. Cercetari de Marketing. Elaborarea Planului de Cercetare

PREZENTARE

Mediul de marketing se schimbă într-un ritm accelerat, deci nevoia de informații prompte despre piață a devenit astăzi mai mare decât oricând. Mutațiile sunt spectaculoase: de la marketingul național la cel global, de la abordarea nevoilor cumpărătorului la satisfacerea dorințelor cumpărătorului, de la concurență prin prețuri la concurență independentă de preț. Pe măsură ce firmele își extind gradul de acoperire geografică a piețelor, managerii lor au nevoie de mai multe informații și au nevoie de ele mai repede. Pe măsură ce veniturile cresc, cumpărătorii devin mai pretențioși în alegerea bunurilor. Pentru a putea previziona reacțiile cumpărătorilor la diverse caracteristici, stiluri și alte atribute, vânzătorii trebuie să apeleze la cercetarea de marketing. Pe măsură ce își sporesc gradul în care utilizează numele de marcă, diferențierea produsului, publicitatea și promovarea vânzărilor, ei au nevoie de informații privind eficacitatea acestor instrumente de marketing.

Din fericire, explozia necesarului de informații a dat naștere unor remarcabile progrese tehnologice în domeniul informațional: calculatoare, televiziune prin cablu, copiatoare, aparate fax, scannere, aparate de înregistrare audio și video, CD-ROM-uri, camere video digitale, telefoane mobile, și, cel mai impresionant dintre toate, Internet-ul.

Lucrarea de față conține șase capitole, structurate astfel. În primele cinci sunt prezentate, în principal, etapele de realizare a unei cercetări de marketing și caracteristicile unei bune cercetări de marketing. Unul dintre capitole a fost dedicat instrumentului de cercetare cel mai utilizat și anume, chestionarul. Un alt motiv pentru care s-a făcut acest lucru este acela că studiul de caz al acestei lucrări a fost realizat pe baza chestionarului. Ultimul capitol conține un studiu de caz, numit ”Atitudinile și opiniile studentelor utilizatoare de antiperspirante stick Dove și Lady Speed Stick”. Ca o particularizare a cercetărilor de marketing, acest studiu de caz constă într-o analiză comparativă a ceea ce înseamnă obiceiuri de consum, atitudini și opinii a populației studiate. Este o analiză comparativă, deoarece rezultatele studiului sunt prezentate comparând cele două mărci de antiperspirant stick, pentru a extrage punctele comune și diferențele esențiale existente.

STRÂNGEREA INFORMAȚIILOR ȘI EVALUAREA

CERERII PIEȚEI

. Componentele unui sistem modern pentru

informații de marketing

Unele firme și-au creat sisteme informaționale de marketing, care asigură echipei manageriale date prompte și incredibil de amănunțite despre dorințele, preferințele și comportamentul cumpărătorului. Marketerii dețin o mulțime de informații și despre parametrii caracteristici ai consumului din alte țări.

Și totuși, multor firme le lipsește rafinamentul tehnic în materie de utilizare a informațiilor. Multora le lipsește un departament dedicat cercetării de marketing. Altele au asemenea departamente, dar care se limitează la prognoze de rutină, analize ale vânzărilor, și, ocazional, anchete. În plus, mulți manageri se plâng că nu știu niciodată unde se află informațiile cu adevărat importante în cadrul firmei; că primesc prea multe informații inutile și că au dubii în privința exactității informațiilor. În societatea contemporană, bazată pe informații, companiile mai bine informate se bucură de un avantaj concurențial. Compania poate să își aleagă piețele mai bine, să conceapă oferte mai bune și să execute mai bine planificarea de marketing.

Fiecare firmă trebuie să își organizeze circuitul unui mare număr de informații care să fie dirijate către managerii săi de marketing. Firmele studiază necesarul de informații al managerilor lor și, în funcție de concluziile trase, proiectează sisteme informaționale de marketing (SIM). Un sistem informațional de marketing (SIM) este alcătuit din personalul, echipamentul și procedurile necesare pentru strângerea, trierea, analizarea, evaluarea și distribuirea promptă a unor informații utile și exacte factorilor de decizie din activitatea de marketing.

Sistemul informațional de marketing al firmei trebuie să reprezinte rezultatul echilibrării a trei cerințe: ceea ce cred managerii că au nevoie, ceea ce managerii au realmente nevoie și ceea ce este fezabil economic. Pentru constatarea necesarului de informații, se poate institui o comisie internă SIM, care să stea de vorbă cu un eșantion reprezentativ al managerilor de marketing din firmă, punându-le întrebări cum ar fi:

Ce decizii luați în mod regulat?

De ce informații aveți nevoie pentru a lua aceste decizii?

Ce informații primiți în mod regulat?

Ce fel de studii speciale cereți în mod regulat?

Ce informații ați dori să aveți și pe care nu le primiți în acest moment?

Ce informații ați vrea să aveți cu periodicitate zilnică? Lunară? Anuală?

Ce reviste și rapoarte statistice de sector ați vrea să consultați în mod regulat?

Asupra căror subiecte v-ar plăcea să fiți informat în mod regulat?

Ce programe de analiză a datelor ați vrea să aveți?

La nivelul său de bază, un SIM cuprinde:

Sistemul de culegere, prelucrare și arhivare a datelor

Sistemul suport de decizii de marketing

O unitate de transfer și un modul de comunicație

Sistemul informațional asigură legătura dintre mediu și responsabilii de marketing. Pentru a reuși să ducă la bune sfârșit activitățile de analiză, planificare, implementare și control, responsabilul de marketing are nevoie de informații relative la mediul comercial al firmei sale. Rolul SIM-ului este de a-l ajuta să își exprime nevoile, să culeagă informația și să o difuzeze la timp persoanelor interesate.

Prima componentă esențială a unui SIM o constituie sistemul de culegere, prelucrare și arhivare a datelor. Problema extrem de diversă, căreia responsabilul de marketing trebuie să îi facă față și, implicit, nevoile sale de informații diferite, necesită definirea câmpului de culegere a datelor.

În mod tradițional, sursele de informații și informațiile pot fi clasificate după două criterii:

În funcție de originea informației distingem:

Sursele interne – informația provine din interiorul întreprinderii

Sursele externe – informația este obținută din afara întreprinderii

În funcție de momentul culegerii informațiilor distingem:

Informații primare – sunt colectate pe teren, special și pentru prima dată, în vederea studierii unei probleme specifice sau, cu alte cuvinte, pentru a răspunde unei nevoi precise. Oricare ar fi modul de culegere (anchetă pe bază de chestionar, interviuri etc.), ne adresăm direct actorului (cumpărător, consumator, utilizator, distribuitor) sau celui care îi influențează alegerea (prescriptor, consilier, lider de opinie etc.)

Informații secundare – sunt informații care au fost deja colectate de către un organism sau chiar de către întreprinderea în sine și care se află la dispoziția acesteia pentru o utilizare secundară. În acest caz, distingem:

informații secundare interne – documente financiare și contabile, statisticile vânzărilor, rapoartele vânzătorilor, rapoartele cercetărilor anterioare

informații secundare externe – informații economice asupra sectorului de activitate internațional, național sau local și care pot fi obținute din diverse ziare și reviste, de la diferite ministere, centre de documentare, organisme consulare, profesionale (camere de comerț, sindicate profesionale), centre de studii și cercetări etc.

În funcție de locul culegerii informațiilor și de frecvența utilizării surselor de informații, sistemul de culegere a datelor poate fi articulat în trei subsisteme, ca în figura următoare:

Prin urmare, componentele structurale esențiale ale SIM sunt:

Sistemul informațional intern

Sistemul de inteligență marketing

Sistemul suport pentru decizii de marketing

Sistemul cercetărilor de marketing

. Sistemul informațional intern de marketing

Sistemul informațional intern de marketing este componenta sistemului de culegere a datelor, care are drept obiectiv colectarea, sistematizarea și furnizarea informațiilor privind starea comercială a firmei. El oferă periodic, în general, informații secundare, provenind din interiorul întreprinderii. Cu ajutorul acestor informații, responsabilul de marketing poate identifica anumite forțe și slăbiciuni, chiar oportunități și amenințări pentru firmă și poate realiza comparații între obiectivele propuse și rezultatele obținute. Acestea din urmă îi permit atât adoptarea unor măsuri corective, dacă este cazul, cât și realizarea unui control asupra activității desfășurate.

Principalele informații de acest gen provin din:

Sistemul de producție – durata procesului de fabricație, gradul de realizare a unei comenzi etc.

Sistemul de cercetare dezvoltare – rezultatele cercetărilor aplicative, posibilități de îmbunătățire a produselor, idei de produse noi etc.

Sistemul financiar–contabil – prețuri, bugete alocate acțiunilor publicitare și de promovare a vânzărilor, costuri, beneficii, stocuri, capacitate de plată etc.

Sistemul rapoartelor de vânzări – vânzările totale pe o anumită perioadă de timp, pe tipuri de clienți, pe categorii de produse, numărul vizitelor efectuate de fiecare reprezentant într-o lună, costurile aferente etc.

În același timp, acest sistem arhivează studiile și analizele din perioadele precedente, precum și cercetările anterioare privind clienții, concurenții, eficiența acțiunilor de marketing etc.

Cheia succesului sistemul informațional intern de marketing constă în crearea unui sistem de management și gestiune a bazelor de date prin care informațiile să fie sortate, sistematizate și stocate în rețele informatice, pentru a putea fi utilizate prompt și eficient în fundamentarea diferitelor decizii de marketing. Pentru a realiza ansamblul acestor sarcini, o importanță deosebită este atribuită introducerii în întreprindere a sistemelor groupware și adaptării sistemelor de schimb informatizat de date.

. Sistemul de inteligență marketing

(sistemul de supraveghere a mediului)

Dacă sistemul informațional intern își propune culegerea, prelucrarea, arhivarea și prezentarea informațiilor secundare privind activitatea din interiorul întreprinderii, sistemul de inteligență marketing își propune să colecteze ritmic informații, în general secundare, privind mediul comercial al firmei. În consecință, putem spune că sistemul de inteligență marketing reprezintă un ansamblu de tehnici și surse de informare utilizate de manageri pentru informarea lor curentă (zilnică) asupra evoluției micro și macromediul firmei.

În general, responsabilul de marketing poate obține informații din mediul extern al firmei:

În mod direct – în măsura în care se menține la curent cu noutățile și citește cărți, ziare, reviste profesionale, participă la saloane, expoziții, conferințe etc.

În mod indirect – prin contactele cu furnizorii, distribuitorii și vânzătorii

În mod ocazional și informal – pe măsură ce anumite informații, pe care nu le-a solicitat, ajung în posesia sa. Această ultimă posibilitate este extrem de riscantă, în măsura în care informația poate fi tardivă sau insuficient de detaliată, responsabilul nefiind în măsură să reacționeze în timp util.

În cazul în care responsabilul de marketing are nevoie de informații directe și precise despre o problemă concretă, specifică, el va face apel la o cercetare formală, bazată pe un plan și o metodologie prestabilită. Această cercetare orientată va fi concepută și realizată în cadrul cercetărilor de marketing.

Pentru a-și îmbunătății sistemul de inteligență marketing, o întreprindere poate lua mai multe măsuri, printre care:

Conectarea firmei la o rețea Internet

Instruirea și motivarea forței de vânzare în culegerea și transmiterea informațiilor către superiorii săi

Diversificarea surselor de informare

Colectarea informațiilor despre concurenți

Crearea unor centre de informare – documentare

. Sistemul suport pentru decizii de marketing

Tot mai multe organizații au început să utilizeze un are a datelor

Sistemul suport de decizii de marketing

O unitate de transfer și un modul de comunicație

Sistemul informațional asigură legătura dintre mediu și responsabilii de marketing. Pentru a reuși să ducă la bune sfârșit activitățile de analiză, planificare, implementare și control, responsabilul de marketing are nevoie de informații relative la mediul comercial al firmei sale. Rolul SIM-ului este de a-l ajuta să își exprime nevoile, să culeagă informația și să o difuzeze la timp persoanelor interesate.

