CERCETĂRI PRIVIND BIOACLIMATIZAREA RASEI ABERDEEN ANGUS ÎN SOCIETATEA COMERCIALĂ KARPATEN MEAT DIN JUDEȚUL SIBIU ȘI PERSPECTIVA DE EXTINDERE A… [302518]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. Dr. Vidu Livia

ABSOLVENT: [anonimizat]

2015

CERCETĂRI PRIVIND BIOACLIMATIZAREA RASEI ABERDEEN ANGUS ÎN SOCIETATEA COMERCIALĂ "KARPATEN MEAT" DIN JUDEȚUL SIBIU ȘI PERSPECTIVA DE EXTINDERE A CREȘTERII ÎN ZONA TRANSILVANIEI

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. Dr. Vidu Livia

ABSOLVENT: [anonimizat]

2015

Cuprins

Introducere 2

Capitolul 1. Situația creșterii rasei Aberdeen Angus la nivel mondial și național

Situația creșterii rasei Aberdeen Angus la nivel mondial 4

Situația creșterii rasei Aberdeen Angus la nivel național 11

Capitolul 2. Date monografice privind ferma "Karpaten Meat" din Județul Sibiu

2.1 Scurt istoric 14

2.2 Organizarea societății Karpaten Meat și condițiile pedoclimatice 16

Capitolul 3. [anonimizat]

3.1 Scopul lucrării 19

3.2 Materialul cercetat și metoda de lucru 22

Capitolul 4. Tehnologia de creștere a rasei Aberdeen Angus în ferma " Karpaten Meat “

4.1 Tehnologia de hrănire 29

4.2 Tehnologia de adăpostire 49

4.3 Îngrijire și tratamente medicale 54

Capitolul 5. [anonimizat] a indicilor corporali

5.1 Dinamica principalelor măsurători la diferite vârste 58

5.2 Principalele măsurători și greutății corporale la sacrificare 60

Capitolul 6. Aspecte de marketing și rezultate financiare

6.1 Marketing-ul și piața de desfacere 62

6.2 Profitabilitatea și rentabilitatea creșterii taurinelor din rasa 63

Aberdeen Angus la ”Karpaten Meat”

Capitolul 7. Perspectiva de extindere a creșterii rasei Aberdeen

Angus în zona Transilvaniei

7.1 Perspectiva de dezvoltare a efectivelor în Transilvania 64

7.2 Creșterea interesului de exploatare a taurinelor din rasa 66

Aberdeen Angus în Transilvania

Concluzii 67

Bibliografie 68

Introducere

Creșterea bovinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei, [anonimizat]. În urma cercetărilor făcute de-a [anonimizat] a populației umane este intr-o continuă dezvoltare atât pe termen scurt cât și pentru următoarele 3-4 decenii. Acești factori indică ca se v-a înregistra o creștere accentuată a cererii de resurse alimentare pentru hrănirea omenirii.Reprezentând o [anonimizat], creșterea și ameliorarea subfamiliei bovinae constituie pentru omenire un surplus alimentar care asigură circa 55-57% din proteina animală consumată zilnic.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]a potențialului productiv al acestora. Importanța creșterii bovinelor in economie rezultă și din faptul că de la animalele din familia bovinelor se obțin următoarele produse: lapte, carne, piele, gunoi de grajd, păr, iar în țări cu agricultura subdezvoltată sunt folosite ca forță de muncă. Din datele istorice, creșterea bovinelor la nivel mondial datează din vremea existenței regiunii Mesopotamia din Orientul Mijlociu, care în prezent aparține parțial de Irak, Siria și Turcia. Domesticirea a avut loc odată cu dezvoltarea popoarelor preistorice, drept dovada poporul sumer din regiunea Mesopotamia în mileniul al 6-lea înainte de Hristos avea o exploatare a bovinelor bine dezvoltată, care se poate observa din diferitele mozaicuri lăsate moștenire omenirii. Odată cu migrarea populaților umane din zonele rurale către zonele urbane, in epoca modernă (începand cu secolul al-XVIII-lea ) a fost stimulată dezvoltarea creșterii bovinelor in vederea măririi producției de alimente de origine animală (David N.1976).

În urma domesticiri bovinelor,dar în special a taurinelor, in decursul anilor, crescătorii, cercetătorii , zootehniștii, au observat schimbări morfologice cât și schimbări fiziologice ale animalelor cum ar fi următoarele : capacitatea productivă de carne și de lapte, precocitatea care se exteriorizează prin realizarea mai rapidă a maturității morfologice și a vârstei de admitere la reproducție, capacitatea de valorificare a furajelor mai consistente și mai bogate în substanțe nutritive. Acestea dând rezultate eficiente, având capacitatea de adaptare și aclimatizare, a redus rezistența organică la îmbolnăviri crescând sensibilitatea acțiuni agenților patogeni, longevitatea cât și durata de exploatare s-a redus.

Creșterea bovinelor de rasă de carne este intr-o continuă dezvoltare, populația țărilor mai înstărite economic încep sa se familiarizeze cu calitățile nutritive ale cărnii de taurine în raport cu prețul. Având în vedere că în ultimii douăzeci – treizeci de ani la nivel mondial producția de carne de bovine, care în procent de 90- 92% provine de la taurine, a crescut cu 80 % și este intr-o continuă creștere, aceste statisticii dovedesc importanța cărnii de taurine pe plan economic cât și în arta gastronomiei. La fondul mondial de carne, taurinele au un cuvânt important de spus , reprezentând o importantă sursă de carne în concurență cu cea din creșterea avicolă si cea din creșterea suinelor, aceasta reprezentând 1/3 din producția totala de carne, mai amănunțit un procent de aproximativ 33%.

Din cauza evoluției tehnologice din ultima perioadă, efortul fizic din toate domeniile de activitate umană a început să scadă semnificativ, ceea ce a dus la schimbarea preferințelor alimentare, folosindu-se tot mai rar alimente cu valoare energetică ridicată ( grăsime, carnea de porc ) și tot mai mult alimente bogate în proteine ( carnea de taurine ). Carnea de taurine are un grad ridicat de digestibilitate, conținut mai redus de grăsime și se pretează unei game largi de sortimente culinare. (Mărginean G. 2012).

Producția individuală de carne sub raport calitativ cât și cantitativ

este influențată de anumiți factori interni sau externi precum următorii:

Figura 1. Tratat de bovine. (Gheorghe Georgescu, 1995)

CAPITOLUL 1

SITUAȚIA CREȘTERII RASEI ABERDEEN ANGUS LA NIVEL MONDIAL ȘI NAȚIONAL

Situația creșterii rasei Aberdeen Angus la nivel mondial

Istoria rasei scoțiene de bovine Aberdeen

Istoricii consideră că bovinele fără coarne au existat în Scoția, înainte de a fi menționate în scrieri, imagini ale acestora regăsindu-se și în sculpturi preistorice din comitatele Aberdeen și Angus. O rasă de bovine necornute a fost, de asemenea, înfățișată în Egiptul Antic de către sculptorii și pictorii vremii. Totuși, unii istorici cred că rasa Aberdeen Angus și celelalte rase scoțiene provin din bovine autohtone din Scoția iar rasele așa cum le găsim astăzi își au originea în zonele în care pot fi găsite încă. Această rasă s-a format drept urmare a ameliorări vitelor locale , având ca prim scop culoarea neagră și producția de carne. De-a lungul istoriei sale, rasa Aberdeen – Angus a fost infuzată cu alte rase precum Galloway, Shorthorn, Ayrshire și Guernsey. (Miriță 1982).

Figura 2. Taurine din rasa Aberdeen Angus

Rasa de taurine Aberdeen – Angus a fost ameliorată și consolidată la finele secolului XVII. Pentru început, bovinele din regiunile nordice ale Scoției nu aveau o culoare uniformă, multe dintre acestea aveau pete de diverse culori sau modele colorate inserate. Multe nu aveau coarne dar existau și cu coarne. Cealaltă rasă bine definită de bovine fără coarne din Scoția este Galloway, iar rasele Norfolk și Suffolk „Red-polled” se găsesc în Anglia. Bovinele fără coarne au fost adesea menționate în scrierile vechi din Scoția ca „humble”, „doddies”, „humlies” sau „homyl” (Mărginean, G. 2012)

Figura 3. Regiunea Aberdeen din Scoția

Cele patru comitate unde au fost crescute inițial taurinele din rasa Aberdeen -Angus sunt Aberdeen, Banff, Kincardine și desigur Angus. Aceste comitate se află la Marea Nordului, se întind spre interiorul țării și au ținuturi înalte sau muntoase. Aceste comitate au fost favorizate de-a lungul timpului datorită climatului temperat și a recoltelor bune, deși relieful țării este aspru. Pășunile prosperă în zonă datorită precipitațiilor bine distribuite. Fiind multă iarbă și o temperatură aproape ideală pentru producția de bovine, zona a devenit potrivită pentru una dintre cele mai mari îmbunătățiri care au fost efectuate la aceste vite de rasă pură. În a doua jumătate a secolului XVIII, agricultura scoțiană a înregistrat mari progrese. Întrucât practicile agricole s-au îmbunătățit, oamenii au căutat să-și îmbunătățească efectivul de animale din fermele lor. Agricultorii au început să cumpere bovine de tip similar din zonele adiacente și, ca urmare, vitele din rasa Angus „doddie” și Buchan „humlie” au fost încrucișate. (www.scribd.com)

Încrucișarea și reîncrucișarea raselor de vite a dus, în cele din urmă, la crearea unei rase distincte care nu diferea foarte mult de cele două rase inițiale, ambele rase fiind de la început de un tip destul de asemănător și de aceeași culoare. Hugh Watson ( 1789 – 1865 ) și William Mc. Combie ( 1805 – 1880 ) sunt considerați fondatorii de bază ai rasei.

