Cercetarea Pedagogica Privind Integrarea Limbajului

Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional.

Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaștere, un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație.

“Cercetarea stiintifică reprezintă o investiție pentru progres pe termen lung, pentru dezvoltarea durabilă. Ea trebuie realizata numai în scopul progresului umanitâtii, al binelui, ca o dimensiune etică a dezvoltării sociale. În acest cadru se înscrie și cercetarea pedagogică”.

Cercetarea știintei pedagogice și nemijlocit a învățământului este strâns legată de cercetarea pedagogica. Cercetarea în domeniul pedagogiei este efectuată de cercetători profesioniști , dar ea poate fi realizată și de cadrele didactice de la toate nivelurile de învățământ, preocupate în aceeași măsură de asigurarea organizării și desfășurării eficiente a activității instructive-educative și de investigare a fenomenelor pedagogice în vederea optimizării lor, a introducerii și realizării inovațiilor în învățământ; de aceea se impune inițierea viitorilor educatori nu numai în tema metodologiei instruirii și educării, ci și în cea a cercetării pedagogice .

Cercetarea pedagogică este “ o strategie desfășurată în scopul surprinderii unor relații noi între componentele acțiunii educaționale și al elaborării, pe această bază, a unor soluții optime ale problemelor pe care le ridică procesul instructiv-educativ, în conformitate cu exigentele sociale și cu logica internă a desfășurării lui ”.

“Educația este un proces asemanator cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidenta și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare precedând din punctulul său de vedere, utilizând propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punând în operă, pe lângă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii ”.

Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură, sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

În pedagogie, cercetarea ia forma inovatiilor.Se cunosc două nivele ale inovației:

inovația macroeducativă – la nivelul întregului sistem de învățământ;

inovația la nivel microeducativ – în școală, la nivel de lecție etc.

IV.2.Tipuri de cercetare

Lucrarea metodico-științifică poate fi elaborată într-una din următoarele categorii:

Cercetare fundamentală (teoretică)

Cercetare aplicativă (orientată/aplicativă propriu-zisă/operațională)

Cercetarea-acțiune (operațională) valorifică metoda științifică mai liber, mai relaxat, focalizându-se pe o problemă specifică analizată în condiții specifice.

Cercetări de metaanaliză

Cerințe fundamentale: includerea unui număr suficient de ridicat de studii publicate pe tema respectivă, criterii adecvate de includere-excludere în studiu, procedură adecvată de analiză, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care depășesc simpla adiționare a concluziilor unor cercetări diferite.

Cercetare calitativă

Cerințe fundamentale: tema să fie abordabilă numai prin metode calitative, definirea clară a temei, definirea riguroasă a metodei și aplicarea ei sistematică, să conțină datele necesare unei eventuale replicări a studiului, concluzii concordante cu datele recoltate.

Cercetarea constatativă

Cerințe fundamentale: descrierea amanunțită a unei situații, activități instructiveeducative, a factorilor și implicațiilor acestora într-un anumit proces.

Cercetarea ameliorativă

Cerințe fundamentale: verificarea eficienței unor inovații, ameliorări ale randamentului activității instructive-educative, în diverse problem pedagogice (plan și programe, metode de predare-învățare și de evaluare a progresului școlar, manual școlare și mijloace de învățământ, consiliere și oreintare școlară și profesională etc.)

Studiul de față și-a propus ca, pornind de la cunoașterea particularităților de vârstă specifice școlarității mici și ale limbajului în mod special,să evidențieze influența lecturii asupra formării și dezvoltării gustului pentru lectură, având un caracter experimental.

IV.3. Metode de cercetare

Cele mai importante metode folosite în cercetarea pedagogică:

1.Metoda observației.

Este una dintre cele mai utilizate metode ale pedagogiei și constă în urmarirea intenționată, după un plan, a fenomenelor specifice educației în condițiile derulării lor normale, naturale. Chiar dacă în fazele inițiale observația este neintenționată, difuză, fragmentată, în timp, ea se specializează devenind sistematică, organizată, continuă. Eficiența observației sistematice este dată de respectarea unor condiții : subiecții studiați nu trebuie să afle că asupra lor se exercită observarea (astfel conduita lor se schimbă), faptele observate se vor consemna imediat și complet – pentru a nu interfera cu alte fapte sau cu opiniile observatorilor.

Observația de calitate se face după un anumit plan. Cadrul didactic care dorește să afle mai multe lucruri despre elevii săi utilizând această metodă trebuie să parcurgă următorii pași :

evidențierea unui fapt demn de observat sau stabilirea unui domeniu de urmărit;

informarea de ordin teoretic asupra specificității domeniului observat;

observarea propriu-zisă a faptelor și consemnarea rezultatelor;

interpretarea rezultatelor și integrarea acestora în câmpul practicii educaționale.

Această metodă are avantajul că nu cere condiții speciale de cercetare (aparatură sofisticată, laboratoare etc.) și nici alocarea unui timp special pentru cercetare. Ea poate fi efectuată în orice moment al activității educatorului cu elevii.

Metoda în discuție prezintă și unele limitări: observatorul este dependent de fenomenele observate, rezultatele observației sunt mai mult abordări calitative ce nu suportă prelucrări de înalt nivel, prin observație sunt surprinse consecințele, nu și cauzele care generează anumite fenomene.

