. Cercetari Privind Formele de Coroana Existente In Cultura Ciresului

Capitolul I

Cercetari privind formele de coroana existente in cultura ciresului

Clasificarea formelor de coroana

Forme de coroana pentru livezi superintensive

Modul de formare

Capitolul.II.

Studiul comportarii unor soiuri noi de cires intr-o plantatie moderna

II.2. Material si metoda

II.3. Rezultate si discutii

[NUME_REDACTAT]

42 pagini

=== Lucrare de licenta ===

Capitolul I

Cercetari privind formele de coroana existente in cultura ciresului

Ciresele, primele fructe ale anului, prin continutul ridicat al substantelor biologice active, aspectul atragator si gustul placut racoritor, fac obiectul uneia dintre cele mai eficiente activități comerciale ce se desfășoară începând cu a doua parte a lunii mai si pana in iulie, fara a avea concurenta din partea altor specii pomicole, fiind destinate atât consumului in stare proaspăta, cat si prelucrării industriale in forme multiple.

Din analiza factorilor ecologici si economici din tara noastră rezulta ca o cultura eficienta de cireș se poate infinta numai acolo unde anual se realizează un minim de 1500 de ore de strălucire a a soarelui, 3600°C temperatura globala, 9-ll.50C temperatura medie si peste 600mm precipitații.

Aceste condiții sunt îndeplinite de terenurile plane si dealurile de mica altitudine situate in [NUME_REDACTAT], curbura Subcarpatilor, platforma [NUME_REDACTAT] si partea de vest a Transilvaniei.

O zona favorabila poate include de asemenea dealurile vestice. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] si Almajului. Aici resursele heliotermice sunt ceva mai scăzute datorita reliefului si circulației locale a aerului. In aceste spatii geografice, soiurile sunt fertile, influențând favorabil cresterea si fructificarea cireșului.

Cultura cireșului in grădinile familiale poate fi benefica pe suprafețe mici, in toate zonele unde sunt asigurate un minim de condiții heliotermice si de precipitații.

Cireșul (Prunus avium L) este o specie mai puțin răspândita la noi, deși condițiile de clima si sol sunt deosebit de favorabile pentru a fi cultivat.

Restrângerea ariei de cultura a cireșului a fost influențată de marile probleme care apar la întreținerea plantațiilor si la recoltarea fructelor (datorita inălțimii mari a pomilor), de producția scăzuta si de gradul ridicat de perisabilitate a cireșelor.

Redresarea culturii cireșului in tara noastră a inceput o data cu introducerea noului sortiment de vigoare mijlocie (Bigarreau, Moreau, Lambert compact) si foarte productive (Van, Stelia, Mona, Bing, Sam etc). In acest mileniu, cultura cireșului in sistem intensiv si superintensiv se va extinde mult, deoarece in ultimul timp au fost creați portaltoi de vigoare mica si mijlocie (INMIL, DAMIL, CAMIL), care reduc talia pomilor cu cel puțin 30-35%. Piticirea pomilor, creșterea densității de plantare si alegerea unei coroane adecvate reprezintă priorități si in dezvoltarea acestei culturi.

Clasificarea formelor de coroana

După tipul de plantație, formele de coroana pot fi :

sistemele de coroana utilizate in livezile clasice (piramida etajată originala, piramida etajată modificata., piramida neetajata, piramida neetajaîa modificata, piramida mixta întrerupta, vasul ameliorat, etc)

sistemele de coroana pentru livezile intensive (palmeta etajată cu brațe oblice, palmeta neetajaîa, vasul Sarger, etc)

sistemele de coroana pentru livezile superintensive (tatura trellis sau ypsilon transversal, tufa vas, solen etc)

Forme de coroana utilizate in livezile intensive

Palmeta etajată ca brațe oblice

Fig.I.1. Palmeta etajata cu brate oblice

Are un ax central vertical, pe care se afla 3-4 etaje a cate 2 șarpante opuse si orientate oblic pe direcția rândului. Primul etaj este inserat la 50-70 cm de ia nivelul solului. Distantele dintre etaje variază de la 60 cm pana la 130 cm, in funcție de vigoarea soiului si portaltoiului, tipului de fructificare si alti factori.

Șarpantele acestui etaj pot fi formate din muguri succesivi sau distanțați cu 8-12 cm. In al doilea caz, axul palmetei si șarpantele se dezvolta mai bine. Șarpantele formează cu axul palmetei unghiuri de 45-55' grade. Fiecare șarpanta din etajul I are doua subsarpanîe care se conduc orizontal palisandu-se de prima sarma a spalierului pentru a ocupa spatiui liber dintre șarpantele inferioare ale pomilor vecini.

