Cercetarea Profilului Cultural al Turistului. „cercetarea Privind Comportamentul, Motivatiile Si Asteptarile Turistilor Straini Care Au Vizitat O Tara din Europa de Est”
Cercetarea profilului cultural al turistului. „Cercetarea privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est”
Introducere
Capitolul 1
Comportamentul general privind alegerea unei vacanțe
Percepția despre vacanță
Așteptări de la vacanță
Perioada de desfășurare a vacanței
Motivații pentru a apela la agențiile de turism
Planificarea activităților și serviciilor de vacanță
Capitolul 2
Profilul consumatorului de turism cultural
2.1. Pașii de identificare a profilului consumatorului de turism
2.2. Caracteristicile turismului cultural
2.3. Principalele forme de turism cultural
Capitolul 3
Motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa
de Est
3.1. Motivația turiștilor care aleg să viziteze o țară din Europa de Est
3.2. Țările vizitate cel mai des de către turiștii străini
3.3. Sursele de informare pentru alegerea destinației
3.4. Tipul de cazare și gradul de confort ales
3.5. Perioada anului aleasă pentru vizitarea țărilor est europene
Capitolul 4
Studiu de caz: România –țara est europeană aleasă de turiștii străini
pentru turism cultural
4.1. Prezentarea potențialului turistic cultural în România
4.2. Evaluarea României ca destinație turistică
4.3. Intenția de vizitare a României în următorii 3 ani
Concluzii
Bibliografie
Listă tabele, grafice
Tabele:
Capitolul 2
Tabel 2.1. Principalele forme de turism cultural…………………………………….. 14
Capitolul 3
Tabel 3.1. Influența ciclului de viață în alegerea destinației turistice…….. 20
Capitolul 4
Tabel 4.1. Analiza SWOT a turismului cultural……………………………………… 33
Tabel 4.2. Țările de reședință ale turiștilor străini care au vizitat recent
sau intenționează să viziteze curând o țară din Europa de Est………………….. 39
Grafice:
Capitolul 3
Grafic 3.1. Motivele pentru care străinii aleg să viziteze o țară din Europa de
Est (%)………………………………………………………………………………………………. 17
Grafic 3.2. Motivele pentru care străinii aleg să viziteze fiecare țară din Europa
de Est (%)………………………………………………………………………………………….. 18
Grafic 3.3. Țările din Europa de Est în care turiștii străini au petrecut cel puțin
o zi de vacanță în anul 2014 (%)…………………………………………………………… 24
Grafic 3.4. Frecvența vizitării unor țări din Europa de Est (%)……………….. 25
Grafic 3.5. Sursele de informații utilizate de străinii care au ales să viziteze
o țară din Europa de Est (%)………………………………………………………………… 26
Grafic. 3.6. Unitățile de cazare folosite sau intenționate a fi folosite pentru perioada vacanței în Europa de Est (%)………………………………………………………………. 27
Grafic 3.7. Numărul de stele/margarete alese la cazarea în Europa de
Est (%)………………………………………………………………………………………………. 28
Grafic 3.8. Perioada din an aleasă pentru petrecerea unui sejur într-o țară
est-europeană…………………………………………………………………………………….. 29
Capitolul 4
Grafic 4.1. Nota medie acordată României în funcție de diverse aspecte
turistice……………………………………………………………………………………………… 37
Grafic 4.2. Intenția de vizitare a României în următorii 3 ani…………………. 40
Listă de abrevieri
ANAT – Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România
ANTREC – Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural
FPRT – Federației Patronatelor din Turism
INS – Institutul Național de Statistică
nr. – numărul
op. cit. – opera citată
p. – pagina
pct. – punctul
UE – Uniunea Europeană
urm. – următoarele
Introducere
Pentru lucrarea de licență am ales ca temă „Cercetarea profilului cultural al turistului. „Cercetarea privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est””, fiind o temă structurată în patru capitole, fiecare prezentând aspecte importante cu tema aleasă.
Astfel, primul capitol denumit „Comportamentul general privind alegerea unei vacanțe” aduce în discuție percepția despre vacanță, așteptări de la vacanță, perioada de desfășurare a vacanței, motivații pentru a apela la agențiile de turism și planificarea activităților și serviciilor de vacanță.
În alegerea unei vacanțe, trebuie să se țină cont de mai mulți factori și anume ceea ce se dorește de la vacanța stabilită, pentru ce perioadă se optează să se meargă în vacanță, care sunt locurile care se doresc a fi vizitate și la ce confort se dorește o astfel de vacanță. Pornind de la aceste criterii se pot stabili condițiile și prețul unei astfel de călătorii. De obicei potențialii turiști caută informații prin intermediul internet-ului după care finalizează adunând informații atât de la prietenii care au mai mers în aceleași locuri cât și informații din interiorul Agențiilor de turism prin care se va încheia contractul.
Capitolul al doilea, denumit „Profilul consumatorului de turism cultural” tratează pașii de identificare a profilului consumatorului de turism, caracteristicile turismului cultural și principalele forme de turism cultural.
Al treilea capitol tratează „Motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est”. Aici este prezentată motivația turiștilor care aleg să viziteze o țară din Europa de Est, țările vizitate cel mai des de către turiștii străini, sursele de informare pentru alegerea destinației, tipul de cazare și gradul de confort ales și nu în ultimul rând perioada anului aleasă pentru vizitarea țărilor est europene.
De obicei o serie de motivații stau la baza alegerii unei vacanțe, indiferent de locul ales sau mijlocul de transport. Aceste motivații pot fi date atât de prețurile găsite avantajoase, de locurile atractive, de obiectivele turistice cu însemnătate istorică și chiar spirituală din orașele vizitate cât și de distracția și beneficiile oferite de excursie.
În alegerea unei astfel de călătorii, turiștii de cele mai multe ori sunt influențați de recomandările rudelor, prietenilor, cunoscuților cât și de imaginilea găsite prin intermediul internetului și a informațiilor oferite de Agențiile de turism.
Ultimul capitol prezintă un studiu de caz privind motivațiile turiștilor străini pentru excursia de tip cultural din România. Astfel, se identifică potențialul turistic cultural în România, se evaluează România din perspectiva destinației turistice și se prezintă intenția de vizitare a României în următorii 3 ani de către turiștii străini.
Așa cum vom observa, România este bogată în atracții culturale, ceea ce ar face posibilă vizitarea din partea străinilor, dacă promovarea la nivel de țară este efectuată așa cum trebuie.
Întreaga lucrare de licență este realizată având la bază surse bibliografice ale celor mai cunoscuți autori din domeniu.
Capitolul 1
Comportamentul general privind alegerea unei vacanțe
În acest capitol voi evidenția percepția despre vacanță, care sunt așteptările de la o vacanță, perioada de desfășurare a unei vacanțe, motivațiile pentru a apela la agențiile de turism și nu în ultimul rând planificarea activităților și serviciilor de vacanță.
1.1. Percepția despre vacanță
Vacanța poate fi definită ca fiind modalitatea de satisfacere a nevoilor fiind dată prin odihna, relaxarea și recreerea acestora. Vacanța este asociată de asemenea și cu petrecerea timpului liber, fie în natură, la munte, la mare, fie în diferite locuri cu însemnătate tradițională, arhitecturală, istorică, unde sunt apreciate îndeosebi mâncărurile tradiționale, facilitățile și experiențele turistice în spațiul vizitat. Elementul esențial de recreere este generator atât de vacanțe de sejururi lungi cât și de odihna de week-end a turștilor.
În altă ordine de idei, vacanță este menită să asigure:
– odihnă, relaxare, liniște, recreere în aer liber;
– eliberare de stres, locație restrânsă, aer curat;
– descoperire de locuri noi, experiențe noi, vizitare de obiecte;
– posibilitatea de a face tratament balnear;
– relaxare în familie;
– mare, munte, natură, cer senin;
– vacanțe în afara țării;
– croaziere cu experiențe unice.
Majoritatea turiștilor optează pentru unități de cazare cu alimentație inclusă. În concepția multora, vacanța este asociată cu pauza totală a activității și se asociază cu termenul de „a nu face nimc”.
Unii percep vacanța ca un mod de petrecere a timpului cu familia, de revedere a acestora, când o parte din familie locuiește în altă parte iar vacanța este menită să îi unească.
Practic de la percepția despre vacanță se naște ceea ce oamenii așteaptă să obțină de la aceasta și aceste așteptări vor fi evidențiate în cele ce urmează.
1.2. Așteptări de la vacanță
Cei ce își doresc o vacanță au ca așteptări ca nevoia de odihnă, de recreere, de relaxare, să fie îndeplinită în perioada aleasă. Astfel, „îngrijirea sănătății, drumeția și aventura în natură, exploararea reliefului, nevoia de mișcare dar și vizitarea obiectivelor sunt motivații importante care generează călătorii și rămân scopurile principale care determină deplasarea turiștilor”.
Multe dintre așteptările turiștilor pe lângă cele menționate mai sus se reflectă și în nevoia de deconectare și distracție, inclusiv conceptul de vacanță activă, de mișcare, de adrenalină, trasee în aer liber, toate menite să satisfacă dorința turistilor. Eliberarea acestora în unitățile de cazare, amplasate într-un mediu natural cu aer curat, accesibile, existența unor resurse turistice variate și valorificate prin desfășurarea unor activități de vacanță sunt câteva dintre aspirațiile turiștilor. Totodată, ei caută și vacanțe mult mai delicate, cum ar fi vacanțele de croazieră și ale căror așteptări sunt date de confortul oferit pe vas, modul de tratament și experiența de neuitat.
Toate acestea fac parte din cauzele existenței turismului și implicit ale cererii în turism, comportând din partea turiștilor o serie de formulări ca: relaxare, odihnă, liniște, drumeții, plimbări, cunoașterea de oameni și locuri noi, experiențe culturale noi, deconectare, eliberare de stres, detașare de ritmul cotidian. Cererea de turism este dată și de zona vizitată frumoasă, de condițiile de cazare bune, spațiu curat, gazde amabile, să ajungă repede la destinație, sa fie distracție și mâncarea bună.
Timpul liber poate avea o multitudine de sensuri, iar pentru unii acesta reprezintă vacanța în sine, așa că majoritatea dintre noi asociază timpul liber de care dispune cu posibilitatea de a evada în locuri minunate care imbogățesc starea de spirit și recreativă a noastră.
1.3. Perioada de desfășurare a vacanței
De cele mai multe ori, vacanțele sunt petrecute în concedii și de cele mai multe ori se întâmplă vara, acestea fiind preferate pentru sejururile lungi. Dar sunt și persoane care nu preferă zilele toride de vară (iulie, august) și se reorientează pentru perioadele de extrasezon, respective, iunie, septembrie, octombrie, când temperatura este mai răcoroasă și oferă un confort mai ridicat. Un alt motiv pentru care se preferă vacanțele în extrasezon este dat de prețurile scăzute aplicate în acele perioade.
Venitul este un alt element care influențează alegerea perioadei pentru petrecerea vacanței cât și durata acesteia. Cei cu venituri medii sau ridicate își pot asigura vacanțe în extrasezon pentru petrecerea diferitelor sărbători dar și concedii de lung sejur în plin sezon. Cei cu venituri modeste își alocă perioada de petrecere a vacanței în capete de sejur sau în extrasezon petrecând sejururi de scurtă durată sau așteaptă reduceri de tarife pentru a-și crește perioada de ședere.
