Cercetarea Gradului de Satisfactie cu Privire la Serviciile Culturale Oferite In Bucuresti

Cuprins

Cuvânt înainte…………………………………………………………………………………………..4

Capitolul 1. Conceptul de satisfacție. Relația Calitate-Satisfacție……………………………………5

Capitolul 2. Conceptul de cultură………………………………………………………………………………….7

2.1 Consumatorul de servicii culturale……………………………………………………………7

2.2 Modernism și postmodernism în consum…………………………………………………..8

2.3 Cultura, factor al dezvoltarii durabile………………………………………………………10

2.4 Marketing cultural…………………………………………………………………………………11

2.4.1 Particularitațile marketingului cultural…………………………………………….11

2.4.2 Funcțiile marketingului cultural……………………………………………………..12

Capitolul 3. Analiza pieței serviciilor culturale……………………………………………………………..12

3.1 Servicii culturale – clasificare, tipologie……………………………………………………12

3.2 Cultura – nevoi superioare………………………………………………………………………14

3.3 Patrimoniul cultural……………………………………………………………………………….14

3.4 Cultura în București……………………………………………………………………………….15

Capitolul 4. Cercetarea calitativă exploratorie a gradului de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București…………………………………………………………………………………………17

4.1 Etapele realizarii cercetarii calitative. Metodologie……………………………………17

4.1.1 Identificarea problemei și definirea scopului cercetarii……………………….17

4.1.2 Stabilirea obiectivelor cercetarii………………………………………………………17

4.1.3 Alegerea modalitaților de culegere a informației……………………………….18

4.1.4 Alcatuirea eșantionului…………………………………………………………………..18

4.1.5 Recrutarea participanților……………………………………………………………….18

4.1.6 Pregatirea condițiilor de realizare a etapei

de culegere a informațiilor……………………………………………………………………..18

4.1.7 Culegerea informațiilor…………………………………………………………………..18

4.1.8 Prelucrarea informațiilor…………………………………………………………………18

4.1.9 Structura ghidului de conversație……………………………………………………..19

4.2 Analiza și interpretarea informațiilor………………………………………………………..19

Capitolul 5. Cercetarea cantitativă a gradului de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București………………………………………………………………………………………………………27

5.1 Etapele realizarii cercetarii cantitative. Metodologie………………………………….27

5.1.1 Scopul cercetarii……………………………………………………………………………27

5.1.2 Obiectivele cercetarii……………………………………………………………………..27

5.1.3 Formularea ipotezelor…………………………………………………………………….28

5.1.4 Definirea variabilelor……………………………………………………………………..29

5.1.5 Definirea colectivitații……………………………………………………………………29

5.1.6 Definirea unității de cercetare………………………………………………………….29

5.1.7 Definirea unității de sondaj……………………………………………………………..29

5.1.8 Stabilirea metodelor de culegere și sistematizare a informațiilor………….29

5.1.9 Alegerea metodei de eșantionare……………………………………………………..29

5.1.10 Proiectarea chestionarului……………………………………………………………..29

5.1.11 Recoltarea informațiilor………………………………………………………………..30

5.1.12 Prelucrarea informațiilor……………………………………………………………….30

5.2 Analiză și intrepretare…………………………………………………………………………….30

5.3 Concluzii și recomandări………………………………………………………………………..47

Cuvânt de încheiere…………………………………………………………………………………………………….48

Anexe…………………………………………………………………………………………………………………………..64

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………….65

Cuvânt înainte

Prin această lucrare încerc să supun atenției publicului o problemă importantă a societații contemporane românești, aceea a determinarii existenței identitatii culturale a capitalei prin explorarea și investigarea percepției consumatorilor asupra serviciilor culturale oferite în București. Pe de alta parte cercetarea satisfacției percepute vine în primul rand din dorința de a analiza modul în care consumatorul de cultură se raportează la serviciile consumate. Un alt punct pe care l-am avut în vedere la realizara acestei lucrari, a fost acela al surprinderii unei realitați cotidiene a capitalei, din perspectiva consumatorului orientat catre satisfacerea nevoilor de ordin superior.

Bucureștiul reprezintă prin istoria și patrimoniul sau cultural un oras cu un potential deosebit de ridicat în ceea ce priveste dezvoltarea unui climat propice existenței unei vieți culturale dinamice, în contextul aderarii la structurile Uniunii Europene. În aceste condiții, oferta de servicii culturale din capitală capată un interes aparte, în viziunea de marketing asupra serviciior în cadrul marketingului cultural. Instrumente și concepte de marketing folosite în cadrul dezvoltarii strategiilor și promovarii serviciilor culturale, sporesc într-un mod vizibil calitatea acestora, și le poziționeaza pe o scară valorică superioară. Asa cum vorbim despre serviciile culturale oferite în capitală, tot asa de bine putem vorbi și despre un consumator bucureștean de servicii culturale. Piața acestora este una deosebit de complexă, cunoscând în fiecare an noi dimensiuni, iar o cercetare a modului în care serviciile culturale sunt percepute de consumator, deschide calea unei mai bune înțelegeri a comportamentului de consum, aspirațiilor, dorințelor și nevoilor personale.

În aceste condiții, m-am orietat catre o cercetare calitativă exploratorie, bazată pe interviuri în profunzime, urmată de o cercetare prin sondaj, pentru a observa în amanunt fenomenul în cauza, și a putea emite la final cateva recomandări într-o optică de marketing, vizand dezvoltarea pieței serviciilor culturale la nivelul capitalei.

Capitolul 1. Conceptul de satisfacție. Relația Calitate-Satisfacție

Satisfacția reprezintă un concept deosebit de complex care vizează o multitudine de aspecte ale percepției legate de benefici materiale și emotionale. În esența, el descrie un sentiment de mulțumire, de plăcere, un motiv de a fi satisfacut. În legătura cu satisfacția raportata la cosumul de cultură pot aprecia ca vizeză aspecte legate atat de actul cultural în sine, serviciul cultural, cat și de prestația actului cultural. În continuare voi aborda conceptul de satisfacție în raport cu calitatea, prin intermediul legăturilor ce se nasc între cele două, și mai departe vom vedea în ce fel înfluențează acestea comportamentul de consum.

Conceptele de satisfacție și calitate a serviciilor par a fi într-o permanentă luptă pentru obținerea atenției din partea marketingului. Se pune problema acordarii unei atentii mai mari satisfacției consumatorilor, sau unei calitații percepute a serviciului. Natura acestor concepte, precum și relația dintre ele nu par a fi prea bine determinate. Oricum, furnizorii de servicii trebuie sa aibă în vedere atat masurarea calitații serviciilor, cat și masurarea satisfacției consumatorilor acestora.

Un alt aspect important care trebuie avut în vedere este urmarirea modului în care consumatorii fac distincția între aceste două concepte. Este necesară stabilirea diferențelor între procesele psihologice care stau la baza înțelegerii de catre consumatori a acestor două concepte.

Atat satisfacția cat și calitatea percepută a serviciilor au la baza două modele distincte de cercetare care utilizează ambele așteptările și percepția ca antecedente cheie ale lor.

Similar cazului satisfacției, calitatea perceputa a serviciilor este adesea definită ca fiind camparația facută între așteptările privind serviciile și percepțiile actuale. Calitatea serviciilor a fost definită ca o atitudine, fiind asociată satisfacției și nu similară acesteia. La nivel operațional, cercetarea calitații serviciilor este dominata de modelul SERVQUAL, conform căruia calitatea serviciilor este o funcție a diferențelor dintre așteptări și percepții .

Parasuraman a susținut în legatură cu calitatea serviciilor ca aceasta ar fi un concept multidimensional. Astfel au fost identificați cinci determinanti cheie ai calitații serviciilor: corectitudinea, receptivitatea, siguranța, individualizarea, elementele tangibile. Modelul SERVQUAL a fost susținut dar și criticat. Unul din reprosurile aduse se refera la faptul ca abordeaza static așteptările și / sau percepțiile. Exista sanse ca utilizatorii sa-si schimbe așteptările pe parcursul activitații de prestare a serviciului.

În concluzie, cele două concepte sunt aparent similare. Ambele presupun realizarea unei comparații între așteptările consumatorului și performanta perceputa. Studiile recente au pus însa în evidența o serie de diferente între aceste două concepte. În primul rand, este evident faptul ca satisfacția este influențată direct de variabila neconfirmarii. În al doilea rand, pentru a-si declara satisfacția în legătura cu un serviciu consumatorul trebuie sa consume mai întai serviciul respectiv, ceea ce nu este valabil și în cazul calitații percepute a serviciului. În al treilea rand, așteptările în cazul calitații serviciului au la baza un standard ideal, pe cand în ceea ce priveste satisfacția sunt niste așteptări predictive. În ultimul rand, a fost demonstrat ca antecedentele celor două concepte difera considerabil. Exista o evidența claraabil. Exista o evidența clara în ceea ce priveste procesele cognitive și afective care înfluențeaza satisfacția. În contextul calitații serviciilor, se face referire din acest punct de vedere doar la formele de comunicare privind serviciul. Relația satisfacție-calitate, capată o importanța deosebită în practica marketingului, punandu-se în discuție întaietatea fiecarui concept. În domeniul serviciilor, întalnim urmatoarele abordari cu privire la relația dintre calitate și satisfacție:

Tabel 1.1 Abordari ale relației satisfacție-calitate în domeniul serviciilor

Sursa: Prof. univ. dr. Iacob Catoiu, asist. univ. drd. Andreea Bolog, Calitatea serviciilor și satisfacția consumatorului, în Simpozionul “Marfa-Calitate-Globalizare”, Ed. ASE, 2004, pg. 45

Tendința, din toate aceste puncte de vedere exprimate, este de a-l considera cel mai des pe cel potrivit căruia satisfacția este un concept superordinat calitații serviciilor. Un argument important care poate fi adus este acela ca în urma unei comparații obiective între așteptări și percepții, consumatorii interpreteaza subiectiv aceasta comparație în funcție de atributii, zone de toleranță emoții, costuri și beneficii. În concluzie, calitatea serviciilor trebuie tratată ca un antecedent al satisfacției în legatură cu acestea.

Capitolul 2. Conceptul de cultură

Serviciile culturale sunt activități care răspund unei idei sau unei nevoi culturale și se traduc prin măsuri de susținere vizând practicile culturale, pe care statele, instituțiile publice, fundațiile, întreprinderile private sau cele mixte le pun la dispoziția comunității.

2.1 Consumatorul de servicii culturale

Cu siguranță putem vorbi de un consumator de servicii culturale la nivelul capitalei. La fel de bine putem sa generalizam și sa încercam sa realizam un profil comun persoanelor ce utilizează servicii culturale pentru a-si satisface nevoi de ordin superior. Piața serviciilor culturale în București se găsește într-o continuă dezvoltare, la fel și consumatorul sau, dornic și motivat permanent sa caute diverse oportunitați pentru a-si potoli setea de culturalizare și cunoastere. Fie ca vorbim despre adolescenți, oameni maturi, sau varstnici, aceste persoane prezinta caracteristici ce tin în mod special de motivatie, nevoi, conceptii despre viată, percepție, aspiratii și personalitate.

În nici un caz nu se poate realiza o clasificare clara a caracteristicilor și profilurilor consumatorilor de servicii culturale, fară a lua în considerare oferta și cererea de cultura la nivelul capitalei, în toate formele ei. Dimensiunea pe care au capătat-o serviciile culturale în ultima perioadă este una preponderent axata pe segmentul tânar de vârstă. Fară să subestimăm capacitatea și importanta celorlalte segmente, care, deocamdată le caracterizăm doar prin variabila vârsta, încercăm să punem în lumina tendințele generale cu privire la segmentul țintit de cele mai multe ori de instituțiile și organizatiile ce se ocupă de promovarea culturii în București. În prim plan avem imaginea consumatorului caracterizat printr-un comportament cosmopolit, în pas cu trendurile vestimentare, axat pe satisfacerea nevoilor de socializare și divertisment. În al doilea plan avem imaginea consumatorului întelectual, preocupat mai mult de aspecte concrete ale existenței cotidiene. În al treilea plan putem distinge imaginea consumatorului din era digitala, preocupat de muzica, aspect, accesorii digitale, și tot ce este nou și interesant. Acestea sunt doar cateva exemple de caracterizare a segmentului tanar de consumatori. Marketerii se vad nevoiți sa tinteasca segmente eterogene, pana la nivelul subculturilor urbane, în virtutea dezvoltarii noilor tipuri de cultura alternativa.