Palmeta neetajata cu brate oblice

Fig.I.2. Palmeta neetajata cu brate oblice

Diferă de precedenta prin faptul ca șarpantele nu mai sunt cate doua in etaje, ci alternativ, cate una, de o parte si de aîta a axului coroanei, pe direcția rândului si sub un unghi de 55-60° fata de verticala. In total, aceasta palmeta are 10-12 șarpante cu punctele lor de inserție distanțate pe ax la 25-30 cm, încât intre șarpantele suprapuse de aceeași parte, distantele sunt de 50-60 cm. Pe șarpante nu se găsesc subsarpante ci numai ramuri de rod si de semischelet. Trunchiul are inaltimea de 30-50 cm.

[NUME_REDACTAT]

Fig.I.3. [NUME_REDACTAT]

Este o coroana conceputa si realizata in Franța de Sarger pentru soiurile de cireș cu unghiul de ramificare mare, altoite pe franc sau mahaleb. Pomii se conduc cu un trunchi mic (0.5m) si un ax scurt (34-40cm) pe care se prind in spirala trei șarpante, dirijate sub un unghi de inserție de 50-550. Pe fiecare subsarpanta se formează trei subsarpanre orizontale.

Forme de coroana pentru livezi superintensive

[NUME_REDACTAT], realizată pentru prima dată în Australia, la Stațiunea de Cercetări pentru Irigații din Tatura, este o forma de coroană formată dintr-un trunchi scurt de 40-50 de cm, și două brațe conduse oblic spre intervalul dintre rânduri la un unghi de ramificare de 29-41°.

Pomii se plantează des pe rând, la distanțe de aproximativ un metru și prin palisarea brațelor pe spalier, se formează două panouri oblice care captează o mare cantitate de lumină. Coroana este cunoscută și sub numele de Y transversal sau Ypsilon transversal și a găsit numeroase adaptări la diferite cerințe tehnologice diverse.

Cu toate că unii autori au arătat că forma de coroană [NUME_REDACTAT], întârzie cu aproximativ un an intrarea pomilor pe rod, este cunoscut faptul că producția obținută este superioară celorlalte forme de coroană realizându-se constant producții care depășesc 30 de tone/ha. Acest fapt se datorează în primul rând creșterii valorii indicelui foliar și a volumului de frunziș pe unitatea de suprafață: 4.500-6.000 m3/ha la [NUME_REDACTAT] față de numai 3.000-5.000 m3/ha la palmetă și ax vertical.

Crește de asemenea, gradul de acoperire al solului la 55-70% față de numai 35-40%, la coroanele menționate. Altfel spus, coroana [NUME_REDACTAT] realizează o bioconversie superioară a energiei luminoase la nivelul aparatului foliar al pomului, fapt reflectat pe deplin prin nivelul producțiilor obținute.

Această formă de coroană poate fi aplicată cu succes și la nivelul exploatațiilor agricole mici și mijlocii existente în țara noastră, permițând valorificarea superioară a unor suprafețe reduse de teren. Distanțele de plantare variază între 5,0-6,0 m, între rânduri și 1,0-1,5 m, între pomi pe rând, obținându-se o densitate de 1.111-2.000 pomi/ha.

O serie de cercetări întreprinse la Catedra de Pomicultură din cadrul Facultății de Horticultura, București (Stanică și Dumitrașcu, 1998) și-au propus studierea posibilităților de simplificare a tehnologiei de formare a coroanei [NUME_REDACTAT] și a comportării unor soiuri de păr pe rădăcini proprii.

După plantare, vergile se scurtează la 50 de cm înălțime, iar în cursul lunii mai, se aleg câte doi lăstari viguroși pentru formarea brațelor. în primul an după plantare, pomii se lasă să crească liber în vederea fortificării.

In primăvara anului II se instalează sistemul de susținere. Pe plan mondial se folosesc diferite sisteme de susținere, realizate cu stâlpi din beton sau lemn tratat, dispuși sub forma literei V sau A. Pe stâlpii de susținere se dirijează apoi sârmele care vor permite formarea planurilor vegetale înclinate.

Cercetările din țara noastră au permis realizarea unui spalier format din doi stâlpi metalici care se intersectează la 50 de cm de la sol (spalier în formă de X). Punctul de intersecție este prevăzut cu un bolț care creează posibilitatea reglării unghiului de ramificare, iar la 100 de cm de la sol, între cei doi stâlpi s-a montat un distanțier orizontal.

Acest distanțier are rolul de a consolida spalierul și în același timp, permite stabilirea unghiului de ramificare a brațelor și deci a unghiului format de cele două planuri înclinate

Fig.I.4.Forma de coroana [NUME_REDACTAT]. Sistem de sustinere tip USAMV

Alături de distanțele de plantare între rânduri, unghiul de ramificare este direct proporțional cu vigoarea combinației soi-portaltoi. Cu cât se vor planta pomi de vigoare mai mare cu atât distanțele de plantare și implicit unghiul de ramificare al brațelor vor fi mai mari.

