Cercetari cu Privire la Protectia Consumatorilor de Carne de Pasare

=== lucare ===

[NUME_REDACTAT] figurilor

Figura 2.1: Evoluția efectivelor de pui de găină (milioane capete) 2000-2007

Figura 2.2: Situația efectivelor totale de păsări în perioada 2010-2013

Figura 3.1: Structura acțiunilor de control ANPC 2013

Figura 3.2: Ponderea produselor neconforme

Figura 3.3: Situația controalelor tematice 2013

Figura 3.4: Situația operatorilor sancționați în urma controalelor tematice 2013

Figura 3.5: Ponderea produselor neconforme la produsele alimentare

Figura 3.6: Structura petițiilor pe piețele de consum 2013

Figura 3.7: Petițiile înregistrate la sediul central al ANPC

Figura 3.8: Satisfacția consumatorilor în raport cu 19 piețe

Figura 3.9: Situația comparativă a despăgubirilor acordate consumatorilor (milioane euro

Figura 3.10: Ponderea operatorilor economici găsiți cu deficiențe 2013

Figura 3.11: Ponderea produselor neconforme 2013

Figura 3.12: Ponderea operatorilor economici găsiți cu nereguli 2014

Figura 3.13: Ponderea produselor neconforme 2014

Figura 3.14: Operatori economici cu nereguli 2013-2014

Figura 3.15: Produse neconforme 2013-2014

Figura 3.16: Ponderea produselor oprite definitive de la comercializare (tone) 2013-2014

Figura 3.17: Ponderea produselor oprite temporar de la comercializare (tone) 2013-2014

Figura 3.18: Ponderea amenzilor aplicate 2013-2014

Figura 3.19: Ponderea avertismentelor date 2013-2014

Lista tabelelor

Tabelul 2.1: Efectivele mondiale de păsări (mii capete

Tabelul 2.2: Dinamica efectivelor și a producției de carne de pasăre în perioada 2010-2013

Tabelul 3.1: Proprietățile organoleptice ale cărnii de pasăre

Tabelul 3.2: Proprietățile fizico-chimice ale cărnii de pasăre

Tabelul 3.3: Situația petițiilor consumatorilor

Tabelul 3.4: Analiza rapoartelor de activitate ale ANPC 2013-2014

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

“Lucrul care îi convinge pe consumatori dacă să cumpere sau nu un anumit produs este conținutul reclamei, nu forma sa.” [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] consumatorilor este importantă pentru faptul că piața este controlată de publicitate, care promovează vânzarea și nu neapărat oferă informații necesare consumatorilor. Un consumator va fi tentat să încerce un produs nou doar dacă publicitatea din jurul acestuia va fi interesantă și inovatoare, indiferent dacă are sau nu nevoie de el.

Protecția consumatorilor este extrem de importantă și datorită consecințelor pe care le-ar putea avea avea asupra oamenilor lipsa acesteia. Cu toate că tendința este ca toți producătorii să aibă implementate sisteme de certificare a calității, există încă posibilitatea să ajungă la consumatori produse improprii consumului.

În prezent consumatorul a devenit un real partener de piață. Comportamentul acestuia afectează din ce în ce mai multe întreprinderi, organizații și instituții, de aceea, rolul lor în întregul angrenaj al pieței este în continuă creștere. Din același motiv, concurența dintre operatorii economici este intensificată, fapt care a fost constatat și de purtătorii cererii, iar produsele lor se apropie din ce în ce mai mult de dorințele consumatorilor.

Realitatea actuală este reprezentată de numeroase accidente legate de bunurile de consum, consumatorul fiind expus la o gamă variată de produse ca urmare a globalizării. Acestea nu sunt neapărat 100% salubre, iar consumatorul este în cele mai multe cazuri neinformat, informațiile de pe ambalaj fiind insuficiente. De aici derivă importanța educării consumatorilor și existența unei legislații cu privire la protecția acestora.

Din fericire, tendința este ca din ce în ce mai mulți consumatori să devină conștienți de faptul că deciziile pe care le iau în legatură cu achiziționarea unor anumite bunuri îi pot afecta, își doresc să devină consumatori vigilenți și fac mai multe cercetări înainte de a lua decizia de cumpărare.

Carnea de pasăre deține o pondere importantă în comerțul mondial cu acest produs și reprezintă un aliment cu o mare valoare biologică. Principalul motiv pentru care carnea de pasăre este atât de populară este prețul, hrana păsărilor fiind mult mai ieftină decât a altor animale.

Tema acestei lucrări se referă la protecția consumatorului de carne de pasăre.

Studiul efectuat se bazează pe de o parte pe analiza literaturii de specialitate, dar și a legislației în vigoare și a rapoartelor de activitate a [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT].

Această lucrare este structurată pe 3 capitole, cu ajutorul cărora am evidențiat importanța cărnii de pasăre, modalitatea prin care au fost identificate produsele neconforme și măsurile dispuse în cazul în care produsul este considerat impropriu consumului.

Capitolul 1 ASPECTE PRIVIND PROTECȚIA CONSUMATORULUI LA NIVEL MONDIAL ȘI ÎN ROMÂNIA

Un rol important în domeniul protecției consumatorilor l-a avut președintele S.U.A., John F. Kennedy, care, la 15 martie 1962, în discursul ținut „Asupra protecției intereselor consumatorului” a enunțat cele patru drepturi fundamentale ale acestuia:

dreptul la siguranță;

dreptul la informare;

dreptul de a alege;

dreptul de a fi auzit.

Acest discurs a servit drept model la elaborarea legilor din acest domeniu, atât în SUA, cât și în alte țări de pe continentul american și european. [NUME_REDACTAT], Danemarca, [NUME_REDACTAT], Germania, Belgia, Franța, Țările de Jos, au fost promulgate legi care vizau protecția consumatorilor începând cu anii 1960-1970.