Figura 4. Regiunile Aberdeenshire din Scoția

Hugh Watson of Keillor ( 1789 – 1865 ) a fost unul dintre fondatorii acestei rase. El a locuit în Valea Strathmore în Angus. La 19 ani, când a început să se ocupe de agricultură, tatăl său i-a dăruit șase dintre cele mai bune și mai negre vaci precum și un taur. În aceeași vară, el a vizitat câteva dintre cele mai bune piețe de vite din Scoția unde a cumpărat cele mai bune 10 junici și cel mai bun taur pe care îl putea găsi, ce prezenta caracteristici ale vitelor Angus pe care el dorea să le înmulțească. Femelele erau de diverse culori, însă taurul era negru, Watson a hotărât să aibă o rasă de culoare neagră așa că a început să facă selecții în această direcție.Taurul său preferat era Old Jock 126, care a fost clasat pe locul „1” în Registrul genealogic la momentul fondării. Taurul s-a născut în 1842 și era urmașul lui Grey-Breasted Jock 113. Se pare că taurul a fost utilizat foarte mult în turmă între 1843-1852 și a fost premiat la „Highland Society Show” din Perth în 1852 când avea 11 ani. Watson avea o vacă celebră pe nume Old Granny 125 care s-a născut în 1824 dar a fost ucisă de un fulger când avea 35 de ani (Acatincăi S. 2004).Conform rapoartelor, ea a dat naștere la 29 de viței, dintre care 11 au fost înregistrați în Registrul genealogic. Altă persoană care a contribuit de timpuriu la această rasă au fost Lord Panmure care a format un efectiv de bovine făra coarne în anul 1835 și nu numai că deținea o cireadă privată, ci își încuraja arendașii să crească vite „lipsite de coarne”.

William Fullerton a început să crească bovine în anul 1833. Una dintre primele sale achiziții cele mai importante a fost aceea a unei alte vaci Aberdeen numită Black Meg. Black Meg 43 este menționată adesea drept fondatorul rasei, deoarece are mai mulți urmași comparativ cu orice altă vită care a stat la originea rasei. Este singura vită ce o depășește pe Old Granny în această privință. William McCombie din „Tillyfour” este considerat cel care a păstrat și a îmbunătățit foarte mult rasa Aberdeen – Angus. McCombie este cunoscut pentru precauția cu care a planificat împerecherile, managementul prudent, succesul său de neegalat la expoziții și în mediatizarea vitelor sale renumite.

Cel mai mare succes al său la prezentări a fost cel de la Expoziția Internațională desfășurată la Paris în anul 1878 unde a câștigat premiul întâi ca expozant de bovine dintr-o țară străină și marele premiu pentru cel mai bun grup de animale producătoare de carne crescute de un expozant. McCombie s-a prezentat de asemenea la categoriile "juncani" la spectacole de piață. Probabil cel mai faimos juncan pe care l-a „produs” a fost Black Prince care a fost câștigător la spectacolele din Birmingham și Smithfield în 1867 pe când avea 4 ani. Acest animal a fost dus la Castelul Windsor pentru a fi cercetat personal de către Regina Victoria, care ulterior a servit carne de vită, de Crăciun, provenită de la Black Prince.

Datorită acestui fapt, cireada lui McCombie a devenit renumită mai ales când Regina Victoria a făcut o vizită la Tillyfour câțiva ani mai târziu. McCombie a avut de asemenea onoarea de a fi primul arendaș din Scoția ales în Camera Comunelor. Printre alte bovine celebre din turma lui McCombie a fost și juninca Queen Mother 41. Hanton 89 un alt taur de renume , născut în 1853, provenind de la crescătorul Alaxander Bowie, a fost cumpărat de el. Acest taur era nepotul lui Old Jock 126 și se spune că avea la maturitate o tonă. Hanton 80 a avut un nepot născut în 1860 numit Black Prince of Tillyfour 77. Dacă urmărim firul genealogic, majoritatea vitelor Angus de astăzi își au originea în acest taur McCombie. Mc Combie a fost de asemenea primul crescător care a renunțat la „și”, scriind cu cratimă numele Aberdeen-Angus. Ballindalloch Herd este o altă rasă provenită din Aberdeen – Angus renumită în Scoția. A fost întemeiată de Sir John MacPherson Grant, dar abia când a ajuns în mâinile lui Sir George, unul dintre fii săi, a început reproducerea sistematică. Pentru a-și forma propria rasă, Sir George s-a folosit în mare măsură de bovinele Tillyfour.(www.aberdeenaqngus.ro)

Figura 5. Expoziții vechi cu predecesorii black Angus-ului

Crearea unei rase în Statele Unite ale Americii a avut loc la sfârșitul secolului XIX. Până în 1901 Statele Unite ale Americii a înregistrat mai multe vite cu pedigreu decât Marea Britanie, iar în prezent înregistrează de 40 de ori mai multe. Curând, rasa a putut fi găsită și în alte țări vorbitoare de limba engleză precum Canada, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud dar și în America de Sud, în special în Argentina. În prezent, toate aceste țări au populații mai mari de Aberdeen Angus pur decât Marea Britanie, această rasă fiind crescută în special pentru carnea renumită pentru calitățile superioare. Rasa predecesoare rasei Aberdeen Angus a fost Ballindalloch care nu era doar o rasă remarcabilă în Scoția dar are meritul de a fi furnizat o mare parte din stocul valoros, de bază, pentru rasele din Statele Unite și alte țări străine. Întrunind caracteristici, proprietăți și însușiri de deosebită valoare mondiala, aria de răspândire a fost foarte mare în țări precum Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina, Brazilia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Rusia și Japonia.

Exporturile masive ale acestei rase au început la finele secolului al XIX – lea, concurând cu rasele locale de carne. Comparativ cu alte rase de carne precum Shorthorn și Hereford , migrarea și succesul rasei Aberdeen Angus a crescut până în prezent de circa 18 ori față de anul 1920. (www.aberdeenangus.ro)

Figura 6. Expoziții cu taurine din rasa Aberdeen Angus in Perth Australia

Istoricul rasei Angus în Noua Zeelandă și Australia:

Primul transport de bovine Aberdeen Angus în Noua Zeelandă, ce conținea un singur taur și trei vaci, a fost înregistrat în 1863. Transporturile ulterioare efectuate de către „New Zeeland and Australian Land Company” (Compania imobiliară a Noii Zeelande și a Australiei), în 1875 și 1883, a dus la înființarea a două efective de aproximativ 60 de capete la Edendale, Southland, Totara și Oamaru. Timp de aproape o sută de ani, numele Aberdeen Angus a fost familiar pentru majoritatea neozeelandezilor, fiind una dintre primele lor rase de bovine. Această mică rasă era formată din animale robuste, rezistente, și s-a păstrat până în jurul anului 1950.

Rasa Aberdeen Angus din Noua Zeelandă a fost exportată în Australia începând cu anul 1885, înregistrările privind această rasă Aberdeen Angus din Noua Zeelandă datând din același timp. În 1891 bovinele Angus au fost mutate în Insula de Nord, înființându-se inițial crescătorii în Golful Hawkes. Asociația crescătorilor de vite Angus din Noua Zeelandă a fost inaugurată la Hastings în 1918. În 1969 Asociația și-a schimbat denumirea în Asociația Angus din Noua Zeelandă. Prima vânzare națională de Angus a avut loc în Hastings în 1919, mutându-se după doi ani la Dannevirke.

Rasa s-a dezvoltat rapid, iar vânzările au crescut de la 44 tauri în 1926 la 387 în 1962. În 1975, Expoziția națională cu vânzare Angus s-a mutat la Palmerston North unde continuă să fie o trăsătură cheie pentru Săptămâna Națională dedicată mânzatului. Din 1960 rasa a suferit o schimbare radicală, pe piață existând o cerere de carne mai slabă. Animalele din Noua Zeelandă au fost încrucișate în întreaga țară cu linii genealogice Angus importate, cea mai mare parte fiind animale mai mari. Rezultatul a fost dispariția tipului scoțian original Aberdeen Angus și dezvoltarea unei rase mai înalte, mai slabe, denumite simplu Angus sau Angus de Noua Zeelandă.

Au mai rămas puține bovine în Noua Zeelandă care sunt de pur sânge scoțian și al căror istoric ajunge până la importurile originale efectuate de „New Zeeland and Australian Land Company” (Compania imobiliară a Noii Zeelande și a Australiei). În timp, prin importul de bovine, mai recent de material seminal și de embrioni, crescătorii rasei Angus din Noua Zeelandă au început să folosească stocurile genetice din Marea Britanie și America de Nord. Acesta este un proces cu două sensuri. În ultimii 20 de ani peste 1.000 de bovine Angus au fost exportate și s-a vândut material seminal către China, Japonia, Scoția, Europa, Statele Unite și Australia.

Numărul total de vite crescute pentru carne în 2004 în Noua Zeelandă este de 1,10 milioane. Rasa Angus și rasele încrucișate cu Angus reprezintă peste 60% din numărul de vite crescute pentru producția de carne.

Pe plan mondial se înregistrează un efectiv de 1,3 miliarde de capete de bovine repartizate astfel: 37% în Asia din care India are 240 milioane de capete , 18 % în America de Sud majoritare fiind Argentina și Brazilia, 13% în Europa, 12% în America de Nord, Africa, Oceania, Australia și America Centrală.

Din totalul efectivului de Aberdeen Angus la nivel mondial 75% din această rasă se află în Australia, America de Nord și America de Sud. Rasele de taurine direcționate spre producția de carne sunt intr-o continuă dezvoltare, iar din totalul populației acestora 70% aparțin rasei Aberdeen Angus. (www.asociația-angus.ro)

1.2 Situația creșterii rasei Aberdeen Angus la nivel național

Figura 7. Mascul și femelă aparținând genului, speciei

Bos Taurus Akeratos

Aparținând familiei Bovidae, subfamiliei Bovinae și genului speciei Bos Taurus Akeratos, rasa Aberdeen Angus originară din Scoția; la finele anilor 2007, a început să fie importată în România. La finele anilor 2013 în România se înregistra un efectiv de 2,1 milioane de capete de bovine, care din păcate, după căderea regimului comunist, acestea au fost intr-o continuă scădere.

În anul 1990 Asociația Agricolă a Statelor Unite face o invitație științifică AGCTR-ului (Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România) în America prin programul “Vite pentru carne în România“. Acest grup de specialiști a fost reprezentat de Dr. Parchițianu Ioan Vasile, Dr. Popescu Alexandru și Ing. Buzdugan Lucian. Această vizită a avut drept scop cunoașterea și implementarea fluxului tehnologic de creștere a rasei Aberdeen Angus. În această delegație științifică au fost realizate mai multe vizite de documentare pentru perfecționarea tehnicilor de transfer de embrioni ce urmau ulterior a fi făcute.