In funcție de unghiul dorit, fermierul poate alege lungimea corespunzătoare a distanțierului care va consolida poziția celor doi spalieri. Spalierul prezintă patru rânduri de sârmă pe fiecare plan care se întind în vederea palisării lăstarilor. Intinderea sârmelor se poate face eficient cu întinzătoare Tenax. Intinzătorul permite blocarea firului de sârmă cu ajutorul unor bolțuri și eliberarea acestuia după dorință, fără să i se afecteze proprietățile fizico-mecanice.

Incepând din anul al doilea de la plantare se trece la efectuarea lucrărilor de palisare.Inainte de pornirea în vegetație se face palisarea brațelor în poziție oblică folosind aparate de legare cu bandă din plastic, tip [NUME_REDACTAT] HTB, aparate de legare cu fir, tip MAX HRF sau foarfeci de legat, cu fir metalic plastifiat.

Aducerea brațelor în poziție oblică se realizează prin răsucirea acestora, conducerea încrucișată sau prin efectuarea unor incizii transversale. O parte dintre ramificațiile existente pe brațe se palisează oblic față de direcția brațelor, pentru completarea panoului vegetal. După palisare, se aplică tăierile de formare în uscat, care constau in eliminarea ramurilor concurente și a celor cu poziție verticală (epitoni).

La sfârșitul lunii mai, se face o intervenție în verde importanta care constă în eliminarea lăstarilor concurenți și ciupirea la 4-5 frunze a lăstarilor epitoni pentru oprirea creșterii și pentru formarea unor ramuri de rod anticipate. în luna iunie, în perioada creșterii intensa a lăstarilor, se face o nouă palisare a lăstarilor neciupiți pentru acoperirea zonelor libere de pe panouri. In anii următori, se continuă lucrările de palisare a brațelor pe panourile oblice urmărindu-se ajungerea lor în partea de sus a spalierului. In același timp, se palisează ramificațiile de pe brațe la un unghi de 45 de grade, față de acestea, în planul panoului. In timpul vegetației se fac două intervenții în verde pentru ciupirea lăstarilor epitoni și transformarea lor în elemente de semischelet și rod.

La sfârșitul anilor 3-4 de la plantare, formarea coroanei este încheiată, aceasta prezentând două panouri oblice cu suprafață mare, cu o grosime care nu depășește 0,50-0,75 m.

[NUME_REDACTAT] Trellis merită să fie extinsă în plantațiile pomicole moderne din țara noastră datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă:

coroana [NUME_REDACTAT] permite valorificarea a peste 46% din intensitatea luminoasă, asigurându-se o iluminare uniformă a tuturor elementelor coroanei.

producția se remarcă printr-un nivel cantitativ ridicat, depășind 30 t/ha la păr, în condiții de tehnologie obișnuită și fără irigare.

calitatea fructelor este deosebită datorită pătrunderii luminii în coroană, a creșterii randamentului fotosintetic și a realizării unui raport optim între aparatul foliar și fructe.

caracteristicile constructive ale coroanei permit de asemenea, realizarea unor densități superioare la unitatea de suprafață și deci folosirea intensivă a terenului.

folosirea spalierului metalic cu distanțier permite realizarea cu ușurință a unghiului optim de înclinare a brațelor, ales în corelație cu specia, vigoarea asociației soi-portaltoi, fertilitatea solului etc.

pentru realizarea rapidă a elementelor coroanei și stimularea intrării pe rod se impun lucrări și operații în verde care constau în ciupirea lăstarilor epitoni supranumerari la 4-5 frunze, în cursul lunii mai și repetarea acestei operații asupra anticipaților formați; în a doua parte a perioadei de creștere intensă (sfârșitul lunii iunie) se face palisarea lăstarilor epitoni neciupiți pentru completarea spațiilor libere din coroană.

Multiplele calități ale acestei forme de coroană o recomandă pentru extinderea rapidă în plantații de tip industrial și la nivelul exploatațiilor pomicole mici și mijlocii.

Tufa vas este o formă de coroană răspândită în diferite zone de producție la speciile sâmburoase. La noi în țară, această coroană a fost experimentată în anii '80, în cultura superintensivă a vișinului la Ferma didactică Băneasa (N. Cepoiu). Ulterior a fost extinsă la alte specii sâmburoase: cais, cireș (N. Cepoiu și colab., 1996), piersic, prun (G. Hoza și colab. 2003) sau chiar la măr (E Stanică și colab. 1998, 2002), în Catalania coroana este folosită pe scară largă în cultura intensivă a cireșului.

