Cercetarea Managementului Bancar

Teoriile promotorilor fundamentali ai cercetarii managementului bancar servesc drept fundament al cercetarii gândirii manageriale si în alte domenii ale economiei. Dezvoltarea gândirii manageriale, mai ales în ultimul secol, vine în întâmpinarea necesitatilor de utilizare a diverselor metode practice si eficiente de conducere a institutiilor de credit.

Initial teoriile managementului institutiilor bancare si de credit dezvoltau doar problemele împrumuturilor bancare sau ale managementului activelor, bazându-se îndeosebi pe gestionarea împrumuturilor. Însa pe parcursul dezvoltarii activitatii bancare au evoluat si conceptiile referitoare la gestionarea creditului. Astfel conceptiile moderne a managementului în institutiile creditarbancare au ca punct de referinta atât managementul activelor, cât si cel al pasivelor. Managerii moderni se axeaza îndeosebi pe analiza corelarii resurselor atrase si celor plasate, având obiectiv major maximizarea profitului actionarilor bancii.

Termenul general de banca desemneaza o instu=itutie financiara si de credit care indeplineste in esenta indiferent de particularitatile ce exista de la o tara la alta acelasi rol in viata exonomica constand in atragrea de capitaluri banesti disponibile si acordara de imprimuturi intreprinzatorilor,mobilizarea unor parti insemnate din veniturile banesti si economiile diferitelor categorii de populatii si transformarea acestora in capital de imprumut,emiterea titlurilor de credit si a bancnotelor,efectuarea operatiunilor de viramente si de prestari servicii financiare pt intreprinzatori si in beneficiul statului ACTIVITATEA BANCARA:SISTEME,OPERATIUNI SI PRACTICI

Conform dictionarului explicativ al limbii romane(DEX) banca reprezinta o intreprindere finaciara care efectueaza operatiuni de plata si credit.

A mai fost dezvoltata o teorie reprezentata de M.Friedman conform careia instrumentele de baza ale reglementarii economiei sunt modificarea masei monetare si a ratelor procentale oferind posibilitatea si probabilitatea de a se produse expansiunea creditarii.

In practica au fost elaborate doua teorii despre esenta si rolul creditului:

-Teoria naturaalista si teoria creditului

Teoria naturalista a creditului a fost introdusa de A.Smith si d.Ricardo unde printre principalele fundamente ale teoriei se afla obiectul creditului constand in bunuri materiale si capitalul de imprumut

Teoria creditului reprezentand a doua teorie este dzvoltata de M.Friendman in care se precizeaza ca instrumentele de baza ale legilor economiei sunt modificate de masa monetara si ratelor procentuale

Într-un sens mai larg, intermedierea financiara nu se reduce la operatiuni de împrumut, ci cuprinde si activitati de constituire a fondurilor proprii sau de investiii. Din perspectiva caracteristicilor operatiunilor pe care le desfasoara se pot delimita trei categorii de instituii de credit:

a.bancile;

b.institutiile emitente de moned electronic

c.alte instituii de credit.

O bancampoate fi considerat drept tipul clasic de intermediar financiar care atrage resurse banesti pentru a le oferi drept credite.

Moneda electronic este reprezentatade mijloace de plata stocate pe un suport electronic

În categoria „Alte instituii de credit” sunt cuprinse întreprinderi care au ca principal obiect de activitate creditarea dar care, din diferite motive, nu pot fi considerate nici b

nci nici institutii emitente de moneda electronica 2. Ramona Dumitriu OPERAȚIILE INSTITUtIILOR DE CREDIT Editura EUROPLUS Galați, 2010

Tipuri de credite

In Romania exista mai multe tipuri de credite pe diferite categorii.In parcursul anilor creditele au jucat un rol important atat in dzvoltarea economiei cat si in viata persoanelor fizice /juridice.Cele mai intalnite tipuri de credite acordate de banci pentru persoane fizice sunt:

Creditul de nevoi curente/personale

Creditul imobiliar/ipotecar

Creditul Prima Casa

Creditul prima masina

Creditul este suma evidentiata in conturile bilantiere sau in conturile din faara bilantului pusa la dispozitie ori prin care institutia creditoare s-a angajat sa o puna la dispozitie unei persoane fizice ,in schimbul obligatiei debitorului in cauza de a rambursa suma respectiva precum si de a platii dobanzi ori alte cheltuieli legate de aceasta suma .