Primul transfer de embrioni a fost realizat în anul 2000 la ferma Zănești a celor de la TCE 3 Brazi Piatra Neamț. Au fost sincronizate vitele din rasele Bălțată Românească, Holstein și Brună, iar embrionii au fost aduși de către Prof. Robertson din Statele Unite ale Americii.

Prin biotehnologia transferului de embrioni s-a dezvoltat un nucleu de rasă pură folosit pentru metisare cu rasele existente în România și pentru obținerea de material seminal congelat. Prof. Robertson de la Christian Veterinary Mission Statele Unite ale Americii după ani de creștere în rasă pură și hibridată, a reușit migrarea dar și implementarea rasei Aberdeen Angus cu rezultate ulterior pe măsura celor din țara de origine .

La ora actuală există două mari Asociații a Crescătorilor de Aberdeen Angus în România care se ocupă de controlul oficial al producției de carne cât și de registrul genealogic al efectivelor înregistrate. Una dintre asociații se află în partea estică a Carpaților Orientali, mai exact în Moldova, Județul Suceava, iar cea de a doua se află în centrul tării, mai exact în Sibiu .

După reușirea primului transfer de embrioni a rasei Aberdeen Angus în România, fiind cea mai populară rasă de vite pentru carne din lume, a luat ființă Asociația crescătorilor de vite din rasa Aberdeen Angus și hibrizii acesteia sub denumirea de ”Angus – RO” din zona Sucevei. Aceasta este considerată cea mai veche Asociație a crescătorilor rasei Aberdeen Angus din România, având încă drept membri activi persoane din familia Pachițianu .

Cealaltă Asociație a crescătorilor de rase Aberdeen Angus din România se afla în Transilvania și anume în Sibiu, aceasta purtând numele de ”Asociația Aberdeen Angus România”. Aceasta este prima asociație oficială din România care este acreditată pentru a face

controlul oficial al producției la bovinele de carne. Asociația are în prezent un efectiv înregistrat de peste 12.000 de capete de taurine din rasa Aberdeen Angus, această cifră însemnând aproximativ 80 % din totalul de capete existente în momentul actual în țară. Sunt înregistrați peste 340 de membri din toate județele țarii.

Asociația are drept scop principal îmbunătățirea calităților de producție, ameliorare și

perfecționarea rasei Aberdeen Angus pentru ca pe viitor creșterea acestei rase să devină cât mai populară în țara noastră. Misiunea “Asociației Angus – Ro” este de a furniza programe, servicii, tehnologie, management, marketing pentru a spori genetica rasei Aberdeen Angus având drept țel extinderea în industria cărnii de vită de calitatea premium.

Formarea și extinderea pieței de consum a cărnii de rasă Aberdeen Angus în România

ar educa nutrițional în primul rând populația țării consumatoare de proteină animală și ar

susține local crescătorii acestei rase. La început au fost folosite și încrucișări industriale cu vaci slab productive din rasele locale în vederea obținerii de hibrizi cu aptitudini bune pentru producția de carne.

La finele anului 2008 a avut loc primul import masiv de taurine din rasa Aberdeen Angus din Germania. A fost vorba de un grup de 120 de juninci gestante, care și-au găsit noul adăpost la o fermă nou înființată lângă Sibiu, mai exact în Comuna Marpod, acest nucleu de animale dezvoltându-se continuu prin viței proprii și importuri, ajungând astfel cea mai mare fermă de reproducție și îngrășare a taurinelor de carne din România.

Din cauza fluctuației și în general scăderii prețului litrului de lapte, mulți fermieri au început să opteze pentru încrucișări și cumpărări de taurine având drept tip morfo – productiv carnea .

Suprafețele mari de pajiști naturale, clima, relieful, variația precipitaților, solul, calitatea furajelor, sunt unele din marile atuuri ale României de a crește asemenea rase de calitate în sistem extensiv (Mărginean G. 2012)

Figura 8. Un grup de taurine din rasa Aberdeen Angus

pe pajiștile mioritice din zona Marpod

CAPITOLUL 2

DATE MONOGRAFICE PRIVIND FERMA

“KARPATEN MEAT" DIN JUDEȚUL SIBIU

2.1 Scurt istoric

“ Karpaten Meat “ este o societate pe acțiuni ce a fost înființată în decursul anului 2008, la inițiativa unui grup de investitorii elvețieni care dispuneau, de mai mulți ani de experiență în domeniul agriculturii, a producției de carne și a comercializării acesteia. Primii pași care au fost parcurși , au fost aceia de a înființa societatea pe acțiuni “ Karpaten Meat “ în Elveția și de a înființa societatea comercială “ Karpaten Meat “ în România, mai exact la Sibiu .

Scopul principal al companiei “ Karpaten Meat “ este de a crea o rețea de producție de carne de vită din rasa Aberdeen Angus de calitate superioară . Sistemul implementat este de a acoperi cu strictețe toate etapele de producție : pășunat ecologic , reproducția taurinelor , îngrășarea taurinelor până la prelucrarea celebrei cărnii „Aberdeen Angus din Carpații” .

Începerea activității operative pe teritoriul României a început odată cu cumpărarea primei ferme și luarea în arendă a fostelor ferme I.A.S. și C.A.P. din zona comunei Nocrich . După aceea a început popularea pășunilor și adăposturilor noi achiziționate cu 120 de taurine Aberdeen Angus gestante importate din Germania .Pe parcurs ferma a fost intr-o continuă dezvoltare, investind în amenajarea grajdurilor, împrejmuirea suprafețelor de pășune, amenajarea suprafețelor de depozitare a furajelor și amenajarea spațiilor pentru personal .Un mare a pas a fost când s-a reușit punerea bazelor unei producții proprii de furaje după normele biologice . În 2009 companie a mai făcut un import masiv de 200 de capete de taurine Aberdeen Angus din Germania în România.

După doi ani de zile de la înființarea proiectului apare și producția primilor viței, ceea ce a dus la încheierea primelor parteneriate pentru crearea unei rețele ANGUS în România.Atunci a avut loc și arendarea fermei din comuna Marpod . Anul următor efectivul de bovine ajunge la 700 de capete, fiind intr-o continuă expansiune.

Dezvoltarea rețelei ANGUS continuă cu succes, drept dovadă fiind faptul că s-au făcut primele abatorizări. La fel ca și efectivul , suprafețele sunt în expansiune prin alipirea a 2.000 de hectare de pășune și teren arabil fermelor. În anul 2012 efectivul total era de peste 2.000 de capete din rasa Aberdeen Angus.

A fost dezvoltat un nou program de parteneriat pentru crescătorii de Bălțată Românească prin programul F 1 și înființarea unui depozit de material seminal – Aberdeen Angus x Bălțată Românească . A fost și anul în care s-a format o colaborare de introducere și comercializare de material seminal care provine de la tauri internaționali cu genetică de top din rasa Aberdeen Angus și Fleckvieh, în colaborare cu marele partener german ”Bayern Genetik”.

În anul 2013 efectivul total de taurine din rasa Aberdeen Angus ajung la 2.500 de capete, fiind în continuă expansiune. Compania are un număr de aproximativ 45 de angajați. Dorința principală a administratorilor este de a crea un sistem de producție de carne de calitate superioară de taurine din rasa Aberdeen Angus bine structurat și organizat în România Altă dorință este de a realiza parteneriate ce ar putea duce la comercializarea și exportul cărnii bio din rasa Aberdeen Angus prin conceptul “Carnea din Carpați“ pe piața europeană. Compania are majoritatea angajaților tineri pasionați de agricultură și zootehnie, mergându-se pe premiza priorității celor tineri cu un viitor strălucit.

Ferma are la ora actuală un efectiv de animale de aproximativ 3.649 de capete care sunt împărțite în două ferme diferite din Județul Sibiu, deținând un număr de aproximativ 2.440 de hectare cumpărate sau arendate (www.karpaten-meat.ro)

Figura 9. Pășunile și ferma din Valea Hârtibaciului

având în fundal comuna Nocrich

2.2 Organizarea societății “ Karpaten Meat “ și

condițiile pedoclimatice

Ferma companiei “Karpaten Meat“ este așezată pe teritoriul cadastral al comunelor Marpod, Nocrich și Alțîna din Județul Sibiu. Comuna Nocrich este așezată pe malul drept al văii inferioare a Hârtibaciului, pe șoseaua județeană nr. 106 Agnita – Sibiu.

Amplasarea comunei este pe un teren de șes și deluros, fiind învecinată la nord cu comuna Alțîna, la sud satul Hosman, la est comuna Marpod și la vest satul Ghijasa de Jos. Cadrul natural al împrejurimilor comunei Nocrich este alcătuit din păduri și alte terenuri

cu vegetație forestieră, teren agricol, fânețe, valea râului Hârtibaciului și afluenții lui care străbat cele cinci sate ale comunei.

Satele care aparțin de comuna Nocrich sunt următoarele: Nocrich, Ghijasa de Jos ,

Hosman, Țichindeal și Fofeldea. Cadrul natural al zonei face posibilă cultivarea atât a legumelor, fiind posibilități mari de irigare în apropierea apei, cât și a celorlalte plante de cultură precum: grâu, porumb, lucernă, cartofi și sfeclă. În aceste condiții tot cadrul natural face posibilă creșterea animalelor, mai ales pe versanții dealurilor din apropiere.

Figura 10 . Harta cu Valea Hârtibaciului Sibiu – Sighișoara

Clima în zona Văii Hârtibaciului este specific continentală, cu ierni variate de la an la an și veri puțin călduroase cu precipitații abundente. Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius, cu media de 19,2 grade Celsius în lunile de vară. Temperatura maximă absolută este de 37,4 grade Celsius ( august 1952 ) și minima absolută – 30,4 grade Celsius ( ianuarie 1942).

Microclimatul poartă amprenta curenților reci ce coboară din Munții Făgărașului, aflați la aproximativ 30 de km.

“Karpaten Meat” este o companie tânără cu un viitor strălucitor care este deținută de diferiți investitorii, acționari ce își doresc dezvoltarea acestui concept. Această companie

este administrată de elvețienii Samuel Widmer și Stefan Jung. Administratorii au in spate mai mulți ani de experiență în domeniul agriculturii, dar mai ales al producției de carne și a comercializării acesteia.