Coroana prezintă un trunchi scurt de 10 – 20 cm și un număr de 4-5 brațe, conduse oblic spre exterior exclusiv prin intervenții de tăiere în verde, obținându-se în final o formă deschisă de talie redusă 2,0 – 2,5 m înălțime la majoritatea speciilor, până la 2,5 – 3,0 m la cais și prun. Avantajele acestei coroane sunt multiple și ele constau în simplitatea formării și întreținerii, talia redusă, buna iluminare a elementele coroanei, economicitate.

Distanțele de plantare recomandate sunt corelate cu vigoarea speciei, variind între 3,0-3,5 mx 1,0-1,5 m la vișin și 4,0-4,5 n x 3,0-3,5 m la cais și prun. Cercetările efectuate la Catedra de Pomicultură din București au arătat că plantarea la distante mai mici a speciilor viguroase duce dupa 4-5 ani la umbrirea reciproca a pomilor pe rand.

Fig.I.5. Tufa vas

Tufa spaniola ([NUME_REDACTAT])

Ramurile numeroase ajuta la reducerea vigorii pomului, reducand talia pomului se usureaza intretinerea coroanei si recoltarea fructelor. Ca urmare a reducerii taliei pomului, lumina patrunde mai usor datorita coroanei formate corespunzator favorizand calitatea fructelor. In plus, o densitate mare a pomilor asigura productii ridicate si timpurii.

Modul de formare

Fig.I.6. La plantare Fig.I.7. Anul I Fig.I.8. Anul II

Fig.I.9. Anul III

Fig.I.10. La maturitate. Taierea anuala

Fasonarea la plantare

Pomii trebuie plantati la distante cuprinse intre 2.4m si 3m intre pomi pe rand si 4.5-5m intre randuri, in functie de soi, portaltoi si utilajele de plantare. Scurtarea se va face la 0.3m – 0.8m deasupra solului in functie de inaltimea dorita a ramurilor de ordinul 1 si de prezenta mugurilor sub taietura. Se vor aduce lastarii in crestere spre orizontalizare pentru a obtine unghiuri mari de crestere, ceea ce favorizeaza cresterea viguroasa.

Taierea primelor ramuri in perioada primului sezon de crestere 

Permite primelor ramuri sa creasca 0.5-0.6m in lungime. Ramurile se vor taia la 16 cm deasupra primei taieri. Se doreste o crestere viguroasa a pomului de aceea se va astepta ca ramurile sa aiba dimensiunea dorita pentru a executa taierea.

Ramurile trebuie sa fie taiate toate la acelasi nivel. Aceasta este singura taiere in timpul primului sezon.

Aplecarea ramurilor  (optional)

Se pot plasa 2 ancore paralele pe ambele parti ale randului. Ancorele trebuie sa fie in primul sezon de repaus dupa plantare. Ramurile secundare ar trebui sa fie bine dezvoltate pana in tomna la caderea primei frunze. Sistemul de ancore poate fi detasat la sfarsitul primului sezon de crestere.

Scurtarea ramurilor secundare la a doua infrunzire

Pana in toamna primului an ramurile au crescut 0.5-0.6 m lungime. Se va astepta pana cand pomul va inflori, pentru a le scurta la 25 cm.

Daca cresterile nu sunt suficient de mari la momentul respectiv, se va astepta pana se va ajunge la dimensiunea dorita. Toate taierile trebuie facute la acelasi nivel.

Scurtarea ramurilor tertiare la a doua infrunzire

La sfarsitul primaverii, ramurile tertiare ar fi trebuit sa creasca in jur de 60 cm lungime. Exceptand ramurile centrale si orizontale, se vor taia toate la 25 cm deasupra taierii anterioare. Toate taierile trebuie facute la acelasi nivel.

Ramurile orizontale sunta lasate sa fructifice. Ramurile centrale sunt lasate intacte pentru a forta cresterea pomului dupa care se va elimina cand pomul va incepe sa fructifice.

Acestea sunt ultimele taieri de formare ale pomului. Taierea poate fi adoptata la varietatile cu cresteri mai reduse cum ar fi : Bing, Lapinus sau portaltoi de vigoare mare cum ar fi Mazzard si Mahaleb.

Rarirea pentru o buna patrundere a luminii.

La sfarsitul primaverii, unele ramuri trebuie rarite pentru a permite patrunderea luminii. Se aleg ramuri verticale, viguroase pentru a fi eliminate in timp ce ramurile mai putin viguroase sunt lasate sa fructifice.

Din acest punct, rarirea ramurilor este un proces continuu care este necesar la fiecare taiere.

In acelasi timp reduce cresterea viguroasa. Pana cand pomii incep sa fructifice, fertilizarile vor trebui sa fie reduse astfel incat pomul sa nu aiba cresteri mai mari de 0.6 m.

Taierea la maturitate(dupa recoltare sau perioada de repaus)

Renoirea lemnului pentru fructificare

La maturitate, ramurile secundare sau tertiare devin ramuri de schelet permanente.

