Cercetarea Preferintelor Consumatorului de Servicii Turistice Pentru Destinatia Brasov
LUCRARE DE LICENȚĂ
CERCETAREA PREFERINȚELOR CONSUMATORULUI DE SERVICII TURISTICE PENTRU DESTINAȚIA BRAȘOV
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: TURISMUL ȘI EVALUAREA ECONOMICĂ A ACESTUIA
Comportamentul consumatorului
Principalii factori care influențează comportamentul consumatorului
Turismul
1.2.1. Apariția turismului ca fenomen economico – social
1.2.2. Factorii de influență asupra turismului
Profilul consumatorului de turism
CAPITOLUL II: DESTINAȚIA TURISTICĂ – POZIȚIE SPECIFICĂ ÎN DERULAREA MARKETINGULUI TURISTIC
CAPITOLUL III: BRAȘOVUL ȘI PREFERINȚELE CONSUMATORILOR DE TURISM
3.1. Orașul și principalele atracții turistice
3.2. Analiza SWOT a municipiului Brașov
3.3. Frecvența turistică în municipiul Brașov
3.3.1. Evoluția indicatorilor turistici aferenți municipiului Brașov la început de
2014
CONCLUZII, PROPUNERI ȘI PERSPECTIVE (CERCETĂRI VIITOARE)
ANEXE
Anexa nr. 1: Imagini reprezentative ale Județului Brașov
Anexa nr. 2: Chestionar privind activitatea turistică a zonei Municipiului
Brașov
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Motivația alegerii dezbaterii prezentei teme este reprezentată în principal de studierea comporatamentului consumatorului de servicii turistice.
În opinia mea, preferințele consumatorului de servicii turistice constituie „baza, temelia, punctul de plecare” în alegerea și crearea pachetelor turistice. Crearea ofertelor turistice care pot fi oferite posibililor clienți iubitori de turism trebuie să aibă la bază o analiză de piață amănunțită care să scoată în evidență nevoile, preferințele, aspirațiile și mai ales, cerințele inerente ale turiștilor. Din acest motiv tour operatorii concep pachetele de servicii turistice numai după ce a fost făcută o analiză a profilului consumatorilor de turism, reliefând determinarea acestora de a cumpăra aceste pachete turistice și de asemenea, este identificat impactul zonelor în care sunt realizate excursiile și care ar fi efectele acestora asupra modului natural de dezvoltare a consumatorilor ca indivizi în cadrul populației.
Datorită faptului că turismul constituie unul din domeniul în care vreau să activez, experiența acestei lucrări a fost o etapă indispensabilă în pregătirea mea în acest scop.
Punctul de plecare al prezentei cercetări îl constituie clarificarea conceptuală a factorilor care au un rol esențial în analiza serviciilor, a activităților turistice, evidențierea funcțiilor și rolul acestora în turism, precum și stabilirea conținutului, caracteristicilor și tipologiilor aferente timpului liber, serviciilor turistice și a agrementului.
Studiind literatura de specialitate putem explica cuvântul călătorie ca fiind o întreagă aventură, educație și o adevărată experiență de neuitat. Se află în mijlocul artei și a științei. Reprezintă o „artă” făcând referire la locurile, destinațiile pe care le vindem și bogăția culturilor existentă în diferitele zone ale lumii și „știință” prin modalitatea de conducere a unei afaceri turistice (de conducere a unei pensiuni, de a fi managerul unui hotel, de a deține o agenție de turism etc.).
Un alt motiv foarte bine întemeiat ar fi acela că în prezent există tot mai multe dezbateri, controverse cu privire la evoluția și mai exact involuția turismului românesc. În țara noastră această ramură economică este foarte slab dezvoltată și de cele mai multe ori nu suntem în stare nici măcar să protejăm și să valorificăm „puținul” pe care îl avem. Cred că am observat cu toții că există nenumărate destinații turistice de care poate nici nu ați auzit, nici nu ați știut că există, dar care merită văzute, lăsându-ne fără cuvinte. Avem nenumărate bogății ca de exemplu: Transfăgărășanul, Transalpina, bogăția Pădurii Bogății (din Munții Perșani), Munții Bucegi, Sighișoara, Sibiu, Delta Dunării, Vatra Dornei, Slănic Moldova și nu numai. Întotdeauna cel mai discutat și vizitat punct de atracție turistică este Valea Prahovei, nu v-ați săturat?
Astfel prin intermediul lucrării de față am încercat să scot în evidență și o altă destinație turistică la fel de frumoasă, atractivă și interesantă – Destinația Brașov.
Cu ajutorul studiului de caz am dezbătut analiza implicațiilor pe care le are turismul asupra comportamentului consumatorilor și, în special, preferințele acestora pentru destinația turistică Brașov.
Un alt obiectiv al lucrării este acela de a defini profilul consumatorului de turism (de servicii turistice). Prin urmare prin intermediul prezentei cercetări am încercat să scot în evidență aspectele esențiale referitoare la oferta de turism, exemplificând în primă instanță producția de turism.
Din literatura de specialitate dar și din cunoștințele dobândite în anii de studiu, pot preciza că producția de turism semnifică un întreg ansamblu de elemente. Acesta înglobează potențialul turistic aferent destinației turistice alese, serviciile turistice care pot fi oferite, personalul turistic implicat în satisfacerea nevoilor, infrastructura turistică, baza tehnico-materială a turismului și bunurile comercializate în unitățile de turism.
De asemenea, să nu uităm că pentru ca o astfel de cercetare să fie una eficientă, trebuie să aducem în discuție și aspectelegate de cererea turistică. În general, aceasta este definită ca fiind reprezentată de totalitatea deplasărilor de la un loc de reședință, mai exact de la o locație domiciliată la o destinație aleasă sau dorită. Deplasările sunt realizate fără scop lucrativ, evident pe o perioadă determinată de timp. Așa cum în economie cererea se concretizează în consum, așa și în marketing, ca urmare a cererii turistice putem determina mărimea consumului turistic. Acesta poate fi calculat ca totalitatea cheltuielilor efectuate de un turist scopul achiziționării unor pachete de produse și servicii turistice.
Piața turistică, semnifică punctul comun de întâlnire al cererii și ofertei turistice, dar și a consumului turistic. Aici ofertanții de pachete de servicii turistice încearcă să vină în întâmpinarea satisfacerii nevoilor consumatorilor de turism prin crearea unor pachete care să răspundă nevoilor, cerințelor și preferințelor turiștilor. Dacă acest lucru are loc în asentimentul potențialilor consumatori de turism va putea fi înregistrată o creștere simultană a cererii și ofertei turistice, a consumului turistic și implicit a pieței în care toate aceste elemente activează.
Prin urmare toate aceste elemente menționate anterior ajută la existența și menținerea unui turism durabil. Un astfel de aspect poate fi tratat și urmărit numai prin cercetări amănunțite pe piața turistică a touroperatorilor. Cu alte cuvinte, pentru a avea succes în domeniul turistic, profilul consumatorilor de turism, urmărit permanent pentru a putea fi în ton cu interesul acestora care datorită evoluției vieții și a naturii umane, este într-o continuă schimbare.
Iată de ce este absolut necesar să cunoaștem profilul unui astfel de consumator.
Lucrarea este structurată în trei capitole care surprind principalele aspecte ale turismului și comportamentului consumatorului asupra unui anumit obiectiv turistic.
Am început această lucrare cu prezentarea unui scurt istoric al studierii comportamentului consumatorului și al turismului, încercând să aflu originile lor și să descopăr cum au evoluat de-a lungul timpului. În continuare am enumerat principalii factori de influență ai comportamentului consumatorului dar și factorii de influență ai activității turisitice românești.
De asemenea, lucrarea de față își propune să analizeze activitatea turistică existentă în Municipiul Brașov prin prisma elementelor care influențează turismul, și anume: timpul liber de care dispun turiștii, serviciile turistice care sunt oferite acestora, precum și serviciile de agrement care reprezintă elementul motor pentru o vacanță activă.
Contribuția personală este reprezentată de realizarea unui chestionar, prezentat în cadrul Anexelor, prin care am încercat să arăt pe ce loc se află Brașovul în topul preferințelor consumatorilor de servicii turistice. Prin intermediul acestuia am încercat să scot în evidență următoarele aspecte:
1. Atitudinile și opiniile turiștilor cu privire la gradul de atractivitate al destinației turistice zona Brașov.
2. Așteptările și preferințele turiștilor cu privire la sejurul în zona Brașov.
3. Profilul turistului care vizitează zona Brașov.
4. Eficiența metodelor de promovare pentru destinația turistică zona Brașov.
Astfel am concluzionat întreaga cercetare prin intermediul studiului efectuat, prin interpretarea rezultatele obținute ca urmare a realizării chestionarelor și de asemenea m enunțat și câteva elemente de perspectivă (pentru cercetarea viitoare).
CAPITOLUL I : TURISMUL ȘI EVALUAREA ECONOMICĂ A ACESTUIA
1.1. Comportamentul consumatorului
Abordarea economică a comportamentului uman nu este nouă și nici în afara sectorului de piață. Adam Smith a utilizat adesea acest mod de abordare pentru înțelegerea comportametnului politic. Jeremy Bentham și-a afirmat convingerea potrivit căreia calculul plăcere-durere este aplicabil întregului comportament uman: „Natura a situat omenirea sub guvernarea a două stăpâne suverane, durerea și placerea. Numai ele ne indică ce trebuie făcut, după cum tot ele hotărăsc ce vom face. Ele ne guvernează în tot ce înfăptuim, în tot ce spunem, în tot ce gândim”.
Teoria economică a consumatorului pune în evidență procesul logic al deciziilor consumatorului în vederea obținerii de avantaje maxime, pornind de la un nivel dat al resurselor disponibile. Altfel spus, consumatorul rațional caută maximum de utilitate sau de satisfacție în condiții de constrângere (venit disponibil, prețuri ale bunurilor și serviciilor de consum).
Volumul limitat al resurselor impune efectuarea unor opțiuni privind utilizarea acestora. Alegerea consumatorului trebuie să se dovedească cea mai bună dintre alternativele posibile.
„Principiul celei mai mari fericiri” sau principiul utilității, a format piatra de temelie a tuturor cercetărilor lui Jeremy Bentham. Prin „fericire” acesta înțelege o predominanță a placerii asupra durerii.
Bentham a susținut că a împrumutat acest concept din scrierile lui Joseph Priestley, deși Priestly și-a exprimat teoria sub altă formă: „bunăstarea și fericirea membrilor, care reprezintă majoritatea oricărui stat, este cel mai mare standard prin care orice lucru legat de acel stat trebuie sa fie determinat în cele din urmă.”
Utilitarianismul a fost revizuit și de către John Stuart Mill, elevul lui Bentham. În mâinile lui Mill „Benthamism-ul” a devenit un element important în concepția liberală a principalelor obiective ale politicii statului.