Compania este într-o continuă dezvoltare și are ca scop crearea unui sistem de producere de carne de calitate Angus între fermierii români. Organizatoric privind, compania este împărțită în șase departamente, având centrul administrativ și birourile în incinta fermei de lângă comuna Marpod.

Figura 11. Poză cu centrul administrativ si ferma din Marpod

Organizarea companiei “ Karpaten Meat “ pe departamente Tabel 1

CAPITOLUL 3

SCOPUL LUCRĂRII, MATERIALUL CERCETAT ȘI METODA DE LUCRU

3.1 Scopul lucrării

Scopul lucrării de diplomă constă în cercetarea și analiza bioaclimatizării rasei Aberdeen Angus la ferma societăți comerciale “Karpaten Meat“ din județul Sibiu și extinderea creșterii acestei rase în zona Transilvaniei.

Această lucrare de diplomă privind bioaclimatizarea și extinderea rasei Aberdeen Angus are următoarele obiective :

situația creșterii rasei de taurine Aberdeen Angus la nivel mondial și național;

Analiza tehnologiei de hrănire;

Analiza tehnologiei de adăpostire;

Analiza tehnologiei de îngrijire și tratamente medicale;

Performanțele și aclimatizarea rasei de taurine Aberdeen Angus în România;

Extinderea acestei rase în Transilvania;

Analiza dezvoltării tehnico – organizatorică a fermei “ Karpaten Meat “;

Rentabilitatea economică a creșterii rasei Aberdeen Angus în România;

În conținutul “Lucrării de diplomă“ mi-am propus realizarea unei cercetări la ferma societății comerciale “Karpaten Meat“ privind avantajele și dezavantajele creșterii rasei Aberdeen Angus în România. Pe parcursul acestei lucrării dezvolt fiecare ansamblu tehnico – organizatoric necesar unui flux tehnologic de creștere a taurinelor din rasa Aberdeen Angus. Fiind o rasă nouă în România, neavând vechime, timp de aclimatizare, timp de acomodare, timp de îmbunătățire a performanțelor și bioaclimatizarea acesteia, trebuie avut în vedere că până acum condițiile pedoclimatice din România se dovedesc a fi prielnice rasei Aberdeen Angus.

Îmi doresc ca această lucrare de cercetare să fie un prim răspuns a multiplelor întrebări legate de acomodarea, avantajele, dezavantajele, bioaclimatizarea și rentabilitatea creșterii rasei Aberdeen Angus la nivel național comparativ cu țara de proveniență Scoția, cât și țările cu mare succes în creșterea acestei rase.

Motivația alegerii temei

România este o țară cu un potențial agricol foarte ridicat având în vedere configurația geografică și clima care sunt favorabile. Țara noastră nu face parte din țările nevoite să importe cantități substanțiale de hrană, pentru că în condiții normale aceste pământuri pot satisface necesitățile alimentare ale unei populații de trei ori și jumătate mai mare decât populația actuală.

Scăderea dramatică a producției agricole ne-a dus in situația paradoxală de a importa, când de fapt ar trebui să exportăm mult, aceasta putând fi una dintre cheile succeselor de a scoate economia si populația României din impas. Aceste neglijări a potențialului agricol au drept consecință scăderea nivelului de trai a populației, mai ales a celei din zonele rurale.

Îmbătrânirea populației de la sate, sărăcia puternică a zonelor rurale, lipsa infrastructurii, lipsa mijloacelor de producție, inexistența piețelor de desfacere, lipsa unei politici agricole ferme și coerente nu susțin constructiv puținii fermieri rămași in exploatațiile agricole sa iasă din stadiul de subzistență.

Prin creșterea numărului bovinelor specializate în producția de carne, acesta poate deveni unul din sectoarele importante ale agriculturii din România, raportându-ne la necesarul de carne de calitate cerut la nivel european cât și la nivel mondial. Populația globului pământesc fiind intr-o continuă creștere alarmantă, necesarul de proteină animală de calitate fiind tot mai căutată, mai ales în țările dezvoltate unde creșterea animalelor de carne este unul din sectoarele agriculturii considerate a fi o industrie cu un potențial uriaș de dezvoltare economică și de cercetare.

Pe plan mondial, dacă luăm în considerare doar creșterea demografică și economică a Chinei unde estimările prevăd o creștere a consumului de carne de la 50 kg pe cap de locuitor/an la ora actuală, fiind estimat ca în 2030 să se ajungă la un consum de 70 kg pe cap de locuitor/an, necesarul de carne cerut anual crescând semnificativ.

România nu este una din țările mari consumatoare de carne de taurine, având un consum de carne de 11 kg per persoană în anul 2010, dar având un asemenea potențial natural putem deveni producători și exportatori de top pentru țările din Europa și țările suprapopulate de pe alte continente.

Fiind un tânăr cu vise obiective, având drept pasiuni necondiționate animalele, călătoriile de auto-dezvoltare de-a lungul și latul globului pământesc, cât și cunoașterea culturilor a diferite popoare de pe cele cinci continente, după multe călătorii, susțin cu vârf și îndesat că una din singurele soluții pentru România de a-și regăsi din nou stabilitatea economică cât și socială este "Agricultura" .

Suprafața României este de 237.500 Km2, formată dintr-un relief simetric, concentric și variat, având drept caracteristici principale de relief proporționate astfel: 31% munți, 36% dealuri si podișuri, 33% câmpii si lunci. Părerea mea este că printr-o bună structurare practică, prin dorință, prin muncă, prin susținere birocratică și pasiune, oamenii au dorința de a se întoarce la casele lor de odinioară din zonele rurale pentru a reconstrui renumitul grânar al Europei: România .

Figura 12. Teren agricol în România la apus de soare

3.2 Materialul cercetat și metode de lucru

Culegerea datelor s-a realizat în ferma societății comerciale “Karpaten Meat“, care este una dintre cele mai mari ferme din Europa crescătoare de taurine a tipului morfo –productiv de carne. La ora actuală ferma deține un efectiv total de 3.649 de capete de taurine din rasa Aberdeen Angus cu un mic procent metiși la îngrășat.

Dinamica efectivelor de animale în ferma “Karpaten Meat“ în ultimii 7 ani

Tabelul 2

Efectivul de animale destinate reproducției s-a dezvoltat prin importuri din Germania, Scoția, și prin fătările taurinelor deja deținute. Ferma de îngrășare de lângă comuna Alțâna deține în medie un număr constant de animale care provin din cumpărări de la crescători mici si mijloci prin programul Bălțată Românească X Angus. După perioada de înțărcare, la 7- 8 luni, în ferma de reproducție se face selecție iar masculii sunt trimiși către ferma de îngrășare.

Ferma de reproducție având un efectiv mare de animale, ele sunt împărțite pe parcele și pe categorii de vârstă în grupuri de aproximativ 80- 120 de capete.

Tabelul 3

Structura efectivului de reproducție pe categorii de vârsta

Ferma Karpaten Meat” având un efectiv atât de mare de animale, greutatea și înălțimea diferă in funcție de sex, vârstă, dezvoltare corporală, stare de sănătate, motivpentru care sistemul de furajare este diferit între ferma de reproducție și ferma de îngrășare. În acest tabel sunt incluse și greutățile masculilor.

Parametri statistici folosiți în prelucrarea datelor au fost media aritmetică (X), varianța (S2), deviația standard (Sx) și coeficientul de variabilitate (V%).

Datele au fost prelucrate și interpretate statistic după relațiile cunoscute:

Media aritmetică (X) este o estimare a valorii centrale a populației în jurul căreia fluctuează valorile variabile studiate. Media aritmetică se calculează împărțind suma valorilor găsite () la numărul acestora (n).

Varianța (S2) se obține împărțind suma pătratelor () la numărul acestora (n).

Deviația standard (Sx) reprezintă media abaterilor de la medie pentru minus variante și plus variante, ea se obține din abateri pătratice.

Coeficientul de variabilitate (V%) se stabilește când sunt probe diferite, fiind caracteristic pentru o numită însușire.

Media aritmetică: =

Varianța: S=2

Deviația standard: =

Coeficientul de variabilitate (V%): V% = x 100

Proveniența materialului biologic.

Ameliorarea raselor de taurine și realizarea de viței cu caracteristici superioare de carne este principalul scop al programelor de parteneriate în domeniul geneticii al fermei “Karpaten Meat” . Compania dorește dezvoltarea rasei pure Aberdeen Angus și dezvoltarea producției de carne de calitate în România .

Materialul genetic folosit în ferma “Karpaten Meat” și oferit spre vânzare este unul cu un înalt potențial genetic , dorindu-se viței sănătoși cu o creștere rapidă , carcasă de carne bine dezvoltată marmorată și perselată , rata de conversie a furajelor bună , un spor mediu zilnic favorabil și sensibilitatea de adaptare a animalului .

Materialul seminal congelat cu genetică superioară din rasa Aberdeen Angus provine din Germania de la partenerul principal al companiei “Karpaten Meat” și anume “Bayern Gentik” care recoltează acest material atent selecționat de la tauri recunoscuți pe plan mondial, fiind campioni incontestabili în Germania și alte tări precum Australia , Canada sau Noua Zeelandă . Există un parteneriat cu diferiți fermieri producători de lapte din România , pentru metisarea taurilor din rasa Aberdeen Angus cu rasa Bălțată Românească sau rasa Fleckvieh . Acesta are în vedere ameliorarea taurinelor de lapte slab productive sau dorința fermierilor de a se reorienta spre producția de carne . Această încrucișare este de succes având drept rezultate obținerea de viței de carne de talie medie , performațe de creștere mari , un spor mediu zilnic ridicat , întâlnindu-se în mare parte fătări distocice și randament mai mare la sacrificare .

Această metodă de metisare ajută la obținerea de descendenți mai puternici , mai rezistenți la temperaturi oscilante. Creșterea în sistem extensiv afară pe pășune dezvoltă o capacitate mai mare de valorificare a ierbii .

