Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile Rezervației [601953]

UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile Rezervației
Naturale Valea Zimbrilor

Absolvent: [anonimizat]:

Suceava
2016

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
CAPITOLUL I Descrierea general ă a zonei “Vama Buzăului” ………………………….. ……… 6
1.1 Scurt istoric privind apariția Rezervației Valea Zimbrilor ………………………….. ………… 7
1.2 Caracterizarea fizico -geografică a rezervației ………………………….. ………………………… 8
1.3 Condiții staționale și efectul acestora asupra efectivului de zimbri …………………………. 9
1.3.1 Condiții geologice ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
1.3.2 Condiții geomofologice ………………………….. ………………………….. ……………… 10
1.3.3 Condiții hidrologice ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
1.3.4 Condiții climatice ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.3.5 Condiții edafice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
1.3.6 Tipuri de stațiuni ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
1.4 Infrastructura ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13

CAPITOLUL II Metode de cercetare privind comportamentul zimbrilor din Rezervația
Naturală „Valea Zimbrilor” ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
2.1 Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
2.2 Metode de cercetare privind monitorizarea deplasării în Rezervația Valea Zimbrilor … 22
2.3 Metode de cercetare privind monitorizarea hranei zimbrilor din Rezervația Valea
Zimbrilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
2.4 Metode de cercetare privind timpul de joacă, împerechere și odihnă al zimbrilor în
Rezervația Valea Zimbrilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25

CAPITOLUL III Rezultate obținute în urma monitorizărilor din “Valea Zimbrilor” … 27
3.1 Analiza comportamentului în timpul deplasării ………………………….. ……………………… 28
3.2 Analiza comportamentului zimbrilor în timpul hranei ………………………….. …………….. 34
3.3 Analiza comportamentului zimbrilor în timpul odihnei, împerecherii și jocul ui ………… 40
3.3 Centralizarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 46
CAPITOLUL IV Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52
4.1 Strategii propuse pentru dezvoltarea Rezervației Naturale din Vama Buzăului ………… 52
4.2 Concluzii asupra comportamentului zimbrilor ………………………….. ………………………… 53

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 3
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 55
ANEXA I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 56

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 4
Introducere

Comportamentul animalelor sălbatice în captivitate a fost întotdeauna un subiect de
mare interes pentru demararea proiectelor de repopulare a fostelor areale cu specia dispărută.
Bison Bonasus, odată simbol al Moldovei și al măreției Carpaților, cunoaște î n secolul al
XXI-lea o dezvoltare însemnată pe teritoriul României, atât în captivitate, cât și în libertate.
Rezervația Naturală Valea Zimbrilor este locul unde se desfășoară un astfel de proiect,
inițiat în anul 2008 într -o zonă încadrată în partea de s ud a Transilvaniei și în partea de sud -est
a municipiului Brașov, mai precis în comuna Vama Buzăului.
Lucrarea de față este structurată pe patru capitole, în care au fost tratate și prezentate
aspecte legate de descrierea zonei și a comportamentului zimbr ilor din rezervație, alături de
analiza monitorizărilor efectuate timp de un an și de propunerile pentru un plan de acțiune pe
viitor.
Primul capitol prezintă descrierea generală a zonei “Vama Buzăului” și a rezervației
Valea Zimbrilor, istoria apariției rezervației, precum și aspecte care țin de caracteristicile
fizico -georgafice. Condiții staționale și influența lor asupra zimbrilor, de asemenea, au fost
prezentate în lucrarea elaborată.
În capitolul al doilea lucrarea se vor prezinta într -o manieră concretă elemente cu
referire la metodele de cercetare aplicate în monitorizarea comportamentului turmei ca întreg
și a fiecărui exemplar î n parte, cu informații și exemplificări exacte despre modalitatea de
studiere a acestei specii de bovine sălbatice. S -au luat în considerare cinci elemente din
comportamentul zimbrilor și anume hrana, deplasarea, odihna, jocul și împerecherea.
Rezervația Naturală Valea Zimbrilor de la Vama Buzălui este cea mai nouă rezervație
din țară în ceea ce privește specificul ei. Capitolul al treilea conține astfel de comparații mai
ales când este cazul prezentării rezultatelor studiului de cercetare, rezultate care au subliniat
multe puncte slabe ale acestei rezervații înființate de 5 ani.
Capitolul al treilea se încheie cu o centralizare a datelor din graficele realizate în urma
monitorizării pe teren a zimbrilor, luând în considerare cele cinci activități din
compo rtamentul zimbrului și tratând turma ca întreg și vizualizând toate aceste elemente pe
anotimpuri.
De asemenea în lucrare s -au tratat și noțiuni cu privire la strategia de conservare a
exemplarelor de zimbri, care s -ar putea aplica în viitor prin realizar ea mai multor proiecte cu

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 5
finanțare atât externă (prin accesarea fondurilor europene privind dezvoltarea infrastructurii și
promovarea turismului cinegetic) cât și internă (fonduri guvernamentale), așa cum este cazul
rezervației de la Vânători -Neamț. Planu l de acțiune a fost elaborat după modelele oferite de
bibliografia de specialitate adaptată situației prezente la Vama Buzăului, prin comparație cu
rezervațiile din Polonia și de la Vânători -Neamț.
Existența unei rezervații de zimbri reprezintă o bună opo rtunitate în ceea ce privește
dezvoltarea turismului în zonă, astfel că în lucrare apar și unele referiri la atracțiile turistice
existente în zonă, majoritatea făcând parte din frumusețile naturale, cărora li se adaugă
impunătorul zimbru.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 6

CAPITOLUL I
Descrierea generală a zonei Vama Buzăului

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 7
1.1 Istoria apariției Rezervației Valea Zimbrilor
În luna noiembrie 2008 a avut loc inaugurarea Rezervației Naturale "Valea Zimbrilor"
din Vama Buzăului, județul Brașov, aceasta fiind a patra rezervație de zimbri din România.
Rezervația a luat naștere din inițiativa Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județ ului Brașov, a
Primăriei Vamei Buzăului și a Primăriei Prejmer, cu cinci exemplare aduse din Austria, Italia
și Elveția, reprezentând o donație a președintelui Organizației Europene a Zimbrilor, Wanda
Oleg, conform datelor prezentate de site -ul www.viaroma nia.eu. Până în prezent, aici,
Consiliul Județean a investit aproximativ 400.000 de lei, pentru a amenaja cele 12 hectare de
pășune și a le crea condiții propice animalelor. Scopul final al acestui proiect este de fapt
reaclimatizarea zimbrilor și repopula rea masivului Ciucaș cu zimbri. De aceea Primăria
Prejmer a pus la dispoziția administratorilor, Asociația Valea Zimbrilor, o suprafață de 80 de
hectare de pădure. Din păcate, spațiul nu poate fi folosit, fiindcă trebuie împrejmuit.
„Zimbrul european, faț ă de bizonul american, e un animal de pădure, nu trăiește doar
în preerie și avem nevoie și de pădure pentru a -i aclimatiza, dar tot perimetrul trebuie
îngrădit”, a explicat Mihai Pascu, inițiatorul proiectului „Valea Zimbrilor” și vicepreședinte al
CJ Bra șov. Pentru a atinge finalitatea proiectului este nevoie și de o sumă considerabilă,
aproximativ 1,5 milioane de euro, conform datelor oferite de site -ul www.newsbv.ro .
Autoritățile județene vor depune pentru finanțare acest proiect de extindere a
rezervației în vederea eliberării zimbrilor în mediul lor natural, în zona masivului Ciucaș, pe
viitoarea tranșă de finanțare acordată de Uniunea Europeană 2014 – 2020. Proiectul este în
acord cu direcțiile de dezvoltare din ca drul Strategiei de Dezvoltare a Județului Brașov –
orizonturi 2013 – 2020 – 2030, aprobată de CJ Brașov în 2010.
Planul administratorilor este ca în viitor să elibereze zimbrii (similar planului de
acțiune din Parcul Natural Vânători Neamț, unde s -a reușit reintroducerea în libertate a
acestor animale) , animalele urmând a fi incluse într -un program de repopulare a Munților
Carpați cu această specie ocrotită la nivel european. Rezervația de la Vama Buzăului este
cea de -a patra din România, după cele de la V ânători -Neamț, Hațeg -Silvuț și Neaga -Bucșani.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 8
1.2 Caracterizarea fizico -geografică a rezervației
Situarea geografică a rezevației este în valea dintre munții Întorsura Buzăului și Ciucaș
– Zăgan. Rezervația Naturală Valea Zimbrilor este cuprinsă în ame najamentul unității de bază
Prejmer, proprietate publică aparținătoare comunei Prejmer din județul Brasov, iar din punct
de vedere administrativ se află pe raza teritorială a comunei Vama Buzăului, județul Brasov.
Limitele și căile de acces spre această zonă vor fi descrise în paginile următoare prin
conținutul a două tabele.

