CERCETĂRI PRIVIND CREȘTEREA RASEI BĂLłATĂ ROMÂNEASC Ă PENTRU PRODUCłIA DE LAPTE ÎN EXPLOATAłII DE DIFERIT E DIMENSIUNI DIN AREALUL JUDEłULUI MUREȘ… [618770]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETER INARĂ
CLUJeNAPOCA
ȘCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI BIOTEHNOLOGII

Ing. PÉTERFI LAJOS

REZUMAT AL TEZEI
DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND CREȘTEREA RASEI BĂLłATĂ ROMÂNEASC Ă
PENTRU PRODUCłIA DE LAPTE ÎN EXPLOATAłII DE DIFERIT E
DIMENSIUNI DIN AREALUL JUDEłULUI MUREȘ

CO.glyphqGHDUCĂTOR ȘTII.glyphqGHȚIFIC:
Prof.univ.dr.ing.MUREȘA3glyph44zc GHEORGHE

CLUJX3glyph44zcAPOCA
2010

II
CUPRI3glyph44zcS TEZA REZ.

I3glyph44zcTRODUCERE …………………………………………… …………………………………………… …….12……VII
PARTEA IXA
Capitolul 1.IMPORTA3glyph44zcȚA CREȘTERII TAURI3glyph44zcELOR ………………………………….14
1.1.Actualități și perspective privitoare la creșt erea taurinelor ………………………..17
1.2.Situația creșterii taurinelor pe plan mondial …………………………………………… 19
1.2.1.Evoluția efectivelor de taurine pe plan mond ial……………………………20
1.2.2.Producția, consumul de lapte și produse lacta te pe plan mondial……..27
1.2.3.Producția și consumul de carne pe plan mondial ……………………………32
Capitulul 2. SITUAȚIA CREȘTERII TAURI3glyph44zcELOR Î3glyph44zc ROMÂ3glyph44zcI A ………………..35
2.1. Evoluția efectivelor de taurine în România…. …………………………………………42
2.2. Producția de lapte și carne în România……. …………………………………………… 47
2.3. Direcții și obiective în creșterea taurinelor în România……………………………49
2.4.Obiectivele ameliorării taurinelor…………. …………………………………………… …53

PARTEA A IIXA

CREȘTEREA RASEI BĂLȚATĂ ROMÂ3glyph44zcEASCĂ PE3glyph44zcTRU PRODUCȚIA DE
LAPTE Î3glyph44zc EXPLOATAȚII DE DIFERITE DIME3glyph44zcSIU3glyph44zcI
DI3glyph44zc JUDEȚUL MUREȘ

Capitolul 3. SCOPUL LUCRĂRII, MATERIALUL BIOLOGIC
ȘI METODELE DE LUCRU …………………………………………… ……………….56…….VIII
3.1. Scopul cercetării……………………….. …………………………………………… ………….56…….VIII
3.2. Materialul biologic studiat………………. …………………………………………… ……..57……VIII
3.3. Obiectivele și activitățile de cercetare…… …………………………………………… …58……VIII
3.4. Metodologia de lucru folosită…………….. …………………………………………… …..60…….IX
Capitolul 4. CREȘTEREA TAURI3glyph44zcELOR Î3glyph44zc JUDEȚUL MUREȘ ……………………63……..X
4.1. Caracterizarea condițiilor geoeclimatice și soc ioeeconomice a
județului Mureș, zona unde seau efectuat cercetări le……………………………………..65… ….X
4.2. Rasa Bălțată românească de tip Simmental în județ ul Mureș…………………….72……XII
Capitolul 5. STUDIUL TEH3glyph44zcOLOGIILOR DE EXPLOATARE A
TAURI3glyph44zcELOR, RASA BĂLȚATĂ ROMÂ3glyph44zcEASCĂ Î3glyph44zc FERME CU
DIFERITE TIPURI CO3glyph44zcSTRUCTIVE DE ADĂPOSTURI ……………………………….77…..XIII

III
5.1. Ferma Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru C reșterea
Bovinelor Târgu Mureș X S.C.D.C.B. Tg Mureș ………………………………………..77.. …..XIII
5.1.1.Descrierea tehnologiilor de exploatare și a t ipurilor constructive
utilzate la ferma S.C.D.C.B. Tg Mureș………….. ………………………………..78……..XII I
5.1.2.Concluzii parțiale, propuneri de modernizare ș i de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la S.C.D.C.B. Tg Mureș……. ………………………………89…….XIV
5.2. S.C. SA3glyph44zcAGRA S.A. ferma SEUCA …………………………………………… ……..91…….XV
5.2.1.Descrierea tehnologiilor de exploatare și a t ipurilor constructive
utilzate la S.C. SANAGRA S.A. Ferma SEUCA…….. ………………………..91……XV
5.2.2.Concluzii parțiale, propuneri de modernizare ș i de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la S.C. SANAGRA S.A………. …………………………..102……XVI
5.3. Ferma S.C. TAKXAGROZOOT S.R.L …………………………………………… …105…..XVIII
5.3.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilzate la ferma S.C.TAKeAGROZOOT S.R.L………. ………………………105….XVIII
5.3.2.Concluzii parțiale, propuneri de modernizare ș i de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la S.C. TAKeAGROZOOT S.R.L.. …………………..112…..XIX
5.4. Ferma S.C.MOBA3glyph44zcA S.R.L …………………………………………… ……………….114…..XXI
5.4.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilzate la ferma S.C. MOBANA S.R.L……………. …………………………….114…..XXI
5.4.2.Concluzii parțiale, propuneri de modernizare ș i de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la S.C. MOBANA S.R.L…….. …………………………119…..XXII
5.5. Ferma MAKKAI LASZLO …………………………………………… ……………….120……XXII
5.5.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilzate la ferma MAKKAI LASZLO……………….. …………………………..120…..XXII
5.5.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la ferma MAKKAI LASZLO…….. ……………………124….XXIII
5.6. Ferma CSIZMADIA GHEORGHE …………………………………………… ……126….XXV
5.6.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilzate la ferma CSIZMADIA GHEORGHE…………… …………………….126….XXV
5.6.2.Concluzii parțiale, propuneri de modernizare ș i de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la ferma CSIZMADIA GHEORGHE… …………….130…XXVI
5.7. Ferma S.C. AGROXPAP S.R.L …………………………………………… …………..133…XXVII
5.7.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilzate la ferma S.C. AGROePAP S.R.L…………. ………………………….133…XXVII

IV
5.7.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la ferma S.C. AGROePAP S.R.L.. ……………………136…..XXVII
5.8. Ferma TORKOS ALEXA3glyph44zcDRU …………………………………………… ……….139…..XXVIII
5.8.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilzate la ferma TORKOS ALEXANDRU……………. ……………………..139….XXVIII
5.8.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la ferma TORKOS ALEXANDRU…. ……………. .142…..XXIX
Capitolul 6. PRI3glyph44zcCIPALELE Î3glyph44zcSUȘIRI MORFOLOGICE ȘI PRODU CTIVE
ALE TAURI3glyph44zcELOR DE RASĂ BĂLȚATĂ ROMÂ3glyph44zcEASCĂ Î3glyph44zc OPT FERM E
DE DIFERITE DIME3glyph44zcSIU3glyph44zcI DI3glyph44zc JUDEȚUL MUREȘ …………………………………144……XXX I
6..1. Principalele însușiri morfologice a taurinelo r de rasă Bălțată
românească în fermele luate în studiu …………………………………………… ………….145……XXXI
6.1.1.Principalele însușiri morfologice a taurinelo r exploatate
în ferma S.C.D.C.B. Tg Mureș…………………… ………………………………………….14 9
6.1.2. Principalele însușiri morfologice a taurinelor explo atate
la S.C. SANAGRA S.A . ferma SEUCA………………………………….. ……………..150
6.1.3. Principalele însușiri morfologice a taurinelo r exploatate
în ferma S.C. TAKeAGROZOOT S.R.L……………….. ………………………………..151
6.1.4. Principalele însușiri morfologice a taurinelo r exploatate
în ferma S.C.MOBANA S.R.L……………………… ……………………………………….153
6.1.5. Principalele însușiri morfologice a taurinelo r exploatate
în ferma MAKKAI LASZLO………………………… ……………………………………..154
6.1.6. Principalele însușiri morfologice a taurinelo r exploatate
în ferma CSIZMADIA GHEORGHE……………………. ……………………………….155
6.1.7. Principalele însușiri morfologice a taurinelo r exploatate
în ferma S.C.AGROePAP S.R.L………………….. ……………………………………….156
6.1.8. Principalele însușiri morfologice a taurinelo r exploatate
în ferma TORKOS ALEXANDRU……………………. ………………………………….157
6.2. Principalele însușiri fenotipice privind produ cția de lapte
ale vacilor de rasă Bălțată românească, în fermele luate în studiu ……………..162……XXXII
6.2.1.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C.D.C.B. Tg Mureș…168
6.2.2.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C. SANAGRA S.A…174
6.2.3. Principalele indici a producției de lapte la ferma
S.C.TAKeAGROZOOT S.R.L……………………….. ………………………………….. .178

V 6.2.4.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C. MOBANA S.R.L………..182
6.2.5.Principalele indici a producției de lapte la ferma MAKKAI LASZLO…………..186
6.2.6. Principalele indici a producției de lapte la ferma CSIZMADIA GHEORGHE …….190
6.2.7.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C. AGROePAP S.R.L………194
6.2.8.Principalele indici a producției de lapte la ferma TORKOS ALEXANDRU…..197
6.3. Principalii indici de reproducție la populația de taurine în
fermele luate în studiu …………………………………………… ………………………………………..200. ….XXXV
6.3.1. Vârsta primei fătări……………………. …………………………………………… …………..200…..XXXV
6.3.2. Intervalul dintre fătări……………….. …………………………………………… …………..202…..XXXV
6.3.3. Repausul mamar…………………………. …………………………………………… …………205…..XXXVI
6.3.4. Indicele de natalitate…………………. …………………………………………… ……………209…XXXVII
Capitolul 7 EFECTUL U3glyph44zcOR FACTORI DE MEDIU ASUPRA PROD UCȚIEI
DE LAPTE LA PRIMIPARE …………………………………………… …………………………………..219…XXXV II
7.1 Influența vârstei primei fătări asupra principal ilor indici a producției de lapte,
la vacile primipare de rasă Bălțată românească, în f ermele luate în studiu………………..210…XXXV II
7.2.Influența sezonului și lunii de fătare asupra principalilor indici a producției de
lapte, la vacile primipare, de rasă Bălțată româneasc ă, în fermele luate în studiu……….215..XXXLX
Capitolul 8. STRUCTURI FAMILIALE ȘI EFECTUL ACESTOR A
ASUPRA U3glyph44zcOR I3glyph44zcDICI Î3glyph44zc DIRECȚIA PRODUCȚIEI DE LAPTE,
LA POPULAȚIILE DE TAURI3glyph44zcE CRESCUTE Î3glyph44zc FERMELE STUDIA TE,
DI3glyph44zc JUDEȚUL MUREȘ. …………………………………………… …………………………………………223 ……XLI
8.1. Principalii indici al producției de lapte, la vacile de rasă Bălțată românească,
pe structuri familiale de semisurori, după tată….. …………………………………………… ……..224……XLI
8.2. Valoarea de ameliorare a taurilor folosiți în f ermele analizate…………………………..235. …..XLII
Capitolul 9.CO3glyph44zcCLUZII GE3glyph44zcERALE ȘI RECOMA3glyph44zcDĂRI …………………………………242….XLIV
Bibliografie …………………………………………… …………………………………………… ………………..246…XLVIII
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
SUMMARY OF Ph.D THESIS

VI

I3glyph44zcTRODUCERE

Creșterea bovinelor reprezintă o ramură de producți e a agriculturii de importanță
deosebită, deoarece furnizează cel mai mare volum d e produse animale necesare omului,
cea mai mare cotă de materie primă pentru industria alimentară și industria ușoară.
Obținerea unor producții sporite și de calitate sup erioară, conform cerințelor pieții,
stă în atenția specialiștilor în zootehnie, care pr in munca lor în domeniul cercetării,
contribuie la îmbunătățirea și perfecționarea tehno logiilor de creștere, întreținere,
furajare și ameliorare.
În țările U.E. tendința actuală este reducerea numă rului de taurine și compensarea
producției animaliere prin creșterea producției, fo losind metode moderne de ameliorare
și de îmbunătățire a tehnologiilor de exploatare. C a urmare, agricultura mondială a
cunoscut în ultimii ani o dezvoltare în toate domen iile, marcată de un proces de
intensificare, specializare pe ramură și de concent rare pe direcție de producție, de
creștere a productivității muncii și de reducere a consumurilor specifice.
Aferent celor prezentate, referitor la situația act uală și de perspectivă a creșterii
taurinelor în țara noastră, principalele obiective vizează, în primul rând, creșterea
parametrilor funcționali ai exploatațiilor existent e, îmbunătățirea potențialului genetic și
aplicarea unor tehnologii de creștere și exploatare moderne.
În acest context se înscrie și lucrarea de față pri n care neeam propus să aducem o
mică contribuție la cunoașterea stadiului actual de creștere a taurinelor în județul Mureș.
Cercetările au avut drept scop aprecierea potențial ului morfoeproductiv, a
condițiilor de creștere a rasei Bălțată românească pentru producția de lapte, în exploatații
de diferite capacități, din arealul județului Mureș , fiind studiate următoarele teme:
creșterea taurinelor în județul Mureș, studiul tehn ologiilor de exploatare a taurinelor de
rasa Bălțată românească în ferme cu diferite tipuri constructive de adăposturi, studiul
unor caractere morfologice și productive a taurinel or de rasă Bălțată românească, efectul
unor factori de mediu asupra producției de lapte la primipare, structuri familiale în
populațiile de taurine crescute în fermele studiate din județul Mureș.
Elaborarea tezei de doctorat se bazează pe rezultat ele cercetărilor proprii efectuate
în perioada 2006e2009 și este structurată în două p ărți, 9 capitole și conține 254 pagini,
75 tabele, 130 figuri și 113 titluri bibliografice.
Partea I conține studiul bibliografic privind situa ția creșterii taurinelor pe plan mondial,
european și național, partea a IIea, cuprinde cerce tările proprii, structurate în 6 capitole.

VII

PARTEA A IIXA

CAPITOLUL 3.
SCOPUL LUCRĂRII, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI
METODELE DE LUCRU

3.1. SCOPUL CERCETĂRII

Având în vedere că rasa Bălțata românească deține o pondere de peste 80 % în
structura de rasă a taurinelor crescute în exploata ții private din județul Mureș, am
considerat ca necesar și de actualitate efectuarea unor studii privind nivelul productiv, al
stadiului actual de ameliorare a populațiilor, a te hnologiilor de exploatare practicate și a
tipurile constructive existente în această zonă.

3.2.MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT

Pentru realizarea obiectivelor de cercetare au fost luate în studiul 8 ferme de
diferite capacități și forme de organizare, situate în zone diferite ale județului Mureș.
În aceste ferme, populațiile de taurine sunt de ras ă Bălțată românească exploatate
pentru producția de lapte. Fermele dețin atât vacil e aflate în producție cât și tineretul
aferent, fiecare având ca obiectiv principal obține rea producției de lapte, în cantitate și de
calitate în condiții de eficiență maximă. Cele opt ferme studiate au fost: Stațiunea de
Cercetare și Dezvoltare Pentru Creșterea Bovinelor Tg Mureș (S.C.D.C.B. Tg Mureș),
S.C. Sanagra S.A., S.C. TakeAgrozoot SRL, S.C. Moba na SRL, Ferma Makkai Laszlo,
Ferma Csizmadia Gheorghe, S.C.AgroePap S.R.L, Ferma Torkos Alexandru.

3.3.OBIECTIVELE ȘI ACTIVITĂȚILE DE CERCETARE

Cercetările seau efectuat conform planului și temat icii propuse, în perioada 2006e
2009, realizând numeroase și aprofundate investigaț ii, datele obținute fiind prelucrate
statistic și în urma rezultatelor obținute seau ela borat o serie de concluzii referitoare la
tehnologiile existente, cu aplicații în creșterea r asei Bălțată românească pentru producția
de lapte.

VIII

OBIECTIVELE ȘI ACTIVITĂȚILE DE CERCETARE:

/head2right ANALIZA CONDIȚIILOR GEOeCLIMATICE ȘI SOCIO e ECONOM ICE A
JUDEȚULUI MUREȘ , ZONA UNDE SeA EFECTUAT CERCETĂRIL E:
Studiul condițiilor de mediu, (microclimat),
Analiza potențialului agricol, al județului Mureș,
Studiul evoluției efectivelor și a performanțelor de producție.ale taurinelor
/head2right STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE EXPLOATARE ȘI TIPURILOR
CONSTRUCTIVE EXISTENTE ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU ( 2325
capete din care:1065 cap. vaci, 203 cap. juninci ge stante)
Tehnologia de creștere și e xploatare aplicată,
Rațiile furajere administra te,
Tipurile constructive exist ente,
Dotarea tehnică și material ă.
/head2right STUDIUL CARACTERISTICILOR MORFOLOGICE (997 capete, pe lactație I,
II, III și peste): o înălțimea la g reabăn, cm
o înălțimea la crupă, cm
o perimetrul toracic, cm
o adâncimea toracelui, cm
o lungimea corpului, cm
o lungime oblică a corpului, cm
o masa corporală, kg
/head2right STUDIUL PRINCIPALILOR ÎNSUȘIRI FENOTIPICE PRIVIND
PRODUCȚIILE DE LAPTE (951 capete pe LN și LT):
o durata lactației, zile
o lapte, kg
o grăsime, % , kg
o proteină, %, kg
/head2right STUDIUL UNOR INDICI DE REPRODUCȚIE (771 capete)
o vârsta primei fătări , zile
o intervalul dintre fătări, zile
o repausul mamar, zile
o indicele de natalitate, %
/head2right EFECTUL UNOR FACTORI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE LA
PRIMIPARE (274 capete vaci primipare):
o vârsta primei fătări,
o efectul sezonului și al lunii de fătare
o structuri familiale de semisurori, după tată
/head2right VALOAREA DE AMELIORARE A TAURINELOR FOLOSIȚI LA
ÎNSĂMÂNȚARE ARTIFICIALĂ (17capete tauri): e metoda de apreciere a
valorii de ameliorare ce nu ține cont de influența mamelor e metoda comparării cu
contemporanele.

3.4.METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITĂ

Datele primare privind măsurătorilor corporale și î nsușirile productive în direcția
producției de lapte au fost sistematizate, prelucra te și interpretate prin metode statistice
specifice unor astfel de cercetări. Sea calculat: m edia,varianța, abaterea standard, eroarea

IX

standard a mediei, coeficientul de variabilitate. P entru compararea probelor S8a folosit
testul “t ” (testul student). Sea calculat Valoarea de ameliorare a taurilor folosiți la IA în
fermele studiate prin metoda de apreciere a valorii de ameliorare ce nu ține cont de
influența mamelor e metoda comparării cu contempora nele.

CAPITOLUL 4.
CREȘTEREA TAURI3glyph44zcELOR Î3glyph44zc JUDEȚUL MUREȘ

În județul Mureș sunt întrunite condițiile pedoecli matice favorabile pentru
creșterea ierbivorilor rumegătoare și nerumegătoare : taurine, ovine, caprine, bubaline și
cabaline.

4.1.CARACTERIZAREA CONDIȚIILOR GEOeCLIMATICE ȘI SOC IOeECONOMICE A
JUDEȚULUI MUREȘ, ZONA UNDE SeAU EFECTUAT CERCETĂRIL E

Relieful județului este foarte variat, climatul est e temperatecontinental cu
temperaturi medii anuale 8e9oC, precipitații anuale neuniform repartizate, varii nd între
550 mm/ane1200 mm/an.
Din suprafața agricolă, 45% este reprezentată de pă șuni și fânațe(185 818 ha).
Evoluția efecivelor de taurine în județul Mureș est e prezentată în tabelul 1. Se
poate observa o scădere a efectivului total de bovi ne cu 58,3 % față de 1990 și o scădere
a efectivului matcă de 35,4 %. În județul Mureș Băl țata românească reprezintă 81,5 %
din efectivul total de taurine.
Tabelul 1
Dinamica efectivelor de bovine în județul Mureș
Dynamics of cattle herds Mures county
Anul de referință/ Reference year
Specificare/
Specification 1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bovine total din
care (capete)/
cattle, in which 184 100 71 270 77 943 85 325 90 642 94 043 96 894 94 254 76 786
Efectiv matcă
(capete)/ cows and
heifers 75 712 48 181 52 833 56 166 59 511 60 025 59 895 57 198 48 900
Sursa/Source DADR Mureș
Dacă în anul 2000 numărul de însămânțări a fost 32 247, numărul lor a crescut în
2006 la 57 834, reprezentând 95 % din efectivul mat că, după care se poate observa o
scădere (tabelul 2).