Sunt persoane care își alocă vac care dispune cu posibilitatea de a evada în locuri minunate care imbogățesc starea de spirit și recreativă a noastră.
1.3. Perioada de desfășurare a vacanței
De cele mai multe ori, vacanțele sunt petrecute în concedii și de cele mai multe ori se întâmplă vara, acestea fiind preferate pentru sejururile lungi. Dar sunt și persoane care nu preferă zilele toride de vară (iulie, august) și se reorientează pentru perioadele de extrasezon, respective, iunie, septembrie, octombrie, când temperatura este mai răcoroasă și oferă un confort mai ridicat. Un alt motiv pentru care se preferă vacanțele în extrasezon este dat de prețurile scăzute aplicate în acele perioade.
Venitul este un alt element care influențează alegerea perioadei pentru petrecerea vacanței cât și durata acesteia. Cei cu venituri medii sau ridicate își pot asigura vacanțe în extrasezon pentru petrecerea diferitelor sărbători dar și concedii de lung sejur în plin sezon. Cei cu venituri modeste își alocă perioada de petrecere a vacanței în capete de sejur sau în extrasezon petrecând sejururi de scurtă durată sau așteaptă reduceri de tarife pentru a-și crește perioada de ședere.
Sunt persoane care își alocă vacanță în perioada de iarnă, preferând pârtiile de ski sau cu ocazia sărbătorilor de iarna, de regula sunt implicate lunile decembrie, ianuarie și februarie.
Perioada de desfășurare a vacanței este influențată și de alți factori, cum sunt timpul liber alocat, vacanța școlară pentru cadrele didactice, mini vacanțe datorită reducerii bugetului, vacanța de lung sejur în afara țării.
Sunt și factori care intervin și duc chiar la renunțarea la vacanță pentru desfășurarea altor priorități.
1.4. Motivații pentru a apela la agențiile de turism
Mulți dintre turiști iau decizii spontan în alegerea vacanței și preferă să nu planifice din timp locația. Pe unii dintre ei, ofertele promoționale ale agențiilor de turism îi atrag și îi conving să călătorească prin serviciile oferite de acestea.
Pe piața turistică, agențiile de turism ocupă un loc important, fiind preferate de majoritatea celor care călătoresc pentru a-și satisface nevoile de odihnă, relaxare, recreere, de confort și bună dispoziție.
Sunt și turiști care nu obișnuiesc să apeleze la agențiile de turism, preferând călătoriile spontane și fără intermediere, de obicei în spațiile interne. Motivele pentru care aceștia decid să nu apeleze la agențiile de turism sunt variate, majoritatea cauzate de experiențele neplăcute din trecut dar și de comisioanele mari la intermediere sau nu au găsit oferte promoționale avantajoase și în locurile preferate.
Sunt turiști care preferă vacanțe scurte iar agențiile de turism limitează opțiunea acestora doar la vacanțe de lungă durată sau preferă vacanțe în circuit fără aranjamente stabilite sau constrângeri. Pentru mulți ofertele agențiilor sunt prea limitate și preferă să își petreacă timpul în alte locuri nevizitate.
Motivațiile sau circumstanțele care fac posibilă alegerea agențiilor de turism ca intermediari în opțiunea vacanței sunt date de mai mulți factori și anume dacă locurile preferate sunt vizitate în afara țării, turiștii își pot alege destinația prin intermediul internetului urmând să contacteze agenția pentru cazare.
Optând o ofertă dată de agenție, turiștii își pot deconta biletele în întregime sau un procent din costul vacanței, li se oferă un pachet complet de servicii turistice și anume cazare, transport, etc.
Sursele pe care le folosesc în mod frecvent turiștii în alegerea destinației sunt de cele mai multe ori prin intermediul internetului și a prietenilor care au fost deja.
1.5. Planificarea activităților și serviciilor de vacanță
Așa cum am precizat mai sus, planificarea activităților și serviciilor de vacanță de către turiști se face cu preponderență de către aceștia la apelarea ofertelor agențiilor de turism.
De obicei turiștii recurg la mai multe etape în alegerea locului preferat, astfel:
– mai întâi se documentează și planifică parțial;
– după care planifică și își rezervă camerele;
– nu planifică și alege un loc spontan;
– nu planifică activitățile din vacanță și le ajustează în funcție de buget;
– de cele mai multe ori vacanțele din afara țării sunt planificate iar cele din interior nu.
În concluzie planificarea este preferată de către cei care nu își doresc surprize la locul de destinație ci optează pentru servicii turistice complete în care să existe și transportul, masa și cazarea. Dacă se optează pentru o croazieră pe mare, ocean atunci planificarea este obligatorie pentru cei ce își doresc ca vacanța să rămână una mult visată.
Capitolul 2
Profilul consumatorului de turism cultural
În prezentul capitol voi prezenta pașii de identificare a profilului consumatorului de turism, caracteristicile turismului cultural și principalele forme de turism cultural.
2.1. Pașii de identificare a profilului consumatorului de turism
Așa cum am specificat în primul capitol, turiștii preferă să achiziționeze pachete turistice din diverse motive, fie pentru odihnă, relaxare, petrecerea plăcută a timpului, fie pentru tratarea unor boli sau menținerea sănătății dar și pentru cunoașterea unor obiective turistice și nu numai.
Pentru ca aceste criterii să fie atinse este nevoie să se cunoască în primul rând profilul turistului. Aceștia pot fi diferențiați în funcție de criteriul economic, în funcție de zonele teritoriale în care sunt amplasate piețele de emisie turistică, în funcție de vârstă, în funcție de educație, dar nu în ultimul rând pot fi și în funcție de personalitatea lor.
La rândul lor, în fiecare categorie prezentată se distinge o serie de caracteristici, astfel dacă vorbim de criteriul economic ne putem gândi la turiști cu un nivel de trai la limita existenței, turiști săraci, ale căror venituri depășesc pragul nevoilor de subzistență, turiști cu condiție economică medie și nu în ultimul rând turiști de lux, care se bucură de venituri mari.
Dacă avem în vedere, zonele teritoriale unde sunt amplasate obiectivele turistice sau mai bine zis, piețele turistice, vom distinge între turiști locali, turiști naționali și turiști străini.
În categoria nivelului de studii, facem referire la liberii profesioniști, muncitorii în diverse sectoare (agricole, industrial, etc.), populația inactivă, funcționarii, turiști cu un nivel mediu de educație dar și turiști cu un potențial ridicat de studii. Pe lângă acești avem în vedere și alte categorii de turiști.
În funcție de vârsta lor se distinge între turiști copii și adolescenți, turiști tineri, adulți dar și de vârsta a III-a.
Un alt criteriu menționat este cel în funcție de personalitatea fiecăruia. Astfel, întâlnim conservatori, turiști deschiși pentru nou, cheltuitori, economi, ezitanți dar și hotărâți.
Bineînțeles că aceste distincții nu sunt limitative, se mai pot identifica turiști după foarte multe criterii de segmentare a consumatorilor de turism. Fiecare turist optează pentru un pachet turistic în funcție de capacitatea de dezvoltarea fizică, dezvoltare intelectuală, dezvoltare socială, spirituală, afectivă și în funcție de caracterul fiecărui turist.
2.2. Caracteristicile turismului cultural
Cultura și turismul au o relație reciproc avantajoasă, care poate consolida atractivitatea și competitivitatea regiunilor și țărilor. Cultura constituie un element important al produsului turistic, care se distinge de alte elemente prezente în piața globală aglomerată. În același timp, turismul oferă un mijloc important de consolidare a culturii și crearea de venit care poate sprijini și consolida patrimoniul cultural, producția culturală și creativitatea. Dacă se crează o astfel de relație puternică între turism și cultură, prin urmare, destinațiile pot deveni mult mai atractive și pot oferi o competitivitate pentru investitori.
Turismul și-a asumat un rol vital în dezvoltarea destinațiilor din întreaga lume. În cele mai multe cazuri, cultura este un atu major pentru dezvoltarea turismului, precum și unul dintre principalii beneficiari ai acestei dezvoltări. Cultura este un factor important în atractivitatea celor mai multe destinații, nu numai din punct de vedere turistic, dar și pentru atragerea investitorilor.
În cea mai mare parte a secolului XX, turismul și cultura au fost privite ca aspecte, în mare măsură, separate pentru destinații. Resursele culturale au făcut obiectul destinațiilor cu un bogat patrimoniu cultural. Acestea au fost legate în mare măsură de educația populației locale care au stat la baza identităților culturale locale sau naționale.
Turismul, a fost vizualizat în mare măsură ca o activitate legată de petrecere a timpului liber, separat de viața de zi cu zi și de cultura populației locale. Acest lucru s-a schimbat treptat spre sfârșitul secolului, astfel că destinațiile de tip cultural au avut un rol esențial în atragerea turiștilor. În special, din anii 1980 încoace "turismul cultural", a fost văzut ca o sursă majoră de dezvoltare economică pentru multe destinații.
Studiile au arătat că s-a pus accent pe mediul "natural", și s-a ignorat în mare măsură rolul culturii în crearea unor medii de turism. De altfel, studiile recente critice ale fenomenului turistic au început să remedieze acest echilibru, arătând modul în care producerea turismului are la bază cultura.
2.3. Principalele forme de turism cultural
Există numeroase încercări de clasificare a fenomenului turistic, având la bază criterii diferite: motivația, potențialul turistic, durata desfășurării fenomenului turistic. Pe baza acestor criteria, turiștii pot opta în alegerea unei destinații cu profil cultural. Motivația culturală, de exemplu, poate să fie prezentă în toate tipurile de turism.
Pornind de la modalitățile de practicare a tipurilor de turism, princincipalele forme ale turismului cultural pot fi structurate după cum urmează.
A) După distanță există: turism de distanță mica, turism de distanță mare, turism de distanță foarte mare.
B) După durata călătoriei: turism de scurtă durată (1-3 zile), turism de durată medie (suprapuse concediilor), turism de lungă durată (peste 30 zile).
C) După zona de proveniență: turism intern și turism international.
D) După numărul participanților: turism individual și turism de grup.
E) După modul de desfășurare: turism organizat, turism semiorganizat și turism neorganizat.
F) După modul de desfășurare în timp: turism continuu (definit prin luarea în considerare a particularităților de funcționare a infrastructurii și nu a opțiunii participanților), turism sezonier și turism de circumstanță.
G) După mijloacele de transport utilizate: turism pedestru, turism rutier, turism feroviar, turism aerian și turism naval.
H) După vârsta participanților
I) După criteriul economico-social: turism social, de masă și turism particular.
J) După particularitățile regiunii de destinație
Se observă așadar că, turismul cultural apare ca un tip de turism clar diferențiat de celelalte forme sau tipuri de turism mai ales prin motivație. El poate fi definit ca o formă de mobilitate turistică al cărei scop principal este lărgirea orizontului de cunoștințe prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau arhitectural și al teritoriilor în care acesta se înserează. Conform Micului Dicționar Enciclopedic, cultura reprezintă expresia civilizației materiale și spirituale generate a unui popor. În sens larg cuprinde atât cultura materială (toate bunurile materiale și tehnicile necesare producerii lor), cât și cultura spirituală (creațiile din domeniul științei, literaturii, artelor). În acest context turismul cultural reprezintă o formă de valorificare a resurselor antropice și tocmai de aceea în sfera sa de cuprindere se poate include și turismul citadin și turismul rural-etnografic.