Fig. 1 Poziția geografică a Rezervației Naturale Valea Zimbrilor (www.google.com/maps )
Limitele unității de bază sunt naturale, bine conturate, stabile și artificiale, î n special
liziere. Ele sunt materializate prin piche taje și borne de hotar la schimbările mai accentuate de
direcție. Elementele fizico -geografice dețin toate caracteristicile pentru o viitoare repunere în
libertate a zimbrilor din rezervație, atât pădurea, cât și sursa naturală de apă completând
perfect un ecosistem pentru această specie.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page 9
Tab. 1 Vecinătăți limite hotare
Trupul de pădure Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare
Simeria N O.S. Teliu artificiale semne convenționale
S Pădurea Ors.
Întorsura Buzăului artificiale semne convenționale
E Pășune artificiale semne convenționale
V Pășune naturale Râul Buzău
Buzăiel N Pășune artificiale D.F. Stâmbu
S Pășune artificiale Semne convenționale
E Păduri particulare artificiale Semne convenționale
V Păduri particulare artificiale Semne convenționale

Accesul în unitate este asigurat de drumul județean Brașov -Întorsura Buzăului și
drumurile comunei Brădet -Vama Buzăului și Vama Buzăului – Buzăiel.
Tab. 2 Repartizarea fondului forestier pe unități administrativ -teritoriale
Nr.
Crt. Județul Unitatea teritorial
administrativă Denumirea U.P, O.S
din care s -a desprins Parcele
aferente Suprafețe Ha
1 2 3 4 5 6
2 Brașov Com. Vama Buzăului U.P I Buzăiel
O.S Teliu 5-22 649,9

1.3 Condiții staționale și influența lor asupra zimbrilor

1.3.1 Condiții geologice
Din punct de vedere geologic, teritoriul din care face parte Rezervația Naturală Valea
Zimbrilor, este parte din zona internă a flișului.
Rocile cele mai frecvent întâlnite sunt flișurile șistogresoase cu intercalații gresoase
masive. În general orizontur ile și straturile de gresii, argile și marne sunt cutate și au
îndeosebi direcția N E -S V. Eroziunea selectivă a modelat forme de teren foarte variate și
pitorești, care reprezintă inversiuni de relief. Varietatea este și consecința poziționării
munților C iucaș și Siriu la marginea lacului transilvan, unde tectonica a fost mai pronunțată.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
10
Căderea în trepte de -a lungul unei rupturi longitudinale de profunzime a substratului geologic
a acestor munți , a determinat formarea unui relief pronunțat.

1.3.2 Condiți i geomorfologice
Teritoriul pe care se află Rezervația Naturală Valea Zimbrilor este situat în partea sud –
estică a județului Brașov la limita estică a versantului nordic al masivului Ciucaș și totodată la
limita cu formațiunea muntoasă Siriu din munții Bu zăului. Din punct de vedere
geomorfologic se situează în partea mediană a zonei de curbură din Carpații Orientali și
aparține districtului de munți mijlocii din zona flișului cretacic. Unitatea geomorfologică
predominantă este versantul de la mediu la pute rnic înclinat. Configurația terenului este
ondulată. Diversitatea condițiilor fizico -geografice datorată etajarii reliefului a determinat
diferențieri majore în morfodinamica actuală. Relieful se desfășoară în trepte orientate de la
sud la nord, în sens de scendent. Culmile secundare au orientări diferite dar predomină cea
SV-NE de pe flancul estic. Ele coboară ca niște contraforțe înspre Valea Buzăiel pe distanțe
de 2-4 km din punctele de intersecție cu cele mai mari altitudini din ramă, până la contactul c u
păraiele cele mai importante.
Altitudinea minimă este de 725 m iar cea maximă este de 1200 m, altitudinea medie
fiind de 760 m. Cota cea mai importantă fiind vârful Strâmba. Orientarea generală a unității
de bază se datorează sensului de scurgere a pârâului Buzăiel și este cea nordică.
Expoziția influențează regimul termic precum și regimul de umiditate și
evapotranspirație. Înclinarea influențează în mod direct înrădăcinarea arborilor, regimul apei,
apariția fenomenelor erozionale și profunzimea solului. Aceste influențe s -au constata t în
parte și cu ocazia efectuării lucrărilor de descriere parcelară.
Zimbrii s -au adaptat foarte bine la condițiile geomorfologice ale zonei în care se află,
deși au la dispoziție numai 12 hectare pentru pășunat, deplasare și odihnă.

1.3.3 Condiț ii hid rologice
Bilanțul hidrologic este excedentar, cu ape mari primăvara și cu acumulări pluvio –
nivale însemnate, mai ales în amonte. Perioadele sărace în precipitații scad debitul apelor în
timp ce ploile de lungă durată îl cresc brusc.
Zimbrii din rezervați a studiată s -au adaptat foarte bine la regimul hidrologic al zonei.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
11
1.3.4 Condiț ii climatice
Zona studiată se încadrează în sectorul cu climă continental -moderată, subținutul
climei de munte, cu ierni deosebit de reci. Temperatura medie anuală este de 5,2o C, iarna se
înregistrează frecvent temperaturi sub -25oC. Luna cea mai rece este ianuarie, cu o
temperatură medie de -5,8oC , iar cea mai caldă, iulie, care inregistrează o temperatură medie
de 16,4oC. Durata perioadei de ger (cu valori termale sub -3o C) este de 135 de zile și se
întinde din a doua jumătate a lunii noiembrie până în prima decadă a lunii aprilie. Valorile
precipitațiilor sunt destul de scăzute, fiind cuprinse între 650 mm și 1150 mm anual, în special
pe Valea Buzăului. Numărul mediu al zilelor cu precipitații este de 160. Vânturile dominante
sunt cele dinspre nord -vest.
Aceste condiții climatice s -au dovedit a fi favorabile pentru zimbrii din Rezervația
Naturală Valea Zimbrilor întrucât aceștia s -au adaptat foarte ușor.

1.3.5 Condiț ii edafice
Tipurile și subtipurile de sol existente în Rezervația Naturală Valea Zimbrilor și
răspândirea lor sunt prezentate în tabelul următor:
Tab. 3 Tipuri și subtipuri de sol
Nr.
Crt. Clasa de soluri Tipuri de sol Subtipul
de sol Codul Succesiunea
orizonturilor Suprafața
ha %
1 Cambisoluri Brun acid Tipic 3301 O-Ao-Bv-C 32,9 5
Brun eumezobazic Tipic 3101 Ao-Bv-C 516,7 89
Litic 3107 Ao-Bv-R 40,3 6
Total 649,9 100

Solul brun eumezobazic subtipul tipic a fost identificat pe 516,7 ha (89%) în general
pe versanții cu înclinări de până la 25 g și expoziții diferite. Prezintă textură nediferențiată pe
profil de la mijlocie grosieră până la fină, în funcție de materialul parental. Orizontul Ao are
grosimi de până la 20 cm, structura grăunț oasă. Imediat sub acest Ao apare orizontul Bv
cambic de culoare brun -roșcată. Textura este mijlocie, în general luto -nisipoasă și este bine
aprovizionat cu azot, având pH egal cu 5,2 – 6,5. Conținutul de humus este mai mare de 2% și
este de tip mull. Pe ac est subtip de sol vegeteză arboretele de fag de bonitate mijlocie.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
12
Solul brun eumezobazic subtipul litic a fost identificat pe o suprafață de 40,3 ha (6 %),
având un orizont Bv foarte îngust, roca apărând între 20 și 50 cm. Pe acest subtip de sol
vegeteză arboretele de fag de bonitate mijlocie.
Solul brun acid subtipul tipic a fost identificat pe 32,9 ha (5 %) , pe versanții umbriți.
Sunt soluri formate pe materiale parentale alcătuite din depozite de pantă formate din alterarea
rocilor eruptive și metamor fice acide, precum și a rocilor sedimentare sărace sau lipsite de
carbonat de calciu. Conținutul de humus este variabil, între 3 -8 % în orizontul Ao, pH – ul este
sub 5, iar gradul de saturație în baze are valori sub 55 %. Fiind soluri oligomezobazice au o
troficitate minerală submijlocie la mijlocie. Troficitatea azotată variază de la mijlocie la
ridicată. Aceste soluri au o fertilitate ridicată pentru arboretele de rășinoase și amestecurile de
fag cu rășinoase.
Pe acest subtip de sol vegeteză arborete de fag de bonitate superioară.(L.Ionisei,
Sistemul român de clasificare a solurilor, Academia de științe agro -silvice, 1980).

1.3.6 Tipuri de stațiuni
Tipurile de stațiune identificate în zona din care face parte Rezervația Naturală Valea
Zimbrilor se încadrează în totalitate în etajul montan și premontan de făgete (FM1 plus FD4),
întinzându -se altitudinal între 600 și 1200 m. Rocile î ntâlnite în cuprinsul acestui etaj sunt
cele metamorfice și sedimentare. Aceste stațiuni se caracterizează prin prezența unui relief
accidentat în care domină versanții cu înclinări și expoziții variante în raport cu substratul
geologic.
Climatul etajului se caracterizează prin temperatură și umiditate optime pentru dezvoltarea
făgetelor și amestecurilor de fag cu rășinoas e.
Sub raportul bonitații staționale situația din această unitate se prezintă în felul următor:
50 % din stațiuni sunt de bonitate superioară, iar restul de 50 % sunt de bonitate mijlocie.
(Chirița C.D., Stațiuni forestiere, 1977; Ionesei L., Geografia Ro mâniei, 1973)

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
13
1.4 Infrastructura
Gardurile au scopul de a împiedica ieșirea exemplarelor de zimbri din aria destinată
lor.
Zimbrul este un animal de talie foarte mare de aceea gardurile trebuie să fie rezistente,
construite din materiale de bună calitate. Înălțimea gardurilor este de 2 m, care împrejmuiesc
cele 12 hectare de pășune, iar gardul care este din plasă de sărmă este fixat cu stâlpi de
susținere din beton armat, după cum arată și fotografia de mai jos.