X

Tabelul 2
Evoluția însămânțărilor artificiale în județul Mure ș
Evolution of the artificial insemination in Mures C ounty
Anul/
Year Matca
(cap)/
cows and
heifers
(head) IA 1/
Artificial
insemination % IA din
Matca/
Percentage Consum
M.S.C.doze/
Consumer
frozen sperm Consum
M.S.C. /IA
Consumer
frozen
sperm/A.I. Consum
M.S.C.
/gestație
Consumer
frozen
sperm/
pregnancy
2000 48.181 32.247 66,93 62.603 1,2 2,2
2001 50.887 37.640 73,97 69.521 1,1 2,1
2002 52.833 42.068 79,62 72.195 1,1 2,08
2003 56.166 44.872 79,89 74.617 1,09 2,00
2004 59.511 52.581 88,36 84.345 1,07 1,72
2005 60.025 56.163 93,57 88.924 1,06 1,75
2006 59.895 57.834 96,56 87.292 1,04 1,77
2007 57.198 48.607 84,98 72.433 1,04 1,53
2008 48.900 43.333 88,61 63.297 1,01 1,59
M.S.C. e material seminal congelat; IA e Însămânță ri artificială Sursa/Source OARZ Mureș
Numărul de vaci aflate în controlul oficial al prod ucței de lapte a scăzut în
perioada 2000 e2005 cu 65,2 %, observând ulterior o creștere, în perioada 2006e2008
(tabelul 3) Tabelul 3
Dinamica efectivelor de taurine în COP, pe rase
The dynamics of Bovine livestock per race in offici al control of production
Efectiv în COP /Livestock OCP
d.c. pe rase/ race Anul/
Year Efectiv
matcă
capete
cows and
heifers
(head) Total/
Whole BR BNR MH B MO % COP
din matcă/
Percentage
of cows
and
heifers
2000 48181 13 513 12 190 177 1 146 28,0
2001 50887 9 967 9 055 139 773 19,6
2002 52833 5 633 4 650 11 935 27 10,6
2003 56166 4 695 3 553 174 916 30 22 8,3
2004 59511 4 658 3 529 168 931 11 19 7,8
2005 60025 4 709 3 610 184 863 9 43 7,8
2006 59895 5 240 3 975 198 1005 7 55 8,7
2007 57198 8218 5908 487 1727 33 63 14,3
2008 48900 9689 7298 537 1743 17 94 19,8
Sursa/Source OARZ Mureș/AGCTJM Tg Mureș
BReBălțată românească (Romanian Spotted); BNReBălța tă cu negru românesc (Romanian Black
and White); MHe Metiși Holstein (Metis Holstein); B eBrună (Brown Swiss); MOe
Montbeliarde(Montbeliard)
Media producției de lapte, grăsime, proteină în din amica aniilor 2000e2008 la rasa
Bălțata românească din județul Mureș este prezentat ă în tabelul 4. (în anul 2008 a fost de
4762 kg lapte cu 187 kg grăsime și 157 kg proteină) .

XI

Tabelul 4
Numărul lactațiilor, media producției de lapte , gr ăsime, proteină
în anii 2000e2008 la rasa Bălțată românească în jud ețul Mureș
.glyphqGHumber of lactation, average milk production, fat, protein in the years 200082008
for the Romanian Red Spotted Cow in Mures County

Anul de referință / Reference year Specificare/
Specification 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Lactații încheiate/
Lactation averag 3156 2651 2620 2820 2671 2578 2530 2963 4228
Lapte kg/Milk kg 3633 4048 4435 4790 4813 4951 4949 4715 4762
Grăsime kg/ Fat kg 131 155 178 189 188 195 199 185 187
Grăsime %/Fat % 3.6 3.82 4.01 3.94 3.9 3.94 4.02 3.92 3.93
Proteină kg/ Protein kg 128 140 149 149 158 164 155 157
Proteină %/Protein % 3.16 3.16 3.12 3.09 3.18 3.32 3.29 3.29
Sursa/Source OARZ Mureș; AGCTJM Tg Mureș

4.2.RASA BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ DE TIP SIMMENTAL ÎN JUD EȚUL MUREȘ

Rasa Bălțata românească se caracterizează printreun aspect exterior plăcut cu cap
de mărime mijlocie (30% din talie), cu trunchi lung , larg și adânc, linie superioară
dreaptă, cu membre lungi și robuste. Culoarea robei este alb cu galben, capul, membrele
și smocul cozii fiind albe. Zonele pigmentate având o gamă largă de nuanțe de la galben
deschis, chiar roșu
Dacă până în anii ´80 majoritatea crescătorilor au preferat animalele Bălțată cu
galben, după folosirea încrucișării de infuzie cu r asa Red Holstein pentru îmbunătățirea
și ameliorarea producției de lapte și aptitudinii r asei pentru lapte, seau schimbat
preferințele crescătorilor, aceștia preferând anim alele cu robă bălțată alb cu roșu.
În cea ce privește forma de organizare a fermelor în județul Mureș se pot
diferenția două tipuri de ferme:
• ferme de subzistență, cu un efectiv redus de vaci d e lapte, exploatate de obicei, în
condiții extensive, asigurând condiții de adăpostir e în adăposturi construite din
cărămidă, întreținere în sistem legat, asigurând fu rajarea cu fân și concentrate (în
timpul stabulației) și prin pășunat, în timpul veri i, mulsul este manual, laptele fiind
folosit pentru alăptarea vițelului, în consumul fam iliar, și numai în cantități mici
este valorificat prin vânzarea directă la consumato ri și în industria prelucrătoare.
• ferme specializate pentru producerea de lapte sau c arne (ultimul find prezent întreo
proporție foarte mică). În aceste ferme, cu un efec tiv mai mare, scopul principal

XII

este producerea laptelui de calitate care se valori fică prin livrare la procesatori. În
aceste ferme vacile sunt întreținute în grajduri co nstruite pentru acest scop, aplicând
diferite tehnologii de întreținere, animalele fiind în general întreținute în stabulație
liberă (în fermele nou construite). Furajarea vacil or se face cu mai multe sortimente
de furaje, în funcție de posibilitatea economică a fermierilor, furaje suculente,
porumb siloz, semifân, fân, concentrate, furaje pro teice, șroturi, minerale, etc. În
aceste ferme se aplică mulsul mecanic la bidon sau în construcții speciale amenajate
pentru acest scop, dotate cu săli de muls.

CAPITOLUL 5.

STUDIUL TEH3glyph44zcOLOGIILOR DE EXPLOATARE A TAURI3glyph44zcELOR
RASA BĂLȚATĂ ROMÂ3glyph44zcEASCĂ Î3glyph44zc FERME CU DIFERITE TIPURI
CO3glyph44zcSTRUCTIVE DE ADĂPOSTURI

Studiile seau efectuat în opt ferme de creșterea ta urinelor de rasă Bălțată
românească exploatate pentru producția de lapte, ex ploatații cu diferite forme de
proprietate, cu dotare tehnicoematerială, diferită, aplicând tehnologii diferite de
exploatare.
5.1.FERMA STAȚIUNII DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENT RU
CREȘTEREA BOVINELOR TÂRGU MUREȘ e S.C.D.C.B. TG MUR EȘ

S.C.D.C.B. Tg Mureș este singura unitate de Stat di n județul Mureș, care are ca
scop creșterea taurinelor de rasă Bălțată româneasc ă, aparținând A.S.A.S. e Academia de
Științe Agricole și Silvice "GHEORGHE IONESCU e ȘIȘ EȘTI"

5.1.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C.D.C.B. Tg Mureș
La începutul anului 2008 efectivul total a fost de 420 capete, din care 196 capete
vaci de lapte. În ferma Ernei sunt 8 adăposturi din care numai 4 sunt populate. Efectivul
de vaci se întreține în două adăposturi cu pereți d in cărămidă, având o lungime de 70,0 m
și o deschidere de 10,50 m în sistem legat, cap la cap, cu alee centrală de furajare, legate
cu lanț Grabner. Lungimea standului este de 190 cm, deci este un stand mijlociu, cu o
lățime de 110 cm, cu o pantă a pardoselii de 1%. Pa rdoseala standului este din cărămidă.
Evacuarea dejecțiilor se face manual. Furajarea vac ilor se face diferențiat de
anotimpuri cu diverse sotimente de furaje.

XIII

Începînd cu luna iunie a anului 2009 sea terminat m odernizarea sălii de muls,
existentă încă din anii ´80 – sală de tip brăduleț 2×10 De Laval În anul 2009, adăpostul
cu lungime de 70,00 m și o deschiderea de 10,50 m a fost transformat pentru întreținerea
în stabulație liberă a vacilor, în cușete de odihnă individuale, cu 84 de locuri, amplasate
pe două rânduri, cu o alee de circulație la mijloc. Furajarea vacilor se face în padoc.
Cușetele au lungimea de 220 cm și o lățime de 125 c m.
Maternitatea funcționează pe principiul totul plin e totul gol, după un ciclu de
fătare urmează curățirea mecanică, dezinfecție și o pauză de 10e14 zile. În adăpost sunt 3
module de cîte 7 locuri, vacile fiind întreținute î n sistem legat, pe standuri mijlocii de
210 cm, vițeii fiind întreținuți în același adăpost în perioada colostrală, în boxe
individuale cu dimensiuni de 70×118 cm, după care s unt întreținuți în boxe colective
amplasate în exteriorul adăpostului. Înțărcarea viț eilor se face la vârsta de 4 luni, condiția
esențială a înțărcării este greutatea minimă de 120 kg. Consumul mediu de lapte până la
înțărcare, este de 500e550 kg. Tineretul femel, du pă înțărcare, până la greutatea de
20e250 kg sunt crescute în stabulație liberă, în co lectivități de 15e30 capete. După această
greutate tineretul femel de reproducție este întreț inute în sistem legat.
În timpul verii, tineretul este crescut în tabără d e vară, fără suplimente de furaje.

5.1.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la S.C.D.C.B. Tg Mureș.

Pentru buna organizare a tehnologiei de exploatare a vacilor de lapte, tot efectivul
de vaci trebuie să fie întreținut în stabulație lib eră cu muls centralizat, în sala de muls
care, presupune finalizarea modernizării a încă unu i grajd. Aplicarea tehnologiei de
creștere în stabulație liberă are ca rezultat reduc erea forței de muncă, îmbunătățirea
igienei corporale, îmbunătățirea regimului de mișca re și a indicelor de reproducție.
În caz contrar, fluxul tehnologic aplicat vacilor e xplotate pentru producția de lapte
este ineficientă: jumătate fiind întreținut în sist em legat și mulse la bidon.
Tineretului femel de înlocuire cu o greutate de pes te 250 kg se crește în sistem
legat care este improprie pentru această categorie. Existând în fermă două adăposturi
nefolosite unde se pot caza tineretul taurin în st abulație liberă, în cușete individuale de
odihnă. Aceste adăposturi se pot moderniza cu inves tiții mici.
Pentru a asigura cantitatea de furaje necesară unei rații echilibrate trebuie
îmbunătățită tehnologia de producere a furajelor, p entru a sporii producțiile pe unitate de

XIV

suprafață, concomitent cu îmbunătățirea parcului de mașini și utilaje necesare.
O problemă majoră este îmbunătățirea igienei în gra jduri și gestionarea gunoiului
de grajd ca fertilizant organic, care în condițiile fermei de la S.C.D.C.B. Tg Mureș se
realizează cu deficiențe mari.

5.2. S.C. SANAGRA S.A. FERMA SEUCA

Societatea a fost înființată în anul 2000, prin pri vatizarea fermelor Seuca și
Botorca cu scopul de a asigura laptele necesar prel ucrării pentru S.C. Sanlacta S.A.,
(unitate pentru prelucrarea laptelui).

5.2.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilzate la S.C. SA3glyph44zcAGRA S.A. FERMA SEUCA

Populația de taurine exploatată pentru lapte este d e rasă Bălțată românească
rezultată prin încrucișarea taurinelor din tulpina Simmental infuzată cu rasa Red
Holstein. Până în anul 2006, vacile de lapte au fos t întreținute în sistem legat, mulse la
bidon. La începutul anului 2008 efectivul taurin a fost de 1130 capete.
În urma reorganizării, la finele anului 2006, tiner etul taurin a fost concentrat la
ferma Botorca și vacile de lapte în ferma Seuca. Fe rma a fost modernizată beneficiind de
un proiect SAPARD. Începând cu anul 2007, vacile de lapte sunt întreținute în stabulație
liberă, furajate cu furaj unic din stoc, mulsul efe ctuânduese în sală de muls.
Efectivul de vaci de lapte de 522 capete, este într eținut în stabulație liberă în trei
adăposturi: un adăpost modern cu 324 capete (locuri ) construit cu o structură de
rezistență din metal, cu un perete acoperit cu prel ată (semideschis) și două grajduri vechi
cu o capacitate de 2×110 capete, (construite pentru întreținere vacilor în stabulația
legată), transformate pentru cazarea vacilor în sta bulație liberă, cu zonă de odihnă
colectivă și care, în curând vor fi modernizate.
În adăpostul modernizat cu o capacitate de 324 cape te, vacile sunt întreținute în
stabulație liberă cu zonă de odihnă individuală, în cușete, animalele fiind împărțite în 5
loturi, în funcție de producția de lapte (lotul I p este 30 kg /zi, lotul II e producție între 25e
30 kg, loturile III, IV și V cu o producția între 2 0e25 kg /zi.
Vacile cu producții sub 20 kg/zi sunt întreținute î n două adăposturi vechi, în
stabulație liberă, cu zonă de odihnă nediferențiată , pe pardoseală continuă, cu așternut
păios furajarea făcânduse în padoc.
Evacuarea gunoiului se face cu un tractor cu lamă, furajarea se face din stoc, cu

XV

furaj unic utilizând o remorcă tehnologică.
Compoziția furajului unic diferă în funcție de star ea fiziologică, de producția de
lapte a vacilor și se compune din 25 kg siloz, 7 kg borhot de bere proaspăt, 6 kg semifân,
1e2 kg fân de lucernă, 2e6 kg concentrate care se c ompune din 0,8 kg șrot de soia, 1,2 kg
șrot de floarea soarelui, 80g/vacă optigen (uree tr atată), 2 %e120g Geode (premix cu
drojdie) și cereale: porumb, tărâță,triticale.
Mulsul se face de două ori pe zi în sala de muls de tip brăduleț, marca Straco cu
4×10 locuri, laptele fiind colectat întrun răcitor cu, capacitate de 10000 l, spălarea este
automată supravegheată de un program pe calculator. Fătarea are loc în maternitate, în
stabulație liberă, cu 8 boxe cu capacitate de 5 cap ete pe boxă, asigurând(8.8 m²/cap).
Înțărcarea vițeilor se face la vârstă de 70 zile, l a o greutate de 75e80 kg, fiind
crescuți în ferma Seuca până la o greutatea de 100 kg. Creșterea tineretul femel se face în
ferma Botorca în stabulație liberă, cu acces în pad oc, pe loturi de 20e40 capete furajarea
se face cu furaj unic (remorcă tehnologică) în func ție de anotimp.

5.2.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la S.C. SA3glyph44zcAGRA S.A.

În cele două ferme aparținând S.C. Sanagara S.A. st area de întreținere,
comportamentul, performanțele de producție, dezvolt area corporală a vacilor și a
tineretului aferent sunt bune.
Pentru ferma Seuca S.C. Sanagra S.A. propunem moder nizarea celor două
adăposturi cu întreținere stabulația liberă cu zona de odihnă colectivă pe pardoseală plină
cu așternut păios adânc la stabulație liberă, cu zo nă de odihnă individuală, în cușete
(figura 1). Pentru a reduce consumul de paie folsit ca așternut pentru efectivul de peste
500 capete vaci de lapte propunem folosirea ca aște rnut a paielor tocate care
îmbunătățesc absorbția dejecțiilor lichide, față de paiele netocat.

XVI

Figura 1. Soluție constructivă propusă pentru creșterea vacilor de lapte, în stabulația liberă, la ferma S.C.SANAGR A S.A. ferma Seuca
Constructive solution proposed for Dairy cow shelte r, tied acomodation from S.C. SA.glyphqGHAGRA S.A. 8 Seuca farm

XVII

5.3. FERMA S.C. TAKeAGROZOOT S.R.L.

Ferma a fost înființată pe platforma fermei Sânvasi i în anul 1993. Înainte de anul
1989 ferma a fost una dintre fermele cu performanțe mulțumitoare pentru producția de
lapte, deeși în anii ´80 seau făcut încrucișări cu rasa Hereford, cu efecte negative asupra
producției de lapte care a fost remediată odată cu infuzarea populației cu rasa Red
Holstein.

5.3.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C. TAKXAGROZOOT S.R.L.

Efectivul de vaci este în creștere constantă, dacă în anul 1993 acesta a fost de 30
capete vaci de lapte, la începutul anului 2008 efec tivul a crescut la 300 capete.
Ferma este în curs de modernizare. Până la finele a nului 2007, efectivul de vaci a
fost exploatat în sistem legat, în 2 adăposturi, pe standuri amplasate, cap la cap, cu alee
de furajare la mijloc, stand scurt de 1,50 m, cu o pantă de 1,5 % spre un canal de,
evacuare a dejecțiilor cu racleți amplasați sub gră tare care nu funcționau, rigola fiind
acoperită, evacuare dejecțiilor se face manual cu r oabă. La crupa vacilor este o alee de
serviciu lată de 77 cm care asigură circulația. Mul sul se face la bidon.
În luna martie a anului 2008 sea construit o sală d e muls și sea modernizat un
adăpost trecând la întreținere liberă a vacilor pe un singur rând de cușete. Adăpostul cu
stabulație liberă are o capacitate de 62 capete, cu dimensiunea cușetelor de 1,25 m lățime
și 2,20 m lungime, cu o alee de circulație și stați onare la iesle de 4,0 m, cu iesle din beton
cu lățime de 80 cm și o alee de furajare cu o lățim e de 2,40 m, furajul este transportat cu
o căruță.
Deficiența acestei construcții este faptul că, deși cușetele sunt delimitate corect, cu
grilaje metalice, sunt la același nivel cu aleea de mișcare, rezultând un consum mare de
paie, întreținerea paturilor de odihnă se face difi cil cu mult efort.
Mulsul se face în sala de muls de tip brăduleț 2×8 locuri.
Furajarea se face pe sortimente de furaje, diferenț iată pe anotimpuri. Vacile
gestante cu 14 zile înainte de fătare sunt introdus e în grajdul cu stabulație legată, unde
are loc fătarea, mulsul se face la bidon, administr ânduese la vițel colostru de la propria
mamă. După această perioadă, vițelul se mută întreu n adăpost cu întreținere colectivă, în

XVIII

boxe de 7e8 capete cu acces în padoc. Înțărcarea vi țeilor se face la vârsta de 120 zile.
Tineretul de la 0e6 luni este întreținut în stabula ție liberă. Tineretul femel cu
vârsta de la 6 la 18 luni și junincile gestante sun t întreținute în sistem legat, în timpul
iernii, iar vara, pe pășune.

5.3.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la S.C. TAKXAGROZOOT S.R.L.

Pentru ferma S.C. TakeAgrozoot S.R.L. propunem modi ficarea sistemului de
întreținere, pentru tot efectivul, trecând la stabu lația liberă cu zona de odihnă individuală
în cușete. Pentru acesta am propus modernizarea unu i grajd vechi, cu o lungime de 85 m
și deschidere de 8,80 m în care zona de odihnă, să fie în cușete cu dimensiuni de 2,20 m
lungime și lățime de 1,25m, amlasate pe două rândur i cu o alee de circulație la mijloc
lată de 4,40 m. Furajarea să se facă în padoc.
Pentru îmbunătățirea igienei corporale și reducerea consumului de paie
recomandăm ridicarea nivelului cușetelor cu 15e20 c m, față de aleea de circulație din
grajdul deja modernizat (figura 2).

XIX

Figura 2. Soluția constructivă propusă pentru moder nizarea adăpostului existent în ferma S.C. Takeagro zoot S.R.L.
Constructive solution proposed for S.C. Tak8agrozoo t S.R.L

XX

5.4. FERMA S.C. MOBANA S.R.L.
Farm S.C. MOBANA S.R.L.

În anul 1999 grajdurile fostei CAP au fost populate cu un efectiv de 62 capete
vaci de lapte, lotul era format din 60 % Bălțată cu negru românesc și 40 % Bălțată
românească exploatate în sistem extensiv, mulsul ma nual, furajarea pe timp de vară, în
tabără de vară pe pășune. În timpul iernii, animale le erau legate în grajd și furajate cu fân
și concentrate. Din cauze sanitar veterinare – leuc oză, prin reformă e selectivă și de
necesitate, vacile din rasa Bălțată cu negru au ieș it din efectiv, locul lor fiind ocupat de
rasa Bălțată românească,

5.4.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C. MOBA3glyph44zcA S.R.L.

Efectivul total de taurine, la începutul anului 200 8, a fost de 232 capete, de rasă
Bălțată românească, din care 104 capete vaci de lap te.
În anul 2007 ferma a beneficiat de un program SAPAR D, măsura 3.1., pentru
modernizare, în urma căruia adăpostul vechi, constr uit pentru întreținerea legată a
taurinelor, a fost transformat întreun adăpost în c are stabulația este liberă, odihna
animalelor este asigurată, individual în două rându ri de cușete de dimensiuni 220×112
cm cu suprafața acoperită cu un covor de cauciuc, o sală de muls „De Laval” de tip
brăduleț cu 2×5 și sea importat un număr de 40 cape te juninci gestante de rasa Bățată
germană de tip Simmental.
Grajdul este executat din materiale locale: stâlpii sunt din lemn, pereții din
scândură, structura de rezistență a acoperișului es te din lemn, cu o învelitoare din tablă
izolată termic.
Evacuarea dejecțiilor se face cu lamă de buldozer, dar în viitor se dorește
construirea unui rezervor pentru depozitarea dejecț iilor semilichide iar pentru evacuarea
lui din adăpost să se monteze lopeți mecanice.
Fătarea are loc în maternitate, amplasată întreun a dăpost special amenajat, vacile
sunt legate pe stand lung. Vițeii sunt întreținuți în boxe executate din material plastic în
aer liber. Furajarea vițeilor, în perioada de alăpt are, se face cu înlocuitori de lapte,
înțărcarea se realizează la 120 de zile, la o greut ate de 120 kg.
Tineretul femel este întreținut în stabulație liber ă pe categorii de vârstă. În timpul

XXI

verii fiind crescute în tabăra de vară pe pășune, c are în lunile iulie, august și septembrie
nu pot asigura întreaga cantitate de hrană necesară , cu efecte negative în ceea ce privește
dezvoltarea corporală.

5.4.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire a
fluxului tehnologic la S.C. MOBA3glyph44zcA S.R.L.