Turismul cultural trimite obligatoriu la noțiunea de patrimoniu, care reprezintă componentele materiale și imateriale ale identității oricărei societăți, elaborate, apoi transmise și reactualizate în teritoriu. Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele, ansamblurile arhitectonice, orașele de artă, satele cu tradiții bine păstrate, siturile arheologice, grădinile, edificiile de natură religioasă sau militară. Patrimoniul imaterial include sărbătorile și manifestările culturale, tradițiile și aptitudinile creative acumulate în timp.
P. Origet de Cluzeau sintetizează, în lucrarea sa ,,Le tourism culturel” principalele teme ale turismului cultural și formele de manifestare turistică pe care le generează astfel:
Tabel 2.1. Principalele forme de turism cultural
Sursa: P. Origet de Cluzeau, ”Le tourism culturel”.
Același autor identifică o serie de caracteristici ale turismului cultural, pe care le prezentăm în continuare.
Fluxurile turistice în cadrul turismului cultural se caracterizează prin alcătuirea dintr-o clientelă proprie care poate fi fie specializată într-o anumită tematică (capabilă să parcurgă distanțe impresionante pentru a surprinde încă o fațetă a pasiunii lor), fie atrasă de tot ce este cultural, fie ocazională, care este de obicei majoritară și se constituie din cei care, aflați în concediu sau vacanță în scopul odihnei și recreerii, vizitează și obiectivele turistice antropice din spațiul în care se află.
O altă caracteristică a fluxurilor care participă la realizarea turismului cultural o reprezintă apartenența participanților la categorii socio-profesionale superioare sau cu un nivel de educate mediu și ridicat: elevi, studenți, intelectuali și de aceea caracterul sau de masă este incert. Preponderentă în alcătuirea fluxurilor turistice este populația urbană.
Practicile turistice culturale sunt și ele destul de diferite, variind de la vizitarea muzeelor și monumentelor în scopul cunoașterii efective a patrimoniului acestora, la simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat în apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Există, se pare, și o diferențiere a practicilor culturale pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice și de arhitectură, dominând net mișcările turistice culturale; bărbații preferă siturile tehnico-științifice, tradițiile și artele populare. În general există o preferință pentru siturile culturale în aer liber, ruinele atrăgând mai mulți vizitatori decât multe monumente păstrate intactate.
Practicile culturale se pot deosebi și în funcție de specificul mental și comportamental al unor popoare. Astfel, anchetele efectuate în Franța, principala destinație a turismului cultural mondial, demonstrează o anumită superficialitate a spaniolilor, o preferință a germanilor pentru artă romană sau Evul Mediu, dorința nord-americanilor de a-și regăsi rădăcinile culturale, atracția olandezilor pentru spațiile rurale, interesul britanicilor pentru descoperirea monumentelor și a locurilor care evocă relațiile franco-engleze, în timp ce italienii preferă sanctuarele și locurile de cult.
În ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, luând forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. Îmbogățirea ofertei turismului cultural se realizează sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios și exigent și atitudinea comunităților locale care doresc să obțină beneficii de pe urma activităților culturale pe care le finanțează.
Eficiența turismului cultural este cea mai redusă dintre toate tipurile de turism, dar dezvoltarea sa prezintă și o serie de avantaje, ce se referă la faptul că cererea este stabilă, solidă și nu ține cont de modă, așa cum a fost cazul turismului balneo-climateric. Potențialul de extindere este imens, mai ales în contextul mondializării, când situri exotice precum Insula Paștelui nu mai sunt așa de îndepărtate.
Capitolul 3
Motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o
țară din Europa de Est
3.1. Motivația turiștilor care aleg să viziteze o țară din Europa de Est
Alegerea unei destinații turistice pentru vacanța actuală satisface exigențele unor motivații complexe, determnate de formele de turism practicate și influențate de trăsăturile, impulsurile distincte și cu încărcătură subiectivă accentuată ale respondenților în încercarea de a-și identifica destinația de vacanță potrivită.
Factorii motivaționali care intervin în alegerea destinației turistice actuale sunt dați de mai multe aspecte.
O primă motivație în alegerea destinației este dată de apropierea de locul de reședință. Acest lucru se datorează în special pentru mărirea șederii de recreere și totodată micșorarea zilelor de transport, așa că mulți dintre turiști au preferat să aleagă zonele turistice de atractivitate din apropiere pentru motivele menționate mai sus.
Alte motivații care susțin alegerea destinației de vacanță sunt date de: prețurile atractive, pentru relaxare și recreere, pentru tratament, pentru frumusețea peisajului, zona atractivă, curată, aer curat, neaglomerată, destinație cu valoare istorică și spirituală.
Printre motivațiile de alegere a destinației turistice se numără și recomandările bune de la prietenii care au vizitat locurile.
În consecință motivațiile de alegere a unei vacanțe într-o țară din Europa de Est sunt date de varietatea obiectivelor ce merită să fie văzute, de prețul convenabil și de cadrul natural plăcut. Ele sunt țările de origine pentru oamenii plecați pentru un trai sau un loc de muncă mai bun, iar revenirea lor pentru vizitarea familiilor și cunoscuților este un motiv important pentru 1 din 6 străini care intenționează să viziteze o țară din estul Europei.
În plus, statele din răsărit atrag 1 din 5 turiști străini pentru diversitatea culinară și băuturile tradiționale și 1 din 4 turiști pentru diversitatea culturală. Accesul rapid pentru vest-europeni este un alt atuu de care se bucură răsăritenii. Datorită caracterului profesional de „castă” și faptul că se adresează de cele mai multe ori unei nișe, congresele, simpozioanele și reuniunile profesionale sunt prea puțin atractive pentru a stimula sporirea numărului de turiști străini.
În cele ce urmează voi reprezenta grafic, conform unui studiu, motivele pentru care străinii aleg să viziteze o țară din Europa de Est.
Grafic 3.1. Motivele pentru care străinii aleg să viziteze o țară din Europa de Est (%)
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, Cercetarea privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est în ultimul an sau care intenționează să viziteze regiunea în următoarele 12 luni, 2014, p. 15.
În afara acestor motive menționate în grafic, printre motivele dezvoltate de străini în vizitarea țărilor răsăritene se mai numără curiozitatea, participarea la studii (burse), participarea la festivaluri, participarea la concerte, meciuri de fotbal, campionate sportive, căutarea unei prietenii, cunoașterea unor persoane abordate pe internet, drumeții, tratament, schi, căutarea unui loc de muncă, drumeții, etc.
Cu toate că motivele nu diferă de la o țară la alta pentru alegerea unei țări Est Europene pentru concediu, totuși se remarcă câteva diferențe. Astfel, România este a doua țară care are cele mai multe obiective turistice care merită vizitate. Prima țară este considerată a fi Cehia. Celelalte țări răsăritene nu îi motivează pe străini în aceeași măsură să vină să le cunoască obiectivele turistice.
Bulgaria de departe se evidențiază prin prețurile mici practicate în sectorul turistic. Ea este țara pe care turiștii o vizitează cel mai des, iar dacă nu au facut-o până acum o au pe listă ca primă opțiune.
Pe parte de atracții culturale, cel mai bine se clasifică Polonia și Cehia, prin festivaluri, muzee, concerte, etc., România și Ucraina fiind pe la sfârșitul clasamentului în topul țărilor răsăritene.
Cehia și Slovacia excelează în topul mâncărurilor și băuturilor tradiționale iar Belarus, Bulgaria și Ucraina se agață de aceste servicii pentru a atrage turiștii.
România și Moldova sunt țările care, potrivit studiului, turiștii au cele mai multe rude.
Milioanele de români stabiliți în alte țări reprezintă un segment important de turiști. Datorită recomandărilor oferite de cunoscuți, clasifică Cehia în fruntea celor pentru care contează acest lucru.
Ungaria reușește să convingă turiștii să o viziteze prin organizarea de simpozioane, conferințe, congrese ori întâlniri profesionale.
Grafic 3.2. Motivele pentru care străinii aleg să viziteze fiecare țară din Europa de Est (%)
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, Cercetarea privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est în ultimul an sau care intenționează să viziteze regiunea în următoarele 12 luni, 2014, p. 15.
Bineînțeles că în motivația alegerii unei destinații, turiștii sunt influențați direct și de gradul de satisfacție și insatisfacție a călătoriei.
Satisfacțiile turiștilor „se individualizează din perspectiva planului subiectiv și al celui obiectiv, prin manifestarea concretă a cererii. Indicele de ospitalitate se detașează net ca fiind elementul cu cea mai mare pondere, secondat de indicele de atractivitate”.
Elementele care au generat satisfacție în rândul turiștilor care au ales să își petreacă vacanța într-o țară din Europa de Est sunt următoarele:
– ospitalitatea oamenilor,
– frumusețea locurilor, compoziție peisagistică atractivă, cadru natural;
– gastronomia;
– atracția locurilor;
– confortul oferit de unitatea de cazare;
– facilitățile din interiorul unității de cazare, etc.
Satisfacția sau insatisfacția cu privire la vacanțele petrecute în țările din Europa de Est depinde de mai mulți factori situaționali. Astfel, putem spune că un turist este influențat în decizia lui de următoarele aspecte:
– Ambianța fizică. Este vorba aici atât de ambianța de la locul unde clientul cumpara produsul (iluminat, temperatura, colorit, ambianta sonora etc.) cât și de cea care definește produsul turistic (climatul, starea vremii, posibilitățile de acces, frumusețea și varietatea peisajului, atmosfera de la localurile de agrement etc.). Ambianța de la agenția de turism influențează într-o măsura mai mare sau mai mică decizia de cumpărare, iar de ambianța de pe parcursul călătoriei depinde satisfacția sau insatisfacția turistului.
– Ambianța situațională. Comportamentul turistului depinde în foarte mare măsura de circumstanța în care se află și de persoanele care sunt de față în momentul luării deciziei de cumpărare sau pe parcursul vizitării. De exemplu, un barbat tată de familie se va comporta într-un fel atunci când se afla în vacanță cu soția și copiii și în alt fel atunci când călătorește într-un grup de prieteni; pe timpul unei călătorii în grup, un turist se va comporta altfel decât atunci când călătorește singur;
– Timpul. Factorul timp își face simțită influența în special în trei situații. Mai întâi, este vorba de timpul pe care îl are la dispoziție turistul pentru adoptarea deciziei de cumpărare. Cu cât acest timp este mai mare, cu atât potențialul turist va acorda o atenție mai mare detaliilor. În Europa Occidentală planificarea vacanței principale a anului începe de multe ori cu cinci-șase luni înaintea plecării. In al doilea rând, este vorba de durata excursiei. Dacă acesta este mare, și exigențele turistului privind confortul vor fi mai mari. În sfârșit, timpul disponibil între momentul achiziției și momentul plății poate influența decizia de cumpărare; aceasta este în general mai ușoară atunci când turistul are posibilitatea de a face un credit (mai ales în cazul sejururilor foarte scumpe).
– Starea de spirit sau dispoziția psihică a turistului dintr-un anumit moment este un alt factor conjunctural care afecteaza comportamentul și poate duce atât la satisfacție cât și insatisfacția de durata vizitării. Un client obosit sau prost dispus este mult mai greu de mulțumit decât unul aflat într-o dispoziție psihică bună. Persoanele care iau contact direct cu clienții ar trebui să aibă priceperea de a sesiza starea de spirit a fiecăruia și de a acționa în mod corespunzător.