Metoda observației trebuie corelată și complementată cu alte metode de cercetare.

2. Metoda experimentului pedagogic. Experimentul pedagogic este o „observație provocată” și constă în producerea sau modificarea intenționată a fenomenelor cu scopul de a le urmări în condiții favorabile.

Această metodă are următoarele caracteristici : fenomenul ce urmează a fi cercetat se produce „sintetic”, în condiții determinate ; se repetă producerea fenomenului respectiv în anumite condiții ; condițiile de producere se supun unor variații sistematice ce pot fi controlate. Experimentul pedagogic se poate clasifica astfel :

După obiectul cercetat : individual si colectiv.

După scopul urmărit : constatativ, constructiv, de verificare.

După condițiile de desfășurare : de laborator, natural.

După problematica cercetării : educativ, didactic, organizatoric.

După numărul variabilelor independente: univariat,multivariat.

După nivelul investigației:transversal,longitudinal.

3. Interviul. Interviul sau ancheta își propune să descopere adevăruri pedagogice prin intermediul discuțiilor directe cu actorii implicați în educație : elevi, profesori, parinți. Interviul trebuie dinainte pregătit, în funcție de obiectivul de cercetat și de natura proiectului de cercetare.

Pentru a ajunge la rezultate relevante ancheta pedagogică trebuie să respecte o serie de reguli procedurale : subiectul va fi convins de necesitatea cunoașterii realității, se va crea o atmosferă de încredere și convivialitate, se vor asigura discreția și anonimatul în legătură cu răspunsurile date, interviatorul va manifesta o atitudine de neutralitate științifică, nu se va utiliza un limbaj tehnicist, subiecții nu vor fi forțați să spună altceva decât doresc, se va evita atitudinea autoritară, nu se vor ironiza subiecții.

Cercetătorul pedagog trebuie să tragă concluzii numai din ceea ce spun efectiv subiecții, și nu din ceea ce crede el despre fenomenul investigat.

4. Chestionarul. Acest instrument reprezintă o succesiune de întrebări adresate subiecților într-o formă scrisă, într-o ordine de natură logică și psihologică. În elaborarea unui chestionar sunt parcurse mai multe etape :

elaborarea setului de întrebări în raport cu scopul cercetării ;

aplicarea inițială la un grup restrâns în scopul perfecționării setului de întrebări ;

aplicarea chestionarului la eșantionul supus cercetării ;

deschiderea chestionarului și interpretarea lui.

Un chestionar presupune două părți :

a) o parte introductivă, în care se argumentează necesitatea aplicării acestuia, se scot în evidență scopul și obiectivele aplicării acestui instrument, se dau o serie de indicații de completare corectă a răspunsurilor;

b) o parte în care sunt evocate întrebările punctuale, într-o anumită succesiune și gradație.

Pornind de la natura întrebărilor, chestionarele sunt de mai multe feluri :

cu răspunsuri închise, ce permit alegeri din mai multe variante fixate

cu răspunsuri deschise, la care subiectul își construiește răspunsul în totalitate ;

cu răspunsuri mixte, care îmbină atribute ale variantelor de mai sus.

Formularea întrebărilor se face respectând anumite condiții : întrebările trebuie să fie în corcondanță cu natura cercetării, ele trebuia să fie formulate corect și să aibă sens, să vizeze un singur aspect, să nu inducă sau să nu sugereze răspunsurile celor anchetați, să fie explicite și redactate într-un limbaj cunoscut de elev.

5. Metoda cercetării produselor activității. Produsele activității sunt materializări ale cunoștințelor, abilităților valorilor incorporate de elevi și ele pot da seama de calitatea și profunzimea activității instructiv-educative. În gama produselor realizate de elevi pot intra caietele de teme sau notițe, tezele, lucrările trimestriale sau semestriale, referatele, portofoliile, compozițiile, alte lucrări personale (desene, albume).

Aceste lucrări reflectă în mod fidel calitatea instrucției, înclinațiile, dispozițiile naturale, interesele și aspirațiile elevilor. Se poate constata cu acest prilej nivelul pregătirii elevilor în raport cu cerințele politicilor școlare, dar și atenția acordată de cadrele didactice unor aspecte importante ale pregătirii elevilor.

6. Metoda cazului. Constă în studierea unor situații reprezentative pentru a ajunge la anumite concluzii cu caracter teoretic sau practic. Punerea în aplicare a acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape :

selectarea subiecților ce vor fi supuși studiului;

adunarea unor date despre subiecți prin aplicarea mai multor metode;

realizarea unor sinteze în legătură cu datele adunate sub formă de diagnostic;

concretizarea în timp a măsurilor adoptate.

În situație de insecces, se reia studiul de caz, se identifică un alt diagnostic și se prescrie un alt tratament.

7. Testul. Acest instrument reprezintă o probă standardizată, de obicei scrisă, care se administrează subiecților și prin care se urmărește măsurarea cât mai obiectivă a unui fenomen psihic, comportamental, aptitudinal, achizițional. Implicarea testelor în cercetarea pedagogică presupune parcurgerea mai multor etape : elaborarea propriu-zisă a testului, aplicarea testului, interpretarea datelor.

Cel mai utilizat test este testul de cunoștințe (sau docimologic). Rezultatele obținute în urma recurgerii la testare nu sunt întotdeauna concludente, fapt ce impune necesitatea recurgerii la instrumente complementare de cunoaștere a realității educaționale.