Dezvoltarea stilurilor de viata bazate pe modernism și tehnologie prezinta multe oportunitați în sfera serviciilor culturale, acest lucru devenind o provocare demnă de luat în seamă pentru marketeri.

2.2 Modernism și postmodernism în consum

În măsura în care dorim sa întelegem percepția consumatorilor de cultură din capitală, consider ca este necesar sa abordăm această problemă și din perspectiva influențelor aparute în societatea romanească, și mai ales sa întelegem cauzele și motivele apariției anumitor fenomene de consum, în special la nivel cultural.

Pentru a putea face o comparație între valorile de consum din Romania și cele occidentale se impune necesitatea clarificarii notiunilor de modernism și postmodernism.

În sens larg și cu o apreciabila doza de generalizare, se poate spune ca :

Modernismul exprimă constiința unei epoci care se raportează la

cea tradițională pentru a semnifica tranziția de la vechi la nou.

Postmodernismul este ceea ce urmează modernismului si desemnează logica culturală a capitalismului tarziu.

Mișcarea postmodernă susține ideea transformarii fundamentale a valorilor stabilizate ale modernismului. Tot mai mult, specialistii sunt de acord ca televiziunea poate fi considerată nucleul vieții postmoderne, deoarece reunește două trăsaturi esentiale ale postmodernismului, și anume:

Transformarea realitații în imagini

Fragmentarea timpului în serii de prezentari continue.

Schimbarile sugerate de postmodernismul contemporan pot fi rezumate prin următorele coordonate :

înlăturarea frontierei între arta și viata de toate zilele;

distrugerea distincției între arta înaltă și cea populară;

parodia și ironia – ca mijloace artistice predominante;

cultura superficială, lipsită de profunzime;

declinul producatorului de geniu, ca și al celui exclusiv artistic;

arta ca repetitie a aceluiasi mesaj expus sub forme noi.

Principalele căi de intrare a valorilor postmoderne în Romania sunt urmatoarele:

deschiderea progresivă a granitelor României catre produsele din vest, fenomen ce a generat o cerere de consum de tip postmodern atat la nivelul instituțiilor cat și la nivelul gospodăriilor oamenilor.

creșterea ofertei interne de servicii care marchează unele schimbari relevante în comportamentul de consum al românilor. Ne referim la serviciile de turism, ocrotirea sanatații, educație și pregatire profesională, sau la serviciile destinate petrecerii timpului liber. Deasemenea se poate vorbi despre extinderea serviciilor în domeniul afacerilor, al programelor de software la domiciliu sau la sediul unitătilor de profil, al serviciilor de design industrial, al celor legate de cercetare în domeniul industriei, al serviciilor de inginerie și consultanță.

importurile de servicii amplifică oferta de valori postmoderne pe piața romanească.

„intermediarii culturali” plasati în domenii ca mass-media, publicitatea, consilierea, joacă un rol fundamental pentru generarea unei cereri postmoderne.

creșterea impactului reprezentanților mass-media în randul populației.

imaginea electronică, prin intermediul televiziunii a devenit un factor cultural care produce mutatii la gustul tradițional de consum la sate.

În aceste conditii, influențele occidentale prin valori postmoderne au avut de jucat un rol major în transformarea preferințelor românilor pentru cultură și servicii culturale, prin deschiderea progresivă a granițelor României catre produsele din“Vest”, prin importurile de servicii, prin “intermediari culturali” plasați în domenii ca mas media, publicitatea, prin intermediul spatiului virtual și imaginii electronice.

2.3 Cultura, factor al dezvoltarii durabile

Abordarea culturii în această perspectivă se bazează pe principiul potrivit căruia dezvoltarea durabilă este o necesitate și o sansă pentru societate în ansamblul ei și pentru toti indivizii.

Într-o viziune întegratoare, dezvoltarea durabilă „nu este altceva decât un proiect de civilizație”. Întrucat procesul de civilizație și cel de cultura sunt indisociabile, dezvoltarea durabilă se bazează pe elementele constitutive ale culturii (diversitate lingvistica, cunostințe teoretice și empirice, credinte, reprezentari despre lume, patrimoniu material și imaterial, creații artistice, literare, stiințifice, inventii etc.). Într-o societate care isi asumă dezvoltarea durabilă ca un obiectiv strategic fundamental, indivizii trebuie sa aiba condiții de acces la educația de bază, la procesul de formare continua și imbogațire culturală continua, sa beneficieze de sansa de a fi producatori de cultură, depasind astfel statutul de simpli consumatori de divertisment, statut cu care sunt deseori identificați. De aceea, o societate care isi asumă obiectivul de dezvoltare durabilă trebuie să mentină și să dezvolte practici și înstrumente libere și diverse de acces la cultură. Prin accesul și participarea la cultură, nivelul de cunoastere al indivizilor crește în mod semnificativ. Potrivit teoriilor economice moderne, cunoasterea este acum recunoscută ca forta motrice a creșterii productivitații și a creșterii economice, mutand accentul pe informatie, tehnologie, învatare și pe rolul lor în performanta economică. Acest tip de societate este denumit „societate bazată pe cunoastere” sau „societate informationala”, întrucat utilizează ca resurse esentiale cunoașterea și informatia. Aceasta societate se distinge prin urmatoarele caracteristici:

Informația și cunoașterea sunt resurse nelimitate.

Producția de cunoastere presupune creativitate și inovare continua.

Accesul tuturor membrilor societații la conținuturile create, facilitat de noile tehnologii de comunicare, de diseminare a informației.

Sisteme de educare și formare continuă. Globalizarea și creșterea economica, dezvoltarea socială și progresul tehnologic au un impact direct asupra elementelor structurale și a funcțiilor sectorului culturii. Ca atare, elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului culturii pentru orizontul de timp 2007–2013 trebuie să tina seama de aceste influențe și de rolul central care revine culturii în multitudinea accepțiunilor asociate acestui concept – în societatea bazată pe cunoastere și în procesul de dezvoltare umana.

2.4 Marketing cultural

2.4.1 Particularitățile marketingului cultural

Afirmarea marketingului în domeniul culturii presupune: asimilarea, la nivelul teoriei și acțiunii culturale, a conceptelor semnificative din domeniul marketingului; crearea de concepte noi și îmbogațirea celor existente cu alte accepțiuni sugerate de practica culturală; generalizarea teoretică și reflecția continuă asupra ideilor generate de practică; experimentarea unor metode noi de investigare a consumului cultural și a comportamentului consumatorilor; elaborarea unor instrumente eficace de previzionare a fenomenelor pieței culturale.

Concepte cum sunt piața, consum, strategie, nevoi, difuzare, concurență, preț, promovare, dobândesc noi întelesuri, cum ar fi piața editoriala, consumul mass-media, strategia bibliotecară, nevoia de artă, difuzarea cărții, prețul informației.

Abordarea de marketing în domeniul culturii necesită cercetarea pieței, studiul sistematic al nevoilor și „așteptărilor" consumatorului, anticiparea lor și chiar crearea de nevoi la nivelul unor segmente de piață. Exigențele metodologice ale marketingului în cultură presupun evaluarea calitații și a dimensiunii ofertei, armonizarea ei cu cerințele de consum ale populației, investigarea gradului de satisfacție a consumatorilor, a motivației și comportamentelor culturale.

Determinarea non-consumului și atragerea unor noi segmente de consumatori impune însușirea unor instrumente riguroase de analiza și de acțiune eficienta.

Ținandu-se seama de specificitatea produselor și a serviciilor culturale, cercetarile de marketing trebuie să evidențieze metodele cele mai relevante de promovare a valorilor și personalitaților creatoare. Un rol important jucat în cadrul analizei pieței serviciilor culturale, este acela al “Centrului de studii și cercetări în domeniul culturii”, www.culturanet.ro .

2.4.2 Funcțiile marketingului cultural

Particularitățile mixului în domeniul culturii pun în evidență funcții specifice ale marketingului cultural, funcții care il diferențiază de celelalte discipline. Indiferent de domeniu și de scara aplicarii lui, marketingul cultural are o serie de funcții generale care constau în:

investigarea pieței, a consumului de cultură și a mediului economic și social;

adoptarea continuă a politicilor de marketing la cerințele mediului;

dimensionarea serviciilor culturale în consens cu nevoile, gusturile, așteptările, exigențele calitative ale consumatorilor, dar și cu dezideratele politicii culturale;

promovarea unui management eficient al resurselor umane care, impreuna cu resursele materiale și informationale, sa stimuleze efecte sinergice ale valorilor și serviciilor culturale și să asigure realizarea obiectivelor prestabilite. Alaturi de îndeplinirea acestor funcții promovarea marketingului în domeniul culturii necesită din partea managerilor dedicare și perseverență.

Marketingul cultural capată o importanță deosebită în contextul dezvoltarii extensive a ofertei de servicii culturale la nivelul capitalei, acesta conferind cadrul necesar unui salt calitativ notabil, atat în actul de prestație, cat și în etapa de promovare a serviciilor culturale.

Capitolul 3. Analiza pieței serviciilor culturale

3.1 Servicii culturale – clasificare, tipologie

Putem vorbi despre un consens al specialiștilor în legătură cu faptul ca stiinta marketingului aparține disciplinelor economice. În ultimele decenii marketingul a pătruns și în alte domenii situate dincolo de frontiera activitații economice propriu-zise cum ar fi educație, sanatate sau cultură. În aceste domenii marketingul are o dublă finalitate: economică și socială, cu accent totusi pe latura socială. Din acest punct de vedere putem spune că, desi marketingul are un accent în aceasta arie mai mult pe latura sociala, nu este deloc de neglijat nici partea comerciala. În legătura cu acest lucru, este deosebit de vizibilă încercarea operatorilor culturali din ultima perioadă de a atinge obiective cat mai îndraznețe din punctul de vedere al dezvoltarii extensive a pieței în servicii culturale. Putem observa o diversitate înalta a modalitaților de promovare a evenimentelor culturale, atat prin metode tradiționale cat și mai puțin convenționale.

Conform unei definitii, serviciile culturale sunt activitați prestate în beneficiul consumatorilor de cultură, cu sau fară participarea lor directă, cu scopul de a împlini anumite nevoi și a le produce satisfacțiile așteptate de ei. Serviciile culturale constituie o categorie distinctă de servicii. Evaluarea calitații lor se face numai de catre consumatori și numai după realizarea prestațiilor. Ei cumpară servicii înainte de a le percepe valoarea. Un bun material se autodefînește, un serviciu nu.

Cel care „definește" serviciul este consumatorul, care la început dispune de informații insuficiente cu privire la valoarea prestației. Informațiile despre personalitatile care vor evolua într-un spectacol, despre preț sau alte facilitați de vanzare, despre mesajele publicitare, de exemplu, pot contribui la formarea unei prime imagini a serviciului însa neconcludenta pentru evaluarea exacta a prestației culturale. De aceea, „intangibilitatea" și „inseparabilitatea" caracterizeaza în buna masura și serviciile culturale.

În funcție de conținutul prestațiilor și a mijloacelor utilizate, serviciile culturale se clasifica astfel: 1. Domeniul spectacolelor: teatru, film, muzica, dans, formatii artistice, festivaluri;

2. Domeniul artelor plastice: galerii și Expoziții de arta, colecții particulare, arta populara;

3. Domeniul creațiilor culturale oferite pe suporturi specifice și servicii de difuzare specializate:

– film, studiouri de film, cinematografe, cinecluburi; – carte, reviste, edituri, saloane și targuri de carte, servicii de lectura publică; – fotografie artistică; – caseta audio-video și disc.

4. Sistemul înstituțional de promovare a culturii la nivelul colectivitatilor umane: bibliotecă, muzee, instituție teatrală, Filarmonică/operă, casa de cultură, agenții specializate în turism cultural.

