CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA TIPULUI DE MULCI ȘI A SOIULUI ASUPRA CREȘTERII ȘI FRUCTIFICĂRII CĂPȘUNULUI ÎN CULTURA MULTIANUALĂ ÎN CÂMP [308233]

[anonimizat]: HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:

Prof. univ. dr. [anonimizat]

2015

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA:

HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA TIPULUI DE MULCI ȘI A SOIULUI ASUPRA CREȘTERII ȘI FRUCTIFICĂRII CĂPȘUNULUI ÎN CULTURA MULTIANUALĂ ÎN CÂMP

Absolvent: [anonimizat]:

Prof. univ. dr. [anonimizat]

2015

[anonimizat]. Univ. Dr. Viorel MITRE și doamnei Drd. Ing. [anonimizat] m-au călăuzit pe perioada

întocmirii acestei lucrări.

[anonimizat] I 8

IMPORTANȚA, ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A 8

CULTURII CĂPȘUNULUI 8

1.1 IMPORTANȚA CULTURII CĂPȘUNULUI 8

1.2 ORIGINE ȘI ARIE DE RĂSPÂNDIRE 9

1.3 IMPORTANȚA CULTURII CĂPȘUNULUI PE PLAN MONDIAL ȘI ÎN ROMÂNIA 12

CAPITOLUL II 16

[anonimizat] A EXPERIMENTULUI 16

2.1 AȘEZARE GEOGRAFICĂ 16

2.2 CERINȚELE FAȚĂ DE FACTORII CLIMATICI 17

2.2.1 Temperatura 17

2.2.2 Precipitații atmosferice 19

2.2.3 Durata de strălucire a soarelui 22

2.2.4 Umiditatea 22

2.2.5 Solul 22

CAPITOLUL III 26

MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE 26

3.1 CADRUL NATURAL AL ZONEI DE CERCETARE 26

3.2 MATERIALUL BIOLOGIC 28

3.2.1 Soiurile folosite în experiență 28

3.2.2 Tipurile de mulci folosite în experiență 31

3.3 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII 34

3.4 MODUL DE PRELUCRARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR 35

3.5 OBSERVAȚII ȘI DETERMINĂRI EFECTUATE 36

CAPITOLUL IV 44

REZULTATE ȘI DISCUȚII 44

4.1 CARACTERELE PLANTEI DE CĂPȘUN 44

4.2 CARACTERELE FRUCTELOR DE CĂPȘUN 48

4.3 APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A FRUCTELOR DE CĂPȘUN 54

4.3.1 Interpretarea rezultatelelor obținute în urma determinării 55

organolepticepentru soiul ‘Alba’ 55

4.3.2 Interpretarea rezultatelelor obținute în urma determinării 58

organoleptice pentru soiul ‘Albion’ 58

CAPITOLUL V 61

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 61

BIBLIOGRAFIE 62

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA TIPULUI DE MULCI ȘI A SOIULUI ASUPRA CREȘTERII ȘI FRUCTIFICĂRII CĂPȘUNULUI ÎN CULTURA MULTIANUALĂ ÎN CÂMP

Autor: [anonimizat]: [anonimizat]. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372,

Cluj-Napoca, România; [anonimizat];

REZUMAT

Cercetările ce fac obiectul prezentei lucrări s-[anonimizat] 2 [anonimizat], pe 2 tipuri de mulci (folie neagră și paie). [anonimizat] a tufelor (înălțimea și diametrul tufei), productivitatea și calitatea fructelor. Analiza productivității, a pus într-o [anonimizat] o [anonimizat] a fi folosit în plantații. [anonimizat]-se pe substratul de folie neagră. Pentru calitatea fructelor s-a [anonimizat], obținând cele mai mari valori medii la măsurătorile privind conținutul în zahăr de (8.70 Brix), [anonimizat] (7.50 Brix). Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ conținutul de zahăr la soiurile de căpșun analizate.

CUVINTE CHEIE

Aromă, calitate, fructe, hibrizi, productivitate.

BIBLIOGRAFIE

Jiwei R., H.L. Young, J.H. Sae and R.Y.Young, 2013, Sugar and Organic Acid Contents of Day-neutral and Ever-bearing Strawberry Cultivars in High-elevation for Summer and Autumn Fruit Production in Korea, Hort. Environ. Biotechnol. 54(3):214-222.

MitreV., 2007, Pomologie, Ed. Todesco, Cluj Napoca.

REASEARCH ON INFLUENCE OF TYPE AND VARIETY OF MULCH AND CULTIVARS ON GROWTH AND PRODUCTION OF STRAWBERRIES IN FIELD CROPS

Author: Maria Maruni CODREA

Scientific Coordinator: Viorel MITRE

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372,

Cluj-Napoca, Romania; maruni.codrea@gmail.com;

ABSTRACT

The research that make the subject of this paper was conducted in Satu Mare, where two genotypes of strawberry were studied, namely Alba and Albion, 2 types of mulch (straws and black foil). Observations were conducted, measurements and determinations relating to the vigor of growth of the bushes (height and diameter of the bush), productivity and fruit quality. Productivity analysis has put in a favorable light the Albion type, as being the one with high productivity, which is why this type of strawberry can be proposed to be used on plantations. Types of mulch have significantly influenced fruit weight, the heaviest being obtained on the black foil substrate. For fruit quality observed was the Albion type, which is very valuable in terms of quality, achieving the highest average values ​​on sugar content measurements (8.70 Brix), followed by the Alba type, with a sugar content of (7.50 Brix ). Types of mulch did not significantly influence the sugar content of strawberry varieties analyzed.

KEYWORDS

Flavor, fruits, quality, hybrids, productivity.

REFERENCES

Jiwei R., H.L. Young, J.H. Sae and R.Y.Young, 2013, Sugar and Organic Acid Contents of Day-neutral and Ever-bearing Strawberry Cultivars in High-elevation for Summer and Autumn Fruit Production in Korea, Hort. Environ. Biotechnol. 54(3):214-222.

MitreV., 2007, Pomologie, Ed. Todesco, Cluj Napoca.

CAPITOLUL I

IMPORTANȚA, ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A

CULTURII CĂPȘUNULUI

IMPORTANȚA CULTURII CĂPȘUNULUI

Fragaria x ananassa, ocupă un loc fruntaș comparativ cu alte speciile pomicole, în ceea ce privește importanța economică.Căpșunul este o specie pomicolă care are o plasticitate ecologică ridicată și care fructifică în cele mai variate condiții de climă și sol. Căpșunele sunt primele fructe care apar pe piață la începutul verii și pot fii consumate atât în stare proaspătă, cât și sub formă de dulceață, gem, compot, jeleuri, pot fii folosite în gelaterii, cofetării sau chiar pentru sucuri și fresh-uri.

În condițiile tării noastre, cultivarea acestei specii permite asigurarea fructelor proaspete în lunile mai și iunie, înaintea altor specii, care fructifică mai târziu (SHOLTZ et al., 2008). Căpșunul este singura specie pomicolă care se pretează la cultura obișnuită în câmp, dar și la cultura din spațiile protejate. Această particularitate biologică, dar și caracterele genetice specifice căpșunului, soiurile remontante, creează posibilitatea ca acest fruct să poată fii consumat în stare proaspătă în toate anotimpurile anului.

Căpșunul este o specie precoce, producând fructe încă din primul an de la plantare, dacă stolonii se plantează la sfârșitul verii (august-septembrie). Neajunsurile acestei culturi sunt consumul ridicat de forță de muncă necesar la plantare și perisabilitatea fructelor.

Căpșunele sunt incluse în categoria fructelor de lux, iar un rol important în ansamblul comerțului mondial de fructe este reflectat și de faptul că, producția globală acestei specii este de două ori mai mare decât producția mondială de cireșe.

Talia redusă a plantelor fac posibilă cultura pe cele mai mici suprafețe, atât în plantații pure, cât și intercalat în plantații pomicole tinere.Producerea materialului săditor, înființare și întreținerea culturii se fac destul de ușor și nu necesită personal cu înaltă calificare. Potențialul mare de producție și veniturile care se realizează fac cultura foarte rentabilă (HOZA și VELCEA, 2011).

Datorită mărimii și arhitecturii lor, plantele de căpșun pot fi cultivate în mai multe sisteme de cultură, clasice sau inovative. Soiurile remontante au capacitatea de a produce pe tot parcursul anului și au o productivitate mai mare, ceea ce permite obținerea unor venituri mai ridicate. Pentru obținerea unui profit cât mai mare, producătorul trebuie să cunoască și să înțeleagă tehnologia de cultură a plantelor, precum și ecologi și biologia acestora (LANTZ et al., 2012).

Fructele, dar și organele plantelor de căpșun, prezintă importanță terapeutică pentru diferite boli. Cura de fructe proaspete are efecte terapeutice în bolile de rinichi, a gutei și a inflamațiilor canalului urinar. Infuzia cu fructe combate diareea conică și hemoragiile interne, iar inflamația ficatului poate fii vindecată prin administarea sub formă de praf a rizomilor uscați și măcinați.

Recunoscute pentru valoarea lor nutritivă căpșunele bogate în vitamine (42-106 mg ac. Ascorbic/100 g fruct proaspăt), zaharuri (5-12%), săruri minerale și acizi (0,6-1,6%) printre care și acidul elagic cu rol inhibator în dezvoltarea celulelor canceroase, sunt deosebit de apreciate de consumator și pentru aroma și gustul care în mare măsură este datorat și mediului în care se cultivă, căpșunele românești fiind apreciate și de consumatorii români (PAȘCA și BURLACU, 2008).

Căpșunele sunt bune remedii și pentru piele, deoarece au proprietăți ușor astringente. Pulpa și sucul sunt recomandate pentru pielea grasă, îmbunătățește textura, grăsimea este îndepărtată și rezultă un aspect mai radiant.

Cercetările efectuate au demonstrat o influență pozitivă a căpșunelor în cazul bolilor cardiovasculare, în special în cazul femeilor (HUNTLEY, 2009); alte cercetări sugerează că aceste fructe a un rol important în prevenirea cancerului (SEERAM, 2008).

ORIGINE ȘI ARIE DE RĂSPÂNDIRE

Prezent în flora spontană din pădure și câmpie, pe un vast spațiu geografic, această plantă dă dovadă că este una din cele mai vechi specii pomicole ale cărei fructe au fost consumate de om încă din perioada preistorică. Căpșunul are statutul de specie unică al cărei istoric este cunoscut în întregime (DARROW, 1966).

Căpșunul a fost descoperit în anul 1750 lângă orașul francez Brest (SCOTT și LAWRENCE et al., 1975). Această plantă este rezultatul încrucișării a două specii originare din America de Nord (Fragaria virgineana Duch.) și din America de Sud (Fragaria chiloensis L.), care au fost aduse în Europa la începutul secolului XVIII.

S-a descoperit, nu de mult timp (HANCOCK, 1992) că această specie a fost luată în cultură cu circa 2000 de ani în urmă, iar comerțul cu fructe a devenit o certitudine în a doua jumătate a secolului XVIII.

Teofrast, Hipocrate, Columella și alții, amintesc în scrierile lor despre prezența căpșunului în flora spontană din pădure și câmpie, în timp ce alți scriitori menționează în poemele lor despre fructul “faga”, ca fiind unul din produsele naturale de mare faimă pentru Italia (CEPOIU et al., 2006). În literatura franceză, cultura căpșunului începe să apară abia în secolul XIV.