8. Metodele sociometrice.

Astfel de instrumente se utilizează pentru diagnosticarea și ameliorarea calității relațiilor interpersonale de la nivelul grupului școlar. În această categorie intră următoarele tipuri de metode :

– Testul sociometric. Acest instrument a fost sugerat de sociologul american de origine română Jacob Moreno. Constă într-un set de întrebări prin care se încearcă să se cunoască preferințele socioafective ale membrilor unui grup, care sunt liderii informali, care sunt antipatiile sau simpatiile în grup, care sunt marginalii sau exclușii dintr-o clasă. Întrebările trebuie să.i vizeze pe elevi în situații reprezentative, concludente.

– Matricea sociometrică. Reprezintă un tabel bidimensional cu două intrări în care sunt consemnate rezultatele testului sociometric.

– Sociograma. Reprezintă forma grafică a raporturilor interpersonale așa cum sunt configurate la nivelul microgrupului-clasă. În ea se vizualizează rezultatele de la cele două instrumente de mai sus.

IV.4. Ipoteza de lucru

Ipoteza generală:

Dacă se utilizează noi abordări ale textelor literare în procesul instructiv-educativ,se cultivă și se dezvoltă gustul pentru citit precum și capacitățile creative ale elevilor .

Ipoteze de lucru:

I1:Dacă folosesc noi abordări în cadrul tuturor lecțiilor, îmbunătățesc semnificativ performanțele școlare în învățarea limbii romăne la clasa a III-a;

I2:Presupunem că prin folosirea acestor metode se dezvoltă gustul pentru citit;

I3:Presupunem că prin folosirea noilor abordări didactice crește dorința de a citi,creativitatea, originalitatea și capacitatea de exprimare a elevilor.

IV. 5. Descrierea eșantionului de lucru

Eșantionarea reprezintă alegerea unui număr de subiecți din populația școlară ce urmează a fi supuși experimentării sau controlului cercetării. În aceste cazuri, se folosește numai eșantionul experimental, testându-se înainte de experimentare, situația de la care se pornește. Cercetarea a fost efectuată la clasa a III-a, Liceul Teoretic „Mihai Ionescu”, compusă din 14 elevi care prezintă un nivel de dezvoltare intelectuală normală. Subiecții au vârste între 9 și 10 ani. Sunt 5 băieți și 9 fete.

IV. 6. Obiectivele cercetării

Obiectiv general- teoretic:

Identificarea locului și rolului noilor abordări ale demersului didactic în dezvoltarea gustului pentru lectură în cadrul orelor de limba română;

Obiective practic- aplicative:

Dezvoltarea gustului pentru lectură în mod individual;

Dezvoltarea creativității individuale prin metodele și mijloacele de participare activă la procesul instructiv- educativ.

IV. 7. Desfășurarea cercetării

Etapele desfășurării cercetării:

I. Etapa inițială cu caracter constatativ

S-au aplicat câteva chestionare inițiale părinților și copiilor.

II. Etapa propriu-zisă (experimentală) cu valoare formativă.

S-au organizat și desfășurat lecții în cadrul orelor de limbă și lectură urmărindu-se folosirea altor metode în procesul de predare –învățare-evaluare .

III. Etapa finală cu caracter comparativ

I. Etapa inițială cu caracter constatativ

Realizând câtă nevoie au copiii să își îmbunătățească competențele de citit am ales împreună cu părinții opționalul “ Cartea prietena mea ”.

În aceasta etapă s-au aplicat trei chestionare copiilor și un chestionar pentru părinti.

Aplicând primul chestioar am vrut să observ dacă elevii mei citesc cu plăcere,ce personaje au îndrăgit până în acest moment și dacă ar recomanda lecturile lor și celorlalți colegi .

Al doilea chestionar a urmărit să surprindă ce le place elevilor să facă în timpul liber, unde le place să petreacă timpul liber,ce reprezintă lectura pentru ei,ce tip de lectură preferă ,disponibilitatea de a participa la un atelier de lectură .

Al treilea chestionar a fost “ Personajul literar în viziunea mea “.Prinn acest chestionar elevii au fost puși în diverse situații de a-și folosi cunoștințele acumulate din lecturile studiate ,dar a vizat de asemenea creativitatea și imaginația lor.

Chestionarul pentru părinți “ Cum îndrumă familia lectura elevilor?” a încercat să evidențieze gradul de implicare al părinților în îndrumarea copiilor, timpul și locul alocat lecturii în familie. După aplicarea și interpretarea chestionarelor am înțeles că e nevoie de o nouă abordare a textelor literare,că doar folosind alte metode și tehnici de predare în orele de lectură,literatură și opțional voi reuși să trezesc și să dezvolt elevilor mei gustul pentru citit.

II. Etapa propriu-zisă (experimentală) cu valoare formativă

”Elevii trebuie să-și spună unii altora și să spună lumii ceea ce știu pentru a afla ce știu.

Spunând vor învăța. Spunând, vor interpreta lumea așa cum o văd ei, pentru noi, ceilalți.”
Judith Renyi

Atunci când s-a studiat un text narativ, indiferent de specie, am folosit fișe de lucru și aplicat teste de evaluare formativă, unde am propus elevilor itemi variați, ce solicită gândirea creatoare și capacitatea elevilor de a analiza textul.