Conceperea oricărui demers de natură comunicațională presupune cunoașterea, de către specialiști, a modului în care mesajele transmise pot influența comportamentul consumatorului.
În activitatea de marketing, comunicarea nu este un act întamplator. Ea se supune unor reguli ce corespund diferitelor tipuri de comportament.
Ca domeniu distinct al cunoașterii, primele studii privitoare la comportamentul consumatorului apar la mijlocul anilor ’60. Până atunci investigarea comportamentului consumatorului a fost considerată un domeniu aplicativ al psihologiei.
Literatura de specialitate semnalează existența mai multor modele care explică modul în care indivizii se comportă în raport cu mesajele promoționale. Aceste modele au la baza teoriile fundamentale și modelele care descriu și analizează comportamentul consumatorului.
În sine, actul de cumpărare beneficiază de un grad ridicat de complexitate, prin simplul fapt că fiecare dintre noi este unic în felul său și cu toții avem nevoi, satisfacții, cerințe și exigențe diferite.
Prin urmare, datorită unicității noastre actul de cumpărare poate fi studiat și prin intermediul altor discipline care țin de comportamentul și evoluția omului în cadrul unei societăți. Printre acestea enumerăm: psihologia experimentală, psihanaliza, sociologia, psihosociologia sau neuropsihologia. Aceste discipline duc la imposibilitatea formulării unei teorii generale în privința comportamentului consumatorului.
Comportamentul de cumpărare este conștientizat în urma prelucrării nu numai a nevoilor care determină satisfacerea anumitor nevoi asemenea potolirii setei, a foamei, obținerea unui prestigiu, crearea și respectarea imaginii de sine etc., dar și a informațiilor prin intermediul cărora putem face alegerea. Iată și câteva elemente definitorii legate de acest aspect: calitate, design, gust, culoare sau fiabilitate. Comparația existentă între nevoia care a determinat cumpărarea și rezultatul obținut în satisfacerea acesteia, poate fi realizată doar dacă a avut loc consumarea produslui sau serviciului respectiv. Aceste aspecte care pe moment pot părea a fi insignifiante, de fapt dețin o relevanță deosebită, motiv pentru care calitatea de consumator constituie elementul final, și în același timp elementul principal care influențează decizia de cumpărare sau refuzul acesteia.
Concluzionând, ideile enunțate anterior, putem face următoarea mențiune și anumă aceea conform căreia, comportamentul de cumpărare (care nu este obligatoriu să fie asociat comportamentului de consum) scoate în evidență conduita oamenilor în situația unei posibile cumpărării sau necumpărării sau de ce nu, amânarea safisfacerii unei nevoi datorită unor varii motive. Într-o altă ordine de idei, comportamentul de consum reliefează categoric comportamentul oamenilor în situația aferentă unui consum de bunuri materiale sau prestarea unor servicii și de ce nu executarea unor eventuale lucrări.
Clasificarea nevoilor definitorii ale unei persoane care dorește să facă o anumită achiziție sau tranzacție de bunuri sau servicii, ori lucrări pot fi clasificate după cum urmează:
a. Utilitare, care scot în evidență caracteristicile obiective, funcționale ale produsului;
b. Hedoniste care reliefează trăsăturile subiective, estetice care determină existența anumitor satisfacții.
Astfel în acest context, în procesul decizional, cumpărătorul este definit ca fiind un soluționar al unei anumite probleme unde este obligat să răspundă cât mai corect. De eexmplu: Ce anume să cumpere?, Cât / câte bucăți sau ce cantitate să cumpere?, Care ar fi locația din care să cumpere?, În ce perioadă anume să cumpere?, Prin ce mijloace sau cu ce instrumente de plată să cumpere?.
Pentru a ajunge la decizia finală de cumpărare, individul trece astfel prin mai multe etape:
– conștientizarea nevoii;
– căutarea informațiilor;
– evaluarea variantelor;
– efectuarea cumpărăturii;
– evaluarea post- cumpărare.
Philip Kotler argumentează conștientizarea nevoii prin faptul că individul resimte o senzație de lipsă sau chiar de disconfort fizic sau psihic; aceasta generează o tensiune interioară ce activează procesul decizional și depinde de gradul de discrepanță existent între starea reală și starea dorită.
În figura următoare am evidențiat variabilele care trebuie luate în calcul în momentul studierii comportamentului consumatorului.
Fig. Nr. 1: Variabilele comportamentului consumatorului
Sursa: Tom Powers – ,,Marketing Hospitality’’, 2nd Edition., John Willey&Sons Inc., S.U.A, 1997
Comportamentul turistului poate fi influențat în mod direct de grupul din care aparține (grup școlar, de afaceri etc.), sau chiar de grupul de turism (tur-operator, agenție etc.). În aceeași măsură trăsăturile personale (individuale) ale turistului, constituie factori de influență la fel de importanți.
Principalii factori care influențează comportamentul consumatorului
Modul în care consumatorii i-au o decizie de cumpărare este caracterizat de un grad ridicat al diversității, în primul rând datorită percepțiilor diferite, iar pe de altă parte, datorită faptului că reacțiile acestora sunt influențate categoric într-o foarte mare măsură de problemele mediului ambiant în care aceștia conviețuiesc.
Comportamentul complex al consumatorului poate fi justificat și prin intermediul unei game variate de factori cu influență directă sau indirectă asupra procesului decizional de cumpărare și implicit de consum.
Afirmația tuturor specialiștilor este aceea că de fapt, un astfel de comportament nu poate fi înțeles și explicat, decât prin intermediul cunoașterii sistemului de factori care acționează în strânsă legătură și intercondiționare reciprocă. Totuși să nu uităm că datorită modului în care aceștia acționează și mai ales locul și rolul pe care îl au în sistem, au condus la existența în cadrul literaturii de specialitate a unor clasificări multiple de astfel de factori.
În cercetarea lui Philip Kotler asupra comportamentului consumatorului, factorii de influență ai acestui comportament pot fi grupați după cum urmează:
a. factori culturali: cultura, subcultura și clasa socială;
b. factori sociali: grupuri de referință, familia, roluri și statusuri;
c. factori personali: vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul de viață, circumstanțele economice, personalitatea și părerea despre sine;
d. factori psihologici reprezentați de: motivație, percepție, învățare, convingeri sau atitudini.
O altă clasificare la fel de interesantă este și cea a lui I. Cătoiu. Acesta este de părere că un comportament de cumpărare poate fi influențat de două tipuri de variabile: direct observabile și determinate ca urmare a efectuării unor cercetări de tip interferențial.
Clasificarea în cauză ar putea avea următoarea formă:
1. Factori cu influență directă:
a. factorii demo-economici;
b. factorii specifici mixului de marketing;
c. factorii situaționali, ca de exemplu: presiunea timpului, importanța cumpărăturii și identificarea ocaziei cu care se realizează cumpărarea.
2. Factori cu influență dedusă:
a. factori de natură psihologică (endogenă):
– percepția, motivația, învățarea, personalitatea, atitudinea.
b. factori de natură sociologică (exogenă), aceștia sunt reprezentați de:
– familie, grupuri de apartenență, grupuri de referință, clasa socială, subcultură și cultură.
Chiar dacă fiecare autor încearcă o grupare proprie în funcție de opinia sa cu privire la conceptul de comportament al consumatorului sau de proces de decizie de cumpărare și de criteriile pe care le stabilește, factorii esențiali de influență se regăsesc în toate aceste grupări, de cele mai multe ori una fiind mai eficientă ca alta. Prin urmare în continuare voi efectua o analiză succintă a influenței pe care o au cei mai importanți factori (studiați în această lucrare) asupra comportamentului consumatorului.
Factorii economici
În Noua Economie factorii economici dețin un rol esențial, datorită faptului că la nivel macroeconomic ei caracterizează capacitatea de cumpărare de care dispune societatea la un moment dat, constituind premisa formării unui astfel de comportament. Aceștia au o influență directă asupra mărimii și evoluției consumului.
La nivel macroeconomic acesști factori se manifestă prin dinamica și nivelul indicatorilor sintetici macroeconomici asemenea, produsului național brut și net, produs intern brut și net, venit național, etc., evoluția principalelor domenii de activitate exprimată prin indicatorii specifici ai producției industriale și agricole, transporturilor, telecomunicațiilor, construcțiilor, comerțului interior și exterior etc., modificarea veniturilor reale ale populației, credit, inflație, șomaj, etc., exprimând în fapt dorința de cumpărare.
La nivel microeconomic, venitul consumatorului constituie factorul esențial care prin mărime, formă, dinamică, distribuție în timp sau destinație poate constitui premisa materială a comportamentului consumatorului și principala restricție care se impune acestuia.
Tot în această grupare includem și avuția personală exprimată mai ales prin gradul de înzestrare cu diferite bunuri, ca și gradul de utilizare a creditului de consum de către individ.
Astfel poate fi observat faptul că nu toate bunurile și serviciile au aceeași sensibilitate la nivelul veniturilor.
Atunci când se reduc veniturile unei persoane, cheltuielile pentru produsele de folosință îndelungată și cele pentru activități cultural-distractive sunt cele mai afectate. Ca urmare, cele mai importante criterii în adoptarea deciziilor sunt funcționalitatea și prețul bunurilor și serviciilor.
Factorii sociali
Acești factori constituie o componentă importantă a macromediului de marketing, cu influență directă asupra consumatorilor.
Specialiștii consideră familia, grupurile sociale, clasele sociale și statusul social ca având un rol foarte important în analiza comportamentului consumatorilor.
Principalii factori care influențează comportamentul consumatorului pot fi reprezentați sintetic prin următoarea figură:
Fig. Nr. 2: Factorii care influențează comportamentul consumatorului
Sursa: Philip Kotler, Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1999, pag. 336.
Turismul
1.2.1. Apariția turismului ca fenomen economico – social
O dată cu trecerea timpului apariția turismului este dispersată din ce în ce mai mult. Deoarece nu există anumite informații istorice concrete referitoare la apariția turismului nu poate fi stabilită o dată relativ certă a apariției sale ca activitate distinctă. Cu toate acestea cunoaștem că turismul este existent din cele mai vechi timpuri, evident într-o stadiu primitiv. În conformitate cu studiile de specialitate pot menționa faptul că satisfacțiile turistice ale unor călătorii au o vârstă aproximativ egală cu cea a primelor așezări omenești stabile. Acest lucru se datorează ființei umane, care încă din cele mai îndepărtate timpuri ale evoluției sale, nu a reușit să producă toate cele necesare subzistenței. Astfel datorită mijloacelor de comunicație slab dezvoltate, a căutat să cultive și să întrețină relații cu semenii săi din alte comunități, prin intermediul schimburilor comerciale, fapt care a favorizat și o lărgire treptată a contactelor, permițând o mai bună cunoaștere reciprocă a comunităților respective.