Primele plante culese din flora spontană au fost cultivate prima dată în grădinile regale de la Louvru. În anul 1530, a început să se facă deosebirea dintre căpșunul de pădure cultivat pentru consum propriu și căpșunul de grădină (SAURE, 1993).

Din punct de vedere taxonomic, căpșunul aparține genului Fragaria L., care face parte din subfamilia Rosoidae, familia Rosaceae. Genul Fragaria cuprinde peste 50 de specii care sunt grupate după numărul de cromozomi. Cea mai întâlnită specie, Fragaria x ananassa Duch. (căpșunul cultivat) este o plantă fructiferă semierboasă, perenă, care face trecere de la plantele arborescente la cele ierboase. Deși mai mult de o treime din speciile genului Fragaria produc fructe comestibile, numai trei dintre acestea sunt cultivate în scopuri comerciale: Fragaria x ananassa, Fragaria vesca, Fragaria moschata (DARROW, 1966; HANCOCK și colab., 1990, 1993). Prima dintre acestea este însă singura specie care prezintă interes din punct de vedere comercial, și care, prin urmare, reprezintă obiectul unor programe susținute de cercetare. Totuși, selecțiile de F.vesca, cu înflorire și fructificare continuă (var. semperflorens), deși sunt cunoscute ca fiind foarte sensibile la bolile virotice, rămân surse potențiale de gene valoroase pentru programele de ameliorare, întrucât unele dintre genotipurile cultivate ("Rugen", "Baron Solemacher", "Mari", "Alexandria", "Finja"), au un înalt grad de homozigoți (oferind posibilitatea propagării ușoare prin sămânță) și produc recolte apreciabile de fructe, cu o aromă inegalabilă.

În urma hibridării interspecifice, cu referire specială la F.vesca și F. x ananassa, s-a obținut un nou decaploid F. x vescana, primul cu caracter day-neutral, care se numește” Rebecka” (TRAJKOVSKI K., 1998).Imensa diversitate a germoplasmei de Fragaria existentă în lume, a devenit o certitudine. O parte a variabilității a fost deja încorporată în cultivaruri, iar cea mai mare parte a rămas disponibilă pentru cercetări viitoare, cu condiția să fie descrisă, colectată și conservată.

Căpșunul prezintă o foarte mare importanță alimentară dar și economică, datorită numeroaselor soiuri existente în cultură, care se maturează primăvara devreme și care au un conținut bogat în vitamina C, dar și în antioxidanți naturali (WANG et al., 1996; HEINONEN et al., 1998).

Cultura căpșunului în țara noastră a intrat destul de târziu și abia după al doilea război mondial, odată cu restructurarea și dezvoltarea sectorului pomicol, această cultură a fost promovată și încurajată să se dezvolte, pentru a devenii cu adevărat o cultură de tradiție și profitabilă. Primele plantații au fost în jurul capitalei, la Vidra și Curtea de Argeș, în Banat, Crișana și Maramureș.

Pentru extinderea culturii au fost importante soiuri valoroase de căpșun din Germania, Franța și Rusia. Tot în aceea perioadă s-au înființat colecții pomologice, culturi comerciale, stațiuni de cercetare, dar și unități agricole de stat.

În 1958 și 1959, primul sortiment de căpșun a fost alcătuit din soiurile: ‘Brandenburg’, ‘Deutsch Evern’, ‘Aramis’, ‘Mieze Schindler’ și ‘Konsomolka’. În anii 1960-1962 acest sortiment a fost completat cu soiurile: ‘Abundența’, ‘Madame Moutot’, ‘Profusion’, ‘Talisman’, ‘Iosif Mahomet’, ‘Ananas alb’, ‘Victoria’, etc.

Pentru culturile mai eficiente, au fost nevoie de soiuri mai moderne care să se preteze pentru cultura multianuală, anuală sau protejată. Soiurile folosite sunt: ‘Senga Sengana’, ‘Talisman’, ‘Red gauntlet’, ‘Gorella’, ‘Gresno’, ‘Pochahontas’, ‘Sunrise’ și ‘Regina’, acestea dau o productivitate mai mare și sunt speciale pentru un sistemele de cultură mai moderne (tunele din plastic, sere și solarii).

La începutul secolului XX, ca rezultat al pasiunii cultivatorilor amatori mai degrabă decât

A lucrărilor sistematice de ameliorare, în cele câteva țări cultivatoare (Franța, Anglia, Olanda, Elveția, Germania, Italia, SUA) existau câteva zeci de soiuri de căpșun.

Succesul comercial de mari proporții al fructelor de căpșun a determinat inițierea unor

Ample programe de ameliorare în majoritatea țărilor cu pondere însemnată în cultura acestei specii, care în ultimele decenii au avut ca rezultat o îmbunătățire radicală a caracteristicilor și performanțelor soiurilor cultivate.

Calitățile nutritive și organoleptice ale fructelor (gust și aromă deosebită, conținut bogat

în vitamina C), pretabilitatea la prelucrări casnice, precum și impresionanta sa adaptabilitate ecologică conferită de înaltul potențial de variabilitate genetică, au determinat o extindere de mari proporții a suprafețelor cultivate cu căpșun pe plan mondial. Prin urmare, arealul de cultură cuprinde în prezent zonele cu climat temperat, mediteranean, subtropical și chiar continental subarctic (ex. Suedia, Norvegia, Finlanda, Canada).

În România, cultura căpșunului este în plină dezvoltare, în special în zonele din nord-vest și sud. Având în vedere condițiile de climă și sol deosebit de favorabile pe care această specie le găsește în multe regiuni de pe teritoriul României, existența unei largi piețe de desfacere a producției și rentabilitatea ridicată a culturii căpșunului, este explicabil interesul crescând al amelioratorilor față de această valoroasă specie fructiferă.

Din miile de soiuri de căpșun create în decursul timpului în diferite zone ale globului, numai 30-40 de soiuri s-au cultivat în mod industrial. Acest lucru denotă că marea lor majoritate nu s-au adaptat condițiilor de mediu, nu au rezistat atacului din ce în ce mai agresiv al bolilor, nu au satisfăcut din punct de vedere calitativ, fie pe cultivatori, fie pe consumatori. Ca urmare, mai devreme sau mai târziu, ele au fost abandonate, fiind de fiecare dată înlocuite cu noi și noi soiuri, mai valoroase din anumite puncte de vedere, dar niciodată perfecte.

Rapiditatea cu care soiurile vechi sunt schimbate cu cele noi evidențiază în timp succesul amelioratorilor. La rândul lor și ele sunt schimbate cu alte soiuri mai bune, mai rezistente la boli și dăunători, la condițiile pedoclimatice, etc. De aceea, este evidentă necesitatea cercetărilor sub aspectul cunoașterii eredității caracterelor, comportării formelor parentale în procesul de selecție, transmiterii prin ereditate a caracterelor noi și obținerea soiurilor ameliorate ca scop final al programelor de ameliorare.

1.3 IMPORTANȚA CULTURII CĂPȘUNULUI PE PLAN MONDIAL ȘI ÎN ROMÂNIA

Căpșunul, este una din cele mai cultivate specii în toată lumea, atât în zonele temperate cât și în cele tropicale (HANCOCK, 1999). Conform datelor FAO 2012, producția mondială de căpșuni a fost de 4.516.810 tone, din care America 1.934.361 tone, Europa 1.316.950 tone, Asia 829.223, Africa 398.967 și Oceania 37.309 (Fig. 1.3.1.).

Figura. 1.3.1. Producția mondială de căpșuni în perioada 2012 (tone)

Sursa: FAO, 2014

Tabelul 1.3.1.

Suprafața (ha) ocupată de căpșun în principalele țări cultivatoare

Sursa: FAO, 2014

Comparând principalele țări cultivatoare de căpșun se poate observa că cea mai mare suprafață se regăsește în Polonia (46.813 ha), urmată de Rusia (27.000 ha) și Germania (15.004 ha). Referitor la totalul suprafețelor dintre Europa și America, cea mai mare suprafața de căpșun cultivată se regăsește în Europa cu un total de 15.3048 ha ( Tab.1.3.1.).

Tabelul 1.3.2.

Producția (t) de căpșun în principalele țări cultivatoare

Sursa: FAO, 2014

Din datele FAO (2014) se constată că între țările mari cultivatoare de căpșun, există mari diferențe în ceea ce privește producția medie obținută la hectar. Diferențele sunt determinate mai ales de calitatea și tipul de soi folosit, dar o mare influență o au și condițiile ecologice și tehnologiile de cultură practicate.

Cu toate că Polonia ocupă cea mai mare suprafață de cultură, la producția la hectar pe primul loc se află Turcia, unde în anul 2012 s-au produs 353.173 t de căpșuni, iar producția de căpșuni în România, în anul 2012 a fost de 15.800 t (Tab.1.3.2.).

Tabelul 1.3.3.

Situația importurilor de căpșun în principalele țări cultivatoare

Sursa: FAO, 2013

În ceea ce privește importul fructelor de căpșun, cea mai mare cantitate de fructe s-a importat în Germania în anul 2012, o cantitate de 98.722 t, urmată de Rusia cu 40.557 t și Italia cu 36.808 t. Începând din anul 2008 până în 2011, Turcia este singura țară care nu a important fructe de căpșuni deloc.

Tabelul 1.3.4.

Situația exporturilor de căpșun în principalele țări cultivatoare

Sursa: FAO, 2013

În urma datelor din tabelul 1.3.4, putem să observăm că cea mai mare cantitate de fructe de căpșuni exportate sunt din Spania. În anul 2012, Spania a exportat 231.732 tone de fructe, mai multe de cât totalul Americii. România se clasifică pe penunltumul loc cu o cantitate de 57 tone, iar Rusia pe ultimul loc, din această țară nu s-au făcut exporturi din anul 2008 și atunci doar 1 tonă de fructe.

Tabelul 1.3.5.

Producția (t) de fructe de căpșun în principalele județe din România

Sursa:Institutul Național de Statistică

Conform datelor FAO, în anul 2013, în România au fost cultivați căpșuni pe o suprafață de 2.333 ha. Cele mai cultivate județe din România sunt: județele Satu Mare și Giurgiu cu un procent de 78,22% și județele Vâlcea, Dolj, Argeș, Maramureș, Suceava și Gorj care sunt reprezentante de 21,78%. Analizând datele preluate de la Institutul Național de Statistică(Tab. 1.3.5) putem observa că în anul 2013 cea mai mare producție de căpșuni s-a înregistrat în județul Satu Mare, cu 14.232 tone, urmată de județul Vâlcea (1454 t), Argeș și Giurgiu (1084 t).

CAPITOLUL II

Studiul CONDIȚIILOR PEDOLOGICE, CLIMATICE ȘI GEOGRAFICE ALE ZONEI DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI

2.1 AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Județul Satu Mare este situat în Nord-Vestul României, în bazinul Râului Someș, la contactul Câmpia de Vest cu Podișul Someșan și Carpații Orientali. Se află în zona frontierei comune cu Ungaria și Ucraina, în centrul Europei și se întinde pe o suprafață de 4418 km2 (1,85% din Teritoriul României) și cu o populație de aproximativ 391.000 locuitori (Institutul Național de Statistică). Este delimitat de județele Maramureș (Est), Sălaj (Sud-Est), Bihor (Sud), granițe cu Ungaria (Vest) și granițe cu Ucraina (Nord). Principalele orașe ale județului sunt: Satu Mare (reședință de județ), Ardud, Carei, Negrești-Oaș și Tășnad.