Aceste teste și rezultatele lor mi-au permis cunoașterea imediată a erorilor, a dificultăților de receptare, îndreptarea și eliminarea lor din mers prin îmbunătățirea demersului metodic și a calității metodologiei aplicate.

Atât metodele, cât și mijloacele didactice folosite în cadrul activităților, au stimulat potentialul creativ al copiilor. Strategiile euristice îl implică pe copil în activitatea de descoperire, de investigare a realității, în timp ce strategiile creative pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gândire divergentă, analogică .

Modul în care am realizat aprecierea rezultatelor obținute a influențat conduita emotivă a elevilor. De aceea am apreciat pozitiv răspunsurile originale, spontaneitatea, exprimarea liberă a propriilor opinii. Am considerat că dacă rămân indiferentă, conduita participativă, cât și cea creativă, se inhibă, copilul se demoralizează, diminuându-se astfel flexibilitatea și originalitatea. Aprecierile pe tot parcursul activităților desfășurate au determinat stări afective tonifiante, dar și mobilizarea subiecților în rezolvarea sarcinilor.

Elevii au primit la începutul semestrului liste de lectură cu titluri din literatura română și universală. Literatura “obligatorie” a fost asigurată și prin volumul de lecturi pentru clasa a III- a de la Editura JOY.

La orele de lectură am folosit un auxiliar de la Editura JOY ,iar pentru textele din manual și cele studiate la opțional am lucrat pe un caiet dictando metodele și tehnicile care mi le-am propus.Metodele și tehnicile abordate au fost următoarele :

Prezentari ppt la textele din manual precumm și la cele din lectura obligatorie sau cele din cadrul opționalului Cartea , prietena mea.

Povestirea model folosind vorbirea coerentă și expresivă, am putut să deschid un drum către crearea de povești și poezii, lucru pe care elevii au reușit să îl facă în cadrul orei de opțional Cartea prietena mea .

Lectura predictivă

Lectura predictivă este o metodă care solicită imaginația elevilor, le stimulează exprimarea orală și, mai ales, îi motivează pentru lectură. E bine să se facă cât mai multe predicții. În felul acesta elevii capătă și coștiința interpretării diferite a unei lecturi.

O modalitate de stimulare a interesului pentru lectură, este înmânarea unei fișe în care se află continuarea povestirii începute în clasă elevilor. Aceștia vor citi acasă restul textului, despre care se poate discuta ora următoare.

Metoda cubului

Este o modalitate de lucru care poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri pentru o abordare a unei situații problematice, prin solicitarea gândirii elevului;

Etapele acestei metode corespund celor 6 fețe ale unui cub:

Descrie – explică/definește o noțiune un concept

Compară – stabilește asemănări și deosebiri

Asociază – la ce te face să te gândești

Aplică – ce aplicabilitate practică poate avea

Analizează– analizează conceptual din diferite puncte de vedere

Argumentează pro sau contra – este bine/rău, util/nefolositor.

Pălăriile gânditoare

Acest tip de metodă de predare – învațare este un joc în sine. Copiii se impart în șase grupe – pentru șase pălării.

Fiecare culoare reprezintă un rol.

Pălăria albă este obiectivă asupra informațiilor;este neutră;

Pălăria roșie lasă liber imaginației și sentimentelor;reprezintă o bogată paletă a stările afective;

Pălăria neagră exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata;reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;

Pălăria galbenă oferă o pespectivă pozitivă și constructivă asupra situației;culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;

Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;

Pălăria albastră exprimă controlul procesului de gândire;supraveghează și dirijează bunul mers al activității;

Deci:

Pălăria albastră → clarifică

Pălăria albă → informează

Pălăria verde → generează ideile noi și efortul

Pălăria galbenă → aduce beneficii creative

Pălăria neagră → identifică greșelile

Pălăria roșie → spune ce simte despre

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale.

Fișe pe baza inteligețelor multiple

Cele opt categorii identificate de teoria lui Gardner a inteligențelor multiple sunt următoarele:

-talentul lingvistic cu deprinderile verbale cum ar fi vorbirea și scrierea

-talentul logico-matematic, cu numere și modele logice

-talentul spațial cu deprinderi vizuale, cum ar fi desenatul

-talentul kinestezic corporal cum ar fi atletismul sau dansul

-talentul muzical cu deprinderi muzicale

-talentul naturalist ce vizează animalele și mediul înconjurător

-înțelegerea interpersonală

-cunoașterea sinelui-intrapersonală.

Deși criticată, această teorie are marele merit de a fi subliniat diferențele evidente între elevi, în ceea ce privește inteligența, respectiv formele prin care aceasta se prezintă.

Reacția cititorului

La Reacția cititorului se înscriu: impresii la prima lectură, scrierea liberă, reacția cititorului după studiul textului.

Impresii la prima lectură este o tehnică prin care profesorul angajează reacția cititorului la primul lui contact cu textul dat. Deosebim două modalități de aplicare a acestei tehnici: o primă impresie sau „Bliț” și triada VAS.

Bliț-ul presupune o primă reacție a cititorului ca răspuns imediat la următoarele întrebări:

1. Ce te-a impresionat?

2. De ce anume aceasta?

3.Ce emoții ai trăit la prima lectură?

Triada VAS (Văd, Aud, Simt )

Vizează reacția cititorului implicînd trei acțiuni psihice de achiziționare a informației: vizuală, auditivă și cinetică.