La nivel internațional, cadrul instituțional de protecția consumatorului este reprezentat de:

[NUME_REDACTAT] de Standardizare (ISO), care împreună cu ONU a creat standardele internaționale;

[NUME_REDACTAT] Alimentarius, care a elaborat un cod deontologic al comerțului internațional cu bunuri alimentare;

Organizația pentru Cooperare și [NUME_REDACTAT] (OECD);

Sistemul de alertă rapidă al UE (RAPEX).

[NUME_REDACTAT], acest subiect a luat amploare după anul 1990, când a fost adoptată [NUME_REDACTAT] nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

La crearea sa, Oficiul pentru [NUME_REDACTAT] nu avea autonomie, ci era parte integrantă a [NUME_REDACTAT] pentru Standarde, Metrologie și Calitate. În anul 1992 Comisia se reorganizează în organe de specialitate ale administrației publice centrale, respectiv [NUME_REDACTAT] de Standardizare, [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] și Oficiul pentru [NUME_REDACTAT].

Începând cu 1992, Oficiul pentru [NUME_REDACTAT] a demarat ample acțiuni de informare și de conștientizare cu privire la drepturile fundamentale pe care fiecare persoană fizică le deține în calitatea sa de consumator. Demersul de informare a comportat, de la început, un caracter național prin faptul că acest proiect a fost pus în aplicare atât în București, cât și în celelalte [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] aflate în subordinea O.P.C. și care funcționau ca unități cu personalitate juridică.

Un nou context de funcționare este stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului 2/2001, care reglementează înființarea [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. De asemenea, în toate actele normative în vigoare s-a înlocuit denumirea de “Oficiu pentru [NUME_REDACTAT]” cu “[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]”.

În prezent, actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] este [NUME_REDACTAT] nr. 700 din 11 iulie 2012, publicată în [NUME_REDACTAT], Partea I, nr. 491 din 18/07/2012.

[NUME_REDACTAT] Naționale pentru [NUME_REDACTAT] sunt 41 de [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și cel al [NUME_REDACTAT].

Tot în subordonarea ANPC se află și [NUME_REDACTAT] pentru Încercarea și [NUME_REDACTAT] – LAREX – o unitate extra-bugetară, cu sediul în București, care are 9 laboratoare teritoriale (în București, Arad, [NUME_REDACTAT], Constanta, Galați, Oradea, [NUME_REDACTAT], Sibiu și Iași) și este acreditat de RENAR (Asociația de Acreditare din România) și de TUV Germania pentru efectuarea de teste și analize de laborator.

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] funcționează pe baza legislației în vigoare și anume:

 H.G. nr. 166/2001 privind organizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT];

 O.G. nr 21/1992 privind protecția consumatorilor;

 O.G. nr 58/2000 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor;

 O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;

 H.G. nr. 752/2001 privind majorarea valorii amenzilor contravenționale prevăzute la art. 46 și 46' din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor;

 Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite;

 O.G. nr. 126/1998 privind modificarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite;

 Legea nr. 177/1998 pentru completarea art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite;

 H.G. nr. 665/1998 privind înlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezintă deficiențe;

 H.G. nr. 394 /1995 privind obligațiile ce revin agenților economici – persoane fizice sau juridice în comercializarea produselor de folosință îndelungată destinate consumatorilor;

 H.G. nr. 953/1999 privind modificarea și completarea H.G. nr. 784/1996 pentru aprobarea normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare;

 H.G. nr. 187/2000 privind imitațiile de produse alimentare care prezintă riscul de a pune în pericol sănătatea sau securitatea consumatorilor;

 Ordin al [NUME_REDACTAT] nr. 975/1998 partea 1,2,3,4,5,6, privind aprobarea normelor igienico-sanitare pentru alimente;

 O.U.G. nr. 97/2001 privind reglementarea producției, circulației și comercializării alimentelor;

 Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori;

 O.G. nr. 87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produse periculoase;

 H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare;

 Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice;

 H.G. nr. 670/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice;

 O.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase;

 H.G. nr. 329/2000 privind importul și comercializarea unor produse folosite;

 Ordinul ANPC nr. 217/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite destinate copiilor mai mici de 36 luni;

 H.G. nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile;

 H.G. nr. 1219/2000 privind unele măsuri de protecție a intereselor consumatorilor la achiziționarea de piese de schimb auto, altele decât cele care pot afecta siguranța circulației și/sau protecția mediului.

În conformitate cu HG 755/2003 privind organizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], instituția este condusă de un secretar de stat care are calitatea de președinte, ajutat de doi subsecretari de stat care au calitatea de vicepreședinte, numiți prin decizie a primului-ministru.

Alte instituții românești care se ocupă cu protecția drepturilor consumatorilor sunt:

Asociațiile pentru protecția consumatorului;

Comisiile consultative pentru protecția consumatorului;

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Tehnice;

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Produselor și Serviciilor și [NUME_REDACTAT];

Alte organisme cu atribuții în domeniu (LAREX, membru fondator al [NUME_REDACTAT] Acreditate din România, Asociația de Standardizare din România (ASRO), care supervizează activitatea privind adoptarea și respectarea standardelor de calitate a bunurilor și serviciilor distribuite pe teritoriul național).

Protecția consumatorului este definită de către [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] ca fiind totalitatea dispozițiilor referitoare la inițiativa publică sau privată, cu scopul de a asigura și a îmbunătăți continuu respectarea intereselor consumatorilor.

Se accentuează în principal realizarea unei protecții a consumatorilor față de ceea ce ar putea afecta sănătatea și securitatea lor, informarea corectă și precisă a acestora și posibilitatea despăgubirii lor.

Obligațiile producătorului sunt:

să răspundă pentru prejudiciul actual și cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum și pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o acțiune sau o omisiune a unei terțe persoane;

să pună pe piață numai produse sigure și, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate și/sau certificate;

să pună pe piață numai produse care respectă condițiile prescrise sau declarate;

să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piață sau de la consumatori produsele la care organele abilitate sau specialiștii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viața, sănătatea ori securitatea consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitățile respective;

să asigure, în cursul procesului de producție, condiții igienico-sanitare conform normelor sanitare în vigoare.