Acești factori sunt determinanți pentru ca un turist să se declare satisfăcut sau totodată insatisfăcut de vacanța într-o țară din Europa de Est.
Alți factori care pot determina ca vacanța într-o țară din Europa de Est să provoace satisfacție sau insatisfacție pot fi factorii sociali.
Când vorbim de factorii sociali ne referim la familie. Atât familia din care provine individul, cât și familia pe care el o întemeiază, sunt medii în care se transmit foarte ușor opiniile și atitudinile (favorabile sau nefavorabile) cu privire la turism și călătorii, la diferitele forme de turism sau destinații turistice. Familia de proveniența este interesantă în principal sub aspectul orientărilor pe care le imprimă individului (spre sedentarism sau mișcare, spre risc sau siguranță), iar cea de-a doua familie prin prisma influențelor pe care le au membrii familiei unii asupra altora în deciziile cu privire la vacanțe și călătorii.
Un element care afectează într-o mare măsură comportamentul turistului într-o țară din Europa de Est este dat de ciclul de viață al familiei. Tabelul următor prezintă în mod sintetic preferințele privitoare la turism în functie de etapa din ciclul de viață.
Tabel 3.1. Influența ciclului de viață în alegerea destinației turistice
Așa cum reiese din tabelul de mai sus se poate observa că în alegerea vacanței într-o țară din Europa de Est, dacă ținem cont de factorii sociali, putem alege cu ușurință de a merge atât cu copii preșcolari sau școlari cât și cu adolescenții, turiștii pot fi ori celibatari, ori cuplu matur fără copii cât și pensionarii ori căsătoriți ori singuri, toți se pot bucura de alegerea destinației turistice, și în funcție de starea pe care o percep pot fi satisfăcuți sau insatisfăcuți în alegerea făcută.
O data ce satisfacerea nevoilor de bază este asigurată, apare în mod firesc preocuparea turiștilor pentru protecție și siguranța la locul de petrecere a vacanței. Facilitățile legate de aceasta nevoie sunt: paza din cadrul unității de cazare, serviciile medicale de urgență, posibilitatea de a păstra banii și valorile în seifuri etc. Existenta tuturor acestor servicii este absolut obligatorie pentru orice destinație sau prestatar turistic cu pretenții.
Foarte multe persoane merg în vacanță nu numai pentru a se relaxa și a vizita obiective turistice, ci și cu dorința de a face noi cunoștințe, de a realiza contacte sociale, de a evada din rutina vieții de zi cu zi. Turiștii pentru care nevoile sociale sunt importante vor călători în grup și vor încerca să-și facă prieteni printre ceilalti vizitatori aflați la destinația respectivă.
Satisfacția unei vacanțe turistice într-o țară din Europa de Est poate fi dată și de percepția turistului în cauză, atitudinea acestuia, imaginea de sine, stilul de viață abordat, cât și de personalitatea turistului. În general, percepția asupra unui obiectiv sau destinații turistice este dată de interacțiunea între stimulii specifici obiectivului (forme, colorit, ambianta sonora) și factorii care țin de personalitatea clientului. Așadar, doi turiști pot percepe în mod diferit una și aceeași destinație turistică. Mai mult, un individ nu realizează aproape niciodata o perceptie completă, obiectivă, a realității, deoarece numarul de stimuli pe care ii poate percepe și capacitatea de memorare a acestora sunt limitate. Un alt aspect important cu privire la percepții se refera la stabilitatea și durabilitatea acestora: odata ce o persoana are o anumita percepție asupra unui obiect (de exemplu, hotelul X este murdar sau este prea zgomotos), aceasta percepție este foarte dificil de schimbat. De asemenea, percepțiile sunt de multe ori alterate de o serie de prejudecăți (și ele foarte greu de înlăturat): individul nu vede toate aspectele realității, ci numai ceea ce vrea el sa vadă.
Atitudinea este predispoziția unei persoane de a răspunde într-o maniera favorabilă sau nefavorabilă la o oferta turistică. Ea are în final implicații foarte puternice asupra poziției pe piața a produselor turistice. Atitudinea presupune trei aspecte:
un aspect cognitiv (cât de bine cunoaște turistul zona);
un aspect afectiv (cât de mult ii place aceasta zona);
un aspect comportamental, care decurge din celelalte doua și care ne indică tendința sau dispoziția clientului de a merge în concediu într-o țară din Europa de Est.
Personalitatea turistului este formată din ansamblul caracteristicilor, credințelor, convingerilor, obiceiurilor care definesc o persoană și o deosebesc de celelalte. Una din cele mai cunoscute tipologii ale turiștilor în functie de personalitate este cea creata de Plog în anul 1987. Plog a descris următoarele opt segmente de turiști:
aventuroșii, cărora le place să exploreze mereu noi locuri, noi activități;
iubitorii de plăcere cauta luxul și confortul în orice călătorie;
impasibilii iau deciziile repede, fără planificare;
încrezătorii, care sunt interesați în experiențe unice și neobișnuite;
planificatorii, care pregatesc calatoria in detaliu cu mult timp inainte de a pleca;
masculinii, care caută în permanența activitățile în aer liber;
intelectualii, interesați de istorie și cultura;
socialii, cei care caută să se apropie de oameni în timpul călătoriei.
Imaginea despre sine este strâns legată de personalitate și se referă nu atât la trăsăturile reale ale unui individ, cât la percepția pe care el dorește să o transmită altora. De exemplu, o persoana care doreste să pară bogată va cheltui bani mulți pe servicii de lux, mai ales atunci când este în prezența altora, iar un individ care doreste să pară sportiv va profita de orice moment propice pentru a demonstra altora condiția sa fizică.
Imaginea de sine este un factor pentru care unii turiști aleg să intreprindă o vacanță într-o țară din Europa de Est, din motive de snobism și pentru a se evidenția pentru cei din jur. De obicei, aceștia, indiferent de gradul de satisfacție din zona vizitată, când prezintă un feed-back al călătoriei, tind să distorsioneze imaginea făcând-o întrutotul satisfăcătoare.
Stilul de viață este un sistem de descriere a unui individ plecând de la centrele sale de interes, de la ideile, opiniile și acțiunile sale, respectiv de la modelele de consum pe care le adoptă. Cel mai cunoscut model de descriere a stilurilor de viata este cel codificat AIO (atitudini, interese, opinii). În noțiunea de stil de viață sunt cuprinși de fapt marea majoritate a factorilor de comportament.
În urma unor studii asupra stilului de viață, au fost identificate următoarele categorii de turiști:
aventuroșii, independenți și cu multă încredere în ei inșiși. Fac turism pentru a descoperi destinații noi, oameni noi, culturi noi. Au în general un nivel de educație ridicat și sunt tineri (majoritatea au vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani);
temătorii percep călătoriile ca având un grad de stres ridicat și nu prea au încredere în capacitatea lor de a lua decizii bune. Adesea le este frică să zboare. Au un nivel de educație mai redus și sunt în general femei, cu vârsta de 50 de ani și peste;
visătorii sunt atrași de ideea de a călători, dar experiența lor în acest domeniu este mai mult una livrescă. Persoanele din aceasta categorie au venit și educație modeste, și sunt de regula tot femei în vârstă;
economisitorii consideră turismul ca fiind doar un mijloc de relaxare. Nu prea sunt dispuși să platească mult pentru servicii turistice specializate, chiar daca și-ar permite acest lucru. Sunt în general barbați, cu venit și educație medii, destul de vârstnici;
alintații sunt persoane bogate, dispuse să plătească pentru confort și lux. Călătoresc foarte mult, în această privință fiind întrecuți doar de “aventuroși”.
În concluzie, toate aceste criterii sunt strâns legate între ele și duc la alegerea potrivită a unei destinații turistice într-o țară din Europa de Est care determină satisfacția vacanței dar și pentru unii considerată a fi o alegere nepotrivită în condițiile prezentate mai sus și acestea duc inevitabil la o insatisfacție ridicată și pe care nu o va mai repeta niciodată.
Astfel, turiștii străini aleg să viziteze o țară din estul Europei din considerente ce țin de atractivitatea locurilor, de sumele mici pe care le cheltuiesc și de natura care poate fi admirată. Afacerile și întrunirile profesionale ce pot fi intreprinse în zonă nu atrag foarte mulți turiști.
3.2. Țările vizitate cel mai des de către turiștii străini
Potrivit unui studiu, turștii străini au ales Polonia, ca opțiune de vizitare a unei țări din estul Europei, urmată foarte aproape de către România și Bulgaria.
Fața de acest studiu online realizat, se constată diferențe față de Institutele de Statistică din țările estice cât și față de Eurostat, astfel că la anchetele realizate de CSP Plus Consult, cei care au furnizat această statistică, au răspuns și est-europenii rezidenți în alte țări care au revenit în țara de origine în anul 2014 (la data realizării studiului).
În cercetarea online, ei au fost considerați turiști străini deoarece au răspuns la chestionar din alte țări decât din țările de origine.
Astfel, mai jos am prezentat un grafic raportat la anul 2014, conform informațiilor oferite de instituțiile oficiale.
Grafic 3.3. Țările din Europa de Est în care turiștii străini au petrecut cel puțin o zi de vacanță în anul 2014 (%)
SURSA: EUROSTAT
Conform datelor statistice, Polonia a fost vizitată cel mai des de către turiști proveniți din Franța (11,5%), Italia (8,9%), Germania (7,6%), Marea Britanie (6,7%), Ungaria (5,5%), Spania (4,4%), SUA (4,3%), Austria (3,5%), Rusia (3,4%), Moldova (3,2%), Cehia (3%). Media de vârstă a celor care au călătorit recent în Polonia este de 41 de ani.
Conform studiului online, în Cehia au petrecut vacanța oameni rezidenți în Italia (8,5%), Polonia (7,1%), Germania (7%), Franța (5,7%), Marea Britanie (5%), Belgia (4,7%), Ungaria (4,6%), Turcia (4,2), SUA (4%), Rusia (3,6%), Austria (3,7%) și Finlanda (3%). Media de vârstă a turiștilor menționați mai sus este tot de 41 de ani.
România a fost vizitată cel mai des în ultimul an de oameni care domiciliază în Franța (8,9%), Italia (8,6%), Moldova (7,6%), Marea Britanie (6,8%), Germania (6,8), Spania (5,4%), Ungaria (5%), Rusia (4,6%), SUA (4,1%), Belgia (3,4%), Grecia (2,6%), Ucraina (2,6%), Bulgaria (2,4%), Polonia (2,4%), Israel (1,8%), Turcia (1,8%), Olanda (1,8%), Canada (1,6%), Austria (1,5%), Danemarca (1,5%), Cehia (1,4%), Brazilia (1%), Belarus (1%). Vârsta medie a turiștilor este de 37,5 ani. Principalele țări care furnizează turiști străini pentru România sunt de regulă țările în care există o puternică emigrație românească.
Bulgaria a vost vizitată cel mai des de turiști proveniți din Italia (8,8%), Rusia (7,7%), Moldova (7,1%), Franța (7,1%), Germania (6,4%), Marea Britanie (6,3%), Turcia (5,3%), Ucraina (4,4,%), Spania (3,7%), Ungaria (3,4%), Austria (3,3%), Belarus (2,8%).