Fructele cresc fara dezechilibre, ramuri care pot fi inlocuite vor creste in ramurile de schelet. Pentru a mentine marimea fructelor, lemnul pe care fructifica trebuie reanoit regulat.

Fig.I.11. Formarea coroanei Tufa spaniola

Fig.I.12. Tufa spaniola

Capitolul.II.

Studiul comportarii unor soiuri noi de cires intr-o plantatie moderna

II.1.Justificare temei si obiective

In lucrarea de fata, principalele obiective pentru efectuarea unui studiu privind comportarea unor soiuri noi intr-o plantatie moderna au fost :

1. Infintarea unei colectii cu soiuri noi de cires ;

2. Realizarea unor plantatii intensive, cu intretinere inierbata a solului, mulcirea pe rand cu Agrotextil si irigate prin picurare ;

3. Simplificarea formarii coroanei tufa vas la cires

4. Studierea comportarii soiurilor noi de cires din punct de vadere agroproductiv.

II.2. Material si metoda.

Descrierea soiurilor existente in plantatie experimentala :

Katalin.Este un soi care se matureaza la 7-8 zile dupa soiul Bing, culoarea pulpei este rosu spre mahon cu un gust placut acid.

Pomul este rezistent la rupere, cu o buna fermitate, cu toate astea fermitatea sa este mai mica fata de soiul Linda sau Margit.

Soiul da recolte bune, pomii avand ramuri lungi care usureaza recoltarea.

[NUME_REDACTAT] un soi care se matueaza la 10 zile dupa soiul Bing, are o inflorire mai tardiva fiind totusi sensibil la ingheturile tarzii de primavara.

Pomul este rezistent la rupere, fructele sunt ferme si carnoase, au o durata de viata mai mare dupa recoltare, se pastreaza mai bine.

Fig.II.2.1. [NUME_REDACTAT]

Vega.Soiul a fost adus in cultura la Institutul de [NUME_REDACTAT] din Ontario, Vineland.

Fructele sunt mari si ferme, avand pulpa carnoasa cu un gust dulce.

Pomul este de talie mica, constituind un avanjaj la recoltare , ferm rezistent la rupere, fructele raman pe pom pana la coacere.

Fig. II.2.2. [NUME_REDACTAT]

Regina.Soi de buna calitate, avand perioada de maturare tardiva, Fructele sunt de calitate buna,cu pulpa dulce, infloreste tarziu, avand o rezistenta la frigurile tarzii de promavara.

Pomul este rezistent la rupere, pentrufructificare este bine sa se gaseasca un bun polenizator cum ar fi Kordia.

Fig.II.2.3 [NUME_REDACTAT]

Burlat.Este un soi productiv, infloreste in luna mai , fructul are pulpa rosie-purpurie, cu o fermitate medie, mai redusa decat soiul Bing, cu o aroma excelenta.

Pomul este de vogoare moderata, polenizeaza bine cu soiul Bing.

Fig.II.2.4. [NUME_REDACTAT]

Germersdorf.Pomul este de vigoare mare, are coroana larga conica, inalta, usor pletoasa, infloreste odata cu aparitia frunzisului.

Fructul are forma cordiforma cu partea dorsala bombata, pulpa este rosie-sangerie, suculenta, gust dulce.

Soi rezistent la ger si seceta, este rustic, mediu productiv, se matureaza in perioada 25 iunie – 5 iulie, are o productivitate buna.

Se folosesc ca polenizatori : Van, Boambe de cotnari., este de origine din Germania.

Hedelfinger.Pomul este de vigoare mare, avand o coroana sferica sau larg conica, originar din Germania.

Fructul are forma cordiforma-alungita, cu epiderma rosie inchisa la maturitatea deplina, pulpa pietroasa, suculenta, semiaderenta la sambure, gust dulce.

Soi rezistent la ger, productivitate buna, fructele sunt de buna calitate, rezistente la pasrare si transport, productivitae buna..

Fig. II.2.5. [NUME_REDACTAT]

Boambe de Cotnari.Soi autohton, foarte valoros, de vigoare mare, autosteril, produce abundent si constant.

Fructul este mare, cordiform, rotunjite cu pielita de culoare galben aurie, cu pete roz rosietice pe o mare parte din suprafata. Pulpa pietroasa, galbuie, cu sucul slabcolorat, suculenta, dulce si armonios acidulata, neaderenta la sâmbure de calitate foarte buna pentru masa, dulceturi si compoturi..

Se recolteaza in a doua jumatate a lunii iunie. Se altoieste pe mahaleb pentru zonele cu precipitatii de 500-550 mm (sudul tarii), pe cires franc (Prunus avium) din soiurile [NUME_REDACTAT], Hedelfinger si portaltoiul vegetativ C12.