Principalele drepturi ale consumatorului sunt:

de a fi protejați împotriva riscului de a achiziționa un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viața, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile și interesele legitime;

de a fi informați complet, corect și precis asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum și de a fi educați în calitatea lor de consumatori;

de a avea acces la piețe care le asigură o gamă variată de produse și servicii de calitate;

de a fi despăgubiți pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor și serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege;

de a se organiza în asociații de consumatori, în scopul apărării intereselor lor.

PARTEA a II-a – CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 2 CERCETĂRI CU PRIVIRE LA PROTECȚIA CONSUMATORILOR DE CARNE DE PASĂRE

2.1 Scopul cercetării

Carnea de pasăre deține o pondere importantă, de cca 20% în comerțul mondial cu acest produs și locul 3 după carnea de suine și taurine. Reprezintă un aliment cu o mare valoare biologică și cu o digestibilitate superioară.

Scopul acestei lucrări este cercetarea aprofundată a celor mai importante probleme în domeniul protecției consumatorilor de carne de pasăre.

2.2 Evoluția efectivelor de păsări

În perioada 2000-2007 efectivele totale de păsări au fost în continuă creștere. Un rol important în această creștere l-a avut creșterea demografică a populației.

Analiza datelor prezentate în tabelul 2.1 efectuată pe baza datelor preluate din buletinele FAO-2009 se referă la evoluția efectivelor principalelor specii de păsări în perioada 2000-2007.

Tabelul 2.1

Efectivele mondiale de păsări (mii capete) (FAO 2009)

Dintre toate speciile analizate constatăm că cele mai mari efective aparțin galinaceelor, specie care și-a sporit efectivul cu cca 18,9%, după cum se poate observa și în figura 2.1.

Figura 2.1 Evoluția efectivelor de pui de găină (milioane capete) 2000-2007

(Sursa: FAO)

Comparativ cu țările Europei, din punct de vedere al numărului de animale vii, conform bazei de date statistice FAO, în anul 2010, România se afla pe locul 10 la păsări, cu o pondere de 4,4%, după [NUME_REDACTAT], Ucraina, [NUME_REDACTAT], Spania, Italia, Franța, Polonia, Germania și Olanda.

Din punct de vedere al producției de carne, România era poziționată pe locul 11, cu o pondere de 2,5% din producția europeană, după [NUME_REDACTAT], Ucraina, [NUME_REDACTAT], Spania, Italia, Franța, Polonia, Germania, Olanda și Belgia.

Din analiza numărului de animale înregistrat în România în perioada 2007-2011 putem spune că numărul total de păsări a avut o evoluție descendentă, de la 82036 mii capete în anul 2007, ajungând în anul 2011 la 79842 mii capete, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,7%.

În sectorul privat s-a înregistrat aceeași tendință, doar că această reducere a fost mai mică, respectiv 2,2%, de la 81610 mii capete la 79832 mii capete.

În tabelul 2.2 este prezentată situația efectivelor totale de păsări, producția totală de carne de pasăre și greutatea medie la sacrificare în perioada 2010-2013, iar în figura 2.2 este prezentată situația efectivelor totale de păsări în perioada menționată.

Tabelul 2.2

Dinamica efectivelor și a producției de carne de pasăre în perioada 2010-2013 (http://www.dce.gov.ro/ accesat la 05.05.2015)

Figura 2.2 Situația efectivelor totale de păsări în perioada 2010-2013

(Sursa: http://www.dce.gov.ro/, accesat la 05.05.2015)

2.3. Legislația cu privire la carnea de pasăre

Legislație specifică [NUME_REDACTAT]:

Regulamentul 2777/75 privind organizarea piețelor în sectorul cărnii de pasăre;

Regulamentul 2782/75 privind producția și comercializarea ouălelor pentru incubație și a puilor de fermă;

Regulamentul 368/76 de modificare a Regulamentului 2771/75 în ceea ce privește perioade de referință pentru calculul taxei și prețul limită în sectorul ouălelor;

Regulamentul 369/76 de modificare a Regulamentului 2777/75 în ceea ce privește perioada de referință pentru calculul taxei și a prețului limită în sectorul cărnii de pasăre;

Regulamentul 1868/77 de stabilire a modalităților de aplicare a Regulamentului 2782/75 privind producția și comercializarea ouălor pentru incubație și a puilor de fermă;

Regulamentul 109/80 privind aplicarea celei mai mici rate pentru restituirile la exportul unor produse din sectoarele ouălelor și cărnii de pasăre;

Regulamentul 3485/80 de modificare, ca urmare a aderării Greciei, a Regulamentului 2782/75 privind producția și comercializarea ouălor pentru incubație și puilor de fermă.

Legislație specifică – România:

Legea 222/2006 pentru aprobarea OUG 14/2006 privind instituirea unui contingent tarifar la importul în România al unor sortimente de carne de pasăre originare din UE;

Ordinul nr. 391/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul României cu statele membre ale [NUME_REDACTAT] și importul din țări terțe de carne proaspătă de pasăre, abrogat prin Ordinul ANSVSA nr.240/2006;

Ordinul nr. 535/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate care reglementează comerțul dintre România și statele membre ale [NUME_REDACTAT] cu carne proaspătă, abrogat prin Ordinul 240/2006;

Ordinul nr. 43/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate care reglementează comerțul dintre România și statele membre ale [NUME_REDACTAT] cu carne proaspătă;

Ordinul nr. 140/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control pentru gripă aviară;

Ordinul nr. 144/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul intracomunitar și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație;

Norma din 11.08.2006-Norma sanitar-veterinară privind protecția animalelor în timpul sacrificării și uciderii;

Norma din 27.06.2006 privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară).

Capitolul 3 PROTECȚIA CONSUMATORULUI DE CARNE DE PASĂRE

3.1 Cerințe de calitate pentru carnea de pasăre

3.1.1 Clasificarea cărnii de pasăre

Carnea de pasăre se clasifică în funcție de conformație și de aspectul carcaselor sau al părților de carcasă în:

clasa A;

clasa B.

Clasificarea se realizează în funcție de aspectul cărnii, prezența grăsimii și gradul distrugerilor sau al contuziilor.