Turiștii români nu au fost cuprinși în analiză. Media de vârstă a celor care au vizitat această țară este de 37 de ani.
Ungaria a fost țara cel mai des vizitată de oamenii din Germania (8,9%), Italia (6,9%), Franța (6,8%), Polonia (6,2%), Marea Britanie (5,1%), SUA (4,4%), Moldova (4,2%), Austria (4,2%), Belgia (4,1%), Spania (4,1%), Turcia (3,7%), Bulgaria (3,5%), Rusia (3%). Turiștii străini din Ungaria au o medie de vârstă de 40 de ani.
Ucraina a primit numeroși vizitatori din Moldova (14%), Rusia (12,6%), Franța (5,8%), Ungaria (5,6%), Italia (5,5%), Germania (4,2%), Belarus (3,9%), Marea Britanie (3,6%), Polonia (3,5%). Străinii care au vizitat Ucraina au o medie de vârstă de 42 de ani.
Slovacia a fost vizitată de străini din Polonia (10,6%), Ungaria (10%), Italia (8,6%), Franța (6,8%), Germania (5,6%), SUA (4,8%), Austria (4,8%), Spania (4%), Marea Britanie (3,9%), Rusia (3,3%) și Cehia (3%). Media de vârstă a turiștilor străini din această țară este de 39 de ani.
În ceea ce privește Moldova, aceasta a primit vizite de la oameni care domiciliază în Italia (14,8%), Franța (11,6%), Rusia (10,3%), Spania (5,6%), Ucraina (5,2%), Polonia (4,3%), Ungaria (4,1%), Bulgaria (3,9%), Germania (3,4%), Marea Britanie (3%) și Israel (2,1%). Media de vârstă a turiștilor este de 41 de ani.
În graficul alăturat, voi prezenta frecvența străinilor de vizitare a unei țări din Europa de Est.
Grafic 3.4. Frecvența vizitării unor țări din Europa de Est (%)
SURSA: EUROSTAT
Turiștii străini, potrivit datelor statistice, au vizitat țările Europei de Est în medie de 4,8 ori în decursul vieții lor. Doar 19% nu au vizitat niciodată până acum vro țară din Europa de Est dar intenționează să facă acest lucru în anul în curs.
În conceință, cei care au vizitat o țară din estul europei, provin tot din această zonă, ceea ce înseamnă că oamenii tind să își facă cele m ai multe vacanțe în țările vecine, călătoriile îndepărtate fiind mai rare, la fel cum sunt de rare și călătoriile spre această regiune a celor domiciliați pe alte continente.
3.3. Sursele de informare pentru alegerea destinației
Printre cele mai rapide și actuale surse de informare cu privire la o destinație turistică, în ziua de azi o reprezintă internetul. Astfel că, mai mult de jumătate dintre străinii care aleg să viziteze o țară din Estul Europei o fac prin intermediul internetului.
Accesibilitatea și diversitatea informațiilor postate pe diverse site-uri, fac ca Internetul să fie principala sursă de informare pentru cei care vor să aleagă o destinație în Europa răsăriteană.
În graficul de mai jos se exprimă procentual care sunt sursele informative care au stat la baza alegerii destinației turistice.
Grafic 3.5. Sursele de informații utilizate de străinii care au ales să viziteze o țară din Europa de Est (%)
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, Cercetarea privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est în ultimul an sau care intenționează să viziteze regiunea în următoarele 12 luni, 2014, p. 18.
Așa cum am făcut precizarea, în topul preferințelor se clasifică internetul iar acesta este preferat în majoritate de bărbați, pe când recomandările unor prieteni, rude sau cunoscuți, ocupă o poziție secundă și este modalitatea preferată de către femei.
Cu cât statele de origine ale turiștilor străini sunt mai îndepărtate de regiune, cu atât rolul internetului în informare ocupă o pondere mai însemnată.
Pentru turiștii din țările vest-europene și nord-americane, recomandările cunoscătorilor contează mai mult decât pentru ceilalți turiști.
Experiența personală, agențiile de turism și emisiunile TV ocupă un rol important mai ales pentru turiștii est-europeni.
Comentariile pe forumuri contează cel mai mult pentru cei din America de Sud și din Australia, iar broșurile și ghidurile turistice au un rol mare pentru cei proveniți din țări ale Uniunii Europene.
Cărțile și articolele despre țările din regiune sunt consultate cel mai frecvent de turiștii care provin din Asia și America de Nord. Campaniile publicitare sunt eficiente cel mai mult pentru cei rezidenți în Europa de Vest.
În concluzie, turiștii străini folosesc în medie 2 surse de informare când aleg să viziteze o țară din estul Europei, una din ele fiind internetul. Informațiile furnizate de diverse instituții oficiale (broșuri, târguri, campanii publicitare) au un rol minor pentru străini.
3.4. Tipul de cazare și gradul de confort ales
Străinii care aleg să călătorească într-o țară răsăriteană au ca preferință hotelul ca unitate de cazare. La pensiuni se cazează mai mult de o treime din numărul turiștilor străini, așa cum observăm și din graficul 3.6.
Grafic. 3.6. Unitățile de cazare folosite sau intenționate a fi folosite pentru perioada vacanței în Europa de Est (%)
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, Cercetarea privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est în ultimul an sau care intenționează să viziteze regiunea în următoarele 12 luni, 2014, p. 19.
Hotelurile sunt preferatele străinilor din vestul Europei (cca 68%) și America de Sud (75%), în special de cei domiciliați în Finlanda, Suedia, Marea Britanie.
Pensiunile sunt alese mai des de cei rezidenți în Europa de Est (45%) și Australia (50%), în special de cei din Belgia, Franța, Ungaria, Polonia, Israel, Japonia. Pensiunile sunt alese mai mult de către bărbați iar hotelurile de către femei.
Cei care au venit din America de Nord și Australia (34%) au stat de regulă acasă la rude, familie sau gazdă dar și cei din Cehia, Germania, Olanda, Portugalia, Spania au preferat același sistem.
Cu alte cuvinte, turiștii străini aleg să se cazeze la hotel într-o proporție de două ori mai mare decât la o pensiune. Hotelul este preferat de către cei din țările nordice iar din țările estice și sudice se preferă cazarea la pensiuni. Așa cum am arătat, există o diferenșă de gen, astfel că bărbații se cazează mai mult la pensiuni decât femeile.
Dar pe lângă opțiune exprimată în alegerea unității de cazare, un rol important îl ocupă și gradul de confort dat de acestea.
Conform studiului online, aproape trei sferturi din turiștii străini s-au cazat la unități turistice de 3 și 4 stele. Gradul de confort cel mai ridicat se remarcă la persoanele cu vârste cuprinse între 41-50 de ani. Gradul de confort este în strânsă legătură cu vârsta, sunt alese preponderent unități de 2 stele la vârstele cuprinse între 20-30 de ani, de 3 și 4 stele la turiștii cu vârstele între 31-40 de ani, de 4 și 5 stele la turiștii cu vârstele între 41-50 de ani sau unități neclasificate după 50 de ani.
Grafic 3.7. Numărul de stele/margarete alese la cazarea în Europa de Est (%)
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, op. cit., p. 20.
Cei mai mulți turiști care nu au răspuns la această întrebare, și au ales unități de cazare neclasificate, sunt turiști care au ales să stea în vizită la rude, familii, cunoscuți.
Confortul de 5 stele este preferat cu precădere de turiștii străini proveniți din Asia. Cel de 4 stele este ales de cei din Uniunea Europeană , iar cei de 3, 2 și 1 stea este ales de cei din Europa de Est.
Prezentând o statistică față de turiștii care provin din Uniunea Europeană, se constată că cei de la 5 stele provin din Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Danemarca. La 4 stele s-au cazat din Olanda, Franța și Finlanda. La 3 stele, au stat mai ales turiștii din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Spania. La 2 stele s-au cazat cu precădere tineri proveniți din Belgia, Franța, Ungaria, Slovacia. La o stea au înnoptat turiști tineri din Estonia, Malta, Belgia, Franța.
3.5. Perioada anului aleasă pentru vizitarea țărilor est europene
Cu preponderență se constată că turiști aleg să viziteze o țară din estul Europei în perioada vacanțelor de vară sau de iarnă. Cei care aleg să viziteze în extrasezon, ori sunt în vizite la rude, familii ori pentru afaceri, școală, etc.
Grafic 3.8. Perioada din an aleasă pentru petrecerea unui sejur într-o țară est-europeană
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, op. cit., p. 21.
În timpul vacanței de vară sau iarnă sosec mai multe femei, sau cei cu studii medii, angajați sau pensionari. Din Europa de Vest cei mai mulți care vin în vacanțe provin din Danemarca, Irlanda, Suedia și Marea Britanie.
De sărbători (Paște, Crăciun, Revelion, etc.) cel mai des merg în vacanțe în Europa de Est cei care provin tot din Europa de Est (27%) și Africa. Din țările UE, se întâlnesc în perioada sărbătorilor cei din Belgia, Cehia, Franța, Olanda, Spania. Cele mai multe sosiri în regiune în timpul sărbătorilor creștine s-a remarcat la persoanele care au masterat sau doctorat și sunt din grupa de vârstă de 21-30 de ani.
În extrasezon, vin turiști din Asia și America de Nord. Din țările UE cei mai mulți care vin în extrasezon sunt cei din finlanda și Grecia. În această perioadă se întâlnesc mai ales bărbații și cei din grupa de vârstă 51-60 de ani și sunt de regulă managerii, directorii, patronii și liberii întreprinzători.
În perioada 1 Mai, Halloween sau Valantine Day se întâlnesc cu preponderență turiști din Germania și Marea Britanie cu vârste până în 30 de ani.
În consecință, în timpul sărbătorilor de Paște sau Crăciun se întorc în regiune cei plecați la muncă sau studii sau rezidenții în vestul europei care provin din țările estice. În extrasezon vin mai ales oameni care au afaceri în zonă.
Capitolul 4
Studiu de caz: România –țara est europeană aleasă de turiștii străini pentru turism cultural
4.1. Prezentarea potențialului turistic cultural în România
România este înzestrată cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat, caracterizat prin existența unor forme de relief accesibile și armonios îmbinate pe întreg teritoriu; o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului; potențial faunistic și floristic bogat, cu specii și ecosisteme unicate în Europa; factori naturali recomandați într-o cură balneară complex și nu în ultimul rând patrimoniul cultural-istoric și arhitectural apreciat pe plan internațional cu care România se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din Europa și din lume.
România a fost o destinație căutată de turiștii externi și a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.
În prima jumătate a anilor '60 țara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităților de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul anilor '70 România era deja cunoscută pe piața principalelor țări europene generatoare de turiști, în special în Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Franța, Italia, Austria, Belgia ș.a.
Începând cu anii '80 țara noastră a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiști străini, tendință care s-a menținut, sub forma atenuată, și în anii '90. Cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiții destinate dezvoltării, modernizării și reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent și complicat al privatizării, aplicării unei fiscalități neadecvate, inexistenței unor facilități în domeniul creditelor bancare etc.
În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următorii indicatori: 6,6 mil. vizitatori străini; 6,9 mil. plecări ale turiștilor români; 607 mil. USD încasări din turismul internațional; 2,13 % contribuție la PIB, după metodologia Institutului Național de Statistică.
În raport cu potențialul existent în țara noastră, și comparativ cu celelalte țări central și est europene România se prezintă modest în ceea ce privesc performanțele economice ale industriei turismului.