Prima componentă esențială a unui SIM o constituie sistemul de culegere, prelucrare și arhivare a datelor. Problema extrem de diversă, căreia responsabilul de marketing trebuie să îi facă față și, implicit, nevoile sale de informații diferite, necesită definirea câmpului de culegere a datelor.

În mod tradițional, sursele de informații și informațiile pot fi clasificate după două criterii:

În funcție de originea informației distingem:

Sursele interne – informația provine din interiorul întreprinderii

Sursele externe – informația este obținută din afara întreprinderii

În funcție de momentul culegerii informațiilor distingem:

Informații primare – sunt colectate pe teren, special și pentru prima dată, în vederea studierii unei probleme specifice sau, cu alte cuvinte, pentru a răspunde unei nevoi precise. Oricare ar fi modul de culegere (anchetă pe bază de chestionar, interviuri etc.), ne adresăm direct actorului (cumpărător, consumator, utilizator, distribuitor) sau celui care îi influențează alegerea (prescriptor, consilier, lider de opinie etc.)

Informații secundare – sunt informații care au fost deja colectate de către un organism sau chiar de către întreprinderea în sine și care se află la dispoziția acesteia pentru o utilizare secundară. În acest caz, distingem:

informații secundare interne – documente financiare și contabile, statisticile vânzărilor, rapoartele vânzătorilor, rapoartele cercetărilor anterioare

informații secundare externe – informații economice asupra sectorului de activitate internațional, național sau local și care pot fi obținute din diverse ziare și reviste, de la diferite ministere, centre de documentare, organisme consulare, profesionale (camere de comerț, sindicate profesionale), centre de studii și cercetări etc.

În funcție de locul culegerii informațiilor și de frecvența utilizării surselor de informații, sistemul de culegere a datelor poate fi articulat în trei subsisteme, ca în figura următoare:

Prin urmare, componentele structurale esențiale ale SIM sunt:

Sistemul informațional intern

Sistemul de inteligență marketing

Sistemul suport pentru decizii de marketing

Sistemul cercetărilor de marketing

. Sistemul informațional intern de marketing

Sistemul informațional intern de marketing este componenta sistemului de culegere a datelor, care are drept obiectiv colectarea, sistematizarea și furnizarea informațiilor privind starea comercială a firmei. El oferă periodic, în general, informații secundare, provenind din interiorul întreprinderii. Cu ajutorul acestor informații, responsabilul de marketing poate identifica anumite forțe și slăbiciuni, chiar oportunități și amenințări pentru firmă și poate realiza comparații între obiectivele propuse și rezultatele obținute. Acestea din urmă îi permit atât adoptarea unor măsuri corective, dacă este cazul, cât și realizarea unui control asupra activității desfășurate.

Principalele informații de acest gen provin din:

Sistemul de producție – durata procesului de fabricație, gradul de realizare a unei comenzi etc.

Sistemul de cercetare dezvoltare – rezultatele cercetărilor aplicative, posibilități de îmbunătățire a produselor, idei de produse noi etc.

Sistemul financiar–contabil – prețuri, bugete alocate acțiunilor publicitare și de promovare a vânzărilor, costuri, beneficii, stocuri, capacitate de plată etc.

Sistemul rapoartelor de vânzări – vânzările totale pe o anumită perioadă de timp, pe tipuri de clienți, pe categorii de produse, numărul vizitelor efectuate de fiecare reprezentant într-o lună, costurile aferente etc.

În același timp, acest sistem arhivează studiile și analizele din perioadele precedente, precum și cercetările anterioare privind clienții, concurenții, eficiența acțiunilor de marketing etc.

Cheia succesului sistemul informațional intern de marketing constă în crearea unui sistem de management și gestiune a bazelor de date prin care informațiile să fie sortate, sistematizate și stocate în rețele informatice, pentru a putea fi utilizate prompt și eficient în fundamentarea diferitelor decizii de marketing. Pentru a realiza ansamblul acestor sarcini, o importanță deosebită este atribuită introducerii în întreprindere a sistemelor groupware și adaptării sistemelor de schimb informatizat de date.

. Sistemul de inteligență marketing

(sistemul de supraveghere a mediului)

Dacă sistemul informațional intern își propune culegerea, prelucrarea, arhivarea și prezentarea informațiilor secundare privind activitatea din interiorul întreprinderii, sistemul de inteligență marketing își propune să colecteze ritmic informații, în general secundare, privind mediul comercial al firmei. În consecință, putem spune că sistemul de inteligență marketing reprezintă un ansamblu de tehnici și surse de informare utilizate de manageri pentru informarea lor curentă (zilnică) asupra evoluției micro și macromediul firmei.

În general, responsabilul de marketing poate obține informații din mediul extern al firmei:

În mod direct – în măsura în care se menține la curent cu noutățile și citește cărți, ziare, reviste profesionale, participă la saloane, expoziții, conferințe etc.

În mod indirect – prin contactele cu furnizorii, distribuitorii și vânzătorii

În mod ocazional și informal – pe măsură ce anumite informații, pe care nu le-a solicitat, ajung în posesia sa. Această ultimă posibilitate este extrem de riscantă, în măsura în care informația poate fi tardivă sau insuficient de detaliată, responsabilul nefiind în măsură să reacționeze în timp util.

În cazul în care responsabilul de marketing are nevoie de informații directe și precise despre o problemă concretă, specifică, el va face apel la o cercetare formală, bazată pe un plan și o metodologie prestabilită. Această cercetare orientată va fi concepută și realizată în cadrul cercetărilor de marketing.

Pentru a-și îmbunătății sistemul de inteligență marketing, o întreprindere poate lua mai multe măsuri, printre care:

Conectarea firmei la o rețea Internet

Instruirea și motivarea forței de vânzare în culegerea și transmiterea informațiilor către superiorii săi

Diversificarea surselor de informare

Colectarea informațiilor despre concurenți

Crearea unor centre de informare – documentare

. Sistemul suport pentru decizii de marketing

Tot mai multe organizații au început să utilizeze un sistem suport al deciziilor de marketing, care să îi ajute pe managerii lor de specialitate să ia decizii mai bune. John Little definește sistemul suport pentru decizii de marketing (SSDM) ca un ansamblu coordonat de date, sisteme, instrumente și metode, inclusiv sisteme software și hardware, cu ajutorul cărora o organizație culege și interpretează informații relevante de pe piață și din mediu, pe care apoi le transformă într-un fundament al acțiunii de marketing.

Acest sistem are două componente esențiale:

Banca statistică – un ansamblu organizat de metode și tehnici care permit interpretarea informațiilor cantitative despre întreprindere și mediul său. O asemenea bancă cuprinde atât instrumente statistice de bază, care permit calcularea mediilor și dispersiilor, cât și metode de analiză multidimensionale, ca de exemplu: regresie multiplă, analiza factorială

Banca de modele – o colecție organizată de modele concepute pentru a-l sprijini pe responsabilul de marketing să ia cele mai bune decizii.

În general, un model este o reprezentare simplificată a unui proces real sub forma unui ansamblu de variabile și a relațiilor care se stabilesc între ele. Modelele utilizate în marketing pot fi clasificate:

În funcție de obiectivul urmărit:

Modele descriptive (lanțurile Markov, șirul de așteptare etc.)

Modele de decizie (programare matematică, teoria jocurilor, arborele de decizie etc.)

În funcție de tehnica utilizată:

Modele verbale – descrierea principalelor relații între elementele sistemului studiat

Modele grafice (arborele de decizie, modelul drumului critic etc)

Modele matematice (modele liniare, statice, dinamice etc.)

SISTEMUL CERCETĂRILOR DE MARKETING

Managerii de marketing apelează deseori, pentru analiza probleme și ocazii precise, la studii de piață executate la cerere: sondaje de piață, teste de preferință față de un produs, prognoza vânzărilor la nivelul unei regiuni sau o evaluare a publicității. E treaba cercetătorului să vină cu concluzii pertinente legate de problema studiată. Vom defini cercetarea de marketing ca fiind activitatea sistematică de definire, de strângere, de analizare și de raportare a datelor și concluziilor relevante pentru o situație de marketing anume, cu care se confruntă firma.

. Rolul cercetărilor de marketing

Orice definiție a cercetărilor de marketing trebuie să ia in considerare rolul schimbător al cercetărilor în cadrul marketing-ului modern. Cercetarea de marketing face legătura dintre consumator, client și public cu responsabilul de marketing printr-un mediu de informare. Informațiile sunt utilizate pentru a distinge și a defini oportunitățile și amenințările sau problemele. Deasemenea, sunt utilizate pentru a crea, îmbunătăți și evalua acțiunile de marketing și să urmărească performanțele de marketing. Totodată, ajută la înțelegerea marketingului ca proces. Cercetarea de marketing cuprinde metode pentru culegerea de date, pentru analiza datelor culese și interpretarea lor și pentru comunicarea rezultatelor și a implicațiilor pe care acestea le au. Sunt luate în considerare experiențele anterioare, situația prezentă și perspectivele de viitor, astfel încât managerii de marketing să ia cele mai bune decizii.

Această definiție a cercetării de marketing subliniază rolul cercetării în toate fazele marketingului, asistând și orientând eforturile de marketing ale întreprinderii. O cercetare de marketing implică mai mult decât studii asupra unei probleme sau situații specifice, deoarece ajută mai ales la prevenirea unor probleme. O cercetare de marketing este importantă mai ales în cadrul sistemului suport pentru decizii de marketing (figura 2).

. Tipologia cercetărilor de marketing

În funcție de obiectivele și informațiile dorite a fi obținute, putem evidenția trei tipuri de cercetări de marketing:

Cercetări documentare

Cercetări cantitative

Cercetări calitative

Cercetări documentare

Numite și “desk research”, “cercetări de birou”, “analiza datelor secundare”, cercetările documentare constau în culegerea informațiilor existente, relative la problema ce se dorește a fi rezolvată. Deseori sunt utilizate în faza exploratorie a cercetărilor de marketing, pentru a descrie principalele componente ale mediului (pieței) și poziția întreprinderii față de acestea.

Mult timp, cercetările documentare au fost considerate ca fiind anexe, responsabilii de marketing având o preferință pentru studiile de teren, pentru anchete. Cu toate acestea, în ultimul timp asistăm la o veritabilă conștientizare a interesului de a realiza o cercetare documentară înainte de a ne angaja într-o anchetă – mult mai costisitoare in timp și bani.

Azi, cercetarea documentară este mult mai ușor de realizat decât în trecut. Dificultatea sa și caracterul fastidios îi confereau un caracter marginal în cadrul cercetărilor de marketing. Aceste lucruri nu mai sunt valabile azi, când majoritatea întreprinderilor s-au angajat într-o politică documentară automatizată, bazată îndeosebi pe informatică, rețele de calculatoare și Internet. Pentru utilizator, penetrarea și dezvoltarea noilor tehnologii în sectorul documentării, constituie o șansă, din mai multe puncte de vedere:

Poate consulta foarte repede cataloage, fișiere, publicații electronice

Poate face căutări tematice, utilizând cuvinte cheie și motoarele de căutare de pe Internet

Cercetarea poate fi realizată din birou, nefiind necesară deplasarea la biblioteci, centre de documentare

Poate consulta surse internaționale de informații

Cercetări cantitative

Cercetările cantitative au ca obiectiv descrierea cuantificată a comportamentelor unei populații față de problema studiată. Ele se bazează pe metode statistice (sondaje, teste de verificare a unor ipoteze etc.). pornind de la un eșantion reprezentativ al unei populații date, ele furnizează rezultate cifrate, care pot fi extrapolate la întreaga populație studiată. Indivizii care constituie eșantionul pot fi intervievați o singură dată (anchete punctuale) sau periodic (studii de panel).

Prima caracteristică a studiilor cantitative a reprezintă grija de reprezentativitate a rezultatelor: rezultatele obținute trebuie să poată fi extrapolate – cu o marjă de eroare calculată – la întreaga populație studiată. A doua preocupare rezidă în constituirea instrumentelor de măsură standardizate și ușor codificabile pentru a se preta prelucrărilor informatice. Aceasta conduce la realizarea unor chestionare structurate, care includ îndeosebi întrebări închise.