Carcasele de pasăre și părțile tranșate din carnea de pasăre trebuie să îndeplinească următoarele condiții minime:

a) să fie intacte din punct de vedere al prezentării;

b) să fie curate, fără corpuri străine vizibile, mizerie sau sânge;

c) să nu aibă mirosuri străine;

d) să nu aibă oase rupte proeminente (fracturi deschise);

e) să nu prezinte contuzii severe.

În cazul cărnii de pasăre proaspete nu trebuie să existe urme de congelare anterioară.

Pentru a fi incluse în clasa A carcasele și părțile tranșate din carne de pasăre trebuie să îndeplinească în plus următoarele criterii:

a) să aibă o conformație bună și să fie consistentă, pieptul sa fie bine dezvoltat, lat, lung și cărnos;

b) pe piept, picioare, târtiță, încheieturile picioarelor și vârfurile aripilor pot fi prezente câteva pene mici, tuleie (capete ale penelor) și puf;

c) se permite existența unor leziuni, contuzii și decolorări, cu condiția ca acestea să fie mici și nesemnificative și să nu fie prezente pe piept sau picioare; vârful aripii poate să lipsească; la vârfurile aripilor se permite o ușoară colorare în roșu;

d) în cazul păsărilor congelate nu trebuie să existe urme de arsuri de la congelare, cu excepția celor care sunt accidentale, mici și nesemnificative și nu sunt prezente pe piept sau picioare; arsura de la congelare, în sensul reducerii calitățtii, este uscarea ireversibilă la nivel local sau zonal a pielii și/sau a cărnii care poate să indice următoarele schimbări:

în culoarea originală – în cele mai multe cazuri culoarea devine pală;

în aromă și miros – lipsă de aromă sau miros de rânced;

în consistență – uscată, spongioasă.

3.1.2 Proprietățile organoleptice ale cărnii de pasăre

Proprietățile organoleptice ale cărnii de pasăre, refrigerată și congelată, sunt prezentate în tabelul 3.1, conform [NUME_REDACTAT]. 206/447/86 din 14 mai 2002.

Tabelul 3.1

Proprietățile organoleptice ale cărnii de pasăre (ORDINUL   Nr. 206/447/86 din 14 mai 2002)

3.1.3 Proprietățile fizico-chimice ale cărnii de pasăre

Proprietățile fizico-chimice ale cărnii de pasăre sunt prezentate în tabelul 3.2, conform [NUME_REDACTAT]. 206/447/86 din 14 mai 2002.

Tabelul 3.2

Proprietățile fizico-chimice ale cărnii de pasăre (ORDINUL   Nr. 206/447/86 din 14 mai 2002)

3.1.4 Ambalare, marcare, etichetare, depozitare și transport

Ambalarea, marcarea și etichetarea se efectuează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Marcajul pe eticheta cărnii de pasăre trebuie să ofere consumatorilor informații corespunzătoare, clare și obiective referitoare la produsele expuse spre vînzare și pentru a asigura libera lor circulație în țară și în afara teritoriului ei.

Marcajul de pe etichetă trebuie să includă:

a) denumirile sub care produsele sunt comercializate;

b) prețul total și prețul pe unitatea de greutate;

c) starea în care se comercializează carnea de pasăre;

d) temperatura de depozitare recomandată;

e) numărul autorizației abatorului sau a atelierului de tranșare;

f) în cazul cărnii de pasăre importate din alte țări este necesar de indicat țăra de origine.

Printre mențiunile opționale de pe etichetă este necesar să figureze și cele referitoare la metoda de răcire, la fel este necesar de a indica așa parametri precum vîrsta păsărilior la momentul sacrificării sau durata perioadei de îngrășare, modul de creștere și rația anumitor ingrediente alimentare.

Pe etichetă se va menționa o singură stare termică a cărnii. În cazul comercializării organelor de pasăre, pe etichetă se va menționa felul acestora în denumirea sub care se vinde produsul. Data durabilității minimale pentru produsele congelate și data limită de consum pentru produsele refrigerate se stabilesc de către producator și se înscriu conform normelor în vigoare privind etichetarea alimentelor.

În unitățile de producție, în funcție de starea termică, carnea de pasăre se depozitează la temperatura de maximum +4 grade C în profunzime pentru carnea de pasăre refrigerată și la temperatura de minimum -12 grade C în profunzime pentru carnea de pasăre congelată.

Carnea proaspătă trebuie să fie transportată în mijloace de transport specializate și supuse certificării sanitar-veterinare, în conformitate cu prevederile art. 24 al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

Suprafața interioară a acestora trebuie să fie netedă și ușor de curățat, spălat și dezinfectat, și utilate astfel încât temperatura în interior să fie menținută constantă +2 °C pe tot parcursul transportării pentru carnea refrigerată și pentru carnea de pasăre congelată, temperatura nu trebuie să depășească -12°C.

Mijloacele de transport specializate pentru transportarea cărnii, nu pot fi utilizate decât în acest scop, pentru a evita contaminarea acesteia.

Fiecare transport va fi însoțit de certificatul de sănătate publică veterinară eliberat de medicul veterinar oficial care asigură supravegherea unității și de declarația de conformitate eliberată de producător pe propria răspundere.

3.2 Activitatea ANPC

3.2.1 Acțiuni de supraveghere a pieței

În anul 2013, au fost întreprinse 114839 controale asupra conformității și securității produselor și serviciilor și a modului de respectare a intereselor economice ale consumatorilor.

Structura acțiunilor de control a fost următoarea: 40,5% produse alimentare; 29,3% produse nealimentare; 16,6% servicii nealimentare; 9,3% servicii alimentare; 2,1% servicii financiare; 1,2 % produse financiare; 1% alte segmente, structură prezentată în figura 3.1.

Figura 3.1 Structura acțiunilor de control ANPC 2013

(Sursa: ANPC)

Dintre controalele efectuate, în 71228 din cazuri a fost constatată nerespectarea prevederilor legale în domeniul protecției consumatorilor, fiind aplicate sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor aplicate de comisarii ANPC fiind de 101,8 milioane lei. Ponderea proceselor verbale de constatare a contravenției aplicate pe domenii este următoarea: 44,8% la produse alimentare, 30,6% la produse nealimentare, 12% servicii nealimentare, 10% servicii alimentare, 1,3% servicii financiare, 0,4% produse financiare, 0,9% alte segmente.