Pentru îmbunătățirea condițiilor de igienă, a reduc erii afecțiunilor podale
propunem, înlocuirea covorului de cauciuc folosit î n cușete, cu un așternut din paie
tocate necesare absorbirii părții lichide a dejecți ilor, care în timpul iernii din cauza
temperaturilor scăzute îngheață făcând imposibilă c urățirea, iar în timpul verii, menține
aleea de circulație cu o umiditate excesivă, pardos eala devine alunecoasă și periclitează
sănătatea animalelor. Pe de altă parte, trebuie să se renunțe la obținerea dejecțiilor
semilichide. Acestea în timpul iernii îngheață în c analele de scurgere construite în afara
grajdului, chiar dacă ele sunt protejate (izolate).
Pentru a sporii producția de lapte recomandăm lotiz area vacilor, în funcție de
producție, în trei loturi (lotul 1 peste 20 l lapte , lotul 2 cu producție între 15e20 l iar lotul
3 sub 15 l lapte) și furajarea diferențiată a acest ora.

5.5. FERMA MAKKAI LASZLO

Ferma fost înființată în anul 1993 când a avut un e fectiv de 8 capete vaci de rasă
Bălțată românească, provenite de la I.A.S. Sângiorg iu de Pădure.

5.5.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilizate la ferma MAKKAI LASZLO

La începutul anului 2008, efectivul total a ajuns l a 110 capete din care 50 capete
vaci de rasă Bălțată românească exploatate pentru p roducția de lapte, vacile sunt cazate
în stabulație legată, mulsul se face la bidon. Fura jarea se face în funcție de anotimp: pe
pășune în timpul verii și din stoc, în timpul ierni i.
Vacile sunt întreținute pe standuri lungi de 235 cm și late de 90 cm (lățime mult
prea mică), din acest motiv în adăpost sunt locuri fără animale pentru a asigura lățimea
patului necesar unui confort normal.
Fătarea are loc la un capăt de grajd. Vițeii în per ioada colostrală sunt întreținuți în

XXII

boxe individuale, în același grajd cu vacile de lap te timp de 10 zile, administrânduese
colostrul cu biberonul 7 zile, după care, timp de t rei zile se obișnuesc cu consumul
laptelui din găleată.
Înțărcarea se face la 120 zile la o greutate de 120 e130 kg. Consumul de lapte pe
vițel este de 600e650 l lapte integral.
Tineretul femel de prăsilă este crescut în stabulaț ie liberă până la vârsta 12 luni
după care femelele se trec în stabulația legată.

5.5.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire a
fluxului tehnologic la ferma Makkai Laszlo

Pentru ferma Makkai L din Sângiorgiu de Pădure prop unem modificarea
sistemului de întreținere, trecând de la stabulația legată la stabulația liberă cu zonă de
odihnă individuală în cușete și cu muls centralizat în sala de muls. Construcția propusă
pentru întreținerea vacile de lapte are o lungime t otală de 54,00 metri, lățime de 15,00 m,
cu două rânduri de cușete amplasate cap la cap care ocupă: 5,60 m din lățimea
adăpostului.
Decalarea șirurilor cu o jumătate din lățimea unei cușete (1,20/2 m)asigură un
confort sporit animalelor (figura 3).
Mulsul vacilor se face în sala de muls tip brăduleț cu 2×4 locuri. Evacuarea
dejecțiilor se face cu lamă de tractor iar furajul este adus în adăpost utilizând o remorcă
tehnologică.
La capătul grajdului sea proiectat un spațiu destin at fătărilor, loc în care seau
amplasat și boxele destinate întreținerii vițeilor în perioada colostrală.

XXIII

Figura 3. (original)
Adăpost pentru 50 capete vaci de lapte propus pentr u ferma Makkai L
Constructive solution proposed for Makkai L.

XXIV

5.6. FERMA CSIZMADIA GHEORGHE
Farm CSIZMADIA GHEORGHE

Ferma este de tip gospodăresc, a fost înfințată în anul 1990 prin construirea unui
adăpost cu stabulație legată pentru 20 capete vaci. Ferma este amplasată în localitatea
Miercurea Nirajului, are linie proprie de prelucrar e a laptelui, zilnic folosind ca materie
primă 6000e7000 l lapte pentru fabricarea cașului .

5.6.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilizate în ferma CSIZMADIA GHEORGHE

Efectivul total, la începutul anului 2008 a fost de 56 capete din care 25 capete vaci
de lapte. Vacile de lapte sunt exploatate în sistem legat, cap la cap, pe standuri lungi de
2,30 m având o lățime de 1,20 m, cu o pardoseală di n cărămidă. Aleea de furajare lată de
2,20 m este amplasată la mijlocul adăpostului. Evac uarea dejecțiilor se face manual.
Inițial, în acest adăpost au fost cazate toate cate goriile de taurine în prezent sunt
doar vacile lactante în număr de 20 capete. Vacile în repaus mamar, junincile gestante,
vițele montate și tineretul femel de 12 – 18 luni, sunt întreținute în timpul iernii, întreun
șopron cu trei pereți, pe așternut permanent de pai e. Tineretul femel sub 12 luni, vițeii
neînțărcați sunt întreținute în sistem legat, deși sistemul nu corespunde normelor UE.
În timpul verii vacile sunt întreținute în tabără d e vară, mulsul se face mecanic la
bidon având un grup mobil de muls și un grup electr ogen care asigură energia necesară
funcționării. Rația furajeră la vacile de lapte în timpul verii este masă verde, prin pășunat
și 2 kg concentrate (porumb, triticale).
Fătarea vacilor are loc în grajd, la capătul grajdu lui pe 2 standuri rezervate pentru
acest scop. Vițeii, în perioada colostrală, sunt le gați pe aleea de serviciu și primesc 7 zile
colostru de la propria mamă, după care sunt mutați în alt adăpost, alăptați cu lapte
integral, după vârsta de trei luni administrând și zer la găleată, până la vârsta de 6 luni.
Greutatea de înțărcare a vițeilor este de 180e200 k g.

XXV

5.6.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la ferma Csizmadia Gheorghe

Pentru creșterea productivității muncii și obținere a laptelui de calitate conform
cerințelor UE, propunem schimbarea sistemului de în treținere trecând de la stabulație
legată la stabulație liberă, cu zona de odihnă cole ctivă pe așternut permanent adânc. Sea
propus acest sistem de întreținere pentru a reduce cheltuielile de investiții deoarece ferma
are posibilitatea de a asigura paiele necesare pent ru așternut.
Construcția propusă are elementele de rezistență di n lemn, are doar trei pereți din
scândură iar peretele longitudinal prin care se asi gură furajarea, se protejează numai
atunci când temperatura exterioară are valori negat ive. Zona de odihnă este de 5,28 m 2 pe
cap de vacă, adăpostul are o alee de circulație și staționare la iesle lată de 3,4 m,
asigurând un front de furajare de 80 cm/cap (figura 4).

Figura 4. (original)
Adăpost pentru vaci de lapte cu zona de odihnă pe a șternut păios adânc
Varianta propusă pentru ferma Csizmadia Gheorghe
Constructive solution proposed for Csizmadia Gheor ghe farm

XXVI

5.7.FERMA S.C. AGROePAP S.R.L.

Ferma familială a fost înființată în 1997, în local itatea Dealul Brezii, fiind
transformată în societatea comercială, S.C. Agro Pa p S.R.L., având ca obiectiv principal
activități de producere a laptelui de calitate.

5.7.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C. AGROXPAP S.R.L.

Efectivul total de animale la începutul anului 2008 , a fost de 41 capete din care 16
capete vaci.
Vacile și tineretul aferent se întrețin în stabulaț ie liberă întreun șopron cu trei
pereți. Adăpostul vechi cu stabulație legată crupă la crupă are o capacitate de 14 capete,
cu o alee de 1,40 m la mijloc și o lungime de stand de 2,20 m se folosește în momentul
de față ca sală de muls, unde se administrează conc entrate. Vacile sunt legate în timpul
mulsului. Furajarea vacilor se face diferențiat pe anotimpuri. Fătarea are loc întreun grajd
special amenajat, având 4 locuri, în sistem legat, cu o lungime a standului de 2,20 m,
unde vaca și vițelul sunt întreținute timp de 7 zil e. Înțărcarea se face la 150 de zile (5
luni) cu un consum de lapte de 850e900 kg, la o gre utate de 150e170 kg, la înțărcare.

5.7.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire a
fluxului tehnologic la ferma S.C. AGROXPAP S.R.L.

Pentru îmbunătățirea fluxului tehnologic de întreți nerea vacilor de lapte la SC
Agro Pap S.R.L . propunem aplicarea stabulației libere, cu zona de o dihnă colectivă pe
așternut păios cu pardoseală în pantă mare (figura 5) și amenajarea unei săli de muls cu 2
locuri și sală de așteptare, în scopul obținerii la ptelui de calitate față de mulsul la bidon.
Adăpostul proiectat are ca elemente principale de r ezistență din lemn, Cei trei
pereți sunt din scândură. Zona de odihnă are pardos eala în pantă mare de 8%, în zona cea
mai înaltă se distribuie o cantitate de 5 kg paie / animal /zi care este antrenată de animale
în timpul circulației spre zona inferioară a pantei .

XXVII

Figura 5. (original)
Adăpost cu așternut păios, în pantă mare propus pen tru ferma S.C. AgroePap S.R.L.
Ramp straw bedding shelter porposed for S.C. Agro8 Pap S.R.L. farm

8.FERMA TORKOS ALEXANDRU

Ferma familială tatăefii șiea început activitatea î n anul 1993, cu un efectiv de 4
capete vaci. Ferma este specializată pentru creșter ea vacilor pentru producția de lapte.
Populația de taurine crescută este de rasă Bălțată românească infuzat cu Bălțată germană.

5.8.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare și a tipurilor constructive
utilizate la ferma TORKOS ALEXA3glyph44zcDRU

Efectivul de vaci este în continuă creștere, la înc eputul anului 2008 ferma deținea
un efectiv total de 36 din care 20 capete vaci de l apte.
În timpul iernii, vacile de lapte sunt întreținute în două adăposturi în sistem legat,
iar vara sunt întreținute pe pășune și în padoc, mu lsul efectuânduese în ambele cazuri la

XXVIII

bidon, în grajduri.
Adăposturile sunt construite din cărămidă și ieslel e din beton, așezate lângă
perete, fapt care îngreunează procesul furajării, d atorită faptului că toate furajele sunt
administrate printre animale. Standurile au o lungi me de 2,20 m, și o lățime de 1,20 m. O
alee de serviciu lată de 1,20 m permite supravegher ea acestora.
Fătările au loc la un capăt de grajd, unde vițeii s unt legați la un capăt al aleei de
circulație. Înțărcarea se face la 90 zile, la o gre utate de 95e100 kg, tineretul este crescut
în stabulație legată în anotimpul rece și pe pășune (tabără de vară) în timpul verii.

5.8.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare și de îmbunătățire
a fluxului tehnologic la ferma TORKOS ALEXA3glyph44zcDRU

Pentru ferma familială Torkos Alexandru propunem mo dificarea sistemului de
întreținere, trecând de la stabulația legată la sta bulația liberă, cu zona de odihnă
individuală, în cușete.
Adăpostul propus cu o deschidere de 14,0 m și o lun gime de 45,0 m este destinat
pentru întreținerea vacilor de lapte pentru, 25 cap ete și permite cazarea și a tineretului
aferent (figura 6). Adăpostul poate fii construit c u o structură de rezistență din beton sau
metal și cu pereții din cărămidă.
Furajarea se face pe o alee de circulație lată de 2 ,50 m amplasată la mijlocul
grajdului. Cușetele destinate vacilor au dimensiuni de 1,20 x 2,20 m.
Mulsul se face în sala de muls cu 2×2 locuri, amena jată la capătul adăpostului,
aleea de circulație de la capătul adăpostului având și rolul de sală de așteptare înaintea
mulsului.
Fătarea are loc în maternitatea amenajată tot la un capăt al grajdului, unde vacile
sunt întreținute legat pe stand lung.
Această construcție permite extinderea grajdului, î n lungime, odată cu creșterea
efectivelor de animale fără modificări majore.

XXIX

(original)
Figura 6. Adăpost pentru 25 vaci de lapte ș i tineretul aferent pentru ferma Torkos Alexandru
Shelter for 25 cows and corresponding youth. Farm T orkos Alexandru

XXX

Capitolul 6

PRI3glyph44zcCIPALELE Î3glyph44zcSUȘIRI MORFOLOGICE ȘI PRODUCTIVE ALE
TAURI3glyph44zcELOR DE RASĂ BĂLȚATĂ ROMÂ3glyph44zcEASCĂ Î3glyph44zc OPT FERME DE
DIFERITE DIME3glyph44zcSIU3glyph44zcI DI3glyph44zc JUDEȚUL MUREȘ

Cunoașterea aprofundată a principalelor însușiri mo rfoeproductive a populației de
taurine este indispensabilă în procesul de ameliora re, cercetările întreprinse pornesc de la
această premiză, și care sunt fondate și de marele zootehnist prof.G.K.Constantinescu
„Ca să îmbunătățești o rasă trebuie mai întâi să o cunoști, săei cunoști calitățile și
lipsurile, să știi ce este ereditar în ea și ce est e trecător, în ce condiții a fost formată și
cum reacționează la variațiile acestor condiții, et c., pentru ca ulterior, să poți stabili
sensul ameliorării și metodele zootehnice cele mai eficace”

6.1. PRINCIPALELE ÎNSUȘIRI MORFOLOGICE A TAURINELOR
DE RASĂ BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ ÎN FERMELE LUATE ÎN STUD IU

Parametrii morfologici au fost determinați pentru 9 97 capete vaci de lapte care au
fost grupate în patru grupe: lactația Iea (primipar e), lactația a IIea, a IIIea și peste lactația
a IIIea (tabelul 5). Conform programului de cerceta re sea studiat următoarele însușiri:
înălțime la greabăn, înălțime la crupă, perimetru t oracic, adâncimea toracică, lungimea
corporală, lungime oblică a corpului și masa corpor ală.
Tabelul 5
Însușirile morfologice ale efectivului de vaci în t oate fermele luate în studiu
Morfological characteristics of the cow on the farm s included in the study
Înălțim. la
greabăn/
Height at
withers Înălțimea
la crupă/
Height at
croup Perimetru
toracic/
Chest
area Adîncime
torace/
Chest
depth Lungime
Corp/
Body
lenght Lungimea
obl. Corp/
Oblique
body
lenght Masa
corp./
Body
weight Lactația/
Lactation Parametrii
Parameter n
cm cm cm cm cm cm kg
132.43 134.65 189.39 73.40 131.84 152.17 569.93 I x ±s x 260 ±0.28 ±0.27 ±0.80 ±0.34 ±0.41 ±0.44 ±4.31
133.95 136.15 192.74 74.28 134.38 154.72 589.05 II x ±s x 239 ±0.28 ±0.24 ±0.66 ±0.38 ±0.40 ±0.42 ±4.49
134.68 137.01 193.11 74.84 135.89 155.27 596.31 III x ±s x 127 ±0.37 ±0.36 ±0.80 ±0.56 ±0.42 ±0.54 ±5.74
135.95 138.10 197.38 74.94 136.12 157.06 613.71 Peste III x ±s x 371 ±0.22 ±0.21 ±0.50 ±0.29 ±0.26 ±0.30 ±4.05
134.39 136.59 193.64 74.37 134.56 155.00 594.17 Efectiv
total x ±s x 997 ±0.14 ±0.14 ±0.35 ±0.18 ±0.19 ±0.21 ±2.35

XXXI

134,39
136,59
134,56
155,00
132,15
134,54 135,55
151,84
134,54 136,71
134,04
156,04
137,04
138,76
136,63
155,11
134,05 136,26
135,15
154,15
135,06
138,36 130,38
157,64
137,39
140,72 137,22
158,89
134,47
136,07
134,93
157,00
138,06
138,88
129,69
155,81
120 125 130 135 140 145 150 155 160 cm
Media pop SCDCB
Mureș SC
Sanagra
SA SC Takă
agrozoot
SRL. SC Mobana
SRL F Makkai F
Csizmadia SC Agroă
Pap SRL F Torkos Ferme
înălț. Greabăn/Height at withers (cm) înălț. Crupă/Height at croup (cm)
Lungimea corp/body length(cm) Lung.obl.corp/oblique body length (cm)
Figura 7.
Înălțimea la greabăn, la crupă, lungimea corporală și lungimea oblică a trunchiului / ferme
Height at withers, at croup, body length, oblique b ody length /farm
025 50 75 100 125 150 175 200 225 cm
500 520 540 560 580 600 620 640 660 kg
Adâncime torace/chest depth (cm) 74,37 70,2 73,58 80,49 80,2 71,74 77,67 74,8 79,5
Perimetru toracic/ Chest circumf erence (cm) 193,64 189,93 195,6 192,88 190,73 196,66 201,89 180,87 195, 19
Masa corporală/ Body weight (kg) 594,17 551,51 615,26 579,51 568,76 611,88 646,28 566,33 604 ,38 Media pop SCDCB
Mureș SC
Sanagra
SA SC Takă
agrozoot
SRL. SC
Mobana
SRL F Makkai F
Csizmadia SC Agroă
Pap SRL F Torkos

Figura 8.
Perimetrul toracic, adâncime toracică și greutatea corporală la vacile de lapte
Chest circumference, chest depth and weigh

6.2. Principalele însușiri fenotipice privind produ cța de lapte ale vacilor
de rasă Bălțată românească în fermele luate în stud iu

Dintre însușirile fenotipice în direcția producției de lapte seau studiat: durata
lactației, cantitatea de lapte, grăsime și proteină , conținutul de grăsime și proteină, pe
lactația normală și pe lactația totală pentru efect ivul studiat de 951 capte(tabelul 6).

XXXII

Tabelul 6
Valoriile medii ale însușirilor de producție, pe la ctații (total efetiv) / Average values for production traits according to l actations
Lactația normală/3glyph44zcormal lactation Lactația totală/Total lactation
D.L.3glyph44zc. P.L. Grăsime/fat Proteină/protein D.L.3glyph44zc. P.L . Grăsime/fat Proteină/protein Lactația/
Lactation Parametrii
Parameter n
zile/days kg kg % kg % zile/days kg kg % kg %
298,45 4818,89 190,74 3,96 160,92 3,34 371,85 5715,43 226,05 3,95 190,87 3,34 1 x ±s x 274 0,98 76,47 3,10 0,01 2,66 0,01 5,53 123,35 5,05 0,01 4,22 0,01
357,32 5644,04 223,26 3,95 188,57 3,34 2 x ±s x 199 294,78
1,36 4932,96
74,00 194,63
2,97 3,95
0,02 164,49
2,45 3,34
0,01 6,79 113,02 4,61 0,02 3,81 0,01
359,27 5741,49 227,26 3,97 191,27 3,33 3 x ±s x 137 296,31
±1,37 5033,18
±85,56 200,51
3,73 3,98
0,02 168,42
2,97 3,35
0,01 8,52 138,32 5,72 0,03 4,72 0,01
357,98 5646,89 222,13 3,92 187,89 3,33 4 x ±s x 114 294,45
1,81 4912,64
85,34 193,38
3,63 3,93
0,02 163,48
2,90 3,33
0,01 9,01 143,90 5,89 0,02 4,81 0,01
359,78 5704,83 223,26 3,87 189,31 3,28 5 x ±s x 81 297,05
1,77 4979,75
116,08 194,42
5,04 3,87
0,03 165,20
4,05 3,29
0,02 10,27 198,13 8,15 0,03 6,82 0,02
357,43 5308,72 210,96 3,98 177,66 3,35 6 x ±s x 61 299,46
1,64 4730,30
113,99 189,21
4,86 4,00
0,03 159,82
4,17 3,36
0,02 9,61 152,48 6,16 0,03 5,32 0,02
356,68 5156,45 205,29 3,94 172,32 3,34 7 x ±s x 38 297,18
2,67 4544,79
166,25 180,23
6,93 3,96
0,04 150,82
5,70 3,32
0,02 14,57 253,93 10,64 0,04 8,68 0,02
356,22 4723,43 189,00 3,98 160,17 3,39 8 x ±s x 23 291,57
5,51 4206,57
192,65 168,30
8,37 3,99
0,05 142,17
6,48 3,38
0,03 18,31 279,25 12,03 0,05 9,54 0,03
423,80 5489,10 221,70 4,00 184,30 3,36 9 x ±s x 10 305,00
0,00 4306,20
199,64 173,70
8,61 4,03
0,04 144,20
6,61 3,36
0,03 31,03 541,92 23,62 0,04 18,18 0,02
386,00 5612,70 223,50 3,98 187,60 3,34 10 x ±s x 10 298,90
3,78 4706,50
253,93 187,70
10,78 3,99
0,09 157,70
7,35 3,36
0,04 31,74 376,26 16,04 0,10 12,60 0,03
384,25 6113,00 242,50 4,00 205,00 3,36 11 x ±s x 4 293,75
11,25 4859,25
444,80 192,50
17,86 3,96
0,09 163,25
15,09 3,36
0,04 62,62 1230,95 45,30 0,07 40,18 0,04
TOTAL
lactații x ±s x 951 296,68
0,56 4860,72
35,09 192,33
1,45 3,95
0,01 162,24
1,20 3,33
0,01 363,15
3,03 5620,92
55,97 222,24
2,29 3,95
0,01 187,58
1,91 3,33
0,007