Din punct de vedere fizic teritoriul județului este variat, cuprinzând câmpia ca formă dominantă, dealuri și munți. Zona de câmpie, componentă a depresiunii Panonice, reprezentând 63% din suprafața totală, se întinde în partea de vest și sud‑est a județului și este brăzdată de râurile Someș și Crasna.

Zona montană ocupă partea de nord‑est a județului, fiind reprezentată de Munții Oașului și o mică parte din Munții Gutâi. Înălțimile muntoase cresc de la est spre vest ajungând la 827 m în Munții Oașului și la 1200 m pe vârful Pietroasa din Munții Gutâi. Spre vest munții închid depresiunea numită “Țara Oașului”.

Figura 2.1.1 Harta Județului Satu Mare

Sursa: www.cjsm.ro

2.2 CERINȚELE FAȚĂ DE FACTORII CLIMATICI

Cerințele față de factorii de mediu, sunt caracterizate de o pronunțată plasticitate ecologică. Soiurile cultivate atât în spațiile protejate cât și în câmp, au la origine un număr mare de specii al genului Fragaria. Ele sunt capabile să dea o rodească în cele mai diverse zone geografice. Totuși, pentru ca o cultură să fie rentabilă din punct de vedere economic, pe lângă potențialul soiurilor, trebuiesc luate în calcul și principalii factori de climă și sol.

2.2.1 Temperatura

Căpșunul are cerințe față de temperaturi mai moderate (circa 800-1.000°C anual). Acest nivel de temperatură este ușor atins în foarte multe regiuni. La temperaturi negative căpșunul prezintă rezistență sporită. Astfel soiurile din sortimentul actual de cultură au rezistat la temperaturi de -17… – 27°C cu pierderi neînsemnate.

Momentul pornirii în vegetație este foarte greu de precizat, întrucât procesele fiziologice nu sunt stopate nici iarna sub stratul de zăpadă. Totuși această fenofază se declanșează evident, când în atmosferă temperatura se menține între 5-7°C o perioadă de 4-14 zile.Temperaturile ridicate (peste 35°C.) îngreunează desfășurarea normală a vegetației, fructificării dar mai ales diferențierii mugurilor de rod.

Județul Satu Mare are o climă de tip temperat-continentală, moderată cu veri mai puțin călduroase și ierni mai blânde decât în restul țării. Maxima absolută de +39,4°C a fost înregistrată în luna august 1952 la Carei, iar minima absolută de ‑30,4°C în decembrie 1961 la Satu Mare (Institutul Național de Statistică).

Temperaturile medii anuale variază de la an la an, în funcție de etajele climatice și de timpul de anotimp.

În zona de șes a județului, care cuprinde partea de nord a Câmpiei de Vest, iernile sunt mai lungi, iar verile mai moderate, comparativ cu partea centrală și sudică a județului. Temperaturile medii anuale variază între 5°C în zonele montane și 9,7°C în Câmpia Carei.

Cea mai mare temperatură medie anuală înregistrată în ultimii 10 ani în județul Satu Mare, a fost de 13,79°C în anul 2014, iar cea mai mică temperatură medie anuală a fost de 10,07°C, înregistrată în anul 2005.

Luna care a înregistrat cea mai mare temperatură medie anuală a fost luna Iulie, cu media temperaturilor pe cei 10 ani de 22,79°C, iar cea mai rece lună a fost Ianuarie, care a avut media temperaturilor pe cei 10 ani de 0,44°C (Tab.2.2.1.1).

Tabel 2.2.1.1.

Temperatura medie anuală și lunară din anul 2005 până în 2014 (°C) în județul Satu Mare

Sursa: Direcția Agricolă Satu Mare

2.2.2 Precipitații atmosferice

Precipitațiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare și cristalizare a vaporilor de apă, numite și hidrometeori. Aceste precipitații cad de obicei din nori și ajung pe suprafața pământului sub formă lichidă (ploaie, burniță, etc.), solidă (ninsoare, grindină, etc.) sau sub formă combinată (lapoviță). Particularitățile și repartiția precipitațiilor, ca și a altor elemente meteorologice, depind direct de mișcările aerului, de gradul de dezvoltare termic, dinamic sau orografic, dar și de deplasările advective (www.meteoromania.ro).

Apa, este unul din elementele principale pentru viață, care determină creșterea și dezvoltarea plantelor. Constituie un mediu precoce pentru reacția biochimică și fiziologică, este un bun transmițător al substanțelor minerale și cu un rol important în reglarea termică, transpirație și evapotranspirație. Acest element este cel mai simplu de manipulat mai ales în domeniul horticol.

Rețeaua hidrografică a județului Satu Mare este reprezentată de râurile Someș cu o lungime de 60 km pe teritoriul județului, Tur 66 km și Crasna 57 km.

Singurul lac important din județul Satu Mare este cel de la Călinești-Oaș care este un lac artificial cu o suprafața de 365 de hectare și un volum de 7,4 milioane mc (Institutul Național de Statistică).

Irigarea culturii de căpșun este o verigă tehnologică ce influențează foarte mult cantitatea și calitatea producțiilor obținute la această specie, datorită faptului că cerințele căpșunului față de apă sunt mari. Plantele de căpșun au nevoie de o cantitate mare de apă primăvara, în timpul înfloritului și a formării fructelor și toamna în perioada diferențierii mugurilor de rod pentru producția anului următor.

Insuficiența apei în sol determină avortarea florilor, reduce creșterea fructelor și numărul mugurilor floriferi pentru producția anului următor, reduce capacitatea de formare a stolonilor și înrădăcinarea acestora.

Căpșunul este o plantă cu sistem radicular superficial de aceea resimte foarte repede lipsa de apă din sol. El are nevoie de ploi dese și cu cantități mici de apă, în perioadele calde ale anului. Căpșunul resimte și perioadele scurte de secetă, plantele nu pier dar se vor obține producții slabe cantitativ și calitativ.

Excesul de apă din sol are efect negativ asupra rădăcinilor fibroase, încetinind creșterea acestora sau provocând moartea lor. Excesul de umiditate în perioada de coacere a fructelor favorizează atacul de Botrytis cinerea (www.recolta.eu).

Căpșunul se poate cultiva neirigat în zone cu un nivel al precipitațiilor mai mare de 800 mm anual, dar în România, deși în multe zone acesta se realizează, repartizarea în cursul anului este neuniformă. Există riscul ca în perioadele în care plantele au un consum maxim de apă, să nu cadă precipitații suficiente. Pot să apară perioadele de secetă în momentele în care plantele au nevoie de multă apă. Perioade de secetă pentru căpșun sunt considerate acelea în care, timp de 10 zile nu se înregistrează precipitații mai mari de 5 mm, în cursul vegetației și timp de 14 zile în timpul repausului vegetativ. Datele climatice multianuale arată că în țara noastră, numărul perioadelor de secetă este în medie de 5 pe an, având o durată medie de 18 zile (I. ISAC, 2005).

Căpșunul necesită o udare încă din ziua plantării stolonilor, pentru a asigura o bună prindere a acestora. Frecvența udărilor în timpul vegetației într-o plantație de căpșun este în funcție de frecvența ploilor și volumul de precipitații căzute, de faza de dezvoltare a plantei, de cerințele acesteia față de apă în momentul respectiv. La fiecare udare, solul trebuie să se umezească pe o adâncime care să cuprindă majoritatea sistemului radicular al plantei (până la 30 cm). Sistemele de irigare sunt utile atât pentru completarea deficitului de apă din sol cât și pentru răcirea plantelor când temperatura aerului depășește 30șC, ceea ce duce la o îmbunătățire cantitativă și calitativă a producției de fructe obținută (CEPOIU N., 2006).

În tabelul 2.2.2.1. Sunt prezentate date referitoare la precipitațiile atmosferice din județul Satu Mare în perioada 2005-2014. Cele mai multe precipitații s-au înregistrat în anul 2010 cu o valoare de 1031,20 mm, iar cel mai secetos an a fost 2011 cu doar 483,80 mm.

Referitor la precipitațiile lunare, cea mai ploioasă lună a fost Iunie cu 91,43 mm, în timp ce luna Septembrie, cu o cantitate de 38,59 mm, a fost cea mai secetoasă.

Tabelul 2.2.2.1

Precipitațiile (Pp mm) în județul Satu Mare din ultimii 10 ani (2005-2014)

Sursa: Direcția Agricolă Satu Mare

2.2.3 Durata de strălucire a soarelui

Față de lumină, căpșunul este relativ puțin pretențios, chiar și la semiumbră, în cultură intercalată, produce destul de bine. Manifestarea deplină a potențialului de producție are loc însă în condiții normale de lumină. Majoritatea soiurilor din cultură sunt de zi lungă. La acestea pentru formarea mugurilor de rod este necesar un fotoperiodism de 16-22 de ore, iar pentru creștere 17-20 de ore (SONEA V., MIRCEA I. 1969). Ceea ce afirmau unii autori că organele florale se formează numai în limitele unei anumite durate a zilei, corespunzătoare cu zilele de toamnă din latitudinea noastră, rămâne parțial valabil, întrucât pe plan mondial s-au înregistrat realizări spectaculoase în această privință prin crearea de soiuri noi. Astfel, s-au creat o serie de soiuri de zi scurtă: Duglas, Pajaro, Vista.

2.2.4 Umiditatea

Pretențiile căpșunului față de umiditate sunt destul de mari. Aceasta se datorează originii sale pe de o parte (zonele umede), iar pe de altă parte specificului său morfologic (sistem radicular superficial, frunziș foarte bogat). În culturile neirigate, căpșunul asigură producții economice în Pentru a obține o cultură rentabilă de căpșuni este nevoie de 600-900 mm de precipitație, evident bine repartizate. Pentru acest lucru, chiar în zone cu precipitații anuale suficiente, este necesară montarea unui sistem de irigarea. Acesta rămâne o verigă agrotehnică absolut obligatorie pentru asigurarea cantității de apă, necesară fiecărei fenofaze (diferențierea mugurilor de rod, legarea fructelor, creșterea și maturarea fructelor).

2.2.5 Solul

În județul Satu Mare, solurile au o varietate redusă predominând cele silvestre brune și brune‑gălbui podzolice.În lunca Someșului întâlnim soluri de natură aluvionară, iar în Câmpia Eriului soluri nisipoase.După modul de folosință, suprafața județului este formată din: 72% teren agricol, 18% păduri și alte tere-nuri cu vegetație forestieră, 3% ape și bălți și 7% alte suprafețe.Suprafața agricolă este formată în pro-porție de 70% din teren arabil, 18% pășuni, 8% fânețe și 4% vii și livezi (Institul Național de Statistică).