Fig.2 Model de împrejmuire – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor (Foto: Ionuț Crăncăială )

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
14

Fig.3 Model de împrejmuire din plasă de sârmă – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor ( Foto: Ionuț
Crăncăială )

Hrănitorile de furaje sunt folosite de zimbri atât ca lo c de hrană cât ș i ca loc de
odihnă, adăpost. Hrănitori le sunt realizate din lemn.
Ieslele pentru fân sunt puse destul de jos deoarece zimbrul nu poate ț ine capul ridicat
deasupra nivelului coloanei vertebrale.

Fig.4 Hrănitoare fân din cadrul Rezervației Naturale Valea Zimbrilor ( Foto: Ionuț Crăncăială )

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
15

Depozitele de furaje au o capacita te mai mare decât hrânitoarele ș i permit stocarea pe
o perioadă mai î ndelungată a furajelor (Figura 5) .

Fig.5 Model depozit fân care servește și ca hrănitoare și model sărării – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor
(Foto: Ionuț Crăncăială )

Sărăriile sunt pentru a le supli ni zimbrilor nevoia de minerale; li se administrează sare
sub formă de bulgari s au calupuri în cioate scobite , sau î n cutii de lemn care trebuie protejate
de intemperii.
În mod obligatoriu , rezervațiile trebuie să fie dotate cu adăpăto are de apă pentru a se
evita adă parea animalelor din surse naturale la suprafață, în condițiile î n care consiste nța
solului permite formarea mâ lului ce poate infesta sursa de apă. Este necesar ca adăpătorile de
apă să fie poziționate astfel încât să fie folosite ș i de către viței d ar totodată să nu permit ă
accesul adulților î n jgheaburi. Adăpătorile pot fi confecți onate din diverse materiale, de
prefer ința metalice sau din beton și î n mod obligatoriu trebuie să fie prevăzute cu orificii de
scurgere.

Fig.6 Model de adăpătoare de apă (Foto: Ionuț Crăncăială )

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
16

CAPITOLUL II

Metode de cercetare privind comportamentul zimbrului din Rezervația
Naturală “Valea Zimbrilor”

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
17
2.1 Generalități
Valea Zimbrilor are în prezent 34 de exemplare cu 6 viței născuți în timpul studiului, 5
membrii cu vârsta cuprinsă între 1 an și 2 ani și 23 zimbrii între 3 și 14 ani, dintre ei 15 fiind
masculi și 19 femele, un număr echilibrat prin care se va evita cons angvinizarea ulterioară.
Diferențele de vârstă și de gen sunt cele care dau un comportament specific fiecărui zimbru
studiat în comparație cu ceilalți membrii sau cu evoluția proprie din perioade diferite.
Comportamentul acestor bovine sălbatice a fost ob servat și înregistrat pe durata unui
an calendaristic, din iunie 2015 până în mai 2016 , cu vizite în rezervație de două ori sau odată
pe săptămână, pentru aflarea datelor exacte cerute de fișa de observare. Informațiile obținute
din completarea acestei fiș e și cele de la administratorul rezervației au dus la realizarea unei
medii pe luni în ceea ce privește timpul acordat de fiecare exemplar pentru deplasare, hrănire,
odihnă, joacă și împerechere.
Pentru obținerea acestor informații s -a folosit o singură me todă, exemplificată mai jos,
observarea directă a zimbrilor de la Vama Buzăului dovedindu -se a fi cea mai eficientă, din
cauza spațiului mic, neîmpădurit, și a numărului relativ mic al exemplarelor studiate, deși
constă în acordarea unei lungi perioade de timp pentru studiu.
Fișa de observație permite înregistrarea comportamentului fiecărui exemplar din
rezervație pe o anumită zi și oră, folosind bifarea activității desfășurate la ora indicată de
table. Cele cinci elemente ale comportamentului sunt evidenț iate de cinci culori distincte, care
vor forma variabilele graficelor analizate în următorul capitol. Aceste variabile sunt stabilite
conform unei funcții a programului Microsoft Excel, după determinarea unui coeficient care
permite detreminarea procentulu i acordat de un exemplar pentru fiecare activitate în parte.
Procentul reprezintă cât la sută din totalul de 24 de ore al unei zile sau din intervalul de la
răsăritul soarelui la apus este ocupat zimbrul cu o activitate din cele cinci ale
comportamentului studiat în această lucrare.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
18
FIȘA DE OBSERVAȚIE
Data: _____________________
Locul Cercetării: Rezervația Naturală Valea Zimbrilor

Orele zilei Hrană Deplasare Odihnă Joacă Împerechere
05:00
06:00
07:00
08:00
09:00
10:00
11:00
12:00
13:00
14:00
15:00
16:00
17:00
18:00
19:00
20:00
21:00
22:00
23:00
24:00
01:00
02:00
03:00
04:00

Exemplar
Sex
Vârstă
Greutate

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
19
Cercetările au fost efectuate în fiecare săptămână pe populația din Valea Zimbrilor, structurată
aproape de finalul perioadei de studiu după cum urmează 34 capete – 15♂+19♀, primul indice
fiind numele din graficele sub care apar în capitolul următor

1F14 ♀ vâ rsta 14 ani, greutate corporală 540 kg
2F12 ♀ vârs ta 12 ani, greutate corporală 45 0kg
3F11 ♀ vâ rsta 11 ani, greutate corporală 420 kg
4F10 ♀ vâ rsta 10 ani, greutate corporală 410 kg
5F10♀ vâ rsta 10 ani, greutate corporală 410 kg
6F10 ♀ vâ rsta 10 ani, greutate corporală 400 kg
7F8 ♀ vârsta 8 ani, greutate corporală 380 kg
8F8 ♀ vâ rsta 8 ani, greutate corporală 380 kg
9F7 ♀ vâ rsta 7 ani, greutate corporală 360 kg
10F7 ♀ vâ rsta 7 ani, greutate corporală 360 kg
11F6 ♀ vârsta 6 ani, greutate corporală 340 kg
12F6 ♀ vâ rsta 6 ani, greutate corporală 330 kg
13F5 ♀ vâ rsta 5 ani, greutate corporală 300 kg
14F3 ♀ vâ rsta 3 ani, greutate corporală 2 50 kg
15F3 ♀ vârsta 3 ani, greutate corporală 240kg
16F3 ♀ vârsta 3 ani, greutate corporală 240 kg
17F2 ♀ vârs ta 2 ani, greutate corporală 200 kg
18F2 ♀ vârsta 2 ani, greutate corporală 200 kg
23F0.1 ♀ vârsta 0,1 ani, greutate corporală 35 kg

1M11 ♂ vârsta 11 ani, greutate corporală 930kg
2M10 ♂ vârsta 10 ani, greutate corporală 900 kg
4M8 ♂ vârsta 8 ani, greutate corporală 800 kg
5M7 ♂ vârsta 7 ani, greutate corporală 700 kg
6M7 ♂ vârsta 7 ani, greutate corporală 680kg
7M5 ♂ vârsta 5 ani, greutate corporală 400 kg
11M3 ♂ vârsta 3 ani, greutate corporală 250 kg
15M2 ♂ vârsta 2 ani, greutate corporală 200 kg
16M2 ♂ vârsta 2 ani, greutate corporală 200 kg
17M1 ♂ vârsta 1 an, greutate corporală 150 kg

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
20
18M0.2 ♂ vârsta 0,2 ani, greutate corporală 50 kg
19M0.1 ♂ vârsta 0,1 ani, greutate corporală 30 kg
20M0.1 ♂ vâ rsta 0,1ani, greutate corporală 35 kg
21M0.1 ♂ vârsta 0,1 ani, greutate corporală 30 kg
22M0.1 ♂ vârsta 0,1 ani, greutate corporală 35 kg

Pentru fiecare zimbru a fost completată fișa de observare pe teren, conform exemplului
de mai jos, realizat pe o fe melă de 7 ani, în toamna anului 2015.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
21
FIȘA DE OBSERVAȚIE
Data: _____________________
Locul Cercetării: Rezervația Naturală Valea Zimbrilor

Orele zilei Hrană Deplasare Odihnă Joacă Împerechere
05:00 X X
06:00 X X
07:00 X X
08:00 X X
09:00 X X
10:00 X X
11:00 X X
12:00 X X
13:00 X X
14:00 X X
15:00 X X
16:00 X X
17:00 X X
18:00 X X
19:00
20:00 X X
21:00 X X
22:00 X X
23:00 X X
24:00 X X
01:00 X X
02:00 X X
03:00 X X
04:00 X X

Exemplar Nr. 9
Sex Femelă
Vârstă 7 ani
Greutate ~400 kg

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
22
Înregistrarea datelor despre comportamentul zimbrilor a fost urmată de calcularea
procentelor, prin metodă matematică, pentru fiecare activitate și zimbru în parte, luând în
calcul mediile pe luni și pe anotimpuri în vederea obținerii unor statistici sub formă de
grafic e, care vor fi analizate în capitolul al treilea al lucrării.

2.2 Metode de cercetare privind monitorizarea deplasării în Rezervația Valea
Zimbrilor
Monitorizarea efectivului de zimbri aflați în țarcul de aclimatizare de la Vama
Buzăului s -a realizat pri n observarea în teren a exemplarelor, a locurilor de adăpare și hrănire,
a pășunii și a sărăriilor. La sfârșitul perioadei de monitorizare, a fost realizată a naliza
comportamentului celor 34 de zimbri, prin comparații între exemplare, între activități și î ntre
perioadele de timp studiate.