Această modalitate de lucru asupra textului este eficientă, fiindcă solicită din partea elevului o mai bună concentrare a atenției, fiindcă este o primă motivație pentru a savura plăcerea lecturii, o mobilizare și o antrenare a tuturor elevilor într-un act de reflecție asupra textului citit, raportarea la propriile experiențe de viață, la fenomenele și evenimentele cotidiene.

Este, de fapt, un prim impact al textului citit în formarea concepției despre lume, în formarea personalității elevului, un moment important în care se produc primele conexiuni personale între cititor și autor.

Predarea reciprocă

Se realizează cu un grup mic de elevi care, după ce citesc un fragment din textul propus, joacă pe rând rolul profesorului, rezumând ce au citit, punând întrebări celorlalți elevi în legătură cu ce s-a citit, clarificând ambiguitățile și făcând predicții asupra secvenței următoare, în ultimă instanță trecând apoi rolul „profesorului” asupra altui elev din grup.

Rezumatorii,Întrebătorii,Clarificatorii,Prezicătorii

Clasa de elevi este împărțită în patru grupuri. Timp de lucru: 10 minute.

Fiecare grupă de elevi va primi un număr de la 1 la 4. Un reprezentant din fiecare grupă va extrage câte un bilet de pe catedră cu unul din cuvintele:

1. rezumatorii 2. întrebătorii 3. clarificatorii 4. prezicătorii

Nr. 1. va avea sarcina să realizeze rezumatul pe scurt al lecției .

Nr. 2 va adresa diferite întrebări, altele decât cele din manual.

Nr. 3 va clarifica cuvintele noi și expresiile.

Nr. 4 va face anumite preziceri asupra unor acțiuni ale personajelor din text.

După expirarea timpului, va fi delegat un elev care va prezenta clasei ceea ce a lucrat echipa lui și se va completa tabelul dat. ( vezi anexa )

Floarea de nufăr

Elevii sunt grupați în echipe.Fiecare echipă va completa o floare de nufăr despre un anumit subiect.Se vor extrage bilete pe cate se va afla scris un concept din unitatea de învățare studiată.Se vor dezvolta conceptele date,apoi se vor afișa în fața clasei și se vor citi.

Pro și contra

Elevii sunt grupați în două echipe: unii pro(afirmații), alții contra (negații).

Vor forma două echipe egale ca număr. Cei care sunt pro vin în fața clasei, iar cei care sunt contra se vor așeza față în față cu primii, dar în spatele clasei. Fiecare elev trebuie să dea o singură replică și să o argumenteze. Se organizează sub forma unei întreceri fiecare elev avand sarcina de a raspunde repede și bine.„Îmi place iarna, pentru că …”

„Nu îmi place iarna, pentru că …”

Toți pentru unul,unul pentru toți

Activitatea se realizează în echipe de câte trei. Elevul cu numărul 1 trebuie să redacteze propozițiile afirmative, elevul cu numărul. 2 trebuie să dezvolte propozițiile (propoziții dezvoltate), elevul cu numărul 3 trebuie să alcătuiască propoziții negative. Caietele se plimbă de la un elev la altul, într-o ordine stabilită în echipă. Fiecare scrie câte o propoziție, până la terminarea compunerii. Toți elevii redactează aceeași compunere.

Copacul ideilor

Elevii sunt împărțiți în grupuri de patru Vor scrie tot ce este important despre un anumit subiect (scoală,iarnă ,copilărie,țară…) sub formă de propoziții.

Hârtia de un minut

Timp de un minut, fiecare elev va scrie pe o foaie un răspuns la o întrebare din lecția studiată . După expirarea timpului, se citesc toate răspunsurile.

Eseul de 5 minute

Se folosește în etapa de reflecție, la sfârșitul ore. Îi ajută pe elevi să își adune ideile legate de lecția predată .Îi oferă profesorului o idee clară despre ce s-a întâmplat în acea oră.Reprezintă un feed-back oferit profesorului de către copii. Etape:

Să scrie un eseu în cinci minute în care:

să indice un aspect important pe care l-au învățat din lecție;

să formuleze o întrebare legată de subiect și la care așteaptă răspuns;

să facă o sugestie cu privire la activitatea respectivă.

elaborarea eseului.

Gândiți ,lucrați în perechi

Copiii alcătuiesc cu perechea propoziții cu toate sensurile cuvintelor date.

Hexagonul

După citirea individuală a lecției,eleviii au sarcina de a completa triunghiurile din interiorul hexagonului cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui. Se prezintă colegilor răspunsurile găsite.

Privește,gândește,redactează

Copiii sunt grupați în echipe de câte patru. Fiecare copil va avea de lucrat ,timp de 5 minute:

1. planul de idei , respectând părțile compunerii;

2. titlul potrivit;

3. informații despre imaginile date;

4. folosirea expresiilor frumoase.

La final, elevii se consultă timp de 5 minute și cad de acord cu privire la textul pe care îl vor redacta împreună. Timpul de redactare este de 25 de minute. Va fi citită o compunere a fiecărui grup.

Exprimă-te liber

Se citește cu atenție poezia,se scrie în primul chenar tot ceea ce au reținut din versuri timp de 5 minute.Se citește colegilor de echipă. Se desenează în al doilea chenar un tablou semnificativ al versurilor.