5. Domeniul comunicatiilor de masă, impreună cu mijloacele tehnice de receptare, redactare și difuzare a mesajelor: presă scrisă, radio, televiziune, agenții de presă, studiouri, redactii, retele de difuzare.

Dupa natura relației cu produsele culturale, serviciile se impart în :

1. servicii care difuzează creatii culturale: servicii editoriale, servicii de lectură publică, servicii muzeistice; 2. servicii care creează ele însele cultură: teatrul TV, producția de film, spectacole muzicale. Dupa gradul de participare a consumatorilor: 1. servicii ale caror prestații nu se pot realiza fară prezenta consumatorilor: spectacole, targuri de carte; 2. servicii care nu presupun participarea consumatorilor, desi publicul este un element de referintă al prestației culturale: activitatea editoriala, Expoziții de artă, emisiuni radiofonice.

Serviciile culturale se diferențiază și după alte criterii cum ar fi: pietele, distribuția, rentabilitatea, inteligibilitatea standardelor valorice, capacitatea de persuasiune.

3.2 Cultură – nevoi superioare

Îndiferent de continutul prestațiilor și de natura mijloacelor utilizate, ele oferă informații, cunostințe, valori, simboluri, modele și idealuri menite sa satisfacă o diversitate de nevoi umane:

nevoia de cunoaștere/de informare;

nevoia de acțiune și de participare;

nevoia de control asupra contextului;

nevoia de relevare a propriei identitãți, de afirmare și prestigiu în societate;

nevoia de justiție;

nevoia de securitate;

alte nevoi psihice cum sunt nevoia de imaginar, de evadare din mediul cotidian.

Aceste nevoi sunt deosebit de importante în mediul social prezent, și satisfacerea lor oferă cadrul unei bune dezvoltari psiho-sociale la nivelul întregii colectivitați.

3.3 Patrimoniul cultural

Teoriile culturale contemporane consideră patrimoniul cultural drept o parte a patrimoniului, domeniu în care patrimoniul cultural se completează armonios cu patrimoniul natural. În această schemă logica, subdomeniul patrimoniului cultural cuprinde patrimoniul cultural material – cel imobil (monumentele istorice) și cel mobil (mai ales bunurile culturale aflate în muzee și colecții) – și patrimoniul cultural imaterial. Unitatea acestui domeniu și a subdomeniilor care il alcatuiesc nu a fost întotdeauna evidentă. Ea a devenit perceptibilă, pe plan mondial, abia în ultimele patru decenii, constatându-se statistic faptul ca măsurile luate în unul dintre subdomenii aveau urmări și în celelalte, interactionandu-se. Astfel, este înțeles faptul că orice acțiune asupra uneia dintre componentele patrimoniului are influentă asupra altor componente aflate în același areal geografic, îndiferent dacă acestea sunt sau nu părti ale patrimoniului natural sau cultural, ale patrimoniului material sau imaterial, ale patrimoniului mobil sau imobil. Asadar, avantajul unei asemenea conceptii privind patrimoniul este acela ca el duce la evidențierea unor politici care trebuie sa facă parte dintr-o strategie națională privind conservarea, administrarea și punerea sa în valoare, atât la nivelul unitătilor regionale, cat și la cel al categoriilor de bunuri. Pentru a asigura succesul unei atare strategii, aceste politici trebuie intercorelate, astfel încât sa permită o dezvoltare armonioasă a teritoriului și o punere în valoare echilibrată a resurselor culturale și naturale ale tării.

3.4 Cultura în București

Capitala deține cel mai puternic potential înstituțional și uman, datorită ofertei și pieței diversificate. Judetul Ilfov, pe de altă parte nu beneficiază de iradierea culturală pe care, firesc ar trebui sa o genereze municipiul București. De aceea, oferta și consumul cultural din acest judet se situează cu mult sub așteptări. Putem urmarii în Anexa1, indicatorii principali ai repartiției ofertei culturale în raport cu celelalte regiuni de dezvoltare din țara.

În continuare am realizat o analiză din punct de vedere al avantajelor capitalei fată de alte regiuni și al problemelor cheie cu care se confruntă aceasta.

Avantaje fată de alte regiuni:

Infrastructură culturală complexă, constituită din numeroase instituții publice de cultură de importantă națională care funcționează în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor și în subordinea autoritatilor locale.

Numar impresionant de monumente istorice, numeroase monumente de for public, bogat patrimoniu muzeal etc.

Concentrare importantă de creatori și artiști contemporani din toate domeniile.

Existența a numeroase asociații și uniuni ale creatorilor și artiștilor.

Concentrarea celor mai puternici și numerosi agenți economici din toate industriile culturale.

Piața culturală complexă cu interese puternic segmentate.

Manifestari și evenimente culturale de rezonanță internațională care stimulează schimbul de valori și circulația creatorilor.

Multiple parteneriate pe diverse paliere (central-local, public-privat, bilaterale și internaționale).

Spatiu privilegiat – la nivelul capitalei – pentru manifestarea inițiativei private în domenii importante ale ofertei culturale (artele vizuale, artele spectacolului) cu audiență crescanda la public.

Potențial uman interesat de viata culturală din capitală, contribuind la creșterea consumului de bunuri și servicii culturale.

Problemele cheie care se înregistrează la nivelul capitalei sunt urmatoarele:

Ofertă culturală inegală între centru și cartierele periferice.

Concentrarea instituțiilor și asezamintelor în zona centrală a capitalei și lipsa de structuri care să raspundă cerintelor culturale ale populatiei din cartiere (cinematografe, biblioteci, centre culturale, galerii de arta, librarii etc.), în condițiile în care transportul urban nu facilitează accesul utilizatorilor din cartiere la oferta culturală din centrul municipiului.

Comunicare ineficace a instituțiilor culturale cu diversele segmente de piață.

Exploatare nesistematică și aleatoare a potentialului cultural al capitalei pentru dezvoltarea turismului în domeniu, în comparație cu alte capitale europene.

Lipsa studiilor de piață care sa fundamenteze oferta instituțiilor publice de cultură.

Resurse financiare insuficiente în raport cu programele și proiectele culturale ale instituțiilor și organizatiilor neguvernamentale.

Lipsa de preocupare a autoritatilor locale pentru identificarea si/sau reabilitarea unor spatii alternative, neconventionale, care să permită diversificarea ofertei culturale.

În privința ofertei de servicii culturale în București, observăm o dezvoltare atat extensiva cât și intensiva, în special la nivelul serviciilor alternative de cultură, cum ar fi barurile și cafenelele care înglobează atat servicii comerciale cât și culturale, sau festivalurile de artă sau muzică, în care întalnim o mare diversitate de segmente de vârstă. În privința serviciilor culturale clasice, cum sunt teatrul, muzeele, expozițiile și cinematografele, acestea si-au păstrat de-a lungul timpului notorietatea și rezista în continuare în topul preferințelor bucureștenilor. Astfel în București întalnim urmatoarele tipuri de servicii culturale: Teatru, Film, Muzee, Expoziții, Spectacole / concerte, Biblioteci, Programe culturale la TV, Emisiuni de cultură la Radio, Saloane și targuri de carte, Filarmonică / Operă, Centre culturale, Agenții de turism cultural, Edituri, Agenții de presa, Spectacole muzicale. De specificat faptul, ca, unor servicii comerciale li se asociază activitați culturale, însa acest lucru nu le include în cadrul instituțiilor prestatoare de servicii culturale. De asemenea, consider ca este important să ținem seama de percepția publicului asupra tipurilor de servicii culturale consumate în general și în mod constient, în vederea realizarii cercetarilor cu privire la gradul de satisfacție în consum. Astfel, ne vom referi numai la o parte din seviciile menționate mai sus.

Capitolul 4. Cercetarea calitativă exploratorie a gradului de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București

4.1 Etapele realizarii cercetarii calitative. Metodologie

4.1.1 Identificarea problemei și definirea scopului cercetarii.

Problema pusa în cauză în cercetarea de fată vizează atât considerente de ordin economic cat și social și psihologic. Modul în care consumatorii percep serviciile culturale în București, și cel în care relationează cu oferta de servicii culturale atat din punct de vedere cognitiv cat și afectiv, are o influentă majoră asupra dezvoltarii atat economice a instituțiilor și organizatiilor prestatoare de servicii cât și asupra societații la nivel cultural.

Astfel, scopul cercetarii este acela de a studia din punct de vedere calitativ gradul de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București.

4.1.2 Stabilirea obiectivelor cercetarii

1. Determinarea tipurilor de servicii culturale folosite în București.

2. Determinarea frecvenței cu care sunt consumate tipurile de servicii folosite.

3. Determinarea preferințelor pentru serviciile culturale din București.

4. Determinarea motivatiei și beneficiile utilizarii serviciilor culturale.

5. Determinarea elementelor componente actului de prestație, importante în alegerea serviciilor culturale folosite.

6. Determinarea percepției asupra nivelului actual al serviciilor culturale în București .

7. Determinarea viziunii personale și aspirațiilor cu privire la dezvoltarea serviciilor culturale în București.

4.1.3 Alegerea modalităților de culegere a informației

Culegerea informațiilor va fi realizată prin interviu individual semistructurat.

4.1.4 Alcatuirea eșantionului

Eșantionul a fost alcătuit din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, locuind în București cu un nivel de educație mediu sau superior, consumatori de servicii culturale.

4.1.5 Recrutarea participanților

Va fi realizată în cadrul zonelor de interes cultural din București, Piața Universitații, Piața Romana, și Piața Unirii, precum și în zonele adiacente, universitați centre de învatamant, centre culturale, importante din punct de vedere a diversitații și multitudinii serviciilor culturale oferite. Pentru participarea la interviuri vor fi recrutate 10 persoane.

4.1.6 Pregatirea condițiilor de realizare a etapei de culegere a informațiilor

Culegerea informațiilor va fi realizată în urma unei discutii scurte în care se verifică elementele luate în considerare pentru eșantionare. Aceasta se desfasura fie în intervalul de timp imediat următor, fie în alt interval dorit de participant și într-un loc ales de comun acord.

4.1.7 Culegerea informațiilor

Culegerea informațiilor este realizata prin înregistrare pe suport digital.

4.1.8 Prelucrarea informațiilor

În urma culegerii informațiilor, acestea au fost transcrise pentru a putea fi analizate apoi s-a realizat o codificare a participanților.

Participanții au fost codificati astfel :R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R8, R9, R10. Această ordine este aleatoare și nu coincide cu ordinea realizării interviurilor.

4.1.9 Structura ghidului de conversatie

Forma sub care este reprezentat ghidul de conversatie se găsește în Anexa 2.

Acesta este structurat în funcție de obiectivele cercetarii, și expune într-un mod simplu și usor de înteles, problema ce se vrea a fi cercetată.

4.3 Analiza și interpretarea informațiilor

Analiza este realizată în raport cu ordinea temelor prezente în ghidul de interviu.

Fiind un ghid de interviu semistructurat, pe parcursul discutiilor observăm aparitia unor teme complementare ce au luat naștere din dorința participantului sau intervievatorului de a clarifica anumite aspecte legate de obiectul cercetarii. În ciuda acestui fapt, acestea nu au fost tratate în mod separat.