Au fost prelevate și analizate în laboratoarele proprii un număr de 515 probe. Rezultatul acestor analize a fost că 176 probe (34%) au fost găsite ca fiind neconforme, după cum putem observa și în figura 3.2.

Figura 3.2 Ponderea produselor neconforme

(Sursa: ANPC)

Valoarea produselor pentru care organele de control ale [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] au dispus interzicerea de la comercializare și retragerea din circuitul comercial a fost de 3,4 milioane lei. Din această valoare, 2,1 milioane lei (62%) reprezintă valoarea produselor provenite din spațiul extracomunitar.

Tot în această perioadă au fost desfășurate 48 controale tematice, la nivel național, astfel: 21 controale în domeniul produselor și serviciilor alimentare (43,7%), 18 controale în domeniul produselor nealimentare (37,5%), 9 controale în domeniul prestării serviciilor și 3 controale în domeniul serviciilor financiare (18,8%). Figura 3.3 reflectă ponderea controalelor tematice în funcție de domeniul produselor analizate.

Figura 3.3 Situația controalelor tematice 2013

(Sursa: ANPC)

În cadrul acțiunilor tematice de control au fost controlați circa 35000 operatori economici din care au fost sancționați 16900 operatori economici (figura 3.4), valoarea amenzilor fiind de 38,4 mil lei, iar valoarea produselor neconforme oprite de la comercializare a fost de 20,0 mil. lei.

Figura 3.4 Situația operatorilor sancționați în urma controalelor tematice 2013

(Sursa: ANPC)

În cursul anului 2013 au fost desfășurate 21 acțiuni de control atât cu privire la conformitatea, modul de comercializare și etichetare a produselor alimentare, cât și cu privire la calitatea serviciilor de alimentație publică și colectivă. Au fost prelevate 143 de probe de produse alimentare. Dintre acestea circa 35% nu se încadrau în prevederile legale în vigoare (figura 3.5).

Figura 3.5 Ponderea produselor neconforme la produsele alimentare

(Sursa: ANPC)

Au fost controlați circa 21229 operatori economici din care au fost sancționați peste 7534 operatori economici, valoarea amenzilor fiind de 23767,5 mii lei, iar valoarea produselor neconforme oprite de la comercializare a fost de 5,5 mil. lei (din care: 5,1 mil lei, reprezintă valoarea produselor oprite temporar de la comercializare, iar 0,4 mil lei reprezintă valoarea produselor oprite definitiv de la comercializare).

3.2.2 Petițiile consumatorilor

La nivel național s-au înregistrat un număr de 56.368 petiții privind conformitatea și securitatea produselor și serviciilor. În tabelul 3.3 am prezentat o descriere mai amănunțită a acestora.

Tabelul 3.3

Situația petițiilor consumatorilor (ANPC)

Figura 3.6 detaliază structura petițiilor consumatorilor în anul 2013.

Figura 3.6 Structura petițiilor pe piețele de consum 2013

(Sursa: ANPC)

În figura 3.7 este reprezentată situația petițiilor înregistrate la sediul central al ANPC.

Figura 3.7 Petițiile înregistrate la sediul central al ANPC

(Sursa: ANPC)

3.2.3 Satisfacția consumatorilor

Gradul de satisfacție a consumatorilor se referă la încrederea acestora în alegerea ofertelor în funcție de calitatea produselor și de prețul practicat.

Figura 3.8 arată satisfacția consumatorilor în raport cu 19 piețe de bunuri și servicii, pe baza unui studiu efectuat în perioada 2006-2008.

Figura 3.8 Satisfacția consumatorilor în raport cu 19 piețe

(Sursa: http://ec.europa.eu/consumers/consumer_evidence/consumer_scoreboards/ 2_edition/docs/cms_2_en.pdf, accesat la 05.05.2015)

Această figură reflectă faptul că oamenii sunt mai mulțumiți când vine vorba despre bunuri, decât despre servicii, care sunt mult mai complexe.

3.2.4 Despăgubiri acordate consumatorilor

În anul 2012, despăgubirile acordate consumatorilor au fost de 6.488.556 lei (cca 1,45 milioane de euro), iar în anul 2013, despăgubirile acordate consumatorilor au fost de 4.696.303 lei (cca 1,055 milioane de euro). Observăm că în anul 2012, despăgubirile acordate au fost în număr mai mare decât în anul 2013 cu circa 70% (figura 3.9).

Figura 3.9 Situația comparativă a despăgubirilor acordate consumatorilor (milioane euro)

(Sursa: ANPC)

3.3 Acțiuni de control a cărnii de pasăre

În anul 2013, [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] a desfășurat o acțiune de control cu privire la modul de respectare a prevederilor legale în domeniul protecției consumatorilor referitoare la conformitatea, comercializarea și modul de etichetare a produselor alimentare comercializate sub formă congelată.

Au fost controlați 772 operatori economici, dintre care la un număr de 596 au fost constatate deficiențe la comercializarea și etichetarea produselor (figura 3.10).

Figura 3.10 Ponderea operatorilor economici găsiți cu deficiențe 2013

(Sursa: ANPC)

A fost verificată o cantitate de circa 208 tone produse alimentare congelate, dintre care circa 28 tone nu se încadrau în prevederile legale privind protecția consumatorilor (figura 3.11).

Figura 3.11 Ponderea produselor neconforme 2013

(Sursa: ANPC)

Măsurile dispuse au fost următoarele:

oprirea definitivă și retragerea de la comercializare a circa 1.480 kg produse alimentare congelate, în valoare de 20.173 lei;

oprirea temporară de la comercializare a circa 25 tone produse alimentare congelate, în valoare de  237.000 lei  până la remedierea neconformităților constatate;

aplicarea de 667 sancțiuni contravenționale dintre care 394 amenzi contravenționale în valoare de 1.143.650 lei și 273 avertismente pentru încălcarea reglementărilor privind protecția consumatorilor.