Datorită ritmurilor de dezvoltare atinse, turismul a reușit să devină unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului al XX-lea, în turismul a început să devină o activitate economico-socială distinctă cu efecte sociale, economice și umane deosebit de importante. Tot în această perioadă, în majoritate țărilor a avut loc și transformarea turismului într-o activitate economico-organizatorică.
Pe scară națională această schimbare s-a produs abea în cea de-a doua jumătate a secolului nostru, fapt care a favorizat apariția și instituirea unor noi ramuri ale economiilor naționale, mai exact industria turistică.
În general, activitatea turistică se bazeză pe un potențial turistic valoros, natural și antropic, care este diversificat de la țară la țară, fapt care a dus la organizarea diferitelor tipuri de turism.
Prin urmare, ca sector economic distinct, turismul cuprinde o gamă diversificată de servicii. De la servicii de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentație publică, până la tratament balnear, agrement si divertisment variat.
Analizând influența asupra economiei naționale, observăm că turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global datorită antrenării unei creșteri în sfera producției bunurilor și serviciilor, care ajută la dezvoltarea bazei tehnico-materiale și ajută la stimularea ramurilor participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, precum și modernizarea rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport sau de instalații pentru agrement.
Turismul este și va rămâne un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin simplul fapt că duce la crearea unor activități sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele deja existente.
1.2.2. Factorii de influență asupra turismului
Din literatura de specialitate studiată am observat că există multe încercări de clasificare a factorilor de influență, precum și de cuantificare a mărimii și sensului factorilor de influență asupra turismului, criteriile fiind variate. Ca urmare a cercetării efectuate, din literatura de specialitate putem evidenția sintetic următoarea clasificare:
1. După natura social-economică întâlnim:
a) factori economici reprezentași de veniturile populației și modificările acestora; prețurile și modificările acestora; prețurile și tarifele; oferta turistică;
b) factori tehnici care cuprind performanțele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcții; parametrii tehnici ai instalațiilor și echipamentelor specifice etc.;
c) factori sociali, precum: urbanizarea și timpul liber;
d) factori demografici, ca de exemplu: evoluția numerică a populației; modificarea duratei medii a vieții; structura pe sexe, grupe de vârstă și socio-profesională;
e) factori psihologici, educativi și de civilizație, cu referire directă la: nivelul de instruire; setea de cultură; dorința de cunoaștere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;
f) factori organizatorici, incluzând: formalități la frontiere; facilități sau priorități în turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc. .
2. După durata în timp a acțiunii lor pot fi clasificați în:
a) factori de influență permanentă sau de durată: creșterea timpului liber; modificarea veniturilor; mișcarea naturală și migratorie a populației;
b) factori conjuncturali sau accidentali: crizele economice; dezechilibrele politice și convulsiile sociale; confruntările armate locale și regionale; catastrofe naturale, condițiile meteorologice precare etc.;
c) factori sezonieri sau cu acțiune ciclică precum: anotimpurile, fenomenele meteorologice specifice fiecărui anotimp, programarea vacanțelor și a concediilor etc. .
3. După importanța în determinarea fenomenului turistic enumerăm:
a) factori primari determinați de: oferta turistică; veniturile populației; timpul liber; mișcările populației;
b) factori secundari, asemenea: cooperarea internațională, facilitățile de viză sau alte măsuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ș.a.
4. După natura provenienței și sensul intervenției există:
a) factori exogeni care cuprind: sporul natural al populației (care stă la baza creșterii numărului turiștilor potențiali), creșterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creșterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populației, ca urmare a motorizării ș.a.
b) factori endogeni evidențiați prin: varietatea conținutului activității turistice, lansarea de noi și tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului de pregătire a personalului din turism ș.a. .
5. După profilul de marketing putem enumera:
a) factori ai cererii turistice, de exemplu: veniturile populației; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluției populației;
b) factori ai ofertei: diversitatea și calitatea serviciilor; costul prestațiilor; nivelul de pregătire și structura forței de muncă etc.;
c) factori ai confruntării cererii cu oferta și anume agențiile de turism.
6. După efectul asupra turismului:
a) factori cauzali – stresul, urbanizarea;
b) factori favorizanți – creșterea duratei timpului liber, diversificarea serviciilor, sporirea gradului de dotare cu automobile a populației;
c) factori de frânare relativă – raport calitate – preț inadecvat.
7. După gradul de atractivitate
a) factori de atracție – peisaje deosebite, atracții unice, originale;
b) factori relativ restrictivi – aglomerația, poluarea.
Mediul economic este și rămâne un factor semnificativ de influență care are efecte și asupra industria turismului din orice țară aleasă atât din punct de vedere al cererii și al ofertei.
În conformitate cu industria turistică raportat la mediul conomic, factorii care pot influența comportamentul de consum pot fi enumerați după cum urmează: rata dobânzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, creșterea și stabilitatea economică și rata inflației, dar și structura economică a industriilor relevante turismului și profitabilitatea lor, precum costul capacității de cazare sau costul călătoriilor.
Dintre aceștia, costurile pentru consumatori au cea mai semnificativă influență asupra puterii lor de cumpărare. Prin urmare, prețul unei destinații turistice va rămâne cel mai important factor asupra cererii turistice. Concomitent, prețurile pot avea efecte negative, putând fi influențate de cursul de schimb între țara de origine și țara de destinație și mai ales de nivelul inflației.
Factorii tehnici importanți care pot influența turismul sunt reprezentați de performanțele mijloacelor de transport .
Observație!
În cazul transportului aerian, acesta poate influența rutele și liniile aeriene, numărul de zboruri, capacitatea locurilor și prețurile acestora. Taxele de aeroport reprezintă de asemenea o problemă, întrucât sunt plătite de turiști.
Dezvoltările tehnologice, în special telecomunicațiile și procesarea informațiilor pot determina creșteri ale vânzărilor în industria turismului.
Factorii tehnologici cu influență majoră asupra cererii turistice pot fi enumerați astfel:
– creșterea activității promoționale și de distribuție prin intermediul World Wide Web de către sectorul public și privat și agențiile de turism, incluzând vânzarea on-line și folosirea Internetului pentru vânzările de ultimă oră;
– dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing;
– marketingul de relație.
Mediul social cultural constituie de asemenea, un factor de influență al industriei turismului. Astfel putem întâlni următoarele categorii de schimbări socio – culturale:
– schimbări în structura familiei și reducerea natalității;
– schimbarea intervalului de vârstă pe piața turistică;
– schimbarea stilului de viață și nevoia de detașare din rutina zilnică;
– schimbarea atitudinii față de calitatea vieții și creșterea nevoii de noutate, inovare etc. manifestată de dorința vizitării unor noi regiuni și culturi;
– creșterea numărului de turiști bine informați ca urmare a educației și a dezvoltării aplicării mijloacelor de comunicare.
Turismul este influențat în mod pozitiv datorită mediului ecologic, prin intermediul următoarelor etape ale procesului de ecologizare și protecția mediului înconjurător: monitorizarea factorilor ecologici și promovarea măsurilor stricte de protecție a mediului înconjurător (promovarea si coordonarea unor programe de cercetare în acest domeniu).
Profilul consumatorului de turism
În realizarea pachetelor turistice, este foarte important să identificăm nevoile, așteptările și exigențele consumatorilor de turism. Datorită faptului că sunt foarte diverse, primul pas în crearea pachetelor turistice îl constituie identificarea motivației turiștilor. Aceștia achiziționează pachete turistice pentru:
odihnă, recreere, petrecere plăcută a timpului liber;
prevenirea unor boli sau menținerea sănătății;
cunoașterea unor obiective turistice;
participarea la acțiuni sportive, culturale, de afaceri etc. .
Realizarea segmentării pieței turistice în funcție de profilul turistului semnifică următorul pas în crearea acestor pachete. Astfel, întâlnim:
Potrivit criteriul economic, în funcție de tipul de turist:
turiști la limita existenței;
turiști săraci, ale căror venituri depășesc pragul nevoilor de subzistență;
turiști cu condiție economică medie;
turiști de lux, posesori de venituri mari.
Raportat la zonele teritoriale în care sunt amplasate piețele de emisie turistică, se întâlnesc:
turiști locali – care solicită servicii turistice din zona din incinta apropiere a reședințelor;
turiști naționali;
turiști străini.
c. în funcție de nivelul de educație:
liberi profesioniști;
agricultori;
muncitori;
populația inactivă;
funcționari;
cadre medii;
cadre superioare;
alte categorii.
d. în funcție de categoria de vârstă:
copii și adolescenți;
tineri;
adulți;
vârstnici.
e. în funcție de personalitate:
conservatori;
deschiși la nou;
economi;
cheltuitori;
ezitanți;
hotărâți.
În figura de mai jos veți observa o adaptare (în conformitate cu literatura de specialitate) a comportamentului consumatorului de produse turistice.
Fig. Nr. 3: Comportamentul consumatorului de produse turistice
Sursa: Adaptată după Maslow A. – ,,Towards a Psychology of Being’’, Van Nostrand, New York, 1967
Cunoașterea comportamentului consumatorului de turism în fiecare etapă a procesului decizional de cumpărare și consum reprezintă elementul central de la care trebuie să se pornească în formularea celor mai eficiente politici și strategii de atragere și menținere a consumatorilor în cadrul firmei de turism.
Înțelegerea comportamentului consumatorilor de produse și servicii în toată complexitatea sa reprezintă un proces amplu și anevoios. Eforturile depuse pentru descifrarea aspectelor cantitative și calitative ale comportamentului au generat numeroase modalități de formalizare. În ultimele decenii, au fost propuse o serie de modele de comportament prin care se explică variatele mecanisme comportamentale.
Din cercetarea efectuată am observat că pot fi identificate destul de multe criterii care vin în spijinul segmentării consumatorilor de turism, totuși cu toate acestea vor fi luate în evidență numai criteriile care sunt reprezentative segmentului de vârstă supus studiului (în cazul nostru toate categoriile de vârstă care preferă destinația turistică – Brașov).
CAPITOLUL II: DESTINAȚIA TURISTICĂ – POZIȚIE SPECIFICĂ ÎN DERULAREA MARKETINGULUI TURISTIC
Destinația reprezintă locația sau așezarea geografică în care un consumator de turist rămâne pentru o noapte cazare sau pentru o perioadă de timp sau reprezintă finalul unei vacanțe indiferent dacă turiștii călătoresc în scop de relaxare sau de afaceri. Locul sau punctul terminus poate fi țară, regiune, zonă, localitate și reprezintă o atracție pentru turiști unde își pot consuma cea mai mare parte a timpului. Ea constituie legătura catalizatoare care unește, menține și propulsează toate sectoarele industriei turistice, respectiv transportul, cazarea, alimentația și agrementul, fiind un element complex și specific turismului. Complexitatea constă în faptul că reprezintă un produs și în același timp mai multe produse. Astfel, discutăm despre o primă și simplă clasificare și anume, microdestinații și macrodestinații. Macrodestinațiile (țări, zone etc.) reprezintă suma mai multor destinații (regiuni, orașe, stațiuni etc.).