XXXIII

În tabelul 7 sunt redate valorile medii a principal ilor indici a producției de lapte:
cantitatea de lapte produsă pe cap de vacă, corespu nzător unei durate medii de lactație,
precum și procentul de grăsime și proteină din lapt e, în cele 8 ferme.
Tabelul 7
Valorile medii ale însușirilor de producție de lapt e, pe ferme
Average values for production traits according to l actations, on farms
Lactația normală/ .glyphqGHormal Lactation
Durata
lact./
Lactatio
n length Lapte/
Milk Grăsime/Fat Proteină/ Protein Prod.
lapte./zi
Milk/day Ferma/ Farm Parametrii
Parameter n
Zile/days kg kg % kg % Kg/zi
Kg/day
x 295,42 4441,85 172,71 3,88 146,20 3,29 15,01
±s x 1,14 62,87 2,67 0,02 2,10 0,01 0,20
s 16,55 913,21 38,83 0,23 30,55 0,14 2,84 S.C.D.C.B.
Tg Mureș
V% 211
5,60 20,56 22,48 5,96 20,89 4,36 18,90
x 297,06 4819,90 192,46 3,99 161,55 3,35 16,22
±s x 0,83 54,92 2,23 0,01 1,90 0,01 0,18
s 17,55 1159,74 47,10 0,25 40,18 0,15 3,75 SC Sanagra SA
V% 446
5,91 24,06 24,47 6,25 24,87 4,48 23,15
x 297,88 4979,57 196,79 3,95 168,70 3,39 16,75
±s x 1,55 77,76 3,20 0,02 2,64 0,01 0,26
s 16,03 804,38 33,08 0,24 27,27 0,11 2,71 SC Take
Agrozoo SRL
V% 107
5,38 16,15 16,81 6,07 16,16 3,21 16,19
x 300,75 5003,24 198,15 3,97 167,70 3,35 16,66
±s x 1,48 65,28 2,64 0,02 2,28 0,02 0,22
s 13,58 598,34 24,18 0,22 20,86 0,15 2,00 SC Mobana
SRL
V% 84
4,51 11,96 12,20 5,44 12,44 4,39 12,01
x 297,85 5254,35 207,60 3,93 173,44 3,30 17,63
±s x 1,99 137,33 6,58 0,05 4,51 0,02 0,44
s 13,79 951,45 45,59 0,33 31,26 0,16 3,02 Makkai L
V% 48
4,63 18,11 21,96 8,28 18,02 4,94 17,12
x 295,29 5148,42 199,00 3,87 167,92 3,26 17,48
±s x 3,91 135,56 5,42 0,05 4,38 0,03 0,49
s 19,17 664,13 26,57 0,23 21,46 0,13 2,41 Csizmadia Gh
V% 24
6,49 12,90 13,35 6,06 12,78 3,86 13,81
x 279,44 6643,75 254,60 3,83 220,07 3,32 23,76
±s x 6,84 328,03 13,02 0,06 10,74 0,05 1,02
s 27,38 1312,12 52,08 0,24 42,95 0,18 4,08 SC AgroePap
SRL
V% 16
9,80 19,75 20,46 6,39 19,51 5,52 17,19
x 288,47 6698,80 273,87 4,09 225,07 3,36 23,31
±s x 6,78 221,56 10,38 0,05 7,27 0,04 0,79
s 26,25 858,11 40,22 0,19 28,16 0,14 3,06 Torkos A
V% 15
9,10 12,81 14,69 4,58 12,51 4,13 13,14
x 296,68 4860,72 192,33 3,95 162,24 3,33 16,39
±s x 0,56 35,09 1,45 0,01 1,20 0,00 0,12
s 17,24 1082,26 44,79 0,25 37,07 0,15 3,58 Total
V% 951
5,81 22,27 23,29 6,31 22,85 4,43 21,81

XXXIV

6.3. PRINCIPALII INDICI DE REPRODUCȚIE LA POPULAȚIA DE
TAURINE ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU

În urma cercetărilor efectuate în vederea stabiliri i principalilor indici de
reproducție pentru populația studiată sea determina t: vârsta primei fătări (VPF), calving
interval – intervalul dintre fătări (CI), durata re pausului mamar (RM), și natalitatea (N)

6.3.1.Vârsta primei fătări

Vârsta medie a primei fătări, la efectivul studiat este de 964,17±8,18 zile (32
luni). Valoarea este situată între limite normale d ar care trebuie îmbunătățită, (se
urmărește reducerea acestei vârste). Trebuie sublin iat că V.P.F. variază între limite foarte
largi: 665e1334 zile (22e44,5 luni).
Tabelul 8
Vârsta primei fătări, pe ferme
Age of first calving by farm
Parametrii/ Parameters
Ferma / Farm n X±sx s V% Val.min
zile Val.Max
zile
S.C.D.C.B. Tg Mureș 46 1102.07±18.94 128.44 11.65 721 1317
S.C.Sanagra S.A. 178 927.19±7.40 98.72 10.65 730 12 45
S.C.Takeagrozoot S.R.L. 36 902.97±28.37 170.21 18.85 665 1277
S.C. Mobana S.R.L. 9 1141.89±39.59 118.76 10.4 946 1311
Makkai Laszlo 14 929.21±35.00 130.96 14.09 665 1179
Csizmadia Gheorghe 6 1031.83±71.18 174.36 16.9 850 1271
SC AgroePap S.R.L. 3 1164.33±19.23 33.31 2.86 1127 1191
Torkos Alexandru 8 1004.75±72.26 210.03 20.9 724 1334
Total 300 964.17±8.18 141.6 14.69 665 1334

6.3.2.Intervalul dintre fătări

Cunoscând data exactă a două fătări consecutive sea calculat CI mediu pe ferme și
pe total populație (figura 9). Media calculată a in tervalului între fătări pe populația
studiată, calculată pentru un efectiv de 771 capete vaci este 407,64 zile, la care
corespunde un service period de 122 zile.
Analizând intervalul dintre fătări pe ferme se poat e constata că acesta se situează
peste limita normală, exceptând fermele Torkos, S.C . Sanagra S.A. și S.C.D.C.B. Tg
Mureș, unde este în jurul valorii de 400 zile. În c elelalte ferme este peste valoarea optimă
fapt care ne indică existența unor deficiențe în pr ocesul de reproducție [8], [9].

XXXV

zile/days
407,6 403,5 399,3 422,7 432,5 414,3 422,1 417,4
352,9
050 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Media pop
SC Sanagra SA
SC Takăagrozoot SRL.
SC Mobana SRL
F Makkai
F Csizmadia
SC AgroăPap SRL
F Torkos
Durata CI /zile)

Figura 9. Intervalul dintre fătări / Calving interval (zile / days)

6.3.3.Repausul mamar

Durata repausului mamar nu este considerat indice d e reproducție, dar importanța
acestei perioade este una tehnologică și economică. Durata repausului mamar
determinată pe 771 capete a fost de 68,15±0,79 zile , (figura 10)
Durata repausului mamar în dinamica lactațiilor est e în creștere. La primipare,
durata repausului mamar este de 67,36 zile, iar la vacile aflate între lactațiile 8e10 durata
este de peste 70 zile.
68,2 66,8 69,6 70,0 63,7 59,0 75,3 82,1
62,3
010 20 30 40 50 60 70 80 90
Media pop SCDCB Sanagra
Takăagro. Mobana
Makkai
Csizmadia
AgroăPapp
Torkos
Durat RM (zile)

Figura 10. Durata repausului mamar / Mammary rest ( zile/days)

XXXVI

6.3.4.Indicele de natalitate

Prin indicele de natalitate la bovine se înțelege n umărul de viței obținuți întreun an
calendaristic raportat la efectivul matcă (vaci + j uninci) existent la începutul anului.
Valorile medii ale acestui indice, la bovine, sunt cuprinse între 75e85% [7].
Indicele de natalitate sea determinat pe 3 ani (200 7e2009), valoarea acestuia în cele 8
ferme, este redat în tabelul 9.
Tabelul 9
Indicile de natalitate pe perioada 2007e2009 (%)
Birth index 200782009 period (%)
Specificare/
Specification Natalitatea (%)/Natality
2007 2008 2009 Media
S.C.D.C.B. Tg Mureș 80.74 73,68 77,34 77,25
S.C. Sanagra S.A. 79.15 81,83 78,08 79,69
S.C. Takeagrozoot S.R.L. 73.96 79,15 87,16 80,09
S.C. Mobana S.R.L. 95.69 72,44 75,35 81,16
Makkai Laszlo 88.00 85,96 79,69 84,55
Csizmadia Gheorghe 81.82 80,65 84,85 82,44
S.C. AgroePap S.R.L. 87.50 77,78 81,40 82,22
Torkos Alexandru 81.82 80,77 81,48 81,36
Total 80.85 79,17 79,52 79,85

Capitolul 7
EFECTUL U3glyph44zcOR FACTORI DE MEDIU ASUPRA
PRODUCȚIEI DE LAPTE LA PRIMIPARE
7.1 INFLUENȚA VÂRSTEI PRIMEI FĂTĂRI ASUPRA PRINCIPA LILOR
INDICI A PRODUCȚIEI DE LAPTE, LA VACILE PRIMIPARE D E RASĂ
BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU

În multe gospodării din județul Mureș creșterea tin eretului femel este în sistem
legat furajarea abundentă, asociată cu lipsa mișcăr ii și se constatată deficiențe majore
referitoare la greutatea corporală (animale prea gr ase), monta fecundă, VPF timpurii, cu
efecte negative atât asupra producției de lapte, in filtrarea țesutului adipos în glanda
mamară, cât și longevitatea de producție scăzută et c. Creșterea extensivă, asociată cu
superficialitatea de urmărire a ciclului sexual are efecte negative atât în cea ce privește
producția de lapte (analizată în cercetările efectu ate), cât și asupra vârstei primei fătări,
(vârstă înaintată) a creșterii perioadei neproducti ve, fără o justificare economică

XXXVII

Trebuie remarcat că numai 17,5 % din efectivul tota l de primipare au fătat înainte
de 840 zile, 50 % (139 capete) având VPF între 841e 1020 zile (figura 11).
12
236
178
561
540
447
9
010 20 30 40 50 60 70 80
<750 zile 751ă840
zile 841ă930
zile 931ă1020
zile 1021ă
1110 zile >1111 zile
Vârsta primei fătări/Calving age Capete/heads Nr de fătări/No. of parturition
Reforme/Signifi

Figura 11. Frecvența fătării și reformei la primipare ieșite d in efectiv înaintea de a încheia L.3glyph44zc.
în dinamica V.P.F.
.glyphqGHumber of first calvers dropped from the herd befor e the end of normal lactation
period in the dinamic of the first calving age

Producția de lapte pe LN (figura 12) este maximă, 5 572,94 kg lapte corespunzător
VPF 25e28 luni după care prezintă o linie descenden tă odată cu creșterea VPF

5281,25 5572,94 4946,21 4628,05 4301 4600,4 4818,89 6324,6 7154,3
5878,0
5283,9 4904,5 5438,3 5715,4
01000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
<750 zile 751e840
zile 841e930
zile 931e1020
zile 1021e1110
zile >1111 zile Media
Vârsta primei fătări/Calving age. kg Lactația normală/ Normal lactation
Lactația totală/ Total lactation

Figura 12. Cantitatea de lapte în funcție de V.P.F. (kg)
Quantity of milk depending on age of first calving (kg)

Cantitatea de grăsime și proteină la primipare (fig ura 13) este peste media vacilor
primipare care a avut VPF sub 31 de luni

XXXVIII

212,17 214,11 196,17 185,79 168,88 183,39 190,74 250,6 275,6
233,6
212,5
192,2 215,7 226,1
210,7 236,6 197,0 176,6 163,5 182,6 190,9 160,9 143,0 154,3 154,2 165,7 185,1 177,0
050 100 150 200 250 300
<750 zile 751e840
zile 841e930
zile 931e1020
zile 1021e
1110 zile >1111 zile Media
Varsta primei fătări/ Calving age kg
Grăsime LN/ Fat NL Proteină LN/ Protein NL
Grăsime LT/ Fat TL Proteină LT/ Protein LT
Figura 13. Cantitatea de grăsime și proteină î n funcție de V.P.F. (kg)
Quantity of fat an protein depending on age of firs t calving (kg)

7.2.INFLUENȚA SEZONULUI ȘI LUNII DE FĂTARE ASUPRA P RINCIPALILOR
INDICI A PRODUCȚIEI DE LAPTE, LA VACILE PRIMIPARE, DE RASĂ
BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU

Efectul sezonului și lunii de fătare asupra princip alilor indici ai producției de lapte
la vacile primipare, de rasă Bălțată românească, es te redat în figura 14,15. Din datele
prezentate rezultă și efectul sezonal asupra durate i lactațiilor totale. Se remarcă cele mai
prelungite durate a lactației în cazul fătărilor ce au avut loc în sezonul de primăvara e
vara, iar cele mai scurte în cazul fătărilor de toa mnă.
În cea ce privește cantitatea de lapte acesta este cea mai mare la primiparele care
au fătat în sezonul de toamnă când seau depășit 500 0 kg în lunile: august, octombrie,
noiembrie, decembrie.

XXXIX

4426 4236 4533 4704 4890
4294 4222 5112
4524 5295 5504 5145 5258
4983 5257 5764 5664
5167 5610 5823
5121 6284 6978
5900
3000,00 3500,00 4000,00 4500,00 5000,00 5500,00 6000,00 6500,00 7000,00
Ian. Feb. Mart. Apr. Mai. Iun. Iulie Aug. Sept. Oct. Noi Dec.
Luna de fătare/ Month of birth Lapte/ Milk kg Lact. Normală/ Normal lactation
Lact totală/ Total lactation

Figura 14. Producția de lapte, pe LN și LT, la prim ipare, în funție de luna fătării (kg)
Milk production on normal and total lactation depen ding on calving month
4723 4683 5211
4633 5580 5543 5880
5419
3000,00 3500,00 4000,00 4500,00 5000,00 5500,00 6000,00
Primăvara/ Spring Vara/ Summer Toamna/ Autumn Iarna/ W inter kg
Lact. Normală/ Normal lactation Lact totală/ Total lactation

Figura 15 Producția de lapte pe LN și LT, la primip are în funcție de sezonul de fătare (kg)
Milk production on normal and total lactation depen ding on calving season (kg)

Diferența și semnificația diferenței producției de lapte pe LN la primipare, în
funcție de sezonul de fătare sunt prezetate în cont inuare:

Sezonul Iarna Primăvara Vara Toamna
Toamna 578,57* 488,05* 527,94* ă
Vara 50,63 ns 39,89 ns ă
Primăvara 90,52 ns ă
Iarna ă

P: 0,1% e***, 1% e**, 5% e *
Din acest studiu, se poate concluziona faptul că di ferențele sezonale acționează nu
atât prin efectul termic cât mai ales prin resursel e de furaje asigurate, nivel care se
resimte sub raportul varianței producției de lapte în cazul animalelor cu performanțe
mari.

XL

Capitolul 8.

STRUCTURI FAMILIALE ȘI EFECTUL ACESTORA ASUPRA U3glyph44zcOR I3glyph44zcDICI
Î3glyph44zc DIRECȚIA PRODUCȚIEI DE LAPTE, LA POPULAȚIILE DE TAURI3glyph44zcE
CRESCUTE Î3glyph44zc FERMELE STUDIATE, DI3glyph44zc JUDEȚUL MUREȘ

În județul Mureș taurii folosiți la IA fac parte di n rasa Bălțată germană în
proporție de 85 %, rase de carne (Charolaise, Limou sine, Albealbastru belgian, Angus)
10%, și alte rase cum ar fi (Red Holstein și Montbe liarde, etc) 5%.

8.1.PRINCIPALII INDICI AL PRODUCȚIEI DE LAPTE, LA V ACILE DE RASĂ
BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂPE STRUCTURI FAMILIALE DE SEMISUR ORI,
DUPĂ TATĂ

Dintre reproducătorii masculi din tulpina Simmental numai 17 familii de
semisurori întrunesc numărul minim de 10 descendent e care au încheiat lactația.
Din cei 17 tauri numai 2 sunt tauri indigeni, 15 su nt de rasa Bălțată germană și
provin de la S.C. Semtest B.V.N.
Analizând figura 16 se poate constata că producția de lapte pe lactația normală
variază între 4001,4 kg cu o durată medie de 304 zi le la descendentele taurului 51375 și
4856,4 kg lapte în 295 zile la fiicele taurului 514 42.
Principalul aspect care se desprinde se referă la p roducția de lapte, de grăsime și
de proteină, din cei 17 tauri utilizați la reproduc ție, numai 9 dintre aceștia (52,94%) au
întrunit însușirile cu caracter ameliorative în dir ecția producției de lapte și de proteină și
numai 8 tauri în direcția producției de grăsime, to ți ceilalți sunt indiferenți și înrăutățitori.

XLI

4275 4339 4640
4182 4056 4417 4181 4072 4535 4487 4851
4037 4001 4424 4688 4856 4710 4368 4772 5096 5427
4788
4471 5032 5001 4939 5024 5527 5423
4779 4665 5017 5337 5697
5165 5011
01000 2000 3000 4000 5000 6000
19948
48141
51208
51238
51241
51256
51257
51258
51263
51305
51306
51309
51375
51376
51439
51442
51448
Media
Cod taur/Code bull Kg
Lactația normală/ Normal lactation Lactația totală/ Total lactation

Figura 16.
Producția de lapte, la vacile primipare, pe structu ri familiale de semisurori după tată
Milk production of first calvers depending on famil y structures of half systers after the father

8.2 VALOAREA DE AMELIORARE A TAURILOR FOLOSIȚI ÎN
FERMELE ANALIZATE

Sea determinat valoarea de ameliorare pentru 17 tau ri, prin metoda comparării cu
contemporanele (metoda ce nu ține cont de influența mamelor). În tabelul 10, sunt
prezentate valorile de ameliorare calculate pentru taurii folosiți la însămânțare artificială
în fermele studiate.
Pentru producția cantitativă de lapte au existat șa pte tauri a căror valoare de
ameliorare este pozitivă și zece tauri sunt înrăută țitori. Cel mai valoros taur sea dovedit
taurul cu codul 51306 cu o valoare de ameliorare +7 37,22 kg lapte, urmat de taurul
51442 cu 501,83 kg lape. Dintre taurii înrăutățitor i au existat cinci cu valoare de
ameliorare negativă,(pestee400 kg de lapte).
Dintre taurii analizați zece tauri sunt înrăutățito ri în direcția producției de grăsime
și unsprezece în direcția producției de proteină.

XLII

Tabelul 10
Valoarea de ameliorare referitor la cantitatea de l apte, grăsime, proteină a unor tauri
The value of improving the quantity of milk, fat an d protein of buls
Valorea de ameliorare pentru cantitatea de /
The amount of improvement (kg) Cod taur/
Code bull Lapte/ Milk Grăsime/ Fat Proteină/ Protein
51306 737,22 23,53 22,64
51442 501,83 16,67 12,93
51439 420,64 12,84 14,08
51448 299,37 14,98 10,44
51256 258,47 ă4,93 ă6,91
51208 24,84 1,75 3,66
51309 13,90 0,42 0,10
51263 ă38,48 0,10 ă0,75
51376 ă94,86 ă9,05 ă5,79
51305 ă167,19 ă12,00 ă6,97
48141 ă205,48 ă2,87 ă3,14
19948 ă212,67 ă6,62 ă5,68
51238 ă253,16 ă7,10 ă9,58
51257 ă404,06 ă14,56 ă10,45
51375 ă404,97 ă14,91 ă17,32
51241 ă424,49 ă15,15 ă16,47
51258 ă444,03 ă17,59 ă11,62

XLIII

CAPITOLUL 9
CO3glyph44zcCLUZII GE3glyph44zcERALE ȘI RECOMA3glyph44zcDĂRI
Concluzions and recomandations

Cercetările efectuate cu privire la „Creșterea rase i Băltată românească pentru
producția de lapte, în exploatații de diferite dime nsiuni din arealul județului Mureș” au
condus la stabilirea numeroaselor concluzii, dintre care redăm în continuare pe cele mai
importante și semnificative:
• Condițiile pedoclimatice din județul Mureș sunt fav orabile pentru creșterea
taurinelor, pe văile Mureșului, a Târnavelor și a Nirajului cre șterea taurinelor este o
ramură importantă în zootehnia mureșană care se rem arcă prin faptul că județul este unul
dintre marii producători de lapte.
Suprafața agricolă a județului Mureș este de 414 5 25 ha teren agricol din care
27,73% (114 967 ha) pășune care favorizează creșter ea rumegătoarelor mari și mici.
În dinamica anilor 1990e2008 efectivul de taurin d in județul Mureș este în scădere
și la sfârșitul anului 2008 a fost de 76 786 capete din care 48 900 capete efectiv matcă.
Rasa Bălțata românească reprezintă 81,5 % din efec tivul total de taurine a județului
Mureș. La formarea și ameliorarea rasei a avut o co ntribuție însemnată cele două unități
de specialitate – S.C.D.C.B. Tg Mureș, prin difuzar e de tehnologii de creștere și
exploatare, a animalelor de prăsilă și S.C.Semtest BVN Tg Mureș, prin producerea și
difuzarea materialului seminal congelat de la tauri testeți amelioratori necesari în
procesul de reproducție, prin însămânțări artificia le folosind în procesul de ameliorare
presiunea de selecție prin mascul.
Reproducția taurinelor în județul Mureș se realizea ză prin însămânțări artificiale în
proporție de 88,61 % din efectivul matcă, existând în C.O.P. de lapte, 9689 capete adică
19,8 % din efectivul matcă. Populația de taurine di n rasa Bălțată românească este una
valoroasă din punct de vedere a potențialului produ ctiv. Media pe anul 2008 a fost 4762
kg de lapte cu, 187 kg grăsime, și 157 kg proteină, ca rezultat al Controlul Oficial al
Laptelui peste media rasei pe plan național care es te de 4680 kg lapte cu 181,6 kg
grăsime și 152,6 kg proteină.
Dintre problemele cu care se confruntă această ramu ră a agriculturii mureșene
amintim următoarele: numărul mic de animale pe expl oatație în medie 2,36 capete,

XLIV

exploatații subdimensionate constructiv, (care nu d ispun de spații suficiente de cazare a
animalelor, spațiile existente nu sunt amenajate co respunzător, spații care nu permit
extinderea acestei activități) și nu sunt dotate cu utilaje necesare unei funcționări
adecvate.
• Tehnologia de creștere și exploatare practicată în cele 8 ferme este diferită din
cauza condițiilor tehnicoeeconomice și organizatori ce existente în ferme. Tendința
actuală în aceste ferme este sporirea efectivelor ș i a producției de lapte, prin
îmbunătățirea tehnologiilor de creștere, de furajar e, exploatare și nu în ultimul rând, prin
folosirea eficientă a metodelor de ameliorare.
• Dintre cele 8 ferme, 4 au beneficiat de programe de dezvoltare (S.A.P.A.R.D.).
Tehnologia de creștere și exploatare în aceste unit ăți este în curs de modernizare.
Fermele care au capacități cuprinse între 100e600, capete sistemul de muls sea
modernizat existând un grup de muls. În două ferme: S.C. Sanagra S.A. și S.C.Mobana
S.R.L. tehnologia de întreținere este organizată în stabulația liberă cu zona de odihnă
individuală în cușete. Alte două ferme: S.C.D.C.B. Tg Mureș și S.C. Takeagrozoot
S.R.L. sunt în curs de modernizare, aplicând ambele tehnologii de întreținere cu
stabulația liberă sau în sistem legat.
• În 4 ferme efectivul de vaci de lapte este sub 50 c apete. Tehnologia de creștere este
în stabulația legată, exceptând S.C. AgroePap S.R.L . În toate cazurile mulsul se face
mecanic, la bidon. Prin această tehnologie de explo atare și muls la bidon obținerea
laptelui de calitate conform este posibilă numai cu eforturi mari. Sporirea efectivelor de
taurine, în aceste ferme, este aproape imposibilă, deoarece acești fermieri nu au fondurile
necesare extinderii și modernizării. Pentru aceste ferme am propus diferite tipuri de
construcții executate din materiale locale în care pot aplica tehnologii de întreținere și
exploatare, capabile să îmbunătățească starea de să nătate a animalelor și producția de
lapte.
• Furajarea vacilor de lapte în cele opt ferme este d iferită nu numai din punct de
vedere al rațiilor și sortimentelor de furaje folos ite, dar și a tehnologiei de furajare. La
S.C. Sanagra S.A. și S.C.Mobana S.R.L. furajarea se face cu furaj unic, din stoc, având
mecanizarea necesară acestei tehnologii. La ferma S .C. Takeagrozoot S.R.L. furajarea se
face în funcție de anotimp, furajele fiind administ rate la grajd. În cinci ferme vacile în
timpul verii sunt întreținute pe pășune loc în care beneficiază de masă verde.