Principalele abateri:

I. Comercializarea produselor alimentare congelate cu parametri neconformi celor declarați sau ai celor prevăzuți în actele normative în vigoare

1.1. Comercializarea produselor alimentare congelate ce prezentau modificări organoleptice:

Jud. Vaslui – pulpe de pui cu os și piele, piept de pui cu os, pui grill, aripi de pui, ficat de pui care prezentau arsuri de congelare pe toată suprafața;

București – „Rață grill”, import China, prezentată în ambalaje deteriorate, rupte, ducând la apariția arsurilor de congelare pe zone întinse ale carcasei; Pulpe pui întregi și Spinări pui care prezentau arsuri de congelare pe zone întinse, miros nespecific, de rânced;

Jud. Iași – pulpe pui (proveniență Germania), piept pui cu os, mici formați, produse congelate care prezentau arsuri de congelare pe suprafețe extinse.

1.2. Comercializarea de produse alimentare congelate în afara datei durabilității minimale stabilite de producători, contrar prevederilor legale;

1.3. Neîncadrarea în cantitatea netă declarată;

1.4. Comercializarea produselor alimentare congelate în ambalaje deteriorate, rupte, care nu asigurau etanșeitatea;

1.5. Comercializarea de produse alimentare congelate care au suferit decongelări și congelări repetate, cu deteriorarea calității produsului.

Jud.  Alba – agregatul frigorific pentru păstrarea produselor congelate era scos din priză pentru decongelare, iar produsul “mici congelați caserolă” era în stare decongelată, deși pe eticheta produsului se menționa “a nu se recongela dupa decongelare”.

II. 11% dintre produsele comercializate nu ofereau consumatorilor informațiile obligatorii, care să le permită alegerea sortimentului dorit:

2.1. Lipsa etichetelor cu elemente de identificare și caracterizare:

Jud. Brăila – neînscrierea condițiilor de păstrare – depozitare

2.2. Elementele de caracterizare – identificare înscrise cu caractere mici, greu vizibile și lizibile

București – Piept de pasăre cu os și piele în stare preambalată, având elementele de identificare de pe etichete greu lizibile, parțial șterse, ca urmare a manipulărilor repetate.

2.3. Lipsa informațiilor obligatorii, la locul de comercializare a produselor congelate comercializate în vrac;

2.4. Lipsa înscrierii sintagmei “produs congelat”, respectiv “produs congelat rapid”;

2.5. Lipsa inscripționării, pe ambalaj, a sintagmei “A nu se recongela dupa decongelare”;

2.6. Lipsa sau înscrierea neconformă sau eronată a denumirii produsului;

2.7. Lipsa înscrierii cantității, exprimată în procente, a ingredientului din denumirea sub care se vinde produsul;

2.8. Lipsa inscripționării mențiunilor suplimentare obligatorii;

2.9. Înscrierea eronată a datei durabilității minimale sau lipsa înscrierii acesteia;

2.10. Lipsa informațiilor privind perioada în care alimentele congelate rapid pot fi păstrate de cumpărător, temperatura de păstrare și/sau tipul de echipament care este adecvat păstrării;

2.11. Abateri privind traducerea în limba română a elementelor de identificare – caracterizare;

2.12. Lipsa denumirii și/sau a adresei producătorului/ distribuitorului/ importatorului;

2.13. Înscrierea pe etichete/ambalaje a unor informații eronate sau mențiuni care puteau induce în eroare consumatorii.

București – Piept de pui cu os și piele congelat, pe a cărui etichetă era marcată informația “Produs neinjectat”, inducând ideea unui produs superior calitativ în condițiile în care toate produsele similare posedă aceeași calitate.

III. Nerespectarea condițiilor de depozitare a alimentelor congelate

3.1. Nerespectarea temperaturii de congelare (-180C) impusă de producători;

3.2. Lipsa monitorizării temperaturii de depozitare și expunere a produselor alimentare congelate în utilajele frigorifice.

IV. 31% dintre operatorii economici controlați prezentau abateri privind afișarea prețului

4.1. Afișarea prețului într-un mod greu vizibil și lizibil, într-o formă echivocă;

4.2. Lipsa afișării prețurilor (preț de vânzare și preț pe unitatea de măsură);

4.3. Vânzarea promoțională (nu era afișat prețul vechi, ci doar prețul nou, fără a putea fi astfel comparat).

În anul 2014 [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] a desfășurat o acțiune de control privind protecția consumatorilor la comercializarea produselor din carne.

Au fost controlați 479 operatori economici, dintre care la un număr de 293 au fost constatate deficiențe (figura 3.12).

Figura 3.12 Ponderea operatorilor economici găsiți cu nereguli 2014

(Sursa: ANPC)

A fost verificată o cantitate de circa 93 tone produse din carne din care circa 6 tone nu se încadrau în prevederile legale privind protecția consumatorilor (figura 3.13).

Figura 3.13 Ponderea produselor neconforme 2014

(Sursa: ANPC)

Măsurile dispuse au fost următoarele:

oprirea definitivă și retragerea de la comercializare a circa 242 kg produse din carne, în valoare de 4.274 lei, produse improprii consumului uman prin parametrii neconformi și cu data durabilității minimale depășită;

oprirea temporară de la comercializare a circa 4.000 Kg produse din carne, în valoare de 59.000 lei până la remedierea neconformităților constatate;

aplicarea de 332 sancțiuni contravenționale dintre care 194 amenzi contravenționale în valoare de 655.100 lei și 138 avertismente pentru încălcarea reglementărilor privind protecția consumatorilor.

