cultivă și soiuri pentru vinuri albe superioare – Fetească albă, Sauvignon, Pinot gris, Riesling italian, Fetească regală și [NUME_REDACTAT]. În centrele viticole Breaza și Pietroasa-Buzău, există condiții de excepție pentru cultura soiurilor pentru vinuri aromate de calitate superioară din soiurile Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Grasă de Cotnari și [NUME_REDACTAT].

Figura 3.4 – Localizarea domeniului [NUME_REDACTAT]

Domeniul VILLA ZORILOR se găsește în localitatea: Zorești, Jud. Buzău beneficiind de Apelațiune: DOC [NUME_REDACTAT]

Fotografia 3.3 – Imagine din plantația [NUME_REDACTAT]

 Ca poziționare geografică domeniul este situat la o latitudine de 44°09’, expoziția este Sud-Sud/Est iar altitudinea este de 102 m peste nivelul mării

 Media anuală a orelor de strălucire a soarelui: 2200-2300 ore, suma temperaturii medii anuale este: 4000°C iar precipitațiile medii anuale: 400 litri/m2

Solul este de tip argiluvisol brun roșcat, de la slab la puternic erodat, cu urme de carbonat de calciu și texturi lutoase și luto-argiloase.

 Suprafața domeniului este de 94 hectare pe care se cultivă soiurile: Merlot, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Vărsta plantației: Între 5 și 20 ani

Producție: 70 q/ha

http://www.mapam.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html

http://www.madr.ro/ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html