Dificultatea majoră constă în concilierea flexibilității, necesară acoperirii unei mari varietăți de situații și a rigidității instrumentului, prin minimizarea influenței anchetatorului sau analistului.

Cercetări calitative

Cercetările calitative au ca obiectiv analiza în profunzime a psihologiei actorilor de pe o anumită piață (consumatori, în special) și cuprind studiul motivațiilor și atitudinilor acestora. Spre deosebire de cercetările cantitative, care permit cunoașterea comportamentelor, cercetările calitative permit explicarea acestor comportamente. Altfel spus, ele evidențiază de ce un individ se comportă într-un anumit fel. Cercetările calitative mai sunt utilizate și în alte scopuri:

Pentru a propune idei de produse noi, de sloganuri publicitare

Pentru a observa comportamentele de cumpărare sau utilizate

Înainte cercetărilor cantitative, pentru a preciza tema cercetării și pentru evidențierea ipotezelor de lucru.

Abordarea calitativă are o natura exploratorie. Acest tip de abordare permite clarificarea și o mai bună înțelegere a unei probleme prin identificarea și recenzarea diferitelor sale comportamente.

Cercetarea calitativă încearcă să înțeleagă natura forțelor susceptibile să explice un comportament: motivații și frâne de cumpărare a unui produs sau a unei mărci. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor tehnici specifice acestui tip de cercetări, cum sunt: interviurile libere, reuniunile de grup, tehnicile proiective etc.

. Sfera cercetărilor de marketing

Printre domeniile de aplicare ale cercetărilor de marketing se află:

Piața – o cercetare în acest domeniu oferă informații asupra: structura, oferta, cererea, vânzările de pe piață, având ca scop determinarea părților de piață, cunoașterea vânzărilor actuale și viitoare, cunoașterea concurenților și a strategiilor lor.

Mediul – se obțin informații asupra micro și macromediului, în care întreprinderea își desfășoară activitatea.

Clientela – cercetarea poate urmări evidențierea motivațiilor și frânelor de cumpărare, a atitudinilor, comportamentului, profilului și structurii clientelei, încercând să descrie și să explice mecanismele de luare a deciziilor de cumpărare.

Produsul – se studiază caracteristicile, numele de marcă, imaginea, poziționarea produsului; obiectivele, în cazul unei asemenea cercetări, pot fi: găsirea unui nume de marcă și testarea lui, identificarea unei idei de produs nou și testarea acestuia, analiza compatibilității cuplului produs-piață

Prețul – studiile au ca obiectiv determinarea prețului de vânzare al unui produs, în funcție de costuri, cerere, concurență

Distribuția – studiile se referă la canalele de distribuție și la punctele de vânzare, furnizând informații pentru alegerea celor mai adecvate canale

Comunicațiile – studiile își propun analiza spoturile de comunicații, alegerea temelor publicitare, pretestarea mesajelor, influența lor asupra audienței etc.

. Realizarea unei cercetări de marketing

Orice organizație, care se confruntă cu nevoia obținerii de informații în vederea rezolvării unei probleme de marketing, poate alege – din punctul de vedere al responsabilității realizării studiului – dintre două posibilități:

Realizarea cercetării de către un institut specializat

Realizarea cercetării de către departamentul intern de marketing

Realizarea cercetării de către un institut specializat

Utilizarea acestei variante presupune alegerea institutului care va realiza cercetarea. Alegerea este făcută, de obicei, pe baza solicitării unor apeluri de oferte, organizate de solicitantul cercetării.

Avantajele recurgerii la această soluție sunt următoarele:

Abordare nouă și imparțială a problemei de cercetare

Mobilizarea unor competențe specifice

Economicitatea

Expertiza sectorială și/sau metodologică

Realizarea cercetării de către departamentul intern de marketing

În pofida numeroaselor și importantelor avantaje, pe care le prezintă soluția precedentă, existența unui serviciu intern de studii este destul de utilă. Recurgerea la această soluție, posibilă pentru întreprinderile care au în structura lor organizatorică cel puțin o celulă internă de marketing, prezintă cel puțin următoarele avantaje:

Mai buna alegere a partenerilor

Capacitatea de negociere cu instituțiile de cercetare

Utilizarea rezultatelor

Cunoașterea mediului

. Procesul cercetării de marketing

Indiferent de tipul de cercetare pe care dorim să o realizăm, este necesară parcurgerea unei succesiuni de etape, de activități care contribuie la atingerea scopului cercetării.

Realizarea unei cercetări de marketing presupune investiții, în timp și bani, deosebit de importante și, din acest motiv, conceperea și punerea în operă necesită o atenție deosebită. O cercetare bine condusă se articulează în jurul următoarelor șase etape:

Fiecare dintre aceste etape va fi prezentată în capitolul următor.

ETAPELE CERCETĂRII DE MARKETING

. Definirea problemei și a obiectivelor cercetării

Definirea problemei de cercetare este o etapă fundamentală, de ea depinzând atât decizia de a realiza sau nu cercetarea, cât și amploarea procesului în care ne angajăm.

În general, putem spune că într-o cercetare de marketing participă trei tipuri de parteneri:

Solicitantul cercetării – un manager sau un cadru dintr-o organizație, care la rândul său poate fi: o întreprindere, administrație, colectivitate teritorială, asociație, sindicat etc.

Realizatorul cercetării – numit și cercetător și/sau responsabilul cercetării – este membru al organizației solicitante sau aparține unei societăți/agenții de cercetare. Expertul tehnic, arhitect (concepe planul cercetării) și conducător al activității (supervizează fiecare etapă de realizare a cercetării)

Utilizatorul – ar putea fi managerii sau cadrele care au formulat solicitarea inițială, dar și clienții sau membrii organizației

O problemă apare atunci când un manager trebuie să ia o decizie în condiții de incertitudine. Incertitudinea există atunci când managerul dispune de mai multe soluții/răspunsuri fără a-l putea determina pe cel mai bun. Ori, valoarea adăugată a unei cercetări de marketing constă în reducerea incertitudinii decidentului, prin obținerea și difuzarea informațiilor utilizabile pentru rezolvarea unei probleme specifice. Informațiile obținute permit evaluarea riscurilor asociate fiecărei soluții.

Conform acestei perspective, unul din criteriile de apreciere a eficacității unei cercetări de marketing, rezidă în capacitatea sa de a orienta managerul înspre deciziile bune.

În cazul în care, problema de rezolvat atinge un prag critic, adică decidentul conștientizează că o alegere greșită va avea consecințe (financiare, comerciale, organizaționale) nefaste și durabile, cercetarea se impune ca o soluție posibilă pentru ieșirea din impas.

. Elaborarea planului de cercetare

Planul cercetării este un document scris, care orientează realizarea cercetării de marketing. În general, un asemenea plan are următoarele rubrici:

Prezentarea concisă a problemei de cercetare

Lista informațiilor dorite a fi obținute

Calendarul de realizare a cercetării

Sursele de informații

Planul de eșantionare

Metodele și tehnicile de culegere a datelor

Instrumentele de cercetare

Mijloacele de contact (de comunicație)

Prezentarea concisă a problemei de cercetare

Pe baza demersurilor realizate în prima etapă a unei cercetări de marketing, planul începe cu o prezentare succintă a problemei de cercetare, cea care orientează întreaga metodologie a studiului.

Lista informațiilor dorite a fi obținute

În strânsă legătură cu definirea problemei de cercetare, a doua rubrică a planului de cercetare cuprinde totalitatea informațiilor dorite a fi obținute. Această listă este de o importanță primordială, deoarece ea orientează stabilirea surselor de informații, stabilirea metodelor și instrumentelor de culegere a datelor și conceperea/stabilirea metodelor și tehnicilor de analiză și interpretare a datelor culese. În figura 4 este descris procesul de definire a informației căutate.

3.3.3 Calendarul de realizare a cercetării

Calendarul de realizare a cercetării reprezintă periodizarea exactă a diferitelor sarcini, ce trebuie realizate pentru a asigura derularea normală a cercetării. Termenul mediu de realizare a unei cercetări cantitative sau calitative este sensibil apropiat. În schimb, factorul primordial în constituie gradul de standardizare al studiului. În această fază de proiectare a cercetării, realizatorul trebuie să țină seama concomitent de o multitudine de factori, care influențează derularea normală a studiului:

Bugetul alocat cercetării

Intervalul de timp maxim, în care informațiile trebuie să fie oferite solicitantului

Resursele umane disponibile

3.3.4 Stabilirea surselor de informații

În unele situații, întreprinderea poate rezolva problema cercetată pe baza unei cercetări de birou, făcând apel la sursele de informații secundare interne sau externe. În aceste cazuri, ea va economisi timp și bani, în raport cu utilizarea surselor primare.

Deasemenea, cercetarea de birou (a surselor secundare) poate constitui preambulul unei cercetări de teren, ea permițând mai buna caracterizare și înțelegere a problemei sau pieței studiate. Cu toate acestea, utilizarea informațiilor secundare trebuie să fie acompaniată de o verificare atentă a exactității și validității lor în raport cu problema actuală. Pentru verificarea relevanței informațiilor secundare, este recomandabilă consultarea unor surse diferite, în vederea confirmării (sau nu) a acestora.

Dacă întreprinderea nu găsește răspuns la problema studiată utilizând sursele secundare, va trebui să colecteze direct informații primare, din rândul consumatorilor, intermediarilor, reprezentanților, concurenților sau din orice altă sursă adecvată.

3.3.5 Planul de eșantionare

În momentul în care stabilea problema cercetării, responsabilul acesteia a reflectat deja și asupra populației pe care o va studia, deoarece aceasta decurge din obiectivul cercetării. Orice decizie luată în materie de eșantionare are un impact major asupra validității concluziilor și asupra costului cercetării. Sondajele sunt de o mare eficacitate, deoarece putem obține informații precise despre populații extrem de mari, utilizând eșantioane de mărimi relativ modeste.

Planul de eșantionare constituie o rubrică a planului cercetării de marketing, principalele probleme la care acesta trebuie să ofere soluții fiind:

Stabilirea universului statistic analizat și a unității observate (de sondaj)

Alegerea metodei de construire a eșantionului (de eșantionare)

Stabilirea mărimii eșantionului

Universul anchetei (populația mamă, populația studiată) corespunde populației care ne va furniza indivizii eșantionului intervievat. Determinarea universului cercetat depinde de: – subiectul anchetei

ipotezele de lucru

posibilitatea de a contacta elementele sale constitutive

Baza de sondaj reprezintă, din punct de vedere teoretic, o listă exhaustivă a indivizilor care compun populația mamă. În practică, această listă este imperfectă, adică nu acoperă integral populația studiată; în unele situații s-ar putea chiar ca această listă să nu existe (este cazul particular al consumatorilor unui anumit produs). Existența acestei liste condiționează în mare măsură alegerea metodei de sondaj.

Baza de sondaj va constitui fundamentul extragerii unui eșantion ai cărui indivizi (unitatea de sondaj) vor fi supuși cercetării.

Metodele de constituire a eșantionului au ca obiectiv selecționarea unui eșantion care să asigure cea mai bună precizie a rezultatelor la costul cel mai mic (termenul de precizie se referă la eroarea de eșantionare, adică eroarea datorată faptului că rezultatele sunt calculate doar asupra unui subansamblu al populației).

Pentru a determina compoziția eșantionului există două mari categorii de metode de sondaj:

Metode probabiliste (aleatoare) – regula esențială a acestor metode este următoarea: ”toate elementele universului studiat trebuie să aibă șanse de a figura în eșantion”. Variante de metode probabiliste:

Sondajul aleator simplu

Extragerea sistematică

Tabele cu numere întâmplătoare

Sondajul “în grupe”

Sondajul areolar

Sondajul în mai multe grade

Sondajul stratificat

Sondajul stratificat proporțional

Sondajul stratificat ne-proporțional

Metode empirice (non-probabiliste sau prin alegere rațională) – conform acestora, eșantionul rezultă dintr-o” alegere rațională”, care vizează obținerea unui eșantion care să semene cu populația din care a fost extras. Variante de metode empirice:

Metoda cotelor

Metode itinerariilor

Eșantionarea “pe loc”

Voluntariatul

Eșantionarea bazată pe raționamentul anchetatorilor

Eșantionarea în “bulgăre de zăpadă”

Eșantionarea prin conveniență

3.3.6 Metode de culegere a datelor

1) Observarea este o metodă foarte utilizată în științele sociale și se definește ca fiind înregistrarea precisă și sistematică a activităților realizate de indivizi aflați în situații normale. Ea este particular adaptată situațiilor în care ne interesează acțiunile propriu-zise, dinamica lor și interacțiunile dintre indivizi, într-o anumită situație. Poate fi utilizată fie în cadrul unui studiu explorator, dacă obiectivul este explorarea sau înțelegerea comportamentului, fie în cadrul unei cercetări descriptive cantitative.