Propoziții expresive

Timp de 10 minute se alcătuiesc enunțuri cu cele mai frumoase expresii întâlnite în text . Sunt citite și apreciate cele mai reușite enunțuri .

Banca de cuvinte/expresii

În jurnalul propriu sau pe caietul de română copiii pot să adune expresii și cuvinte întâlnite în activitățile de lectură.

Grafitti  este un organizator grafic care permite fiecărui membru al grupului să contribuie cu idei la subiectul propus, fără ca în momentul producției de idei să se facă evaluarea acestora.

Lecturați,rezumați în perechi

Fiecare membru al perechii va trebui să joace două roluri distincte. Își vor asuma întâi un rol și apoi, pe parcursul lecturii și celălalt.

Primul rol este cel de raportor . Misiunea raportorului este să citească fragmentul cu atenție și să fie pregătit să rezume ceea ce se spune în el. După ce își citește fragmentul , raportorul îl va spune partenerului , în propriile lui cuvinte despre ce a fost vorba în fragment.

Al doilea rol este cel al interlocutorului – rol la fel de important ca al raportorului. Și interlocutorul citește fragmentul și apoi îl ascultă cu atenție pe raportor.Când acesta și-a terminat rezumatul, interlocutorul îi pune orice întrebări care pot clarifica conținutul fragmentului citit. Întrebările pot fi de felul: „ Dar în legătură cu ?, Îți amintești?, S-a spus ceva despre?”

Fiecare persoană în pereche va juca ambele roluri. Fragmentul va fi împărțit în mai multe părți.

Termenii cheie în avans

Stimulează copiii să își reînoiască unele cunoștințe anterioare care au o anumită legătură cu tema dată.

Etape:

1. Se aleg 4-5 termeni din text, pe care-iprofesorul îi scrie pe tablă. Copiii, în perechi, discutând sau prin brainstorming,4-5 minute, ce relație ar putea fi între termenii dați.

2. Când ajung la o concluzie, profesorul le cere să citească cu atenție textul pentru a descoperi termenii dați inițial și legăturile dintre ei, așa cum sunt date în text.

3. După studierea textului, elevii descriu/ prezintă relația care există între termenii cheie așa cum apare ea în text.

Metoda are scopul de a-i ajuta pe copii să-și concentreze atenția asupra unor termeni, esențiali în înțelegerea textului;de asemenea le stârnește imaginația și le provoacă gândirea.

Jurnal cu dublă intrare

Copiii vor stabili o legătură strânsă între text și propria lor experiență și curiozitate.

Se recomandă când există texte mai lungi, în afara clasei.

Etape:

Se împaret pagina în două, trăgând pe mijloc o linie verticală.

În stânga noteazăa pasaje care i-au impresionat în mod

deosebit, care le amintesc de experiențe personale, unul care i-a impresionat în mod neplăcut, unul care le pare relevant în text.

În dreapta argumentează alegerea pe care au făcut-o.

Scheletul de recenzie

Scheletul de recenzie este o modalitate de esențializare gradată a conținutului informational a unor texte îndeosebi literare și de dimensiuni variate. De asemenea,este o modalitate de întărire a învătării prin asocierea acestor informații cu desene, simboluri și culori induse de lectură. Se recomandă urmatorii pași pentru realizarea unui schelet de recenzie:

1) Spuneți/scrieti intr-o propoziție conținutul esențial al textului;

2) Spuneti/scrieti intr-o expresie, eventual preluată din text, care să sintetizeze acest continut;

3)Spuneti/scrieti intr-un cuvânt esența acestui continut;

4) Redați printr-un desen sau simbol problematica textului lecturat;

5) Asociați conținutului o culoare;

6) Spuneti/ scrieți cel mai important lucru, aspect, idee pe care îl conține textul.

Reclamă radio pentru cartea citită

În câteva rânduri elevii vor redacta o reclamă prin care ar putea prezenta cartea citită.

Scrisoare către autor

După lecturarea unui text sau a unei cărți elevii pot compune oscrisoare adresată autorului în care pot să își exprime liber sentimentele față de autor și de cele citite.

Mim

Copiii vor fi încurajați după citirea câtorva lecturari să încerce să mimeze personajul preferat .

Reclamă afiș pentru text

Elevii au fost îndrumați să realizeze afișe pentru unele texte citite.

Turul galeriei

Metodă activă în care copiii sunt încurajați să învețe colaborând.

Poate fi folosită la evaluare sau într-un exercițiu despargere a gheții. Etape:

1) se formeaza grupe de 3-4 copii;

2) copiii organizati in grupuri rezolva sarcina de lucru care permite mai multe solutii;

3) produsele activitatii grupelor de copii – desene,colaje,postere;

4) se expun pe pereții clasei, care se transformă într-o galerie;

5) la semnalul dat prin diferite procedee de cadrul didactic grupurile de copii (in calitate de vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea soluțiile sau ideile propuse de colegi și iși înscriu pe poster (intr-un loc mai interior de preferință pe margine) comentariile critice, întrebările;

6) după ce se încheie turul galeriei, grupurile revin la locul inițial și citesc comentariile, observatiile de pe lucrarea lor, reexaminându-și produsul după criticile acestora.

Sinelg

Metodă prin care cel care învață, citește și codifică un text pentru a-l înțelege în mod activ și pragmatic.Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului.