Fig.7 Zimbri in timpul deplasarii – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor ( Foto: Ionuț Crăncăială )
Observarea în teren are și o metodă complementară, care poate ajuta cercetătorul în
studiul zimbrilor pe suprafețe mai mari, această metodă este cea realizată prin unde radio.
Pentru studierea cu ajutorul metodei telemetriei, fiecare zimbru ar trebui să de țină în jurul

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
23
gâtului un radio -colar, prin care se va cunoaște în orice moment locul în care se află fiecare
exemplar în parte. Acest mod de urmărire a animalelor este eficient când rezervația este foarte
mare și are în componență și pădure sau când zimbri i sunt repuși în libertate. Un alt rol ar fi
de a descuraja eventualul braconaj printr -un cadru legislativ pentru protejarea acestor animale,
fiind deja modificată Legea 215 din 2008, privitoare la vânătoare și protecția fondului
cinegetic. Actul normativ instituie una dintre cele mai mari amenzi din România – 30.000 de
euro – pentru cel care ar îndrăzni să vâneze un zimbru.

Fig.8 Zimbri in timpul deplasarii – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor ( Foto: Ionuț Crăncăială )

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
24
2.3 Metode de cercetare privind monitorizarea hranei zimbrilor din Rezervația
Valea Zimbrilor
Metoda de observare în teren a presupus monitorizarea momentelor de hrănire,
alăptare, adăpare și folosirea sărăriilor în timpul celor patru anotimpuri. Au fost urmărite și
înregistrate cantitățile de hrană suplimentară oferite zimbrilor, calitatea hranei naturale de pe
pășunea din interiorul țarcului de aclimatizare și momentele de schimbare a apei din locurile
de adăpare.

Fig.9 Zimbri în timpul hrănirii – Rezervația Naturală Valea Zi mbrilor ( Foto: Ionuț Crăncăială )
S-au constatat mai multe puncte slabe ale administrării rezervației, existența lor
ducând la îngreunarea studiului asupra zimbrilor de la Vama Buzăului și a vieții exemplarelor.
Chiar în toamna anului trecut, după seceta ve rii din 2015, administrația a avut mari probleme
cu asigurarea hranei, astfel că a cerut 100 mii de lei Consiliului Județean Brașov, dar au
obținut numai 20 mii pentru achiziționarea hranei necesare iernii. Cu toate acestea, zimbrii au
trecut cu bine peste iarnă, mai ales că toate femelele și -au adus la bun sfârșit perioadele de
gestație, dând naștere la 6 viței fără probleme de sănătate.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
25

Fig.10 Zimbri în timpul hrănirii – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor ( Foto: Ionuț Crăncăială )

În prezent, se așteaptă rezultatele proiectului de mărire a țarcului de aclimatizare, care
să includă și pădure, vegetația forestieră fiind foarte importantă pentru hrana zimbrilor. Cele
80 de hectare de pădure care vor fi adăugate rezervației vor permite accesul zimbril or la o
sursă de apă naturală, mai precis râul Buzăiel, și o mai bună protecție față de intemperiile
climatice.

2.4 Metode de cercetare privind timpul de joacă, împerechere și odihnă a
zimbrilor de la Vama Buzăului
Fișa de observație a urmărit înregistra rea timpului acordat de fiecare exemplar pentru
împerechere, joacă și odihnă. Apoi s -a trecut la o evaluare directă a comportamentului prin
notarea diferitelor caracteristici ale acestuia pentru fiecare exemplar în parte. Au fost notate

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
26
datele despre joaca exemplarelor mai tinere, despre confruntările masculilor din timpul
perioadei de împerechere și despre odihna din timpul zilei, în special la femelele gestante.
Un alt element care ar prezenta o amenințare pentru viitorul rezevației ar fi inexistența
unui laborator, care să prevină consangvinizarea, să determine nivelul diferitelor substanțe
ingerate de zimbri, să prevină eventuale îmbolnăviri sau să le descopere pe cele
asimptomatice.

Fig.11 Zimbri in timpul odihnei – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor ( Foto: Ionuț Crăncăială )

Fig.12 Zimbri jucându -se – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor ( Foto: Ionuț Crăncăială )

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
27

CAPITOLUL III

Rezultate obținute în urma monitorizărilor din “Valea Zimbrilor”

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
28
3.1 Analiza comportamentului în timpul deplasării
Cei 34 de membrii ai turmei au la dispoziție zona împrejmuită cu gard electrificat
pentru a se deplasa. În mod normal, conform comportamentului zimbrilor aflați în libertate,
activitatea de deplasare se re alizează cu scopul adăpării, odihnei sau hrănirii, dar, cum în
incinta rezervației nu există o sursă naturală de apă sau un loc împădurit, deplasarea se face
spre locurile special amenajate pentru hrănire și adăpare și pe cuprinsul pășunii pentru joaca
vițeilor și odihna adulților.
Graficele prezentate în acest subcapitol au fost realizate cu scopul de a descrie
procentul ocupat de deplasare în totalul activității zimbrilor, pe durata a 24 de ore sau de la
răsărit la apusul de soare, observându -se comparat iv comportamentul masculilor și femelelor
la maturitate și al exemplarelor mai tinere. Această activitate este a doua ca mărime în ceea ce
privește timpul petrecut de zimbri mișcându -se, fiind pe locul al doilea ca pondere după
odihnă.
Figura de mai jos (Figura 13) cuprinde o detaliere a comportamentului zimbrilor de la
Vama Buzăului pe durata lunii iulie 2015, activitatea de deplasare , după cum se poate observa
depășind la toate exemplarele 20 % din timpul unei zile complete, cu variații specifice vârstei
și sexului , cu excepția femele i-lider (14 ani) care abia ating e pragul de 20 % . Astfel că, atât la
zimbrii adulți, cât și la viței, masculii se deplasează mai mult decât femelele de aceeași vârstă.
În urma observării directe a comportamentului lor, mascul ul de trei ani se deplasează cel mai
mult, având un procent de 30 % din totalul activității din luna iulie, pe 24 de ore. La antipod,
se află două femele care abia ating procentul de 20 % și vițeii de un an, respectiv doi, cu puțin
peste 20% din întreaga a ctivitate desfășurată pe aceeași durată.

Fig 13 Comportamentul zimbrilor pe durata întregii zile în luna iulie 201 5

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00 70,00 75,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % activitate
Exemplar analizat % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
29
Pe de alta parte analiza perioadei ce reflectă timpul dintre răsăritul și apusul soarelui,
între 13 și 15 ore de lumină, deplasarea trece pe primul loc în activitățile zimbrilor, în lunile
de vară obervându -se că sunt foarte activi. Masculul de 3 ani își petrece aproximativ jumătate
din timpul zilei d eplasându -se, fiind urmat îndeaproape de femelele de 5 și 3 ani. Procentul
crește și pentru cei mai puțin activ i (comparativ cu cele menționate în graficul anterior) ,
deoarece după cum se poate observa în Figura 14, femela -lider urmată îndeaproape de
celelalte două femele mai în vârstă (respectiv 12 și 11 ani) depășesc cu puțin procentul de 30
%; vițeii la rândul lor acordă mai puțin timp mișcării pe durata unei zile de vară. Mișcarea
este foarte importantă pentru fiecare exemplar, mai ales că în timpul zil elelor toride, zimbrii
au nevoie de hidratare, de hrană și de umbră. Nu toate aceste nevoi sunt în totalitate asigurate,
din cauza faptului că , zona împrejmuită n u are pădure, doar câțiva arbori , iar sursa de apă nu
este naturală, ci este asigurată de cătr e îngrijitorii rezervației.

Fig.14 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus în luna iulie 2015

În comparație cu luna de vară, comportamentul membrilor turmei se schimbă pe
timpul toamnei. Activitatea de deplasare se miscșorează, fiind depășită cu mai multe procente
de cea de odihnă și, în unele cazuri, de cea de hrănire. În figura 15 se poate observa că
procentul deplasării scade în detrimentul odihnei, cu un procent ce depășește puțin 25 % din
timpul acordat acestei activități aflându -se masculul de 3 ani urmat îndeaproape de masculul
de 10 ani. Cele cinci procente de diferență față de luna de vară se datorează creșterii 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % activitate
Exemplarul analizat Comportamentul zimbrilor raportat la perioada zi -lumină
% hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
30
intervalului de noapte și sfârșitului perioadei de împerechere, deoarece luna octombrie este
ultima lună în care, dup ă cum se observă, doar patru exemplare mai sunt active din punct de
vedere sexual.

Fig. 15 Comportamentul zimbrilor pe durata întregii zile în luna octombrie 2015
Timpul de deplasare înregistrat pe durata zilei, cu mențiunea că orele cu lumină sunt
mai puține decât pe timp de vară, este mai mare cu câteva procente pentru masculul de 3 și 10
ani și aproximativ constant pentru ceilalț i membrii ai turmei.

Fig.16 Zimbri în timpul deplasării – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor (Foto: Ionuț Crăncăială ) 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % activitate
Exemplar Comportamentul zimbrilor în luna Octombrie
% hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
31
Se remarcă activitatea mai îndelungată a masculilor, indiferent de vârstă, față de cea a
femelelor, pe ultimele locuri la timpul acordat deplasării fiind tot femela -lider și exemplarele
tinere .