2) Metoda tabelelor de informare vizează reconstruirea procesului de gândire și prelucrare a informației în cazul unei decizii simulate. Ea constă în prezentarea unui tabel cu două intrări, care pe linii conține alternativele (produse sau categorii de produse), iar pe coloane, atributele sau caracteristicile acestora.

3) Experimentul reprezintă acea metodă de cercetare prin care variația uneia sau mai multor variabile explicative (independente) este controlată sau manipulată de cercetător, după care se măsoară efectul acesteia (ora) asupra variabilei (variabilelor) dependente.

4) Metode pseudo-experimentale sunt metode în care tratamentele nu sunt alocate aleator unităților experimentale. Printre principalele planuri posibile, putem cita următoarele:

– un grup, observat ante- și post-tratament

– două grupuri -din care un grup control- observate post-tratament

– două grupuri –din care un grup control- observate ante- și post-tratament

5) Metodele nedirective pleacă de la principiul conform căruia comportamentul individului este influențat de factori pe care acesta nu îi conștientizează și/sau nu vrea să îi menționeze direct, datorită acțiunii mecanismelor de apărare.

Studiile bazate pe aceste metode sunt:

Interviurile individuale libere (nedirective)

Interviurile individuale semidirective

Reuniunile (interviurile) de grup (Focus group)

Teste proiective

6) Ancheta poate furniza informații asupra caracteristicilor socio-economice, asupra atitudinilor, motivațiilor, opiniilor, intențiilor și comportamentelor, deci poate fi utilizată atât în cercetările calitative, cât și în cele cantitative.

Realizarea unei anchete presupune stabilirea instrumentelor de cercetare, a planului de eșantionare și a mijloacelor de contact. Deasemenea, culegerea informațiilor trebuie să fie suficient de structurată sau standardizată, pentru a facilita operațiunile de prelucrare și analiză; eșantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a permite validarea statistică a rezultatelor și pentru a putea extrapola rezultatele obținute la întreaga populație studiată.

Indivizii care constituie eșantionul vor putea fi intervievați o singură dată (anchete punctuale) sau periodic (panel).

3.3.7 Instrumente de cercetare

În cadrul acestei rubrici din planul de cercetare, trebuie să alegem sau să concepem un instrument fiabil pentru a culege datele de care avem nevoie. În practică, cele mai utilizate instrumente sunt: chestionarul și dispozitivele de înregistrare.

Cercetările de marketing pot face apel la o serie de instrumente care furnizează îndeosebi, dar nu exclusiv, informații calitative deosebit de interesante și utile. Atunci când dorim să măsurăm reacțiile afective declanșate de un stimul (produs, nume de marcă, ambalaj, publicitate etc.) putem înregistra manifestările fizice care acompaniază orice reacție emoțională. Pe de o parte, individul nu este conștient de aceste manifestări, deci nu le poate descrie, iar pe de altă parte, ele nu sunt observabile cu ochiul liber.

În acest scop pot fi folosite următoarele dispozitive:

Galvanometrul

Camerele oculare

Audiometrul

Scanner-ul de la casele de plată

Aparate care permit înregistrarea undelor electrice ale creierului

Aparate care măsoară intensitatea vocii

3.3.8 Mijloacele de contact

De o mare importanță pentru calitatea informațiilor colectate pe teren, alegerea mijloacelor de contact se bazează pe mai multe criterii, care pot fi contradictorii, ceea ce determină caracterul complex al acestei decizii:

Obiectivele studiului

Natura populației de studiat

Mărimea eșantionului

Dispersia geografică a indivizilor care compun eșantionul

Metoda de eșantionare

Complexitatea informațiilor ce trebuie colectate

Bugetul alocat

Termenul acordat pentru realizarea

Personalul și echipamentele informatice disponibile.

Deoarece nici un mijloc de contact nu este ideal, cercetătorul va decide pe baza unei analize de tip avantaje/dezavantaje.

Pentru culegerea efectivă a informațiilor în cazul unei anchete, se recurge la trei mijloace de comunicație (contact):

Ancheta “față în față”

Ancheta prin corespondență

Ancheta prin telefon

Pe lângă acestea, mai putem menționa alte două moduri intermediare de comunicație:

Ancheta autoadministrată

Ancheta prin calculator

3.4. Prezentarea rezultatelor

Rezultatele cercetării de marketing sunt regrupate într-un suport scris, numit raportul cercetării. Acesta este redactat de către cercetător și este înmânat solicitantului: client extern sau departament intern din întreprindere.

Raportul final al cercetării reprezintă legătura dintre cercetarea propriu-zisă și acțiunile care vor decurge din rezultatele acesteia. Raportul cercetării poate fi considerat ca fiind un produs ce trebuie vândut și deci va prezenta următoarele cinci caracteristici:

Corespunde satisfacerii unei nevoi

Se adresează unor utilizatori preciși

Trebuie condiționat în mod adecvat

Trebuie să facă obiectul unei acțiuni de comunicație

Trebuie distribuit corect

Uzual, raportul de cercetare cuprinde șapte rubrici:

Sumar

Rezumat

Introducere

Metodologie

Analiza rezultatelor

Concluzii

Anexe

CHESTIONARUL

Un chestionar este un instrument de culegere a datelor. El se compune dintr-un ansamblu de întrebări, dar poate conține și grafice, fotografii, desene, planuri tec. Este instrumentul cel mai utilizat în cercetările de marketing, fiind deosebit de flexibil, putând încorpora o mare varietate de întrebări.

. Redactarea chestionarului

Redactarea întrebărilor necesită abordarea următoarelor aspecte: conținutul întrebărilor, forma întrebărilor, formularea întrebărilor.

Conținutul întrebărilor – întrebările trebuie să fie pertinente, adică să răspundă problemelor utilizatorului, în vederea luării deciziilor. Ele trebuie să permită culegerea informațiilor necesare pentru a răspunde scopurilor cercetării. Cercetătorul nu trebuie să facă o simplă listă a întrebărilor pe care și le pune, ci să transforme ipotezele de lucru în instrumente de măsură aplicabile eșantionului, iar pentru a reuși acest lucru, lista informațiilor dorite a fi obținute reprezintă un bun punct de plecare. Acest demers îi permite cercetătorului să nu uite nici o informație importantă, pe de o parte și să evite întrebările inutile, pe de altă parte.

Odată ce conținutul întrebărilor a fost identificat, cercetătorul va trece la determinarea tipurilor de întrebări:

După tipul informației dorite a fi obținută:

Întrebări de cunoaștere – dorim să aflăm dacă intervievații cunosc o anumită marcă, au memorat un mesaj publicitar etc.

Întrebări factuale de comportament – obținem informații legate de cumpărarea, utilizarea anumitor produse, informații relative la obișnuințe etc.

Întrebări de identificare – permit caracterizarea indivizilor intervievați

Întrebări relative la intențiile consumatorilor – intenții de cumpărare etc.

Întrebări de opinie și de aptitudini – permit măsurarea sensului și intensității atitudinilor față de un produs, o marcă, un comportament etc.

După tipul întrebărilor:

Întrebări deschise – persoana intervievată are libertate totală de alegere în ceea ce privește forma și amploarea răspunsurilor. Aceste întrebări pot favoriza răspunsurile spontane, neașteptate și ample, creând premisele obținerii unor informații deosebit de bogate.

Întrebări deschise precodificate – întrebarea este pusă de anchetator sub formă deschisă, însă el dispune de o listă care îi permite să codifice imediat răspunsul, încercuind căsuța corespunzătoare. În acest caz, este necesar ca lista răspunsurilor să conțină și rubrica ”altele”, pentru a înregistra pe larg răspunsurile care nu figurează explicit în listă

Întrebările închise – persoana intervievată trebuie să își aleagă răspunsul dintr-un număr limitat de răspunsuri predeterminate de către cercetător

. Dinamica întrebărilor

Un chestionar nu este o simplă serie de întrebări. El este un instrument care trebuie constituit logic și coerent, acordând atenție atât facilității de utilizare, cât și trezirii și menținerii interesului persoanei intervievate. În aceste domenii, ordinea întrebărilor (dinamica chestionarului) joacă un rol esențial, însă nu există o metodă sistematică pentru a determina succesiunea întrebărilor într-un chestionar.

Recomandările care pot fi făcute sunt aplicabile îndeosebi chestionarelor interactive (administrate față în față sau prin telefon).

Principalele reguli care trebuie respectate sunt:

Dacă dorim să intervievăm o anumită categorie precisă de persoane, la începutul chestionarului vom plasa o întrebare (sau mai multe) filtru. Vom putea astfel să alegem indivizii care corespund țintei dorite a studiului

Progresivitatea întrebărilor (“tehnica pâlniei”) – conform acestei tehnici, chestionarul începe cu întrebări generale (relativ neutre și simple), iar pe parcurs vom aborda progresiv, întrebări din ce în ce mai precise și mai dificile.

Planul chestionarului – chestionarul interactiv formalizează un proces psihologic, a cărui derulare este reflectată și logică. Chestionarul trebuie constituit pornind de la un plan care cuprinde temele care vor fi abordate și întrebările relative la acestea

Întrebările filtru – pot fi utilizate în mai multe scopuri:

Pot fi întrebări introductive, care determină dacă persoana corespunde sau nu țintei studiului

Pentru a sări peste un grup de întrebări, în cazul în care o condiție este verificată

Întrebările filtru pot fi folosite pentru a verifica validitatea, fiabilitatea răspunsurilor oferite de intervievați, permițând eliminarea din prelucrare a răspunsurilor fanteziste.

Întrebările de identificare (de segmentare) – sunt plasate, în general, la sfârșitul chestionarului; ele permit descrierea individului (după criterii socio-economice, sex, vârstă, profesie, venit tec.) sau a întreprinderii (cifra de afaceri, numărul salariaților, situare geografică etc.)

Durata administrării chestionarului este foarte variabilă (între 5 minute-2 ore), depinzând de tipul publicului, de subiect, de locul de desfășurare a anchetei, de calitatea operatorilor de anchetă și de modul de culegere ales.

Pașii ce trebuie parcurși în proiectarea unui chestionar sunt sintetizați în figura 5.

Ce se face și ce NU se face în proiectarea unui chestionar

Asigurați-vă că întrebările nu sunt tendențioase. Nu-l conduceți pe subiect către un anumit răspuns.

Faceți întrebările cât mai simple posibile. Întrebările care exprimă mai multe idei sau conțin două interogații într-una singură îi derutează pe subiecți.

Formulați întrebări cu referiri concrete. Uneori, e bine sa adăugați indici pentru rememorare. Specificarea perioadelor de timp la care vă referiți e o bună practică.

Evitați expresiile de jargon și prescurtările. Jargonul profesional, acrominele și inițialele care nu țin de limbajul uzual trebuie evitate.

Feriți-vă de cuvintele prețioase sau rar întâlnite. Nu folosiți decât cuvinte care fac parte din limbajul uzual.

Evitați termenii cu semnificație ambiguă. Sintagme cum ar fi “de obicei” sau ”în mod frecvent” nu înseamnă nimic concret.

Evitați exprimările negative. E mai bine să spuneți “Folosiți vreodată…?” decât “Nu folosiți niciodată…?”

Evitați întrebările ipotetice. E greu de răspuns la întrebări despre situații imaginare, iar răspunsurilor nu li se poate da absolută crezare.