Cei de la “Bayern Genetik” în colaborare cu ferma de reproducție germană „Bernarnd Delle”, folosesc diferite metode performante de selecție a taurilor , a materialului seminal precum : măsurarea cu ultrasunete a zonelor musculare , proceduri de testare cu privire la sensibilitate , fecunditate , marmorare și eficiența hranei pentru animale . Viței trebuie sa aducă rezultate progresiv remarcabile pentru companie cât și pentru clienții acesteia.

Tabelul 4

Taurii folosiți pentru reproducție în fermele “ Karpaten Meat “și cei de la care a fost recoltat materialul seminal prin colaborarea cu “ Bayern Gentik “

Certificat de origine ( Pedigree ) a unuia din tauri folosiți

la reproducție în ferma ” Karpaten Meat ”

Toți tauri folosiți în ferma “ Karpaten Meat “, pentru reproducție sau pentru recoltarea materialului seminal destinat vânzări sunt tauri cu Pedigree și date exacte de proveniență, precum a acestuia de mai jos.

Figura 13. Pedigree-ul unuia dintre taurii folosiți de ” Karpaten Meat ”

Tehnologia de reproducție folosită în ferma

“ Karpaten Meat “

În perioada în care ferma societății “ Karpaten Meat “ avea un efectiv mic de taurine se aplica tehnologia de reproducție prin montă dirijată în harem, respectiv se introducea pe parcele separate un taur la aproximativ 25- 30 de femele.

De aproximativ doi ani, de când efectivul de taurine destinate reproducției a crescut semnificativ prin importuri și fătări, se folosește metoda de sincronizare a montelor.

Fiind efectivul de reproducție atât de mare, se urmărește ca fătările să fie majoritatea în perioada de primăvară sau perioada de toamnă. Se face un tratament hormonal cu GNRH (goladorelină corionică) și IDDR cu progesteron, pentru sincronizarea căldurilor respectiv a estrului.

Ferma de reproducție are un procent ridicat de aproximativ 60- 70% fecunditate după însămânțarea artificială (AI) și peste 90% după ce sunt băgați tauri încercători pe parcele.

Exemplu de sincronizare a fătărilor

Tabelul 5

CAPITOLUL 4

TEHNOLOGIA DE CREȘTERE A RASEI ABERDEEN ANGUS

ÎN FERMA“ KARPATEN MEAT “

4.1 Tehnologia de hrănire

Suprafața bazei furajere

Ferma “Karpaten Meat” deține o suprafață de 2440 de hectare, fiind într-un continuu proces de concesionare, arendare și cumpărare a terenurilor din zonă. Teritoriul fermei ocupă suprafețe de teren în localitățile Marpod , Fofeldea , Hosman , Țichindeal , Nocrich , Alțâna și Ghijasa .

Tabelul 6

Suprafețele de teren deținute de societatea “ Karpaten Meat “

Din tabel rezultă că pășunile reprezintă 51 % din suprafața totală și 53 % din suprafața agricolă , iar suprafața arabilă reprezintă 46 % din suprafața totală și 47 % din suprafața agricolă. Restul de 3 % este reprezentat de : drumuri de exploatare și acces , construcții , tufe și teren neproductiv

Structura bazei furajere

Tabel 7

Structura culturilor pentru baza furajeră

În ferma de reproducție “Karpaten Meat“ principalul sistem folosit este sistemul de creștere extensiv, stabulație liberă și anume îngrășarea taurinelor pe pășune.

Din aceste considerente îngrășarea pe pășune este o condiție esențială pentru producția de carne de vită de calitate și costuri mai scăzute de furajare si întreținere. În aceste condiții se face economie de forță de muncă, de concentrate și sunt cerințe mai mici privind îngrijirea taurinelor, acestea fiind tot timpul pe pășune.

Având în vedere că la ora actuală suprafața de pășune este de 1250 de hectare, aceasta este supraînsămânțată, prin conversie, la câțiva ani diferență.

Tabel 8

Compoziția obișnuită de supraînsămânțare a pășunilor cu diferite ierburi

din grupa erbaceelor

Din totalul de furaje produse de ferma “ Karpaten Meat “ surplusul este vândut către alte companii, iar anumite furaje sunt cumpărate în funcție de nevoile pentru realizarea optimă a amestecului de fermă și de prețul de pe piață .

Sunt cumpărate următoarele furaje si subproduse:

porumb boabe;

grâu boabe;

triticale boabe;

șrot de floarea soarelui;

borhot de sfeclă de zahăr;

batoți de paie;

săruri si minerale;

După regulamentul impus de către “ Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură – A.P.I.A. “ pășunile nu pot deveni culturi dar culturile pot deveni pășuni .

Figura 14. Utilaje agricole din fermă la lucru

Producția culturilor

Multe din terenurile deținute de către ferma societății “ Karpaten Meat “ pentru producerea furajelor sunt lucrate de diferiți prestatori de servicii care sunt specializați in lucrarea terenurilor arabile. Baloții produși de fermă sunt de 600 kg. Baloții produși de prestatori sunt de 300- 350 kg.

Producția totala a fiecărei culturii in parte este următoarea:

lucerna cultura perena = 1875 tone siloz vrac, 169 tone baloți siloz (650 kg per balot), 28 tone baloți fân;

porumb = 2389 tone siloz vrac;

triticale = 1356 tone siloz vrac;

mazăre + ovăz = 1836 tone siloz vrac;

trifoi + iarba = 535 tone siloz vrac, 459 tone baloți siloz, 55 tone baloți fân;

amestec ierburi = 63 tone siloz vrac dar mai sunt parcele care sunt folosite pentru pășunat;

orz = 86 tone siloz vrac;

orzoaica = 125 tone siloz vrac, 70 tone baloți fân;

ovăz = 30 tone siloz vrac, 90 tone baloți fân;

iarbă + ovăz = 423 tone baloți fan, 33 tone baloți siloz;

Producția medie a fiecărei culturi per hectar este următoarea:

lucernă = 40 tone producția medie la hectar – diferă producțiile de la parcelă la parcelă și în funcție de vreme 3 sau 4 coase;

porumb = 45 tone producția medie la hectar;

triticale = 25 tone producția medie la hectar;

mazăre + ovăz = 20 tone producția medie la hectar;

trifoi + iarba = 10 tone producția medie in 2 – 3 coase;

amestec de ierburi folosită ca masă verde = 12 tone producția medie la hectar la 2 – 3 coase;

orz + mazăre folosită ca masă verde = 12 tone producția medie la hectar;

Producția de gunoi de grajd și fertilizarea terenurilor

Având un număr atât de mare de animale, ferma “ Karpaten Meat “ este un mare producător de gunoi de grajd. În funcție de sistemul de creștere, în medie, o taurină produce anual între 8 și 10 tone de dejecții. Deținând un număr așa de mare de suprafață agricolă și pășune, gunoiul de grajd este folosit de fermă drept îngrășământ și fertilizant al suprafețelor agricole. Media împărțita la hectar este de aproximativ 5 tone până la 30 de tone la hectar.

Comuna Nocrich și împrejurimile sale nu se află în categoria zonele cu nitriți și nitrați pentru că pânza freatică se află la o adâncime mult prea mare. În fermele “ Karpaten Meat “ îngrășămintele și erbicidele se folosesc doar la culturile de porumb.

Tabel 9

Calendar lunar de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor pe terenurile agricole

Perioadele de interdicție nu sunt incluse in cazul îngrășămintelor de origine animala produse și depuse direct de animale in cazul pășunatului liber. Cele completate cu X înseamnă ca in aceea perioadă este interzisă împrăștierea îngrășământului pe diferitele tipuri de zone.

Moara

Ferma “ Karpaten Meat “ folosește doua morii pentru măcinarea și producerea diferitelor amestecuri de fermă. Moara cea mică se află în incinta fermei de la Marpod unde este folosită pentru animalele aflate în carantină sau pentru cele care sunt deja vândute.

Moara cea mare, cu tehnologie performantă, se află în incinta fermei de îngrășare de lângă comuna Alțâna. Folosind trei rețete de îngrășare a taurinelor pe categorii de greutate, moara este un utilaj foarte necesar acestei fermei.

Ea este compusă din două motoare cu valțuri vertical circulare provenite din Germania și deține trei silozuri de depozitare a diferitelor amestecuri de fermă.

Figura 15. Remorcă tehnologică încărcând amestecul de fermă

din cele trei silozuri de depozitare ale morii din ferma de îngrășare

Mașinile și utilajele folosite in fermele

” Karpaten Meat ”

Pentru fermele societății “ Karpaten Meat “, având un efectiv de animale așa de mare in dezvoltare, sunt necesare multe utilaje care realizează zilnic circuitele tehnologice specifice fiecărei ferme in parte.

Pentru lucrarea terenurilor și producerea furajelor ferma ” Karpaten Meat ” lucreaza cu mai multe firme de prestari servicii in domeniul agriculturii.

Mașinile și utilajele folosite in fermele ” Karpaten Meat ” sunt următoarele:

9 tractoare intre 120 si 260 cai putere, marca Massey Ferguson;

1 combina Deutz Fahr;

2 pluguri reversibile cu 5 trupițe ( brăzdare);

3 discuri pentru grăpat;

3 remorci pentru transport;

4 remorci tehnologice pentru furajare ( Michwagen ), capacitate intre 3 – 6 tone de furaj;

5 încărcătoare frontale Weidemann;

1 semănătoare pentru porumb la 8 rânduri;

1 semănătoare pentru cereale la 32 de rânduri;

2 greble pentru adunat fân;

2 greble pentru împrăștiat fân;

3 cositori;

1 tăvălug;

1 presă baloți de 600 kg. siloz;

Fiind un efectiv așa mare de animale, necesarul de furaje crescând mai ales in perioada de iarna din cauza temperaturilor scăzute, producția de furaje trebuie făcută cât mai prompt si organizat in funcție de vreme.

Fluxul tehnologic folosit pentru lucrarea terenurilor si producerea furajelor este următorul:

arat;

discuit sau grăpat;

semănat;

tăvălug, pentru a realiza sămânța contactul mai bine cu solul;

recoltat;

Fluxul tehnologic este folosit in diferite perioada ale anului, in functie de:

cultura – perena sau neperena;

cultura – de toamna sau de primavara;

cultura – pentru realizarea borceagului de toamna sau de primavara;

suprainsamantari;

Figura 16 Atelierul mașinilor și utilajelor din fermă

Tehnologia de furajare

Având in vedere că toată producția vegetală a fermei este destinată furajării animalelor, este un argument de necontestat al caracterului producției agricole în care producția vegetală este reflectată si evaluată prin producția animală.