Fig.17 Comportamentul zimbrilor de la rasărit până la apus î n luna octombrie 201 5
Lunile de iarnă au între 9 și 11 ore de lumină, astfel că timpul de deplasare scade în
favoarea odihnei și a l hranei cu mai mult de 10 procente față de lunile din anotimpul cald.
Ierarhia se pă strează, deoarece cei mai activi zimbri sunt aceeași care au fost pe primele locuri
și în lunie precedente, adică masculul de 3 ani și femelele a propiate ca vârstă, timpul lor de
deplasare fiind de aproape 20% din totalul de 24 de ore al unei zile de iarnă. Celelalte
exemplare își reduc activit atea de deplasare din cauza alăptării sau a perioadei de gestație în
care se află, dedicându -și timpul hrănirii și odihnei.
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % activitate
Exemplar Comportamentul zimbrilor în raport cu perioada zi -lumină
% hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00 70,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
32
Fig.18 Comportamentul zimbrilor pe durata întregii zile în luna decembrie 201 5

Fig. 19 Comportamentul zimbrilor de la r ăsărit până la apus în luna decembrie 201 5

Ceea ce este relevant pentru desfășurarea vieții în captivitate a zimbrilor de la Vama
Buzăului în zilele scurte de iarnă , este reprezentat de timpul acordat deplasării pentru a -și
păstra temperatura corpului și pentru a se hrăni. Conform figurii, deplasarea zimbrilor este a
doua activitate ca mărime după timpu l de hrănire, ocupând între 50 și 6 0% din timpul unei
zile pentru cele mai active exemplare, exemplarele cu vârste cuprinse între 3 și 7 ani Fig 19 ,
iar pentru ceilalți intervalul de timp acord at mișcării fiind între 25 și 50 %.
Următoarea analiză este cea referitoare la o lună de primăvară, când crește necesitatea
unui a port mai consistent de hrană, datorită ieșirii din lunile de iarnă și pregătirii femele lor de
alăptare și , scade necesitatea de deplasare. Ordinea în ce privește timpul acordat deplasării
rămâne aceeași, chiar dacă pe timpul iernii zimbrii adulți au mai îm plinit un an de viață.
Masculul, care are acum 4 ani, își petrece un sfert din zi deplas ându -se alături de femelele de
6 și 7 ani . Cei care se deplasează aproximativ 17 procente sunt viței i și femela de 14 ani, care
stau aproape de sursele de hrană.
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % hrana
% odihna
% deplasare
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
33

Fig. 20 Comportamentul zimbrilor pe durata întregii zile în luna martie 201 6

Acest fapt este vizibil mai ales în comportamentul din intervalul cuprins între răsăritul
și apusul soarelui, când timpul pentru hrănire și deplasare sunt cele mai mari pentru toate
exemplarele.

Fig.21 Zimbrul în timpul
deplasării – Rezervația Naturală
Valea Zimbrilor (Foto: Ionuț
Crăncăială )
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00 70,00
% imperechere
% joaca
% hrana
% deplasare
% odihna

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
34

Fig. 22 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus în luna martie 201 6

3.2 Analiza comportamentului zimbrilor în timpul hranei
Zimbrii se hrănesc intens înainte de răsăritul soarelui, apoi se odihnesc și rumegă
hrana. Analiza comportament ului zimbrilor din timpul hrănirii, s-a realizat pe baza metodelor
de cercetare prezentate în capitolul anterior, iar rezultatele au fost centralizate sub formă de
grafice, prelucrate în programul Statistica , care descriu în comparație mai multe activități ale
speciei din timpul zilei. Includerea nopții în grafice este la fel de relevantă, mai ales atunci
când se analizează comparativ timpul de odihnă cu celelalte activități ale zimbrilor, astfel că,
în cele ce urmează, vor fi prezentate graficele din timpul zilei, urmate de cele care descriu
activitățile timp de 24 de ore din aceeași lună.
Deși ciclu l de hrănire este r epetat de trei, patru ori pe zi, hrănirea nu ocupă cea mai
mare parte din timpul zimbrilor pe timp de vară, între răsăritul și apusul soarelui fiind foarte
activi, după cum arată și graficul de mai jos, situația fiind total diferită în timpul anotimpului
rece. 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
35

Fig. 23 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus în luna iunie 2015

Obiceiurile alimentare din graficul primei luni de observare directă se diferențiază în
funcție de genul și vârsta zimbrului, observându -se că cel mai în vârstă mascul petrece mai
mult de 25% din timpul zilei cu un aport de hrană mai consistent , decât în cazul femelei de 14
ani. Aceasta din urmă este liderul turmei, astfel că la răsăritul soarelui ea este prima care va
mânca, toți ceilalți acordându -i întâietate. În ceea ce privește can titatea de hrană ingerată, s -a
constatat că se mănâncă mai mult la orele după -amiezii, cantitatea de hrană consumată
crescând odată cu vârsta zimbrului.

Fig.24 Comportamentul zimbrului în timpul al ăptării (Foto: Ionuț Crăncăială )
În condiții de captivitate, durata perioadei de alăptare variază de la un exemplar la
altul. În comparație cu femelele, masculii tineri sunt alăpt ați mai mult. În primele 3 luni din 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % activitate
Exemplarul analizat % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
36
viața unui vițel de zimbru de sex masculin, acesta este alăptat aproximat iv 7 minute (Fig 24) ,
în timp ce vițeii de sex f eminin aproximativ 5 – 6 minute .

Fig. 25 Comportamentul zimbrilor pe durata întregii zile în luna iunie 201 5

În momentul în care se ia în considerare întreaga zi, se observă clar diferențele de
procente dintre timpul acordat hrănirii și cel pentru deplasare (Fig 25) . În funcție de genul
zimbrului, se pare că femelele se odihnesc mai mult în lunile de vară, decât masculii apropiați
ca vârstă, aportul de hrană fiind mai mic, atunci când se ia u în considera re aceeași termeni ai
comparației.
Privind graficul, timpul pentru hrănire ocupă locul al treilea ca lungime, fiind mai mic
decât perioadele de odihnă și deplasare din timpul lunii de vară. De fapt, hrănirea este
antepenultima din cele cinci activități stu diate la zimbrii de la Vama Buzăului, fiind urmată de
joacă și de împerechere, cele care dețin cele mai mici procente.
Conform cifrelor de mai sus, femela lider împreună cu cei mai tineri membrii ai
turmei , se odihesc cu peste 60% într -un orar de 24 de ore și petrec cu hrănitul peste 40% mai
puțin timp, decât timpul acordat somnului.

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00 70,00 75,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % activitate
Exemplar analizat Comportamentul exemplarelor pe parcursul celor 24 de ore
ale zilei
% hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
37
O altă diferență, în ce privește hrănitul, apare în perioada de împerechere, care durează
trei luni, din august și până în octombrie, când masculii, în special cel dom inant, își reduce cu
aproape 15% timpul dedicat hrănirii. Această scădere a fost înregistrată și la femelele active
din punct de vedere sexual, mai puțin la cea mai în vârstă, care rămâne aproape la același
nivel de hrănire ca și din perioada precedentă. L a același nivel, în apropierea zonei marcate de
15% din timpul zilei, sunt și cei mai tineri membrii ai turmei, aflați la primul lor an de viață în
Rezervația Naturală Valea Zimbrilor.

Fig. 26 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus în luna septembrie 20 15

În aceasă lună de împerechere, se pare că tot cele mai tinere exemplare acordă mai
mult timp odihnei alături de femela lider, ei nefiind implicați în activitîțile de împerechere.
Diferențele mari dintre timpii de hrănire și cei de odihnă rămân neschimbate și în această
perioadă (Fig. 27)

Fig. 27 Comportamentul zimbrilor pe durata întregii zile în luna septembrie 2015
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
38
Comportamentul legat de hrănire se schimbă drastic în sezonul rece, diferențele
constând în dublarea timpului acordat ingerării diferitelor furaje și a fânului precum și în
accentuarea variațiilor dintre sexe, masculii petrecând cu această activitate mai mult timp
decât femelele de vârste apropiate, care le depășeste pe toate celelalte conform graficului de
mai jos.

Fig. 28 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus ianuarie 2016

Dacă e să luăm în calcul întrega zi de iarnă, se observă că timpul de odihnă crește față
de lunile precedente, iar diferența dintre această perioadă și cea de hrănire se micșorează, în
comparație cu lunile precedente. Vegetale le și fructe le incluse în hrana zimbrilor de la Vama
Buzăului sunt merele, cartofii, sfecla furajeră și sfecla de zahăr, administrate pe timp de iarnă
sau în cazul unui tratament.
În această perioadă se administrea ză și hrană concentrată, fiecare zimbru adult
primind în jur de 300 de grame de uruială de grâu, odată pe zi, alături de furaje combinate,
care conțin în principal orz și porumb, cantitatea fiind de 2 kg pentru un exemplar. Se mai
folosesc și furaje gata preparate spre exmplu CPVMZ (concentrat proteino -vitamini zat pentru
zimbri) , produs la Institutul de la Balotești , sau mixturi din gama Silomix. Aceste furaje
prezintă avantajul c ă au certificate de garanție, conțin o gamă largă de minerale și vitamine,
pot fi administrate în automate de hrănire indiferent de starea vremii, se livrează în saci ușor
manevrabili, etc. Mo nstre din hrana suplimentară , ce este achiziționată și administrată 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00 70,00
0 5 10 15 20 25 30 Procent activitate
Exemplar % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
39
zimbrilo ,r sunt supuse analizelor la laboratorul de referință al Direc ției Sanitar Veterinare
Brașov pentru testarea bacteriologică și micologică.