De asemenea, deosebit de interesante genetic, dar și foarte importante economic, sunt recentele soiuri create, indiferente la lumina zilei. Prin urmare limitele stricte de fotoperiodism nu mai corespund pentru căpșun, de aceea în privința lungimii zilei se poate spune că cerințele sunt foarte diferite în funcție de grupa soiurilor: de zi lungă, de zi scurtă sau indiferente la lungimea zilei. Cu privire la pretențiile de sol, se apreciază că soiurile de căpșun, preferă soluri cu textură mijlocie și ușoară, bogate în humus și cu un pH de 5,5 – 8,3. De asemenea, sunt preferate solurile cu permiabilitate corespunzătoare, stagnarea apei în cultură timp mai îndelungat, ducând la compromiterea inevitabilă a recoltei. În țara noastră sunt preocupări cu rezultate foarte bune în zonarea perimetrelor de cultură pe grade de favorabilitate pentru cultura căpșunului. Prin cercetările efectuate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, s-a reușit ca ceea ce se cunoaște despre climă și sol corelate cu producția la căpșun să fie exprimat sub formă parametrizată cu valabilitate pentru zone cu favorabilitate diferită pentru această cultură. Popescu I. ș.a.a u elaborat coeficienți de bonitare pentru stabilirea diferențiată a gradului de favorabilitate a zonelor de cultură.Valorile notelor de bonitare sunt cuprinse între 0 – 100, în funcție de aceasta făcându-se încadrarea terenurilor pe clase de favorabilitate, de la cea mai ridicată (clasa 1) până la cea mai scăzută (clasa 10).

Prin aplicarea măsurilor ameliorative asupra unor terenuri cu proprietăți nefavorabile pentru cultura căpșunului, se ajunge la anihilarea sau reducerea efectelor negetive a unor indicatori luați în considerare pentru calcularea notelor de bonitare. Astfel, însușirile negative a unor soluri, ca: excesul de umiditate, aciditatea, lipsa de humus sau deficitul de apă, pot fi corectate într-o anumită măsură sau pot fi corectate în totalitate. Terenurile respective prin ameliorare pot fi trecute la un grad de favorabilitate mai ridicat. Drenajul de adâncime, în cazul terenurilor cu apa freatică la mică adâncime, desecarea de suprafață cu eliminarea excesului de apă provenit din precipitații, amendarea calcică în cazul solurilor acide, încorporarea îngrășămintelor minerale și organice în cazul solurilor sărace în humus și irigațiile, ameliorează, de asemenea terenurile cu favorabilitate scăzută.

În locul unde s-a desfășurat experiența există un sol indicat pentru cultura căpșunului de tip luvosol tipic LVti (SRTS 2012).

Caractere morfologice

Ao 0- brun cenușiu (10YR5/2) în stare umedă, cenușiu bruniu deschis (10YR6/2) în stare uscată, grăunțos, lut mediu, ferm în stare umedă, compact în stare uscată, slab plastic, slab adeziv, reavăn.

El 17- brun deschis (10YR6/2) în stare umedă, cenușiu deschis (10YR7/2) în stare uscată, poliedric slab dezvoltat, lut prăfos, ferm în stare umedă, dur în stare uscată, slab plastic, slab adeziv, moderat compact, reavăn.

EB 32- brun slab gălbui (10YR5/4) în stare umedă, brun gălbui deschis (10YR6/4) în stare uscată, lut mediu, poliedric slab dezvoltat, ferm în stare umedă, în stare uscată, slab plastic, slab adeziv, slab-moderat compact, reavăn.

BE 45- gălbui deschis (10YR 6/4) în stare umedă, brun foarte pal (10YR7/4) în stare uscată, poliedric angular, mediu dezvoltat, lut argilos mediu, ferm în stare umedă, dur în stare uscată, slab plastic, slab adeziv, moderat compact, reavăn.

Bt 57- gălbui brun (10YR6/6) în stare umedă, galben (10YR7/6) în stare uscată, prismatic, bine dezvoltat, lut argilos mediu, ferm în stare umedă, dur în stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv, moderat compact, reavăn.

BC 86- galben (10YR7/6) în stare umedă, galben (10YR8/6) în stare uscată, poliedric subangular, lut argilos prăfos, ferm în stare umedă, foarte dur în stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv, moderat compact, reavăn.

Proprietăți fizice

– Textura este lutoasă (LL) în Ao și EB, luto-prăfoasă (LP) în El și luto argiloasă (TT) în orizonturile BE și Bt

Proprietăți chimice

– Reacția solului este acidă la suprafață în orizontul Ao (pH 5,65) iar în profunzime devine acidă cu un pH de 5,20.

– Conținutul de humus este scăzut în Ao (1,55%) și foarte scăzut în El (0,78%)

– Fosforul mobil : foarte slab

– Potasiul asimilabil: foarte mică

– Gradul de saturație în baze: eu-mezobazic

Nisipul grosier are valori mici pe orizonturi: 3,5% în Ao, 5,4% în orizontul El, scade treptat în orizonturile EB la 3,3%, BE 1,3% și o nesmnificativă creștere în orizontul iluvial Bt cu o valoare de 2,1%.

Nisipul fin are valori normale de 34% în orizontul Ao, crește ușor în orizontul El la valoarea de 35,1% unde atinge valoarea maximă după care scade la valoarea de 29,9% în orizontul BE și 30% în orizontul Bt.

Praful prezintă valori ce oscilează de la un orizont la altul, astfel: 31,8% în orizontul Ao, crește la valoarea de 35,2% în orizontul de eluviere El, atinge valoarea minimă de 28,2 % în orizontul BE și de 28,5 % în orizontul Bt.

Valorile argilei prezintă oscilații pe profil, prezentându-se astfel: în orizontul Ao are valoarea minimă de 20,8 %, crește ușor în orizontul El 22,3 %, în orizontul BE la 32,3 % atingând valoarea maximă de 40,6 % în orizontul de acumulare a argilei Bt.

Tabelul 2.2.4.1.

Proprietățile fizice și chimice ale Luvosolului tipic

Sursa: SRTS,2012

CAPITOLUL III

MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE

3.1 CADRUL NATURAL AL ZONEI DE CERCETARE

Satu Mare, mai ales zona Halmeu, este foarte renumită pentru cultura căpșunului, iar în România este cunoscută ca și “Țara Căpșunelor”. În această zonă, căpșunul se cultivă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Cea mai renumită localitate pentru cultivarea acestei specii este Halmeu.Aici s-au adus și cultivat, primele plante de căpșuni, de către evrei, care pe atunci erau în număr mare în această comună.

La început au fost suprafețe foarte mici, pentru consum propriu, apoi sesizându-se condițiile naturale prielnice pentru această plantă, suprafețele au început să se extindă. În aceea vrme, toate fructele erau culese pentru export și duse în Rusia. Oamenii din Halmeu au o tradiție în cultivarea căpșunului de peste 70 de ani.

Printre primele soiuri de căpșune cultivate au fost: Pokahonta, Senga Sengana sau Gorela. Mai târziu când căpșunul a devenit o afacere, a început să se cultive Red Guantlet, care a rezistat în cultură o perioadă foarte lungă (10-15 ani).

După anul 1989, a intrat în cultură, pe suprafețe din ce în ce mai mari (ocupând apoi întreaga suprafață) soiul Premial. Este un soi timpuriu, cu un potențial productiv satisfăcător (20 t/ha), aromat și un gust bun, dulce-acrișor. Acest soi s-a extins în cultură, în primul rând datorită precocității sale, a producției satisfăcătoare și rezistenței destul de bune la boli și dăunători. Din păcate este un soi cu o rezistență destul de slabă la păstrare și la transport. Tocmai datorită acestui fapt, au început să intre în cultură, soiuri mai noi, cultivate pe scară mare în vest, rezistente la transport și la păstrare: Elsanta, Regina, Camarosa, Marmolada, etc. (www.halmeu.ro).

De câțiva ani a început să se extindă și sistemul modern de cultivare, cel pe bilon cu folie neagră și tub de irigare prin picurare. Suprafața cultivată în acest sistem modern crește de la an la an. Recoltatul se face manual, 90% din producție merge la consum proaspăt pe piața internă.

Satul Drăgușeni a luat naștere în anul 1924. Bazele acestui sat au ost puse de circa 60 de familii maramureșene.Localitatea este situată pe drumul european E81 Satu Mare – Ciuperceni – Halmeu, dumul care duce la graniței cu Ucraina. Este situată în Câmpia de Vest, foarte aproape de Munții Oașului. La limita de Nord a Drăgușeniului trece cursul apei Racta, afluent minor al râului Tur. Locaitățile vecine acești sat sunt: comunaTurulng, localitatea Halmeu și granița cu Ucraina (Nord), iar spre Nord-Est, la 21 km se găsește localitatea Turț. La început localitatea s-a numit Simion Bărnuțiu, dar ulterior a primit numele de Drăgușeni, în amintirea voievodului de Maramureș, Dragoș (ro.wikipedia.org).

Cercetările au fost efectuate la ferma familială, care este situată în localitatea Dăgușeni, strada Pășunii, nr. 323/B, în județul Satu Mare. Familia mea se ocupă cu această cultură de mai bine de 20 de ani. La început am avut o suprafață de 5 arii cu căpșuni, iar fructele erau folosite doar pentru consum propriu. Din pasiune pentru această specie, am început să ne extindem, ajungând în anul 2007 la 8 ha, iar pasiunea noastră s-a transformat în afacere familială.

În prezent, exploatația agricolă pe care o deținem se extinde pe o suprafață de 3 ha, iar pe 30 de arii sunt construite solarii, în care se cultivă soiuri de căpșuni remontante (Monterey și Capri), care fructifică din luna Aprilie până în Noiembrie. Pe această suprafață sunt cultivate 8 soiuri de căpșuni, atât soiuri autohtone cât și hibrizi. Soiurile autohtone au fost aduse de la ICDP Pitești-Mărăcineni, Argeș: Real, Coral, Premial, iar hibrizi sunt aduși de la pepiniera Salvi Vivai, Bologna-Italia: Alba, Albion, Monterey, Clery, Capri. Cultura de căpșuni are o tehnologie modernă, care este mulcită cu paie, folie neagră și folie albă. Irigarea este realizată prin picurare și prin aspersie. Suprafața cultivata cu căpșuni se extinde de la an la an.

Fructele sunt vândute la piața de angro, supermarket-uri, alimentare, dar și în cofetării, gelaterii sau pentru fresh-uri.

Figura 3.1.1. Amplasarea experienței

Sursa: www.googlemaps.com

3.2 MATERIALUL BIOLOGIC

Cercetările privind influența tipului de mulci asupra unor soiuri de căpșun, au fost efectuate în cadrul unei experiențe bifactoriale, amplasată în cadrul fermei familiale, Interprindere Individuală CODREA MARIA MARUNI, din localitatea Drăgușeni, județul Satu Mare.

Factorii experimentali utilizați în experiență au fost: sistemul de mulcire cu două graduări și cultivarul cu două graduari.

3.2.1 Soiurile folosite în experiență

Materialul biologic utilizat pentru această experiență a fost reprezentant de două soiuri de căpșun, ‘Alba’ și ‘Albion’,care au fost adus de la pepinera Salvi Vivai, Bologna, Italia.

Soiul Alba este originar din Italia, Cesena și a fost răpândit în cultură din anul 2002.

Brevetul pentru soi este XCEU16744. Acest soi este recomandat pentru toate tipurile de culturi: tunel, solar, câmp liber, grădină, hidrocultură (LANTZ et al., 2010).