Activitatea de creditare a persoanelor fizice se realizeaza co cu respectarea reglementarilor in viguarea,precum si a documentelor normative interne si a comepetentelor .Acordarea creditelor persoanelor fizice se va face in conditii de prudentialitate si i se va realiza o analiza care va avea in vedere anumite element:

-nivelul si perspectiv stabilitatii veniturilor realizate

-capacitatea de rambursarea

-garantarea creditelor in conditiile stabilite prin normele interne ale fiecarei banci

-istoria relatiilor clientului cu banca

Valoarea creditelor,destinatia,durata de creditare,garantiile,dobanzile si comisioanele sunt clauze care se stabilesc prin intermediul nui contract de credit incheiat intre institutia financiara si client.Angajamentul la valoarea totala din contract si garantiile care sunt constituite se inregistreaza in evidenta extrabilantiera a bancii iar pe masura ce se utlizeaza din credit se va diminua si angajamentul in evidenta extrabilantiera.

La creditele acordate banca percepe comisioane si dobazi acestea fiind aprobate de Comitetul Conducatorilor sau persoanele mandatate in acest sens.

Pentru a preveni riscul in activitatea de retail bancar,banca trebuie sa isi asigure o baza de informatii pentru fiecare client.

Principalele surse de informatii pot fi:

a)informatii cerute de la client-documente care atesta veniturile incasate,cererea de creditare in care sunt precizate anumite informatii cu caracter personal,

b)informtii din evidentele bancii privind:

-Birou de credit

-fisa istorica in relatia cu alte banci

-Consulatarea clientulu la black list

c)informatii din surse exterioare precum:

-locul de munca

-adeverinta de venit/ANAF

-ALTE SURSE

Creditul de consum reprezinta orice credit contractat de o persoana fizica in vederea satisfacerii nevoilor peronale ale solicitantului si/sau familie acestuia ori pentru achizit ionarea de bunuri,altele decat cele care se circumscriu unei investii imobiliare

Creditele penr ipotecare/imobiliare reprezinta orice tip de credit acordat unei persoane fizice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

-este garantat cu ipoeteca imobilul

-este achitat in scopul dobandirii

,reintregirii ori mentinerii dreptului de proprietate asupra unui teren/constructii.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au un rol esențial în dezvoltarea

oricărei țări. Ele reprezintă motoare ale creșterii în economiile în curs de

dezvoltare, iar importanța și viitorul IMM-urilor tind să

se constituie în preocupări majore de politică economică, dată

fiind importanța strategică a acestora în remodelarea sectoarelor productive, ocuparea forței de muncă și inovare.

Sectorul IMM-urilor din România a fost grav afectat de recesiunea globală

din perioada 2008-2009. Ulterior, acesta a cunoscut o redresare de scurtă durată, dar

și-a pierdut din for ță în 2012.

 Întreprinderile românești sunt specializate în producția de joasă

 tehnologie și în serviciile bazate pe utilizarea mai puțin intensivă

 a cunoașterii. Numărul industriilor caracterizate de un nivel tehnologic mediu (fabricarea de produse chimice, echipamente electrice, mașini, echipamente de transport etc.) din România este cu mult sub media UE

IMM-urile din România se regăsesc, în special, în sectorul comer țului cu ridicata

și cu amănuntul și  în industria prelucr ătoare și a construcțiilor . Cele trei sectoare luate împreună furnizează aproximativ 70 % din valoarea adăugată a IMM-urilor. Acela

și lucru este mai mult sau mai puțin valabil pentru procentul de ocupare a for ței de muncă. În România, sectorul de producție are o mare importanțăpentru IMM-uri.

Contribuția acestuia la valoarea adăugatăși la ocuparea for ței de muncă furnizată

 de totalitatea IMM-urilor depășește media UE cu aproximativ o cincime

și, respectiv, două cincimi. Motivele care explică această diferen

ță semnificativă se regăsesc în structura istorică a economiei din România. De-a lungul multor generații, sectorul industrial, inclusiv sectorul de producție, a avut o importanță crucială în generarea valorii adăugate brute în România. În prezent, sectorul de producție reprezintă aproximativ 25 % din industrie.- Fisa informativa SBA ROMANIA

Tipuri de credite care pot fi garantate de catre FNGCIMM SA-IFN

A. Finantari pe termen mediu si lung de tipul creditelor pentru investitii in completarea surselor proprii pentru:

Realizarea de noi capacitati de productie, precum si dezvoltarea celor existente, prin constructia, reabilitarea, consolidarea, extinderea imobilelor cu destinatie industriala si comerciala;

Modernizarea si/sau retehnologizarea capacitatilor de productie, a utilajelor, masinilor, instalatiilor, cladirilor si constructiilor existente etc.;

Realizarea de investitii prin achizitii de masini, utilaje, mijloace de transport, cladiri, licente, animale de reproductie etc.;

Proiecte care participa la realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare nationala, (co-)finantate prin:

B. Finantari pe termen scurt pentru asigurarea capitalului de lucru, de tipul:

Linii de credit;

Credite globale de exploatare;

Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor;

Credite pentru prefinantarea exporturilor s.a.