În țara noastră, care este considerată ca macrodestinație, se pot identifica microdestinații precum litoralul, zona Brașovului, Bucovina cu atracțiile ei, Maramureș, Delta Dunării, Herculane, Porțile de Fier ș.a. Dacă identificăm litoralul românesc al Mării Negre ca fiind o macrodestinație, stațiunile Mamaia, Venus, Saturn, Jupiter, Neptun etc. vor fi delimitate ca microdestinații. Pentru ca o destinație, locația sau zona respectivă să poată fi considerată destinație sau atracție turistică trebuie să aibă un potențial pe măsură, îndeplinind simultan și alte cerințe asemenea celor legate de infrastructură sau bunurile și serviciile complementare care pot mări atractivitatea, crescând portofoliul destinațiilor alese și întreptând piețele țintă asupra cărora firmele de turism trebuie să se concentreze. Potențialul turistic format din totalitatea resurselor naturale, antropice, cultural-istorice și infranstructură constituie oferta turistică a unei destinații și poate fi dezvoltat pe cale intensivă și/sau extensivă. Pentru atracțiile naturale calea de creștere este cea extensivă, spre deosebire de atracțiile artificiale care au ca variantă și calea intensivă.
Din literatura de specialitate studiată reiese faptul că destinația constituie atât o entitate fizică, localizată geografic, cât și o entitate socio-culturală intangibilă reprezentată prin locuitorii ei, laolată cu tradițiile, obiceiurile, stilul de viață, cultura și relațiile lor sociale.
O călătorie cu destinația Delta Dunării nu poate fi concepută fără cunoașterea specificității locuitorilor ei, și anume faptul că principala sursă de existență o constituie pescuitul, care determină alegerea a două segmente de piață-țintă: cei care au ca hobby pescuitul și cei care preferă ca aliment preparatele pe bază de pește. Metodele de pescuit și modul de preparare a peștelui constituie elementele de specificitate ale destinației respective.
Destinația nu oferă un produs turistic omogen, ci un mix de produse turistice.
În același timp, destinația reprezintă imaginea creată în mintea potențialilor consumatori despre produsul turistic, iar uneori această imagine diferă față de destinația reală ceea ce de cele mai multe ori reprezintă un eșec al activității turistice. Sarcina marketerului este de a micșora sau chiar de a elimina diferențele dintre imaginea creată și imaginea concretă a destinației respectivă, iar prin obiectivele stabilite, trebuie să dezvolte elementele de atractivitate ale acesteia.
Imaginea unei destinații poate fi influențată de fenomene, mituri și evenimente ce se petrec în interiorul sau exteriorul granițelor ei. Castelele din Carpații Transilvaniei și mitul despre Vlad Țepeș (Dracula) au constituit și constituie elemente de atracție în alegerea României ca destinație turistică. În acest atractivitatea este mult mai mare decât cea obținută prin alte categorii de astfel de elemente. Prin urmare, Humuleștii, locul unde s-a născut scriitorul Ion Creangă, a devenit o destinație atractivă datorită marelui scriitor.
Destinațiile turistice, au un ciclu de viață specific format din șase sau șapte etape, și anume explorarea, implicarea, dezvoltarea, consolidarea, stagnarea, declinul și eventual revigorarea (întinerirea). Durata ciclului de viață al destinației poate fi apreciat după numărul turiștilor sosiți sau după volumul încasărilor și profitul obținut.
Explorarea constituie obiectul cercetării de marketing cu ajutorul căruia putem identifica cât mai multe locuri de atracție pentru turiști.
Implicarea se rezumă la formularea strategiilor de dezvoltare a destinației respective, stabilirea surselor de finanțare, evaluarea riscurilor, începerea activității de amenajare și utilizare a bazei materiale turistice create.
Dezvoltarea este rezultatul firesc ca urmare a creșterii nivelului calitativ al atracțiilor și serviciilor oferite turiștilor, precum și a imaginii favorabile formate în etapele anterioare.
Consolidarea este o etapă a ciclului de viață în care se impun o serie de acțiuni legate de îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor, extinderea gamei de servicii, de adoptarea unei politici corespunzătoare de prețuri și tarife etc., pentru a face față concurenței.
Declinul este o etapă reezultată din deteriorarea imaginii, din acțiunea agresivă a concurenței, din deteriorarea cadrului natural și socio-cultural al destinației, din elaborarea unor acte normative sau legi cu caracter restrictiv etc. . Pentru a elimina etapa de declin și a trece la cea de revigorare firmele de turism trebuie să se concentreze asupra atragerii de noi segmente de piață (vizitatori), ameliorarea sau refacerea mediului natural, diversificarea gamei de servicii complementare oferite, îmbunătățirea activității promoționale etc. .
Rigiditatea ofertei constituie un element caracteristic destinației turistice care, pe de o parte apare datorită limitării gamei de atracții naturale și antropice, iar pe de altă parte de consumul propriu-zis al produsului turistic care se realizează numai în cadrul destinației, ceea ce impune deplasarea în mod inevitabil a consumatorului spre ofertă. Serviciile oferite într-o destinație au un mare grad de personalizare datorită personalului prestator, dar și caracteristicilor fizico-geografice ale mediului ambiant. Există tendința unei cât mai mari standardizări a lor, însă limitele sunt condiționate în mare măsură de multitudinea segmentelor de piață și de accentul pus de fiecare firmă de turism pe satisfacerea cât mai deplină a dorințelor fiecărui segment de piață, și chiar a fiecărui consumator.
CAPITOLUL III: BRAȘOVUL ȘI PREFERINȚELE CONSUMATORILOR DE TURISM
3.1. Orașul și principalele atracții turistice
Toate sudiile recente demonstrează faptul că Brașovul reprezintă destinația turistică numărul unu a țării noastre.
Așa cum reiese și din mass – media și toate ziarele de specialitate care promovează orașul Brașov se observă că acesta este unul dintre cele mai vizitate orașe ale României, cu nenumărate vestigii istorice. Mixul dintre arhitectura gotică, barocă și renascentistă și farmecul de sine stătător al acestui oraș, pur și simplu fascinează orice consumator de turism. Cel mai vizitat obiectiv turistic al orașului este Biserica Neagră (Fotografie prezentată în Anexa nr. 1) care are o vechime de peste 500 de ani. Imensul edificiu conține o listă de superlative. Este considerat a fi cel mai reprezentativ monument istoric al Brașovului, este cea mai mare biserică gotică din Transilvania, cel mai mare edificiu religios între Viena și Istanbul, cea mai mare colecție de covoare vechi din Asia Mică și deținătoarea uneia dintre cele mai mari orgi din Europa. Potrivit ziarului Adevărul, în curtea bisericii au fost descoperite peste 1400 de morminte din Evul Mediu, podoabe și bucăți de vase.
Punctele forte ale turismului brașovean sunt reprezentate de Piața Sfatului (Fotografie prezentată în Anexa nr. 1).
În fiecare an, situat la 30 de kilometri de orașul Brașov, Castelul Bran atrage sute de mii de turiști fiind indestructibil și este asociat cu contele Dracula, unul dintre cele mai circulate mituri din folclorul contemporan mondial. Datorită asocierii sale cu sângerosul personaj, care cumulează toate trăsăturile domnitorului Vlad Țepeș, domn al Țării Românești între anii 1431-1476, Castelul Bran a intrat pe orbita unei circulații turistice remarcabile. Rămas în istorie ca o personalitate autoritară, acesta își manifestă intoleranța la vicii – lene, furt, viclenie – trăgându-i în țeapă pe nefericiții păcătoși. Legendele vehiculate au mers destul de departe încât insinuau că s-ar fi înfruptat din carnea și sângele dușmanilor. Cetatea a fost construită într-un timp extrem de scurt, între 1377 și 1382, din rațiuni militare evidente, amplasamentul cetății având rolul de a controla una dintre cele mai importante căi de acces ale Transilvaniei. În zona Castelului Bran există biserici fortificate precum: Biserica-Cetate Harman, Biserica din Prejmer, Biserica din Sanpetru, Cetatea Codlea.
Aflată la 24 kilometri distanță de Brașov, Poiana Brașov (Fotografie prezentată în Anexa nr. 1) este cea mai vizitată stațiune montană de schi din țară, considerată a fi una dintre cele mai emblematice și mai consacrate destinații turistice ale României. Stațiunea este renumită pentru sporturile de iarnă și totodată considerată un important centru turistic internațional.
Poiana Brașov are pârtii de schi și se prezintă onorabil la capitolul divertisment. Fie că alegi un hotel de lux sau o pensiune, respectiv vilă, îți poate oferi senzația de hrană dintr-o pâine (aerul ozonat și pur, intens ionizat). La altitudine, stratul de zăpadă se menține uneori și jumătate de an, oferind un excelent spațiu de explorare a sporturilor de iarnă, atât pentru începători cât și pentru performeri (Fotografie prezentată în Anexa nr. 1). Datorită particularităților sale, stațiunea are și valențe terapeutice certe, apreciate de către turiștii de pretutindeni. Accesul telecabinei până la vârful Postăvarul vă va răsplăti cu o peisagistică regală: vederea panoramică a Brașovului și a Munților Bucegi. O priveliște splendidă, de vis, impresionantă chiar și pentru celebrități obișnuite, precum vedetele Hollywoodului – Jude Law, Renee Zellweger, Nicole Kidman – care au filmat aici producția filmului Cold Mountain și care au avut numai cuvinte de laudă despre acest peisaj.
Splendidă și de neocolit este și Cetatea Râșnovului (Fotografie prezentată în Anexa nr. 1) la care se ajunge doar dacă se urcă cu piciorul sau cu tractorașul pe un drum cu piatră cubică, împrejmuit de o parte și de alta de pădure. Această fortăreață aflată sub semnul trandafirului, a fost gazda multor pelicule istorice importante ale cinematografiei românești. Cetatea clădită pe o stâncă cu intenția de a fi inexpugnabilă are pereți groși de un metru și jumătate. Sunt multe povesti de aflat de către vizitatorii cetății, printre ele aflându-se și legenda fântânii, grefată pe mitul că a fost săpată vreme de 12 ani de niște prizonieri turci. În curtea interioară poate fi admirat muzeul medieval fiind foarte bogat dotat. Armurile, armele, mobilierul de epocă, instrumentele de tortură, descriu prin simpla lor prezență, întunecații zori ai evului mediu.