Nu folosiți cuvinte care pot fi confundate cu altele, pronunțate aproape la fel. Această regulă devine foarte importantă atunci când interviul se realizează prin telefon.

Depersonalizați întrebările delicate, apelând la intervale de răspuns. Pentru întrebările care le cer oamenilor să-și declare vârsta sau le cer firmelor să-și declare cifra de afaceri, cel mai bine e să se ofere o plajă de valori pentru răspuns.

Asigura-ți-vă că răspunsurile fixe nu se suprapun. Categoriile utilizate în întrebările cu răspunsuri fixe trebuie să fie succesive și să nu aibă elemente comune.

Pentru întrebările cu răspunsuri fixe, adăugați și categoria ”altele”. Răspunsurile precodificate trebuie să se prevadă întotdeauna și posibilitatea unui alt răspuns decât cele prezentate.

CARACTERISTICILE UNEI BUNE

CERCETĂRI DE MARKETING

În cartea sa, ”Managementul marketingului”, Philip Kotler este de părere că o bună cercetare de marketing se caracterizează prin:

Metodă științifică

Cercetarea de marketing eficace utilizează principiile metodei științifice: observare atentă, formulare a ipotezelor, predicție și testare.

Creativitate în cercetare

În varianta sa optimă, cercetarea de marketing creează modalități inovatoare de rezolvare a unei probleme.

Metode multiple

Bunii cercetători de marketing se feresc să se bazeze pe o singură metodă. Deasemenea, recunosc că este recomandabil să se utilizeze două sau trei metode, pentru a spori credibilitatea rezultatelor.

Interdependența modelelor și datelor

Bunii cercetători de marketing știu că datele sunt interpretate pe baza unor modele fundamentale, de care depinde tipul informațiilor căutate.

Valoarea și costul informațiilor

Bunii cercetători de marketing se preocupă de estimarea valorii informațiilor în comparație cu costurile. De regulă, costurile sunt ușor de calculat, dar valoarea cercetării se cuantifică mai greu, fiindcă depinde de credibilitatea și de validitatea concluziilor, precum și de voința echipei manageriale de a accepta aceste concluzii și de a acționa pe baza lor.

Scepticism constructiv

Bunii cercetători de marketing manifestă un scepticism constructiv în fața ipotezelor superficiale, pe care la fac uneori managerii cu privire la funcționarea pieței – caută să evite de la bun început problemele pe care le provoacă “miturile de marketing”.

Marketing etic

O bună cercetare de marketing este atât în folosul companiei care o finanțează, cât și al clienților lor. Utilizarea abuzivă a cercetării de marketing poate să îi prejudicieze sau să-i deranjeze pe consumatori, amplificând resentimente față de ceea ce ei consideră a fi o încălcare a intimității lor sau o insistență comercială exagerată.

6. STUDIU DE CAZ

Sticle goale de suc si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si incaltaminte rupta, fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hartie, jucarii rupte, crengi si iar plastic, hartie si mizerii de tot felul, se astern strat dupa strat, in muntii de gunoaie din ce in ce mai inalti.

Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi in magazine au provocat totodata si o crestere ingrijoratoare a cantitatii de deseuri menajere.Daca cineva ar avea curozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.Cu aceasta problema s-au confruntat si tari ca Germania si Anglia, care au consumat apoi multa energie si multi bani pentru ao rezolva.Deoarece nivelul de trai in Romania este mai scazut decat la ei, s-ar putea afirma ca inca nu i-am ajuns din urma privind volumul deseurilor.Tinand cont si de faptul ca la ei campanile de reducere a cantitatii de resturi menajere este inca la inceput si ca la noi se incearca deja constientizarea populatiei privind aceasta problema, avem sansa de a ne “trezi” inainte de a fi total inecati de gunoaie.

Mai mult decat atat, lunile si anii urmatori vor aduce noi cheltuieli pentru familiile noastre, si este vorba de cheltuieli mari.Costurile pentru salubritate vor suferi o crestere importanta odata cu obligativitatea ca deseurile sa fie depozitate numai in rampe ecologice a caror intretinere necesita investitii financiare deosebite.Fiecaruia dintre noi ii va fi stabilit un pret pentru serviciul de salubritate in functie de cantitatea de gunoi predata. Totusi, exista o rezolvare convenabila pentru aceasta problema: daca vom fi mai atenti la ce aruncam, si vom produce gunoi mai putin, vom plati mai putin.

Se pune intrebarea daca populatia brasoveana este constienta de poluarea datorata gunoaielor menajere, daca brasovenii sunt dispusi sa faca ceva in privinta acestui lucru.

Pentru a raspunde acestei intrebari si altora de genul acesta si pentru ca pe zi ce trece gunoiul menajer devine o problema din ce in ce mai importanta pentru societatea in care traim, ne-am propus in aceasta lucrare sa studiem atitudinile, opiniile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.

6.1 Ipotezele si obiectivele cercetarii

6.1.1 Ipotezele cercetarii

Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmeaza a fi cercetate. Odata fixate aceste ipoteze putem transpune problema de marketing in obiective ale cercetarii.

Majoritatea brasovenilor considera problema sortarii gunoiul menajer foarte importanta, in cadrul unei societati.

Doar o parte din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

O parte a populatiei brasovene nu cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

Majoritatea populatiei Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

Majoritatea populatiei brasovene nu stie ca peste putin timp sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.

In Brasov exista persoane care considera ca nu au nici o obligatie individuala legata de sortarea gunoiului menajer.

6.1.2 Ipotezele statistice

H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.

H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.

H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

6.1.3 Obiectivele cercetarii

6.2 Consideratii privind aspectele calitative ale investigatiei

6.2.1 Tipuri de investigatii calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasa

Cercetarea exploratorie reprezinta un studiu initial, cu nivele diferite de complexitate, menit sa clarifice, sa defineasca si sa identifice aspectele de baza ale unei probleme sau unei oportunitati de marketing.

Modelele de investigatii calitative posibile pentru tema “Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer” sunt :

Anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti

Utilizarea datelor secundare

Studiile pilot

Anchetele exploratori in randul potentialilor subiecti

Putem folosi “anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti care-si sorteaza gunoiul menajer”. Cu ajutorul acestora s-ar obtine date primare calitative referitoare la opiniile, atitudinile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.Pentru aceasta se poate utiliza un chestionar care sa raspunda la aceste obiective ale cercetarii, datele respective urmand a fi culese de la un esantion de marime si reprezentativitate rezonabile.

Utilizarea datelor secundare

Aceasta reprezinta o alta metoda operativa si economica de a obtine informatii utile menite sa clarifice diferite aspecte privind problema sortarii gunoiului menajer.Aceste informatii pot fi gasite in diferite reviste si carti, in publicatii, rapoarte, comunicari stiintifice etc.

Utilizarea studiilor pilot

Se pot alege pentru tema de cercetare aleasa si studiile pilot, care sunt tehnici de cercetare exploratorie care presupun cercetari de teren, pe scara redusa, folosind esantioane de mici dimensiuni.Ele sunt generatoare de date primare, utilizate, in special, pentru analize calitative.Studiile pilot au la baza atat tehnici de comunicare directe, nestructurate, cat si tehnici indirecte, denumite tehnici proiective.In cadrul tehnicilor de comunicare directe, nestructurate, sau semistructurate se includ:

a) ”discutiile neformale” – presupun obtinerea de catre cercetator a unor informatii utile despre sortarea gunoiului menajer, din discutii purtate cu prieteni, colegi, vecini.

b) “metoda interviului de profunzime” – reprezinta o conversatie, un dialog, o comunicare nondirectiva care presupune formularea de catre cercetator a unui numar mare de intrebari care au rolul de a afla de la subiect, in detaliu, credintele si simtamintele sale in legatura cu tot ce se leaga de sortarea gunoiului menajer, cu scopul de a descoperi motivele de baza ale comportamentului sau.

c) “metoda intreviului (orientat) de grup (sau focus group)” – presupune o discutie ampla cu un grup, relative omogen, compus din 6 – 10 persoane.E o forma de investigare semistructurata bazata pe un ghid si pe prestatia unui moderator.Durata de desfasurare: o jumatate de zi sau 3 -4 ore.Este necesar un spatiu special amenajat cu circuite audio-video.De regula participa si un observator.

6.2.2 Exemplificare concreta a unei metode de analiza calitativa avand in vedere tema aleasa.

Am ales pentru exemplificare interviul de profunzime semistructurat.

Obiective propuse:

Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi sorteaza gunoiul menajer

Aflarea motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer (unde este cazul)

Identificarea materialelor din gunoiul menajer care sunt sortate cel mai des

Identificarea materialelor din gunoiul menajer considerate cele mai poluante

Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi valorifica gunoiul menajer

Identificarea materialelor din gunoiul menajer care au fost cel mai mult valorificate (daca este cazul)

Ghid de abordare:

discutie despre sortarea gunoiului menajer

relatare a ultimei dati cand subiectul si-a sortat gunoiul menajer

relatare a motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer

discutie despre poluarea cu gunoaie menajere

discutie despre valorificare gunoiului menajer

relatare a ultimei dati cand subiectul si-a valorificat gunoiul menajer

Temele vor fi aduse in discutie doar in cazul in care subiectul nu le abordeaza in cadrul expunerii sale spontane, sau nu le aprofundeaza.

Marimea esantionului va fi de talie redusa si se va constitui din 10 persoane cu varsta peste 18 ani, care au un venit lunar permanent si indeplinesc conditiile necesare obtinerii unui credit, pentru o anumita perioada de timp. Cinci persoane vor fi selectate dintr-o zona “A” a Brasovului, iar celelalte cinci persoane dintr-o zona “B” a Brasovului. Aceste persoane vor fi alese aleator indiferent de sex.

Esantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic.

Modul de desfasurare a interviului

Interviurile se vor desfasura pe strada, iar fiecare interviu va dura 5 –10 minute. Fiecare interviu ( dialog ) va fi inregistrat pe banda, retranscris, iar la sfarsit se va analiza continutul.

6.3 Proiectarea cercetarii

6.3.1 Tipul cercetarii si metoda de obtinere a datelor primare

Cercetarea de marketing reprezinta un proces sistematic si obiectiv, generator de informatii necesare adoptarii deciziilor de marketing .El presupune culegerea, investigarea si analiza informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizatiilor, oamenilor, locurilor si ideilor.Astfel cercetarii de marketing îi revine rolul de a identifica si evalua oportunitatile de marketing, de a analiza si alege pietele-obiectiv, de a fundamenta planificarea si realizarea mix-ului de marketing.

Aceasta cercetare de marketing isi propune studierea ,,atitudinilor, opiniilor si intentiilor populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”. Din punctul de vedere al orientarii activitatii de cercetare, aceasta cercetare de marketing este o cercetare aplicativa de tip descriptiv care are in vedere activitatea de sortare a gunoiului menajer.

Aceasta cercetare urmareste sa obtina informatii despre activitatea de sortare a gunoiului menajer: care este procentul de populatie la nivelul orasului Brasov care isi sorteaza gunoiul menajer; cati cunosc ca gunoiul menajer poate fi valorificat; cati sunt constienti de poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer si multe altele. La nivelul orasului Brasov dorim sa cunoastem ce segmente de populatie isi sorteaza gunoiul menajer si masura in care veniturile, ocupatia si virsta influenteaza aceasta activitate.

Procesul obtinerii datelor primare are un caracter complex si se desfasoara in timp. Cea mai utilizata metoda de obtinere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmaresc sa descrie comportamentul, sa cunoasca motivele care stau la baza unor actiuni de marketing, sa afle opiniile si preferintele consumatorilor. Anchetele presupun existenta unui chestionar si a unui esantion reprezentativ pentru populatia avuta in vedere in cadrul cercetarii.

Pentru elaborarea acestei lucrari s-au folosit anchetele ,,fata in fata” pentru a se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In acest sens operatorul a putut clarifica o serie de intrebari cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari privind aspectele avute in vedere, obtinindu-se astfel raspunsuri corecte.

6.3.2 Considerații privind elaborarea chestionarului

6.3.2.1. Tipuri de întrebari utilizate

Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanță pentru orice cercetare de marketing bazată pe o anchetă prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determină rezultatele cercetării.

Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetării și conține 30 de intrebări. Predomină întrebările închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situația de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse, răspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea și interpretarea datelor obținute se simplifică. Chestionarul conține atata întrebări cu alegere unică cat și întrebari cu alegere multiplă .

Dintre întrebările închise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21.

În cadrul chestionarului, întrebările 1, 5, 9, 11, 16 sunt întrebări filtru și întrebările 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare.

Pentru formulare întrebărilor s-au ales cuvinte simple, ușor de înțeles, evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Formularea întrebărilor s-a făcut intr-o manieră directă pentru a ușura răspunsurile subiecților și pentru a evita anumite interpretări greșite.

6.3.2.2. Ordinea de aranjare a întrebărilor

Chestionarul are o anumită dinamică, o anumită ordine de dispunere a întrebărilor.

Ordinea de aranjare a întrebărilor în cadrul chestionarului este foarte importantă, deoarece ea influențează decizia subiecților de a participa la desfășurarea anchetei și de a răspunde la toate întrebările.

Chestionarul incepe cu întrebări simple, întrebări generale, urmează apoi întrebările care ating direct problematica cercetării și care intercalează întrebările mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întrebări mai ușoare.

La sfârșitul chestionarului au fost plasate întrebări de caracterizare a subiecților, care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii precum: vârsta, nivelul de educatie, ocupatia, venitul, sexul.

6.3.2.3. Tipuri de scale utilizate pentru fiecare întrebare

Alegerea tipului de scală folosită in acest chestionar a fost infliențată de modul de cunoaștere de către subiecți a problemei supusă cercetării.

Pentru întrebările cuprinse în acest chestionar am utilizat următoarele tipuri de scale:

Scale nominale pentru întrebările: 2; 6; 8; 10;12; 15; 18; 19; 26; 27; 28; 29;30.

Scale nominale dihotomice: 1; 5; 9; 11; 16; 21.

Scale ordinale: – 14.

– diferențială semantică: 3; 7; 17; 22.

– Stapel: 20

– Likert: 24

Scală interval: 4; 13; 23; 25.

6.3.3 Considerații metodologice privind eșantionarea

6.3.3.1 Populația cercetată și mărimea acesteia

Foarte importantă pentru determinarea eșantionului este stabilirea corectă a populației statistice asupra căreia se va realiza cercetarea, dacă eșantionul se dorește a fi reprezentativ.

Ținând cont de faptul că pe cei care-și sortează gunoiul menajer nu-i putem categorisi ca fiind doar bărbați sau ca fiind numai persoane tinere, vom spune că populația cercetată va fi populația întregului Brașov in vârstă de peste 18 ani. Mărimea acesteia este de aprozimativ 300.000 locuitori.

In definirea populației am avut grijă să evităm fie tendința de a alege o populație nejustificat de mare, fie tendința de a alege o populație nejustificat de restrânsă.

Din această populație cadru va fi ales un eșantion de la care vom obține informațiile primare.

6.3.3.2. Stabilirea marimii esantionului

Pentru determinatea mărimii eșantionului în cazul unei eșantionări aleatoare, am considerat atât nivelul de prezicere al estimării (eroarea admisă) cât și intervalul de încredere.

Am avut în vedere un nivel al erorii admise de ±3%, pentru un nivel de încredere de 95% căruia, conform tabelului distribuției z, îi corespunde valoarea 1,96.

Deoarece nu beneficiez de informații anterioare despre p (procentul celor care au răspuns “Da”), acesta va fi de 50%.

Mărimea eșantionului va fi:

unde Z2- pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere

p- estimarea procentului în caz de succes

q- estimarea procentului în caz de insucces

E- nivelul erorii admise

Astfel:

Din motive financiare cercetarea reala se va efectua pe un esantion de 50 de persoane.

Eroarea va fi de:

6.3.3.3 Alegerea unității de observare, de eșantionare și de analiză

Unitatea de eșantionare este reprezentata de un element sau un grup de elemente ce pot fi selectate pentru a forma eșantionul. Am ales ca unitate de eșantionare, individul (persoana).De la unitățile eșantionului se obțin informații pe baza cărora se vor trage concluziile valabile pentru întreaga populație avută în vedere.

6.3.3.4 Alegerea metodei de eșantionare

Pentru tema aleasa, “Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”, metoda de esantionare potrivita este esantionarea in trepte.

Esantionarea in trepte presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte. O prima treapta pentru prezentul studiu o constituie selectarea cartierelor din orasul Brasov alese pentru a face parte din esantion. Acest lucru il voi realiza calculand 15% din numarul total de cartiere din orasul Brasov, care este de 12. Rezultatul obtinut este 1.8, ceea ce aproximativ inseamna alegerea a doua cartiere. Prin esantionarea aleatoare simpla, am ales cartierele Astra si Racadau. Urmatoarea treapta cuprinde 15% din numarul total de strazi din cele doua cartiere alese, Astra si Bartolomeu. In cartierul Astra exista 53 de strazi iar in cartierul Racadau, 75 strazi. Calculand procentul de 15% din numarul total de strazi din fiecare cartier in parte, am ajuns la urmatoarele rezultate : studiul meu trebuie sa cuprinda aproximativ 8 strazi din cartierul Astra si aproximativ 11 strazi din cartierul Racadau. Din motive de timp, financiare si pentru ca aceasta cercetare reprezinta un proiect realizat in cadrul Universitatii Transilvania, din numarul rezultat de 8 strazi, respectiv 11, din fiecare cartier pe care ar trebui sa le cercetez, voi alege prin esantionare aleatoare simpla o strada din fiecare cartier. In urma eantionarii aleatoare simple am ales din cartierul Astra strada Muncitorilor, iar din cartierul Bartolomeu, strada De Mijloc.

In continuare, de pe fiecare strada aleasa, din numarul total de imobile, am ales aleator unul. De pe strada Muncitorilor am ales blocul numarul B7, iar de pe strada De Mijloc am ales blocul numarul 8.

Am continuat cu esantionarea aleatoare simpla si in ceea ce priveste apartamentele selectate din blocurile mai sus mentionate. Din fiecare apartament, din numarul total de persoane, am chestionat o singura persoana cu varsta de peste 18 ani.

Astfel, in urma imbinarii metodei de esantionare in trepte cu metoda de esantionare aleatoare simpla se poate stabili esantionul reprezentativ pentru cercetarea avuta in vedere, care priveste atitudinile si opiniile populatiei Brasovului cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.

6.3.3.5. Asigurarea reprezentativitatii esantionului

Reprezentativitatea esantionului este asigurata prin faptul ca fiecare persoana are aceeasi sansa ca si celelalte de a fi inclusa in esantion , elementele subiective ale favorizarii unor persoane in operatiile de selectionare fiind reduse la minimum , prin alegerea intimplatoare dupa principiul tragerii la sorti.

O limită a erorii admise de 3% ar fi asigurat mai bine reprezentativitatea eșantionului. Reducând eșantionul la 50 de persoane garantez astfel reprezentativitatea eșantionului cu o eroare ±13,85% și cu un nivel de încredere de 95%.

Prin imbinarea metodei de esantionare in trepte cu metoda de esantionare aleatoare simpla, adaptate pentru prezentul studiu, din punct de vedere al structurii, reprezentativitatea esantionului este asigurata.

6.3.3.6. Planificarea activitatii de teren

Din principalele metode de comunicare cu subiectii , am ales anchetele fata in fata care sunt mai compelexe , astfel pututindu-se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In timpul intervievarii , intrebarile au fost citite rar,clar, respectindu-se regulile privind modul de punere a intrebarilor.

Putem spune ca subiectii au fost binevoitori făcândule placere colaborarea in realizarea acestei cercetari. De asemenea au fost clarificate anumite intrebari cu un grad mai mare de complexitate , oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari fara a le influenta insa opiniile.

6.3.3.7. Masuri preconizate menite sa conduca la reducerea erorii aleatoare si a erorilor sistematice

Eroarea aleatoare se datoreaza variabilitatii sanselor de a face parte din esantion. Asemenea erori sunt de neinlaturat atita timp cit nu se recurge la marirea esantionului. Erorile aleatoare sunt de neinlaturat mai ales atita timp cit avem un esantion relativ redus ,de 50 de persoane . Eroarea sistematica , in schimb , este generata de factori legati de imperfectiunea procesului de esantionare.

Eroarea sistematica legata de raspuns se manifesta atunci cind unii subiecti dau raspunsuri care nu corespund cu realitate.Au putut apare erori de consimtamint (atunci cind respondentul raspunde ,,da” la orice intrebare ) precum si erori de reprezentare sociala ( cind subiectii au dorit crearea unei impresii favorabile pentru pastrarea prestigiului).

Intrebarea 1: Considerati ca, in prezent, populatia Brasovului acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer?

In urma analizei datelor am observat ca 49 din totalul de 50 de persoane intervievate (adica 98% din total) considera ca populatia Brasovului nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer.

Intrebarea 2: Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer, in zilele noastre?

Group $V2 motive

(Value tabulated = 1)

Pct of Pct of

Dichotomy label Name Count Responses Cases

dezinteres V2.1 34 44.7 69.4

nu au timp V2.2 7 9.2 14.3

nu au mijloacele necesare V2.3 31 40.8 63.3

altul V2.4 4 5.3 8.2

––- –– ––

Total responses 76 100.0 155.1

1 missing cases; 49 valid cases

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal pentru care nu se acorda importanta sortarii gunoiului menajer de catre populatia brasoveana este „dezinteresul” (68% din totalul de 50 de persoane intervievate), urmat indeaproape de „lipsa mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane intervievate). Pentru categoria „altul” au optat doar 8%(4 persoane) din totalul de 50 de persoane intervievate, acestea considerand „lipsa educatiei” un motiv pentru neacordarea de importanta sortarii gunoiului menajer.

Intrebarea 3: Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii gunoiului menajer?

In urma analizei datelor se observa ca majoritatea subiectilor (54%) considera „importanta” problema sortarii gunoiului menajer.

Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:

Se observa ca odata cu cresterea varstei creste si importanta acordata sortarii gunoiului menajer. Astfel pentru variantele „foarte importanta” si „importanta” au optat doar 62,5% din cei intre 18-25 de ani spre deosebire de 100% din cei peste 55 de ani.

Intrebarea 4: In ce masura cunoasteti in ce consta sortarea gunoiului menajer?

Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezulta ca mai mult de jumatate din subiectii intervievati (56%) cunosc intr-o mare masura in ce consta sortarea gunoiului menajer.

Estimarea parametrilor populatiei:

– cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z /2 = 1,96

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al populatiei privind sortarea gunoiului menajer este cuprins intre [3.55 ; 4.01].

Intrebarea 5: Va sortati gunoiul menajer?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea subiectilor intervievati (96%) nu-si sorteaza gunoiul menajer.

Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:

Estimarea parametrilor populatiei:

– Punctuala

q = 1 – p = 1- 0.04 = 0.96

p = 4%

q = 96%

– Cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z /2 = 1,96

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor ce isi sorteaza gunoiul menajer se situeaza in intervalul [1.429%; 9.429%].

Intrebarea 6: Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati cel mai des?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul cel mai des sortat de subiectii intervievati este hartia.

Intrebarea 7: In ce masura considerati ca actiunea dvs. de sortare a gunoiului menajer reduce nivelul de poluare?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca subiectii care-si sorteaza gunoiul menajer (4% din totalul celor intervievati) considera ca actiunea lor reduce in foarte mare masura nivelul de poluare.

Intrebarea 8: Care este motivul pentru care nu va sortati gunoiul menajer?

Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea subiectilor (54% din 50 de persoane) care nu-si sorteaza gunoiul menajer fac acest lucru din cauza ca nu au mijloacele necesare. Pe loc secund cu un procent de 22% dintr-un total de 50 de subiecti, se afla varianta „nu consider ca am vreo obligatie”.

Intrebarea 9: In viitor intentionati sa va sortati gunoiul menajer?

Din tabelul de mai sus rezulta ca numarul celor care nu-si vor sorta gunoiul menajer nici pe viitor (26 de persoane) este mai mare decat a acelora care vor face acest lucru (22 de persoane).