XLV

• Trebuie menționat că din cele opt ferme trei au și o linie de prelucrare a laptelui,
valorificând produsele proprii în magazine fapt ce contribuie la bunăstarea fermierului.
• Datorită factorilor tehnologici de exploatare, a di rijării reproducției și a ameliorării,
alături cu tradițiile zonale de creștere pe care pu n amprenta preferințele crescătorilor,
populația de rasă Bălțată românească studiată are u n grad de ameliorare diferit, cu mare
variabilitate individuală.
• Măsurătorilor corporale seau efectuate pe 997 capet e (în cele 8 ferme)
determinânduese principalele dimensiuni corporale, în urma cărora se remarcă media
populației prezentat în tabelul 11, medii care sunt sub nivelul obiectivelor de ameliorare
(adică 138e140 cm, înălțime la crupă si o masă corp orală de 650e700 kg).
Tabelul 11
Caracterele morfologice ale populațiilor de vaci de lapte studiate
Morfological characteristics of the cow on the farm s included in the study
Măsurători x ±s x
Înălțime la greabăn 134 ±0,14 cm
Înălțime la crupă 136,59±0,14 cm
Perimetru toracic 193,64±0,35 cm
Adâncime torace 74,37±0,18 cm
Lungime corporală 134,56±0,19 cm
Lungime oblică a corpului 155,00±0,21 cm
Masa corporală 594,17±2,35 kg

• Dintre cele 8 ferme se remarcă populațiile de vaci cu dezvoltare corporală
deosebită, înălțimea la crupă de 140,72 cm, masa co rporală de 646,28 kg (la ferma
familială Csizmadia Gheorghe), iar populațiile a că ror caractere morfologice au valori
minime sunt la S.C.D.C.B. Tg Mureș 135,55 cm înălți mea la crupă, respectiv 551,51 kg
masa corporală.
• Producția medie de lapte pe lactația normală la pop ulația analizată de 951 capete se
situează la valoarea de 4860,72 kg cu 192,33 kg gră sime și 162,24 kg proteină cu variație
între 4441,85 kg la S.C.D.C.B. Tg Mureș și 6698,80 kg la ferma familială Torkos
Alexandru. Performanțele de producție sunt consecin țe a tehnologiei de creștere și
exploatare aplicate, în ferme, existența unei baze tehnicoematerială și gestionarea
judicioasă a acesteia și nu în ultimul rând de geno tipul animalelor existente.

XLVI

• Vârsta primei fătări este de 32 luni, peste cea opt imă cu o variație mare între ferme.
La ferma S.C. Takeagrozoot S.R.L. vârsta primei făt ări este de 30 de luni și la ferma
familială S.C. AgroePap S.R.L. ajunge la 38,8 luni. Diferențele mari privind V.P.F. se
datorează creșterii deficitare a tineretului femel de reproducție care conduce la cheltuieli
substanțiale privind furajarea și întreținerea aces tora.
• Intervalul dintre fătări este mare de 407,6 zile, p entru efectivul total variind între
432,5 zile, la S.C. Mobana S.R.L. și 352,9 zile, la ferma Torkos Alexandru. Această
variație este cauzată pe de o parte, de frecvența m are a tulburărilor de reproducție, și pe
de altă parte datorită urmăririi deficitare a acti vității de reproducție.
Indicele de natalitate este la limita fiziologică, și este de 79,85 % media multianuală pe
total populație, variind între 73,68% la S.C.D.C.B. Tg Mureș în anul 2008 și 95,69% la.
S.C. Mobana S.R.L în anul 2007.
• Analizând influența vârstei primei fătări asupra pr oducție de lapte în, prima lactație
sea constatat că performanțele producției de lapte sunt de 5281,25 kg lapte la vacile care
au fătat la o vârstă de sub 25 de luni și maxime de 5572,94 kg la vacile care au avut
vârsta primei fătări cuprinsă între 25e28 de luni, cu toate că 82,5 % din efectiv a avut
VPF peste 28 de luni.
În urma acestora rezultă că depășirea vârstei optim e a primei fătări are ca efecte
negative, și în cea ce privește scăderea producției de lapte în prima lactație.
• În cea ce privește influența sezonului și a lunii d e fătare a primiparelor asupra
producției de lapte diferențele au fost nesemnifica tive.
• Studiul efectuat pentru determinarea unor structuri familiale, influența acestora
asupra producției de lapte și stabilirea valorii de ameliorare a unor tauri folosiți la
însămânțare artificială în țara noastră ne arată că un număr considerabil de tauri folosiți
la IA sunt înrăutățitori, deeși rezultatele testări i din Germania ne arată că acești tauri sunt
îmbunătățitori pentru producția de lapte. Diferențe le dintre rezultatele obținute și
valoarea de ameliorare a taurilor din cataloage se datorează efectului de mediu și
interacțiunii mediu și genotip. Primiparele cu un p otențial genetic asemănător
(semisurori după tată) crescuți în condiții de medi u diferiți, și fenotipul se exteriorizeză
diferit datorită influenței mediului, pentru care p ropunem ca taurii utilizați la IA să fie
testați și în condițiile de exploatare din țara noa stră.

XLVII BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ACATINCĂ, S.,2000, Producțiile bovinelor, Ed. Mitron, Timișoara .
2. ACKER, H.,1990, Die deutschen Landwirtschaftsschcel es in Siebenburgen, Wort und
Welt Verlag
3. ALEXOIU, A.,2002, Aprecierea conformației corporale la taurine, Descrierea liniară
a caracterelor de exterior, Ed. Ceres, București .
4. ARDELEAN M., 2009, Metodologia elaborării tezelor d e doctorat, Ed.
AcademicPres Cluj8.glyphqGHapoca ;
5. BOGDAN, A.T., și colab.,1984, Fertilitatea, natalit atea, și prolificitatea în zootehnie,
Ed.Dacia,Cluj .glyphqGHapoca.
6. DINESCU, S.,1997, Creșterea vacilor pentru lapte, Ed.Ceres, București
7. GEORGESCU GH., G. STANCIU, C. VELEA, V. UJICĂ, 1990 , Tehnologia
creșterii bovinelor, Ed.Didactică și Pedagogică, București.
8. GEORGESCU GH., GH. MĂRGINEAN, I. VINTILĂ, H. GROSU, C.
DRĂGĂNESCU, 1998, Tratat de creșterea bovinelor – A meliorare, Ed.Ceres,
București
9. GEORGESCU GH., C. VELEA, GH. MĂRGINEAN, A. ALEXOIU, 2001,
Monografia rasei Bălțată românească, Ed.Tritonic, București
10. HOFFMAN, A.,1998, Effect of body condition of sukle r cows on the economic
efficiency, Tierarzliche Umschau, .glyphqGHr.53 Universitat, Berlin .
11. JURCO, E. C., 2008, Cercetări comparative privind c aracterizarea populațiilor de
taurine pentru lapte crescute în ferme de diferite dimensiuni din Transilvania și
posibilități de optimizare a tehnologiei de creșter e, Teza de doctorat, USAMV Cluj
.glyphqGHapoca
12. MUREȘAN, GH., și colab. , 1983, Influența vârstei p rimei fătări asupra producției de
lapte din lact. I la rasa Bălțată cu negru, Simp. I .A. Cluj11e12 noiembrie
13. MUREȘAN, GH., și colab. , 1983, Însușiri morfoeprod uctive ale populației de rasă
Bălțată cu negru de la I.A.S.Iernut, ferma Lechința Mureș Seminarul VIII
Ameliorarea, tehnologia și patologia rumegătoarelor 11812 noiembrie Cluj .glyphqGHapoca
14. NISTOR, I., C. ȘONEA, GH. NEAȚĂ, 2003, Locul și rol ul rețelei de ameliorare și
reproducție în zootehnia Românească, Sesiunea anuală de comunicări științifice 8
Probleme actuale și de perspectivă în zootehnie, Ia și, 9 810 mai.
15. ONACIU, G., 1999, Aptitudinea pentru producția de l apte a unei populații de taurine
de rasă Bălțată românească din centrul Transilvanie i, Simp. Realizări și perspective în
zootehnie și biotehnologii agricole, Vol. XXV USAMV Cluj .glyphqGHapoca, 21823 oct.
16. OROIAN, I.,L. PETERFI, C, PODAR, 2005, The genetic structure morphologic and
productive traites of cattle production from SCDCB Tg Mure, Simpozion Științific
vol.61 IS.glyphqGHB 1434, 2302, Cluj .glyphqGHapoca
17. OROIAN, I.,L. PETERFI, C, PODAR, I. Lung, 2005, Efe ctul încrucișării cu rasa Red
Holtein asupra parametrilor morfoeproductivi la pop ulația de taurine de rasă Bălțată
românească – Simmental la SCDCB Tg Mure, Simpozion, „Cercetări actuale și de
perspectivă în creșterea bovinelor”, 9 iunie, Balot ești
18. OROIAN, T., A. VLAIC, 2001, Ameliorarea genetică a populațiilor de animale
domestice, Ed. Academic Pres, Cluj .glyphqGHapoca
19. PÉTERFI, L., 2008, Direcții și orientări în creșter ea taurinelor pe plan mondial,
Revista de Zootehnie, Anul V, .glyphqGHr.4 , pag.9812, Iași .

XLVIII 20. PÉTERFI, L., 2009, Situația creșterii taurinelor în județul Mureș, Revista de
Zootehnie, Anul VI, .glyphqGHr.1 , pag.34838, Iași.
21. PÉTERFI, L. ,2009, Caracteristicile morfologice și productive ale rasei Bălțată
românească crescută în județul Mureș, Revista de Zootehnie, Anul VI, .glyphqGHr.1 , pag.448
48, Iași.
22. PODAR, C., I. OROIAN, L. PÉTERFI, 2003, The influen ce of high temperature on
milk cows Buletin nr.39 ISSN 2382, pag 130e133, USA MV Cluj Napoca
23. PODAR, C., I. OROIAN, L. PÉTERFI, 2005, Structura g enetică și însușirile
morfoproductive ale populației de taurine de la SCD CB Tg Mures, Revista
crescătorilor de Taurine din Transilvania, Nr. I, p ag.7e10, Tg Mures
24. RAGANITSCH, G., 2001, Das Österreichische Fleckvieh un seine Genetik,
Ed.AGÖF, Austria.
25. ROMAN M., și colab., 1991, Influența sezonului de f ătare și a unor indici de
reproducție, Simpozion SCPCB Tg Mureș .
26. SÎRBU MARCELA, 2005, Construcții zootehnice, Ed.Risoprint, Cluj .glyphqGHapoca
27. SÎRBU MARCELA, 2006, Construcții agricole, Ed.Risoprint, Cluj .glyphqGHapoca
28. STANCIU, G., 1999, Tehnologia de creștere a bovinel or, Ed. Brumat, Timișoara.
29. ȘARA, A., D. MIERLIȚĂ, 2003, Nutriția și alimentați a animalelor de fermă Ed.
Academic Pres, Cluj .glyphqGHapoca.
30. UJICĂ, V., și colab., 1998, Contribuții la studiul însușirilor morfoproductive ale
taurinelor de rasă Fleckvieh provenite din import ș i exploatate în condițiile fermei
Șerbaști Bacău, Simpozion. Vol. XXXX USAMV Iași.
31. VELEA, C., 1999, Producția, reproducția și ameliora rea animalor, vol. I, II, Ed.
Tehnică Agricolă, București.
32. *** A.G.C.T.R .2001
33. *** ANARZ Controlul oficial al producțiilor în România
34. ***Anuarul Statistic al României
35. www.anarz.ro

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE
CLUJeNAPOCA
DOCTORAL SCHOOL
FACULTY OF ANIMAL BIOTECHNOLOGY

Eng PÉTERFI LAJOS

SUMMARY OF Ph.D.THESIS

RESEARCHES REGARDI3glyph44zcG THE HUSBA3glyph44zcDRY OF ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc RED
SPOTTED BREEDS FOR MILK PRODUCTIO3glyph44zc I3glyph44zc DARY FARMS OF
DIFFERE3glyph44zcT SIZES I3glyph44zc MURES COU3glyph44zcTY

Scientific coordinator:
Prof.univ.dr.ing. GHEORGHE MUREȘA3glyph44zc

CLUJeNAPOCA
2010

L CO3glyph44zcTE3glyph44zcS

I3glyph44zcTRODUCTIO3glyph44zc …………………………………………… …………………………………………… ….12….LIV

PART I
Chapter 1. THE IMPORTA3glyph44zcCE CATTLE BREEDI3glyph44zcG ……………… ………14
1.1. Opportunities and Perspectives In Cattle Breed ing…………………….……17
1.2. Situation the Cattle Breeding In World Wide…………………… ………….19
1.2.1. Evolution of the cattle population in the wo rld………………..…..20
1.2.2. The milk production, consumption and milk pr oduct in the world.27
1.2.3. The meat production and consumption and in t he world …………….32
Chapter 2. SITUATIO3glyph44zc THE CATTLE BREEDI3glyph44zcG I3glyph44zc ROMA3glyph44zcIA …………35
2.1. Evolution of cattle stocks in Romania……… …………………………………………… 42
2.2. Milk and meat productin in Romania………… ………………………………………….47
2.3. Directions and objectives for cattle breeding in Romania…………………………49
2.4. Objectives in the cattle improvement………. …………………………………………… 53

PART II
THE HUSBA3glyph44zcDRY OF ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc RED SPOTTED BREEDS FOR MI LK
PRODUCTIO3glyph44zc I3glyph44zc DARY FARMS OF DIFFERE3glyph44zcT SIZES I3glyph44zc
MURES COU3glyph44zcTY

Chapter 3. THE AIM OF RESEARCH; MATERIAL A3glyph44zcD METOD ………………..56….LV
3.1. The aim of research……………………… …………………………………………… ………56….LV
3.2. Studied biological material………………. …………………………………………… ……57….LV
3.3. Research objectives and activites…………. …………………………………………… ..58….LV
3.4. Used working metodology………………….. …………………………………………… ..60….LVII
Chapter 4.CATTLE BREEDI3glyph44zcG I3glyph44zc MURES COU3glyph44zcTY …………………………………..63….LVII
4.1. Geoclimatic and socioeeconomic conditions of M ureș County,
the research area……………………………. …………………………………………… …………..65….LVII
4.2. Romanian Red Spotted Simmental type breed in M ureș County……………..72….LIX

LI Chapter 5 . STUDY VARIOUS BREEDI3glyph44zcG TECH3glyph44zcOLOGIES A3glyph44zcD OF
CO3glyph44zcSTRUCTIO3glyph44zc TYPES USED I3glyph44zc DAIRY FARMS BREEDI3glyph44zcG THE
ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc RED SPOTTED COW ……………………………………………..77….LX
5.1. The Farm of the Institute of Research and Deve lopment in Cattle
S.C.D.C.B. Targu Mures …………………………………………………….77….LX
5.1.1. Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of S.C.D.C.B. Targu Mures……… ……….….78….LX
5.1.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve
the technological flow to S.C.D.C.B. Tg Mures f arm…………………89….LXI
5.2. S.C. SA3glyph44zcAGRA S.A. farm SEUCA …………………………………………… ….91….LXII
5.2.1. Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of S.C. SANAGRA S.A. farm S EUCA….….91….LXII
5.2.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
technological flow to S.C. SANAGRA S.A. farm SEUCA …………102….LXIII
5.3. Farm S.C. TAKXAGROZOOT S.R.L …………………………………………..1 05…..LXV
5.3.1. Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of S.C.TAKeAGROZOOT S.R.L.. …………….105….LXV
5.3.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
technological flow to S.C.TAKeAGROZOOT S.R.L.farm. …………….112….LXVI
5.4. Farm S.C. MOBA3glyph44zcA S.R.L …………………………………………… ……………114….LXVIII
5.4.1. Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of S.C. MOBANA S.R.L…… ……………………114….LXVIII
5.4.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
technological flow to S.C. MOBANA S.R.L.farm……. …………………..119….LXIX
5.5. Farm MAKKAI LASZLO …………………………………………… ………………120….LXIX
5.5.1. Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of MAKKAI LASZLO………… …………………..120….LXIX
5.5.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
technological flow to MAKKAI LASZLO farm……….. ………………….124….LXX
5.6. Farm CSIZMADIA GHEORGHE …………………………………………… ….126….LXXII
5.6.1. Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of CSIZMADIA GHEORGHE……. …………….126….LXXII
5.6.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the

LII technological flow to Csizmadia Gheorghe farm…… ………………………..130…LXXII
5.7. Farm S.C. AGROXPAP S.R.L …………………………………………… ……………133..LXXIV
5.7.1. Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of S.C. AGROePAP S.R.L…… ………………………133..LXXIV
5.7.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
technological flow to S.C. AGROePAP S.R.L.farm….. …………………….136..LXXIV
5.8. Farm TORKOS ALEXA3glyph44zcDRU …………………………………………… ………..139..LXXV
5.8.1.Description of exploitation technologies and construction
types used on the farm of TORKOS ALEXANDRU……… ………………..139..LXXV
5.8.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
technological flow to TORKOS ALEXANDRU farm…….. ……………….142..LXXVI
Chapter 6. MORPHOLOGICAL A3glyph44zcD PRODUCTIVE CHARACTERIS TICS
OF ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc RED SPOTTED BRED CATTLE O3glyph44zc FARMS ………………144..LXXVIII
6.1 The main morphological features of Romanian Red Spotted
cattle found on farms participating in the survey ……………………..…….145..LXXVIII
6.1.1.Morphological characteristics of cows at S.C. D.C.B. Targu Mures……..149
6.1.2 .Morphological characteristics of cows at S.C. SANA GRA S.A. farm SEUCA.150
6.1.3.Morphological characteristics of cows at S.C. TAKeAGROZOOT S.R.L.151
6.1.4.Morphological characteristics of cows at S.C. . MOBANA S.R.L…………..153
6.1.5.Morphological characteristics of cows at MAKK AI LASZLO farm………154
6.1.6.Morphological characteristics of cows at CSIZMADIA GHEORGHE farm.155
6.1.7.Morphological characteristics of cows at S.C. AGROePAP S.R.L.farm….156
6.1.8Morphological characteristics of cows at TORKO S ALEXANDRU farm.159
6.2. The main phenotypic features towards milk prod uction of
Romanian Red Spotted cows on the farms included in the study …… …….162..LXXIX
6.2.1. Milk production of S.C.D.C.B. Targu Mures…… ………….….168
6.2.2. Milk production of S.C. SANAGRA S.A. farm S EUCA….…….174
6.2.3. Milk production of S.C. TAKeAGROZOOT S.R.L.. ……………….178
6.2.4. Milk production of S.C. MOBANA S.R.L…….. ………………………182
6.2.5. Milk production on the farm of MAKKAI LASZLO ……………….186
6.2.6. Milk production on the farm of CSIZMADIA GHE ORGHE…….190
6.2.7. Milk production on the farm of S.C. AGROePAP S.R.L…………..194
6.2.8. Milk production on the farm of TORKOS ALEXAN DRU……….197

LIII 6.3 The main production indices of the cattle popul ation from the farms
taken in survey …………….………….…………………………………… .200..LXXXII
6.3.1. Age of first calving…………………… …………………………………………200 ..LXXXII
6.3.2. Calving interval………………………. ………………………………………….20 2..LXXXII
6.3.3. Mamar repouse…………………………. ………………………………………..205. .LXXXIII
6.3.4. Birt index……………………………. …………………………………………… ..209..LXXXIV
Chapter 7. I3glyph44zcFLUE3glyph44zcCE OF E3glyph44zcVIRO3glyph44zcME3glyph44zcTAL FACTORS OVER MILK
PRODUCTIO3glyph44zc BY FIRST CALVERS.……..
7.1 The influence of age of first calving on the ma in indices of milk production
by Romanian Red Spotted calver cows on dairy farms participating in the study..210.LXXXIV
7.2 The influence of season and month of birth on t he main indices of milk
production by Romanian Red Spotted calver cows on d airy farms participating
in the study…………………………………………………………………… ….215.LXXXVI
Chapter 8. FAMILAL STRUCTURES A3glyph44zcD THEIR EFFECTS O3glyph44zc SOME
I3glyph44zcDICES REGARDI3glyph44zcG MILK PRODUCTIO3glyph44zc I3glyph44zc THE POPULATI O3glyph44zcS OF
CATTLE RAISED I3glyph44zc FARMS STUDIED I3glyph44zc MURES COU3glyph44zcTY …… …… 223..LXXXVIII
8.1. Main milk production indices by romanian red s potted cows
depending on fam…………………………….. …………………………………………… ..224..LXXXVIII
8.2. The improvement value bulls off used in the ex amined farms…………235..LXXXIX
Chapter 9.CO3glyph44zcCLUSIO3glyph44zcS A3glyph44zcD RECOMME3glyph44zcDATIO3glyph44zcS ………………..242 ……XCI
Bibliographic …………………………………………………………………….246……XCV
SUMMARY OF Ph.D THESIS ROMANIAN
SUMMARY OF Ph.D THESIS ENGLISH

LIV I3glyph44zcTRODUCTIO3glyph44zc
Cattle production is a branch of agriculture partic ularly important because it
provides the largest amount of animal products for human need, the largest share of raw
materials for food and light industry.
Achieve increased production and quality, according to market requirements, is in
the attention of specialists in animal husbandry, w hich through their work in research and
advanced technology help to improve growth, mainten ance, feeding and improvement.
In EU countries the current trend is to reduce the number of cattle and livestock
production offset by increased production using mod ern methods of improvement and
operational improvement technologies.
As a result, the world has seen in recent years and especially with the start of the
millennium, a development in all fields, marked by a process of intensification,
specialization by industry and concentrate on the d irection of production, labours
productivity growth and reduce the specific consump tion. "Production, growth and
exploitation of domestic animals, is a real place i n this industry and animal breeding
animal husbandry is money.
It should be considered in its whole as a branch o f biology with practical applications in
the economy "[15].
For those presented on the current situation and fu ture growth of cattle in our
country, the main objectives aimed at, firstly, inc reasing of existing functional
parameters, improving the genetic potential and app lication of modern exploitation
technology and growth.
The present paper is part of this context, trough w hich we intend to bring a small
contribution to the grasping of the cattle husbandr y in Mureș County.
Research aimed at assessing the morphoeproductive potential, growth conditions of
Romanian Red Spotted Cow breed for milk production in farms of different capacities, in
Mureș county area, the following topics being studi ed: growth of bulls in Mureș County,
the study of exploitation technology of Romanian R ed Spotted breed in the Romanian
farms with different types of housing construction, study of some morphological and
productive characteristics of Romanian Red Spotted Cow bred, the effect of
environmental factors on milk production by first c alvers and the family structures in
populations of cattle bred in the farms studied in Mureș county.