Ca polenizatori se poate folosi Van.

Fig.II.2.6. [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT].Pomii sunt vigurosi si fructifica preponderent pe buchete de mai, fructele sunt mari, cordiforme si de culoare rosu inchis. Pulpa este pietroasa, gustul excelent.

Se recolteaza in decada a doua a lunii iunie.

Fig.II.2.7. [NUME_REDACTAT]

Sam.Pomul are vigoare mijlocie spre mare, formează ramuri de schelet groase, fructifica pe buchete de mai, are fructe mari, sferice globuloase, usor aplatizate, cu pulpa semipietroasă, cu gust satisfăcător, bun pentru industrializare. Soiul este rezistent la crăpare și se maturează în prima decadă a lunii iunie.

Fig.II.2.8. [NUME_REDACTAT]

Van.Soi cu fructe mari, scurt-cordiforme. Culoarea fructelor este rosu-purpuriu, iar pulpa este pietroasa, neaderenta la sâmbure.

Se maturizeaza în ultima decada a lunii iunie.

Se altoieste pe aceeasi portaltoi ca si soiul Boambe de Cotnari, pe mahaleb pentru zonele cu precipitatii de 500-550 mm (sudul tarii), pe cires franc (Prunus avium) din soiurile [NUME_REDACTAT], Hedelfinger si portaltoiul vegetativ C12.

Fig.II.2.9. [NUME_REDACTAT]

Rivan.Soi de vigoare medie-mare, coroana larg piramidala, cu cresteri moderate, bine garnisita cu ramuri de rod, pedunculul lung si subtire, lemnul si mugurii au o rezistenta mijlocie la ger. Fructul este mijlociu, cordiform – aplatizat, cu pielita de culoare rosie. Pulpa semi-pietroasa, dulce, acidulata.Se recolteaza în a II a jumatate a lunii mai.

Se altoieste pe mahaleb pentru toate zonele de cultura, pe cires franc (Prunus avium) din soiurile [NUME_REDACTAT], Hedelfinger si portaltoiul vegetativ C12.

Se folosesc ca polenizatori, Van, Bing.

Fig.II.2.10. Schema de plantare

Plantarea a fost executata in perioada 11 – 13 aprilie 2005 la distanta de 5 m intre randuri si 2 m intre pomi pe rand. Portaltoiul folosit a fost mahalebul.

Mahalebul (Cerasus mahaleb), răspândit în [NUME_REDACTAT], Meridională și [NUME_REDACTAT], destul de heterogen, este pretabil pentru terenurile uscate și sărace dar bine drenate, este sensibil la asfixia radiculară, este rezistent la calcarul activ, crește bine în pepinieră și imprimă o vigoare ceva mai mică, precocitate și o calitate mai bună a fructelor

La plantarea pomilor, s-a administrat la groapa compost de frunze, radacinile pomilor au fost mocirlite in gunoi de grajd proaspat, gropile au fost executate manual, pe dimensiunea 60/60/60 cm.

Dupa plantare s-a instalat un material care are rol de mulci, Agrotextil, impiedica cresterea buruienilor pe randul de pomi, nemaifiind nevoie de prasile manuale pe rand.

Datorita culorii sale (negru) ajuta la incalzirea mai rapida a solului primavara, inhiband cresterea si dezvoltarea buruienilor.

Se doreste cresterea densitatii pomilor la hectar, datorita aparitiei soiurilor de vigoare mijlocie, a portaltoilor de vigoare mica

S-a urmarit cresterea ramurilor de-a lungul celor 2 ani de viata de la plantarea pomilor, evolutia habitusului pomilor, modul in care au evoluat ramurile de rod , procentul de legare , numarul de flori, procentul de legare in anul 2007

S-a urmarit influenta portaltoiului asupra cresterilor pomilor si asupra soiurilor aflate in cultura.

S-a urmarit de asemenea influenta sistemului de intretinere al soluluio inierbat asupra evolutiei pomilor.

S-a instalat sistemul de irigare prin picurare care permite administrarea apei aproape de radacina pomului, realizandu-se si o economie a apei.

S-a executat inierbarea intervalelor cu gazon (Lolium perene) pentru a reduce pierderea de apa si de spalare a elementelor nutritive.

In primii 3-4 ani forma de coroana adoptata la aceasta plantatie va fi tufa vas, dupa ce va incepe sa fructifice si se vor forma sarpantele necesare, se vor alege 2 sarpante cu pozitia perpendiculara pe rand, astfel incat sa se realizeze conversia ramurii tufa vas in ypsilon transversal.