Biserica fortificată de la Prejmer (Fotografie prezentată în Anexa nr. 1) constituie un punct de atracție veritabil și este situat la doar câțiva kilometri de Brașov. Este o construcție realizată în stil gotic, ridicată la sfârșitul secolului al XIII – lea. Cetatea țărănească care o înconjoară, este mai mult decât interesantă și a fost ridicată având ca scop principal apărarea comunității săsești din acele vremuri. Cetatea a fost atacată de turci de cincizeci de ori, dar nu au reușit s-o cucerească niciodată. Cele 272 de camere erau folosite numai pentru provizii. În spatele zidurilor înalte de 12 metri șerpuiește un pasaj subteran prin care se poate circula în voie.
Consumatorii de „turism brașovean” pot beneficia de o gamă variată de structuri de alimentație publică, existând restaurante atât cu specific tradițional cât și internațional. Municipiul este înconjurat de restaurante sofisticate, dar turiștii sosiți aici preferă întotdeauna să deguste specialitățile care marchează harta gastronomică locală. Brașovul este renumit pentru pâinea de casă ardelenească care datorită dimensiunii și gustului este pur și simplu epică. Cu diferite ingrediente, precum cartofi sau alte adaosuri, pâinea este considerată hrană pentru trup și pentru suflet. Înainte de a fi tăiată, oamenii se închină cu cuțitul pentru a alunga spiritele rele. Este foarte sățioasă și se spune că o singură felie te ajută să „pui pace cu stomacul”. Această pâine este întotdeauna asezonată cu câteva felii groase de slană. Ai putea crede că tabloul acestei gustări țăranești simple și străvechi, completat cu bucăți de ceapă roșie, ar încreți nasurile simandicoase. Acest lucru nu se va întâmpla nici pe departe! Până și Alteța Sa Regală Prințul Charles, s-a declarat sedus pe vecie de gastronomia transilvăneană, pentru care a devenit și promotorul cel mai valoros, exemplu urmat și de alți aristocrați ai Europei. De exemplu, renumitul chef Paul Bloomfield, promovează gastronomia ardelenească și lucrează în prezent la o carte de bucate care va fi publicată în Regatul Unit. Ceea ce este foarte important este faptul că a reușit să introducă rețete transilvănene în meniurile unor sofisticate restaurante londoneze.
Toți turiștii care vizitează județul Brașov au prezentat și prezintă întotdeauna numai cuvinte de laudă despre acesta. Iată citez, ceea ce a spus Denis Walker, un american venit pentru a doua oară consecutiv în România (după ce anterior vizitase Delta și Apusenii): ”Gustul mâncării este extraordinar! Pur și simplu nu mă satur să tot degust produsele locale, cât privești cu ochii vezi numai verde și abia aștept să ajung acasă să le povestesc nepoților că am văzut Castelul lui Dracula unde am făcut sute de poze”.
În municipiul Brașov se organizează cele mai multe și mai variate festivaluri și târguri săptămânale în care turiștii au ocazia să deguste varietatea produselor tradiționale specifice.
Un turist străin din Iran, pe numele său Arian Ikffet, preciza că citez: „Peisajele voastre sunt, de fapt, comoara voastră!”, fiind plăcut surprins de frumusețea locurilor prin care a trecut, în timp ce Michael Richard, „purtător de cuvânt” ad-hoc al grupului de 23 de prieteni cu care a venit din Australia pentru a străbate cu rucsacul în spate România, a spus citez: „Țara voastră, pur și simplu mi-a mers la suflet! Suntem un grup de prieteni pasionați de călătorii, și în fiecare an alegem o destinație diferită pe care o străbatem în lung și în lat! România are o diversitate impresionantă a formelor de relief și am găsit comunități care trăiesc după modele arhaice în armonie cu natura. Este exact lucrul pe care turiștii din ziua de astăzi îl caută și de care au nevoie”.
În Brașov există un important punct de atracție tursitică adecat tuturor categoriilor de vârste și anume Paradisul acvatic. Aici turiștii se pot relaxa cu ajutorul fitness – ului, a agimnasticii acvatice, saunei, spa – ului, masajului etc. . De asemenea în cadrul acestui Paradis acvatic, există așa numita Grotă de relaxare unde vor beneficia de așa numita terapie prin culori. Este o încăpere liniștită în care vă puteți destinde stând întinși pe o banchetă încălzită, înveliți fiind de o pătură de apă caldă, vizionând proiecții cu diferite tematici și ascultând sunete din natură.
Acest spațiu minunat este renumit pentru cromoterapie – terapie prin culori și meloterapie – terapie prin muzică.
Un alt punct important de atracție al Brașovului este Parcul Aventura unde copii pot intra în comuniune cu natura, benficiind de o gamă variată de activități în aer liber. În timp ce copii se află aici, părinții acestora se pot relaxa la centrul spa unde pot face tratamente faciale, corporale, masaje și băi.
Parcul de aventură este o activitate sportivă și recreativă în aer liber, o modalitate ideatică de petrecere a timpul liber împreună cu familia sau cu prietenii.
Parcul de aventură al municipiului Brașov dispune de 14 trasee cu o dificultate progresivă. Fiecare participant la aventură este obligat să primească un echipament de securitate cu 2 carabiniere, care trebuie folosite în permanență pentru siguranță.
Datorită existenței traseelor cu nivele diferite de dificultate, organizatorii au simbolizat fiecare traseu printr-o culoare specifică:
4 trasee mov pentru copiii sub 8 ani; traseele mov prezintă un sistem de securitate fără manipularea carabinierelor, pentru un maxim de siguranță;
2 trasee galbene pentru copiii de la 8 ani împliniți și pentru începători; aceste trasee nu trebuie să depășească o înălțime de 3 metri;
3 trasee verzi considerate a fi ușoare, unde turiștii se pot familiariza cu înălțimea jocurilor; pe aceste trasee înălțimea jocurilor nu depășește 6 metri;
2 trasee albastre sunt considerate a avea o dificultate medie, fiind cele mai placute, nici prea ușoare, nici prea grele, dar să rămână la fel de distractive;
2 trasee roșii și un traseu negru care solicită energie, forță și tehnică din partea turiștilor aventuriei; pe aceste trasee vor avea parte de adrenalină maximă.
"Marea Tiroliană peste Lac" are o lungime 111 metri, înălțime maximă 3 metri; putând a traversa lacul într-un mod… suspendat.
"Închide ochii și sări" reprezintă un joc independent, care presupune urcarea pe scară de la sol, la o înălțime 16 metri. Ochii vor fi închiși, iar apoi aventurierul va trebui să sară în gol sau nu va mai închide ochii, ci doar va sări. Ce părere aveți v-am stârnit interesul? Aveți curaj să vă aventurați?
Cea mai mare înălțime care poate fi atinsă pe traseul negru este 20 de metri. Rămâne de văzut doar cine are curaj să parcurgă un astfel de traseu plin de adrenalină.
Fig. Nr. 4: Traseele pe vârste și descrierea parcursurilor pe culori
Sursa: www.parc-aventura.ro
Parc Aventura Brașov vă așteaptă pentru a vă depăși limitele!
De asemenea în acest municipiu găsiți muzeul Primei Școli Românești din Transilvania (construită în 1495), care găzduiește diverse expoziții din istoria tipăriturii, precum și alte muzee interesante care merită vizitate – cel de Istorie, cel de Artă și cel de Etnografie.
Orașul atrage și prin viața culturală bogată: teatrele din Brașov, Filarmonica, Opera și centrele culturale sunt extrem de active pe întreg parcursul anului, iar autoritățile locale organizează sărbători tradiționale precum Zilele Brașovului și sărbătoarea Junilor Brașovului, de departe cea mai spectaculoasă prin ineditul ei.
3.2. Analiza SWOT a municipiului Brașov
Analiza SWOT trebuie să cuprindă punctele tari, punctele slabe, oportunitățile (noutățile și inovațiile) și amenințările sau riscurile aferente municipiului Brașov analizat ca destinație tursitică și nu numai.
Punctele tari ale orașului Brașov pot fi enunțate astfel:
Avantajul poziției geografice.
Zone rezidențiale diverse.
Servicii în imediata apropiere a locuințelor.
Predominanța unei atmosfere plăcute cu tentă multiculturală foarte puternică.
Clădirile prezintă o arhitectură deosebită.
Din studiile efectuate recent s-a demonstrat faptul că municipiul Brașov se află pe locul al doilea ca număr de turști după capitală.
În ceea ce privește transportul, infrastructura tehnică și mediul, Brașovul are ca puncte tari calea ferată și șoselele de importanță națională și internațională, centura ocolitoare, transportul cu autobuzul și troleibuzul și o stradă pietonală în centrul orașului.
O infrastructură foarte bine dezvoltată. Față de capitală, Brașovul este foarte bine poziționat, ajungând foarte repede atât cu mașina personală, cât și prin intermediul transportului feroviar, al autocarelor și de asemenea, în aproximativ 3 ani acest municipiu va beneficia de propiul aeroport (Aeroportul Internațional Brașov), poziționat la 12 km de oraș, care va asigura legătura cu alte destinații de pretutindeni precum București, Timișoara sau alte orașe mari.
Transportul în comun este foarte bine dezvoltat la fel ca și prezența taximetriștilor ceea ce oferă turiștilor confortul, familiaritatea, siguranța și lejeritatea din capitală, asemenea zicalei „mă simt ca la mama acasă”.
Beneficiază de un centru de informare turistică, aflat chiar în centrul orașului, unde turștii pot cumpăra hărți (de cele mai multe ori gratuite), suveniruri, sunt informați cu privire la evenimentele organizate pe perioada sejurului.
Are o infrastructură hotelieră bine dezvoltată și variată, deținând 152 de unități de cazare, precum hoteluri de 5 stele, case de oaspeți, pensiuni și hosteluri.
Pot fi organizate excursii zilnice către punctele de atracție adiacente (Râșnov, Bran, Moeciu, satele prejmer și viscri care se află în patrimoniul UNESCO).
Turiștii pot beneficia de un tur al orașului atât gratuit cât și contra cost cu o rezervare în prealabil.
Întâlnim mai multe categorii de turism: montan, cultural (biserici, muzee, teatre etc.) . Mai avem și turismul de shopping și se încadrează foarte bine la turismul de weekend – „weekend break”. Turismul cultural este foarte bine dezvoltat: teatrele din Brașov (dintre care unul de păpuși), Filarmonica, Opera și centrele culturale.
Autoritățile locale organizează sărbători tradiționale precum Zilele Brașovului și sărbătoarea Junilor Brașovului, de departe cea mai spectaculoasă prin ineditul ei.
Începând cu anul 2015, Brașovul va purta eticheta de „oraș turistic sigur". Astfel consumatorul de turism va trebui să primească sprijin lingvistic din partea municipalității, a poliției și să aibă suficiente informații înainte de călătorie.