Planta este viguroasă și productivă, cu tufă compactă și frunze mari. Foliola mediană este de mărime mijlocie, eliptică alungită și are un diametru mare, care este ușor deplasat către bază. Limbul este plan, ușor ondulat, de culoare verde închis, iar la bază este ușor îngust sub un unghi intermediar. Pe margini, limbul prezintă numeroși dinți de mărime mijlocie și rotunjiți. Pețiolul este lung și prezintă perișori ascendenți.

Florile sunt parțial ascunse sub frunze, au o coroană mare, sunt în număr mare, conțin polen viabil și au un parfum puternic. În ceea ce privește timpurietatea, acesta înflorește destul de devreme, imediat după Honeoye și Clery.

Fructele au dimensiuni destul de mari (media este peste 25 g), prezintă o formă conică alungită, de consistență medie. La suprafață, fructele prezintă o culoare roșie strălucitoare, cu numeroase achene cu poziție semiprofundă de culoare galben-verzui. Pulpa este compactă, suculentă, acidulată, roșie și foarte aromată. Acest soi are excelente caracteristici organoleptice, cu o bună perioadă de păstrare și un radament ridicat de fructificare. Media de producție pe plantă este de 1,20 kg, în condiții optime de cultivare. În condițiile țării noastre se pot obține producții de peste 25-30 t/ha.

‘Alba’ preferă un sol bine drenat, să nu fie prea nisipos și să fie plantat pe brazede ridicate. Are nevoie de o doză mai mare de fertilizare și un bun echilibrude micro-macro elemente (fier, mangan, etc.). Dacă, acest soi este cultivat în tunele, sere sau solari este important să se evite umiditatea ridicată și temperaturile de noapte prea ridicate fără ventlație, deoarece este un soi sensibil la făinare și se poate produce și fermitatea plantelor. Acest soi prezintă o rezistență bună pentru toate celelalte boli specifice căpșunului. Este un soi recomandat pentru culturile comerciale, dar cu toate acestea este important să se execute preventiv tratamente împotriva putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea) și putregaiului de rădăcină (Rhizoctonia fragariae).

Figura 3.2.1.1. Soiul Alba

Sursa: Fotografie originală

Soiul Albion originar din Califoria, USA și conține brevetul 2004/04-4306/3026.

Acest soi este recomandat pentru toate tipurile de culturi: tunel, solar, câmp liber, grădină, hidrocultură (LANTZ et al., 2010). Este un soi foarte apreciat în SUA, provine de la încrucișarea între ‘Diamante’ și o selecție CAL94.16-1 efectuat în 1997 la Universitatea din California. ‘Albion’ față de ‘Diamante’ este mai aromat, fructul este uniform conic, timpuriu și cu o rezistență ridicată la temperaturile scăzute.

Planta este de vigoare medie și productivă, cu frunze mari, adaptat la condițiile climatice continentale, iar în zonele ploioase este recomandat cultivarea doar în spații protejate. Florile au un diametru mare, sunt numeroase, cu polen viabil, parfum puternic și este încadrat în grupa soiurilor timpurii.

Fructele sunt de dimensiuni foarte mari (media 30-35 g), cu formă lungă conică, consistența este bună, culoarea exterioară este un roșu strălucitor cu o pulpă de culoare deschisă. ‘Albion’ are excelente caracteristici organoleptice, cu o bună perioadă de păstrare și cu un randament ridicat de fructificare.

Acest soi are excelente caracteristici organoleptice, cu o bună perioadă de păstrare și un radament ridicat de fructificare. Media de producție pe plantă este de 1,50 kg, în condiții optime de cultivare.

‘Albion’ preferă un sol bine drenat, să nu fie prea nisipos și să fie plantat pe brazede ridicate. Are nevoie de o doză mai mare de fertilizare și un bun echilibru de micro-macro elemente (fier, mangan, etc.). Dacă, acest soi este cultivat în tunele, sere sau solari este important să se evite umiditatea ridicată și temperaturile de noapte prea ridicate fără ventlație, deoarece este un soi sensibil la făinare și se poate produce și fermitatea plantelor. Acest soi prezintă o rezistență bună pentru toate celelalte boli specice căpșunului. Este un soi recomandat pentru culturile comerciale, dar cu toate acestea este important să se execute preventiv tratamente împotriva putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea) și putregaiului de rădăcină (Rhizoctonia fragariae).

Figura 3.2.1.2. Soiul Albion

Sursa:Fotografie originală

3.2.2 Tipurile de mulci folosite în experiență

Având în vedere că la coacere, fructele de căpșun ajung în contact cu solul și nu pot fii spălate înainte de livrarea la piață, este necesar ca acestea să fie protejate asfel încât la recoltare să fie curate. Mulciul este lucrarea prin care între tufa de căpșun și sol se pune un strat de protecție care poate să fie din paie de cereale, ziare tocate, rumeguș, deșeuri vegetale, frunze sau folie de polietilenă de diferite culori (transparentă, albă, gri, verde, maro, neagră sau roșie) (PAȘCA și BURLACU, 2008).

Mai mulți cercetători spun că mulcirea trebuie să se facă în funcție de cultivarul folosit: soiurile care sunt sensibile la putrezire, cum este ‘Alba’, se recomandă folosirea foliei, deoarece răspândirea bolii este încetinită, alte cultivaruri mai puțin sensibile la boli pot fii mulcite și cu paie (LILLE et. al., 2003). Concluzia lor a fost că, la mulcirea cu folie se obțin producții și profituri mai mari.

Mulcirea cu paie se face în perioada de înflorire a căpșunului, înainte ca

înflorescențele să se lase pe sol. Se așează un strat de paie pe ambele părți ale rândului sub tufa de căpșun, care trebuie să acopere bine solul (4-). La un hectar este necesar aproximativ 6 t de paie. Paiele folosite trebuie să fie curate, să nu fie mucegăite, să nu aibă buruieni a căror sămânță să constituie rezerva pentru perioada următoare (PAȘCA și BURLACU, 2008).

Avantajele pe care le prezintă mulcirea cu paie sunt următoarele: paiele vor fi ulterior încorporate în sol și se vor folosi ca și îngrășământ organic astfel îmbogățind solul cu substanțe hrănitoare și benefice, îmbunătățindu-i structura și regenerându-l, asigură un nivel optim de aciditate a solului, menține substanțele bune din sol, împiedică spălarea lor în urma ploilor, împiedică buruienile să crească și să se dezvolte, pentru că nu permite pătrunderea luminii, mulciul organic permite înmulțirea miscroorganismelor benefice în substrat și le ajută să protejeze plantele de dăunatori, împiedică formarea mucegaiului.

Dezavantajele care apar la mulcirea cu paie sunt apariția rozătoarelor care pot să distrugă atât fructele cât și plantele, compactarea solului și aerația insuficientă, iar după prima ploaie sau zapadă, stratul de mulci este instabil și apare mucegaiul. Pe lângă aceste aspecte, folosirea mulciului din paie asigură o temperatură mai scăzută comparativ cu folia de polietilenă (SUBRAHMANIYAN and ZHON, 2008; WATERER, 2010).

Din cercetările lui KARP et al.(2002), reiese că după a doua recoltare calitatea producției scade dacă folosim paiele la mulcire.

Mulcirea cu folie de polietilenă se face la plantare, prin așezarea foliei mecanizat, pe

biloane, iar o dată cu acestea se instalează și sistemul de irigare, care este reprezentat prin tuburi prevăzute cu picurătoare (sistem de irigare prin picurare), care asigură apa necesară plantelor. Folia este prevăzută cu fante (orificii) de 8-9 cm diametru, locul unde se plantează stolonii. Distanțele dintre orificii corespund schemei de plantare stabilite. Intervalul dintre biloanele mulcite cu folie se acoperă cu paie. Mulcitul folosit în culturile de căpșun ajută la menținerea umidității solului și la reducerea evapotransirației în perioadele secetoase.

Tehnologia modernă permite confecționarea de folie prin care se infiltrează apa din precipitații și la irigarea prin aspersiune (PAȘCA și BURLACU, 2008).

Figura 3.2.2.2 Mulcirea cu folie albă

Sursa: Fotografie originală

Cea mai folosită folie este cea de culoare neagră care asigură o protecție a solului împotriva buruienilor și combaterea lor fără a folosi erbicide, absoarbe radiațiile solare, ajută la încălzirea solului primavara devreme, reduce eroziunea solului, este o barieră naturală împotriva melcilor, ajută la menținerea umidității solului, reduce pierderile de ingrasaminte din sol (PAȘCA și BURLACU, 2008).

Mulcirea solului cu folie neagră reprezintă o alternativă a îmbunătățirii tehnologiei de cultură a căpșunului (BACIU și colab, 2013).

Primele studii efectuate asupra influenței culorii foliei asupra creșterii, dezvoltării și producției la căpșun, au demonstrat că acestea pot să crească cu peste 45% prin aplicarea foliei de polietilenă ca și mulci (LOCASCIO et al., 1960), acestea datorându-se creșterii temperaturii solului (BOWEN et al., 1968).

Cercetările efectuate de către LAMONT (2004) au demonstrat că diferențele de temperatură obținute prin folosirea foliilor de diferite culori sunt nesemnificative, dar înflorirea și producția au fost favorizate datorită foliei de culoare neagră (SINGH et al., 2007).

Unii cercetători au demonstrat faptul că plantele cultivate pe teren modelat, mulcit cu folie neagră au format mai mulți stoloni comparativ cu cei de pe folia albă sau transparentă, fructele având o greutate mai mare în cazul utilizării foliei de culoare neagră (HIMELRICK, 1982).

În culturile efectuate în câmp deschis, mulcirea cu folie neagră se folosește mai ales pentru stimularea creșterii plantelor și pentru obținerea recoltelor cât mai timpurii (AFLATUNI et al., 1997). Cercetările arată că mulcirea cu folia neagră poate produce un conținut mai scăzut de clorofilă comparativ cu folia albă (KARHU et al., 2007), acest conținut scăzut indicând condiții de cultură nefavorabile (FANIZZA et al., 1991; CHAITANYA et al., 2001), care sunt datorate probabil diferențelor de temperatură mai ales primăvara.

Figura 3.2.2.3 Mulcirea cu folie neagră și paie între biloane

Sursa: Fotografie originală

3.3 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul lucrării a fost cercetarea influenței tipului de mulci și a soiului asupra creșterii și fructificării căpșunului în cultura multianuală în câmp.

Pentru atingerea scopului propus s-au fixat următoarele obiective:

Efectul soiului și a substratului asupra înălțimii tufei (cm);

Efectul soiului și a substratului asupra creșterii tufei;

Efectul soiului și a substratului asupra diametrului tufei (cm);

Efectul soiului și a substratului asupra numărului de frunze de pe plantă;

Efectul soiului și a substratului asupra lungimii foliolei mediene (cm);

Efectul soiului și a substratului asupra lățimii foliolei mediene (cm);

Efectul soiului și a substratului asupra numărului florilor de pe plantă;

Efectul soiului și a substratului asupra legării fructelor (%);

Efectul soiului și a substratului asupra formei fructelor;

Efectul soiului și a substratului asupra culorii fructelor;

Efectul soiului și a substratului asupra uniformității fructelor;

Efectul soiului și a substratului asupra zonei fără achene;

Efectul soiului și a substratului asupra greutății fructelor (g);

Efectul soiului și a substratului asupra înălțimii fructelor (mm);

Efectul soiului și a substratului asupra diametrului fructelor (mm);

Efectul soiului și a substratului asupra zahărului din fructe (0 Brix);

Efectul soiului și a substratului asupra fermității fructelor (kgf/cm2).