Fig.II.2.11. Pomii in primul an de la plantare inainte de cupirea lastarilor

Fig.II.2.12. Pomii dupa ciupirea lastarilor

In anul I de de la plantare al pomilor s-au executat 2 ciupiri in timpul vegetatiei, pentru a evita taierile in uscat care duc la o risipa de substante de rezerva si pentru a obtine coroana mai repede.S-a executat tunderea ierburilor perene in functie de cresterea lor, de cate ori a fost nevoie.

]

.Fig.II.2.13.Sistemul de irigare prin picurare.

Fig.II.2.14.[NUME_REDACTAT] inainte de ciupirea lastarilor

Fig.II.2.15.[NUME_REDACTAT] dupa ciupirea lastarilor

Fig.II.2.16.[NUME_REDACTAT] inainte de ciupire

Fig.II.2.17.[NUME_REDACTAT] dupa ciupire

S-au facut tratamenta impotriva padichelui negru(Myzus cerasi) cu produsele: Mospilan, Fastac.

.

Fig.II.2.18.[NUME_REDACTAT] avand atac de Myzus cerasi

Pentru formarea coroanei s-au ales doua ramuri viguroase care s-au condus sub forma coroaneitufa vas pentru ca in urmatorii ani sa se ajunga la forma de coroana Ypsilon transversal. S-au folosit pentru conducere bete de bambus si de alun pentru orientarea ramurilor pe directia dorita

Fig.II.2.19.Palisarea ramurilor in forma literei [NUME_REDACTAT].II.2.20.Palisarea ramurilor in forma literei [NUME_REDACTAT].II.2.21.Palisarea ramurilor in forma literei [NUME_REDACTAT].II.2.22.Palisarea ramurilor in forma literei Ypsilon

S-au facut masuratori privind cresterea lastarilor, talia pomilor si inaltimea trunchiului.

S-a facut o inventariere a ramurilor de rod pentru a vedea cum vor evolua in anul urmator

Fig.II.2.23.Pomii in luna aprilie inainte de inflorire in anul II de la plantare

Fig.II.2.24.[NUME_REDACTAT] la inflorire

In decursul acestor doi ani, am urmarit: cresterea ramurilor de rod, numarul lor fata de celalalt an, evolutia taliei pomilor, evolutia ramurilor de rod, numarul de flori in anul 2007 si procentul de legare in anul 2007, modul in care reactioneaza soiurile din plantatie la ciupirile in verde.

.II.3. Rezultate si discutii

II.3. 1.Creșterea lăstarilor la cireșul condus ca tufă-vas

II.3.1.1.Lungimea totala a lastarilor

Din punct de vedere al lungimii totale a lastarilor,in anul 2006 soiul Boambe de Cotnari a avut cele mai mari cresteri, fiind urmat de soiul Sam, Ulster, Burlat, Katalin, Vega, Germesdorf, Regina. Soiul cu cele mai mici cresteri a fost soiul Van.

In anul 2007 s-a evidentiat soiul Ulster, avand cele mai mari cresteri, urmand soiul Katalin, Burlat, Sam, Kordia, Rivan, Vega, Germesdorf, [NUME_REDACTAT] cu cele mai mici cresteri au fost soiurile Vega si [NUME_REDACTAT] II.3.1.1. Lungimea totala a lastarilor

Graficul II.3.1.1.

Fig.II.3.1.[NUME_REDACTAT]

Fig.II.3.2.[NUME_REDACTAT]

II.3.1.2.Lungimea medie a lastarilor

In anul 2006, din punct de vedere al lungimii medii al lastarilor s-a remarcat soiul Boambe de Cotnari urmat de Germesdorf, Ulster, Rivan.

Soiul care a avut cele mai mici a fost Regina, fiind un soi care are cresteri moderate.

In anul 2007 Cresterile cele mai mari au fost inregistrate la soiul Katalin, fiind urmat de Burlat, Ulster, Kordia, Vega, Germersdorf. Cele mai mici cresteri in 2007 le-a avut soiul Boambe de cotnari si Van.

Tabelul II.3.1.2. Lungimea medie a lastarilor

Graficul 1.2

.II.3.1.2.Numarul de lastari

In anul 2006, numarul cel mai mare de lastari l-a avut soiul Boambe de Cotnari, urmand soiul Sam, Ulster, Kordia, Burlat, Rivan. Cel mai mic numar de lastari a fost inregistrat la soiul Van.

In anul 2007 soiul Ulster a avut cel mai mare numar de lastari, urmand soiul Sam, Katalin, Rivan. Cel mai mic numar de lastari in 2007 a fost gasit la soiul Regina.

Tabelul II.3.1.2. Numarul de lastari formati in timpul unui sezon de crestere

Graficul II.3.1.2.

II.3.2.1.Talia pomilor la cireșul condus ca tufă-vas
In anul 2006 talia cea mai mare a fost inregistrata la soiul Rivan, urmat de soiul Regina, Burlat, Katalin, Ulster, Van. Inaltimea cea mai mica a fost la soiul Vega.