Taurinele sunt capabile să transforme prin procesul fiziologic de digestie, ansamblul de furaje mai bogate sau mai puțin bogate nutritiv în produse necesare omului precum: lapte, carne,gunoi de grajd si păr. Cantitatea de gunoi de grajd, în medie, este de peste 10 tone pe an, acesta contribuind la fertilizarea și implicit creșterea potențialului productiv al pământului. Furajarea taurinelor din ferma de îngrășare și a taurinelor din ferma de reproducție (doar pe perioada de stabulație) se face cu ajutorul mașinilor tehnologice, iar mixul se face prin a pune prima oară în Mischwagen furajele grosiere și fibroase iar apoi suculentele.

Datorită faptului că majoritatea remorcilor tehnologice au cuțite de mărunțire verticale, asta ajută la realizarea unui amestec de fermă omogen ce poate fi împărțit profesional la un număr mai mare de animale.

Tehnologia de furajare diferă între cele două ferme și diferă în funcție de intemperiile nefavorabile care afectează rațiile standard ce asigură funcțiile vitale și sporul mediu zilnic al animalelor. Dacă se întâlnesc temperaturi mai scăzute de – C, în ambele ferme se sporesc cantitățile de furaje pentru a asigura căldura corpului și pentru a asigura necesarul optim de funcționare a funcțiilor vitale.

Societatea “Karpaten Meat“, fiind structurată în două ferme precum cea de reproducție si cea de îngrășare a taurinelor din rasa Aberdeen Angus, furajarea animalelor se face pe categorii de vârstă și greutate.

Taurinele din ferma de reproducție sunt crescute în sistem extensiv, hrănindu-se numai cu masă verde, iar în perioada de stabulație cu temperaturi foarte scăzute și imposibilitate de pășunat sunt hrănite cu amestecuri de fermă la fiecare categorie de vârstă în parte.

Furajarea taurinelor de reproducție pe

categorii de vârstă

Categoria 0 – 8 luni

Perioada de 0- 8 luni este cea mai critică din viața, creșterea și dezvoltarea produșilor din rasa Aberdeen Angus. Aceasta este perioada în care alăptarea se face zilnic și perioada în care furajul solid este introdus in alimentația vițelului în funcție de calitatea fătării. Acest fapt ne face sa acordăm o atenție deosebita furajării mamelor și calității furajelor.

În această perioadă, prin alimentarea cu colostru de la mamă și creșterea pas cu pas a furajări bogat nutritiv, se dezvoltă sistemul imunitar și anticorpii.

Trebuie să ținem cont că majoritatea furajelor ingerate de mame participă la formarea laptelui cu care este alăptat vițelul, așadar orice greșeala fie ea cât de mică în furajarea mamelor, duce la pierderi prin mortalități în cadrul produșilor.

Trebuie avut în atenție condițiile meteorologice (iarnă-vară) pentru a ști exact de ce necesar de furaj trebuie sa dispună ferma pentru a avea o bună dezvoltare lipsită de probleme de sănătate si un spor mediu zilnic care sa confere o dezvoltare corectă, din punct de vedere calitativ si cantitativ a vițelului.Pe perioada de 0-8 luni hrănirea produșilor se face cu un adaos de furaje față de cele oferite mamelor, având un surplus de furaje pentru asigurarea nutritiv – optimă a funcțiilor vitale și asigurarea unui surplus de furaje cerut de corpul animalului afiliat într-o dezvoltare rapidă.

Surplusul de concentrate bine măcinate sunt administrate tineretului taurin în zone special amenajate unde nu au acces mamele, iar rețeta, de obicei, este compusă din următoarele făinuri din cereale pentru a le mări cantitatea de energie produsă:

grâu;

porumb boabe nu în cantități mari;

triticale;

orz;

ovăz;

secară;

șrot de floarea soarelui;

fânuri de bună calitate;

săruri și minerale de lins la discreție;

Pe perioada iernii tineretul v-a simți nevoia unui surplus de furaj (în afară de laptele maternal) și vor începe sa mănânce din furajele acordate mamelor. Este perioada în care evoluează sistemul digestiv al tineretului taurin, devenind din animale monogastrice animale poligastrice.

Este de preferat ca pe perioada iernii, dacă există viței cu vârsta de 0-3 luni, să le fie amenajate spații speciale la care mamele sa nu aibă acces, unde să li se poată introducă în furajare amestecul de fermă specificat mai sus, pentru creșterea consumului de proteine și lipide, având drept scop asigurarea energiei necesare supraviețuiri până la – C.

În alimentație sunt introduse la discreție blocurile de lins, care au un conținut de 18- 20% sare și 80% mineralele de bază:

P fosfor;

Mg magneziu;

Z zinc;

Fe fier;

Ca calciu;

Figura 17. Blocuri de lins bogate în săruri și minerale

Categoria de 8- 18 luni

În această categorie se află tineretul taurin care trece de la stadiul de vițele înțărcate la stadiul de vițele în pregătire pentru montă, iar furajarea începe sa fie schimbata datorită faptului că imediat după înțărcare masa corporala a unui animal scade în medie de la 5 kg. până la 30 de kg. din cauza stresului de înțărcare, fapt pentru care trebuie recuperată greutatea. Se introduc în rație treptat furajele însilozate si amestecurile de ferma pe o perioada de 50- 60 de zile, după care se trece în sistemul intensiv până în luna a-16-a când intră în perioada de pregătire pentru montă, unde se suplimentează furajarea cu unele mai bogate în proteine, pentru o dezvoltare corporala mai bună si pentru susținerea masculilor reproducători.

Tabel 10

Furajele administrate taurinelor din rasa Aberdeen Angus per cap/zi

de animal din categoria vârstei de 8- 18 luni sunt următoarele (Drăgătoiu D. 2003)

Blocurile de lins compuse din săruri și minerale sunt la discreție pe pășune.

Categoria junincilor

În primele luni de gestație furajarea juniorilor este suplimentată pentru o dezvoltare corporala cât mai bună și pregătirea acestora pentru o parturiție eutocică. Deoarece fătul are o dezvoltare ascendentă în luna a-8-a și a-9-a de gestație, furajarea ultimelor două luni de gestație se reduce cu aproximativ 20- 25% pe cap de animal, pentru a evita distociile la fătare.

Furajarea junincilor trebuie făcuta cu atenție în ultimele 2 luni, acest lucru scade procentul de mortalitate la fătare si astfel putem ajunge la un procent de maxim 5% a mortalităților la prima fătare, ceea ce conferă o pierdere acceptabilă ținând cont că profitul animalelor de carne este din vânzarea produșilor. Ca și cantități de bază, furajarea junincilor seamănă cu cea din categoria 8- 18 luni, diferind surplus la începutul gestației și minusul de la sfârșitul gestației.

Dacă perioada de iarnă include ultimele 2 luni de gestație, se vor exclude treptat silozurile de porumb si silozurile de lucernă din alimentație, pentru ca în momentul fătări să nu mai primească decât fibroase și grosiere.

Figura 18. Grup de juninci pe pășune

Categoria primiparelor si a multiparelor

Furajarea animalelor se face in sistem extensiv, pe perioada de pășunat la liberă voie, cu masă verde și blocuri de lins compuse din săruri și minerale la discreție, iar pe perioada de iarnă, când temperaturile sunt foarte scăzute, se administrează un amestec de fermă precum cel din tabel. În perioada cu temperaturi foarte scăzute, cantitatea de furaj crește substanțial.

Tabel 11

Furajele administrate taurinelor din rasa Aberdeen Angus per cap/zi

de animal din categoria vârstei de 8- 18 luni sunt următoarele:

Figura 15. Sistem de creștere extensiv pe perioada de vară

Figura 16. Sistem de creștere extensiv pe perioada de iarnă

Adăparea

Pentru adăparea animalelor de pe pășune si din grajd se folosesc adăpătorile cu bile rotunde împotriva înghețului. Sistemul de adăpare folosește căldura interioară a pământului pentru a menține o temperatură constantă in adăpători si a evita înghețarea apelor.

Pe perioada verii aceste adăpători se spală si se dezinfectează săptămânal, deoarece temperaturile ridicate generează apariția diverșilor viruși în apa potabilă, pentru a evita apariția anumitor agenții patogeni care produc mortalități si pierderi.

Apa folosită in fermele societății " Karpaten Meat " provine din puțuri de adâncime medie si mare (90- 100- 110 metri adâncime) de unde apa este împinsa în tancurile de apă de peste 20.000 pozitionate in zonele cele mai înalte ale fermei, iar de acolo apa curge prin coborâre liberă către adăpătorile din ferma si de pe pășune.

Vara cantitatea de apa băută de un animal poate depăși 45 de litri pe zi iar pe perioada de iarnă intre 10 și 45 de litri. În iernile cu temperaturi foarte scăzute rareori se întâmplă să se întâmpine dificultăți cu adăpători înghețate.

Figura 17. Adăpătorile folosite și iarna în sistemul de creștere extensiv

Furajarea taurinelor la îngrășat pe

categorii de greutate

Ferma de îngrășare a societății ” Karpaten Meat ” este intr-o continuă dezvoltare, având la ora actuală un efectiv de aproximativ 1.100 de capete din rasă pură Aberdeen Angus și alte taurine metiși destinate îngrășării.

Prin proiectul de încrucișare Bălțată Românească X Aberdeen Angus conceput de “ Karpaten Meat “, tot mai mulți fermieri români doresc o selecție direcționată către carne datorită fluctuației și scăderii prețului la lapte. Prin aceste parteneriate de distribuire a materialului seminal din rasa Aberdeen Angus se dezvoltă și cumpărările de animale destinate fermei de îngrășare.

Toate taurinele deținute de această fermă provin din selecția fermei de reproducție și cumpărări de la diferiți parteneri ai companiei. După fiecare ciclu de fătări, la vârsta de aproximativ 8 luni se înțarcă tot tineretul acelui ciclu și se direcționează către ferma de îngrășare următoarele animale: toți masculi, toate vițelele nedezvoltate corespunzător, toate vițelele care nu respectă standard-ul de selecție al fermei.