În România, structura forței de muncă pe sectoare de activitate consemnează faptul că 31,3% din populația țării este ocupată în sectorul terțiar din care, în comerț și turism 10,6 % aceasta păstrând, în continuare, starea de subdezvoltare în orașe și mai accentuată în localitățile rurale.
Evoluția numărului și a structurii salariaților pe principalele ramuri ale economiei, cu puține excepții, este atipică din perspectiva înscrierii economiei pe traiectoriile unei economii moderne, competitive, capabilă să susțină ocuparea forței de muncă și securitatea venitului din muncă.
Dezvoltarea sectorului privat în România, îndeosebi pe piața serviciilor (comerț, alimentație publică, servicii prestate populației, turism) și eliberarea de personal din industrie ca rezultat al restructurării acesteia va duce însă cu timpul la creșterea populației ocupate în sfera serviciilor.
În țările dezvoltate, sectorul terțiar, din care face parte și turismul, cunoaște cel mai înalt grad de ocupare a personalului, industria turistică fiind cel mai puternic absorbant de forță de muncă comunitară. Ca în orice industrie a serviciilor, participarea feminină în sectorul turism este ridicată (la circa 65 %) iar în toate țările Uniunii Europene este de 20-30 % din totalul angajaților).
Problematica resurselor umane în turism este deosebit de complexă și diversă și cuprinde aspecte ca: recrutarea personalului, formarea și perfecționarea lui, repartizarea lucrătorilor pe diferite sectoare și perfecționarea lui, repartizarea lucrătorilor pe diferite sectoare în funcție de priorități, implicațiile sezonalității asupra activității turistice, cooperarea internațională în problema cadrelor etc. Deosebit de importantă se remarcă însă formarea și perfecționarea personalului, nivelul de pregătire și specializare al fiecărui lucrător din turism. Acest fapt comportă două direcții mari de acțiune: ridicarea gradului de pregătire profesională și schimbarea mentalității lucrătorului din turism, proces de durată și nu lipsit de complexitate .
Analiza procesului formării profesionale a forței de muncă din sectorul turistic pune în evidență deopotrivă procesele și mutațiile semnificative sub aspectul modernizării sistemului, a unei racordări mai bune la valorile europene și a valorificării tradițiilor naționale, dar și numeroase locuri înguste, incertitudini, tendințe mai puțin pozitive.
Calitatea forței de muncă utilizată reprezintă un factor cheie, determinant al calității produsului turistic în ansamblu. Elementul uman prin intermediul căruia se comercializează și se consumă produsul turistic are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turism astfel încât nici o dezvoltare turistică nu poate fi concepută fără antrenarea dezvoltării unei forțe de muncă corespunzătoare.
România are un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare și atractivitate turistică.
Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional, între care se remarcă: biserici și ansambluri mănăstirești, monumente și ansambluri de arhitectură și de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice și situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetățile dacice, cetatea Sighișoara etc.).
Tezaurul etnografic și folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice românești; bisericile de lemn din Maramureș și Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorării; manifestări etnoculturale și religioase tradiționale; târguri și expoziții muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane expoziționale etc.
Această formă de turism este susținută de o capacitate de cazare care reprezintă 12,9% din totalul locurilor existente la nivelul întregii țări, în ultimii ani înregistrându-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbării destinațiilor unor unități de cazare. Numărul turiștilor străini în turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.
Tabel 4.1. Analiza SWOT a turismului cultural
Obiectivele cultural-istorice existente pe teritoriul țării noastre sunt numeroase ș de mare valoare atât pentru istoria, cultura și civilizația poporului nostru dar și pentru cel universal. Între vestigiile arheologice existente pe teritoriul României se pot aminti:
– Cetățile grecești de pe țărmul Mării Negre construite în sec. VII-VI înainte de Hristos, cum ar fi Tomis (Constanța), Calatis (Manglia), prin intermediul cărora populația geto-dacă a venit în contact cu marile civilizații ale antichității elennistică, persană, romană;
– Cetățile dacice și romano-bizantine – cercetările arheologice au scos la lumină unele vestigii dacice răspândite în toate zonele țării cum sunt: Petrodova (Piatra-Neamț), Sucidava lângă Caracal, Drobeta-Turnu_Severin la Dunăre, Potissa (Turda). În Munții Orăștiei se află cetățile și așezările dacice construite în perioada lui Burebista și Decebal aproximativ 82 înainte de Hristos – 106; cetățile de la Costești, Blidaru și cea mai mare considerată capitala statului dac distrusă și apoi refăcută după 106 de romani Sarmizegetusa, cetate situată în depresiunea Hațeg;
– Cetățile sau castrele romane – construite ca puncte de rezistență în expansiunea romană în Dacia construite în: Dobrogea unde se găsesc și ruinele podului lui Traian construit de Apollodor din Damasc, Tibiscum (Caransebeș), Potaissa (Turda). Alături de acestea pot fi amintite și ruinele centrelor urbane ridicate la rang de municipii sau colonie, cum sunt: Drobeta, Apulum (Alba Iulia), Napoca, Tomis și capitala Daciei romane Sarmizegetusa;
– Cetățile medievale, între cele mai vechi incluzând: cetatea Dăbâca din județul Cluj, Vicoria din județul Bihor, Cetatea Severinului din județul Mehedinți, cetatea Curtea de Argeș. În epoca modernă se remarcă cetățile feudale sau orașele întărite cu cetăți, mai bine păstrate fiind cele de la Sighișoara, Sibiu, Brașov, Târgu Mureș, Mediaș, Cluj-Napoca, Bran în mare parte restaurate.
De mare atracție turistică sunt și cetățile de scaun din Moldova la Suceava, Neamț, ca și ruinele curților domnești de la Piatra Neamț, Bacău și Iași.În Țara Românească se păstrează încă vestigiile fortificațiilor și ansamblurilor voievodale din vechile capitale cum sunt: Curtea de Argeș, Câmpu Lung, Târgoviște și ansamblul feudal Curtea Veche din București. Pentru perioada feudală remarcabile sunt și cetățile țărănești săsești din Transilvania sau din județul Bistrița-Năsăud ridicate de populația săsească în fața invaziilor tătărăști, unele propuse a fi incluse pe lista patrimoniului universal.
Monumentele istorice și de artă medievală, destul de numeroase, variate și de o valoare culturală recunoscută, datează din perioade istorice diferite și reflectă evoluția culturii și civilizației românești dar și influențele altei culturi ale lumii. Cele mai reprezentante sunt:
– mănăstirile din Nordul Bucovinei (Voroneț, Sucevița, Moldovița, Arbore) construite în sec. XV – XVI în stil arhitectonic moldovenesc;
– bisericile din lemn din Maramureș (Botiza, Surdești, Eud, Călinești) construite în sec. XVII în stil arhitecturii populare maramureșene;
– castelele și palatele Bran, Mogoșoaia, Peleș, Cotroceni, Ghica, edificii laice reprezentative;
– edificii religioase, monumente și stațiuni reprezentative pentru cultura românească: Catedrala Romano – Catolică din Alba Iulia, Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Biserica Neagră din Brașov, Mănăstirea Curtea de Argeș, Arcul de Triumf, Mausoleul Eroilor din Mărășești, Palatul Știubei de la Buftea, Palatul Regal din București.
Alte componente al potențialului turistic cultural:
– instituțiile și evenimentele cultural artistice aflate sau care se desfășoară în principalele centre urbane ale țării: Ateneul Român, Operele din București, Timișoara, Cluj, Palatul Culturii din Iași, muzee și case memoriale sau evenimente culturale cum sunt: festivalurile muzicale George Enescu, Cerbul de Aur, festivaluri ale filmului, festivaluri de teatru, expoziții;
– elemente de artă și tradiție populară localizate în zone de mare importanță turistică cum sunt Maramureșul, zona Dornelor, Oaș, Câmpulung Muscel, renumite centre de ceramică cum sunt Marginea (Suceava), Horezu (Vâlcea), zone tradiționale pentru sărbători populare de iarnă.
În concluzie, România este o țară care prezintă un turism cultural înzestrat și care merită făcută cunoscută peste hotare, așa fel încât să atragă cât mai mulți turiști din toate colțurile lumii.
4.2. Evaluarea României ca destinație turistică
Conform unui studiu, străinii cau au vizitat recent sau urmează să viziteze în curând țări din Europa răsăriteană au fost rugați să evalueze România, astfel că această statistică este dată în funcție de experiența personală dar și pe baza informațiilor citite, văzute sau auzite cu diverse ocazii. Notele au pornit de la 1 –evaluarea ce mai slabă și au mers până la 5 –evaluarea ce mai bună. Între 60 și 75% din străini au dat note României, abținându-se de la evaluare mai ales la aspectele precum oportunitățile pentru noi aventuri și calitatea produselor și serviciilor din magazine.
Tradițiile și natura înconjurătoare reprezintă atu-urile cele mai importante ale României, iar mijloacele de transport în comun și siguranța personală au primit cele mai slabe notari.
Graficul 4.1. surprinde întocmai preferințele străinilor chestionați și gradul de notare al lor.
Grafic 4.1. Nota medie acordată României în funcție de diverse aspecte turistice
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, op. cit., p. 31.
Conform statisticii din grafic, se observă aceeași clasificare în rândul obiceiurilor tradiționale și cultura localnicilor cu peisajele și natura înconjurătoare. Astfel, obiceiurile tradiționale și cultura localnicilor sunt apreciate cel mai mult de către reizenții din țările asiatice și africane. Dintre europeni cele mai bune note la acest aspect le-au acordat suedezii (4,51), portughezii (4,47), moldovenii (4,46), olandezii (4,34). Note mari au acordat obiceiurilor locale și israelienii și nord-americanii. Cei mai critici la adresa obiceiurilor românești au fost slovacii (3,45), bulgarii (3,63) și turcii (3,65).
Peisajele și natura înconjurătoare atrag notele cele mai mari de la moldoveni (4,52), irlandezi (4,44), portughezi (4,36), finlandezi (4,35), belgieni (4,33), nord-americani (4,32) și norvegieni (4,29). Cele mai mici note le-au acordat cehii (3,72), bulgarii (3,74), sârbii (3,76), austriecii (3,81) și turcii (3,84).
Ospitalitatea, amabilitatea localnicilor este apreciată cel mai mult de unguri (4,50), israelieni (4,41), moldoveni (4,33), olandezi (4,28), estonieni (4,27), britanici (4,27), suedezi (4,26) și irlandezi (4,24). Cele mai slabe evaluări le-au făcut slovacii (3,50), sârbii (3,61), polonezii (3,63), slovenii (3,71), turcii (3,72) și bulgarii (3,75).
Calitatea mâncărurilor, bucătăria tradițională românească a primit calificativele cele mai bune din partea rezidenților din Israel (4,54), Irlanda (4,44), Moldova (4,43), Suedia (4,29), Belgia (4,27) și Rusia (4,26). Bulgarii, slovacii, austriecii, turcii, slovenii, letonii, cehii, estonii, italienii, sârbii, nemții și francezii au dat note cuprinse între 3,60 și 3,90.