LV The results contribute to technical and organizatio nal knowledge and
characterization of the holdings of Mureș County an d are a basic foundation of
developing new technologies and optimization of exp loiting cattle for milk production in
the farms studied.
Developing the Thesis is based on the results of my own research conducted
during 2006e2009 and is structured in two parts, 9 chapters and contains 256 pages, 75
tables, 130 figures and 113 bibliographic titles.
Part I contains bibliographic study on the situatio n of cattle growth worldwide as
well as European and national level. Part II includ es own research structured in 6
chapters.

PART II
CHAPTER 3
THE AIM OF RESEARCH; MATERIAL A3glyph44zcD METOD
3.1. THE AIM OF RESEARCH

Since the Romanian Red Spotted race have a share of over 80% in the structure of
the cattle bred farmed private in Mureș county, we considered it necessary and timely to
undertake studies on the level of production of the current state of improvement for the
population as well of the existing building types i n this area.

3.2. STUDIED BIOLOGICAL MATERIAL

To achieve the research objectives 8 different farm s from Mureș County, with
different production capacity and organisation form , were taken into the study.
In these farms, the bred cattle population is of Ro manian Spotted Cow breed, used
for milk production. Farms have both cows in produc tion and youth grouped by age,
each with the main objective to obtain milk product ion in quantity and quality in terms of
efficiency. The eight farms studied were: Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pentru
Creșterea Bovinelor Tg Mureș (SCDCB Tg Mureș), SC S anagra SA, SC TakeAgrozoot
SRL, SC Mobana SRL, Ferma Makkai Laszlo, Ferma Csiz madia Gheorghe, SCAgroePap
SRL, Ferma Torkos Alexandru.

3.3. RESEARCH OBJECTIVES AND ACTIVITIES

The research was carried out as planned and the pro posed theme, in the 2006e
2009 period, making numerous and extensive investig ations, the gathered data were

LVI statistically processed and according to the result s obtained , a series of conclusions were
elaborated regarding existing technologies, with ap plications in exploitation of
Romanian Red Spotted Cow towards milk production.
OBJECTIVES A3glyph44zcD RESEARCH ACTIVITIES:
• ANALYSIS OF GEOeCLIMATIC AND SOCIO e ECONOMIC
CONDITIONS OF MUREȘ, THE AREA WHERE RESEARCH WAS
CONDUCTED:
The study of environmental conditions (microclimate ),
Analysis of agricultural potential, of Mureș County ,
Study of the cattle herd evolution and production p erformances
• STUDY OF EXPLOITATION TECHNOLOGIES AND EXISTING
BUILDING TYPES IN FARMS STUDIED (2325 CATTLES CONSI STING
OF: 1065 COWS, 203 PREGNANT HEIFERS)
The applied growth and exploitation technology
Feed rations administered,
Existing building types,
Technical and material equipment.
• Morphological study (997 heads on lactation I, II, III and older):
e height at withers, cm
e height at croup, cm
e chest circumference, cm
e chest depth, cm
e body length, cm
e oblique body length, cm
e body weight, kg
• STUDY OF MAJOR PHENOTYPIC FEATURES REGARDING
MILK PRODUCTION (951 HEADS ON NL AND TL):
/square4 lactation length, days
/square4 Milk, kg
/square4 fat,%, kg
/square4 protein,% ,kg
• THE STUDY OF REPRODUCTION INDICES (771 HEADS)
/square4 age of first calving, days
/square4 calving interval, days
/square4 mammary rest days
/square4 birth index,%
• EFFECT OF SOME FACTORS ON MILK PRODUCTION BY
FIRST CALVERS (274 FIRST CALVERS):
/square4 age of first calving,
/square4 effect of season and month of birth
/square4 half sister family structure, paternal
• THE IMPROVEMENT VALUE OF BULLS USED IN ARTIFICIAL
INSEMINATION (17 BULLS): e method of assessing the amount of
improvement value which does not take into account the influence of mothers
e the contemporary comparison method.

LVII 3.4. USED WORKING METHODOLOGY

The primary data on body measurements and productio n characteristics towards
milk production have been collected, processed and interpreted by research specific
statistical methods. It has been calculated: mean, variance, standard deviation, standard
error of the mean coefficient of variability. For t he comparison of the collected data the
"t" test was used (student test). The improvement value of the bulls used in AI in farm
studied was calculated using the contemporary compa rison method by which the amount
of improvement does not take into account the influ ence of mothers.

CHAPTER 4.
CATTLE BREEDI3glyph44zcG I3glyph44zc MUREȘ COU3glyph44zcTY

Mures County meets favourable pedoeclimatic conditi ons for growth of none
ruminant and ruminant herbivores like: cattle, shee p, goats, horses and buffalo.

4.1. GEOeCLIMATIC CONDITIONS AND SOCIOeECONOMIC CON DITIONS OF
MUREȘ, THE RESEARCH AREA

Mureș County has extremely varied landscape; the cl imate is temperate
continental with an average annual temperature of 8 e9o C, unevenly distributed annual
rainfall ranging from 550 mm/ane1200 mm / year.
45% of agricultural area, is represented by pasture s and hayfields (185 818 ha).
The evolution of cattle in Mureș County is presente d in Table 1. One can notice a
decrease in total cattle herd of 58.3% over 1990 an d a decrease of 35.4% of the livestock.
The Romanian Red Spotted Cow represents 81.5% of to tal cattle herd in Mureș county.
Table 1
Dynamics of cattle herds Mureș County
Reference year Specification
1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Cattle total of which
(head) 184 100 71 270 77 943 85 325 90 642 94 043 96 894 94 254 76 786
Cows and heifers 75 712 48 181 52 833 56 166 59 511 60 025 59 895 57 198 48 900
Source DADR Mureș
If in 2000 the number of AI cows was 32 247, their number increased in 2006
to 57 834, representing 95% from the livestock, the n you can see a decrease (Table
2).

LVIII Table 2
Evolution of the artificial insemination in Mures C ounty
Year Cows and
heifers
(head) IA 1
Artificial
insemination % IA
Percentage Consumer
frozen
sperm Consumer
frozen
sperm/AI Consumption
MSC /
pregnancy

2000 48.181 32.247 66,93 62.603 1,2 2,2
2001 50.887 37.640 73,97 69.521 1,1 2,1
2002 52.833 42.068 79,62 72.195 1,1 2,08
2003 56.166 44.872 79,89 74.617 1,09 2,00
2004 59.511 52.581 88,36 84.345 1,07 1,72
2005 60.025 56.163 93,57 88.924 1,06 1,75
2006 59.895 57.834 96,56 87.292 1,04 1,77
2007 57.198 48.607 84,98 72.433 1,04 1,53
2008 48.900 43.333 88,61 63.297 1,01 1,59
MSC e semen, AI e artificial insemination / Source OARZ Mures
The number of cows in official control of milk prod uction decreased by 65.2%
during 2000 e2005, noting an increase in the 2006e2 008 periods (Table 3)
Table 3
The dynamics of Bovine livestock per race in offici al control of production
Livestock OCP
Race Year Cows
and
heifers
(head) Whole BR BNR MH B MO Percentage
of cows
and
heifers
2000 48181 13 513 12 190 177 1 146 28,0
2001 50887 9 967 9 055 139 773 19,6
2002 52833 5 633 4 650 11 935 27 10,6
2003 56166 4 695 3 553 174 916 30 22 8,3
2004 59511 4 658 3 529 168 931 11 19 7,8
2005 60025 4 709 3 610 184 863 9 43 7,8
2006 59895 5 240 3 975 198 1005 7 55 8,7
2007 57198 8218 5908 487 1727 33 63 14,3
2008 48900 9689 7298 537 1743 17 94 19,8
Source OARZ Mureș/AGCTJM Tg Mureș
BReRomanian Spotted); BNReRomanian Black and White; MHeMetis Holstein; BeBrown
Swiss; MOeMontbeliarde

Average production of milk, fat, protein dynamics d uring the 2000e2008 by
Romanian red spotted breed of Mureș is presented in Table 4. (In year 2008 was 4762 kg
milk with 187 kg fat and 157 kg protein).
Table 4

LI X .glyphqGHumber of lactation, average milk production, fat, protein in the years 200082008 for the
Romanian Red Spotted Cow in Mures County
Reference year Specification 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Lactation averag 3156 2651 2620 2820 2671 2578 2530 2963 4228
Milk kg 3633 4048 4435 4790 4813 4951 4949 4715 4762
Fat kg 131 155 178 189 188 195 199 185 187
Fat % 3.6 3.82 4.01 3.94 3.9 3.94 4.02 3.92 3.93
Protein kg 128 140 149 149 158 164 155 157
Protein % 3.16 3.16 3.12 3.09 3.18 3.32 3.29 3.29
Source OARZ Mureș; AGCTJM Tg Mureș

4.2. ROMANIAN RED SPOTTED SIMMENTAL TYPE IN MUREȘ C OUNTY

The Romanian Red Spotted breed is characterized by pleasant appearance like a
medium size head (30% from withers height), with lo ng wide and deep torso, straight
upper line, with long and robust limbs. The colour is white with yellow, head, limbs and
tail are white. Pigmented areas with a wide range o f shades of yellow, even red.
If by the 80 most farmers preferred yellow Pond ani mals, after using infusion
interbreeding with Red Holstein breed to improve th e milk production and the ability of
the breed for milk, farmers have changed preference s preferring animals with robe
striped white with red.
Regarding the form of organization of farms in Mures county we can distinguish
two types of farms:
• Subsistence farms, with small livestock of dairy co ws, usually operated in
extensive conditions, ensuring housing conditions i n shelters constructed of brick,
maintenance related system, feeding with hay and co ncentrates during winter and grazing
during summer, milking by hand, the milk being used for feeding the calf and for
familiar use, and only small amounts being to consu mers and manufacturing.
• Specialized farms for milk or meat production(the l atter now having a very small
proportion). In these farms, with a bigger livestoc k, the main aim is to produce quality
milk to be sold for processing. In these farms the cows are kept in sheds constructed for
this purpose, using different exploitation technolo gies, animals are generally maintained
in loose housing (in newly built farms). The feedin g of the cows is done with several
types of forages, depending on economic possibiliti es of the farmers, succulent forage,
corn silage, semi hay, hay, concentrates, protein g rist, minerals, etc In these farms

LX milking is done with machines, to the drum or for t his purpose especially adapted
buildings, rooms equipped for milking.

CHAPTER 5.
STUDY VARIOUS BREEDI3glyph44zcG TECH3glyph44zcOLOGIES A3glyph44zcD OF
CO3glyph44zcSTRUCTIO3glyph44zc TYPES USED I3glyph44zc DAIRY FARMS BREEDI3glyph44zcG THE
ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc RED SPOTTED COW

Studies were performed in eight dairy farms, breedi ng Romanian Red Spotted
Cows for milk production with different forms of pr operty, with various technical and
material supplies, applying different exploitation technologies.

5.1. STATION OF CATTLE RESEARCH AND DEVELOPMENT FAR M
IN TARGU MURES SCDCB TG MUREȘ

SCDCB Târgu Mureș is the only state unit of Mureș C ounty, which aims to
exploit the Romanian Red Spotted cattle, bred belon ging AAFS e Academy of
Agricultural and Forestry Sciences "Gheorghe IONESC U e ȘIȘEȘTI"

5.1.1. Description of exploitation technology and construc tion types
used in farm SCDCB Tg Mureș

In early 2008 the overall population was 420 head, of which 196 head dairy cows.
In the farm Ernei are 8 shelters from which only 4 are populated. The cows are kept in
two shelters with walls of brick, having a length o f 70.0 m and an opening of 10.50 m
using Grabner chain tied system, with central feedi ng alley. Length of stand is 190 cm,
so it is a medium stand, with a width of 110 cm, wi th a floor slope of 1%. Floor stand is
made of brick. Dung removal is done manually. Feedi ng of the cows differs by seasons.
Since June of 2009 the modernization of the milking room, still existing in the
80s, is complete to Tree type 2×10 De Laval milking room (Figure 2) In 2009, the shelter
with a length of 70.00 m and opening 10,5 m was tra nsformed to maintain the cows in
loose housing with individual resting areas, with 8 4 beds, located on two rows, with one
lane of traffic in the middle. Feeding cows is in d one in the paddock. Sleeping boxes
have a length of 220 cm and a width of 125 cm.
The maternity operates on the principle of all full e all empty, after a cycle of birth
follows a mechanical cleaning, disinfection and a b reak of 10e14 days. The shelter
consists of 3 modules each with 7 places, cows were maintained in the tied system on

LXI medium stands of 210 cm, calves were maintained in the same shelter during the
colostral period, in individual boxes with dimensio ns of 70×118 cm, after which they are
kept in collective boxes located outside the shelte r.
Separation of the calves from the mother happens at the age of 4 months, the
condition is for the calves to have a minimum weigh t of 120 kg. Average consumption of
milk to weaning, is 500e550 kg. Youth females after weaning to a weight of 200e250 kg
are kept in loose housing, in communities of 15e30 heads. After this weight young
females used for reproduction are kept in tied syst em.
During the summer, the youth is kept in summer camp s without feed supplements.

5.1.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the technology
flow at SCDCB Tg Mureș.

To better organize the technology to exploit the da iry cattle, all dairy cows must
be maintained in loose housing with centralized mil king room that requires complete
modernization of a stable yet. Application of techn ology growth in loose housing results
in reduced labour, improved hygiene, improved exerc ise regime and breeding Indicators.
Otherwise, the technology flow applied to exploit h e dairy cows for milk
production is inefficient: about half of them were maintained in the tied system and
milked to the drum.
Female youth for replacement weighing over 250 kg w ere kept in tied system
which is inappropriate for this category. There are two unused shelters in the farm which
could accommodate the youth in loose housing and in individual sleeping boxes. These
shelters can upgrade with little investment.
To provide an amount of feed needed for balanced ra tions improved feed
production technology is required for increasing fo od production per area unit, while
improving fleet and equipment needed.
A major problem is to improve hygiene in stables an d manure management as
organic fertilizer, which in terms of SCDCB Târgu M ureș farm is done with great
weaknesses.

5.2. S.C. SANAGRA S.A. farm SEUCA
The company was founded in 2000 by privatizing farm s of Seuca and Botorca in
order to ensure the appropriate quantities of milk for processing by SC Sanlacta SA (milk
processing unit).

LXII
5.2.1. Description of exploitation technologies and construction types used on
the farm of S.C. SA3glyph44zcAGRA S.A. farm SEUCA
The dairy cattle population operated with Romanian red spotted as the result of
crossbreed of the Simmental and Red Holstein breed. Until 2006, dairy cows were
maintained in the tied system and milked to can. At the beginning of 2008 the herd was
formed of 1130 steers.
After the reorganization, at the end of 2006, young steers were placed on the farm
Botorca and dairy cows on the farm Seuca. The farm was upgraded due to a SAPARD
project. Since 2007, dairy cows are maintained in l oose housing, fed only with food from
stock, and the milking is being done in the milking room.
Dairy herd of 522 cows, is maintained in loose hous ing in three shelters: a metal
structured, resistant, modern shelter with canvas ( semi) covered walls, having space for
324 cows and two old sheds with the capacity of 2×1 10 cows (built for maintenance of
cows in loose bound), transformed to accommodate co ws in loose housing, with
collective rest areas, which soon will be upgraded.
The modernized shelter has a capacity of 324 cows t hat are maintained in loose
housing with individual rest areas, where for a bet ter sleeping accommodation cows are
divided into 5 groups according to their milk produ ction (group I, over 30 kg / day, group
II ee production between 25e30 kg, batches III, IV and V with an output between 20e25
kg / day.
Cows with production below 20 kg /day are maintaine d in two old shelters in
loose housing, with a rest area without separation, on continues floor, with a straw
bedding and the feeding made in the paddock.
Garbage disposal is solved by the use of a tractor provided with blades, feeding is
made from stock, with a unique feeding method, by t he use of a technological trailer.
The composition of the unique fodder differs depend ing on the physiological state
of the milk production of the cow; it contains 25 k g silo, 7 kg fresh brewer's grain, 6 kg
semi hay, 1e2 kg alfalfa hay, 2e6 kg concentrates w hich contains 0.8 kilogram of soy
grist, 1.2 kilogram sunflower grist, 80g/cow optige n( treated urea), 2 e120g Geode(
premix with yeast) and cereals: corn, bran, tritica le.
Milking is done twice a day in the milking room typ e Herring bone trademark
Straco with 4×10 seats, where milk is collected int o a cooler with the capacity of 10,000
liters, the washing being automatically supervised by a computer program. Delivery

LXIII takes place in the maternity, in loose housing, wit h 8 boxes, each with the capacity of 5,
ensuring 8.8 m2/head.
The separation of calves is made when they are 70 d ays old, with a weight of 75e
80 kg, following to be raise at the farm of Seuca t o a weight of 100 kg. The raise of
female cows is done at the farm of Botorca in loose housing with access to the paddock,
on lots of 20e40 heads feeding is unique (technolog ical trailer) depending on the season.

5.2.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
Technological flow to S.C. SA3glyph44zcAGRA S.A. farm SEUCA

At both farms that belong to SC Sanagara SA mainten ance, behavior, production
performances, the development of cows and calfs are very good.
For the farm of Seuca, SC Sanagra SA, we propose th e modernization of the two
shelters in loose housing, maintaining the zone of collective rest filled with a straw layer
for free delivery and a zone of individual rest in couchettes. (Figure 1).
In order to reduce the consumption of hey as the be dding for over 500 dairy
cattle’s, it is proposed the use chopped straw whic h improves the absorption of liquid
droppings, unlike unchopped straw.

LXIV

Figure 1. Seuca Constructive solution proposed for Dairy cow shelte r, tied acomodation from S.C. SA.glyphqGHAGRA S.A. 8 Seuca farm

LXV 5.3. Farm S.C. TAKeAGROZOOT S.R.L .
The farm was founded on the platform of the farm of Sânvasii in 1993. Before 1989 the
farm had high performances considering the milk pro duction, even tough in the 80’s
there were made crossings with the Hereford breed, which had some negative effects
considering the milk production, but soon corrected by the crossings made with the Red
Holstein breed.
5.3.1.Description of exploitation technologies and construction types used
on the farm of S.C. TAKXAGROZOOT S.R.L.
The herd of cows is growing steadily, if in 1993 th ere were 30 dairy cows, in early
2008 the herd grew to 300 cows.
The farm is being modernized. By the end of 2007, t he herd of cows has been
exploited in two shelters within the tied system, a ltogether, on temporary located stands,
with the feeding alley in the middle, a short stand of 1.50 m, with a slope of 1.5 % to a
channel in which droppings are discharged. Dung rem oval is done manually with the
help of a wheelbarrow, because the dung removing co nstruction is not functional. There
is a 77 cm wide alley which provides cows with a li ttle space for movement. Milking is
done at can.
In March of 2008 a milking room has been built and a shelter has been upgraded
switching this way to the using of a single row of couchettes where cows can move
freely. The shelter with loose housing has a capaci ty of 62 cows, the couchettes being
125 cm wide and 2.20 cm long, with one alley of 4.0 m for both traffic and standing at
the concrete feeding aisles which have the width of 80 cm, and an other feeding alley
with the width of 2.40 m where food is transported with cart.
The deficiency of this construction is that, althou gh the couchettes are properly
demarcated with metal collars, they are on the same level as the path of movement,
resulting in a greater consumption of straw and the difficultness of maintaining the straw
beds, which requires a greater effort.
Milking is done in the milking room, type Herring b one, which has 2×8 places.
Feeding is done on choice of fodders, which vary se asonally. Cows with 14 days
before calving are placed in stables where they are held tied. After the calving occurs, the
milking is done at can, administrating colostrums t o the calf from its mother. After this
period, the calf is moved into a shelter with colle ctive maintenance, in boxes with 7e8
other calves, and paddock access. The weaning of ca lves is done after 120 days.