Repartizam frecventele in functie de caracteristica venit:

Observam ca cei mai multi din cei care intentioneaza sa-si sorteze gunoiul menajer pe viitor (13 persoane din 48 de respondenti) au venituri intre 4 si 6 milioane.

Intrebarea 10: Care sunt motivele care v-au facut sa luati aceasta decizie? (de sortare a gunoiului menajer in viitor)

Group $V10 motive

(Value tabulated = 1)

Pct of Pct of

Dichotomy label Name Count Responses Cases

campaniile de informare ale mass-mediei V10.2 10 38.5 45.5

introducerea obligativitatii sortarii V10.3 11 42.3 50.0

altul V10.4 5 19.2 22.7

––- –– ––

Total responses 26 100.0 118.2

28 missing cases; 22 valid cases

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal de luare a deciziei de sortare a gunoiul menajer in viitor este introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer, cu o frecventa de 22% din totalul de 50 de persoane. Pe loc secund, cu o frecventa de 20% din cei 50 de subiecti, se afla campaniile de informare intreprinse de mass-media.

Intrebarea 11: Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului inconjurator?

Din datele de mai sus rezulta ca numarul celor care considera ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului (42, adica 84% din totalul celor 50 de persoane) este mai mare decat a celor care nu cred acest lucru (8, adica 16% din cei 50 de subiecti)

Intrebarea 12: De ce credeti ca nesortarea gunoiului menajer nu polueaza mediul?

Din analiza datelor de mai sus se observa ca din totalitatea de 8 raspunsuri valide acestea s-au impartit in mod egal intre primele 2 variante de raspuns: „materialele din gunoi nu sunt poluante si sunt biodegradabile”.

Intrebarea 13: Cat de periculoasa considerati ca este poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer?

Din analiza tabelelor observam ca scorul mediu este 4,17 ceea ce pe o scala de la 1 la 5 arata ca subiectii considera periculoasa poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer. Ponderea cea mai mare a subiectilor intervievati (36%) a optat pentru varianta „foarte periculoasa”.

Estimarea parametrilor populatiei:

– cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z /2 = 1,96

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al populatiei privind periculozitatea poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer este cuprins intre [3.23 ; 3.76].

Intrebarea 14: Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au.

Se calculeaza scorul general:

Hartie: (7*2)+(8*3)+(16*4)+(11*5)=157

Plastic: (18*1)+(11*2)+(7*3)+(5*4)+(1*5)=86

Sticla: (10*1)+(14*2)+(6*3)+(5*4)+(7*5)=111

Fierul: (9*2)+(21*3)+(12*4)=129

Substantele organice: (14*1)+(1*2)+(4*4)+(23*5)=147

Din calculul scorului general – determinat ca o masura a produsului dintre numarul de ordine al preferintei si numarul corespunzator de optiuni – rezulta urmatoarea ordonare a materialelor in functie de poluarea lor (scorul cel mai mic va indica materialul cel mai poluant): Plastic – locul 1; Sticla – locul 2; Fierul – locul 3; Subst. Organice – locul 4; Hartia – locul 5.

Intrebarea 15: Care este consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere?

Modulul – frecventa maxima absoluta este inregistrata de al doilea motiv : contaminarea apelor, aerului, solului. Acest modul are valoarea 2 ceea ce inseamna ca in proportie de 54% contaminarea apelor, aerului, solului este considerata consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere.

Intrebarea 16: Aveti cunoastinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer?

Din analiza datelor rezulta ca numarul celor care nu au cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer (60% din cei 50 de subiecti intervievati) este mai mare decat a celor care sunt constienti de aceasta posibilitate.

Repartizam frecventele obtinute mai sus in functie de caracteristica „ultima scoala absolvita”:

Estimarea parametrilor populatiei:

– Punctuala

q = 1 – p = 1- 0.40 = 0.60

p = 40%

q = 60%

– Cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z /2 = 1,96

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor care au cunostinta de sortarea gunoiului menajer se situeaza in intervalul [26.43%; 53.56%]

Intrebarea 17: In ce masura va sunt cunoscute metodele de valorificare a gunoiului menajer?

Din datele de mai sus se observa ca variantele „mare” si „nici mare/nici mica” au avut cea mai mare frecventa de raspunsuri (45% din cei 20 de subiecti care au raspuns la aceasta intrebare).

Intrebarea 18: Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?

Group $V18 metode

(Value tabulated = 1)

Pct of Pct of

Dichotomy label Name Count Responses Cases

reciclarea hartiei V18.1 20 43.5 100.0

vinderea deseurilor metalice V18.2 17 37.0 85.0

realizarea compostului V18.3 2 4.3 10.0

reutilizarea deseurilor in gospodarie V18.4 5 10.9 25.0

alta V18.5 2 4.3 10.0

––- –– ––

Total responses 46 100.0 230.0

30 missing cases; 20 valid cases

Din analiza datelor de mai sus se observa ca metoda cea mai cunoscuta de valorificare a gunoiului menajer este reciclarea hartiei (cu o frecventa de 20 persoane din tot atatea posibile), urmata de vinderea deseurilor metalice (cu o frecventa de 17 persoane care au ales aceasta varianta).

Intrebarea 19: Ce material al gunoiului menajer l-ati valorificat cel mai mult?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul care este cel mai mult valorificat de subiectii intervievati este hartia (65% din totalul de 20 de persoane care au raspuns la aceasta intrebare).

Intrebarea 20: Cum apreciati gradul de implicare al institutiilor publice de profil in activitatea de sortare a gunoiului menajer?

Scor=[(+3*5)+(+2*2)+(+1*8)+(-1*8)+(-2*18)+(-3*9)]/50=-0.88

Observam ca respondentii au o parere pe ansamblu negativa despre gradul de implicare al institutiilor publice in activitatea de sortare a gunoiului menajer.

Intrebarea 21: Cunoasteti faptul ca in curand sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca este mai mare numarul celor care nu cunosc ca sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.Acestia reprezinta 58% din totalul de 50 de respondenti.

Intrebarea 22: Precizati gradul in care considerati importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii mediului?

Se observa ca majoritatea respondentilor considera foarte importanta si importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer.

Repartizam frecventele obtinute in functie de caracteristica sex:

Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca femeile acorda mai multa importanta introducerii obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii decat barbatii.

Intrebarea 23: In ce masura sunteti de acord cu introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer?

Din analiza tabelelor rezulta camajoritatea subiectilor intervievati sunt de acord cu introducerea obligativitatii

sortarii gunoiului menajer.

Estimarea parametrilor populatiei:

– cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z /2 = 1,96

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de acord al populatiei privind introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer este cuprins intre [3.96 ; 4.44].

Intrebarea 24: Va rog sa va exprimati gradul dvs. de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii:

Din analiza datelor pentru prima afirmatie rezulta ca cea mai mare parte a respondentilor sunt de acord ca nivelul de educatie influenteaza decisiv interesul manifestat pentru sortarea gunoiului menajer.

Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea respondentilor (62% din cei 50 de subiecti) au ales varianta „acord total” pentru afirmatia a doua, ceilalti 38% optand pentru varianta „acord”.

Intrebarea 25: Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului menajer:

Voi calcula pentru fiecare aspect media pentru aprecierea importanței acordate fiecărei caracteristici :

1. Reducerea poluarii mediului inconjurator:

Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea poluarii mediului inconjurator o caracteristica foarte importanta.

2. Reducerea cheltuielilor de salubrizare:

Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea cheltuielilor de salubrizare o caracteristica importanta.

3. Economisirea resurselor naturale:

Deci respondentii considera economisirea resurselor naturale un aspect important.

4. Obtinerea de bani din valorificarea acestuia:

Subiectii intervievati considera obtinerea de bani din valorificarea gunoiului menajer un aspect important.

Intrebarea 26: In ce categorie de varsta va incadrati?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea respondentilor sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 46 si 55 de ani (14% din cei 50 de subiecti).

Intrebarea 27: Ultima scoala absolvita de dvs. este:

Din tabelul de mai sus rezulta ca majoritatea celor intervievati (34% din totalitatea respondentilor) au absolvit ultima data o scoala postliceala.

Intrebarea 28: Ocupatia dvs. este:

32% din respondenti au optat pentru varianta de raspuns „alta profesie” printre aceste alte profesii numarandu-se: consilier juridic, croitoreasa, tinichigiu, tamplar, informatician, sudor, vanzator, sofer, gardian public, paznic, reprezentant vanzari, instalator, etc.

Intrebarea 29: Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?

Din analiza datelor de mai sus se observa ca majoritatea respondentilor (50% din totalul lor) au venituri cuprinse intre 2 mil. si 4 mil., iar 44% din ei au veniturile cuprinse intre 4 si 6 milioane.

Intrebarea 30: Sexul interlocutorului:

Se observa ca esantionul ales este destul de omogen din punct de vedere al distributiei pe sexe: 52% – masculin; 48% – feminin.

Testarea ipotezelor:

Ipoteza 1:

H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 5:

Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele:

H0: =30%

H1: >30%

Se accepta un nivel de semnificatie α=0,05. Ca urmare valoarea teoretica a lui z=1,64.

Regula de decizie este: – acceptam H0 daca zobs. 1,64

– respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.1,64

Se estimeaza marimea abaterii standard:

Se determina raportul critic:

zobs.<zα se accepta ipoteza nula H0 : Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

Ipoteza 2:

H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 16:

Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral stanga cu ipotezele:

H0: =50%

H1: >50%

Se accepta un nivel de semnificatie α=0,05. Ca urmare valoarea teoretica a lui z=1,64.

Testam ipoteza nula prin utilizarea intervalului de incredere.

-zα*p + zα*p

=50%

p=

50-1,64*7,07 50+1,64*7,07 38,40 61,59

zobs.=

-zα < zobs. < zα Se accepta ipoteza nula H0: Cel mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

Ipoteza 3:

H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 11:

Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele:

H0: =60%

H1: >60%

Se accepta un nivel de semnificatie α=0,05. Ca urmare valoarea teoretica a lui z=1,64.

Regula de decizie este: – acceptam H0 daca zobs. 1,64

– respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.1,64

Se estimeaza marimea abaterii standard:

Se determina raportul critic:

zobs. > zα se respinge ipoteza nula H0 si se accepta ipoteza alternativa H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente

1.Voi testa diferenta dintre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

Ho: Nu exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

H1: Exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

Raportul critic (RC) se compara cu zα/2 care are valoarea 1.96. RC<1.96 deci se accepta Ho: Nu exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

2.Voi testa daca exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer

Ho: Nu exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer

H1: Exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer.

RC>-1.96 se accepta Ho: Nu exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer.

Analiza legaturii dintre doua variabile

Ipoteza 4:

H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.

H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.

Datorita faptului ca marimea mica a esantionului nu ne permite sa impartim subiectii in doua parti, voi face o testare univariata. Al doilea subesantion care ar trebui realizat il voi constitui dintr-o distribuite medie a valorilor.

Utilizez testul Kolmogorov-Smirnov pentru testarea ipotezei (am în vedere o variabilă nominală+variabilă ordinală).

H0: Diferența maximă dintre frecvențele cumulate ale celor două grupuri este 0.

H1: Diferența maximă dintre frecvențele cumulate ale celor două grupuri este diferită de 0

Regula de decizie: – dacă Dcalc≤Dα, se acceptă H0;

– dacă Dcalc>Dα, se acceptă H1;

Dcalc= maxk[F1(k)-F2(k)]

n1= 50(subiectii din esantionul real);

n2=50(subiectii din distribuita medie);

Dcalc= 0,400

Pentru n=50 și un nivel de semnificație de 0,05

Dcalc > Dteoretic => se accepta ipoteza alternativa H1 : „Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.”

Ipoteza 5:

H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

Voi folosi testul χ2 :

Eij = (total linia i)*(total coloana j)/(total general)

E11 = 2*48/50 = > E11 = 1,92

E25 = 8*2/50 => E25 = 0,32

2calc = Oij – valoare observata Eij – valoare asteptata

2calc=2,704

Pentru un nivel de semnificație de 0,05 și grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9,49.