Următoare categorie notată de către străini a fost impresia generală pe care o au despre România. Astfel o parte au o impresie foarte bună și anume străinii africani și asiatici, cu precădere printre cei proveniti din china (4,50), Moldova (4,42), Israel (4,35), Japonia (4,25), Irlanda (4,32), Olanda (4,13), Ucraina (4,15), Marea Britanie (4,11), Suedia (4,08), Rusia (4,07), SUA (4,03). Cea mai proastă impresie despre România o au slovacii, bulgarii, austriecii, turcii, finlandezi, italienii, nemții, francezii, ungurii și portughezii cu note cuprinse între 3,24-3,87.
Cu privire la oportunitățile pentru noi aventuri, trasee în natura sălbatică existente în România, s-au dat cele mai mari note de la japonezi, irlandezi, moldoveni, olandezi, ruși, americani, belgieni, israelieni, suedezi, britanici cuprinse intre 4,50-4. Iar cele mai mici note au venit de la străini din Slovacia, Turcia, Cehia, Franța, Germania, Austria și Grecia cu valori cupinse între 3,70-3,35.
Calitatea cazării (pensiune, hotel, motel, etc.) a fost apreciată foarte mult de cei din Israel, Serbia, Suedia, Belarus, China, Moldova, Ucraina, cu note cuprinse între 4,33-4 iar cei care au apreciat mai puțin aceasta categorie provin din Cehia, Bulgaria, Finlanda, Slovenia, Polonia, Norvegia, Grecia și Belgia cu note intre 3,50-3,26.
La partea de gestionare a obiectivelor turistice, culturale și istorice, nota medie primită de România este de 3,65 iar cea mai mare nota a fost acordată de Egipt de 4,33.
Calitatea produselor și serviciilor din magazine a impresionat pe belgieni care au oferit nota cea mai mare (4,50) iar bulgarii a desconsiderat aceasta categorie făcând cea mai mică apreciere (2).
Accesul la obiectivele turistice vizitate (infrastructură, distanță, informații) a fost evaluat cu nota medie de 3.58, nota cea mai mare fiind acordată de către Macedonia (4,50) iar cea mai mică notă a fost 3 acordată de Cehia.
Siguranța și securitatea personală este apreciată de către Israel și Slovenia cu nota cea mai mare (4.50) iar din Cehia au considerat că siguranța și securitatea ar trebui evaluate cu nota 1.
Mijloacele de transport public local reprezintă aspectul cel mai slab cotat al româniei din punct de vedere touristic. Totuși au fost și străini precum belgienii care au acordat maximul în acest sens și tot aici Cehia consideră în continuare că România prezintă probleme.
După o analiză a acestor criterii, putem concluziona faptul că România are pentru cei mai mulți străini peisaje naturale de o atractivitate însemnată precum și obiceiuri și tradiții interesante dar se clasifică foarte jos în privința mijloacelor de transport public și în privința siguranței și securității personale. Între turiștii străini, România este bine apreciată de către cei din Israel, Moldova, Rusia, China, Suedia, Irlanda, Japonia, Olanda și e foarte prost văzută de Cehia, Bulgaria, Turcia, Germania, Portugalia, Italia, Serbia, Grecia, Franța.
4.3. Intenția de vizitare a României în următorii 3 ani
Dintr-un număr de 40 de țări participante la un studiu online, au răspuns procentual dacă au vizitat recent sau intenționează să viziteze o țară din Europa de Est cât de curând după cum urmează în tabelul 4.2.
Tabel 4.2. Țările de reședință ale turiștilor străini care au vizitat recent sau intenționează să viziteze curând o țară din Europa de Est
Un sfert dintre turiștii străini care au vizitat anul trecut Europa de Est sunt siguri că vor vizita România în următorii 3 ani. Intenția de a călători în România o întâlnim la persoanele chestionate din Belgia, Brazilia, Canada, China, Cipru, Ungaria, India, Israel, Macedonia, Moldova, Olanda, Norvegia, Rusia, Arabia Saudită, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie (peste 30%). Însă, au fost și turiști care au păstrat tăcerea sau au refuzat de a vizita România. Printre aceștia se numără în Austria, Croația, Kosovo, Georgia, Malta, Muntenegru, Elveția, Transnistria, Germania, Finlanda, Slovacia, Slovenia, Turicia (peste 25%).
Astfel, graficul 4.2. evidențiază întocmai intența străinilor de a vizita o țară din Europa de Est, în speță România.
Grafic 4.2. Intenția de vizitare a României în următorii 3 ani
Sursa: Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini, op. cit., p. 33.
Bărbații sunt mai atrași de România decât femeile, iar în rândul studenților, muncitorilor, a personalului cu studii superioare și a patronilor s-a observat cea mai mare dorință de vizitare a României. Cei din nordul Europei și din America de Sud sunt cei mai dornici să călătorească în această țară. Dorința de a vedea România e mai mare la cei cu vârste cuprinse între 21-30 de ani și 51-60 de ani.
În consecință se desprinde ideea conform cărei dorința de vizitare a României este în creștere mai ales a străinilor din țările în care imaginea acesteia este pozitivă și se bucură de notorietate datorită unor relații bune dezvoltate în ultimii ani. Datorită migrației în vestul Europei și a experiențelor negative despre România, aceștia sunt tentați să nu își dorească să viziteze țara din motive cunoscute doar de ei. Totuși, o masă mare de oameni se anunța că vor veni la prieteni, rude, cunoscuți în următorii 3 ani.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), sosirile și înnoptările în structurile turistice au crescut în primele 11 luni din 2014, față de aceeași perioadă a anului precedent, cu 6,4%, respectiv 4,8%.
Astfel, sosirile au totalizat la 7,89 milioane, iar înnoptările s-au ridicat la 19 milioane. „Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I-30.XI.2014 77,2%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 22,8%, ponderi apropiate de cele din perioada 1.I-30.XI.2013. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (77,2% din total turiști străini), iar din aceștia 85,7% au fost din țările aparținând Uniunii Europene“.
În primele 11 luni ale anului trecut, cei mai mulți turiști străini au fost din Germania (222.388), Italia (171.665) și Israel (129.348). Sosirile în hoteluri au avut o pondere de 75,1%, în creștere cu 6,7%. În ceea ce privește înnoptările, INS arată că 81,4% din total au fost reprezentate de înnoptările turiștilor români. Durata medie a șederii a fost de 2,6 zile la turiștii români, iar la turiștii străini a fost de 2 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie a fost de 26,7% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 0,9 puncte procentuale față de intervalul similar din 2013. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat 7,88 milioane, în creștere cu 5%.
Majoritatea vizitatorilor străini provine din țări situate în Europa (92,5%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 59,1% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (29,7%), Bulgaria (24,2%), Germania (9,4%), Italia (7%), Polonia (6,3%) și Austria (4%).
Plecările vizitatorilor români în străinătate au crescut cu 8,9%, la 11,56 milioane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 76,2% din numărul total de plecări.
În luna noiembrie, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 611.000, în creștere cu 5,4% față de cele din luna noiembrie 2013. Înnoptările au totalizat 1,4 milioane, în scădere cu 1,6%.
Turiștii străini care au vizitat pe parcursul anului 2014 România și-au petrecut marea parte a timpului liber participând la circuitele culturale organizate în țară, cele mai multe având ca punct de pornire Capitala și ajungând apoi în regiuni precum Transilvania, Maramureș sau Bucovina. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a numărului de tineri veniți în concediu în zonele rurale din țara noastră.
Tot în 2014, italienii, germanii și spaniolii au vizitat Bucureștiul pentru a se întâlni cu româncele pe care le-au cunoscut fie în străinătate, fie prin intermediul internetului. Alți turiști străini au ajuns în țara noastră după călătorii pe vase de croazieră pe Dunăre sau pe Marea Neagră. Nu au lipsit, însă, nici cei veniți în România la tratament în stațiunile balneare, și nici cei atrași de stațiunile de pe litoral.
În primele zece luni ale anului 2014, la punctele de frontieră ale României au fost înregistrate 6.898.400 de sosiri ale vizitatorilor străini, în creștere cu 5,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit celor mai recente date făcute publice de către reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).
De asemenea, cea mai mare parte a străinilor care au vizitat țara noastră, mai exact 94% dintre ei, au provenit din țări europene, aproape 60% din dintre ei fiind cetățeni ai Uniunii Europene (UE). Dintre aceștia din urmă, pe primul loc în top s-au aflat ungurii, urmați de vecinii bulgari, de germani, italieni și polonezi.
Cea mai mare parte a străinilor care ajung să viziteze România vin în țara noastră pentru a participa la diferite evenimente, fie ele conferințe, concerte sau chiar întâlniri de afaceri. Cei care aleg, însă, România ca destinație de vacanță preferă, în general, să plătească pentru circuitele culturale organizate în diferite regiuni ale țării.
„Majoritatea străinilor care vin ca turiști în România aleg circuitele culturale cu pornire din București”.
De aici, străinii se îndreptă apoi spre zone precum Valea Prahovei, Transilvania, Maramureș, Bucovina sau spre orașe precum Sighișoara.
O altă parte a vizitatorilor străini care trec granițele țării noastre optează pentru vacanțe petrecute în stațiunile balneare, unde pot beneficia și de tratament. Din această categorie fac parte chiar și turiștii de origine israeliană.
Vasele de croazieră care navighează pe Dunăre ne aduc și ele turiști străini. Aceștia stau însă mai puțin pe teritoriul țării noastre și ajung de cele mai multe ori în Delta Dunării, de unde pot face diverse tururi sau excursii locale.
Și litoralul atrage turiștii străini, dar în număr mai mic, anul acesta în stațiunile de malul Mării Negre ajungând circa 7.000 de vizitatori. Cei mai mulți au vârste cuprinse între 45 și 50 de ani, iar o parte dintre ei vin pentru tratament.
Româncele, unul dintre motivele pentru care străinii vizitează Capitala. Cea mai mare parte a străinilor vin în Capitală pentru întâlniri de afaceri, în timp ce alții ajung aici pentru o vacanță de tip city break sau sunt în tranzit către alte orașe din România, potrivit Federației Patronatelor din Turism (FPRT).
Dintre cei 650.000 de străini care se cazează în fiecare an în hotelurile bucureștene, circa 100.000 vin însă pentru a se întâlni cu româncele pe care le-au cunoscut, de cele mai multe ori, în afara granițelor.
Cei mai mulți dintre turiștii care vin la prietene sunt italieni, germani și spanioli. În general, au conexiuni cu fetele până să ajungă în România, adică respectivele fete fie au lucrat în străinatate, poate au avut o relație de prietenie, sau iau legatura cu ele pe internet.
Conform datelor INS, pe parcursul anului 2011, în București au înnoptat în hoteluri circa 1,2 milioane de persoane, dintre care 646.701 străini, față de 1,04 milioane de persoane în urmă cu doi ani, dintre care 598.067 străini.
Francezii, americanii și englezii se cazează, în general, la hotelurile de lanț. Restul, mai ales spaniolii și italienii sunt mult mai curioși să intre pe sistemul țării pe care o vizitează și nu țin foarte mult cont de lanțurile hoteliere internaționale. Străinii vin în general la hoteluri de la trei stele în sus.
Pe parcursul anului, în România au fost aduși 32.000 de turiști străini cu 50 de vase de croazieră, în creștere cu aproximativ 30% față de anul trecut, potrivit Retrospectivei anului turistic 2014 realizate de către reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT). Cei mai mulți pasageri care au sosit la bordul acestor nave au fost turiști americani, aceștia fiind urmați în top de francezi, de italieni și de germani.