3.4 MODUL DE PRELUCRARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR

Observațiile făcute s-au efectuat în localitatea Drăgușeni, județul Satu Mare, în plantația

proprie, timp de două luni, în primăvara anului 2014, iar determinările fizice și chimice efectuate fructelor, s-au făcut în laboratorul de pomicultură de la USAMV Cluj-Napoca.

Măsurătorile și determinările au fost realizate pe un număr de 20 de plante reprezentative

fiecărui soi și tip de mulci, în total analizăndu-se 80 de plante, a câte trei repetiții.

Rezultatele au fost prelucrate statistic cu ajutorul testului ANOVA (analiza varianței), iar interpretarea rezultatelor s-a realizat cu ajutorul testului DUNCAN.

Experiența a fost de tip bifactorial, iar factorii experimentali au fost tipurile de mulci cu două graduări și cultivarul tot cu două graduări.

Factorul A – tipul de mulci

a1– paie

a2 – folie neagră

Factorul B – cultivarul

b1 – ‘Alba’

b2 – ‘Albion’

Figura 3.4.1 Organizarea experienței

Sursa: Fotografie originală

3.5 OBSERVAȚII ȘI DETERMINĂRI EFECTUATE

Pe parcursul desfășurării experienței s-au făcut o serie de observații asupra plantei și a fructelor de căpșun conform datelor UPOV:

Caractere cantitative:

Înălțimea tufei a fost determinată prin măsurători cu ajutorul rigle. Aceste s-au efectuat

de la nivelul coletului până la cea mai înaltă frunză de pe plantă.

Figura 3.3.1 Determinarea înălțimii tufei

Sursa: Fotografie originală

Creșterea tufei – pentru determinarea acestui caracter s-a consultat ghidul UPOV.

Aprecierea s-a făcut prin note de la 1 la 3, în funcție de cum s-a prezentat planta, 1-vertical, 2-semivertical, 3-răspândit.

Figura 3.3.2 Creșterea tufei

Sursa: www.upov.int

Diametrul tufei – a fost determinat cu ajutorul riglei, măsurând lungimea tuturor

Foliolelor.

Figura 3.3.3 Determinarea diametrului tufei

Sursa: Fotografie originală

Numărul de frunze de pe plantă – a fost determinat prin numărarea tuturor fruzelor

în data 11.05.2014. În urma măsurătorilor s-a efectuat media pentru fiecare soi.

Indicele foliar – măsurătorile pentru acest caracter s-au efectuat cu ajutorul riglei, unde

s-a măsurat lungimea și lățimea (cm) foliolei mediene. Frunza pe care s-au făcut măsurătorile a fost foarte bine diferențiată și reprezentativă pentru fiecare soi.

Figura 3.3.4 Determinarea lungimii foliolei mediene

Sursa: Fotografie originală

Numărul de flori de pe plantă a fost determinat prin numărarea florilor de pe fiecare

plantă analizată.

Caractere calitative:

Procentul de legarea a fructelor s-a determinat numărând totalitatea înflorescențelor

pe 20 de plante/repetiție.

Forma fructelor

Figura 3.3.7 Forma fructelor de căpșun

Sursa: www.upov.int

Culoarea fructelor – pentru determinarea acestui caracter s-a consultat ghidul UPOV.

Aprecierea s-a făcut prin note de la 1 la 3, în funcție de culoarea fructelor, 1-uniformă, 2-puțin uniformă, 3-neuniformă.

Figura 3.3.8 Uniformitatea culorii fructelor

Sursa: www.upov.int

Uniformitatea suprafeței

Figura 3.3.9 Uniformitatea suprafeței fructelor de căpșun

Sursa: www.upov.int

Lățimea benzii fără achene

Figura 3.3.10 Lățimea benii fără achene

Sursa: www.upov.int

Greutatea fructelor (g) – a fost determinată prin cântărirea a 20 de fructe pe o balanță

analitică model WPS-C2, rezultatele exprimându-se în grame cu două zecimale, după care s-a calculat masa mediei a fructului pentru fiecare variantă analizată.

Figura 3.3.11 Determinarea greutății fructelor

Sursa: Fotografie originală

Mărimea fructelor (cm) a fost determinată măsurând cu șublerul electronic, model

216094, un număr de 20 de fructe din fiecare variantă, această determinare efectuându-se atunci când fructele au ajuns la maturitatea de consum.

Figura 3.3.12 Determinarea mărimii fructelor (înălțime, diametru)

Sursa:Fotografie originală

Diametrul fructelor (cm) – s-a determinat cu ajutorul șublerul electronic.

Figura 3.3.13 Determinarea diametrului fructelor

Sursa: Fotografie originală

Determinări chimice asupra căpșunelor:

Conținutul în zahăr (0 Brix)–a fost determinat cu ajutrul refactrometrului, tip

MHR04034.

Figura 3.3.14 Determinarea zahărului

Sursa: Fotografie originală

Fermitatea structo-texturală a pulpei (kgf/cm2) – acest caracter a fost determinat cu

ajutorul penetrometrului digital model HPE II Fff. Acest dispozitiv măsoară rezistența pe care o pun fructele la pătrunderea unei piese de penetrație, o anumită perioadă de timp. S-au analizat 20 de fructe, iar din rezultatele obținute s-a calculat fermitatea structo-texturală medie a fructului pentru fiecare variantă analizată.

Figura 3.3.15 Determinarea fermității structo-texturale

Sursa: Fotografie originală

Aprecierea organoleptică a fructelor de căpșun:

Mărimea fructelor (1-3);

Culoarea pulpei (1-6);

Suculența fructelor (1-3);

Gustul fructelor (1-15);

Aroma fructelor (1-6).

Figura 3.3.16 Aprecierea organoleptică a fructelor de căpșun

Sursa: Fotografie originală

CAPITOLUL IV

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Asupra celor două soiuri s-au făcut măsurători privind influența tipului de mulci în ceea ce privește caracterele cantitative, calitative, influențele chimice și gustative.

4.1 CARACTERELE PLANTEI DE CĂPȘUN

Tabelul 4.1.1

Efectul soiului și a substratului asupra înălțimii tufei (cm)

DS5% pentru compararea soiurilor: 3,1.

DS5% pentru compararea substratului: 3,1.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 4,4 – 4,7.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Rezultatele prezentate în tabelul de sinteză permit interpretarea interacțiunii dintre cei doi factori experimentali soi și mulci, discutându-se datele din interiorul tabelului, unde sunt comparațiile dintre cele patru variante reprezentate de soiuri și tipul de mulci. Interacțiunea dintre soiul ‘Alba’ și cele două tipuri de mulci a prezentat cele mai bune rezultate prezentând diferențe semnificative.

În experiența analizată, soiurile de căpșun au influențat înălțimea tufei, diferențele pentru înălțimea tufelor fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Cea mai mare valoare medie a înălțimii tufelor s-a înregistrat la soiul ‘Alba’, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat cele mai mici creșteri. Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ creșterea tufelor la soiurile de căpșuni analizate.

Tabelul 4.1.2

Efectul soiului și a substratului asupra creșterii tufei

DS5% pentru compararea soiurilor: 0,3.

DS5% pentru compararea substratului: 0,3.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 0,4.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Interacțiunea dintre soiul ‘Albion’ și cele două tipuri de mulci a prezentat cele mai bune rezultate prezentând diferențe semnificative.

În experiența analizată, soiurile de căpșun au influențat creșterea tufei, diferențele pentru creșterea tufei fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Soiul ‘Albion’, a prezentat o creștere verticală, creștere în conformitate cu caracteristicile soiului, în timp ce soiul ‘Alba’ a prezentat o creștere semi – verticală. Tipurile de mulci au influențat în mod semnificativ creșterea tufelor la soiurile de căpșuni analizate, substratul cu paie fiind superior celui cu folie neagră.

Tabelul 4.1.3

Efectul soiului și a substratului asupra diametrului tufei (cm)

DS5% pentru compararea soiurilor: 2,3.

DS5% pentru compararea substratului: 2,3.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 3,3 – 3,5.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În tabelul de sinteză sunt prezentante rezultatele interacțiunii dintre cei doi factori

Experimentali, si anume, soiul și substratul utilizat. În experiența analizată, atât soiurile studiate cât și tipurile de substrat nu au influențat în mod semnificativ diametrul tufelor, rezultatele fiind nesemnificative.

Tabelul 4.1.4

Efectul soiului și a substratului asupra numărului de frunze de pe plantă

DS5% pentru compararea soiurilor: 3,1.

DS5% pentru compararea substratului: 3,1.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 4,4 – 4,7.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În tabelul de sinteză sunt redate comparațiile dintre cele patru variante reprezentate de soiuri și tipul de mulci. Cea mai mare valoare medie a numărului de frunze pe plantă s-a înregistrat la soiul ‘Alba’, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat un număr inferior de frunze. Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ numărul de frunze pe plantă la soiurile de căpșun analizate.

Tabelul 4.1.5

Efectul soiului și a substratului asupra lungimii foliolei mediene (cm)

DS5% pentru compararea soiurilor: 1,1.

DS5% pentru compararea substratului: 1,1.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 1,6 – 1,7.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Rezultatele prezentate în tabelul de sinteză permit interpretarea interacțiunii dintre cei doi factori experimentali soi și mulci. Soiurile de căpșun au influențat lungimea frunzei, diferențele pentru acest caracter fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Cea mai mare valoare medie a lungimii frunzelor s-a înregistrat la soiul ‘Alba’, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat cele mai mici dimensiuni. Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ lungimea frunzelor la soiurile de căpșun analizate.

Tabelul 4.1.6

Efectul soiului și a substratului asupra lățimii foliolei mediene(cm)

DS5% pentru compararea soiurilor: 1,0.

DS5% pentru compararea substratului: 1,0.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 1,4 – 1,5.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Comparațiile dintre cele patru variante reprezentate de soiuri și tipul de mulci sunt redate în tabelul 3.6. Interacțiunea dintre soiul ‘Alba’ și cele două tipuri de mulci au înregistrat diferențe semnificative.

În experiența analizată, soiurile de căpșun au influențat lățimea frunzei, diferențele pentru aceasta fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Cea mai mare valoare medie a lățimii frunzei s-a înregistrat la soiul ‘Alba’, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat cele mai mici valori.

Tabelul 4.1.7

Efectul soiului și a substratului asupra numărului florilor de pe plantă

DS5% pentru compararea soiurilor: 6,1.

DS5% pentru compararea substratului: 6,1.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 9,7 – 10,4.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Datele din interiorul tabelului, permit compararea dintre cele patru variante reprezentate de soiuri și tipul de mulci. Interacțiunea dintre soiurile studiate și cele două tipuri de mulci a prezentat diferențe semnificative.