Principalele abateri constatate:

comercializarea produselor din carne ce prezentau caracteristici organoleptice și fizico-chimice neconforme;

neîncadrarea în parametrii fizico-chimici impuși (neîncadrarea în conținutul minim de proteine totale impuse de legislație, prezentau conținutul de umiditate depășit față de valorile impuse de lege);

nerespectarea procesului tehnologic și încadrarea produselor în altă grupă decât cea stabilită prin lege, a normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, cu utilizarea nepermisă a denumirilor unor de sortimente de produse din carne recunoscute și preferate de consumatori;

comercializarea de produse din carne ce prezentau data durabilității minimale/data limită de consum depășită față de cea stabilită de producători;

lipsa informațiilor obligatorii care să permită consumatorilor alegerea produselor: lipsa totală sau parțială a elementelor de identificare-caracterizare, înscrierea incorectă/incompletă a aditivilor în lista ingredientelor, neînscrierea sau înscrierea incorecta a datei durabilității minimale, lipsa înscrierii ingredientelor, a proporției ingredientelor, înscrierea de denumiri menite a induce în eroare consumatorii, neconcordanță între eticheta producătorului și eticheta de la raion, lipsa tratamentului termic utilizat, înscrisuri ilizibile, lipsa traducerilor;

lipsa afișării prețurilor;

modalitatea de desfășurarea a promoțiilor: lipsa produsului singular pentru a putea verifica informațiile, produse aflate în pachete promoționale al căror preț pentru produsul singular era mai mic decât al celor aflate în pachetul promoțional; 

lipsa afișării datei promoției și a faptului că promoția se desfășoara în limita stocului disponibil.

Abateri:

I. Calitatea produselor din carne

1.1. Comercializarea produselor din carne, a cărnii și a preparatelor din carne ce prezentau caracteristici organoleptice și fizico-chimice neconforme

Jud.Vaslui – cârnați cu membrana lipicioasă și miros nespecific.

Jud. Mureș – crenvuști care prezentau miros și gust de fermentat, început de alterare.

1.2. Comercializarea de produse din carne care nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuși prin prevederile legale în vigoare.

1.2.1. Comercializarea de produse din carne ce prezentau neîncadrarea în conținutul minim de proteine totale impus de legislația în vigoare (Ordinul 560/1271/1339/210/2006).

Jud. Vaslui – Parizer cu curcan, care prezenta conținutul de proteine totale 10,1% față de min. 11%, conform Raportului de Expertizare emis de LAREX;

București – Parizer de pui, care nu corespundea la parametrii proteine: 9,45%, față de prevăzut: min. 11%, confirmat prin Raportul de Expertizare LAREX.             

1.2.2. Comercializarea de produse din carne ce prezentau conținutul de umiditate depășit față de valorile impuse de lege

În funcție de categoria de produse, de tehnologia aplicată etc. au fost stabilite limite maxime ale conținutului de apă care sunt permise în cazul produselor din carne.
Depășirea acestor limite determină dezechilibrarea compoziției produsului, favorizarea accentuării perisabilității microbiologice a produsului cu riscul alterării acestuia, reducerea perioadei de menținere a caracteristicilor de calitate originale ale produsului și nu în ultimul rând afectarea interesului economic al consumatorilor, aceștia cumpărând „apă” în loc de cantitatea corespunzătoare de preparate din carne.

1.3. Nerespectarea procesului tehnologic și încadrarea produselor în altă grupă decât cea stabilită prin lege

Jud.Vrancea – parizer cu pasăre, 500g și crenvuști de pasăre, 430g la care materia primă utilizată este carne de pasăre separată mecanic (30% din compoziție), aceasta având calități nutriționale inferioare cărnii de pasăre propriu-zise. Practic, denumirea „cu pasăre” induce ideea utilizării cărnii de pasăre în produs, influențând alegerea consumatorilor.

1.4. Comercializarea de produse din carne ce prezentau data durabilității minimale/data limită de consum depășită față de cea stabilită de producători putând prezenta un posibil pericol pentru consumatori

Jud. Neamț – șuncă presată de pui cu data durabilității minimale depășită de 12 zile.

II. Abateri de la prevederile legale privind informarea consumatorilor

2.1. Lipsa parțială sau totală a elementelor de identificare-caracterizare obligatorii:

Jud. Brașov: produse din carne care nu prezentau etichete cu elemente de identificare și caracterizare.

2.2. Neindicarea datei durabilității minimale/datei limite de consum pe eticheta de prezentare la produsele din carne, feliate, ambalate la locul de vânzare, la cererea consumatorilor

Jud. Alba – șuncă presată, fără informații despre data durabilității minimale.

Jud. Galați – pe produs era înscrisă numai data limită de consum, pe o etichetă autocolantă aplicată.

2.3. Înscrierea neconformă a datei durabilității minimale/datei limite de consum prin alte formulări decât cea prevăzută de cadrul legal în vigoare

Jud. Satu-Mare: carne tocată din file de pulpă superioară de curcan, 500 grame, la care se utiliza sintagma “Valabil până la…”, în loc de “Expiră la…” sau “A se consuma de preferință înainte de…”.

2.4. Înscrierea incorectă/incompletă a aditivilor în lista ingredientelor

Lipsa înscrierii denumirii specifice sau a codului numeric CE la aditivii înscriși în lista ingredientelor

Jud.Vaslui – stabilizatori, colorant, antioxidant, fosfati, gelifiant, antioxidant etc.;

2.5. Lipsa înscrierii, în lista ingredientelor, a proporției ingredientului/ingredientelor care intră în denumirea sub care este vândut produsul.

Neinscripționarea în lista ingredientelor a cantității (exprimată în procente) din ingredientul care figurează în denumirea sub care se vinde produsul

Jud. Cluj – salam țărănesc cu șuncă și parizer cu piept de pui

2.6. Etichete cu înscrisuri ilizibile

2.7. Înscrierea de mențiuni și/sau utilizarea de denumiri menite a induce în eroare consumatorii asupra naturii reale a produsului

2.8.  Abatere privind neconcordanța între eticheta producătorului și eticheta de la raion

București – „crenvuști cu piept de pui”, care aveau inscripționat pe eticheta de preț de la locul de comercializare denumirea incorectă de „cremwurști din piept de pui”.

București – „pate fin cu ficat de rață” și „pate fin cu ficat de gâscă, stafide și vin” cu denumirile incorecte inscripționate pe eticheta de preț, deși în lista ingredientelor apărea ca ingredient principal – grăsime de porc.