Tema nr 1 : Ce fel de tipuri de servicii folosesc participanții

Serviciile culturale enumerate se încadrează într-o diversitate ridicata, punandu-se în primul rand problema cunoasterii tipologiilor de servicii culturale prezente pe piața. Am observat că, în cazul celor 10 intervievați, majoritatea asociază serviciile culturale în primul rand cu reprezentatiile de teatru, fiind mentioante de toti intervievații. În mod particular, întalnim la R1, consumul serviciilor de teatru, film, concerte simfonice, Expoziții și cenacluri literare, pentru R2, teatru, concerte simfonice, filme, concerte de muzică medievala, Expoziții, lansari de carte, targuri de carti și emisiuni culturale, în continuare pentru R3, întalnim teatru, muzeuri, concerte de muzica simfonica și cinema. Pentru R4 o predilecție deosebită pentru servicii de teatru și imprumut de carte, pentru R5 muzee de artă plastica, istorie, galerii de artă plastica, teatru, concerte de jazz și muzica simfonica. Pentru R6 întalnim servicii de cinema, galerii, Expoziții, concerte de muzică underground. Pentru R7, teatru, cinema, muzee, opera și festivaluri culturale. Pentru R8, expoziții, anticariate, muzee, filme în cadrul proiectiilor din centre culturale “ Institutul Ceh ”, “ Institutul Francez ”. R9 utilizează servicii culturale de teatru, Expoziții de arta, concerte și festivaluri, iar R10, teatru, film, concerte și biblioteci publice. De sublîniat faptul ca nici unul dintre respondenți nu a mentionat librariile, editurile și alte servicii de distribuire a creațiilor culturale pe suporturi specifice ca fiind un serviciu de cultura în sine. În ansamblu pot să subliniez faptul ca percepția generala asupra serviciilor de cultură în București se identifică în primul rand cu teatrul, urmat de concerte, Expoziții și muzee. La aceasta tema abordata în interviu, multi participanți au dat exemple de instituții culturale vizitate, cum ar fi “ Teatrul Național ” pentru R1, R2, R3, R4, R7, R9 și R10, “ Studioul Casandra ” pentru R4 și R9, “ Ateneul Roman ” pentru R1 și R3, “ Teatrul Bulandra ” pentru R4, “ Muzeul Național de Artă ” R5 și R8, ” Institutul Frncez ” de catre R5 și R7, “ Centrul Ceh de cultura ” de catre R9, “ Festivalul Unifest pentru studenți ” de catre R7, cinematograful “ Hoolywood Multiplex ” de catre R10, și “ Cinema Patria ” de catre R7.

Tema nr 2. Frecvența consumului serviciilor culturale

În urma enumerarii serviciilor culturale folosite, participanții au fost rugați sa specifice frecvența cu care folosesc fiecare servicu enumerat. De specificat faptul ca fiecare a folosit un sistem propriu de referință în timp, fiind utilizate exprimari de genul “ În ultimul an ”, “ De…ori pe luna ”, “  De …la două saptamani ”, “ O data la două luni ”, “ De cate ori am ocazia ”, “ De cate ori am timp ” “ De câte ori am posibilitatea ”. Dintr-o perspectivă de marketing, am putea deduce că, serviciul cultural consumat cel mai des, reprezintă și serviciul preferat, însa lucrurile nu stau deloc asa, dupa cum vom vedea în continuare. Se disting cateva cazuri, R1, R4 și R7, care pun în primul rand problema timpului necesar participarii la asemenea activitați, și fac mentiuni precum : “ din pacate, timpul nu-mi permite sa ies de cate ori vreau ” R1, pt R4, “ nu am timp sa merg la teatru asa de des ”, iar pentru R7, “ sunt prea multe, nu pot sa ajung la toate ”. Din informațiile obținute, putem observa, ca serviciile cu gradul cel mai mare de accesibilitate din punct de vedere al timpului necesar, sunt Expozițiile și galeriile de arta. Pentru acestea întalnim frecvențe foarte ridicate cum ar fi : de 4 ori pe saptamana pt R1, 2 ori pe saptamana pt R4, “ de câte ori am ocazia ” pt R8, și “ cam de câte ori vad una ” pt R9. Pentru teatru observăm frecvențe mai mici, raportate la intervalul de un an sau luna. Întalnim urmatoarele frecvențe : 2 ori pe luna pt R1, 1 dată pe lună, pt R2, 2-3 ori pe an, pt R3, o data la 2-3 saptamani, pt R4, “ de maxim 5 ori ”, pt R5, “ teatru mai rar ” pt R5, 1 dată pe lună pentru R7, “ de cate ori am ocazia ” pt R9. De asemenea observăm pentru participanții: R1, R2, R3, și R5 o atenție deosebită acordata concertelor simfonice, la care fiecare participă cam o dată pe lună, în condițiile în care ceilalți participanți nu au menționat consumul acestor servicii. Putem trage de aici concluzia, ca participanții care sunt consumatori de “ concerte simfonice ” au o frecvență relativ ridicată în consum a acestora, și mai putem surprinde și faptul ca anumite servicii culturale se pretează unui consum constant ca frecvența pentru un target avizat.

Tema nr 3. Preferința pentru un anumit serviciu cultural

În cadrul acestei teme am încercat să pun accentul asupra modului în care intervievatul se raportează la serviciul cultural preferat din perspectiva satisfacției percepute, referindu-se la calitate, și la elementele ce aduc valoare experienței culturale. Astfel fiecare participant a indicat serviciul cultural preferat punând accent asupra propriei sale experiențe în legatură cu serviciul respectiv. Astfel întalnim urmatoarele afirmații cu privire la serviciul cultural preferat : “ Ateneu :ma simt foarte bine, o atmosferă de secolul 18-19 ”, R3, “ Studioul Casandra : m-a uimit jocul studenților de acolo, piese foarte bune și alese bine, pe gustul tinerilor ” R4, “ concerte underground : sunt pasionată de muzica ” R6, ” Teatrul Natioal :m-a impresionat Take Ianke și Cadar, încă mai era sala plina la un spectacul care se joacă de multi ani ” R7, “ Teatrul Național și Teatrul Odeon : “ merg acolo pentru ca ma simt foarte bine ”, “ Teatrul Național :ajung mai rar, dar imi place foarte mult ”. Observ faptul ca teatrele isi creează o identitate în cadrul percepției consumatorilor de servicii culturale. Ceilalti participanți au ales în modul următor : Concerte simfonice, R1, Expoziții de arta plastica R5, Expoziții de pictura R8, cu mentiunea ca acestia apreciază mai mult actul cultural, spre deosebire de ceilalti care si-au creeat o percepție asupra calitații prestate de instituțiile culturale alese, la care s-au referit, și facând o legătură între prestația serviciului cultural și actul cultural în sine.

Tema nr 4 : Motivația și beneficiile utilizării acestor servicii culturale

Această temă vizează modalitățile în care persoanele intervievate se raportează la serviciile culturale folosite, din perspectiva nevoilor și beneficiilor percepute.

Astfel, fiecare intervievat încearcă sa explice care sunt nevoile satisfacute prin consumul de servicii culturale : “ Nevoia de a socializa, a fi în pas cu ce e nou, nevoia de cultură, nevoia de informare ” pt R1, “ Dorința de a afla ce e nou, pasiunea pentru anumite domenii ” pt R2, “ Iți dezvolți cultura, un alt mediu, oamenii au nevoie și de cultură ” pt R3, “ Un fel de a iesi din cotidian, din motive variate ” pt R4, “ Dorința de a cunoaște, o dorință acerbă de a cuprinde informațiile, relaxare, inspirație ” pt R4, “ Încerc sa văd ce se întamplă pe la noi ” pt R6, “ Dezvoltarea personală, sa absorb tot ce e în jurul meu, creează o stare de bine ” pt R7, “ Cunoasc mai multe, chestii noi, să-mi stârnească curiozitatea ” pt R8, “ Să mă refugiez, să evadez, sa-mi creez propriul univers ” pt R9, “ Să mă culturalizez ” pt R10.

De remarcat faptul ca R1 a subliniat o problemă importantă din punct de vedere al educației în prezent, aceea a faptului ca instituțiile universitare nu se implică în a oferi studenților posibilitatea participarii la evenimente culturale în cadrul facultaților. Majoritatea participanților s-ar referit, cand a fost pusă problema beneficiilor percepute, la considerente de ordin afectiv, și anume la faptul, că satisfacerea acestor nevoi va conduce la obținerea beneficiilor emotionale dorite. Consider că este nevoie de o structurare a serviciilor pe tipologii astfel încât sa poată fi cercetate mai în amănunt beneficiile dorite de catre consumatori, acest lucru urmând a fi făcut într-o cercetare cantitativă viitoare.

Tema nr 5 : Determinarea elementelor legate de actul cultural și prestația serviciului în sine, care se doresc a fi importante în evaluarea calității și a satisfacției cu privire la serviciul folosit

În cadrul intervievarii participanților, la aceasta temă, li se cere opinia despre acele “ elemente indispensabile ” care fac să fie plăcut actul consumului cultural. Astfel au fost urmatoarele răspunsuri : “ Ambianța e cea mai importantă, contează și prestigiul instituției, contează afînitatea mea pentru serviciul respectiv, vreau sa fie ceva iesit din tipar ” pt R1, “ Mă duc pentru piesa de teatru în sine, contează foarte mult calitatea piesei, jocul actorilor, ambianța ” pt R2, “ Contează foarte mult atmosfera, locul în care te afli, senzația ” pt R3, “ Pentru mine contează piesa de teatru în sine, cum joaca actorii, ma interesează mai puțin dacă locul respectiv e asa de tare sau nu ” pt R4, “ Calitatea actului cultural în sine, costul biletelor, cîne concerteaza, nu ma intereseaza locatia, la Expoziții depinde cine expune, calitatea piesei, interesul personal ” pt R5, “ Starea mea, cat de dispusa sunt, genul de muzica în concerte, lucrurile noi care apar, prezentarea publicitara ” pt R6, “ Afinitațile pentru diversi actori, merg unde imi place, la ce piesa imi place, nu am mers sîngura la cinema, tema filmului, am nevoie de o stare, imi place sa port discuții dupa film, la concerte de regulă stiu melodiile dinainte, trupa care cantă, intimitatea pentru librarii, bibliotecile nu-ți oferă intimitate, atmosfera din sala, contează mult piesa, atmosfera plină de veselie, bucurie, în cadrul concertelor ” pt R7, “ Locația deloc, contează actorii, calitatea actului final de cultură, calitatea filmului, în Expoziții contează intensitatea trairii în fața lucrarilor de artă ” pt R8, “ Stiu după primele 5-10 minute dacă o să-mi placă, atmosfera, jocul actorilor, peisa în sine ” pt R9, “ Tema piesei, actori, contează prestigiul, la film contează calitatea produselor alimentare consumate în timpul filmului, comoditatea, capacitatea actorilor ”. Se poate observa faptul ca intervievații au o tendința de a considera actul cultural în sine ca fiind serviciul cultural în totalitate, neluând în considerare implicatiile prestației serviciului. În aceste condiții putem spune ca nu există o identitate bine conturată a prestației serviciului cultural din punctul de vedere al instituției organizatoare. Pe de alta parte, au fost cazuri cand exemplele oferite au pus într-o lumină bună sau mai puțin bună prestatorii de servicii culturale. În concluzie, elementele cu o pondere semnificativă în a influența comportamentul de consum al serviciilor culturale pe viitor sunt : calitatea actului cultural, fie ca vorbim despre jocul actorilor, creatiile de arta, calitatea tehnica a filmelor și a concertelor, atmosfera din salile în care sunt prestate servicii culturale, ambianța și modul în care sunt promovate.

Imaginea creeata prin publicitate joaca un rol foarte important în cadrul percepției generale asupra serviciului cultural, prin prisma beneficiilor așteptate. Următoarea temă analizată va trata mai în amanunt percepția generală asupra calitații serviciilor culturale în București, precum și punctele forte și slabe ale mediului cultural romanesc de astăzi.