Este singurul oraș din România membru al EFUS (Forumul European pentru Siguranță Urbană). Împreună cu alte șase orașe europene Alba (Italia), Saint-Denis (Franța), Barcelona (Spania), München (Germania), Roma (Italia) și Sosnowiec (Polonia), municipiul Brașov participă în mod direct la proiectul „Siguranță în turism – pentru un mediu sigur în orașele turistice“. Scopul proiectului este ca din punct de vedere al siguranței și securității în turism să putem identifica criterii de evaluare pentru orașele turistice din Europa și să creăm o etichetă de „oraș sigur“, astfel încît turiștii să poată fi informați cu privire la siguranța pe care o oferă o anumită destinație turistică.
Unul din punctele forte considerat a fi cel mai sus clasat scoate în evidență gama variată a turismului care poate fi practicat în această zonă. Prin urmare pentru această destinație turistică ne putem bucura de următoarele categorii de turism:
Turismul montan care este renumit pentru masivele muntoase existente, peisagistica de vis și nu numai;
Turismul cultural – istoric care este reliefat prin existența numeroaselor monumente istorice și arhitecturale răspândite pe întreaga suprafață a județului Brașov dar și a împrejurimilor;
Turismul religios reprezentat de cele șase complexe monahale și a numeroaselor biserici existente care dețin o valoare istorică și arhitecturală deosebită.
Turismul sportiv apărut și dezvoltat permanent datorită sporturilor care pot fi practicate și anume: schi alpin, schi fons, alpinism, echitație, mountainbike, planorism și deltaplanorism, coborâri în rapel, pe zonele colinare și montane ale județului se poate practica și vânătoarea și pescuitul sportiv. Să nu uităm, de asemenea, că toți turiștii „vânează” imaginile tip safari ale unor specii de animale sau păsări, care sunt protejate, fiind pe cale dispariție.
Turismul științific tematic acesta este evidențiat prin gama variată a tematicii împărțită pe secțiuni precum: biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale existente în cadrul județului Brașov.
Turismul rural scoate în evidență protejarea mediului înconjurător și a rezervațiilor existente în cadrul județului Brașov, dar și creșterea dezvoltării durabile. Conservarea naturii constituie un punct forte în acest sens. O formă autentică a acestei forme de turism este reprezentată de agroturism. Acesta se practică în zona satelor brănene, precum Fundata, Moeciu sau Bran și în Poiana Mărului care deține un potențial valoros natural, istoric și turistic, dar să nu uităm și de zona Săcele – Tărlugeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Brașov. Agroturismul se bazează pe asigurarea în cadrul gospodăriilor țărănești, a serviciilor de cazare, masă, agrement sau alte servicii complementare. De regulă este practicat de micii proprietari ai acestor zone rurale, ca o activitate seecundară, desfășurată în cadrul gospodăriei sau fermei proprii și constiuie și rămâne una din principalele surse de venit.
Ecoturismul formă a turismului care trebuie să îndeplinească următoarele condiții esențiale:
– conservarea și protejarea naturii și implicit a mediului înconjurător aferent prezentei destinații turistice;
– utilizarea potențialului uman local;
– deținerea unui caracter educativ, de respectare a naturii;
– conștientizarea importanței și necesității acestuia de către turiști, dar și de comunitățile locale;
– deținerea unui impact minim negativ asupra mediului natural și socio – cultural.
Turismul de afaceri și de conferințe prezintă un real interes fiind la foarte mare căutare în această destinație turistică.
Turismul de recreere poate fi evidențiat prin stațiunile Poiana Brașov, Predeal și traseul Bran – Moeciu – Fundata.
Turismul de circulație;
Tursimul de weekend sau de sfârșit de săptămână este practicat în zonele montane și subcarpatice aferente.
Turismul balnear sau de tratament (Turism curativ) care în prezent este relativ dezvoltat dar cu un real potențial în zona Homorod, Predeal și Perșani.
Punctele slabe ale municipiului Brașov sunt reprezentate de:
Poluare.
Prețul turismului ridicat.
De cele mai multe ori locuitorii se plâng de modul de realizare a salubrizării.
Lipsa unui sistem de ticketing integrat.
Deficiențe în privința culturii manageriale.
Oportunitățile municiupiului Brașov pot fi reprezentate de:
Pentru Brașov și zona sa de influență există un proiect de construcție a unui aeroport la Ghimbav (situat la 10 km de Brașov);
Referitor la infrastructură – Construirea șoselei de centură a municipiului Brașovului. Lungimea totală a șoselei fiind de 35 de km, cu tot cu secțiunile de legătură, cu scopul decongestionării circulației rutiere a municipiului, facilitând creșterea investițiilor în domeniul comerțului și turismului;
Amenajarea complexă a râului Olt în sectorul Făgăraș – Hoghiz, cu rol de prevenire a inundațiilor și alimentarea cu apă a așezărilor;
Oferirea de facilități legislative pentru sectorul IMM;
Accelerarea procesului de privatizare a marilor întreprinderi industriale și difuzia creșterii economice urbane în mediul rural.
Amenințările sau riscurilesunt alcătuite din:
Instabilitatea legislativă;
Inexistența experienței cu privire la administrarea și gestionarea întreprinderilor de stat decapitalizate;
Scăderea numărului de locuitori pe seama mișcării naturale, dar și a celei migratorii;
Reducerea bugetului în rândul învățământului și al sănătății;
Creșterea numărului de îmbolnăviri ca o consecință a îmbătrânirii populației;
Apariția și dezvoltarea unor dezastre naturale precum: incendii, uscarea pădurilor, defrișări, inundații catastrofale, alunecări de teren.
Aplicarea unei astfel de analize la nivelul municipiului Brașov oferă consumatorilor de turism și nu numai o oglindire a ceea ce actualmente există și astfel pot fi evidențiate strategii de dezvoltare locală.
3.3. Frecvența turistică în municipiul Brașov
O cercetare amănunțită pentru perioada octombrie 2011 până la începutul anului 2013, relevă faptul că în privința capacității de cazare turistică în funcțiune a structurilor de primire turistică s-a înregistrat valoarea de 633.949 locuri-zile (cotombrie 2012), cu 25,4% mai mare decât în perioada precedentă.
Astfel, în totalul capacității de cazare turistică în funcțiune, hotelurile au deținut o pondere de 43,8%, pensiunile agroturistice 20,1%, pensiunile turistice 18,5%, vilele turistice 7,4%, motelurile 3,6% și celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică 6,6%.
Hotelurile clasificate cu 3 stele dețineau 45,7% din totalul capacității de cazare turistică în funcțiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (27,2%), cu 2 stele (11,6%), cu 5 stele (9,8%), de cele cu o stea (4,5%) și de cele neclasificate (1,2%). Sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov au înregistrat o creștere cu 9,5% (octombrie 2012, comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent). Au venit 62.028 de turiști, dintre care 10.060 au fost străini.
În luna octombrie 2012, sosirile turiștilor români au reprezentat 83,8% din numărul total de sosiri, în scădere față de luna octombrie 2011, când acest procent a fost 84,4%. Numărul turiștilor străini a crescut cu 13,8% în octombrie 2012 comparativ cu octombrie 2011, în timp ce numărul turiștilor români a crescut într-un ritm mai scăzut , cu 8,7%.
Sosirile în hoteluri au înregistrat în luna octombrie 2012 o pondere de 64,8% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov, sosirile în pensiuni turistice 13,9%, iar cele în pensiuni agroturistice 7,9%. În luna octombrie 2012 turiștii au preferat să se cazeze în structuri de primire turistică de : 3 stele (53,8%), 4 stele (24,8%), 2 stele (11,7%), 5 stele (5,9%), 1 stea (2,8%), neclasificate pe stele (1,0%).
Dintre turiștii străini care s-au cazat în structurile de primire turistică din județul Brașov, 70,4% au fost din Europa, urmați de cei din Asia (18,2%).
Fig. Nr. 5: Sosirile turiștilor în structurile de primire turistică din județul Brașov
Sursa: www.newsbv.ro
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică din județul Brașov, în luna octombrie anul 2012, au fost în creștere față de luna octombrie 2011 cu 0,1%. Înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică, din luna octombrie a anului 2012, au reprezentat 82,3% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 17,7%.
Cei mai mulți turiști străini care au municipiul Brașov ca destinație turistică sunt din Germania – 17.114, Israel – 9.709, Franta – 6.160, Italia – 6.050, Polonia – 5.903, S.U.A. – 5.555, Spania – 5.540, Regatul Unit al Marii Britanii – 4.304, Bulgaria – 4.120 și Austria – 3.342.
Structurile de primire turistică au avut următoarea repartiție a înnoptărilor: hotelurile au înregistrat o pondere de 66,2% din totalul înnoptărilor, pensiunile agroturistice un procent de 8,4% și nu în ultimul rând pensiuni turistice au înregistrat 13,5 puncte procentuale privind numărul înnoptărilor.
Din studiile efectuate se observă că în perioada ianuarie – octombrie a anului 2012, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, de cazare din județul Brașov au înregistrat o creștere de 13,9 puncte procentuale, comparativ cu perioada similară din anul anterior.
În luna octombrie 2012, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de cazare turistică din județul Brașov a înregistrat o scădere cu 4,5 puncte procentuale față de luna octombrie a anului 2011 și cu 2,6 % față de luna septembrie 2012. În situația hotelurilor indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a înregistrat valoarea de 27,2 puncte procentuale.
3.3.1. Evoluția indicatorilor turistici aferenți municipiului Brașov la început de 2014
Potrivit Direcției Județene de Statistică Brașov, în luna ianuarie a acestui an, sosirile și înnopările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov asemenea hotelurilor, motelurilor, pensiunilor ș.a. au scăzut cu 11%, respectiv 15,3%, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Acest lucru se datorează faptului că în această iarnă care tocmai a trecut s-a înregistrat relativ constant vremea caldă care a afectat serios operatorii de turism din regiune, lucru reflectat și în statisticile oficiale.
Astfel, sosirile în unitățile de cazare din județ în luna ianuarie 2014 au îregistrat cifra de 60.430, în scădere cu 11,1% comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, când s-au înregistrat 67.959 sosiri.
Prin urmare sosirile turiștilor români au reprezentat 88,8% din numărul total de sosiri, în scădere față de luna ianuarie 2013, când acest procent a fost 89,1%.
În ianuarie 2014 comparativ cu ianuarie 2013, numărul turiștilor străini a scăzut cu 9%, în timp ce numărul turiștilor români a scăzut într-un ritm mai accelerat (11,3%) (Direcției Județene de Statistică Brașov, martie 2014).
Sosirile în hoteluri dețineau în luna ianuarie 2014 o pondere de 62,7% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov, sosirile în pensiuni turistice 14,7%, iar cele în pensiuni agroturistice 10,4%.