În experiența analizată, soiurile de căpșun au influențat numărului florilor de pe plantă, diferențele pentru acest caracter fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Cea mai mare valoare medie a numărului florilor de pe plantă s-a înregistrat la soiul ‘Alba’, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat un număr mai redus. Tipurile de mulci au influențat în mod semnificativ numărului florilor de pe plantă la soiurile de căpșun analizate.

4.2 CARACTERELE FRUCTELOR DE CĂPȘUN

Tabelul 4.2.1

Efectul soiului și a substratului asupra legării fructelor (%)

DS5% pentru compararea soiurilor: 5,6.

DS5% pentru compararea substratului: 5,6.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 7,9 – 8,4.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Analizând datele din interiorul tabelului, observăm că între cele patru variante reprezentate de soiuri și tipul de mulci există diferențe semnificative.

Soiurile de căpșun au influențat legarea fructelor, diferențele pentru acest caracter fiind semnificativ diferite. Cea mai mare valoare medie procentului deflori legates-a înregistrat la soiul ‘Alba’, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat un procent redus de flori legate. Tipurile de mulci au influențat în mod semnificativ procentul de flori legatela soiurile de căpșun analizate.

Tabelul 4.2.2

Efectul soiului și a substratului asupra formei fructelor

DS5% pentru compararea soiurilor: 0,8.

DS5% pentru compararea substratului: 0,8.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 1,2.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În tabelul de sinteză sunt prezentante rezultatele interacțiunii dintre cei doi factori

experimentali, si anume, soiul și substratul utilizat. În experiența analizată, atât soiurile studiate cât și tipurile de substrat nu au influențat în mod semnificativ forma fructelor, rezultatele fiind nesemnificative.

Tabelul 4.2.3

Efectul soiului și a substratului asupra culorii fructelor

DS5% pentru compararea soiurilor: 0,2.

DS5% pentru compararea substratului: 0,2.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 0,3.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În tabelul de sinteză sunt prezentante rezultatele interacțiunii dintre cei doi factori

experimentali, si anume, soiul și substratul utilizat. În experiența analizată, atât soiurile studiate cât și tipurile de substrat nu au influențat în mod semnificativ culoarea fructelor, rezultatele fiind nesemnificative.

Tabelul 4.2.4

Efectul soiului și a substratului asupra uniformității fructelor

DS5% pentru compararea soiurilor: 0,1.

DS5% pentru compararea substratului: 0,1.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 0,2.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Interacțiunea dintre soiul ‘Alba’ și cele două tipuri de mulci a prezentat cele mai bune rezultate prezentând diferențe semnificative.

În experiența analizată, soiurile de căpșun au influențat uniformitatea fructelor, diferențele pentru acest caracter fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Soiul ‘Alba’, a prezentat fructe uniforme, în conformitate cu caracteristicile soiului, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat fructe neuniforme. Tipurile de mulci au influențat în mod semnificativ creșterea tufelor la soiurile de căpșuni analizate, substratul cu folie neagră fiind superior celui cu paie.

Tabelul 4.2.5

Efectul soiului și a substratului asupra zonei fără achene

DS5% pentru compararea soiurilor: 0,3.

DS5% pentru compararea substratului: 0,3.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 0,4.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În experiența analizată, soiurile de căpșun au influențat lățimea benzii fără achene, diferențele pentru acest caracter fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Soiul ‘Alba’, a prezentat achene pe toată suprafața fructului, în conformitate cu caracterele soiului, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat o porțiune îngustă fără achene. Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ lățimea benzii fără achene la soiurile de căpșuni analizate.

Tabelul 4.2.6

Efectul soiului și a substratului asupra greutății fructelor (g)

DS5% pentru compararea soiurilor: 4,5.

DS5% pentru compararea substratului: 4,5.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 6,3 – 6,7.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Rezultatele prezentate în tabelul de sinteză permit interpretarea interacțiunii dintre cei doi factori experimentali, soi și mulci. Interacțiunea dintre soiuri și cele două tipuri de mulci nu au influențat greutatea fructelor. Tipurile de mulci au influențat în mod semnificativ greutatea fructelor, cea mai mare greutate obținându-se pe substratul de folie neagră.

Tabelul 4.2.7

Efectul soiului și a substratului asupra înălțimii fructelor (mm)

DS5% pentru compararea soiurilor: 2,5.

DS5% pentru compararea substratului: 2,5.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 3,6 – 3,8.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În tabelul de sinteză sunt prezentante rezultatele interacțiunii dintre cei doi factori

experimentali, si anume, soiul și substratul utilizat. În experiența analizată, atât soiurile studiatecât și tipurile de substrat nu au influențat în mod semnificativînălțimea fructelor, rezultatele fiind nesemnificative.

Tabelul 4.2.8

Efectul soiului și a substratului asupra diametrului fructelor (mm)

DS5% pentru compararea soiurilor: 2,3.

DS5% pentru compararea substratului: 2,3.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 3,3 – 3,5.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Rezultatele prezentate în tabelul de sinteză permit interpretarea interacțiunii dintre cei doi factori experimentali soi și mulci. Soiurile de căpșun au influențat diametrul fructelor, diferențele pentru acest caracter fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Cea mai mare valoare medie a diametrului fructelor s-a înregistrat la soiul ‘Alba’, în timp ce soiul ‘Albion’ a prezentat cele mai mici valori. Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ diametrul fructelor la soiurile de căpșun analizate.

Tabelul 4.2.9

Efectul soiului și a substratului asupra zahărului din fructe(0 Brix)

DS5% pentru compararea soiurilor: 0,7.

DS5% pentru compararea substratului: 0,7.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 1,0.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În tabelul de sinteză observăm rezultatele privind interacțiunea dintre cei doi factori experimentali, reprezentați de soi și mulci. Soiurile de căpșun studiate au influențat conținutul de zahăr, diferențele pentru acest caracter fiind semnificativ diferite între cele două soiuri. Cea mai mare valoare medie a conținutul de zahăr s-a înregistrat la soiul ‘Albion’, în timp ce soiul ‘Alba’ a prezentat cea mai mică valoare în ceea ce privește conținutul de zahăr. Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ conținutul de zahăr la soiurile de căpșun analizate.

Tabelul 4.2.10

Efectul soiului și a substratului asupra fermității fructelor(kgf/cm2)

DS5% pentru compararea soiurilor: 4,2.

DS5% pentru compararea substratului: 4,2.

DS5% pentru compararea soiurilor x substratului: 6,0 – 6,4.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Rezultatele prezentate în tabelul de sinteză permit interpretarea interacțiunii dintre cei doi factori experimentali, soi și mulci. Interacțiunea dintre soiuri și cele două tipuri de mulci nu au influențat fermitatea fructelor. Tipurile de mulci au influențat în mod semnificativ fermitatea fructelor, cea mai mare fermitate obținându-se pe substratul de folie neagră.

4.3 APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A FRUCTELOR DE CĂPȘUN

Pentru a fii corespunzătoare din punct de vedere organoleptic, fructele trebuie să îndeplinească o serie de proprietăți organoleptice. Acestea se examinează în condiții specifice, ceea ce presupune o încăpere bine luminată, aerisită, fără mirosuri străine. În sala respectivă se aranjează fructele în funcție de soiuri, ceea ce înseamnă că pe fiecare masă o să fie un alt soi de căpșun. La degustare poate să participe oricine, indicat este ca printre invitați să fie și un specialist.

Pentru lucrarea de diplomă, am efectuat acest experiment, iar examinatorii au fost colegii de an, atât fete cât și baieți, în număr de 48 și două cadre didactice. Pentru experiență s-au folosit fructele soiurilor ‘Alba’ și ‘Albion’. Experiența s-a desfășurat în laboratorul de pomicultură de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj Napoca.

Fiecare examinator a primit un buletin de degustare, unde trebuia să noteze atât aspectul exterior a fructelor, cât și caracterele pulpei. La final toate punctajele au fost adunate și introduse în excel unde au fost efectuate diagrame corespunzătoare fiecărui caracter, după care a urmat interpretarea lor.

Figura 4.3.1 Exemplu de buletin pentru degustare

Sursa: www.upov.int

4.3.1 Interpretarea rezultatelelor obținute în urma determinării

organoleptice pentru soiul ‘Alba’

Mărimea fructelor (1-3)

Figura 4.3.1.2 Mărimea fructelor

Mărimea fructelor, la căpșun, conform normelor UPOV se încadrează în clasele: mică (1), mijlocie (2) și mare (3).

În figura 4.3.1.2 este ilustrat mărimea fructelor conform normelor UPOV. Preferințele consumatorilor, pe sexe, indică faptul că fetele au preferință pentru fructe mari, în timp ce băieții preferă fructele mijlocii-mari. Diferențele între fete și băieți au fost relativ mici.

Culoarea pulpei fructuluide căpșun (1-6)

Figura 4.3.1.3 Culoarea pulpei fructului de căpșun

Culoarea pulpei, la căpșun, conform normelor UPOV poate fi: albicioasă (1), roz deschis (2), roșu portocaliu (3), roșu deschis (4), roșu (5) și roșu închis (6).

Din reprezentarea grafică 4.3.1.3 putem observa că fetele au preferat fructele care au culoarea pulei mai roșie (5,5), iar băieții au preferat cele care au avut culoarea roșie mai deschisă. Diferențele între consumatori, pe sexe, este foarte mică.

Suculența fructelor (1-3)

Figura 4.3.1.7 Suculența fructelor

Conform datelor UPOV, suculența din fructe poate să lipsească (1), să fie moderată (2) sau fructele să fie foarte suculente (3).

În figura 4.3.1.7 observăm că diferenețele între consumatori sunt foarte mici, fetele preferând fructele care au o suculență mai moderată, iar băieții fructele care au foarte puțină suculență.

Gustul fructelor (1-15)

Figura 4.3.1.9 Gustul fructelor

Gustul fructelor este dat de raportul zahăr-aciditate. Notele au fost acordate pe o scară de la 1-15, în funcție de preferințele consumatorilor. Valoarea medie a notelor acordate de fete se încadrează în jurul valorii de 12.5, iar cea a băieților în jurul valorii de 12.1, valoiarea notelor pe sexe fiind foarte apropiată.

În concluzie, putem afirma că fetele au o preferință mai mare pentru soiul Alba, comparativ cu băieții.

Aroma fructelor (1-6)

Figura 4.3.1.10 Aroma fructelor

Notele privind aroma fructelor au fost acordate pe o scară de la 1-6, în funcție de preferințele consumatorilor, 1 însemnând aromă slabă, iar 6 – aromă intensă. Valoarea medie a notelor acordate de fete se încadrează în jurul valorii de 4.95, iar cea a băieților în jurul valorii de 4.75, valoiarea notelor pe sexe fiind foarte apropiată.

În concluzie, putem afirma că fetele consideră soiul Alba ca fiind un soi aromat.

4.3.2 Interpretarea rezultatelelor obținute în urma determinării

organoleptice pentru soiul ‘Albion’

Mărimea fructelor (1-3)

Figura 4.3.2.1 Mărimea fructelor

Mărimea fructelor, la căpșun, conform normelor UPOV se încadrează în clasele: mică (1), mijlocie (2) și mare (3).

În figura 4.3.2.1 este ilustrat mărimea fructelor conform normelor UPOV. Preferințele consumatorilor, pe sexe, indică faptul că fetele au preferință pentru fructe mijlocii spre mari, în timp ce băieții preferă fructele mijlocii. Diferențele între fete și băieți au fost relativ mici.