Tema nr 6 :Aprecierea nivelului actual al serviciilor culturale din București

Participanții sunt rugați sa-si exprime parerile cu privire la nivelul actual al serviciilor culturale din București. Pentru început aceștia sunt lasați liberi sa-si aleagă criteriile prin intermediul cărora vor realiza aprecierea, urmând în cazul unui eventual blocaj, ca intervievatorul să intervina și să propună cateva elemente de referința. În majoritatea cazurilor nu a fost necesară intervenția, discuția decurgand destul de liber și relaxat, participanții putând sa-mi exprime destul de clar opiniile asa cum urmează: “ Ofertă diversificată, calitate bună, prețurile sunt într-adevar o problemă desi există reduceri, ceva miscare culturală există, e loc și de mai bine ” pt R1, “ Se încearcă ceva și există substantă, ceva impiedică să se dezvolte, există oameni, uneori sunt spectacole la care nu mă duc pentru ca nu stiu unde sunt ținute ” pt R2, “ Cultură bogata, dar nu se investește suficient în mijloacele tehnice, la unele teatre biletele sunt exagerat de scumpe, tot romanul trebuie să aibe acces ” pt R3, “ Nu putem vorbi de monotonie în București, prețurile variază foarte mult, prețuri mari prețuri mici, în general prețurile sunt foarte mari, nu prea există informare, cam greu să mergi la toate teatrele sa te informezi, la Teatrul Național calitatea e incontestabilă și decorurile par exhaustive, unele piese sunt destul de puțin mediatizate ” pt R4, “ În expoziții de artă toate chestiile mișto se întamplă departe de largul public, se duce lipsă de cenacluri, spațiile de expunere nu capată identitate, lipsa de informare, lipsa de traseuri culturale în București, exista diversitate dar nu există unitate în diversitate, prețuri penibile pentru calitatea oferită, e scumpă intrarea la un concert, la un muzeu, pe partea de tablouri se subapreciază, apar divergente la nivel individual, consumatorul e lovit de niste tampenii ” pt R5, “ Se simte ignoranța multora, parcă vor sa facă expoziții doar pentru palmares, nu sunt standarde care sa ceară o anumită calitate, totul e facut după ureche cand e vorba de concerte underground, nu există o mișcare care sa direcționeze organizarea concertelor underground ” pt R6, “ informarea e proastă, aflii prea tarziu dupa ce s-a consumat evenimentul, prețurile sunt rezonabile, oferta e bogată dar nu am timp sa ajung la toate ” pt R7, “ Calitatea e acceptabila spre bună, sunt chestii care mai bine ramaneau pe afară, unele lucruri sunt doar forme fara fond, galeriile sunt ok, muzeele cu reduceri, cartile sunt cam scumpe ” pt R8, “ Foarte bine la capitolul diversitate, și bune și rele, e bine sa alegi tu, sunt destul de scumpe concertele ” pt R9, “ Există evenimente gratuite, oferta e diversificată, calitatea e superioară, dar se mai poate plusa într-un anumit domeniu sau altul ” pt R10. Am încercat sa prezint pe scurt opiniile respondenților în legătură cu serviciile culturale actuale din București. Este interesant de văzut cum cei care sunt “ ancorati ” mai bine în realitatea culturală bucuresteană sunt mult mai critici la adresa prestatorilor de servicii culturale, pe cand ceilalti au o parere în general pozitivă. Putem spune ca nu prea există termeni de comparație în calitatea perceputa a serviciilor culturale din București, în sensul ca foarte multe persoane nu pot aprecia într-o masură obiectivă calitatea actului de creeatie culturală. La fel în cazul persoanelor cu venituri ridicate, cum sunt R10 și R2, prețurile sunt justificate de calitatea întalnită, pe cand în cazul R5 și R6 situatia este inversă, acestia nu sunt deloc satisfacuti de raportul calitate-preț. Adaug faptul ca R5 este de profesie arhitect peisagist și are în permanenta un contact cu viata culturală din București. De asemenea, este de subliniată legătura care se naste între ocupatia sau studiile fiecăruia, cu percepția calitații și a gradului de satisfacție. O concluzie generala poate fi existența unui grad ridicat de diversitate de servicii culturale la nivelul capitalei, ceea ce fiecare a ținut sa sublinieze, însa majoritatea respondenților au reproșat lipsa informarii și a promovarii serviciilor culturale. De asemenea se remarca lipsa unui organism puternic în coordonarea activitaților culturale din București. Respondenții sunt în general multumiți de reducerile acordate pentru stdenți și tineri, cu o mica remarca însa, pentru serviciile de concerte nu se oferă nici un fel de reduceri, prețurile fiind destul de ridicate. Se remarcă și lipsa unui ghid al serviciilor culturale din București, în afară 7Seri și B24 Fun, un ghid care să introducă mai degrabă conceptul de turism cultural, astfel R5 vorbește despre o eventuală experiență a unui turist venit în capitală, care nu se poate descurca fara ajutorul cuiva specializat. De asemenea, R6 remarcă lipsa existenței anumitor standarde în organizarea de evenimente culturale și se constată în continuare o anumită lipsa a mijloacelor tehnice în desfasurarea activitaților culturale gen teatru sau Expoziții de artă. Există un anumit grad de nemulțumire cu privire la fînantarea unor trupe de teatru și formatii de muzică medievală care sunt deosebit de valoroase din perspectiva R2 și R3, în masura în care aduc valoare instituțiilor culturale prin prestațiile lor. Tot în acest sens R5 și R6 remarcă lipsa implicarii și interesului pentru promovarea formatiilor tradiționale de muzică, cum ar fi Famfara Ciocarlia, trupe care au reprezentatii mai mult peste granite decât în tară.

Tema nr 7 :Viziunea personală asupra dezvoltarii serviciilor culturale în București, satisfacție dorită

În continuare, participanții sunt rugați sa-si exprime viziunea personala asupra dezvoltarii pieței serviciilor culturale din București. Problema se discuta la nivelul dorințelor personale cu privire la evoluția culturii în capitală. Astfel, obținem urmatoarele pareri : “ Nu vreau să se schimbe, oricum nu am timp, totusi ar fi bine ca piesele de teatru să fie puse în scenă mai des, tarifele să fie mai reduse, să existe reprezentații și dimineața iar rezervarile să nu fie facute cu așa mult timp înainte ” pt R1, “ Să existe mai multă siguranță în ceea ce se face, să nu mai caut aceste evenimente cum ar fii un concert medieval susținut de Trei Parale, să fie mai multa civilizație în organizare, de ce să dau o jumatate de ora din viata mea ca să astept ? ” pt R2, “ Mai multi bani pentru cultură și pentru imbunatațirea muzeelor, a școlilor de teatru, cultura bogată dar saracă ” pt R3, “ Am o impresie foarte bună și acum dar imi doresc o mai bună accesibilitate atat la informații, cat și la produsul cultural ” pt R4, “ E nevoie de centre culturale sau un centru care sa le controleze pe celelalte, ministerul de cultura nu-si face treaba, oamenii nu stiu ca se poate și mai bine, trebuie facută o constientizare în masa, realizarea de evenimente culturale la nivel internațional, rezolvarea confuziei între modernism și postmodernism, schimbarea mentalitatii  Noi muncim și nu gândim ” pt R5, “ Organizarea de festivaluri, încurajarea tinerelor talente și nu ca masini de facut bani, campanii publicitare mai agresive, mas-media ar avea un impact foarte ridicat, ar crește interesul populatiei ” pt R6, “ Cultura pe stradă, teatru în mijlocul oamenilor, cantareți ambulanți, servicii culturale accesibile cat mai multor oameni ” pt R7, “ Viata culturală adusă în stradă, asa cum se întamplă în Germania ” pt R8, “ Mai mult teatru neconventional, cultura în mijlocul oamenilor, reuceri la concerte pentru studenți ” pt R9, “ Calitate mai buna, evenimente mai interesante, condiții mai bune pentru organizare ” pt R10. Asa după cum se poate observa, oriunde este loc de mai bine, mai ales în servicii culturale, de aceea parerile respondenților sunt imparțite. Anumite persoane caută siguranța în ceea ce se face (R2), tradusă în opinia lui R5 prin unitate. De asemenea se aduce din nou în discuție o mai bună informare a publicului bucurestean cu privire la evenimentele desfasurate. O opinie foarte des întalnită, în special la R7, R8 și R9, se referă la “ teatrul în stradă ”, teatrul mai aproape de oameni. R7 și R8 fac o comparație cu tările din Uniunea Eurpeană unde există foarte multe reprezentatii stradale de cultură. Se simte nevoia generarii unui grad mai ridicat de proximitate fata de public. R5 pune în discuție o campanie de conștientizare a publicului cu privire la evoluția calitativa a serviciilor, și a sporirii exigențelor, precum și dezvoltarea de programe care sa vizeze organizarea de manifestari cultuale la nivel internațional. Cultura comercială este criticată dur de R6 care subliniază necesitatea investitiilor în dezvoltarea “ tinerelor talente ”. Se observă o “ luare de atitudine ” în special din partea R2, R5 și R6, vizand dezvoltarea culturala la nivel social. În concluzie, se poate identifica o tendință în a se dori un proces de comunicare direct între instituțiile prestatoare de servicii culturale și consumatori, pentru a genera un grad mai mare de cosntientizare, educare și informare cu privire la serviciile culturale și pentru îmbunatațirea calitații și accesabilitatii.

Capitolul 5. Cercetarea cantitativă a gradului de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București

Consider necesară abordarea cantitativă a modului în care consumatorii percep satisfacția în consum a serviciilor culturale, pentru a reprezenta într-un mod cat mai relevant imaginea pe care o au serviciile culturale în București, în prezent.

5.1 Etapele realizarii cercetarii cantitative. Metodologie

5.1.1 Scopul cercetarii

Cercetarea gradului de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București.

Ca urmare a cercetarii exploratorie prin ghid de conversație semistructurat, am decis sa realizez o cercetare prin sondaj prin care să aprofundez tema studiata, relevand cauzele și rezultatele percepției consumatorilor asupra servciilor culturale, în vederea determinarii gradului de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București.

5.1.2 Obiectivele cercetarii

Determinarea serviciilor culturale utilizate.

Determinarea motivației consumatorilor în a alege consumul de servicii culturale.

Determinarea masurii în care consumul de servicii culturale corespunde așteptarilor/nevoilor.

Determinarea frecvenței de consum a serviciilor culturale.

Determinarea ierarhiei serviciilor culturale consumate în funcției de preferințe.

Determinarea preferinței pentru un anumit serviciu cultural.

Determinarea surselor de informare cu privire la serviciile culturale consumate.

Determinarea gradului de informare cu privire la serviciile culturale consumate.

Determinarea importanței în alegere, a elementelor legate de actul de prestație.

Determinarea satisfacției în consum a elementelor ce țin de actul de creație culturala.

Determinarea atributelor importante în evaluarea instituției prestatoare de servicii culturale.

Determinarea instituție culturale preferate pentru fiecare categorie de serviciu cultural.

Determinarea categoriei de venituri în care se găsește fiecare respondent.

Determinarea pregatirii profesionale în raport cu serviciile culturale preferate.

Determinarea existenței dificultăților în realizarea actului de consum cultural.

Determinarea sugestiilor cu privire la îmbunatațirea prestației serviciilor culturale, la nivelul capitalei.

Determinarea însoțirii respondentului de catre partener în cadrul participarii la activitați culturale.

Determinarea intervalului de vârstă predominant în care se înregistrează un grad de consum ridicat.

5.1.3 Formularea ipotezelor

1. Serviciile culturale care se regăsesc în alegerile majoritatii respondenților sunt cele de teatru, film, muzee, expoziții și concerte.

2. În cel puțin 90 % din cazuri, motivele principale ce tin de consumul de servicii culturale sunt legate de nevoia de cunoastere și nevoia de dezvoltare personală.

3. În cel puțin 80 % din cazuri, serviciile culturale utilizate corespund în mare masură propriilor așteptări.

4. La nivelul majoritații respondenților, serviciile culturale cele mai frecvent utilizate sunt : filmul, teatrul și concertele.

5. În cel puțin 80 % din cazuri în topul preferințelor pentru serviciile culturale se găsește teatrul.

6. În cel puțin 90 % din cazuri, sursele de informare cel mai des menționate sunt afișele/ pliantele, ziarele și revistele.

7. În cel puțin 80 % din cazuri, respondenții considera ca sunt informati cel puțin la nivel mediu.

8. În cel puțin 80 % din cazuri, atmosfera, confortul și intimitatea au importantă ridicată.

9. În cele mai multe cazuri, în legătură cu actul de creație culturala, elementele care aduc cea mai mare satisfacție sunt: jocul actorilor, apropierea fata de public și calitatea actului de interpretare al pieselor muzicale.

10. În majoritatea cazurilor, femeile au o predilecție pentru teatru și expoziții, iar barbații preferă filmele și concertele.

11. În majoritatea cazurilor, în alegerea instituției, cea mai mare imprtantă o au prețul biletelor și notorietatea instituției.

12. În majoritatea cazurilor, instituția preferată pentru spectacole de teatru este “Teatrul Național”.

13. În majoritatea cazurilor, apropierea de latura umană sau realistă a profesiei respondentului are o legătură directă cu tipul și complexitatea serviciilor culturale utilizate.

14. În cele mai multe cazuri nu au fost întampinate dificultăți în realizarea actului de consum cultural.