Cunoștințele anterioare ale elevilor sunt folosite ca bază de plecare pentru lectură/ascultarea textului.

Etape:

Se pune un ”√” pe margine dacă ceva din ce au citit confirmă ceea ce știau sau credeau că știu;

Se pune un “-” dacă o anumită informație pe care au citit-o contrazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu;

Se pune un “+” pe margine dacă o informație pe care au întâlnit-o este nouă pentru ei.;

Se pune un “?” pe margine dacă găsesc informații care li se par confuze sau dacă vor să afle mai mult despre acel lucru.

2) După lectură, informațiile se trec fie folosind semnele, în mod liniar, fie într-un tabel.

3) rezultatele obținute se discută pe grupuri și se comunică profesorului, care le centralizează într-un tabel similar la tablă .

Scaunul intervievatului

Este o metodă care se potrivește foarte bine la lecțiile de limba română, mai cu seamă după citirea lecției noi și explicarea cuvintelor și a expresiilor noi, în locul șirului de întrebări adresate de către învățător.

La fel de bine, această metodă se poate folosi și la sfârșitul lecției, pentru realizarea feed-back-ului.

În mod practic, un elev ia loc pe un scaun în fața clasei și va juca rolul ales de el, de învățător sau de copii. Colegii vor juca rolul de “reporteri”și vor pune întrebări din lecție.

Trebuie adresate întrebări care necesită răspunsuri argumentative. Întrebările care au răspunsul da sau nu trebuie evitate.

Această metodă oferă elevilor prilejul de a-și dezvolta capacitățile de a pune întrebări în legătură cu o problemă dată.

Schimbă perechea

Se bazează pe lucrul în perechi:

1. Se împarte clasa în două grupe egale.Se formează două cercuri concentrice,elevii stând față în față , perechi.

2. Fiecare pereche primește o întrebare, o sarcină,discută și comunică ideile.

3. Cercul din exterior se rotește și se realizează schimbarea partenerilor în pereche. Au posibilitatea să lucreze cu fiecare coleg din clasă.

Se continuă până când se ajunge la partenerii inițiali sau când se termină întrebările.

Teatru de păpuși,marionete

Am realizat cu elevii câteva texte potrivite cu nivelul lor de înțelegere și anume: „Nașterea Domnului Isus” „Judecata vulpii ” – Petre Ispirescu „Țapul și șarpele ” -Petre Ispirescu.,” Când stăpânul nu-i acasă” – după Emil Gârleanu și „Dumbrava minunată”- după Mihail Sadoveanu.

Am observat că folosind această metodă,elevii au fost foarte atrași către lecturarea textului cu multă plăcere .S-au implicat foarte mult și au trăit alături de personaje emoții și momente deosebit de plăcute.

Provocarea anului a fost LANȚUL CELOR 20 DE CĂRȚI CITITE . Elevii au realizat lista celor zece cărți citite din bibliografia suplimentară sau obligatorie precum și lista cu următoarele zece cărți pe care ei ar dori să le citească.Scurtele rezumate ale tuturor capitolelor unei cărți citite au fost consemnate în jurnalele de lectură .

Observând din chestionare dorința elevilor de a citi cărți de aventură și motivaționale le-am făcut unele recomandări :”Colț Alb”- J. London, „Heidi” ,Johanna Spry, „Gândește cutezător ” –Ben Carson, ”Secretul multumirii ” H. L. Smith, „Robinson Crusoe ”-D. Defoe și altele.

De asemenea în cadrul opționalului copiii au realizat și propriile lor creații . Aceste creații au fost strânse în CARTEA CLASEI .Creațiile au fost citite și apreciate în cadrul orei de opțional . De asemenea au fost publicate câteva creații în REVISTA ȘCOLII .

Atelierele de lectură din cadrul opționalului „Cartea prietena mea ”au fost cele care au contribuit la lecturarea fragmentelor preferate prin șezători literare și au oferit ocazia copiilor de a se exprima liber prin interviuri și scrisori adresate autorilor și personajelor preferate.

Tot în cadrul acestiu opțional copiii au realizat postere cu scriitori români reprezentativi: MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ, I. L.CARAGIALE,MIHAIL SADOVEANU ȘI EMIL GÂRLEANU.

Am organizat concursuri literare cu premiii din literatura studiată și copiii au fost foarte încântați de participare .

Un alt concurs foarte gustat de elevii mei a fost: Cine citește cel mai corect ?Concursul presupunea citirea unui fragment cât mai lung fără nici o greșeală și folosind intonația potrivită

De asemenea am organizat audiatii ale unor povești în lectura unor actori consacrați și de asemenea am mers la spectacole de teatru.

Am desfășurat Proiectul educational „Cartea,prietena mea ”în parteneriat cu Biblioteca Emil Gârleanu și pentru ficare lună am avut activități diverse care au reușit să-i apropie mai mult pe copii de actul cititului.

Proiectul a cuprins activități precum:

biblioteca clasei-organizare și împrumut,

scenetă -D-l Goe ,

Dumbrava minunată-teatru de păpuși,

activități cu părinții- “Povești spuse de bunici și părinți ”,invitați speciali Roxana Lupu și Vancea Cristina,

“ O poezie pentru fiecare”, sărbătorindu-l pe Eminescu

vizite la biblioteca Emil Gârleanu“Să cunoștem mai bine scriitorii”( Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu ),

” Cartea clasei”

“Ora de lectură la bibliotecă”.