C. Scrisori de garantie bancara de tipul:

Scrisori de garantie bancara pentru participarea la licitatii;

Scrisori de garantie bancara pentru plata avansului;

alte tipuri de Scrisori de garantie bancara emise de finantatori.

D. Alte tipuri de finantari acordate de finantatori. WWW.FINANTARE.RO

Evolutia creditelor de consum in lei

Evolutia creditelor pentru locuinte lei si euro

1.4.Activitatea bancara de retail în Romănia

România, în ultimii 20 de ani, a întâmpinat o serie de provocări în ceea ce privește acest domeniu, având o istorie destul de zbuciumată: falimente bancare răsunătoare, creșteri spectaculoase în ceea ce privește activitatea de creditare a populației, încălcări ale drepturilor consumatorilor de produse bancare de retail, resimțirea efectelor crizei financiare internaționale prin contractarea creditării și ascuțirea concurenței în ceea ce privește atragerea de resurse etc. B.Căpraru Retail banking Ed C.H.Beck,2009

Segmentul de retail banking a a vut o seride de modificări deoarece s-au produs tot felul de noi tehnologii si sisteme de comunicații.Totodată s-au produs multe modificări în ceea ce privește serviciile și facilitățile din relația client-bancă.

Piața retail este într-o continuă creștere iar anticipările referitoare la aceasta se bazează pe gradul ridicat de competiție

În România, relativ recenta dezvoltare a serviciilor Internet a făcut ca segmentul e-

banking să fie încă în stadiu incipient, băncile reușind abia în ultimii ani să-și pună la punct

infrastructura necesară www.zf.ro

Internet banking-ul și home-banking-ul au fost deschizătoarele de drum pentru un nou tip

de serviciu: mobil-bankingul care permite accesarea informațiilor financiar bancare de către

client folosind numai telefonul mobil. Primul serviciu de mobile-banking, SmartTel, a fost lansatîn iulie 2000 iar utilizatorii acestei platforme foloseau serviciile de telefonie mobilă, fiind în același timp, posesorii unui card emis de băncile care ofereau, la acea dată, opțiunea respectivă.www.efinance.ro

Concurența din sectorul bancar pe segmentul de retail a obligat băncile comerciale să

dezvolte canale alternative de distribuție a produselor și serviciilor bancare. Autoservirea bancară(self banking) este un serviciu cu mare succes în rândul clienților deoarece elimină cozile de la

1.5. Sistemul bancar in Europa

Provocări ale sistemului financiar la nivel internațional Banca Reglementelor Internaționale (BRI) identifică în ultimul său raport său anual următoarele aspecte privind stabilitatea financiară la nivel internațional:

Principalele provocări ale economiei globale sunt: menținerea

ratelor de dobândă la un nivel excepțional de scăzut, creșterea economică eterogenă, gradul ridicat de îndatorare, riscurile financiare, avansul redus la productivității și spațiul limitat de manevră al politicilor macroeconomice. Acumularea acestor vulnerabilități a fost posibilă datorită orientării excesive în politicile macroeconomice asupra obiectivelor pe termen scurt privind creșterea economică și inflația, respectiv a neluării în considerare a poziției economiei relativ la ciclul financiar;

Trendul ascendent al prețurilor activelor financiare de pe piețele globale continuă să fie alimentat de politicile acomodative ale principalelor bănci centrale la nivel internațional, în timp ce așteptările investitorilor asupra deciziilor divergente de politică monetară ale Băncii Federale a SUA și ale Băncii

Centrale Europene continuă să pună presiune pe moneda unică europeană. În plus, menținerea unor politici monetare acomodative au determinat apariția unor probleme de lichiditate pe piețele financiare internaționale, în special pe cele de obligațiuni:piața pare lichidă în condiții normale, dar lichiditatea dispare rapid în perioadele de stres (liquidity illusion);

Evoluțiile prețului petrolului și dolarului SUA au determinat reacții diferite ale economiilor în funcție de faza ciclului economic și financiar în care acestea se aflau,o gestionare mai bună a politicilor macroeconomice și o structură mai robustă a sectorului financiar conducând la un impact mai redus al acestor șocuri. Stocul important de datorie la nivel global și substituirea finanțării de la bănci cu cea de pe piața de capital ar putea determina apariția unor noi riscuri.