LXVI The youth between 0e6 months is maintained in loose housing. Females of 6e18
months and those with young are maintained in the t ied system in winter and summer
pasture.

5.3.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the technological
flow to S.C. TAKXAGROZOOT S.R.L. farm

For the farm SC TakeAgrozoot SRL we propose to chan ge the system
maintenance for all the effective, switching to loo se housing with the individual sleeping
accommodation in couchettes. For this we proposed t he modernization of an old barn,
with a length of 85 m and an opening of 8.80 m in w hich the resting area shall be divided
in 2.20 m long and 1.25 m wide couchettes, placed i n two rows, with a trafficealley in the
middle, which should have the width of 4.40 m. The feeding process should be made in
the paddock.
To improve body hygiene and saving straw it’s recom mended that the couchettes
should be raised with 15e20 cm over the movement al ley of the upgraded shelter (Figure
2).

LXVII

Figure 2. Constructive solution proposed for S.C. Tak8agrozoo t S.R.L

LXVIII 5.4. FARM S.C. MOBANA S.R.L.

In 1999, former CAP stables were populated with a h erd of 62 cows. The group
consisted of 60% Romanian black and white and 40% R omanian red spotted exploited in
extensive system, hand milking, feeding during the summer, grazing on the field in summer.
During winter, the animals were bind in the stable and fed with hay and concentrates. Because
of veterinary health reasons e enzootic, through re form – Romanian red spotted breed occupied
the place of cows from the Romanian back and white breed.

5.4.1. Description of exploitation technologies and construction types used on
the farm of S.C. MOBA3glyph44zcA S.R.L

Total cattle herd in early 2008, had 232 of Romania n red spotted breed, from which 104
were dairy cows.
In 2007 the farm benefited of a SAPARD program 3.1. , for modernization, following
which the old shelter, built for cows kept bind in the stable, was turned into a shelter in which
calves are free, their sleeping accommodation being assured in couchettes of 220×112 cm,
placed in two rows, and covered with a rubber carpe t, a milking room "De Laval" type herring
bone with 2×5 and import a total of 40 cows with yo ung of the Fleckvieh breed, Simmental
type.
The stable is made of local materials: poles made f rom wood, plank walls, wooden roof
structure, with a heat insulating cover.
Dung removal is done with the help of a bulldozer b lade, but as a future plan, a storage
tank will be built for the disposal of semi liquid droppings, as for the discharge of it
mechanical shovels will be mounted.
Calving takes place in maternity, placed in a speci ally arranged housing, cows being
tied to a long standing. Calves are kept in the ope n, in boxes made of plastic. Feeding calves
during lactation is made with milk substitutes, wea ning are performed after 120 days, at a
weight of 120 kg.

LXIX Youth females maintained in loose housing on catego ries of age. During the
midsummer pasture in the camp, which in July, Augus t and September can not provide all the
food necessary, with adverse effects in terms of bo dy development.

5.4.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the technological
flow to S.C. MOBA3glyph44zcA S.R.L farm

To improve hygiene, reduce diseases we propose the replacement of the rubber carpet,
used as a sleeping accommodation, with a chopped st raw carpet, which absorbs the liquid
droppings. In winter, the rubber carpet is frozen, so it’s impossible to clean it, and in the
summer by maintaining the alley of circulation with an excessive humidity, the floor becomes
greasy and endangers the health of the animals.
On the other hand, it must be given up the obtainme nt of semi liquid droppings.
It freezes during winter despite the fact that ther e are drains built to protected (isolated)
it. In order to the efficiencies of the milk produc tion is recommend to divide cows in three
groups (group 1 from 20 l milk production group 2 w ith 15e20 l and group 3 in 15 l milk) and
differentiate their feeding.

5.5. Farm MAKKAI LASZLO

The farm was founded in 1993 when it had 8 cows, al l of Romanian red spotted breed,
from IAS Sângiorgiu de Pădure.

5.5.1. Description of exploitation technologies and construction types used on the
farm of MAKKAI LASZLO

At the beginning of 2008, the overall population re ached 110 heads of which 50 were of
Romanian red spotted breed used for milk production , cows were bind in their shelters, and
milking was done at can. The process of feeding is done depending on the season: grass in
summer and from storage during the winter.
The cows are kept on 235 cm long and 90 cm wide (wi dth too small) stands, therefore in
these shelters there are unfilled spaces, because t his is the only way to assure the necessary
width of a bed due to natural comfort.

LXX Calving is done at the end of the barn. Calves in t he period of colostrum are kept in
individual boxes, but in the same barn with dairy c ows for 10 days, administrating the
colostrums by the use of a feeding bottle for 7 day s, after which for three days they are getting
used to consum milk from the bucket.
Weaning is done after 120 days at a weight of 120e1 30 kg. A calves milk consumption
is 600e650 l integral milk.
Female youths are kept in loose housing for 12 mont hs after which they get bind.

5.5.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the technological
flow to MAKKAI LASZLO farm

For the Makkai L farm in Sângiorgiu the Pădure we p ropose the modification of the
system, adviseing them to go from tied to loose hou sing with individual rest area and
centralized milking in the milking room. The constr uction proposed for the maintenance of
dairy cows has a total length of 54.00 m, width of 15.00 m with two rows of couchettes placed
end to end: 5.60 m in width of the shelter.
Shift strings with half the width of a sleeping acc ommodation (1.20/2 m) provides a
comfort animal (Figure 3).
Milking cows is done int the room type Herring bone with 2×4 seats Dung removal is
done with a tractor blade, and the food is brought to the shelter using a technological trailer.
At the end of the barn was a space designed for bir th, where there were place the boxes
necessary for the maintenance of calves in the colo strums period.

LXXI

Figure 3.
Constructive solution proposed for Makkai L.

LXXII 5.6. Farm CSIZMADIA GHEORGHE

The farm is of household type, was founded in 1990 by building a shelter with loose
ends tied for 20 cows. The farm is located in Mierc urea Nirajului has its own milk processing
line, daily 6000e7000 using it as feedstock for man ufacturing milk curd.

5.6.1. Description of exploitation technologies and construction types used on the
farm of CSIZMADIA GHEORGHE

The overall population, at the beginning of 2008 wa s of 56 cows, from which 25 were
dairy cattle. Dairy cows are used in the tied housi ng system, on 2.30 m long and 1.20 m width
stands, with a brick floor. Aleea de furajare lată de 2,20 m este amplasată la mijlocul
adăpostului. It has a wide feeding alley, 2.20 m lo ng, is located in the middle housing Dung
removal is done manually.
Originally at this shelter there were all categorie s of cattles, but now days there are only
dairy cows, and there number is not high, there are only 20 cows left. Cows at breast rest, cows
with youth, cattle fitted and female youth of 12 to 18 months, during the winter are maintained
in a shed with three walls standing on straw beddin g UE. Females youth under 12 months,
calves are kept in the bind housing, although the s ystem does not reach EU standards.
During the summer the cows are maintained in summer camp, milking is done
mechanically at the can with a mobile group of milk ing and a Generator which provides the
energy required for the operation. During the summe r dairy cows eat grass and 2 kg of
concentrates (corn, Triticale).
Calving occurs in the stable, at the end of it, whe re 2 stands are reserved for this
purpose. Calves, in the period of colostrum, for 7 days receive colostrum from their mother
after that they are moved to another shelter, where they are fed with integral milk, and have to
get used to eat from the bucket. The weaning weight of calves is 180e200 kg.

5.6.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the technological
flow to Csizmadia Gheorghe farm

To increase productivity and quality of milk obtain ed under EU requirements, we
propose changing maintenance system, going from tie d to loose housing, with the place of

LXXIII collective rest on permanent deep sheet. It is prop osed that system maintenance to reduce
investments, costs because the farm is able to prov ide the necessary straw bedding.
The proposed construction has elements of wood, has only three walls and a length
wised wallboard ensuring the protection of nutritio n only when the outside temperature has
negative values. The rest area is 5.28 m 2 per cow, the shelter has a lane of traffic and sta nding
in 3.4 m wide stalls, providing a front for feeding 80 cm / cow (Figure 4).

Figura 4.
Constructive solution proposed for Csizmadia Gheorg he farm

LXXIV 5.7.Farm S.C. AGROePAP S.R.L.

Family farm was founded in 1997 in Dealul Brezii, r esulting in the company, SC Agro
Pap Ltd., it’s main objective being the production of quality milk.

5.7.1.Description of exploitation technologies and construction types used on the
farm of S.C. AGROXPAP S.R.L.

Total number of animals in early 2008, was 41 from which 16 were cows.
Young cows are kept indoors, but not tied, in a she d with three walls. The old shelter
has a capacity of 14 cows, it has a 1.40 m long all eyeway and a 2.20 m long stand. Currently
this is used as a milking room, where concentrates are given .. Cows are tied during the process
of milking. Feeding cows differes every seasons. Ca lving takes place in a specially arranged
stable, with 4 seats, the length of the stand is 2. 20 m, where cow and calf are kept for 7 days.
Weaning is done after 150 days (5 months) with a mi lk consumption of 850e900 kg, at the
weight of 150e170 kg.

5.7.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the technological
flow to S.C. AGROXPAP S.R.L. farm

For improving the technology of dairy cow exploitat ion on SC Agro Pap LTD we
suggest mentaining the cows in loose housing, with collective resting area on straw with a
steep slope (figure 5) and building a milking hall with two places and a waiting room in order
to optain a better quality milk compared to milking at cans.
The sheltereproject's main elements are resistante wood and three walls made of
wallboard.
In the highest part of the rest area’s sloped floor (8%) there is distributed the highest
quantity of straw, 5 kg straw / animal / day which is driven by the movement of animals to the
bottom of the slope.

LXXV

Figure 5.
Ramp straw bedding shelter porposed for S.C. Agro8 Pap S.R.L. farm

5.8. Farm TORKOS ALEXANDRU
This fatheresons founded family farm began its oper ations in 1993, with a 4 cattle
herd. The farm specializes in how to increase milk production. Their cattle population is
formed of the crossing of Romanian Red Spotted bree d and the plashy German breed.

5.8.1. Description of exploitation technologies and construction types used on
the farm of TORKOS ALEXA3glyph44zcDRU

The herd of cows is growing; in early 2008 the farm had a total of 36 cows from
which only 20 were dairy cows.
In the wintertime, dairy cows are kept in two shelt ers in bind housing system, in
summer they are maintained on grazings and paddock. Milking in done in the stables, in
both cases is milking at the can.
The shelters are built of bricks and the ailes of c oncrete, placed near the wall,
which makes difficult the process of feeding, due t o the fact that all the fodders are
administrated in the middle of animals. The stands have the length of 2.20 m and the
width of 1.20 m. A 1.20 m wide service alley allows surveillance.

LXXVI Calvings take place at one end of the barn, where c alves are tied at one end of the
alley traffic. Weaning is done after 90 days, with a weight of 95e100 kg. The youth is
kept indoor, their are tied during the cold season and their tied even in pasture (summer
camp) during the summer.

5.8.2. Partial conclusions, suggestions to moderniz e and improve the
technological flow to TORKOS ALEXA3glyph44zcDRU farm

To the Torkos Alexandru family farm we propose to c hange the system
maintenance, going from tied to loose housing, with the individual resting zone, and
sleeping accommodation.
The shelter is proposed to have an opening of 14.0 m and the length of 45.0 m,
designed for the maintenance of 25 dairy cows, prov iding them with accommodation and
youth (Figure 6). The shelter can be built with a s tructure and strength of concrete or
metal; it’s walls being built of bricks.
Feeding is done on a traffic lane which has the wid th of 2.50 m located in the
middle of the stable. The couchettes for cows have dimensions of 1.20 x 2.20 m.
Milking is done in the milking room with 2×2 seats, arranged at the end of the
shelter therefore the traffic lane can fulfill the role of a waiting room.
Fătarea are loc în maternitatea amenajată tot la un capăt al grajdului, unde vacile
sunt întreținute legat pe stand lung. Calving is do ne in the maternity fitted at one end of
the stable, where cows are kept tied on long stands .
This construction allows the expansion of the stabl e in length, with increasing
livestock without major changes.

LXXVII

Figure 6. Shelter for 25 cows and correspon ding youth. Farm Torkos Alexandru

LXXVIII Chapter 6

MORPHOLOGICAL A3glyph44zcD PRODUCTIVE CHARACTERISTICS OF
ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc RED SPOTTED BRED CATTLE O3glyph44zc FARMS

Through knowledge of the main morphoeproductive fea tures the population of
cattles is indispensable for the process improvemen t, research undertaken from this
premise, are fondated as well by the great zootechn icians prof.GKConstantinescu "To
improve a race, first you must know it’s qualities and deficiencies, to know what is
hereditary and what is temporal, in what is mature and how he reacted to these
variations, etc., and later, to be able to determin e the meaning of improvement and most
effective breeding methods.”

6.1. THE MAIN MORPHOLOGICAL FEATURES OF ROMANIAN RE D SPOTTED
CATTLE FOUND ON FARMS PARTICIPATING IN THE STUDY

Morphological parameters were determined for 997 da iry cows, then divided into
four groups: lactation I, lactation II, III and lac tation over III. According to the research
program the following traits were to studied: heigh t at withers, height at rump, chest
perimeter, chest depth, body length, oblique body l ength and body weight (table 5)
Table 5.
Morfological characteristics of the cow on the farm s included in the study
Height
at
withers Height
at
croup Chest
area Chest
depth Body
lenght Obliqu
e body
lenght Body
weigh
t Lactatio
n Paramete
r n
cm cm cm cm cm cm kg
132.43 134.65 189.39 73.40 131.84 152.17 569.9
3 I x ±s x 26
0 ±0.28 ±0.27 ±0.80 ±0.34 ±0.41 ±0.44 ±4.31
133.95 136.15 192.74 74.28 134.38 154.72 589.0
5 II x ±s x 23
9 ±0.28 ±0.24 ±0.66 ±0.38 ±0.40 ±0.42 ±4.49
134.68 137.01 193.11 74.84 135.89 155.27 596.3
1 III x ±s x 12
7 ±0.37 ±0.36 ±0.80 ±0.56 ±0.42 ±0.54 ±5.74
135.95 138.10 197.38 74.94 136.12 157.06 613.7
1 Over III
lactatio
n x ±s x 37
1 ±0.22 ±0.21 ±0.50 ±0.29 ±0.26 ±0.30 ±4.05
134.39 136.59 193.64 74.37 134.56 155.00 594.1
7 Overall x ±s x 99
7 ±0.14 ±0.14 ±0.35 ±0.18 ±0.19 ±0.21 ±2.35

LXXIX 134,39
136,59
134,56
155,00
132,15
134,54 135,55
151,84
134,54
136,71
134,04
156,04
137,04
138,76
136,63
155,11
134,05
136,26
135,15
154,15
135,06
138,36 130,38
157,64
137,39
140,72 137,22
158,89
134,47
136,07
134,93
157,00
138,06
138,88
129,69
155,81
120 125 130 135 140 145 150 155 160 cm
Average SCDCB
Mureș SC
Sanagra
SA SC Takă
agrozoot
SRL. SC Mobana
SRL F Makkai F
Csizmadia SC Agroă
Pap SRL F Torkos Farm
Height at withers (cm) Height at croup (cm)
Body length(cm) Oblique body length (cm)
Figure 7.
Height at withers, at croup, body length, oblique b ody length /farm
025 50 75 100 125 150 175 200 225 cm
500 520 540 560 580 600 620 640 660 kg
Chest depth (cm) 74,37 70,2 73,58 80,49 80,2 71,74 77,67 74,8 79,5
Chest circumf erence (cm) 193,64 189,93 195,6 192,88 190,73 196,66 201,89 180,87 195, 19
Body weight (kg) 594,17 551,51 615,26 579,51 568,76 611,88 646,28 566,33 604 ,38 Av erage SCDCB
Mureș SC Sanagra
SA SC Takă
agrozoot
SRL. SC Mobana
SRL F Makkai F Csizmadia SC Agroă
Pap SRL F Torkos

Figure 8.
Chest circumference, chest depth and weigh

6.2. THE MAI3glyph44zc PHE3glyph44zcOTYPIC FEATURES TOWARDS MILK PROD UCTIO3glyph44zc
OF ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc RED SPOTTED COWS O3glyph44zc THE FARMS I3glyph44zcCLUDED I3glyph44zc THE
STUDY

Among the phenotypic characteristics towards milk p roduction there were
studied: duration of lactation, quantity of milk, f at and protein, fat and protein content,
the normal lactation and total lactation studied he rd of 951 captives.

LXXX

Table 6
Average values for production traits according to l actations
3glyph44zcormal lactation Total lactation
D.3glyph44zc.L. Milk Fat Protein D.3glyph44zc.L. P.L. Fat Protein Lactation Parameter
n
days kg kg % kg % days kg kg % kg %
298,45 4818,89 190,74 3,96 160,92 3,34 371,85 5715,43 226,05 3,95 190,87 3,34 1 x ±s x 274 0,98 76,47 3,10 0,01 2,66 0,01 5,53 123,35 5,05 0,01 4,22 0,01
357,32 5644,04 223,26 3,95 188,57 3,34 2 x ±s x 199 294,78
1,36 4932,96
74,00 194,63
2,97 3,95
0,02 164,49
2,45 3,34
0,01 6,79 113,02 4,61 0,02 3,81 0,01
359,27 5741,49 227,26 3,97 191,27 3,33 3 x ±s x 137 296,31
±1,37 5033,18
±85,56 200,51
3,73 3,98
0,02 168,42
2,97 3,35
0,01 8,52 138,32 5,72 0,03 4,72 0,01
357,98 5646,89 222,13 3,92 187,89 3,33 4 x ±s x 114 294,45
1,81 4912,64
85,34 193,38
3,63 3,93
0,02 163,48
2,90 3,33
0,01 9,01 143,90 5,89 0,02 4,81 0,01
359,78 5704,83 223,26 3,87 189,31 3,28 5 x ±s x 81 297,05
1,77 4979,75
116,08 194,42
5,04 3,87
0,03 165,20
4,05 3,29
0,02 10,27 198,13 8,15 0,03 6,82 0,02
357,43 5308,72 210,96 3,98 177,66 3,35 6 x ±s x 61 299,46
1,64 4730,30
113,99 189,21
4,86 4,00
0,03 159,82
4,17 3,36
0,02 9,61 152,48 6,16 0,03 5,32 0,02
356,68 5156,45 205,29 3,94 172,32 3,34 7 x ±s x 38 297,18
2,67 4544,79
166,25 180,23
6,93 3,96
0,04 150,82
5,70 3,32
0,02 14,57 253,93 10,64 0,04 8,68 0,02
356,22 4723,43 189,00 3,98 160,17 3,39 8 x ±s x 23 291,57
5,51 4206,57
192,65 168,30
8,37 3,99
0,05 142,17
6,48 3,38
0,03 18,31 279,25 12,03 0,05 9,54 0,03
423,80 5489,10 221,70 4,00 184,30 3,36 9 x ±s x 10 305,00
0,00 4306,20
199,64 173,70
8,61 4,03
0,04 144,20
6,61 3,36
0,03 31,03 541,92 23,62 0,04 18,18 0,02
386,00 5612,70 223,50 3,98 187,60 3,34 10 x ±s x 10 298,90
3,78 4706,50
253,93 187,70
10,78 3,99
0,09 157,70
7,35 3,36
0,04 31,74 376,26 16,04 0,10 12,60 0,03
384,25 6113,00 242,50 4,00 205,00 3,36 11 x ±s x 4 293,75
11,25 4859,25
444,80 192,50
17,86 3,96
0,09 163,25
15,09 3,36
0,04 62,62 1230,95 45,30 0,07 40,18 0,04
Overall x ±s x 951 296,68
0,56 4860,72
35,09 192,33
1,45 3,95
0,01 162,24
1,20 3,33
0,01 363,15
3,03 5620,92
55,97 222,24
2,29 3,95
0,01 187,58
1,91 3,33
0,007

LXXXI In table 7 there are given the average values of th e main indicators of milk
production quantities per cow, corresponding to an average duration of lactation, and the
percentage of fat and milk protein in the 8 farms.