15. În cele mai multe cazuri, sugestiile cu privire la imbunatațirea serviciilor culturale se referă la organizarea și prestația activitaților culturale.

16. În cele mai multe cazuri, respondenții sunt însoțiți atunci cand aleg sa consume servicii culturale.

17. În majoritatea cazurilor persoanele tinere consumă mai mult servicii culturale de divertisment.

5.1.4 Definirea variabilelor

Variabilele sunt definite din punct de vedere conceptual și operațional, forma sub care sunt reprezentate se găsește în Anexa 3.

5.1.5 Definirea colectivitații

Colectivitatea cercetata este compusă din totalitatea consumatorilor de servicii culturale la nivelul capitalei.

5.1.6 Definirea unității de cercetare

Unitatea care face obiectul investigației este consumatorul de servicii culturale.

5.1.7 Definirea unității de sondaj

Unitatea de la care se recoltează informațiile este individul.

5.1.8 Stabilirea metodelor de culegere și sistematizare a informațiilor

Datale vor fi culese prin intermediul completarii chestionarului, pe baza raspunsurilor oferite la întrebări de catre respondenți. Sistematizarea informațiilor se va face în programul de prelucrare a bazelor de date SPSS, în urma introducerii datelor.

5.1.9 Alegerea metodei de eșantionare

Datorită naturii cercetarii și temei alese am hotarat sa folosesc ca metodă de eșantionare, eșantionarea simpla aleatoare, utilizand criteriul “vârsta”, pentru structurarea eșantionului.

Dimensiunea eșantionului cercetat este de 134 de persoane. Acesta este structurat în felul următor: 20 de persoane cu vârsta între 14-20 de ani, 34 cu vârsta cuprinsa între 21-30, 32 cu vârsta între 31-45, 30 între 46-60, și 18 cu vârsta cuprinsa între 61-70 ani. Consider dimensiunea numarului de respondenți per interval ca fiind relevanta în raport cu numarul populatiei pe grupe de vârsta. Numarul de respondenți de sex barbatesc va fi egal cu numarul de respondenți de sex femeiesc, în masura în care nu avem la dispoziție alte cercetari sau statistici vizand repartiția pe sexe a consumului de servicii culturale.

5.1.10 Proiectarea chestionarului

În vederea proiectarii chestionarului s-a ținut cont de natura și numarul obiectivelor, precum și de formularea ipotezelor. Astfel, acesta cuprinde 18 întrebari, atat închise cat și deschise în diverse forme. Ordinea întrebarilor respecta ordinea obiectivelor, în centru plasandu-se întrebarile mai complicate, cu un efort mai mare de reamintire și raționament. Precodificarea întrebarilor închise se realizeaza direct pe chestionar o data cu însemnarea variantei alese. Codificarea întrebarilor deschise se realizeaza ulterior. Forma sub care este reprezentat chestionarul se găsește în Anexa 4.

În urma pretestarii a cinci chestionare nu au fost remarcate probleme, chestionarul nebeneficiînd de îmbunatațiri semnificative, fiind pregatit pentru realizarea sondajului.

5.1.11 Recoltarea informațiilor

Informațiile vor fii recoltate de la participanți, pe baza raspunsurilor oferite la întrebările din chestionar. Recoltarea informațiilor se va desfasura în locuri publice cu un grad ridicat de trafic urban și cu o prezentă importanta a instituțiilor prestatoare de servicii culturale.

5.1.12 Prelucrarea informațiilor

Prelucrarea informațiilor se va realiza în programul SPSS, urmând ca după codificare să se formeze o bază de date în care să fie introduse informațiile. Acestea vor fii supuse ulterior procesului de analiză și intrepretare.

5.2 Analiză și interpretare

În vederea efectuarii analizei, conform întrebarilor prezente în chestionar, construim grila de corelatii. Forma sub care este reprezentată aceasta se găsește în Anexa 5.

Obiectiv: determinare tipurilor de servicii culturale utilizate de respondenți

Rezultatele se prezintă sub urmatoarea forma:

Tabelul 5.1 Tipurile de servicii culturale utilizate

După cum putem observa, cea mai mare frecvență în consum o întalnim în cadrul tipului de serviciu “Film”, utilizat în proporție de 66,4% de respondenți, urmat de “Muzee” cu 60,4%, “Teatru” cu un procentaj de 59%, “Spectacole muzicale / Concerte” cu 54, 5%, “Festivaluri” cu 53%, “Expoziții de arta” cu 52,2%, “Biblioteci” cu 48,5%, “Saloane și targuri de carte” cu 45,5%, “Filarmonică și operă” cu 40,3%, “Casa de cultură” cu 32,8%, “Agenții de turism cultural” cu 20,9%, și pe ultimul loc “Programe culturale la Radio” . Sunt necesare cateva mentiuni în privința consumului de “Agenții de turism cultural” și “Programe culturale la Radio”. Se observă o tendință de a considera ca fiind agenții de turism cultural, orice agenție prin care a fost realizată o calatorie în care au fost vizitate obiective de interes cultural.

În continuare vom urmari repartiția pe intervale de vârstă a tipurilor de servicii culturale consumate.

Forma sub care se prezintă rezultatele se găsește în Anexa 6.

Din cercetare se remarcă urmatoarele rezultate:

În cazul serviciului “Teatru”, proporția cea mai mare în alegeri îi revine intervalului 31-45 de ani, urmată de intervalele 21-30, și 45-60 de ani. Pentru serviciul “Film” proporția cea mai mare în alegeri revine intervalului 21-30. Pentru “Festivaluri” proporția cea mai mare în alegeri raportată la numarul de respondenți pe interval revine segmentului 14-20 de ani urmat de intervalul 21-30.

În cazul serviciului “Expoziții”, pe locul întai raportat la numarul de respondenți pe interval, se clasează intervalul 21-30 de ani. Pentru serviciul “Saloane și targuri de carte”, proporțiile cele mai mari sunt reprezentate de intervalele 21-30 și 31-45 de ani. În cazul serviciului “Biblioteci”, proporția cea mai mare, raportata la numarul de respondenți pe interval se regăsește în dreptul segmentului de vârstă de 14-20. Pentru serviciul “Muzee”, întalnim proporția cea mai ridicată pentru intervalul 45-60, mentionand faptul ca și în cazul celorlalte intervale se gasesc valori ridicate ale consumului. Pentru serviciul “Filarmonică / Opera”, întalnim cea mai ridicata proporție pentru intervalul 21-30. În cazul serviciului de “Casa de Cultura”, cea mai ridicată proporție o întalnim în cazul intervalului 14-20. Pentru serviciul “Agenții de turism cultural” cea mai ridicată proporție raportată la numarul de respodenti pe interval se regăsește în intervalul 45-60. În cazul serviciilor “Programe culturale la TV”, proporția cea mai ridicată o întalnim în cazul intervalului 45-60. Pentru serviciul cultural “Emisiuni de cultura la radio”, cea mai ridicată proporție o întâlnim în cazul intervalului 61-70. Referitor la servicul cultural “Spectacole muzicale / Concerte”, intervalul cu proporția cea mai ridicată, raportată la numarul de respondenți pe interval, este 14-20.

Utilizand testul χ2, pentru a determina daca există o legătură între frecvența utilizarii fiecarui tip de serviciu și intervalul de vârstă în care se gasesc respondenții, obținem urmatoarele rezultate:

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Teatru”, nu există o asociere semnificativă ( χ2 = 3,34, DF = 4, p = 0,503 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Film”, există o asociere semnificativă (χ2 = 41,98, DF = 4, p = 0,000);

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Expoziții de arta”, nu există o asociere semnificativă ( χ2 = 7,66, DF =4, p = 0,105 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Saloane și targuri de carte” nu există o asociere semnificativă ( χ2 = 13,65, DF = 4, p = 0,008 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Biblioteci”, există o asociere semnificativă ( χ2 = 32, DF = 4, p = 0,000 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Muzee”, nu există o asociere semnificativă ( χ2 = 1,3, DF = 4, p = 0,862 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Filarmonică”, există o asociere semnificativă ( χ2 = 20,28, DF = 4, p = 0,000 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Casa de cultura”, există o asociere semnificativă ( χ2 = 11,11, DF = 4, p = 0,001 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Agenții de turism cultural”, nu există o asociere semnificativă ( χ2 = 10,97, DF = 4, p = 0,027 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Programe culturale la TV”, nu există o asociere semnificativă ( χ2 = 32,01, DF = 4, p = 0,025 );

Între intervalul de vârsta și utilizarea tipului de serviciu cultural “Emisiuni de cultura la Radio”, există o asociere semnificativă ( χ2 = 14,21, DF = 4, p = 0,001 );

Între intervalul de vârstă și utilizarea tipului de serviciu cultural “Spectacole muzicale \ concerte”, există o asociere semnificativă ( χ2 =52,6, DF = 4, p = 0,001).

În cazul analizei proporției raspunsurilor în funcție de sexe, urmărim tabelul prezent în Anexa 6.

Obținem urmatoarele rezultate:

Figura 5.1 Repartiția proporției raspunsurilor în funcție de sex

După cum putem observa, tipurile de servicii culturale utilizate, sunt reprezentate în proporții diferite pentru respondenții de sex barbatesc și femeiesc. Astfel, topul alegerilor respondenților de sex barbatesc este reprezentat de serviciul cultural “Filme” cu un numar de 48 de alegeri, pe de altă parte, pentru respondenții de sex femeiesc, topul alegerilor este reprezentat de serviciul cultural “Muzee”. Per ansamblu, remarcam faptul ca, din punct de vedere cantitativ, respondenții de sex femeiesc utilizează mai multe tipuri de servicii culturale decât respondenții de sex bărbatesc.

În urma efectuarii Testului χ2, obținem o asociere semnificativă ( χ2 = 9,4, DF = 1, p = 0,001 ), numai între sexul respondenților și serviciul cultural de tip “Spectacole muzicale\ concerte”.

Obiectiv: determinarea motivației consumatorilor în a alege utilizarea serviciilor culturale

Al doilea obiectiv vizează stabilirea propriilor aspirații și valori personale specifice consumatorilor de servicii culturale. Rezultatele se prezinta sub forma următorului tabel:

În topul preferințelor exprimate de respondenți se regăsește motivul “ A se simți bine” cu 13% din totalul motivelor exprimate, urmat de “A se înveseli” cu 11%, și “A socializa” cu 10% . Pentru analiza, am ales primele trei motive prezentate de respondeti. Majoritatea motivelor enuntate care au obținut un punctaj ridicat se asociază cu tendința respondenților de a privi serviciile culturale ca fiind mai mult modalitati de divertisment decât posibilitati de culturalizare. Mentionez faptul că motivele enuntate au fost codificate cu numere de la 1 la 14.

Valorile tendinței centrale înregistrate sunt urmatoarele : Motiv 1, media aritmetica 5,91, mediana 6,00, valoarea modala 5; Motiv 2, media aritmetica 7,15, mediana 7,00, valoarea modala 5; Motiv 3, media aritmetică 6,72, mediana 6,50, valoarea modală 7. În urma utilizarii testului χ2, nu obținem o asociere semnificativă (16,07, DF = 13, p =0,245) între sexul respondenților și motivația acestora.

Pentru a urmari legătura dintre frecvența motivelor enuntate și categoria de venituri în care se găsește fiecare respondent, urmarim tabelele din Anexe.

În urma utilizarii testului χ2, nu obținem o asociere semnificativă ( χ2 = 170,28, DF = 52, p = 0,001 ) între categoria de venituri în care se încadrează participanții, și motivele enunțate.

Obiectiv: determinarea masurii în care serviciile culturale utilizate corespund așteptărilor respondenților

În masura în care dorim sa cercetăm gradul de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București, este necesar sa analizăm modul în care consumatorii privesc și evaluează propriile lor așteptări . Astfel, acestia sunt rugați sa aleagă pe o scară de la 1 la 5, valoarea care li se pare cea mai potrivită a caracteriza masura în care sunt îndeplinite așteptările. Putem observa foarte usor legătura dintre numarul celor care au întampinat dificultăți și masura în care sunt îndeplinite așteptările lor.