La unele texte în proză am desenat Copacul valorilor. Se desenează un copac al eroilor , pe frunze se scrie numele eroului, iar pe fructe , valorile manifestate. Este o metodă care îi ajută să descopere și să conștientizeze valorile morale ale personajelor studiate.

Jocul didactic a avut un rol deosebit în închegarea colectivului și în formarea disciplinei conștiente. În joc copilul este obligat să respecte inițiativa colegilor lui, să le aprecieze munca si să le recunoască meritele, de asemenea să respecte regulile jocului, să reacționeze in conformitate cu ele, să-și autoregleze propria activitate.

Jocuri literare organizate au fost următoarele :

,,Unde ai întâlnit?’’ – ilustrații, elevii răspund în care carte le-au întâlnit.

,,Continuă poezia’’ -se citesc câteva versuri , copiii continuă din memorie.

,,Cartonașele amestecate’’, pe care erau scrise numele autorului sau titlul unei cărți. Cerința era să găsească cât mai repede perechea.

“Greșind poveștile”

Copiilor le place sǎ asculte aceeași poveste de mai multe ori. Ei au nevoie de ordine și siguranțǎ, de aceea, la început, nu acceptǎ nici o modificare a poveștii, comportându-se ca niște conservatori.Dar totuși acest joc a avut mare trecere la elevi mei.

„Modernizarea povestilor”

Învǎțǎtorul modern ar trebui sǎ fie adeptul ideii conform cǎreia jocul este cea mai bunǎ modalitate de a te distra și a crea în același timp.

Crearea compunerilor și, implicit, a poveștilor ar trebui sǎ se bazeze pe o atmosferǎ destinsǎ care sǎ-i ajute pe copii sǎ–și descopere genialitatea. Pasiunile din copilǎrie sunt cheia geniului nostru. În toiul jocului copiii experimenteazǎ posibilitǎți nelimitate.Și acest joc s-a dovedit a fi foarte atractiv și amuzant pentru copii.

Aceste activități au creat în cadrul clasei un spirit de întrecere: care să citească mai multe cărți, care să povestească mai frumos și să prezinte în fața colegilor creații mai frumoase, mai interesante.

Prezint mai jos câteva fișe corespunzătoare metodelor prezentate și lucrate la clasă.

Sinelg

JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

Etape:

Citește cu atenție textul;

alege din text un pasaj care te-a impresionat în mod deosebit;

În stânga scrie pasajul ales, în dreapta argumentează alegerea.

FLOAREA DE NUFAR

Elevii sunt grupați câte 3-4 în echipă. Fiecare trebuie să completez floarea cu cuvinte pe o temă dată . Exemplu IARNA : versuri , povești , tradiții , sărbători, personaje, expresii frumoase, jocuri de iarnă… Se completează florile și se citesc în fața clasei .

povești

sărbători

versuri

Tradiții

personaje

Expresii cântece,colinde

jocuri

PRO ȘI CONTRA

Ideile pot fi apoi notate în tabele.

Copacul ideilor

HÂRTIA DE UN MINUT

Timp de un minut, fiecare elev va scrie pe o foaie un răspuns la o întrebare din lecția studiată

…………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………..………………………………………………..…………………………………………………..…………………………………………………..………………………………………………..…………………………………………………..…………………………………………………..…………………………………………………..…………………………………………………..…………………………………………………..…………………………………………………..…………………………………………………..………

După expirarea timpului, se citesc toate răspunsurile.

GÂNDIȚI , LUCRAȚI ÎN PERECHI

REZUMÂND , ÎNTREBÂND , CLARIFICÂND , PREZICÂND

Clasa de elevi este împărțită în patru grupuri. Timp de lucru: 10 minute.

Fiecare grupă de elevi va primi un număr de la 1 la 4. Un reprezentant din fiecare grupă va extrage câte un bilet de pe catedră cu unul din cuvintele:

1. rezumatorii 2. întrebătorii 3. clarificatorii 4. prezicătorii

Nr. 1. va avea sarcina să realizeze rezumatul pe scurt al lecției .

Nr. 2 va adresa diferite întrebări, altele decât cele din manual.

Nr. 3 va clarifica cuvintele noi și expresiile.

Nr. 4 va face anumite preziceri asupra unor acțiuni ale personajelor din text.

După expirarea timpului, va fi delegat un elev care va prezenta clasei ceea ce a lucrat echipa lui și se va completa tabelul dat.

Rezumatorii Întrebătorii Clarificatorii Prezicătorii

HEXAGONUL

După citirea individuală a lecției,eleviii au sarcina de a completa triunghiurile din interiorul hexagonului cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui. Se prezintă colegilor răspunsurile găsite.Timp de lucru: 5 minute

TOȚI PENTRU UNUL, UNUL PENTRU TOȚI

E iarnă!

Privește , gândește , redactează

EXPRIMĂ-TE LIBER !

Fragment – Vasile Alecsandri

PROPOZIȚII EXPRESIVE

Timp de 10 minute se alcătuiesc enunțuri cu cele mai frumoase expresii întâlnite în text . Sunt citite și apreciate cele mai reușite enunțuri .

ÎNVĂȚAREA RECIPROCĂ

III. Etapa finală cu caracter comparativ

-se aplică chestionar de evaluare finală