Fig.29 Comportamentul zimbrilor în timpul hr ănirii (Foto: Ionuț Crăncăială)

În ansamblu, procesul de hrănire constă în hrană suplimentară și naturală, cu anumite
preferințe alimentare în ceea ce privește această specie de bovine sălbatice. Proporția
cantitativă a diferitelor specii în conținutul stomacal este în mod surprinzator constantă
indiferent de anotimp, cu toate că primăvara, vara și în prima parte a toamnei alimenta ția
zimbrului se face în mod natural, zimbrul consumând 90% specii ierboase și 10% frunze și
lujeri, în sezonul de vegetație, în timp ce pe timpul iernii hrana este constituită în special din
hrană suplimentară asigurată în locurile de hrănire. În ciuda a cestui fapt, proporția
gramineelor în conținutul stomacal variază de la 65,5% (primăvara) la 72,4% pe timpul iernii.
Alimentul fibros oferit zimbrilor este de mare necesitate, pajiștea din captivitate
nefiind de ajuns pentru susținerea lor. Modele de hrănitoare, depozite de fân și sărării
existente în Valea Zimbrilor au fost prezentate în încheierea Capitolului 1 . Aceste locuri sunt
folosite de zimbri atât ca loc de hrană cât și ca loc de odihnă sau adăpost. Hrănitoarele sunt
realizate din lemn, iesle le pentru fân fiind puse destul de jos deoarece zimbrul nu poate ține

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
40
capul ridicat deasupr a nivelului coloanei vertebrale , iar sarea sub formă de bulgări este dată în
cutii de lemn.

3.3 Analiza comportamentului zimbrilor în timpul odihnei, împerecherii ș i
jocului
Comportamentul în timpul odihnei este unul specific, deoarece timpul de
hrănire este urmat de cel de rumegare și chiar somn pentru unele exemplare. O situație
tipică de odihnă pentru zimbri este adoptarea unei poziții fiziologice, pe stern cu
picioarele din față dedesubt, schimbarea poziției fiind asociată cu procesul de
tăvăleală. Doar rareori se întâmplă ca zimbrii să stea culcați cu picioarele întinse. De
asemenea, zimbrii se odihnesc stând în picioare. În timpul perioadei de odihnă, care
durează câteva ore, animalele se ridică și se culcă la loc pe partea opusă, vițeii stau
aproape de mamele lor, iar adulții la câțiva metri unul de celălalt.

Fig.30 Zimbrii în timpul odihnei – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor (Foto: Ionuț Crăncăială)

În cazul adulților, dormitul cu ochii închiși a fost observat rar pe durata zilei, iar când
acest proces se întâmpla, nu dura mai mult de 20 de minute. Pentru cele mai tinere exemplare,
timpul de odihnă crește după cum vor arăta graficele din diferite lun i realizate cu scopul

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
41
analizei comportamentului zimbrilor în captivitate. Luna august descrie o perioadă de
aproximativ 60% din timpul total al zilei pentru odihna celor mai tineri zimbrii, perioada
aferentă acestui comportament scăzând odată cu vârsta și cu sexul. Luna prezentată în graficul
din figura de mai jos, este prima lună din sezonul de împerechere, astfel că s -a înregistrat o
perioadă mai mică dedicată odihnei în cazul masculilor adulți, față de femelele din turmă.
La sfârșitul verii, zimbrii sunt foarte activi, se deplasează mult, se joacă, se curtează și
intră în conflicte, petrecând între 5 și 15 % din timpul zilei cu odihna.

Fig. 31 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus în luna august 201 5

Comportamentul sexual al masculilor d e zimbri nu este limitat doar la perioada de
reproducere, fiind înregistrat și în alte per ioade ale anului. Masculii tineri (2 – 4 ani),
manifestă atunci când sunt în grup un pufăit (adulmecare) , a părților externe ale organelor
genitale feminine, adoptând așa numita atitudine flehmen, prin care capul și gâtul sunt ridicate
și buzele îndepărtate cu buza de sus ridicată.
Flehmenul are rolul de a permite masculului să detecteze concentrația de hormoni
din urina femelei și, în consecință, să identifice când femela este receptivă sexual.
Pentru masculii adulți, comportamentul sexual în sezonul de reproducere este asociat
cu intensificarea agresiunii îndreptate atât împotriva celorlalți masculi din grupul repectiv cât
și împotriva oricărui factor (animal, om), care generează neliniște și nervozitate grupului.
În stare de captivitate, agresivitatea masculilor maturi în perioada de reproducere
este extinsă, la Vama Buzăului, masculul dominant reușind să -i rupă coarnele masculului
rival, cu doi ani în urmă. 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00
Z1 F 14ani
Z2 F12ani
Z3 F 11ani
Z4 M11 ani
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
42

Fig.32 Zimbrul cu coarnele rupte în timpul luptelor – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor (Foto : Ionuț
Crăncăială )

Când sunt stârniți, masculii adulți caută să demonstreze puterea și rezistența lor,
lovind cu piciorul pământul, călcând în picioare arbuști i sau chiar scoțând din rădăcini arbori
tineri cu ajutorul coarnelor. De asemenea, masculii maturi, în perioada sezonului de
reproducere emit anumite sunete, asemănătoare unor mormăieli în surdină.
Cel mai cunoscut semn că o femelă de zimbru este în faz a de estru, îl reprezintă
faptul că aceasta este curtată intens de un mascul. Un mascul însoțește o femelă neîntrerupt 1 –
2 zile, în acest fel, masculul căutând să izoleze femela de restul grupului, rămânând în final
doar cu ea, după care au loc o serie de activități specifice ritualului. Cel mai adesea, masculul
linge sau adulmecă zona din jurul vulvei, montează femela parțial sau în întregime, adoptă în
mod repetat poziția de flehmen, mormăie și respiră zgomotos, lovind pământul cu piciorul.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
43

Fig. 33 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus în luna septembrie 2015

De la răsăritul soarelui și până la apus, luna august presupune odihnă mai puțină
pentru toți zimbrii rezervației, în comparație cu timpul petrecut cu deplasarea, hrana și joaca.
Când începe sezonul de împerechere, pentru exemplarele active din punct de vedere sexual,
odihna ocupă cea mai mică pondere din modul în care își petrec ziua. Elementele de curtare
descrise în paginile anterioare devin un joc al iubirii, care le ocupă într e 10 și 15% din orele
zilei de vară, care se apropie de final (Fig 31).
S-a observat creșterea comportamentului de relaționare între zimbrii adulți, care este
invers proporțional cu cel de odihnă, mai ales la masculul dominat de 10 ani și la rivalul său
de 4 ani. Femelele care nu alăptează au manifestat și ele același comportament, reducându -și
perioada de odihnă și de hrană, pentru a se dedica procreării unor noi urmași din specia Bison
Bonasus.
Următoarea lună (Fig. 33) din sezonul de împerechere, septem brie 2012, a înregistrat
vârful acestui comportament, perioadă în care timpul de odihnă din timpul zilei pentru zimbrii
adulți a fost mai mic decât în luna precedentă, iar timpul de joacă a crescut semnificativ,
ajungând chiar la 20% din timpul zilei, fiin d pentru toți membrii turmei la un nivel destul de
ridicat față de alte luni ale anului. Diferența între sexe se arată pregnant în această lună,
masculii petrecând mai mult timp cu împerecherea, masculul dominant, respectiv cu
deplasarea, masculul rival, p e când femelele acordă o mai mare importanță hrănirii. 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00
Z5 F 10ani
Z6 F 10ani
Z7 F 10ani
Z8 F 10ani
Z9 M 10ani
Z10 M 8ani
Z11 F 8ani
Z12 F 8ani
Z13 F 7ani
Z14 F 7ani
Z15 M 7
Z16 M 7
Z17 F 6 ani
Z18 F 6 ani
Z19 F 5ani
Z20 M 3ani
Z21 F 3ani
Z22 F 3ani
Z23 F 3ani
Z24 M 2ani
Z25 F 2ani
Z26 F 2ani
Z27 M 1ani
Z28 M 0,2 % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
44

Fig.34 Zimbrul în timpul odihnei – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor (Foto: Ionuț Crăncăială)

La început de toamnă, ierarhia privind timpul acordat odihnei îi are deasupra pe viței
și la bază pe a dulții aflați în perioada de împerechere. Este un timp al demonstrațiilor de forță
și de fixare a unor noi lideri de turmă, deocamdată păstrându -se situția inițială de la care s -a
pornit studiul de față. Este momentul care va decide cine va da naștere unor noi exemplare de
zimbrii pentru viitoarea populare a Munților Carpați și pregătirea pentru intrarea în sezonul
rece pentru administratorii rezervației. Fondurile pentru această pregătire au fost mici atât
pentru hrana suplimentară ce trebuia oferită zimbr ilor, cât și pentru realizarea împrejmuirii
celor 80 de hectare de pădure ai rezervației.
Comportamentul sexual scade semnificativ în lunile de iarnă, când pe primul loc se
află timpul acordat odihnei, noaptea fiind mai lungă decât ziua, urmat de cel pentru hrănire și
deplasare. Joaca rămâne tot o activitate a exemplarelor de un an sau doi, dar cu o scădere de
câteva procente față de lunile de vară și toamnă.
Comportamentul zimbrilor în ceea ce privește spiritul ludic a fost observat mai mult în
perioa da primăverii și a verii, când vițeii nou -născuți și cei de 1 an au petrecut mai mult de
15% din timpul zilei jucându -se, graficele care vor urma vor demonstra acest fapt.
Raporturile în ceea ce privește durata odihnei pe timpul a 24 de ore nu suferă
modif icări nici în următoarea lună aleasă pentru analiză. Luna aprilie are procente mari pentru

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
45
odihna vițeilor, de peste 60% din totalul de 24 de ore al unei zile și de peste 50% pentru
femelele gestante. Și masculii adulți se odihnesc jumătate din zi, dar ast a datorită faptului că
noaptea de primăvară durează între 12 și 14 ore. Pe locul doi, ca pondere în activitățile
zimbrilor se află deplasarea pentru 14 dintre ei și hrana pentru ceilalți 4, care sunt și cei mai în
vârstă din rezervație. Comportamentul sexu al nu a fost nici acum motiv de studiu, iar cel ludic
a început să -și pună amprenta mai ales pe activitățile din timpul zilei celor mai tineri zimbri.