În urma raspunsurilor oferite am obținut urmatoarele rezultate:

Tabelul 5.2 Evaluarea gradului de îndeplînire așteptărilor

Valorile tendinței centrale înregistrate sunt urmatoarele: media aritmetică 3.34, mediana 3.00, valoarea modală 3. În urma utilizarii testului χ2, obținem o asociere semnificativă ( χ2 = 17,6, DF = 4, p = 0,001 ) între numarul celor care au întampinat dificultăți și masura în care sunt îndeplinite așteptările lor.

O data cu creșterea numarului celor care nu întampinat dificultăți în consum, crește și măsura în care sunt îndeplinite așteptările acestora.

Pentru a urmarii legătura dintre măsura în care sunt îndeplinite așteptările și categoria de venituri în care se încadrează fiecare participant, observăm tabelul din Anexa 7.

Obiectiv: determinarea frecvenței de consum a serviciilor culturale.

Acest obiectiv are o importanta atat statistica, din punct de vedere al frecvenței utilizarii serviciilor culturale, cat și aceea de a verifica legătura între serviciul cultural preferat și tipul serviciului cel mai des folosit.

Rezultatele repartiției pentru fiecare serviciu cultural se pot gasi sub forma unui tabel în Anexa 8.

Astfel, serviciul cultural cel mai frecvent utilizat de respondenți este “Programe culturale la TV”, urmat de “Emisiuni de cultura la Radio” și “Biblioteci”. De menționat faptul că serviciile culturale enumerate se pot imparții în două categorii ca frecvența de utilizare, existand anumite servicii care se consumă în general în mod frecvent cum ar fi programele la TV și Radio, și servicii cu un grad redus de frecvența în consum, cum ar fi teatrul sau spectacolele muzicale. În ciuda rezultatelor descurajatoare pentru marea parte de servicii enumerate, acestea se încadrează în limite normale din punct de vedere al frecvenței în consum.

Se pune problema daca serviciul cultural preferat de respondenți este același cu serviciul cultural cel mai des folosit, iar dupa cum am observat, anumite servicii detin o probabilitate mult mai mare de a fi consumate într-un interval de timp mult mai mare. În marea majoritate a cazurilor, ipoteza se infirma, neexistand practic o legătură între frecvența și tipul preferat de serviciu cultural. Repartiția în funcție de vârsta este reprezentată în Anexa 8.

În urma utilizarii testului χ2, obținem o asociere semnificativă ( χ2 = 25,41, DF = 8, p = 0,001), între intervalul de vârsta și frecvența de consum a serviciului cultural “Expoziții”;

De asemenea, obținem o asociere semnificativă ( χ2 = 46,71, DF = 8, p = 0,001), între intervalul de vârsta și frecvența de consum a serviciului cultural “Biblioteci”;

O alta asociere semnificativă ( χ2 = 55,33, DF = 8, p = 0,001 ), o întalnim în cadrul serviciului cultural “Emisiuni de cultura la Radio”. În cazul celorlalte servicii culturale, nu am remarcat o asociere semnificativă, semnificația two-tailed din SPSS, fiind mai mare de 0,05.

Obiectiv: Determinarea ierarhiei serviciilor culturale consumate în funcției de preferințe

Determinarea ierarhiei serviciilor consumate în funcție de preferințe, capată o importanță deosebită în contextul în care dorim sa avem o imagine cat mai clară a pieței serviciilor culturale în București. Pentru aceasta am luat în considerare primele trei alegeri ale respondenților.

În continuare urmarim distribuția frecvențelor pentru categoriile „Locul I”, „Locul II”, și „Locul III”, în funcție de sexul respondenților.

Tabelul 5.3 Repartiția preferințelor în funcție de sexul respondentului

Observăm că, în categoria I, în ordinea preferințelor pentru serviciile culturale se găsește “Teatru”, urmat de “Spectacole muzicale \ concerte” și de “Muzee”. În categoria al II lea, în ordinea preferințelor pentru serviciile culturale se găsește “Teatru”, urmat de “Spectacole muzicale \ concerte”, “Programe culturale la TV” și “Festivaluri”. În cateria a III a, în ordinea preferințelor, se găsec “Muzee” urmate de “Expoziții de arta”, și “Spectacole muzicale / concerte”, la același punctaj cu “Teatru”. Utilizand testul χ2, nu am obținut o asociere semnificativă ( p > 0,05 ) între tipul serviciului cultural preferat și sexul respondenților. Aceeasi situatie o întalnim și în cadrul variabilei interval de vârstă, care se pare ca nu se asociază în mod semnificativ cu tipul serviciului cultural preferat, situatie adevarata, în masura în care consumatorii nu iși schimbă preferințele o dată ce înaintează în vârstă. De asemenea determinam astfel serviciul cultural preferat, utilizat de majoriatatea respondenților. Asa dupa cum am observat, luand în considerare prima poziție în ierarhie, serviciul cultural preferat de majoritatea respondenților este “Teatru”.

Obiectiv: determinarea surselor de informare cu privire la serviciile culturale oferite în București

Pentru acest obiectiv, luăm în considerare urmatoarele surse de informare: ziare-reviste, afișe-pliate, internet, radio și tv. A fost folosită o întrebare cu variante multiple de raspuns. În funcție de intervalul de vârstă în care se încadrează respondenții, obținem urmatoarele rezultate:

Tabelul 5.4 Repartiția surselor de informare în funcție de intervalul de vârstă

Asa dupa cum putem observa, sursele de informare folosite de cei mai multi dintre consumatori sunt: ziarele, revistele, afișele, pliantele și Internetul, avand în vedere un raspuns mltiplu, iar individual, sursa de informare cel mai des folosită este Internetul. În urma efetuarii testului χ2, nu am descoperit o leagatură notabilă ( semnificația two tailed din SPSS > 0,05 ) între sexul respondenților și sursele de informare folosite. Pe de alta parte, în urma efectuarii testului χ2, am descoperit o legătura semnificativă ( χ2 = 157,84, DF = 48, p = 0,001), între sursele de informare folosite și intervalul de vârstă. Am constatat, prezenta unei proporții mai mari a sursei de informare “Internet”, în cazul consumatorilor cuprinsi în primele trei intervale de vârsta. La fel, în cazul acestor consumatori, observăm o rata mai scazuta a alegerilor în cazul surselor de informare “clasice”. Pe de altă parte, în ultimele segment de vârsta, reprezentanții acestor intervale se orienteaza mai mult dupa sursele tradiționale de informare Radio și TV.

Obiectiv: determinarea gradului de informare cu privire la serviciile culturale oferite.

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, respondenții au fost rugați sa aproximeze cat de bine sunt informati, alegand între cinci valori : Foarte slab informat, Slab informat, Asa și asa, Bine informat, Foarte bine informat.

Rezultatele sunt prezentate realizând repartiția pe sexe a respondenților:

Tabelul 5.5 Repartiția gradului de informare în funcție de sexul respondentului

Putem observa, în funcție de repartiția pe sexe a aprecierilor respondenților cu privire la gradul de informare, că respondenții de sex femeiesc sunt înclinati mai mult să se aprecieze ca fiind bine și foarte bine informati ,în proporție mai mare decât respondenții de sex barbatesc, ce sunt înclinati să se aprecieze mai mult ca fiind slab informati și foarte slab informati, în proporție mai mare decât respondenții de sex femeiesc. Aprecierea gradului de informare ca fiind „Asa și asa”, a fost ales de 50 de respondenți, constituind 37% din numarul total al respondenților. Pe de alta parte, utilizand atat testul χ2, cat și Coeficientul de contingentă, nu obținem o legătură semnificativă între sexul respondenților, intervalul de vârstă în care se află și gradul de informare al acestora. Observăm legatura ( p < 0,005 ) care se formează intre numărul surselor de informare si gradul de informare cu privire la serviciile culturale

Repartiția aprecierilor cu privire la gradul de informare, în funcție de frecvența pe vârste este reprezentată în Anexa 9.

Obiectiv: determinarea importanței în alegere a elemetelor legate de actul de prestație.

În vederea realizarii acestui obiectiv, respondenților li s-a cerut sa aleagă gradul de importanță pe care il asociază fiecarui atribut al actului de prestație pe o scală de la 1 la 5, 1 însemnand foarte puțin important, 2 însemnand puțin important, 3 însemnand nici important nici neimportant, 4 însemnand important, iar 5, foarte important. Obținem urmatoarele rezultate:

Tabelul 5.6 Importanța elementelor actului de prestație în funcție de sexul respondentului

Observăm cu ușurința ca atributul care a obținut cel mai bun punctaj, în urma calculelor, este „Atmosfera”, urmată de „Ambianța”, „Confort”, „Intimitate”, „Dotări” și „Amabilitate”. Calculul s-a efectuat, realizandu-se media ponderata pentru fiecare atribut în funcție de valoarea importanței. Putem analiza valorile importanței în funcție de repartiția pe sexe, astfel pentru atributul cel mai important luat în vedere de majoritatea respondenților, „Atmosfera”, apreciem că valorile înregistrate pentru ambele sexe sunt aproximativ aceleasi. Pentru atributul „Ambianța”, putem spune că respondenții de sex femeiesc au o apreciere puțin mai ridicată decât respondenții de sex barbatesc. Pentru atributul „Confort”, putem spune ca înregistrează o apreciere mai înaltă din partea respondenților de sex femeiesc. Pe de alta parte, pentru atributul „Dotări”, situatia sta invers. Pentru atributul „Intimitate”, observăm o ușoară tendința a respondenților de sex femeiesc de a aprecia în numar mai ridicat acest atribut. Pentru atributul „Amabilitate”, observăm o tendința ușoară de a fi apreciat de un numar mai mare de respondenți de sex masculin. În urma aplicarii testului χ2, observăm o legatură semnificativă ( χ2 = 0,001, DF = 3, p = 13,98 ), între sexul respondenților și elementul “Dotări”, al actului de prestație. De asemenea, observăm o foarte slabă legătura între sexul respondenților și elementul „Confortul oferit”, însă coeficientul χ2 nu este semnificativ.

În funcție de repartiția pe vârste, urmarim tabelul din Anexa 9.

Între elementul „Confortul oferit” și intervalul de vârsta există o legătură semnificativă ( χ2 = 39,85, DF = 16, p = 0,001 ), determinată în urma aplicarii testului χ2. În cazul celorlalte elemente ale actului de prestație, în urma aplicarii testului χ2 ( semnificația two tailed >0,05 ), nu au fost întalnite legături semnificative, intervalul de vârsta în care se găsește consumatorul neinfluentând în mod direct percepția acestuia asupra importanței elementelor actului de prestație.

Obiectiv: determinarea satisfacției în consum a elementelor ce tin de actul de creație culturală

Au fost luate în considerare elementele: Jocul actorilor, Interpretarea artistică a piesei, Notorietatea interpreților, Prestigiul piesei, Gradul de actualitate al temei abordate, apropierea fată de public, Estetica și frumusetea decorului sau mijloacelor artistice, Complexitatea compoziției, Aranjamentul exponatelor, Calitatea actului de intrepretare al piesei muzicale, Carisma și stilul inedit de intrepretare a pieselor. În funcție de alegerile respondenților întalnim urmatoarele rezultate: Figura 5.2 Repartiția frecvențelor

atribuite elementelor ce țin de actul de creație

Pe primul loc se regăsește elementul „Interpretarea artistica”, cu 16% din opțiunile respondenților, urmat de „Jocul actorilor” cu 14%, și „Apropierea fața de public” cu 13 % la egalitate cu „Complexitatea compoziției”. În urma efectuarii testului χ2, observăm o asociere ( χ2 = 40,76, DF = 16, p = 0,001), între intervalul de vârsta în care se găsește respondentul și elementele: “Interpretarea artistica”, “Notorietate”, “Prestigiu”, “Gradul de actualitate al piesei”, și “Apropierea fata de public”

Obiectiv: determinarea atributelor importante în evaluarea instituției prestatoare de servicii culturale

Au fost luate în considerare urmatoarele atribute în funcție de care se poate realiza alegerea unei instituții culturale: Notorietatea instituției, Prestigiul instituției, Proximitatea/ localizarea, Prețul biletelor de intrare, Programul instituției și Facilitațile oferite.