Table 7
Average values for production traits according to l actations, on farms
Normal Lactation
Lactatio
n length Milk Fat Protein Milk/day Farm Parameter n
days kg kg % kg % Kg/day
x 295,42 4441,85 172,71 3,88 146,20 3,29 15,01
±s x 1,14 62,87 2,67 0,02 2,10 0,01 0,20
s 16,55 913,21 38,83 0,23 30,55 0,14 2,84 S.C.D.C.B.
Tg Mureș
V% 211
5,60 20,56 22,48 5,96 20,89 4,36 18,90
x 297,06 4819,90 192,46 3,99 161,55 3,35 16,22
±s x 0,83 54,92 2,23 0,01 1,90 0,01 0,18
s 17,55 1159,74 47,10 0,25 40,18 0,15 3,75 SC Sanagra
SA
V% 446
5,91 24,06 24,47 6,25 24,87 4,48 23,15
x 297,88 4979,57 196,79 3,95 168,70 3,39 16,75
±s x 1,55 77,76 3,20 0,02 2,64 0,01 0,26
s 16,03 804,38 33,08 0,24 27,27 0,11 2,71 SC Take
Agrozoo
SRL V% 107
5,38 16,15 16,81 6,07 16,16 3,21 16,19
x 300,75 5003,24 198,15 3,97 167,70 3,35 16,66
±s x 1,48 65,28 2,64 0,02 2,28 0,02 0,22
s 13,58 598,34 24,18 0,22 20,86 0,15 2,00 SC Mobana
SRL
V% 84
4,51 11,96 12,20 5,44 12,44 4,39 12,01
x 297,85 5254,35 207,60 3,93 173,44 3,30 17,63
±s x 1,99 137,33 6,58 0,05 4,51 0,02 0,44
s 13,79 951,45 45,59 0,33 31,26 0,16 3,02 Makkai L
V% 48
4,63 18,11 21,96 8,28 18,02 4,94 17,12
x 295,29 5148,42 199,00 3,87 167,92 3,26 17,48
±s x 3,91 135,56 5,42 0,05 4,38 0,03 0,49
s 19,17 664,13 26,57 0,23 21,46 0,13 2,41 Csizmadia
Gh
V% 24
6,49 12,90 13,35 6,06 12,78 3,86 13,81
x 279,44 6643,75 254,60 3,83 220,07 3,32 23,76
±s x 6,84 328,03 13,02 0,06 10,74 0,05 1,02
s 27,38 1312,12 52,08 0,24 42,95 0,18 4,08 SC Agroe
Pap SRL
V% 16
9,80 19,75 20,46 6,39 19,51 5,52 17,19
x 288,47 6698,80 273,87 4,09 225,07 3,36 23,31
±s x 6,78 221,56 10,38 0,05 7,27 0,04 0,79
s 26,25 858,11 40,22 0,19 28,16 0,14 3,06 Torkos A
V% 15
9,10 12,81 14,69 4,58 12,51 4,13 13,14
x 296,68 4860,72 192,33 3,95 162,24 3,33 16,39
±s x 0,56 35,09 1,45 0,01 1,20 0,00 0,12
s 17,24 1082,26 44,79 0,25 37,07 0,15 3,58 Overall
V% 951
5,81 22,27 23,29 6,31 22,85 4,43 21,81

LXXXII 6.3. THE MAIN REPRODUCTION INDICES OF THE CATTLE
POPULATION FROM FARMS TAKEN IN SURVEY
As a result of the research to establish the indexe s of reproduction of the studied
population the followings were determined: age of f irst farrowing (VPF), calving interval
e parturitions interval (CI), duration of breast ( RM), and birth (N)

6.3.1. Age of first calving
The average age of first calving, given by the herd studied is 964.17 ± 8.18 days
(32 months), a result between normal values, that n eeds improvement (it aims to reduce
that age). Trebuie subliniat că VPF variază între l imite foarte largi: 665e1334 zile (22e
44,5 luni). It must be emphasized, that VPF variate s in the range of very large limits:
665e1334 days (22e44,5 months).
Table 8
Age of first calving by farm (days)
Parameters
Farm n X±sx s V% Val.min
days Val.Max
days
S.C.D.C.B. Tg Mureș 46 1102.07±18.94 128.44 11.65 721 1317
S.C.Sanagra S.A. 178 927.19±7.40 98.72 10.65 730 12 45
S.C.Takeagrozoot S.R.L. 36 902.97±28.37 170.21 18.85 665 1277
S.C. Mobana S.R.L. 9 1141.89±39.59 118.76 10.4 946 1311
Makkai Laszlo 14 929.21±35.00 130.96 14.09 665 1179
Csizmadia Gheorghe 6 1031.83±71.18 174.36 16.9 850 1271
SC AgroePap S.R.L. 3 1164.33±19.23 33.31 2.86 1127 1191
Torkos Alexandru 8 1004.75±72.26 210.03 20.9 724 1334
Overall 300 964.17±8.18 141.6 14.69 665 1334

6.3.2. Calving interval

Knowing the exact date of two consecutive parturiti ons, CI was calculated, in
other words the average on farms and total populati on (Figure 9). The average in the
interval between parturitions considering the studi ed population, calculated for a herd of
771 cow is 407.64 days, which corresponds to a serv ice period of 122 days.
By analyzing the interval between parturitions on f arms, it can be determined that
it’s above normal limits. Exceptions are the farms Torkos Alexandru , SC Sanagra SA
and SCDCB Tg Mureș, where it’s around 400 days. In case of the other farms it’s above
the optimal value, which indicates the existence of deficiencies in the process of
reproduction [8], [9].

LXXXIII 407,6 403,5 399,3 422,7 432,5 414,3 422,1 417,4
352,9
050 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Average SCDCB
Sanagra Takăagro. Mobana Makkai
Csizmadia
AgroăPapp Torkos days
Calving Internal (days)
Figure 9 Calving interval (days)

6.3.3. Mammary rest

Duration of mammary rest is not considered breeding index, but the importance of
this period is a technological and economical one. Duration of mammary rest in the
dynamic of lactates is growing (figure 10).
In case of primipares, the interval of the mammary rest is 67.36 days and in case
of cows that are between the lactation 8e10 it expa nds over 70 days.
68,2 66,8 69,6 70,0 63,7 59,0 75,3 82,1
62,3
010 20 30 40 50 60 70 80 90
Average
SCDCB
Sanagra Takăagro.
Mobana
Makkai
Csizmadia
AgroăPapp
Torkos days
Mammary rest (days)
Figura 10. Mammary rest (days)

LXXXIV 6.3.4. Birth index

The birthrate index of cattles indicates the number of calves produced in a
calendaristic year, reported to the herd queen (cow s + heifers) at the beginning of the
year
The average values of this index, considering cattl es, are between 75e85% [7].
The birth index was determined on 3 years (2007e200 9), its value considering the 8
farms, is represented in Table 9.

Table 9
Birth index 2007e2009 period (%)
Natality (%) Specification
2007 2008 2009 Media
S.C.D.C.B. Tg Mureș 80.74 73,68 77,34 77,25
S.C. Sanagra S.A. 79.15 81,83 78,08 79,69
S.C. Takeagrozoot S.R.L. 73.96 79,15 87,16 80,09
S.C. Mobana S.R.L. 95.69 72,44 75,35 81,16
Makkai Laszlo 88.00 85,96 79,69 84,55
Csizmadia Gheorghe 81.82 80,65 84,85 82,44
S.C. AgroePap S.R.L. 87.50 77,78 81,40 82,22
Torkos Alexandru 81.82 80,77 81,48 81,36
Overall 80.85 79,17 79,52 79,85

LXXXV Chapter 7
EFFECTS OF E3glyph44zcVIRO3glyph44zcME3glyph44zcTAL FACTORS O3glyph44zc
MILK PRODUCTIO3glyph44zc BY FIRST CALVERS

7.1 INFLUENCE OF THE AGE OF FIRST CALVING ON THE MA IN INDICES OF
MILK PRODUCTION BY ROMANIAN RED SPOTTED COWS,
IN THE ANALIZED FARMS

In many households of Mureș County the exploitation of young females cattles is
doen in tied system with abundant feeding, associat ed with lack of movement. This leads
to major deficiencies related to body weight (anima ls too fat), fertility, early first calving,
with negative effects on both milk production and i nfiltration of adipose tissue in the
mammary gland, as well as and short productive lon gevity etc. Extensive exploitation,
coupled with the superficial tracking sexual cycle has negative effects on milk
production (considered in the research carried out) as well on the age of first calving,
(old age), leads to increased noneproductive perio d, with no economic justification.
It should be noted that only 17.5% of the total of first calvers gave birth before
840 days, 50% (139 heads) were with first calving a ge between 841e1020 days (Figure
11).
12
236
178
561
540
447
9
010 20 30 40 50 60 70 80
<750
days 751ă840
days 841ă930
days 931ă1020
days 1021ă
1110
days >1111
days
Calving age heads No. of parturition Signifi

Figure 11. Number of first calvers dropped from the herd before the end of normal
lactation period in the dynamic of the first calvin g age

Milk production in NL (Figure 12) is maximum, 5572. 94 kilograms milk
corresponding to First Calving Age (FCA) of 25e28 m onths after having a decrease with
increasing FCA.

LXXXVI 5281,25 5572,94 4946,21 4628,05 4301 4600,4 4818,89 6324,6 7154,3
5878,0
5283,9 4904,5 5438,3 5715,4
01000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
<750 days 751e840
days 841e930
days 931e1020
days 1021e1110
days >1111 zile Average
Calving age. kg Normal lactation Total lactation

Figure 12. Quantity of milk depending on age the of first calving (kg)
He amount of fat and protein by first calvers (Figu re 13) is above the average
compared to cows that had the FCA under 31 months
212,17 214,11 196,17 185,79 168,88 183,39 190,74 250,6 275,6
233,6
212,5
192,2 215,7 226,1
210,7 236,6 197,0 176,6 163,5 182,6 190,9 160,9 143,0 154,3 154,2 165,7 185,1 177,0
050 100 150 200 250 300
<750 days 751e840
days 841e930
days 931e1020
days 1021e1110
days >1111 zile Average
Calving age kg
Fat NL Protein NL Fat TL Protein LT
Figure 13. The amount of fat and protein depending on the First Calving Age (kg)

7.2.INFLUENCE OF CALVING MONTH AND SEAON OVER THE M AIN
MILK PRODUCTION INDEXES BY FIRST CALVERS ON ROMANIA N SPOTTED
CATTLE, ON THE FARMS TAKEN INTO STUDY

The influence of season and month of birth on the m ain indexes of milk
production by first calvers of Romanian Spotted Cat tle race is shown in Figure 14, 15.
The data presented also shows the effect of season on the total duration of lactations. One

LXXXVII can remark the long duration of lactation for birth that took place in the springesummer
season, and the shortest for autumn calving. Regard ing the quantity of milk, this is
highest by first calvers that calved in autumn when it exceed 5000 kg in months: August,
October, November and December.
4426 4236 4533 4704 4890
4294 4222 5112
4524 5295 5504 5145 5258
4983 5257 5764 5664
5167 5610 5823
5121 6284 6978
5900
3000,0 3500,0 4000,0 4500,0 5000,0 5500,0 6000,0 6500,0 7000,0
Ian. Feb. Mart. Apr. Mai. Iun. Iulie Aug. Sept. Oct. Noi Dec.
Month of birth Milk kg Normal lactation Total lactation

Figure 14 Milk production on normal and total lacta tion depending on
calving month (kg).
4723 4683 5211
4633 5580 5543 5880
5419
3000,00 3500,00 4000,00 4500,00 5000,00 5500,00 6000,00
Spring Summer Autumn Winter kg
Normal lactation Total lactation

Figure 15 Milk production on normal and total lacta tion depending
on calving season (kg)
The difference and significance of the difference i n milk production in NL by first
calvers according to season of birth are shown belo w:

Season Winter Spring Summer Autumn
Autumn 578,57* 488,05* 527,94* e

LXXXVIII Summer 50,63 ns 39,89 ns e
Spring 90,52 ns e
Iarna e

P: 0.1% e***, 1% e** 5% e *
From this study, we can conclude ad that seasonal d ifferences do not act mainly
trough temperature but trough the food resources av ailable. This influence is felt in terms
of variance of milk production in animals with high performance.

Chapter 8

FAMILY STRUCTURES A3glyph44zcD THEIR EFFECTS OVER THE MAI3glyph44zc
I3glyph44zcDEXES OF MILK PRODUCTIO3glyph44zc BY THE ROMA3glyph44zcIA3glyph44zc SPOTTED
CATTLE POPULATIO3glyph44zc RAISED I3glyph44zc THE FARMS PARTICIPATI3glyph44zcG I3glyph44zc
THE SURVEY FROM MURES COU3glyph44zcTY

The bulls in Mureș county used in AI belong to the German Spotted Cattle in a
proportion of 85%, meat breed (Charolaise, Limousi ne, Belgian Blue White, Angus)
10%, and other breeds such as (Red Holstein and Mon tbeliard, etc. ) 5%.

8.1. THE MAIN MILK PRODUCTION INDEXES, BY ROMANIAN
SPOTTED CATTLE BREED, CONSIDERING FAMILIES OF
HALF SYSTERS AFTER FATHER

Among the bulls used for reproduction from the Simm ental strain, only 17 half
sister families meet the minimum requirement of hav ing 10 descendants with closed
lactation
Of the 17 bulls only 2 are native, 15 are German Sp otted Cattle race and come
from SC Semtest B.V.N.
Analyzing Figure 16 one may note that normal lactat ion milk production ranges
from 4001.4 kilograms with an average period of 304 days for descendants of bull
number 51375 and 4856.4 kilograms milk in 295 days for daughters of bull 51442.The
main aspect that can be concluded refers to the pro duction of milk as well as fat and
protein. From the 17 bulls used for breeding, only 9 of them (52.94%) were proved to
have improving effects towards milk and protein pro duction and only 8 bulls towards the
production of fat, all others are indifferent or ha d a negative effect on these

LXXXIX productions.
4275 4339 4640
4182 4056 4417 4181 4072 4535 4487 4851
4037 4001 4424 4688 4856 4710 4368 4772 5096 5427
4788
4471 5032 5001 4939 5024 5527 5423
4779 4665 5017 5337 5697
5165 5011
01000 2000 3000 4000 5000 6000
19948
48141
51208
51238
51241
51256
51257
51258
51263
51305
51306
51309
51375
51376
51439
51442
51448
Average
Code bull Kg
Normal lactation Total lactation

Figure 16. Milk production of first calvers dependi ng on family structures of
sisters half after the father

8.2 THE IMPROVEMENT VALUES OF BULLS USED IN THE STU DY

The improvement value of the 17 bulls was determine d using the contemporary
comparison method (the method does not take into ac count the influence of mothers). In
Table 10, are presented the improvement values calc ulated for bulls used in artificial
insemination in the farms studied.
Regarding the quantity of milk produced there were 7 bulls wit positive effect and
10 with negative effect
The most valuable bull was the bull with the code 5 1306 with an improvement
value of +737.22 kilograms milk, followed by 51442 bulls with +501.83 kilograms milk.
Among the bulls with negative effect there were fiv e with over e400 kg of milk. From the
bulls analyzed 10 were having negative effects towa rd fat production and 11 towards
protein production.

XC Table 10
The amount of improvement on the quantity of milk, fat, protein of bulls
The amount of improvement (kg) Code bull Milk Fat Protein
51306 737,22 23,53 22,64
51442 501,83 16,67 12,93
51439 420,64 12,84 14,08
51448 299,37 14,98 10,44
51256 258,47 e4,93 e6,91
51208 24,84 1,75 3,66
51309 13,90 0,42 0,10
51263 e38,48 0,10 e0,75
51376 e94,86 e9,05 e5,79
51305 e167,19 e12,00 e6,97
48141 e205,48 e2,87 e3,14
19948 e212,67 e6,62 e5,68
51238 e253,16 e7,10 e9,58
51257 e404,06 e14,56 e10,45
51375 e404,97 e14,91 e17,32
51241 e424,49 e15,15 e16,47
51258 e444,03 e17,59 e11,62

XCI CHAPTER 9
GE3glyph44zcERAL CO3glyph44zcCLUSIO3glyph44zcS A3glyph44zcD RECOMME3glyph44zcDATIO3glyph44zcS

Research conducted on " Researches regarding the husbandry of Romanian red
spotted breeds for milk production in dary farms of different sizes in Mureș county" led
to the establishment of numerous conclusions of whi ch I present the most important and
significant:
• The soil and climate conditions of Mureș county are favorable for raising cattles. In
the valleys of the Mureș, Niraj and of Târnava the breeding of cattle is an important
branch of animal husbandry, these areas being one o f the major milk producers.
Mureș county's agricultural area is 414 525 ha of w hich 27.73% (114 967 ha)
pasture favoring large and small ruminants.
In the years 1990e2008 the cattle livestock is fall ing and the end of 2008 was 76
786 head of which 48 900 heads cows and heifers.
The Romanian Red Spotted Cow breed represents 81.5% of total cattle herd of
Mureș. In the forming and improving the breed a sig nificant contribution had the two
specialized units e SCDCB Târgu Mureș, through diss emination of breeding technologies
and animals and S.C.Semtest BVN Târgu Mureș, throug h production and dissemination
of frozen semen from bulls tested enhancers needed in the process of breeding by
artificial insemination using the process to improv e the pressure selection by males.
Cattle reproduction in Mureș County is done by arti ficial insemination at a rate of
88.61% from the mother herd, from which 19.8% (9689 head) are in the milk OPC. The
population of Romanian Red spotted breed cattle rac e is a valuable in terms of
productive potential. Average production for 2008 w as 4762 kg of milk, 187 kg fat and
157 kg protein, as a result of official control of milk ,being above the national average
of the breed which is 4680 kg milk fat with 181.6 k ilograms and 152.6 kg protein.
From the issues faced by this branch of Mureș Count ies agriculture we mention
the following: the small number of animals per farm on average 2,36 heads, undersized
shelters (which do not have sufficient space for ac commodation of animals, existing
facilities are not properly arranged) and do not ha ve the equipment necessary for proper
functioning.
• The exploitation technologies practiced in the 8 farms is different because of
technical economic and organizational conditions ex isting on farms. The current trend in

XCII these farms is increasing herds and milk production by improving breeding technologies,
feeding, and exploitation and genetically improveme nt.
• Of the 8 farms, 4 have benefited from the develop ment funds (SAPARD). Breeding
and exploitation technologies in these units are be ing modernized. In farms that have
capacities between 100e600 heads, the milking syste m was upgraded existing a milking
group. The two farms: S.C. Sanagra S.A. and S. C. M obana SRL maintenance
technology is organized in loose housing with the r est areas organized in individual
sleeping accommodation. Two farms: S.C.D.C.B. Târgu Mureș and S.C. Takeagrozoot
SRL are being modernized, using both housing techno logies: loose housing and tied
system.
• In 4 farms the dairy herd is under 50 heads. The breeding technology is in tied
system except SC AgroePap SRL. In all cases milking is done mechanically, the drum.
Trough this exploitation and milking technology obt aining quality milk is only possible
with great effort. Increasing the number of cattle in these farms, it is almost impossible
because these farmers do not have the funds to expa nd and modernize. For these farms I
have proposed different types of buildings, made ou t of local materials, in which
breeding and operating technologies capable of impr oving the health of animals and milk
production can be applied.
• feeding dairy cows in the eight farms is differen t not only in terms of rations and
forage varieties used, but the technology of feedin g. In S.C. Sanagra S.A. and S. C.
Mobana S.R.L. feeding is done with single feed, in stock, with mechanization needed by
this technology. Farm S.C. Takeagrozoot S.R.L. feed ing is based on the season, feeding
being done in the shelter. In five farms cows are m aintained on pasture during the
summer, where they graze green mass.
• It should be noted that three of the eight farms had a milk processing line, selling
their products in stores which contribute to the we lfare of the farmer.
• Due to technological factors operating, the conve yance of breeding and
improvement, along with traditional farming area th at bring farmers preferences to front,
Romanian Red Spotted Cow population studied has a d ifferent degree of improvement,
with great individual variability.
• Body measurements were performed on 997 heads (in the 8 farms) determining the
main body dimensions, where the average population stands out in Table 11, which are

XCIII below the average improvement goals (138e140 cm rum p height and body weight of 650e
700 kg).
Table 11
Morfological characteristics of the cow on the farm s included in the study
Body measurements x ±s x
Height at withers 134±0,14 cm
Height at at croup 136,59±0,14 cm
Chest circumference 193,64±0,35 cm
Chest depth 74,37±0,18 cm
Body length, 134,56±0,19 cm
Oblique body length 155,00±0,21 cm
Body weight 594,17±2,35 kg

• Among the 8 dairy farms stands out the cow popula tion with an outstanding body
development: the croup height of 140.72 cm, body we ight of 646.28 kilograms
(Gheorghe Csizmadia family farm), and the populatio ns whose morphological characters
have minimum values are at SCDCB Târgu Mureș 135.55 cm height at croup, body mass
of 551.51 kilograms respectively.
• Average production of milk per lactation consider ed normal by the studied
population of 951 head is at a value of 4860.72 kil ograms milk with 192.33 kilograms fat
and protein with 162.24 kilograms varying between 4 441.85 kilograms milk at SCDCB
Târgu Mureș and 6698.80 kilograms Alexandru Torkos family farm.
• The age of first calving is 32 months, above the optimum, with a large variation
between farms. Farm S.C. Takeagrozoot S.R.L. first calving age is 30 months and the
family farm SC AgroePap S.R.L. reaching 38.8 months . Large differences on FCA. is
due to poor growth of young breeding females which lead to substantial costs of feeding
and maintenance.
• The calving interval is over 407.6 days for the w hole livestock ranging from 432.5
days at SC Mobana S.R.L. and 352.9 days, Alexandru Torkos farm. This variation is
caused on the one hand, the frequency of reproducti ve disorders, and secondly because
of poor monitoring of breeding activity.
• Birth index is at the physiological limit, and is at the 79.85% multiannual average
for total population, ranging from 73.68% by SCDCB Târgu Mureș in 2008 and 95.69%
at. S.C. Mobana S.R.L in 2007.

XCIV • Analyzing the influence of age at first calving o n milk production in first lactation
was found that the performance of milk production i s 5281.25 kilograms of milk from
cows that have calved at an age below 25 months and maximum of 5572.94 kilograms in
cows who had first calving age between 25e28 months , although 82.5% of population
had FCA at over 28 months.
According to these results we can conclude that exc eeding the age of first calving has
as negative effects also regarding the decreased mi lk production in first lactation.
• The influence of the season and month of calving on milk production by first
carvers were insignificant.
• The study conducted to determine family structure s, their influence on milk
production and determination of improvement values of bulls used for artificial
insemination in our country, shows that a considera ble number of bulls used in AI have
negative effects, thou test results from Germany sh ows that these bulls have positive
effects for milk production. The differences betwee n the results obtained and the
improvement values of the bulls from published docu ments are due to the environmental
conditions and its interaction with the genotype. F irst calves with a similar genetic
potential (half sisters after father) exploited in different environmental conditions leads
to a different phenotype due to the influence of th e environment, which suggest that the
bulls used in AI to be tested under the operating c onditions in our country.