Constanța ocupă locul doi în topul porturilor din Marea Neagră, poziție pentru păstrarea căreia se fac demersuri importante de către asociațiile de profil și autoritățile locale.
Printre cele mai solicitate tururi și excursii locale s-au numărat o zi petrecută la București, o croazieră de o zi în Delta Dunării, dar și diferite tururi culturale, arheologice, religioase și gastronomice, precum cele de la cetățile Histria și Adamclisi sau de la mănăstirea Sfântul Andrei.
Au existat însă și străini care au dorit să facă tururi ale litoralului Mării Negre, dar și degustări de vinuri.
Străinii care aleg circuitele culturale din România plătesc pentru un pachet turistic între 400 și 1.500 de euro de persoană și preferă, în general, să se cazeze la hotelurile de 3 sau de 4 stele, ne-a mai explicat Traian Bădulescu. Cei care aleg ca destinație de vacanță litoralul Mării Negre scot din buzunar sume mai mici, cuprinse între 400 și 500 de euro de persoană, în pachetul turistic achiziționat fiind inclus și costul zborului cu avionul.
Odată ajunși în țara noastră, turiștii cheltuie însă sume foarte mici. Astfel, cei care optează pentru circuitele culturale din România nu scot din buzunar mai mult de 500 de euro față de prețul pachetului turistic achiziționat, în timp ce turiștii care vin în vacanță în stațiunile de pe litoral nu cheltuiesc mai mult de 100 de euro.
Turiștii străini care vin în România pentru a se relaxa la una dintre pensiunile aflate în mediul rural preferă zone precum Bucovina, Maramureș, Sibiu, Mărginimea Sibiului, Brașov și Bran-Moeciu. Unii dintre ei vizitează și Delta Dunării, excepție făcând doar în lunile de iarnă.
Străinii sunt mai puțin pretențioși decât românii atunci când vine vorba despre confortul pe care și-l doresc și pun accent pe activitățile pe care le pot face pe parcursul vacanței pentru a înțelege mai bine tradițiile localnicilor.
Potrivit Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), turiștii străini nu vor confort maxim, îi interesează mai mult locul, îi interesează foarte mult contactul cu localnicii și să li se ofere mese tradiționale, în general, străinii aleg pensiunile de 3 sau de 4 margarete.
Cei care călătoresc cu automobilele proprii vor ca proprietarii pensiunilor la care se cazează să le asigure un loc de parcare, iar în rest pun mare accent pe spațiile de recreere precum o curte sau o grădină.
Iarna, turiștii străini vor să vadă cum se fac cozonacii în cuptorul cu foc de lemne și vor să vadă cum este se realizează pregătirile pentru sacrificarea porcului. Vara îi fascinează cositul și aranjatul clăilor de fân.
Potrivit președintelui ANTREC, în ultima perioadă, din ce în ce mai mulți tineri turiști străini, cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani, au devenit interesați de petrecerea vacanțelor la țară în România, aceștia fiind persoane care nu știau până de curând că există destul de multe activități la care pot participa și de care se pot bucura în timpul liber, precum drumețiile sau ciclismul.
La pensiunile aflate în zonele rurale din România sunt găzduite pe parcursul anului și familii cu copii, în special cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, dar și seniori. Seniorii vin în grupuri organizate și în extrasezon, aceștia vizitează România și în perioade precum septembrie-începutul lunii noiembrie și aprilie-mai.
Concluzii
În concluzie, turismul cultural și turismul de patrimoniu au fost privite ca segmente de creștere majore ale pieței turismului în ultimii ani, iar factorii de decizie din întreaga Europă au încercat să atragă turiști din țările sau regiunile lor.
România se încadrează unui astfel de turism, obiectivele culturale fiind însemnate pentru atragerea turiștilor străini.
De regulă, turismul cultural atrage turiști cu un nivel de educație superior și cu interese deosebite – în special în domeniul istoric. Pe lângă acestea trebuie să dezvolte și capacități financiare ridicate și drept urmare, care are tendința de a cheltui mai mult; sejururi prelungite la destinațiile vizitate; turiști mai vârstnici (de peste 48 de ani), pentru care factorul principal în alegerea călătoriei nu este dat de raportul valoare – bani, ci care caută un preț pentru timpul pe care îl petrec (valoare-timp); încercări deliberate de contacta și comunica cu populația gazdă locală; intenția de a înțelege mai bine cultura, tradițiile, obiceiurile etc; efectuează excursii suplimentare mai mici în interior; percepții, interese și atitudini mai puternice și pozitive (motivații diferite).
Turiștii se pot împărți în două categorii, care necesită abordări de marketing diferite:
• Cei al căror principal scop este să cunoască moștenirea culturală și cultura contemporană a unei regiuni;
• Cei care au un alt scop de călătorie, și indiferent de acest lucru, includ în activitatea lor și vizite la locuri culturale și istorice.
Desigur, această distincție este subiectivă într-o anumită măsură. De-a lungul ultimilor ani, interesul șu numărul turiștilor culturali a crescut foarte mult, schimbându-se cultura consumatorului și conștientizarea importanței moștenirii culturale în destinațiile turistice.
Turismul cultural se dezvoltă ca una dintre cele mai eficiente industrii în diverse țări din lume. În spatele acestei dezvoltări se găsește potențialul moștenirii culturale, care este văzut drept o sursă strategică de dezvoltare socio-economică în diverse regiuni. În conformitate cu studiile internaționale, cultura reprezintă unul dintre factorii motivanți pentru excursiile turistice pe plan mondial.
În ceea ce privește diversele caracteristici turistice care le influențează atractivitatea se numără caracteristicile culturale și sociale ale acestora. Moda, tradițiile și obiceiurile influențează și ele comportamentul consumatorilor de servicii turistice. De un mare interes în rândul turiștilor sunt elementele culturale ale națiunilor.
Potențialul cultural al destinației este exprimat prin istoria sa. Prezența locurilor istorice unice determină dezvoltarea cu succes a turismului. Cunoașterea istoriei și a locurilor istorice reprezintă cea mai puternică motivație a turiștilor, influențându-le comportamentul.
Moștenirea istorică a destinației nu are nevoie de nicio introducere pe piața turistică. Inovația interesantă pentru atragerea turiștilor în cadrul moștenirii cu prezentări de moștenire istorică este introducerea de materiale globale speciale, care sunt distribuite în țările europene și mediteraneene. Specifică acestora reproducerea exactă a istoriei prin intermediul efectelor special.
România prezintă toate aceste aspecte culturale, dar care trebuie făcute cunoscute mult mai bine peste hotare pentru a atrage mai mulți turiști față de câți au fost prezenți până acum.
Bibliografie
I. Tratate, cursuri, monografii
Anastasiei, B., Marketing turistic, Editura Tehnopress, Iași, 2004.
Alexandru Nedelea, Piața turistică, Editura Didactica și Pedagogică, București, 2007.
Cristureanu Cristiana, Economia și politica turismului internațional, Ed. Abeona, 1992.
Carroll, C., Tourism: Cultural Construction of the Countryside. MA Thesis, Programme in European Leisure Studies, Tilburg University, 1995.
Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economică, București, 1999.
Maslow Abraham, Motivație și personalitate, Editura Trei, București, 2008.
Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2006.
Neacșu Nicolae, Andreea Cernescu, Economia Turismului, studii de caz, Ed.Uranus, București, 2002.
Prodan, Adriana, Managementul de succes. Motivație și comportament, Editura Polirom, Iași, 1999.
Richards G., Tourism and Culture. In van der Straaten, J. and Briassoulis, H. (eds) Tourism and the Environment (2nd Edition). Kluwer Academic Publishers, 2000.
Turtureanu A. –Economia turismului, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2007.
Tigu, Gabriela, Resurse si destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, 2007.
Urry, J., Consuming Places. Routledge, London, 1996.
Zamfir, Cătălin, Un sociolog despre muncă și satisfacție, Editura Politică, București, 1980.
II. Articole, studii
Studiu calitativ cu turiști români, Regiunea Vest, caracteristici, percepții și abordări specific în turismul de pensiune, 2012.
Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini –Cercetare privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est în ultimul an sau care intenționează să viziteze regiunea în următoarele 12 luni, Fundația Națională a Tinerilor Manageri, București, 2014.
Ispas Ana, Definirea profilului consumatorului de turism. Studiu de caz în rândul elevilor, Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Științe Economice, Specializarea: Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor.
Stan Alina, Profilul turiștilor care au ales România, publicat la 8.01.2015 – http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/economie/profilul-turistilor-care-au-ales-romania–188831.html
Corina Vârlan, Destinațiile anului 2014 pentru turiștii străini care au vizitat România. Cum au ajuns româncele printre „atracțiile turistice”, articol accesat la data 15.03.2015.
The impact of Culture on Tourism, OECD, 2009.
III. Surse internet
EUROSTAT
Institutul National de Statistică -INS
Bibliografie
I. Tratate, cursuri, monografii
Anastasiei, B., Marketing turistic, Editura Tehnopress, Iași, 2004.
Alexandru Nedelea, Piața turistică, Editura Didactica și Pedagogică, București, 2007.
Cristureanu Cristiana, Economia și politica turismului internațional, Ed. Abeona, 1992.
Carroll, C., Tourism: Cultural Construction of the Countryside. MA Thesis, Programme in European Leisure Studies, Tilburg University, 1995.
Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economică, București, 1999.
Maslow Abraham, Motivație și personalitate, Editura Trei, București, 2008.
Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2006.
Neacșu Nicolae, Andreea Cernescu, Economia Turismului, studii de caz, Ed.Uranus, București, 2002.
Prodan, Adriana, Managementul de succes. Motivație și comportament, Editura Polirom, Iași, 1999.
Richards G., Tourism and Culture. In van der Straaten, J. and Briassoulis, H. (eds) Tourism and the Environment (2nd Edition). Kluwer Academic Publishers, 2000.
Turtureanu A. –Economia turismului, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2007.
Tigu, Gabriela, Resurse si destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, 2007.
Urry, J., Consuming Places. Routledge, London, 1996.
Zamfir, Cătălin, Un sociolog despre muncă și satisfacție, Editura Politică, București, 1980.
II. Articole, studii
Studiu calitativ cu turiști români, Regiunea Vest, caracteristici, percepții și abordări specific în turismul de pensiune, 2012.
Burcea Marin, Studiu online cu turiști străini –Cercetare privind comportamentul, motivațiile și așteptările turiștilor străini care au vizitat o țară din Europa de Est în ultimul an sau care intenționează să viziteze regiunea în următoarele 12 luni, Fundația Națională a Tinerilor Manageri, București, 2014.
Ispas Ana, Definirea profilului consumatorului de turism. Studiu de caz în rândul elevilor, Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Științe Economice, Specializarea: Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor.
Stan Alina, Profilul turiștilor care au ales România, publicat la 8.01.2015 – http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/economie/profilul-turistilor-care-au-ales-romania–188831.html
Corina Vârlan, Destinațiile anului 2014 pentru turiștii străini care au vizitat România. Cum au ajuns româncele printre „atracțiile turistice”, articol accesat la data 15.03.2015.
The impact of Culture on Tourism, OECD, 2009.
III. Surse internet
EUROSTAT
Institutul National de Statistică -INS
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cercetarea Profilului Cultural al Turistului. „cercetarea Privind Comportamentul, Motivatiile Si Asteptarile Turistilor Straini Care Au Vizitat O Tara din Europa de Est” (ID: 137491)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.