Acumularea de dezechilibre financiare la nivel global, în contextul unor evoluții ale ratei inflației sub valorile țintă, ridică probleme în menținerea politicilor monetare acomodative și indică necesitatea incorporării preocupărilor privind stabilitatea sectorului financiar în definirea politicilor monetare;

Contextul economic și financiar internațional actual a readus în prim-plan discuția referitoare la construcția sistemului monetar și financiar internațional, respectiv la necesitatea găsirii unui echilibru între cooperarea internațională și politicile macroeconomice interne, având în vedere integrarea piețelor financiare la nivel global și efectele de contagiune pe care aceasta le facilitează;

Deși sectorul bancar din țările dezvoltate a continuat să își îmbunătățească poziția solvabilității și a lichidității, acesta continuă să se confrunte cu dificultăți, care se adaugă la problemele determinate de menținerea unui nivel redus al ratelor de dobândă și de contextul macroeconomic încă fragil.

Sursa: BIS Annual Report 2015

Sistemul bancar din Italia

Italia a avut tradiîii vechi în activitatea bancară,multe dintre tehnicile bancre fiind inventate de către bancherii italieni.

Legea bancară din 1936 a creat o distincție rapidă între instituțiile financiare îăn ceea ce privește finanțarea companiilor.Astfel băncile comerciale d-a permis conducerea de operaîiuni de atraere a depozitelor și acordarea de credite doar pentru termenul scur(pănă la 18 luni) în timp ce finanțarea pe termen lung și mediu era rezervată băncilor de investiții

Bancilor nu le era permis participarea la capitalul companiilor din industrie.Promovarea rețelelor de sedii bancare era restricționată de către banca italiei.Aceste restricții au condus la un sistem bancar cu o slaba competiție.

Reglementările bancare din Italia au avut o serie de consecințe asupra sistemului:

-băncile de stat s-au transformat în societăți pe acțiuni

-s-au eliminat restricțiile in creditarea pe termen lung,mediu și scurt

-s-au produs achizitii si fuziuni între instituțiile financiare

-s-au dezvoltat produsele de assut management

Cele mai importante grupuri bancare italiene sunt:

Banca Intesa

Unicredito Italiano

Banca Monte dei Paschi di Siena-cea mai veche bancă din lume fondata in 1942.

Sistemul bancar din Elveția

Sistemul bancar din Elveția se distinge prin stabilitate și prin protecție a informațiilor legate de derularea operațiunilor bancare.

Secretul profesional al băncilor din Elveția este prevăzut în articolul 47 din Legea federală privind băncileți casele de depunere.

Secretul bancar elvețian are mare legătură cu neutralitatea tradițională a țării.Primele bănci private elvețiene au apărut la 1680 iar proprietarii lor garantau cu propria avere depozitele clienților.

Băncile din Elveția se caracterizează prin faptul că gama lor de produse este extrem de diversificată si adaptată nevoilor clienților în condiții de extremă siguranță.De aceea Elveția gestionează circa o treime din fondurile off-share la nivel mondial.Sistemul banar elvețian este bazat pe principiul universalității operațiunilor bancare.Cele mai importante instituții sunt:Credit Suisse Group și UBS AG care dețin peste 50% din totalul activelor băncilor elvețiene.

Credit Suisse fondată in 1856 este lider pe pan internațional avănd sediu la Zurich.Ea este renumită pentru activitatea bancară întreprinsă cu clienții de retail bogați din întreaga lume.

Băncile private reprzintă cele mai vechi instituții bancare din Elveția oferind servicii de privat-bankig.Sunt deținute de proprietari individuali,nu sunt organizate ca societăți pe acțiuni.

Băncile de economii sunt bănci universale de dimensiuni mai mici,activitatea desfașurată fiind in cadrul unui areal geografic venind în întămpinarea clienților de retail c produse și servicii adaptate nevoilor locale:deschideri de conturi și depozite,transferuri,plăți,etc.

B.Căpraru Activitatea bancară sisteme,operațiuni și practici Ed C.H.BECK București,2010