Fig. 35 Comportamentul zimbrilor pe durata întregii zile în luna mai 2016

Pe timpul zilei de primăvară, raportul dintre timpul pentru odihnă și cel pentru alte
activități se schimbă, deoarece odihna înregistrează cote între 15 și 20% pentru viței,
aproximativ 15 % pentru unele din femelele gestante și sub 10% pentru masculi și 6 femele
adulte. Pe primul loc trece timpul pentru deplasare și hrănire, activități care au fost descrise pe
larg în subcapitolul anterior.

Fig 36 Comportamentul zimbrilor de la răsărit până la apus în luna mai 2016
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00 55,00 60,00 65,00
% hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00
% hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
%imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
46

Fig.37 Vițel – Rezervația Naturală Valea Zimbrilor (Foto: Ionuț Crăncăială )

3.4 Centralizarea datelor
Analiza datelor rezultate în urma monitorizării timp de 12 luni a zimbrilor de la Vama
Buzăului a necesitat și o centralizare a lor, care să prezinte comportamentul turmei ca întreg
atât pe luni, cât și pe anotimpuri. Graficele care cumulează informațiile din subcapitolele
anterioare au scopul de a caracteriza zimbrul dincolo de diferențele specifice vârstei și
sexului, făcându -se referiri la aceleași cinci variabile din comportamentul său cu schimbarea
axei orizontale a graficului de la reprezentanții turmei la referințele temporale.
Centralizarea datelor s -a realizat folosind programul Statistica și Office Excel. Programul
Statistica s -a utilizat în special pentru realizarea analizei varianței (ONE -WAY -ANOV A).
Distribuția Student sau criteriul „t” se folosește la testarea semnificației diferențelor
între o medie empirică și o medie teoretică, sau între două medii experimentale. Dacă se
compară o medie de eșantion cu o medie a populației se calculează t exper imental care se
compară cu t teoretic din tabele (t teoretic – 5%). Astfel dacă texp < t5% diferența între
indicator și parametri este nesemnificativă sau se acceptă ipoteza nulă potrivit căreia abaterea
este mai mică decât valoarea teoretică (ipoteza nulă – ipoteza egalității dintre două medii), iar
dacă texp > t5% rezultă că media eșantionului nu reprezintă o estimație corectă a mediei
populației deci diferența între cele două medii este semnificativă.
Practic programul Statisica determină un coeficient de încredere „p” referitor la
confirmarea ipotezei nule cu o probabilitate de 95%. Dacă p < 0,05 => diferența între medii
este semnificativă din punct de vedere statistic, ipoteza nulă fiind infirmată; iar dacă p > 0,05
=> diferența între medii este întâmp lătoare ipoteza nulă fiind confirmată.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
47

Fig. 38 Monitorizarea turmei pe durata întregii zile, pe parcursul perioadei de studiu
Fără a mai realiza analiza varianței, s -a putut observat din subcapitolele anterioare ca
există diferențe foarte semnificative între comportamentele analizate, cât și la nivelul
diferențelor între lunile anului, drept urmare rezultatul obținut în analiza prezentată în figura
38 (p<0,0000).
De asemenea se poate observa că în fruntea ierarhiei comportamentale, se află timpul
dedic at odihnei care în lunile martie și mai depășește valoare de 50 % din timpul alocat
activităților de zi cu zi. Această activitate scade în lunile august, septembrie și mai puțin în
octombrie, însă în luna aprilie revine iar cu o scădere mai mare deoarece î n aceste perioade
are loc se zonul de împerechere, respectiv fătare ceea ce duce la modificări în comportamentul
zimbrului.
Pe locul doi se află timpul acordat delasării care ocupă cu aproximație un sfert
din totalul de 24 de ore ale unei zile, în lunile octombrie, noiembrie, decembrie și ianuarie
aceasta activitate înregistrează un regres în detrimentul hrănirii. Acestea sunt luni de activitate

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
48
maximă pentru zimbrii, luni care presupun deplsarea către sursele de hr ană, de adăpare și
mineralizare și binenî nțeles conflictele din perioadele de curtare a femelelelor. Acest timp este
depășit de orele aco rdate hrănirii, care depășește 15 % din totalul de 24 de ore al unei zile,
pentru lunile noiembrie, decembrie și ianuarie și care se află la peste 15 % în lunil e noiembrie
și februarie, marcând astfel importanța hranei pe timpul sezonului rece.
Desigur pe ultimile două locuri se găsesc timpul acordat jocului și împerecherea. Jocul
după cum se poate observa îsi găsește apogeul în luna mai , atunci când sunt prezen ți și ultimii
membri ai familiei . De asemenea acesta are o pondere mai scăzută în lunile octombrie –
februarie inclusiv, de sub 5 %. Împrecherea are valoarea maximă în luna septembrie, aceasta
ocupând 5 % din timpul unei zile din această lună.

Fig. 39 Moni torizarea turmei de la răsărit până la apus, pe parcursul perioadei de studiu
La fel ca și în situația precedentă coeficientul de încredere p<0,0000, prezintă o
valoare foarte semnificativă ceea ce arată ca între factorii analizați există o varianță foarte
mare.
Comparația dintre timpul pentru deplasare și cel pentru hrană rămâne neschimbată
chiar și atunci când sunt excluse din analiză orele de noapte, doar nivelul al odihnei prezintă o

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
49
fluctuație foarte interesantă pe perioada studiului, prezentându -se aproximativ sub forma unei
distribuții explonențiale . Se poate observa ca valoarea deplasării scade considerabil în
perioada rece, aceasta lasând locul timpului alocat hrănirii exemplarelor de zimbri. Motivele
acestui comportament au fost ex plicate mai sus, la fel ca și cele pentru timpul acordat hrănirii,
care crește pe perioada gestației din lunile de iarnă la valori situate între 30 și 35 %. În lunile
cu multă deplasare timpul de hrănire se reduce la valori cuprinse între 18 % – 25 %,
remar cabilă fiind perioada august septembrie, perioadă când are loc reproducerea la zimbru.
Timpul pentru joacă are valori ridicate în timpul zilei, astfel că pentru luna septembrie această
valoare atingând un procent de 11 %, în luna mai această valoare fiind maximă de 13 % din
timpul alocat acestei activități.

Fig 40 Comportamentul turmei pe anotimpuri, pe durata intregii zile

Analiza comportamentului pe anotimpuri conține aceleași variabile, cu modificarea
axei orinzontale de la luni la intervale mai mari, care să descrie comportamentul zimbrilor în
captivitate pe sezoane. Timpul acordat odihnei se apropie de 60 % din totalul de 24 ore ale
unei zile în perioada de iarnă, depășește 55 % în timpul toamnei și verii ș i înregistrează cel
mai mic nivel pe timp de primăvară, respectv 55 %, adică jumătate dintr -o zi întreagă.
Diferențele se datorează în primul râ nd orelor de noapte care cresc sau se micșorează în
funcție de anotimp. În al doilea râ nd, intervin celelalte elemente din comportamentul turmei
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00
Media Vara Media Toamna Media Iarna Media Primăvara % activitate
Anotimp % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
50
care afecte ază timpul d e odihnă, corelat foarte mult cu timpul de împrechere care reduce
odihna.
Deplasarea cu valori de peste 20 % (22 %) în perioada verii, c ând se caută sursele de
hrană și adăpare naturală și începe activitatea de împrechere, scade la 20 % în toam nă și
primăvară, când hrana este oferită într -un singur loc, dar se continuă activitățile de
împerechere și se nasc noi membrii în turmă, dornici de a cunoaște lumea. Cea mai mică
podere pentru deplasare a fost înregistrată pe timp de iarnă, când hrana su plimentară este
asigurată în locuri speciale și perioada de gestație își spune cuvântul.
Timpul dedica t jocului depășeșete cu puțin 5 % în anotimpurile calde, când activitatea
vițeilor este mai puternică, scade la 5% în lunile de toamnă, când încă se mai ma nifestă
comportamentul sexual mai pregnant, aj ungând la 3% pe timpul iernii, timp susținut tot de
activitatea zimbrilor născuți în anul precedent. O pondere mică o deține și comportamentul
sexual, care a fost înregistrat doar în două sezoane, la sfârșit de vară și în două luni de toamnă,
timpul acordat perioadei de împerechere fiind de aproximativ 1% vara și 2% toamna.