In anul 2007 soiul cu cea mai mare talie a fost a fost soiul Regina, dupa el urmand soiul Rivan, Katalin, Burlat, Ulster, etc.

Talia cea mai mica a fost determinata la soiul Vega.

Tabelul II.3.2.1.

Graficul II.3.2.1.

.

II.3.3.Evolutia formarii ramurilor de rod ramurilor de rod

II.3.3.1.Evolutia formarii pintenilor

In 2006 soiul cu cel mai mare numar de pinteni a fost Katalin, fiind urmat de Sam, Rivan, Vega. Numarul cel mai mic a fost inregistrat la soiul Regina.

In 2007 souil Ulster a avut cel mai mare numar de pinteni, dupa el uramnd soiul Soiul cu cel mai mic numar de pinteni a fost Vega.

Tabelul. II.3.3.1.

Graficul II.3.3.1.

Fig.II.3.3. [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT].II. 3.3. [NUME_REDACTAT]

II.3.3.2.Evoluia formarii buchetelor de mai

In 2006 soiul Vega a numarul cel mai mare de buchete de mai, dupa el urmand soiul Van, Boambe de Cotnari, Ulster, Germersdorf. Cel mai mic numar a fost determinat la soiul Burlat.

In 2007 numarul cel mai mare de buchete de mai a fost gasit la soiul Boambe de Cotnari, fiind urmat de soiul Germersdorf, Ulster, Kordia. [NUME_REDACTAT] a inregistrat din nou cel mai mic numar de buchete de mai, mai mic decat anul precedent

Tabelul II.3.3.2

Graficul II.3.3.2.

II.3.3.3 Evolutia formarii ramurilor mijlocii

In anul 2006 soiul Burlat a inregistrat cel mai mare numar de ramuri mijlocii, fiind urmat de soiul Rivan, Ulster, Kordia, Sam. [NUME_REDACTAT] si soiul Vega au inregistrat cel mai mic numar de ramuri mijlocii.

In anul 2007 numarul cel mai mare de ramuri mijlocii a fost determinat la soiul Ulster, dupa el urmand soiul Sam,Rivan, Kordia, Burlat, Boambe de Cotnari. Cel mai mic numar de ramuri mijlocii avand soiul Vega.

Tabelul II.3.3.3.

Graficul II.3.3.3.

II.3.4.1.Numarul de flori din anul 2007

Cel mai mare numar de flori in anul 2007l-a avut soiul Boambe de Cotnari fiind cunoscut ca fiind un soi care infloreste din abundenta, urmat de [NUME_REDACTAT], Katalin, Van, Regina, Kordia.

Cel mai mic numar de flori l-a avut soiul Rivan.

Tabelul II.3.4.1.

Graficul 4.1

II.3.4.2.Numarul de fructe legate in anul 2007

In anul 2007 cel mai mare numar de fructe legate l-a avut soiul Boambe de Cotnari, fiind un soi care fructifica din abundenta, urmat de soiul Van, Vega, Katalin.

Cel mai mic numar de fructe legate l-a avut soiul Germesdorf, fiind un soi autosteril, are nevoie de anumiti polenizatori

Tabelul II.3.4.2.

Graficul II.3.4.2.

II.3.4.3.Procentul de legare din anul 2007

In anul 2007 cel mai mare procent de legare a fost inregistrat la soiul Van, dupa el urmand soiul Boambe de [NUME_REDACTAT], Rivan, Burlat.

Cel mai mic procent de legare l-a avut soiul Germesdorf.

Tabelul II.3.4.3.

Graficul II.3.4.3.

II.3.Concluzii si recomandari.

Concluzii

1.S-a constatat ca forma de coroana utilizata in cultura a favorizat cresterea si fructificarea .

2.S-a constataca numarul tratamentelor inpotriva daunatorilor trebuie marit.

3.S-a constatat ca ciupirile in verde au favorizat cresterile, ajutand la formarea rapida a coroanei si intrarea pe rod.

4.S-a constatat ca sistemul de irigare prin picurare este eficient realizand dozarea la radacina pomului.

5.[NUME_REDACTAT], a avut cel mai bun procent de legare.

6.S-a constatat ca sistemul de inierbare a solului pe intervalele dintre randuri ajuta pomii sa valorifice substantele nutritive din sol, totodata putandu-se intra pe intervale sa se faca tratamentele necesare.

Recomandari

1.Se recomanda marirea numarului de ciupiri in verde pentru a se grabi formarea coroanei.

2.Se recomanda instalarea sistemului antigrindina cu stalpi de sustinere.

3.Se recomanda palisarea ramurilor pentru intrarea mai rapida a pomilor pe rand.

4.Se recomanda fertilizarea foliara pentru obtinerea unui plus de productie si pentru marirea indicelui foliar.