χ2calc(=2,704) < χ2teoretic (=9,49) => se acceptă ipoteza nulă: „Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.”

Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingenta C:

unde:

C = coeficientul de contingență

2 = valoarea calculată a lui 2 în cazul celor două variabile nominale

n = mărimea eșantionului

Legatura care exista intre variabile este de intensitate slaba deoarece C=0.22.

Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina intensitatea legaturii:

Legatura care exista intre nivelul de educatie al populatiei si sortarea gunoiului menajer este o legatura slaba.

1. Legatura dintre sexul respondentului si sortarea gunoiului menajer.

Voi folosi testul 2 pentru a afla daca exista vreo legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.

H0 : Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.

H1 : Exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer

.

2calc = Oij – valoare observata Eij – valoare asteptata

2calc=1.923

Pentru un nivel de semnificație de 0,05 și grade de libertate (2-1)*(2-1)=1, χ2teoretic=3.84.

χ2calc(=1.923) < χ2teoretic (=3.84) => se acceptă ipoteza nulă: „Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.”

2. Legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.

Voi folosi testul 2 pentru a afla daca exista vreo legatura intre varsta respondentilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.

H0 : Nu exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.

H1 : Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.

2calc = Oij – valoare observata Eij – valoare asteptata

2calc=17.6

Pentru un nivel de semnificație de 0,05 și grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9.49.

χ2calc(=17.6) > χ2teoretic (=9.49) => se acceptă ipoteza H1 :Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.

Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingenta C:

unde:

C = coeficientul de contingență

2 = valoarea calculată a lui 2 în cazul celor două variabile nominale

n = mărimea eșantionului

Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece C=0.51.

In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre variabile.

Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece V=0.59

3. Legatura dintre caracteristica varsta si intentia de a-si sorta gunoiul menajer in viitor:

Voi folosi testul 2 pentru a afla daca exista vreo legatura intre varsta si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.

H0 : Nu exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.

H1 : Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.

2calc = Oij – valoare observata Eij – valoare asteptata

2calc=19.9

Pentru un nivel de semnificație de 0,05 și grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9.49.

χ2calc(=19.9) > χ2teoretic (=9.49) => se acceptă ipoteza H1 : Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.

Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina intensitatea legaturii:

Legatura care exista intre varsta si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor este o legatura medie.

In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre variabile.

Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece V=0.63

Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula si coeficientul de contingenta C:

Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie.

4. H0 : Nu exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.

H1 : Exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.

Realizam analiza variantei prin metoda Anova:

Se observa din tabel ca Fcalc.=0.7

Se afla valoarea critica a lui F din tabelul distributiei F avand in vedere nivelul de semnificatie stabilit, 0,05 si numarul gradelor de libertate pentru numarator (4) si pentru numitor (45), acesta fiind Ft=2.01.

Deoarece Fcalc.< Ft rezulta ca se accepta ipoteza H0 : Nu exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.

8. Concluzii

In lucrarea de fata au fost studiate atitudinile,opiniile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer. In urma analizei datelor am observat ca respondentii isi sorteaza gunoiul menajer in proportie de 4% , cel mai sortat material al gunoiului menajer fiind hartia. Sortarea gunoiului menajer este influentata de nivelul de educatie. Varsta subiectilor nu influenteaza aceasta activitate.

Din analiza datelor rezulta ca motivul principal pentru care nu se acorda importanta sortarii gunoiului menajer de catre populatia brasoveana este „dezinteresul” (68% din totalul de 50 de persoane intervievate), urmat indeaproape de „lipsa mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane intervievate). Alte persoane considera „lipsa educatiei” un motiv pentru neacordarea de importanta sortarii gunoiului menajer.

Mai mult de jumatate din subiectii intervievati (56%) cunosc intr-o mare masura in ce consta sortarea gunoiului menajer.

Din analiza datelor mai rezulta ca numarul celor care considera ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului este de 42 de persoane din totalul de respondenti, (adica 84% din totalul celor 50 de persoane).

Se mai observa ca numarul celor care nu au cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer (60% din cei 50 de subiecti intervievati) este mai mare decat a celor care sunt constienti de aceasta posibilitate.

Din analiza datelor mai rezulta ca este mai mare numarul celor care nu cunosc ca sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.Acestia reprezinta 58% din totalul de 50 de respondenti.

In incheiere sugerez populatiei brasovene sa se implice mai mult in activitatea sortarii gunoiului menajer, deoarece aceasta este o problema foarte importanta in zilele noastre. De asemenea sugerez si statului sa se implice mai mult atat in activitati de sortare directa a gunoiului menajer, cat si in activitati de informare a populatiei despre aceasta problema.

Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Stiinte Economice

Sectia Marketing

Nr. Chestionar:_________

Data interviului:________

CHESTIONAR

In vederea efectuarii unei cercetari pentru cunoasterea atitudinilor si opiniilor privind oportunitatea sortarii gunoiului menajer, a masurii in care populatia este interesata si se implica in activitatea de sortare a gunoiului menajer, va rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde la urmatoarele intrebari.

Raspunsurile dumneavoastra sunt foarte importante pentru reusita cercetarii si va asiguram ca vor ramane strict confidentiale!

1. Considerati ca, in prezent, populatia Brasovului acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer?

____DA ; (treceti la intrebarea nr. 3)

(1)

____NU ;

(2)

2. Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer, in zilele noastre?

Dezinteres

Nu au timp

Nu au mijloacele necesare

Altul (care anume?)…………

3. Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii gunoiului menajer?

______ ______ ______ ______ ______

Foarte Importanta nici importanta/ putin neimportanta

Importanta nici neimportanta importanta

(Marcati cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei dumneavoastra)

4. In ce masura cunoasteti in ce consta sortarea gunoiului menajer? (Alegeti un nivel intre cele 2 limite, considerand egala distanta intre 2 intervale)

Foarte mare 5 4 3 2 1 foarte mica

5. Va sortati gunoiul menajer?

DA

NU (treceti la intrebarea nr. 8)

6. Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati cel mai des?

______ ______ ______ ______ ______ ______

Hartia Plasticul Fierul Sticla Substantele Altul

organice (care anume)

7. In ce masura considerati ca actiunea dvs de sortare a gunoiului menajer reduce nivelul de poluare?

_____ _____ _____ _____ _____

foarte mare nici mare/ mica foarte

mare nici mica mica

(treceti la intrebarea nr. 11)

8. Care este motivul pentru care nu va sortati gunoiul menajer?

Nu consider interesant acest gen de activitate

Nu am timp

Nu stiu despre ce este vorba

Nu consider ca am o obligatie in acest sens

Nu am mijloacele necesare

Altul (care anume?)……………………………….

9. In viitor intentionati sa va sortati gunoiul menajer?

DA

NU (treceti la intrebarea nr. 11)

10. Care sunt motivele care v-au facut sa luati aceasta decizie?

Sfaturile prietenilor

Campaniile de informare intreprinse de mass – media

Introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer

Altul (care anume?)……………………………………………..

11. Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului inconjurator?

DA (treceti la intrebarea nr. 13)

NU

12. De ce credeti ca nesortarea gunoiului menajer nu polueaza mediul?

Materialele din gunoiul menajer nu sunt poluante

Majoritatea materialelor din gunoiul menajer sunt biodegradabile

Exista o buna organizare a colectarii si depozitarii deseurilor

Altul (care anume?)……………………

(treceti la intrebarea nr. 16)

13. Cat de periculoasa considerati ca este poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer? (Alegeti un nivel intre cele 2 limite, considerand egala distanta intre 2 intervale)

Inofensiva 1 2 3 4 5 Foarte

periculoasa

14. Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au (se acorda cifra 1 materialului care credeti ca este cel mai poluant, cifra 2 celui de pe locul secund, s.a.m.d.):

____hartia

____plasticul

____sticla

____fierul

____substantele organice

15. Care este consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere?

riscuri pentru sanatatea populatiei

contaminarea apelor, aerului si solului

mirosuri neplacute

afectarea peisajelor

alta(care anume?)……………………………

16. Aveti cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer?

DA

NU (treceti la intrebarea nr. 20)

17. In ce masura va sunt cunoscute metodele de valorificare a gunoiului menajer?

____ ____ ____ ____ ____

foarte mare nici mare/ mica foarte

mare nici mica mica

18. Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?

(se vor alege variantele de raspuns corespunzatoare)

reciclarea hartiei

vinderea deseurilor metalice

realizarea compostului din sunstantele organice

reutilizarea deseurilor menajere in gospodarie

alta(care anume?)………………………………………..

19. Ce material al gunoiului menajer l-ati valorificat cel mai mult?

hartie

plastic

sticla

fier

substante organice

materiale textile

20. Cum apreciati gradul de implicare al institutiilor publice de profil in activitatea de sortare a gunoiului menajer? (incercuiti o singura cifra)

+3

+2

+1

gradul de implicare al

institutiilor publice

-1

-2

-3

21. Cunoasteti faptul ca in curand sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie?

DA

NU

22. Precizati gradul in care considerati importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii mediului?

______ ______ ______ ______ ______

Foarte Importanta nici importanta/ putin neimportanta

Importanta nici neimportanta importanta

23. In ce masura sunteti de acord cu introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer?

Acord 5 4 3 2 1 Dezacord

total total

24. Va rog sa va exprimati gradul dvs. de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii (notati cu X una din cele 5 trepte ale scalei, de la fiecare afirmatie, care exprima opinia dvs.).

Nivelul de educatie influenteaza decisiv interesul manifestat pentru sortarea gunoiului menajer.

______ ______ ______ ______ ______

acord acord nici acord/ dezacord dezacord

total nici dezacord total

O mai intensa informare a cetatenilor, de catre institutiile publice de profil, ar duce la o mai buna intelegere a importantei sortarii gunoiului menajer.

______ ______ ______ ______ ______

acord acord nici acord/ dezacord dezacord

total nici dezacord total

25. Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului menajer:

Aspecte Foarte Neimportant

important

– reducerea poluarii mediului inconjurator 5 4 3 2 1

– reducerea cheltuielilor de salubrizare 5 4 3 2 1

– economisirea resurselor naturale 5 4 3 2 1

– obtinerea de bani din valorificarea acestuia 5 4 3 2 1

26. In ce categorie de varsta va incadrati?

18 – 25 ani

26 – 35 ani

36 – 45 ani

46 – 55 ani

peste 55 de ani

27. Ultima scoala absolvita de dvs. este:

scoala gimnaziala

scoala profesionala

liceul

scoala postliceala

facultate/postuniversitara

28. Ocupatia dvs, este:

inginer/ economist/ patron

muncitor/ maistru

functionar/ technician

medic/ profesor

elev/ student

pensionar/ casnica

alta profesie (care anume?)………………………

29. Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?

sub 2.000.000 lei

2.000.000 – 4.000.000 lei

4.000.001 – 6.000.000 lei

peste 6.000.001 lei

30. Sexul interlocutorului:

Masculin

Feminin

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

BERELSON B. “Content Analysis in Communication Research”, University Press, New York, 1952

CHISNALL Peter M. “Marketing Research”, ediția a IV-a,

Ed. McGraw – Hill Book Company, Londra, 2002

DEMETRESCU M.C. “Metode cantitative în marketing”, Ed. Știițifică, București, 1971

FLORESCU Constantin, “Marketing – dicționar explicativ”, Ed. Economică,

MÂLCOMETE Petre, București, 2003

POP Nicolae Al. – coord

KOTLER Philip “Managementul marketingului”, ediția a IV-a,

Ed. Teora, București, 2005

MIHUȚ Ioan, POP D. Marius “Consumatorul și managementul ofertei”,

Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996

PAINA Nicolaie, Pop D. Marius “Cercetări de marketing”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997

Pop D. Marius “Cercetări de marketing”, colecția “Marketing expressus”, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004

Pop D. Marius “Fișe de marketing”, colecția “Marketing expressus”, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004

PROCTOR Tony “Essentials of Marketing Research”, ediția a II-a, Ed. Pitman Publishing, Londra, 2000

WEST Chris “Marketing Research”, Ed. MacMillan Press, Londra, 1999