Fig 41 Comportamentul turmei pe anotimpuri, de la răsărit până la apus

Ierarhia timpului pentru cele cinci elemente studi ate în comportamentul zimbrului de
la Vama Buzăului , nu înregi strează schimbări atunci când sunt luate în considerare orele de
noapte, observându -se mai bine activitatea din timpul zilei a turmei. Deplasarea depășește 40
% din timpul zilelor de vară și toamnă, câ nd nivelul com portamentului sexual crește la 3 %,
iar timpul pentru joacă depășește 10 %. În timpul primăverii, timpul dedicat deplasării este
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00
Media Vara Media Toamna Media Iarna Media
Primăvara % activitate
Anotimp % hrana
% deplasare
% odihna
% joaca
% imperechere

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
51
peste 35 %, fiind tot pe primul loc, dar cade pe locul doi , pe timp de iarnă când hrana este
mult mai importantă, aceasta din urmă atingând valori de aproximativ 45 % din orele zilei.
Timpul pentru hrană diferă de la anot imp la anotimp înregistrând urmă toarele valori: 29 %
toamna, 27 % primăvara și 20 % vara.
Odihna din timpul zilei este mai mare în timpul verii, cân d turma petrece mai mult
timp rumegând și ferindu -se de soare și in secte, 15 % din orele zilei, pe timp de primăvară
scade la 12 %, 7 % pe timp de ia rnă și chiar 6 % toamna în plin sezon de împerechere.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
52
CAPITOLUL IV
CONCLUZII

4.1 Strategii propuse pentru dezvoltarea Rezervației N aturale din Vama
Buză ului
După realizarea studiului de cercet are al comportamentului celor 28 zimbri inițiali din
Rezervația Naturală Valea Zimbrilor de la Vama Buzăului, am constat pe parcursul anulu i că
e nevoie de o strategie exactă pentru atingerea obiectivelor proiectului demarat aici cu cinci
ani în urmă.
Obiectivul general al proiectului Valea Zimbrilor a fost stabilit ca fiind dezvoltarea
comunei Vama Buzăului și, în perspectivă, a întregii z one – Vama Buzăului, Teliu, Prejmer,
Budila, Tărlungeni prin mărirea atractivității turistice, dezvoltarea agroturismului și
ecoturismului și încurajarea micilor afaceri care să genereze creștere economică. Primul pas în
realizarea acestor obiective este a ccentul pus pe rezervația de zimbri, adică folosirea
fondurilor europene pentru îngrădirea suprafeței împădurite, amenajarea traseelor de vizitare,
construirea centrului de vizitare, derularea unor proiecte educaționale, îmbunătățirea căilor de
acces spre această zonă, introducerea rezervației în rețeaua europeană și importul de noi
animale.
Fondurile se pot accesa prin înscrierea proiectelor de dezvoltare a rezervației sau a
agroturismului în programul Life+ al Uniunii Europene, prin înscrierea rezervați ei de zimbri
în European Bison Pedigree Book, în scopul de a o face “vizibilă” pe plan European, precum
și prin accesarea fondurilor naționale privind speciile protejate de lege
(http://newsbv.ro/2013/03/06/zimbrii -repopula -ciucasul -consiliul -judetean -vrea-extinda –
rezervatia -vama -fonduri -europene )
Primordială este lărgirea ariei rezervației, compartimentar ea și naturalizarea ei pentru
că toate exemplarele de zimbri să se bucure libertate sporită, prin apropierea cât mai mare de
cadrul lor natural. Această etapă ar trebui urmată de dezvoltarea facilităților turistice și a
punctului de informare, dezvoltarea strategiei de crește re a populației și de evitare a
consangvinizării în vederea realizării unui nucleu de repopulare, monitorizarea stării de
sănătate.
Pentru îndeplinirea acestor obiective ar fi benefică existența unui centru – laborator de
cercetare și de analiză a stării fiziologice, ecologiei și comportamentului zimbrilor, ar fi

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
53
benefică dezvoltarea și încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării cu Facultatea
de Silvicultură și Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură (fostul ICAS).
În ca drul rezervației se impune implementarea acestor componente strategice pe
termen scurt, mediu și lung, în vederea dezvoltării acesteia, creșterii rolului turismului prin
investiții directe, promovare și îmbunătățirea serviciilor turistice. Investiția iniți ală a fost una
destul de consistentă, dar pentru păstrarea optimității se impune o permanență în ceea ce
privește modernizarea zonei.

4.2 Concluzii asupra comportamentului zimbrilor
Cercetarea comportamentului zimbrilor în captivitate s -a realizat la faț a locului, prin
completarea fișelelor de observație ajungându -se la un model de comportament al acestor
exemplare, atestate din punct de vedere istoric în fauna României atât prin dovezi ce țin de
specificul speciei Bison Bonasus Bonasus, cât și prin aspec te toponimice, 90 de localități, din
22 de județe, păstrând până azi numele acestui mamifer imens Valea Zimbrului, Dealul
Zimbrului, Vârful Zimbrului, Izvoru Zimbrului, Măgura Zimbrului, etc ( www.viaromania.eu ).
Meto da de cercetare aleasă și -a dovedit aplicabilitatea tocmai datorită faptului că
zimbrii erau în captivitate, într -un spațiu de 12 hectare (care se dovedește a fi insuficient) , fără
spații împădurite, cu vizibilitate foarte bună pentru orice perioadă a anul ui. Un alt element
pozitiv al acestei situații a fost reprezentat de oportunitatea de a surprinde cu ușurință
momente specifice din viața unui zimbru, precum confruntarea masculilor din sezonul de
împerechere, fătarea și alăptarea, joaca în zăpadă a vițeil or și multe altele, care au completat
experiența acestui studiu.
Existența zimbrilor în acest spațiu nu a făcut însă relevantă studierea
comportamentului lor în timpul deplasării, activitatea de mișcare fiind realizată doar în scopul
hrănirii la locurile special amenajate sau adăpării. Zimbrul este o specie care preferă zonele
împădurite, care își urmează liderul pe cărări de munte, departe de ochii omului.
Celelalte elemente ale comportamentului zimbrilor de la Vama Buzăului, au creat o
ierarhie între e xemplarele existente, liderul fiind cea mai în vârstă femelă din rezervație, care
pe parcursul studiului a împlinit 14 ani și a dat naștere celui de -al patrulea pui, un vițel de 35
de kg. Aceasta s -a impus prin întâietatea la locul de hrănire, la împere cherea cu masculul
dominant de 11 ani, fiind urmată de restul turmei pe cuprinsul pășunii în timpul hrănirii și
odihnei.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
54
În ceea ce privește comportamentul masculilor, s -a observat că ei dețin cele mai mari
procente la fiecare element comportamental din fișa de observație, atunci când a fost realizată
comparația între exemplarele de sex diferit, dar apropiate ca vârstă. Când s -a trecut la analiza
diferențelor pe vârste, s -a înregistrat preferința vițeilor pentru joacă în timpul verii și
primăverii, pentru odih nă și hrană în timpul toamnei și iernii. Zimbrii mai maturi aleg hrana și
odihna pe timpul iernii și primăverii, mai ales că trebuie să consume mai multă hrană
suplimentară pentru a rezista intemperiilor vremii și pentru a trece de perioada de gestație,
timpul pentru deplasare și împerechere având ponderi mai mari în lunile de vară și toamnă.
Joaca nu este un comportament specific zimbrului matur, dar se poate spune că în perioada de
curtare există un joc al iubirii care stabileșete relații între exemplarel e mature.
Concluziile de mai sus au exclus timpul de odihnă total, dintr -un interval de 24 de
ore, căci atunci când au fost prezentate graficele ce includeau această perioadă s -a constatat că
odihna ocupa locul I ca pondere în comportamentul unui zimbru, o rele de noapte fiind
dedicate somnului și uneori alăptării nou -născuților.
Statutul special al zimbrului, prin includerea sa între speciile prioritare în Directiva
Habitate, în Anexa III de specii de faună protejate a Convenției de la Berna și în Lista Roșie a
IUCN (International Union for Conservation of Nature), ca specie în pericol (IUCN, 2008), a
făcut din această specie subiectul multor studii de cercetare, care dau întotdeauna o nouă
perspectivă asupra abordării creșterii în captivitate și asupra eliberării în rezervații naturale
întinse pe suprafețe mari.

Cercetări etologice privind zimbrii în condițiile rezervației Naturale Valea Zimbrilor

Page
55
BIBLIOGRAFIE

CABON -RACZYNSKA et al., 1987; Krasinska et al, 1987; Krasinski and Raczynski,
1967;Pucek, 1984
CĂTĂNOIU S., DEJU R., (2008). Strategia de conservare a speciei zimbru (Bison
bonasus L., 1758) in Romania. ISBN: 987 -973-7979 -54-4.
CHOQUETTE, LPE. Parasites and Diseases of Bison In Canada,1959
DEJU R., CĂTĂNOIU S., (2005). Zimbrul – un simbol al munților Carpați. ISSN
1841 -6764, Pp 1 -16.
HAIMOVICI,S.(1986),Date privitoar e la răspăndirea și unele caractere morfologice
ale zimbrului (Bison bonasus) în Holocenul din Moldova ,Analele Științifice ale
Universității”Al.I.Cuza”Iași,Secț.II a(Biologie),tom XXXII,Supliment,Iași
Șofletea, N., Curtu, L., 2007: Dendrologie, Editura „ Pentru Viață”, Brașov ;
Amenajamentul unității de bază Prejmer, proprietate publică aparținătoare comunei
Prejmer din județul Brașov
www.ariiprotejate.eu
www.viaromania.eu
http://newsbv.ro/2013/03/06/zimbrii -repopula -ciucasul -consiliul -judetean -vrea-
extinda -rezervatia -vama -fonduri -europene

ANEXA 1
Tabel 1 – Calcul pentru întreaga zi de observație
Luna august 2015