În luna ianuarie 2014 turiștii au preferat să se cazeze în structuri de primire turistică de 3 stele (52,1%), fiind urmate de: 4 stele (28,2%), 2 stele (12,2%), 5 stele (3,5%), 1 stea (2,9%), neclasificate pe stele (1,1%).
Dintre turiștii străini care s-au cazat în structurile de primire turistică din județul Brașov, pot fi enumerați: 78,6% sunt din Europa, 12,5% sunt din Asia, 5,4% sunt din America de Nord și 3,5% sunt din alte țări.
Fig. nr. 6: Sosirile turiștilor în structurile de primire turistică din județul Brașov
Sursa: www.horeca.ro
În conformitate cu studiile oferite de Direcția Județeană de Statistică Brașov se observă că și înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică din prezenta locație au fost în scădere în luna ianuarie 2014, față de luna ianuarie 2013, cu 15,3 puncte procentuale. Astfel, în prima lună din acest an, înnoptările au însumat valoarea de 142.702 , în comparație cu 168.459 în luna ianuarie 2013.
Înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică, în luna ianuarie 2014, au reprezentat 86,3% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 13,7%.
Pe tipuri de structuri de primire turistică, înnoptările în hoteluri dețin o pondere de 65,4% din totalul înnoptărilor, cele în pensiuni turistice 13,3% și în pensiuni agroturistice 10,5%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de cazare turistică din județul Brașov în luna ianuarie 2014 a fost de 19,3%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de luna decembrie 2013 și în scădere cu 6,2 puncte procentuale față de luna ianuarie 2013.
Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari s-au înregistrat la hoteluri (29,7%) și vile turistice (16,4%).
Durata medie a sejurului a fost în luna ianuarie 2014 o cifră de 2,4 zile (2,3 zile la turiștii români și 2,9 zile la cei străini), mai mică decât cea înregistrată în luna ianuarie a anului trecut (2,5 zile).
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a structurilor de primire turistică în luna ianuarie 2014 a fost de 23.856 locuri, cu 11,7% mai mare decât în luna ianuarie 2013. În totalul capacității de cazare turistică în funcțiune, hotelurile au deținut o pondere de 42,5%, pensiunile agroturistice 19,7%, pensiunile turistice 19,7%, vilele turistice 6,7%, hosteluri 4,1% și celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică 7,3%.
Hotelurile clasificate cu 3 stele dețin 47,7% din totalul capacității de cazare turistică în funcțiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (26,8%), cu 2 stele (11,3%), cu 5 stele (8,9%), de cele cu o stea (4,3%) și de cele neclasificate (1,0%).
Analizând toate aceste aspecte s-a ajuns la concluzia că municipiul Brașov se află pe locul al doilea ca număr de turiști după capitală.
Acestea au fost doar câteva din aspectele absolut relevante pentru demonstrarea existenței municipiului Brașov în topul preferințelor consumatorilor de servicii turistice atât pentru turiștii români, dar în mod special pentru turiștii străini.
Vă recomand cu căldură această minunată destinație turistică!
CONCLUZII, PROPUNERI ȘI PERSPECTIVE (CERCETĂRI VIITOARE)
Turismul este o industrie care beneficiază de atuul unei previzionări extrem de optimiste pentru viitor, importanța acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât și regional, național și local.
Turismul este unic în felul său atât ca fenomen, cât și ca activitate, datorită acelei dependențe pe care o manifestă față de mediul înconjurător, mediul social și cel cultural, și implicit față de valorile acestora. Din aceste motive, turismul își menține interesul de necontestat în a le asigura durabilitatea.
Prin urmare, produsele turistice comercializate trebuie atent realizate pentru a nu ajunge în situația de a afecta mediul înconjurător și buna desfășurare a activităților turistice.
Dezvoltarea unor produse turistice competitive duce la îmbunătățirea calității vieții și relansarea și implicit repopularea zonelor defavorizate.
Pentru țara nostră nu sunt necesare neapărat noile invenții din domeniul turismului. În locul acestora este nevoie de marketing și atenția trebuie îndreptată spre oportunitățile multiple pe care această țară le are de oferit pentru cei care sunt interesați să încerce ceva diferit.
Călătoria (turismul) constituie un element important al competenței culturale, deoarece oferă posibilitatea cunoașterii în mod direct a valorilor materiale și spirituale precum arhitectura, arta, muzeele etc., aflate într-o zonă sau fiind o destinație turistică, și astfel acumularea culturii prin experiența turistică, devine obiectivul principal al turistului.
Cercetări viitoare
Romanian Tourism este una din companiile care au creat un portal profesional de turism care combină promovarea ofertei turistice cu vânzarea și rezervarea de pachete turistice prin Internet. Acest portal are ca parteneri Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federația Patronală din Turism (FPT), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) și Romanian Convention Bureau (RCB) și este singurul portal inclus în ECTAA – Grupul Național al Agențiilor de Turism și al Asociațiilor de Tur-operatori din Uniunea Europeană.
Prin această tehnologie de transfer se are în vedere dezvoltarea pieței turistice naționale și regionale din România și valorificarea produselor turistice de către companiile de turism și tur-operatori.
În conformitate cu World Travel & Tourism Council, în 2004, industria turistică din România a generat 170,934 bilioane lei (US$4.753,6 mil.) din activitatea economică. Impacturile directe ale industriei includ 117.829 de slujbe, reprezentând 1,2% din totalul pieței de muncă și 29.583,1 bilioane lei (US$822,7 mil.) din produsul intern brut, echivalentul a 1,4% din totalul PIB. Până în anul curent (2014) serviciile turistice au fost prevăzute să crească la 502.893 bilioane lei, iar cererea de servicii turistice se așteaptă să crească cu 5,4% pe an până în prezent.
Efectele indirecte ale industriei turismului sunt reprezentate de 490.607 de slujbe (5% din totalul pieței de muncă); 124.757 bilioane lei (US$3.469,4 mil.) din PIB, echivalentul a 5,9% din totalul PIB; 38.335,6 bilioane lei (US$1.066,1 mil.) din exporturi, servicii și comerț (6,4% din totalul exporturilor); 36.365,3 bilioane lei (US$1.011,3 mil) din capitalul investit (8,2% din totalul investițiilor) și 3.843,6 bilioane lei din cheltuielile guvernamentale, echivalentul a 3,2% din acestea.
Până în 2014, numărul slujbelor din serviciul turistic ar trebui să totalizeze 531.696, respectiv 5,4% din totalul slujbelor. Industria serviciilor turistice din România se așteaptă să crească la 88.067,6 bilioane lei (US$1.399,3) până în prezent, iar contribuția economică a serviciilor turistice va crește de la 5,9% în 2004 la 6,4% în acest an (2014).
Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) în 2004 și se așteaptă să crească la 88.067,6 bilioane lei până în prezent.
Turismul personal al României era estimat în anul 2004 la 72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mil) sau 4,2% din totalul consumului individual. Până la finele anului curent acesta ar trebui să ajungă la nivelul de 217.304 bilioane lei.
Concluzii finale
Din studiile efectuate recent s-a demonstrat faptul că municipiul Brașov se află pe locul al doilea ca număr de turști după capitala țării noastre.
Stabilirea organizării oricărei călătorii va fi redată întotdeauna de satisfacerea nevoilor turiștilor.
Pentru ca aceast obiectiv să devină real, trebuie să se înceapă cu identificarea nevoilor clienților potențiali, să continue cu conceperea de pachete turistice corespunzătoare acestor nevoi și se va finaliza cu evaluarea: gradului de satisfacție al turiștilor, al personalului implicat în desfășurarea actului turistic și a produsului turistic, ca întreg.
ANEXE
ANEXA NR. 1 : IMAGINI REPREZENTATIVE ALE MUNICIPIULUI BRAȘOV
Fig. Nr. 1: Biserica Neagră
Sursa: www.adevarul.ro
Fig. Nr. 2: Cetatea Râșnovului
Fig. Nr. 3: Piața Sfatului – Punct forte al turismului brașovean
Sursa: www.adevarul.ro
Fig. Nr. 4: Poiana Brașov
Sursa: www.adevarul.ro
Fig. Nr. 5: Pârtia Poianei Brașov
Sursa: www.newsbv.ro
Fig. nr. 6: Pârtii de schi Stațiunea Poiana Brașov
Sursa: www.interferente.ro
Fig. nr. 7: Biserica Fortificată de la Prejmer
Sursa: www.turistderomania.ro
Fig. nr. 8: Resursele turistice naturale ale Județului Brașov
Sursa: www.site.judbrasov.ro
Fig. nr. 9: Muzeele și punctele muzeale ale municipiului Brașov în perioada 2010
Sursa: Ghidul Muzeelor – Institutul de Memorie Culturală
Actualmente, în 2014 pot fi adăugate următoarele puncte muzeale care pot determina gradul de atracție pentru orice categorie de turiști:
Bastionul Graft;
Biserica – cetate Prejmer;
Cetatea Prejmer;
Muzeul Județean de Istorie Brașov – Casa Sfatului;
Muzeul Satului Brănean;
Muzeul Vămii Medievale Bran;
Turnul Alb;
Turnul Negru.
ANEXA NR. 2 : CHESTIONAR PRIVIND ATRACTIVITATEA TURISTICĂ A ZONEI MUNICIPIULUI BRAȘOV
Scopul cercetării realizate este de a reliefa atitudinile și opiniile consumatorilor de turism care vizitează zona Brașov scoțând în evidență atractivitatea turistică a acesteia și gradul atins de dorința fiecăruia de a vizita o astfel de destinație turistică.
Cercetarea s-a realizat pe baza unei eșantionări care a avut la bază ca instrument foarte util cercetării și anume un chestionar cu 32 de întrebări.
Recepționerii unităților de cazare turistică au aplicat clienților săi cât mai multe chestionareastfel încât cercetarea să fie una relevantă cu un potențial semnificativ de interpretare.
Grupul țintă avut în vedere în cadrul cercetării este reprezentat de totalitatea turiștilor cu vârsta de peste 18 ani, care au vizitat zona Brașov în perioada 15 Decembrie 2012 – 15 Martie 2013.
În continuare voi spicui câteva din întrebările chestionarului și voi interpreta rezultatele aferente.
Bună ziua. Numele meu este ………, sunt managerul / directorul Hotelului/ Pensiunii/ Vilei turistice/ Hostelului ………. și în prezent realizez o cercetare privind atractivitatea turistică a zonei.
1. Sunteti consumator de servicii turistice?
□ Da
□ Nu
2. Care sunt sursele de informare folosite de dumneavoastră privind serviciile turistice ?
□ Relatări ale cunoștințelor, rudelor
□ Internetul
□ Pliantele
□ Agenții de turism
□ Cataloage, ghiduri turistice
3.Care sunt serviciile turistice pe care le luați în considerare pentru o vacanță?