Imediat după fătare, tot tineretul mascul este castrat aplicându-se la 2- 3 zile după fătare un elastic ce necrozează testiculele, știindu-se de la bun început că acesta v-a fi direcționat către ferma de îngrășare.

La taurinele necastrate achiziționate de la diferiți fermieri, care depășesc 200 de kg., castrarea se face sângeros cu anestezie, făcându-se incizie cu bisturiul, scoțând fiecare testicul iar apoi făcându-se cu pensa o obturație, urmată de un tratament de dezinfecție și cicatrizare cu iod.

În medie, animalele trimise spre abatorizare trebuie să aibă o greutate medie de 550- 600 kg., o vârstă de minimum 22 de luni iar maximum 26 de luni. și să fi parcurs o perioadă specială de furajare pentru finisarea și realizarea calități cărnii dorite.

Sistemul de creștere și furajare folosit în ferma de îngrășare este intensiv, animalele fiind împarțite în patru grajduri semiînchise și o platformă deschisă. Adăpostul de la intrarea în fermă este adăpostul acordat carantinei, în care animalele nou achiziționate stau timp de trei săptămânii sub supravegherea doctorului veterinar.

Tehnologia de hrănire în această fermă este împărțită pe grajduri, respectiv pe categorii de greutate. Fiecare rețetă are o compoziție diferită în funcție de necesarul și scopul acelei grupe de taurine.

Figura 18. Sistem de furajare semiînchis din ferma de îngrășare

Figura 19. Sistem de furajare pe pășune din remorca tehnologică

Sistemul de creștere în această fermă fiind intensiv, destinat produceri cărnii de calitate superioară, furajarea se realizează pe toată perioada anului crescând în perioadele când apar intemperii sau condiții nefavorabile de creștere.Furajarea în ferma de îngrășare se realizează în două tainuri, unul dimineața iar celălalt după-masa, animalele având furaje și apă ad libitum Tabelul 12

Furajele administrate taurinelor din rasa Aberdeen Angus în ferma de îngrășat

per cap la un tain în funcție de categoria de greutate sunt următoarele:

4.2 Tehnologia de adăpostire

Fermele societății comerciale “ Karpaten Meat “ dețin o gamă variată de tipuri de adăposturi, în funcție de scopul de exploatare și tehnologia de creștere folosită.

În ferma de reproducție, principalul sistem de creștere fiind cel extensiv, adăposturile sunt folosite doar în cazurile speciale, precum a animalelor bolnave sau a rarelor cazuri când viței sunt fătați iarna.

În ferma de îngrășare principalul sistem de creștere fiind cel intensiv, toate adăposturile sunt folosite având un circuit de funcționare pe categorii de greutate. În condițiile climatice temperat continentale ale zonei, adăpostirea taurinelor pentru îngrășare este necesară mai mult în perioada de stabulație a anotimpului friguros.

Un adăpost pentru taurinele la îngrășat, pe perioada intemperiilor constituie un factor de sănătate, stimul pentru exteriorizarea potențialului productiv și modelator al activității tehnologice bazându-se pe cerințele fiziologice și specificul fiecărei categorii de vârstă.

Totodată adăpostul în general constituie un factor artificial care scoate animalul din mediul său natural, îi frânează pornirile comportamentale și îi limitează activitatea.

Printr-o adăpostire corectă se pot obține rezultate majore privind creșterea și exploatarea taurinelor precum următoarele:

menținerea stării de sănătate a animalului;

mărirea rezistenței generale față de factorii biotici și abiotici a mediului;

exteriorizarea potențialului productiv și condiții optime de a consum a furajele;

facilitatea proceselor tehnologice;

realizarea mai practică a tratamentelor sanitar veterinare;

obținerea de produse animaliere de calitate superioară;

inducerea unui comportament normal și prevenirea tulburărilor de comportament;

creșterea sporului mediu zilnic;

obținerea unor venituri mai mari;

Adăpostirea corespunzătoare înseamnă respectarea următoarelor criterii de bază:

amplasarea corectă și funcțională față de alte obiective agrozootehnice, pășunii, căi de acces, zone de depozitat dejecțile, piețe de desfacere sau locuințe ale personalului;

concepția construcției bine pusă la punct din punct de vedere tehnic;

echipamente, instalații și utilaje funționale;

respectarea normelor necesare căilor de acces pentru echipamentele cu gabarit și

dimensiuni mari;

realizarea unui flux tehnologic necesar realizări tehnologiilor de creștere cât mai organizat și practic;

realizarea unui plan urbanistic și arhitectural cât mai detaliat și exact;

crearea unor adăposturi rezistene din punct de vedere al structurii și poziționarea acestora cât mai ferit de diferitele pericole meteorologice mai ales în perioada de stabulație (vânt, curenți, furtuni, ploi, descărcări electrice, zăapadă, îngheț etc. );

dezinfencția, dezinsecția și deratizarea riguroasă pentru a preveni diferite boli;

Microclimatul din adăposturi cuprinde totalitatea factorilor fizici, chimici, biologici și de ambianță, care infleunțează simultan sau succesiv favorabil sau nefavorabil sănătatea, producția și reproducția animalelor. Fiind o rasă foarte rezistentă la temperaturi scăzute, majoritatea taurinelor din ferma de reproducție stau și în perioada de iarnă pe pășune creindu-se așternuturi din paie, care dupa eliminarea dejecților fermentează și se încălzesc.

În iernile foarte geroase și cu curenți puternici se realizează pereți, chiar și din paie, care să rupă curenții puternici de aer. În timpul verii taurinelor din rasa Aberdeen Angus crescute în sistem extensiv, le este necesar, în special celor negre, o zonă cu umbră pentru a fi ferite de soarele puternic și apă la discreție.

În ferma de reproduție există șapte adăposturi închise, semi- închise și semi- deschise folosite pentru carantina animalelor destinate importurilor, exporturilor, vânzărilor, înțărcare și tratamente medicale.

În ferma de îngrășare există cinci adăposturi închise, semi- închise, semi- deschise și o platformă de furajare, astfel realizându-se un flux tehnologic de creștere pentru realizarea unui spor mediu zilnic și o finisare a carcasei foarte bună.

Cel mai modern grajd din această fermă și anume grajdul centru este folosit pentru carnatina de trei săptămânii a animalelor noi achiziționate.

Figura 20. Adăpost semi- deschis din ferma de reproducție

Figura 21. Adăpost închis din ferma de îngrășare

Figura 21. Platforma de furajare din ferma de îngrășare

Figura 22. Adăpost nou construit din ferma de îngrășare

4.3 Îngrijire și tratamente medicale

Principalele perioade de tratamente au loc primăvara, vara și toamna. Atunci medicii veterinari ai fermei întocmesc un plan strategic care să combine atât acțiunile obligatorii cât și cele de combatere.

Principalele tratamente de primăvară încep în februarie când toate animalele cu

vârste de peste trei luni sunt contenționate și se fac următoarele tratamente:

vaccinare împotriva antrax-ului;

vaccin împotriva blutong-ului cu Bluevac;

recoltare de sânge pentru anliză de bruceloză și leucoză;

analize împotriva leptospirozei la tauri;

deparazitare cu Bimectin Plus, Biomectin, Detomax etc.;

la animalele slabe sau la cele care se suspectează boli, sunt cerute realizarea analizelor de paratuberculoză și rinotraheita infecțioasă bovină- IBR;

în această perioadă se administrează animalelor în ultima perioadă de gestație vaccinul contra diariilor neonatale provocate de rotavirus coronaviruși colivirus cu Lactovac sau Rotavac;

Principalele tratamente de vară:

taurinele sunt prinse pe pășune în grupuri detașate și sunt stropite omogen împotriva muștelor, păduchilor, râie, scabii, ciuperci, micoze, cu produse precum Butox 50, Baiofly;

Principalele tratamente de toamnă:

vaccinare anti-rabică a animalelor ce vor rămâne pe perioada iernii afară;

vaccinarea animalelor în ultima perioadă de gestație cu vaccin contra diariilor neonatale provocate de rotavirus coronaviruși colivirus cu Lactovac sau Rotavac;

testul de tuberculoză și se realizează prin tunderea unei suprafețe de 15 cm din piele, unde se injectează, în două locuri diferite, tuberculine, una mamiferă și una aviară;

Tratamentul profilactic pentru combaterea diareei virotice și boala mucoasei se efectuează primăvara sau toamna la grupul de taurine ce urmează să fete în următoarele patru săptămânii; la juninci, animale nou achiziționate sau cele călora nu li s-a mai făcut unul din vaccinele de bază, se face rapel, administrându-se de două ori aceași doză la un interval de timp.

În viitor ferma dorește efectuarea unor tratamente profilactice utilizând vaccine mai complexe astel încât ferma să fie liberă de cât mai mulți agenți patogeni. Anumite tratamente sunt după o anumită perioadă schimbate pentru ca animalul să își dezvolte imunitate repesctiv chimiorezistență.

În ferma de îngrășare toate animalele nou venit stau în grajdul central sub supravegherea doctorului veterinar timp de 21 de zile. În această perioadă se fac vaccinări împotriva rinotraheita infecțioasă bovină- IBR, diareii virale bovine- BVD și a parainfluenței 3 (afecțiune la plămâni).

Lăsând la o parte tratamentele standard anuale, lunar se efectuează tratamente pentru ameliorarea și combaterea diferitor afecțiuni medicale des întânite (pododermatite) la taurine.

Castrarea

Pentru a se evita stresul animalelor din fermă, tăurașii destinați îngrășării se castrează a doua zi după fătare cu ajutorul unui inel elastic iar după aceea se face individualizarea fiecărui animalprin crotaliere. Un mascul castrat din rasa Aberdeen Angus poate ajunge la o greutate de aproximativ de o tonă.

Dezinsecția

Atacul muștelor și a diferitelor insecte asupra taurinelor poate produce pagube economice importante atât în adăposturi dar și pe pășune. Pentru evitarea acestui pericolul se face dezinsecție și dezinfecție la 2-3 săptămânii.Aceste pagube se datorează atât prin consumul de sânge care îl realizează aceste insecte cât și prin energia consumată de bovine pentru a se apăra.