Culoarea pulpei fructului de căpșun (1-6)

Figura 4.3.2.2 Culoarea pulpei fructului de căpșun

Culoarea pulpei, la căpșun, conform normelor UPOV poate fi: albicioasă (1), roz deschis (2), roșu portocaliu (3), roșu deschis (4), roșu (5) și roșu închis (6).

Din reprezentarea grafică 4.3.2.2 putem observa că fetele au preferat fructele care au culoarea pulei roșiu spre un roșu mai închis, iar băieții au preferat cele care au avut culoarea roșie mai roșie. Diferențele între consumatori, pe sexe, este foarte mică.

Suculența fructelor (1-3)

Figura 4.3.2.7 Suculența fructelor

Conform datelor UPOV, suculența din fructe poate să lipsească (1), să fie moderată (2) sau fructele să fie foarte suculente (3).

În figura 4.3.2.7 observăm că diferenețele între consumatori sunt foarte mici, fetele preferând fructele care au o suculență mai mare, iar băieții fructele care au o suculență mai moderată.

Gustul fructelor (1-15)

Figura 4.3.2.9 Gustul fructelor

Gustul fructelor este dat de raportul zahăr-aciditate. Notele au fost acordate pe o scară de la 1-15, în funcție de preferințele consumatorilor. Valoarea medie a notelor acordate de fete se încadrează în jurul valorii de 14.5, iar cea a băieților în jurul valorii de 13.9, valoarea notelor pe sexe fiind foarte apropiată.

În concluzie, putem afirma că fetele au o preferință mai mare pentru soiul Albion, comparativ cu băieții.

Aroma fructelor (1-6)

Figura 4.3.2.10 Aroma fructelor

Notele privind aroma fructelor au fost acordate pe o scară de la 1-6, în funcție de preferințele consumatorilor, 1 însemnând aromă slabă, iar 6 – aromă intensă. Valoarea medie a notelor acordate de fete se încadrează în jurul valorii de 5.73, iar cea a băieților în jurul valorii de 5.68, valoiarea notelor pe sexe fiind foarte apropiată.

În concluzie, putem afirma că fetele consideră soiul Albion ca fiind un soi aromat.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Experiențele și cercetările întreprinse în scopul realizării obiectivelor lucrării de licență permit elaborarea următoarelor concluzii:

În vederea obținerii unui produs de calitate contează foarte mult cerințele față de factorii de mediu, dar și structura solului. Județul Satu Mare este recomandat pentru cultura căpșunului datorită faptului că în această zonă se află un climat temperat-continental, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 10°C și 12°C, iar precipitațiile având valoarea de 600 mm.

Experința a fost amplasată pe un sol indicat pentru cultura căpșunului de tip luvosol tipic LVti. Acesta conține straturi aproximativ egale de nisip, argilă și praf, care sunt recomandate pentru cultura căpșunului și din acest punct de vedere, în zona Halmeu se cultivă această specie pe suprafețe foarte mari.

Tipurile de mulci, dar și caracterele genetice ale soirilor au influențat în mod semnificativ apariția inflorecențelor. La soiul ‘Alba’ pe folie, în data de 01.04.014, ‘Alba’ pe paie în 10.04.2014, ‘Albion’ pe folie în 07.04.2014, iar la soiul ‘Albion’ pe paie în data de 17.04.2014. Observăm că plantele de la soiul ‘Alba’ mulcit cu folie au înflorit cel mai repede, urmat de soiul ‘Albion’ mulcit tot cu folie. O plantație mulcită cu folie, va înflori mai repede cu cel puțin o săptămână, comparativ cu cea mulcită cu paie.

Analiza productivității, a pus într-o lumină favorabilă soiul ‘Alba’.

Tipurile de mulci au influențat în mod semnificativ greutatea fructelor, cea mai mare greutate obținându-se pe substratul de folie neagră.

Pentru calitatea fructelor s-a remarcat soiul ‘Albion’, care este foarte valoros din punct de vedere calitativ, obținând cele mai mari valori medii la măsurătorile privind conținutul în zahăr de (8.70Brix), urmat de soiul ‘Alba’, cu un conținut în zahăr de (7.50Brix).

Tipurile de mulci nu au influențat în mod semnificativ conținutul de zahăr la soiurile de căpșun analizate.

În ceea ce privește determinările organoloptice, putem să observăm că cel mai bine clasat a fost soiul ‘Albion’, pe cand soiul ‘Alba’ a fost apreciat doar pentru aspectul pe care îl oferă.

BIBLIOGRAFIE

Aflatuni A., R. Kemppainen, A. Heinonen, T. Hakonen, 1997, The effects of a non-cover in combination with different soil mulches in strawberry cultivation, Agric. Food Sci. Finland 6:371-380.

Baciu A., I. Godeanu, S. Cosmulescu, M. Cichi, 2003, Influence of planting distance on strawberry fruit bearing when mulching with black polyetilene film, Lucrări Științifice USAMVB, Seria B XL VI.

Bowen H.J., F. Takatoni, 1968, Bed mulches for strawberries, Calif. Agr. 21 (9):12-13.

Braniște N., Budan S., Budac Mădălina, Militaru Mădălina, 2007, Soiuri de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni create în România, Ed. Paralela 45, Pitești.

Ceaușescu Maria Elena, Vieru Raul, Teodorescu Alexandru, 1982, Cultura și valorificarea căpșunului, Ed. Ceres, București.

Cepoiu N., C. Manolache, S. Țepordei, 2006, Cultura căpșunului în câmp și în spații protejate, Editura Ceres, București.

Chaitanya K. V., D. Sunder, A. Ramachandra Reddy, 2001, Mulberry leaf metabolism under high temperature stress, Biol. Plant. 44:379-384.

Chira Lenuța, 2000, Cultura arbuștilor fructiferi, Ed. M.A.S.T, București.

Darrow G.M., 1996, The Strawberry History, Breeding and Physiology. Holt, Rinehart and Winston, New York.

Fanizza G., L. Ricciardi, C. Bagnulo, 1991, Leaf greenness measurements to evaluate water stressed genotypes in Vitis vinifera, Euphytica 55:27-31.

Hancock J. F., 1992, Plant Evolution and the Origin of Plant Species. Prentice Hall, Englewood, Cabi Publishing.

Hancock J. F., 1999, Strawberries, Cabi Publishing, Vallingford, UK.

Hancock J. F., A. Lavin, J. B. Retamales, 1999, Our southern strawberry heritage, Fragaria chiloensis of Chile, Hortscience, 34:814-816.

Himelrick D. G., 1982, Effect of polyethylene mulch color on soil temperatures and strawberry plant response. Adv. Strawberry Prod. 1:15-16.

Hoza D., M. Velcea, 2011, Cultura arbuștilor fructiferi, Ed. Reintrop ans Straton.

Hoza Dorin, Velcea Marian, 2004, Cultivarea arbuștilor fructiferi – 12 specii pentru o exploatare avantajoasă, Ed. Rentrop & straton, București.

Huntley A. L., 2009, The health benefits of berry flavonoids for menopausal women: cardiovascular disease, cancer and cognition, Maturitas; 63:297-301.

Jiwei R., H.L. Young, J.H. Sae and R.Y.Young, 2013, Sugar and Organic Acid Contents of Day-neutral and Ever-bearing Strawberry Cultivars in High-elevation for Summer and Autumn Fruit Production in Korea, Hort. Environ. Biotechnol. 54(3):214-222.

Karhu S. T., R. Puranen, A. Aflatuni, 2007, White mulch and a south facing position favour strawberry growth and quality in high latitude tunnel cultivation, Can. J. Plant Sci. 87, 317-325.

Karp K., Starast M., Kaldamae H., 2002, Influence of the age of plants and foliar fertilization on the yield of strawberry Cultivar Jonsok under plastic mulch, Acta. Hort. 567-462.

Lamont Jr., 2004, Production of Vegetables, Strawberries and Cut Flowers Using Plasticulture, NRAES, 133-156.

Lantz W., H. Swartz, K. Demchak, S. Frick, 2012, Season Long Strawberry Production with Everbearing, University of Maryland.

Lille T., K. Karp, R. Varnik, 2003, Profitability of different technologies of strawberry cultivation, Aronomy Research 1, 75-83.

Locascio S.J., B.D. Thompson, 1960, Strawberry yield and the soil nutrient levels as affected by fertilizer rate, type of mulch and time of application, Proc. Fla. State Hort. Soc. 73:172-179.

Mitre V., 2007, Pomologie, Ed. Todesco, Cluj Napoca.

Oprea Ștefan, Gavrilă Ropan, 2010, Pomicultură generală, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca.

Pașca Felicia, Bela Scholtz, Constantin Burlacu, 2008, Tehnologia și Managementrul Culturii Căpșunului, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Puia Carmen Emilia, 2006, Fitopatologie Horticola, Ed. RisoPrint, Cluj Napoca.

Rusu Mihai, Mărghitaș Marilena, Mihăiescu Tania, Oroian Ioan, Dumitraș Adelina, 2005, Tratat de agrochimie, Ed. Ceres, București.

Ruxandru Constantin, Stan Gheorghe, 1979, Mecanizarea lucrărilor în pomicultură, Ed. Ceres, București.

Saure M.C., 2005, Calcium translocation to fleshy fruit: its mechanism and endogenous control, Scientia Horticulturae, vol. 105, Issue 1, 65-89.

Seeram N.P., 2008, Berry fruits for cancer prevention: current status and future prospects, J. Agric Food Chem, 56:630-5.

Sestraș R., 2004, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca.

Singh R., R.R. Sharma, R.K. Goyal, 2007, Interactive effects of planting time and mulching on ”Chandler” strawberry (Fragaria x ananassa Duch), Scientia Horticulturae 111, 344-351.

Subrahmaniyan K., W.J. Zhou, 2008, Soil temperature associated with degradable, non-degradable plastic and organic mulches and their effect on biomass production, enzyme activities and seed yield of winter rapeseed (Brassica napus L.), Journal Sustenable Agriculture 32.611-627.

Valerian Severin, Călina Petruța Cornea, 2009, Ghid pentru diagnoza bolilor plantelor, Ed. Ceres, București.

Wang H., G. Cao, R.L. Prior, 1996, Total antioxidant capacity of fruits, J. Agri Food Chem, 44:701-5.

Waterer D., 2010 Evaluation of biodegradable mulches for production of waem season vegetable crops, Can. J. Plant Sci. 90: 737-743.

Pop Delia, 2014, Cercetări privind comportarea unor soiuri de căpșun în sistem clasic și ecologic în condițiile pedoclimatice din depresiunea transilvaniei, Teză de doctorat

***Anuarul statistic al României, 2013, Institutul Național de Statistică

***Direcția Agricolă Satu Mare, 2013.

***OSPA Satu Mare 2012, Oficiul pentru studii pedologice și agrochimice.

***Romanian soil taxonomy system, SRTS, 2012.

***ro.wikipedia.org

***www.fao.org

***www.salvivivai.it

***www.cjsm.ro

***www.googlemaps.com

***www.halmeu.ro

***www.meteoromania.ro

***www.recolta.eu

***www.upov.int