□ Cazare
□ Transport
□ Alimentație
□ Agrement
□ Altele (precizați care)……………………………………….
4. Care sunt serviciile turistice suplimentere pe care le luați în considerare pentru o vacanță?
□ Tratament
□ Ghid turistic
□ Activități cultural-aristice
□ Servicii de informare
□ Altele (precizați care)………………………………
5. Cum apreciați relația dintre tarifele practicate și calitatea servicilor turistice ?
□ Tarifele ridicate sunt justificate de calitatea deosebită a serviciilor turistice
□ Tarifele ridicate nu sunt justificate de calitatea deosebită a serviciilor turistice
□ Există un raport echitabil între calitatea serviciilor turistice și tarifele practicate
6. Cât de des achiziționați produse turistice ?
□ O dată pe an
□ 1-2 ori pe an
□ 3 ori pe an
□ mai mult de 3 ori pe an
7. Ce este mai important pentru dumneavoastră referitor la serviciile turistice ?
□ Confortul
□ Tariful
8. Pentru turismul aferent țării noastre preferați oferta de.. .?
□ Munte
□ Litoral
□ Agroturism
□ Balneoclimateric
□ Altele (precizati care).
9. Pentru turismul extern preferați oferta de………………?
□ Sejururi cu unică destinație
□ Circuite cu destinații multiple
□ Turism cultural
□ Altele (precizați care) ……………………..
10. Cât ați fi dispus să cheltuiți pentru un concediu ?
□ mai puțin de 500 RON
□ Între 500 – 1000 RON
□ Între 1000 – 2000 RON
□ Între 2000 – 5000 RON
□ Peste 5000 RON
11. Ce modalitate de cazare preferați ?
□ Hotel
□ Pensiune
□ Cabană / motel / campinguri
□ Vilă turistică
□ Hostel
12. Care sunt mijloacele de transport folosite de dumneavoastră ?
□ Transport rutier
□ Transport feroviar
□ Transport aerian
□ Transport naval
13. Cum preferați să călătoriți ?
□ pe cont propriu
□ cu un operator specializat
14. Ați apelat la serviciile oferite de o agenție de turism?
□ Da
□ Nu
15. Sexul (prin observație) :
□ Bărbat
□ Femeie
16. Naționalitate:
□ Român/ă
□ Străin/ă (opțional precizarea naționalității)
17. În ce interval se încadrează vârsta dumneavoastră ?
□ Între 18 și 24 ani
□ Între 24 și 34 ani
□ Între 34 și 44 ani
□ Între 44 și 54 ani
□ Peste 54 ani
18. Mediul de unde proveniți?
□ Urban
□ Rural
19. Care este venitul dumneavoastră personal lunar?
□ Sub 500 RON
□ Între 501 și 700 RON
□ Între 701 si 900 RON
□ Între 901 si 1500 RON
□ Între 1501 si 2000 RON
□ Peste 2000 RON
20. Domeniul în care lucrați dumneavoastră se încadrează în unul dintre următoarele :
□ Învățământ
□ Industrial
□ Politic
□ Economic
□ Sănătate
□ Altele (precizați care)…………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Interpretarea rezultatelor
Opinia turiștilor cu privire la gradul de atractivitate pentru destinația turistică Brașov
Se demonstrează faptul că toate categoriile de vârstă (18 – 54 de ani și chiar peste) vin în zona Brașov pentru a vizita obiectivele turistice. Următorul motiv de vizitare pentru turiștii tineri și adulți este descoperirea tradițiilor locale, iar pentru cei vârstnici – interesele personale.
Orașul Brașov este considerat a fi cea mai reprezentativă atracție tursitică din Transilvania, urmat de bisericile, cetățile și castelele din împrejurimi. În ordonarea atracțiilor turistice reprezentative, stațiunile montane și Parcul Național Piatra Craiului ocupă poziția 3 și 4 în acest clasament.
În conformitate cu majoritatea respondenților, turismul montan, cel de drumeție, cultural-istoric, sportiv și rural sunt considerate a fi cele mai reprezentative pentru zona Brașov.
Referitor la formele de turism reprezentative pentru zona Brașovului, naționalitatea turiștilor nu a influențat și nu va influența opinia consumatorilor de tursim.
90% din respondenți consideră că populația locală din zona Brașov este ospitalieră, personalul angajat în turism are competența necesară iar tarifele serviciilor turistice sunt direct proporționale cu calitatea acestora.
Ca infrastructură, Brașovul este una dintre cele mai dezvoltate zone din România, însă cu toate acestea nu se aliniază încă la standardele Europene. Cei mai mulți dintre turiști consideră nivelul infrastructurii situat undeva între slab și ridicat , însă un procent apropiat îl consideră ridicat.
Majoritatea respondenților apreciază calitatea serviciilor de cazare și masă de la ridicată la foarte ridicată.
Cei mai mulți dintre cei chestionați au clasificat calitatea serviciilor de agrement ca fiind destul de ridicată beneficiind de variate opțiuni de agrement care evident că mai pot fi adaptate, dezvoltate sau îmbunătățite.
Un procent ridicat dintre cei chestionați apreciază calitatea serviciilor de informare turistică ca fiind ridicată, însă un procent apropiat o consideră nici ridicată nici slabă. Asta denotă faptul că serviciile de informare sunt percepute ca fiind bune dar cu loc de îmbunătățiri.
Cei mai mulți respondenți percep nivelul securității zonei Brașov ca fiind ridicat.
Factorii generatori de insecuritate identificați de turiști într-un procent mai ridicat sunt furturile.
Majoritatea turiștilor au indicat valori pozitive privind gradul de satisfacție resimțit în urma vizitei în zona Brașov ceea ce denotă faptul că au avut o experiență turistică agreabilă.
Majoritatea turiștilor chestionați ar reveni în zona Brașov și ar recomanda această zonă ca destinație de vacanță.
Așteptările și preferințele turiștilor cu privire la sejurul în zona Brașov
Tipurile de unități de cazare cel mai preferate de către turiști sunt hotelurile și pensiunile
Indiferent de gen și naționalitate majoritatea turiștilor și-au exprimat preferința pentru pachetele personalizate și acordă o importanță foarte mare libertății de mișcare într-un sejur în timp. Să nu uităm că între turiștii tineri, adulți și vârstnici există diferențe de opinii privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.
Cei mai mulți respondenți au optat pentru activitățile sportive ca activități principale de agrement pe care le-ar alege în sejurul în zona Brașov, urmate de cele culturale și de relaxare.
Principalul motiv de nemulțumire legat de zona Brașov a fost ales de către jumătate din respondenți ca fiind infrastructura care mai poate fi și trebuie îmbunătățită.
Profilului turistului care vizitează zona Brașov
Majoritatea subiecților (78,9%) sunt români iar 21,1% sunt străini.
Majoritatea respondenților sunt bărbați (56,5%) iar 43,5% sunt femei.
31,8 puncte procentuale reprezintă turiștii cu vârsta situată între 26- 35 de ani. Procente apropiate ca valoare au fost înregistrate și pentru următoarele categoriile de vârstă: 36-45 ani (27,1%) și 18-25 ani (22,7%). Turiștii cu vârsta peste 56 de ani au înregistrat cea mai mică pondere și anume de 6,8%.
Majoritatea respondenților au afirmat că ultima școală absolvită o constituie o școală cu studii superioare fie facultate, fie masterat.
Venitul lunar net al familiei celor chestionați este apreciat ca fiind mai mare de 2.001 lei.
Suma medie alocată sejurului petrecut în zona Brașov este de 1.020 RON. Atât venitul lunar net pe familie cât și vârsta turiștilor influențează suma pe care aceștia o alocă în sejurul petrecut în zona Brașov.
În prezent, așa cum am menționat anterior, turiștii atrași de această destinație turistică sunt marea majoritate români, restul fiind străini, dar să nu uităm că zona atrage și turiști români și turiști străini într-o egală repartiție. În situația eșantionării noastre avem următoarea repartiție:
Fig. nr. 10: Reprezentarea grafică a turiștilor atrași de zona municipiului Brașov
Sursa: Date prelucrate de autor
În conformitate cu Direcția Județeană de Statistică Brașov, în anul 2010, distribuția turiștilor străini pentru această destinația turistică a înregistrat următoarea repartiție:
Fig. nr. 11: Reprezentarea distribuției turiștilor străini pentru zona Județului Brașov
Sursa: Date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov
Un procent realtiv rridicat a fost înregistrat de populația germană, iar 50 % sunt reprezentați de alte naționalități străine.
Eficiența metodelor de promovare pentru destinația turistică Brașov
Referitor la sursele de informare cu privire la această zonă, cei mai mulți subiecți au ales Internetul, dar de asemenea un procent ridicat la înregistrat și promovarea prin intermediul familiei, prietenilor sau cunoștințelor. Doar 14,5% dintre turiști au aflat din agenții de turism, 14,8% din mass-media iar 10,8% prin intermediul pliantelor. Aceste rezultate reflectă problemele existente la nivel local privind mijloacele de promovare ale acestei zone.
Aproape toate categoriile de turiști au afirmat că de regulă își planifică vacanța fie cu mai puțin de o lună înainte, fie cu o lună înainte.
Cel mai adesea pentru eficiența obținerii unor informații care să ne ajute la alegerea destinației de vacanță, majoritatea respondenților au confirmat că cel mai adesea utilizează Internetul. Ordinea ar fi următoarea: paginile web ale destinațiilor turistice unde turistul intenționează să călătorească, rețelele de socializare, forumuri și abea la final de tot paginile web ale agențiilor de turism pentru a vedea ce oferte au sau ce pachete și servicii turistice pot oferi, plus obținerea detalierii aferente.
Mijloacele prin care ar trebui să fie promovată zona municipiului Brașov pot fi prezentate în următoarea ordine Internetul, materialele promoționale (de tip pliante, broșuri, cd-uri, ghiduri turistice) și organizarea activităților culturale în sistem de autofinanțare.
Iată și centralizarea grafică a opiniei respondenților în ceea ce privește suficiența promovării potențialului turistic al zonei municipiului Brașov:
Fig. nr. 12: Reprezentarea grafică a promovării potențialului turistic pe zona municipiului Brașov
Sursa: Date prelucrate de autor
Prin urmare, din cercetarea efectuată și prin centralizarea datelor obținute reiese faptul că un procent de 80 % din cei chestionați sunt de părere că potențialul turistic al acestei zone este bine sau suficient de promovat. Cele 20 de puncte procentuale rămase se încadrează la insuficiența promovării turistice a zonei municipiului Brașov, fiind nemulțumite de actuala campanie de promovare a unui asemenea potențial turistic.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cercetarea Preferintelor Consumatorului de Servicii Turistice Pentru Destinatia Brasov (ID: 137489)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.