2.9. Lipsa înscrierii sau înscrierea eronată pe etichete a tratamentului termic utilizat la obținerea produselor

2.10. Lipsa traducerii în limba română a elementelor de identificare și caracterizare:

Sibiu – cârnați import [NUME_REDACTAT] din carne cu țara de origine Ungaria, care nu aveau traducerea în limba română a elementelor de identificare și caracterizare

III. Nerespectarea condițiilor de depozitare și comercializare a produselor

Controlul a depistat produse din carne depozitate în vederea comercializării la temperaturi care contravin condițiilor de depozitare impuse de producători.

Jud.Vaslui – produsele din carne se păstrau în stare congelată.

Jud. Cluj – vitrina cu carne de pasăre refrigerată supraaglomerată, aburită, cu condens în exces sau produse din carne depozitată în vitrina frigorifică a căror temperatură de depozitare impusă de producător era de 0-2 ºC, iar temperatura înregistrată era de (– 3 ºC).

IV. Abateri privind afișarea prețurilor

4.1. Lipsa afișării prețurilor

4.2. Neindicarea concomitentă a prețului de vânzare și a prețului pe unitatea de măsură

4.3. Afișarea prețurilor la comercializare cu caractere mici, ilizibile sau în locuri greu accesibile

V. Modul de desfășurare a promoțiilor

Jud. Neamț – produsele aflate la promoție pe a căror etichetă nu apărea sintagma “în limita stocului disponibil“ și nici perioada în care se practica oferta.

Jud. Giurgiu: „parizer șuncă”, 300 g, care era oferit spre vânzare în varianta singulară cu prețul de vânzare 5,59 lei/ buc, iar la promoție sub formă de pachete a 2 buc, având pe banderola de hârtie aplicată înscrisul “1 +1/2 gratis” cu prețul pe pachet de 8,99 lei, deși din verificarea prețurilor s-a constatat: prețul pe pachet era incorect, respectiv 8,99 lei/pachet, față de 8,38 lei/pachet, atât cât ar fi trebuit;

Tabelul 3.4

Analiza rapoartelor de activitate ale ANPC 2013-2014 (conform ANPC)

În diagramele de mai jos voi prezenta diferențele dintre anii 2013 și 2014.

Figura 3.14 Operatori economici cu nereguli 2013-2014

(Sursa: ANPC)

Figura 3.15 Produse neconforme 2013-2014

(Sursa: ANPC)

Figura 3.16 Ponderea produselor oprite definitiv de la comercializare (tone) 2013-2014

(Sursa: ANPC)

Figura 3.17 Ponderea produselor oprite temporar de la comercializare (tone) 2013-2014

(Sursa: ANPC)

Figura 3.18 Ponderea amenzilor aplicate 2013-2014

(Sursa: ANPC)

Figura 3.19 Ponderea avertismentelor date 2013-2014

(Sursa: ANPC)

Comparând datele înregistrate în rapoartele de activitate ale ANPC pe anii 2013 și 2014, constatăm o reducere a abaterilor găsite și implicit a amenzilor aplicate. Observăm că operatorii economici au devenit mai prudenți și mai atenți la siguranța consumatorilor și la dorințele acestora.

Este necesară totuși o educare sistematică atât a consumatorilor, cât și a producătorilor pentru a se evita comercializarea de produse improprii consumului sau a celor care nu respectă prevederile legislației în vigoare.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Este important ca noi, în calitate de consumatori să acordăm atenție condițiilor de depozitare prevăzute de producător și la domiciliu. Produsele alimentare congelate trebuie comercializate numai în stare congelată și este indicat ca produsele decongelate să nu se mai recongeleze.

Produsele în care se constată aglomerări de produs sub forma unor blocuri sau gheață în ambalaj nu trebuie comercializate. De asemenea, nu trebuie achiziționate produse alimentare congelate cu ambalajul degradat, închis neetanș și care nu asigură salubritatea produsului.

La cumpărarea unui produs trebuie acordată o atenție sporită datei durabilității minimale, trebuie refuzate produsele cu data durabilității modificată, depășită sau care nu este vizibilă.

Dacă produsele achiziționate provin din import, acestea trebuie să aibă pe ambalaj toate ingredientele și mențiunile privind păstrarea și depozitarea traduse în limba română.

Este importantă păstrarea bonului de casă pentru a putea reclama calitatea produsului și pentru a putea demonstra că produsul a fost achiziționat din magazinul respectiv.

[NUME_REDACTAT] Constantin – Tehnologii generale animale, Ed. Pim, Iași, 2010;

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Mircea – Merceologia produselor alimentare, Ed. [NUME_REDACTAT], Iași, 2006;

[NUME_REDACTAT] Mircea, [NUME_REDACTAT] – Merceologie și expertiză merceologică, Ed. [NUME_REDACTAT], Iași, 2009;

[NUME_REDACTAT] și co – Merceologie alimentară, Ed. Universitară, București, 2006;

[NUME_REDACTAT] și co – Merceologie: metode și tehnici de determinare a calității, Ed. Universitară, București, 2007;

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Protecția consumatorilor din România, Calitatea vieții, XVI, NR. 1-2, 2005, P. 137-153;

[NUME_REDACTAT] – Necesitatea protecției consumatorilor, [NUME_REDACTAT] Economic, XII, nr. 28, 2010, p. 262-263;

[NUME_REDACTAT]. 206/447/86 din 14 mai 2002;

Legea nr.296/2004;

[NUME_REDACTAT] nr. 21/1992;

http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202012/Acte%202012/NPNAL%202012/PHG%20pct%209%20PNAL%202011/PHG%20pct%209%20PNAL%202011.pdf, accesat la 07.05.2015;

http://www.dce.gov.ro/ accesat la 05.05.2015;

http://www.mdrl.ro/euroimm/index.php?id2=0105, accesat la 07.05.2015;

http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/interes_public/raport_activitate_2014_150525, accesat la 03.05.2015;

http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/interes_public/raport_activitate_anpc_2013_140709, accesat la 03.05.2015;