Pentru îngrijirea și bunăstarea cât mai ridicată a animalelor la ferma de îngrășare, în fiecare dimineață înainte de furajat se curăță dejecțile cu utilajele din dotare. Gunoiul de grajd este depozitat, iar când vine perioada optimă este folosit ca îngrăsământ pe terenurile agricole.

În ferma de reproducție, în perioada de iarnă cu temperaturi scăzute, se realizează așternuturi care să ferească animalele de temperaturi scăzute și de vânturi puternice.

Pentru diferitele acțiuni de tratamente sanitar veterinare, pentru selcția taurinelor, pentru înțărcare sau alte lucrări, se folosește parcul modern de contenție sau stand-ul de contenție mobil.

Figura 23. Stand-ul mobil pentru contenție și realizarea tratamentelor sanitar veterinare

Figura 24. Parcul modern de contenție

CAPITOLUL 5.

DINAMICA GREUTĂȚII ȘI PRINCIPALELE MĂSURĂTORI CORPORALE

5.1 Dinamica principalelor măsurători la diferite vârste

În ferma de reproducție a societății “ Karpaten Meat “ se fac cântăriri și diferite măsurători corporale la anumite vârste:

Tabelul 13

Dinamica principalelor măsurători la diferite vârste

Grafic. 1

Dinamica greutății corporale și evoluția sporului mediu zilnic SMZ

5.2 Principalele măsurători si greutăți corporale la sacrificare

Ferma de îngrășare a societății “ Karpaten Meat “ primește ulterior abatorizări informații legate de greutatea carcaselor și semicarcaselor:

Tabelul 14

Greutatea medie a carcaselor și semicarcaselor

Figura 25. Cântărirea înainte de trimitere spre abatorizare

Figura 26. Principalele regiuni de măcelărie la taurine

CAPITOLUL 6

ASPECTE DE MARKETING ȘI REZULTATE FINANCIARE

6.1 Marketing-ul si piața de desfacere

Piața de desfacere este reprezentată, în principal, de circuitul HORECA și anume de hoteluri, restaurante și cantine cărora le sunt distribuite carcase întregi sau pistolete compuse din următoarele componente:

pulpă;

spate;

partea de roast beef (componente ale coloanei vertebrale);

Partea de roast beef reprezintă carne de calitate superioară premium care este compusă din următoarele componente:

t-bone;

antricot;

vrăbioară;

muschi file;

Piața de desfacere mai este reprezentată de unități de procesare, care au posibilitatea să vândă mai departe părți abatorizate ambalate destinate preparării culinare.

În același timp se realizează exporturi de carcase proporționate în patru bucăți către Germania și către Elveția unde este livrată numai partea de roast beef. Principala specialitate preparată din această carne bine marmorată și perselată este burger-ul.

Această carne nu este utilizată pentru diferite preparate, semi- preparate sau mezeluri de uz industrial, acestea fiind procesate din carne de vită mai bătrână.

Odată cu aplicarea sistemului EUROP ( E- carne excelentă, U – foarte bună, R – bună,O – suficient de bună, P – suficient de bună), carnea distribuită clienților societății comerciale “ Karpaten Meat “ este de obicei punctată cu nota R – 3 .

6.2 Profitabilitatea si rentabilitatea cresterii taurinelor din rasa AA la Karpaten Meat

În fermele ”Karpaten Meat”, atât producția cât și scopul producției este de a realiza profitabilitate și rentabilitate din vânzarea taurinelor destinate reproducției, cat și din vânzarea taurinelor destinate abatorizării.

Prețul de cumpărare a taurinelor destinate îngrășării și prețul de vânzare a taurinelor destinate abatorizării este în medie următorul:

cumpărare: 2- 3 Euro per kg. rasă rură;

vânzare spre abatorizare: 4,5- 5 Euro per kg.;

Principalele criterii pentru trimitire a taurinelor din ferma de îngrășare spre abatorizare sunt:

să aibă o greutate medie de aproximativ 450- 600 de kg.;

să aibă o vârstă medie de aproximativ 22- 24 de luni;

să nu depășească cu mult vârstă standard pentru că astfel își v-a pierde din proprietăți;

animalul să fi trecut, înainte de abatorizare, prin perioada de minim o lună de finisare, în care își dezvoltă strictul necesar de grăsime caracteristicilor organoleptice premium;

Media randamentului la sacrificare în ferma societății “ Karpaten Meat “ este de aproximativ 65%, având drept rezultat o rentabilitate financiară a fermei de îngrășare. În acest flux tehnologic abatorul este doar un simplu prestator de servicii.

Profitabilitatea financiară a fermei de reproducție provine din subvenții si din vânzarea de taurine apte pentru montă provenind din următoarele categorii de vârstă:

tineret taurin negestant, dabea înțărcat;

juninci, luna 3- 5 de gestație;

primipare sau multipare;

tauri de reproducție cu vârsta de peste de 26 luni;

CAPITOLUL 7

PERSPECTIVA DE EXTINDERE A CREȘTERII RASEI ABERDEEN

ANGUS ÎN ZONA TRANSILVANIEI

7.1 Perspectiva de dezvoltare a efectivelor in Romania

Din totalul mondial de taurine cu tipul morfo productiv de carne, rasa Aberdeen Angus este intr-o continuă expansiune reprezentând aproximativ 75% din efectivul total.

La nivel național efectivul de taurine din rasa Aberdeen Angus este intr-o continuă creștere, atât prin ,intermediul sistemului de creștere creat de ” Karpaten Meat ” cat si prin importurile din țari cu efective mari precum:

Germania;

Scotia;

Irlanda ;

Cehia;

Islanda;

Efectivul înregistrat la nivel național la cele două mari asociații este de aproximativ 15.000 de capete rasă pură, fără a fi incluse si animalele metise cu Aberdeen Angus.

La Asociația Aberdeen Angus de la Sibiu, efectivul înregistrat este de aproximativ 10.000 de capete iar numărul fermierilor doritori sa crească această rasă este in creștere.

Din totalul național de taurine destinate producției de carne, efetivul majoritar este a celor din rasa Aberdeen Angus.

Grafic.3

Dinamica evoluției efectivului de animale înregistrate la ”Asociația Aberdeen Angus”

7.2 Perspectiva de dezvoltare a efectivelor in Transilvania

În zona Transilvaniei, odata cu venirea societății comerciale ” Karpaten Meat ”, au crescut semnificativ efectivele de taurine din rasa Aberdeen Angus și s-au perfecționat în zonă tehnologiile de creștere a acestei rase.

Interesul fermierilor din Transilvania este într-o continuă dezvoltare având în vedere cererea ascendentă de taurine din rasa Aberdeen Angus pentru reproducție cât si cererea tot mai mare de material seminal pentru ameliorarea raselor locale pentru producția de carne.

Pretul laptelui fiind intr-o continuă oscilație, proiectul de ameliorare a rasei locale Bălțată Romanească X Angus, implementat de compania ” Karpaten Meat ” stârnește un interes tot mai mare in randul fermierilor.

Fermierii care se orientează să crească taurine din rasa Aberdeen Angus, la început trebuie sa facă diferite investiții tehnico-organizatorice, având drept rezultat final venituri substanțial consistente pe cap de animal precum acestea:

vânzare tineret;

vânzare taurine pentru reproductie;

vânzare taurine destinate ingrășării;

subvenție 300 Euro pentru rasă pură;

subvenție 250 Euro pentru tineret până la ințărcare la vârsta de 8 luni;

subvenție 150 Euro pentru metiși;

Având în vedere conditiile pedoclimatice din Romania, respectiv din Transilvania, aceasta rasă se pretează foarte bine creșterii in sistem intensiv dar mai ales in sistem extensiv.

Cererea de achiziționare a taurinelor din rasa Aberdeen Angus in zona Depresiunii Colinare a Transilvaniei este intr-o continuă dezvoltare, stârnind chiar și interesul fermierilor specializați pe producția vegetală.

Concluzii

În cadrul fermei “ Karpaten Meat “ au fost efectuate cercetări privind principalele tehnologii de creștere folosite în ferma de reproducție și în ferma de îngrășare.

Rasa Aberdeen Angus este caracterizată prin rezistența la temperaturi scăzute, parturiții eutocice, spor mediu zilnic ridicat, sistem de creștere extensiv și un randament ridicat la sacrificare.

Caracterele fiziologice și morfo- productive specifice rasei Aberdeen Angus, sunt foarte potrivite condiților pedoclimatice ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

În urma cercetărilor făcute în zona Transilvaniei, de la primele importuri cu taurine din rasa Aberdeen Angus și până în prezent, din punct de vedere pedoclimatic această rasă s-a aclimatizat foarte bine.

România nu trebuie să facă parte din țările nevoite să importe cantități substanțiale de hrană, configurația geografică și clima fiind favorabile unor producții care să satisfacă necesarul unei populații de două ori și jumătate mai mari decât actuala populație a României.

În Transilvania fiind suprafețe importante de pășuni, de deal și de munte cu valori nutritive ridicate, creșterea animalelor în sistem extensiv este din istorie una de succes.

Bibliografie

ACATINCĂI, S. (2004) – Producțiile bovinelor, Ediția a-II-a, Editura Eurobit, Timișoara.

DAVID, N. (1976) – Economia și organizarea producției de carne de taurine, Editura Ceres, București.

DRĂGĂTOIU, D (2003) – Memento pentru nutriția și alimentația animalelor, Editura Tipo Moldova, București.

GLIGOR, V. (1965) – Igiena animalelor domestice, Editura Agro- Silvică, București.

JARRIGE, R. (1994) – Alimentația bovinelor, ovinelor și caprinelor, Editura Inra, Paris.

MĂRGINEAN, G. (2012) – Tratat de creștere a bovinelor Volum I + Volumul II,

Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

MIRIȚĂ, I. (1982) – Tehnologia creșterii taurinelor, Editura didactică și pedagogică, București.

ULRICH, D. (2009) – Creșterea vacilor, Editura M.A.S.T., București.

http://karpaten-meat.com/.

http://consultantainzootehnie.ro/.

http://www.gazetadeagricultura.info/.

https://www.scribd.com/.

http://donau-moos-angus.de/.

http://aberdeenangus.ro/

http://asociatia-angus.ro/