În funcție de raspunsurile oferite întalnim urmatoarele rezutate: Figura 5.3 Repartizarea frecvențelor atribuite instituției culturale

Pe primul loc, în funcție de răspunsurile oferite, atributul cel mai important în evaluarea instituției prestatoare de servicii culturale, este „Prețul biletelor de vanzare”, urmat de „Programul instituției” și „Prestigiul instituției”. Locul doi ocupat de „Programul instituției” devanseaza atribute aparent mai impoartante cum ar fi „Prestigiul instituției”, „Notorietatea instituției” și „Facilitațile oferite”, lucru ce poate fi explicat prin schimbarea în stilul de viata al consumatorilor, aceștia adoptand un ritm mult mai alert, într-un program zilnic ce nu oferă mult timp liber.

În urma efectuarii testului χ2, observăm o asociere moderat semnificativă ( χ2 = 22,01, DF = 8, p = 0,005 ) între categoria de venituri în care se încadrează consumatorul și atributele “Notorietatea instituției”, “Prestigiul instituției” și “Proximitatea / localizarea”.

Între atributele instituției prestatoare de servicii și sexul respondenților nu există o asociere semnificativă ( semnificatia two-tailed > 5 ).

Între intervalul de vârstă în care se încadrează respondenții și atributele „Prestigiul instituției”, „Proximitatea / localizarea” și „Prețul biletelor de intrare”, există o asociere semnificativă, conform testului χ2 ( χ2 = 25,5, DF = 8, p = 0,001 ). O data cu înaintarea în vârsta, observăm că anumite atribute cresc în importanță, cum ar fi „Prețul biletelor de vanzare”, „Programul instituției”, ”Proximitate / localizare” iar unele scad, cum ar fi „Prestigiul instituției”. Explicația acestui fapt poate fi reprezentată de transformarea sociala la care asistam cu privire la stilul de viață al consumatorilor, lipsa timpului liber și considerente de ordin financiar.

Obiectiv: determinarea instituției culturale preferate pentru fiecare categorie de serviciu cultural

Piața serviciilor culturale în București se află într-o continuă transformare din punct de vedere al implicarii marketingului la mai multe nivele ale dezvoltarii ofertei. În același timp, instituțiile culturale tradiționale și bucură în continuare de un grad mare de notorietate. Asistam atat la un fenomen de dezvoltare extensivă cat și intensiva a marketingului aplicat în zona serviciilor . Din acest punct de vedere, este interesant de observat pentru acest obiectiv al cercetarii, care sunt instituțiile care aduc elemente de inovatie în oferta actuală de servicii culturale.

Forma sub care sunt prezentate datele obținute pentru „Teatru” și „Film” se găsește în Anexa 10.

În funcție de raspunsurile oferite obținem urmatoarele rezultate:

Pentru fiecare tip de serviciu cultural utilizat realizăm un top în funcție de instituția preferată. Astfel, în cadrul serviciului cultural „Teatru”, pe primul loc se regăsește instituția „Teatrul Național”, urmată de „Teatrul Odeon” și „Teatrul Nottara”. Pentru serviciul cultural „Film/ Cinema”, pe primul loc se găsește instituția „Cinema Multiplex”, urmată de „Cinema Movieplex” și „Cinema Patria”. Pentru serviciul cultural „Expoziții”, pe primul loc se regăsește instituția „Galeria Națională de Arta”, urmată de „Expozitia Municipala” și de „Galeria Galateea”. Pentru serviciul cultural „Biblioteci”, pe primul loc se găsește instituția „Biblioteca Națională a României”, urmată de „ Biblioteca Centrala Universitara”, și de „Biblioteca Metropolitana”. În cazul serviciului cultural Muzee, pe primul loc se găsește instituția „Muzeul Satului”, urmată de „Muzeul Antipa” și „Muzeul Național de Arta”. Pentru serviciul cultural „Casa de cultura”, pe primul loc se găsește instituția „British Council”, urmată de „Casa de cultura a studenților” și „Institutul Ghoete”. Pentru serviciul cultural „Programe culturale la TV”, pe primul loc se găsește instituția „TVR 1”, urmată de „TVR Cultural”, „Realitatea” și „Discovery Chanell” la un scor egal al frecvențelor. Pentru serviciul cultural „Emisiuni de culturale la Radio”, pe primul loc se găsește instituția „Radio România Actualitați”, urmată de „Radio Cultural”. Pentru serviciul cultural „Spectacole muzicale \ concerte”, pe primul loc se găsește instituția „Sala Palatului”, urmată de „Ateneu” și „Sala Radio”.

Așa după cum am observat, în preferințelor respondenților se gasesc atât instituții cu tradiție îndelulgata cat și instituții moderne, care se bucură de un grad înalt de notorietate. Se fac remarcate cinematografele moderne, situate în mari centre comerciale, asa cum sunt Multiplex și Movieplex, precum și teatre moderne care îmbină mai multe caracteristici specifice barurilor și cafenelelor cât și salilor de spectacol. Sunt apreciate atât televiziunile publice cat și cele particulare, acestea din urmă căpătând o dimensiune mult mai „antrenantă” pentru marele public.

Aplicand testul χ2, pentru a determina dacă există o conexiune între categoria de venituri în care se încadrează participantul și instituțiile culturale preferate, obținem o asociere semnificativă pentru „Expoziții de arta” ( χ2 = 62,18, DF = 36, p = 0,004 ), în sensul creșterii preferinței pentru galeriile de artă modernă, o dată cu creșterea venitului. Aplicand testul χ2 pentru determinarea existenței asocierii între profesia respondenților și preferințele lor, obținem o legătură semnificativă pentru spectacole muzicale, în sensul preferinței pentru instituțiile cu un caracter pronunțat „studentesc”, cum sunt „Casa de cultură a studenților, Preoteasa”, și „Club A”, acestea fiind frecventate în special de studenți. O situație relativ asemanatoare o întâlnim în cazul raportarii la intervalurile de vârsta. Frecvența utilizarii serviciilor specifice segmentului tanar de consumatori crește atunci cand o raportăm la primele două categorii de vârstă.

Obiectiv: determinarea categoriei de venituri în care se găsește fiecare respondent

În funcție de răspunsurile oferite de consumatori, întalnim urmatoarele rezultate structurate în raport cu intervalul de vârsta în care se încadrează.:

Tabelul 5.7 Repartizarea raspunsurilor în funcție de intervalul de vârstă și categoria de venituri

Observăm o legătură directă între intervalul de varstă în care se încadrează respondentul, și categoria de venituri în care se situează. Pe masură ce crește intervalul de vârstă în care se încadrează respondentul, crește și categoria de venituri în care se situează. Aceasta afirmație este valabilă doar pentru primele patru intervale, ultimul reprezentand segmentul „în vârstă” al eșantionului, unde observăm o preponderență a veniturilor scazute. Aplicam testul χ2, pentru a verifica acest lucru, rezultatele ( χ2 = 72,85, DF = 16, p = 0,001) confirmând asocierea dintre vârstă și categoria de venituri.

Obiectiv: determinarea pregatirii profesionale în raport cu serviciile culturale preferate.

Întalnim urmatoarea distribuție a profesiilor menționate de către respondenți:

Figura 5.4 Distribuția meseriilor practicate

Așa după cum putem observa, ocupația care a fost menționată de cele mai multe ori a fost cea de economist, urmată de cea de profesor și pensionar. În ciuda acestei clasificari, întalnim un procentaj ridicat de studenți, cumulând valorile obținute pentru „Studenți A.S.E.”, „Studenți Politehnică”, „Studenți Arte” și „Studenți Universitate”, obținem o valoare de 19 %.

În continuare urmărim repartiția primului loc în preferințe pentru servicii culturale în raport cu profesia fiecarui respondent. Forma sub care se prezintă rezultatele se gasește în Anexa 11.

Obiectiv: determinarea existenței dificultăților în realizarea actului de consum cultural

Determinarea existenței dificultăților în realizarea actului de consum cultural, capată o importanță deosebită în stabilirea unei legături cu gradul în care serviciile culturale folosite corespund propriilor așteptări. În masurarea gradului în care respondenții au întâmpinat dificultăți în consumul serviciilor culturale, obținem urmatoarele rezultate:

Figura 5.5 Dificultăți în consum

În proporție de 73 %, cei intervievați, nu au întampinat dificultăți în realizarea actului de consum cultural.

Obiectiv: determinarea sugestiilor cu privire la îmbunatațirea prestației serviciilor culturale, la nivelul capitalei

Toti respondenții au fost rugați sa-si exprime sugestiile cu privire la imbunatațirea prestațiilor culturale la nivelul capitalei. Toate aceste sugestii au fost sistematizate și transpuse în 18 categorii. Categoria cu cea mai mare frecvență este aceea care vizează scaderea prețurilor serviciilor culturale (18,7%), urmată de categoria care se refera la modernizarea mijloacelor tehnice(9%), apoi de categoria ce subliniază importanța promovarii artistilor autohtoni (8,2%). Pentru o mai bună observare a modalităților în care sunt reprezentate frecvențele, urmarim tabelul din Anexe.

În urma aplicarii testului χ2, observăm o asociere semnificativă( χ2 = 112, DF = 68, p = 0,001), între intervalul de vârstă și natura sugestiilor formulate. În timp ce ultimele două segmente de vârstă se orientează mai mult spre o diminuare a prețurilor serviciilor culturale și îmbunătățiri legate de program și o organizare mai bună, primele trei segmente de vârsta se axează pe o comunicare mai eficientă, o cultură „adusa” în stradă, mai multe avantaje pentru studenți, și o proporție mai mare a conținutului digital din cultură.

Obiectiv: determinarea însoțirii respondentului de catre partener în cadrul utilizarii serviciilor culturale

Serviciile culturale sunt în primul rând manifestari de natură socială a comportamentului și personalitații umane. În acest context, dorim sa aflăm dacă. și în cadrul manifestarii cererii pentru cultură, la nivelul capitalei, putem să ținem cont, pentru promovarea și dezvoltarea ofertei, de utilizarea la nivel de cuplu sau grup a serviciilor culturale. De menționat faptul că întrebarea prezintă un cadru general de comportament. Obținem urmatoarele rezultate:

Figura 5.6 Frecvența însoțirii în realizarea actului de consum

În proporție de 86 %, utilizatorii, sunt însoțiți de catre partener(ă) \ prieteni, în realizarea actului de consum cultural. În urma efectuarii testului χ2, observăm faptul că, între intervalul de vârsta în care se găsesc respondenții și faptul de a fi însoțiți de catre partener sau prieteni în realizarea actului de consum cultural, nu există o asociere. Pe de alta parte, între sexul respondenților și faptul de a fi însoțiți de partener sau prieteni în realizarea actului de consum cultural exista o asociere ( χ2 = 15,97, DF = 1, p = 0,004 ). Există un numar mai mare de femei care afirmă ca sunt însoțite de partener sau prieteni, decât numarul barbaților, iar de cealaltă parte, sunt mai mulți barbații care afirmă ca nu sunt însoțiți de parteneră sau prieteni decât numarul de respondenți de sex feminin la aceeasi întrebare.

Obiectiv: determinarea intervalului de vârsta predominant în care se înregistrează un grad de consum ridicat

Forma sub care sunt prezentate rezultatele se găsește în Anex 6.

Rezultatele determinarii intervalelor de vârstă în funcție de tipul serviciului cultural consumat sunt asemanatoare cu interpretarea analizei de la primul obiectiv, însă de această dată, încercăm să determinăm intervalul de vârstă pentru cel mai mare consum al fiecarui tip de serviciu cultural. Astfel, în cadrul intervalului de vârstă 14-20 de ani, tipul serviciului cultural care a înregistrat cel mai mare consum, este „Spectacole muzicale / Concerte”. Pentru intervalul de vârstă 21-30 de ani, serviciul care a înregistrat cel mai mare consum este „Film”. Intervalul 31-45 de ani se remarcă printr-un consum sporit în cadrul serviciilor „Teatru”, „Film” și „Spectacole muzicale \ concerte”. Intervalul 45-60 prezintă valori însemnate în cadrul consumului serviciilor de „Teatru” și „Muzee”. Intervalul 61-70 de ani se remarcă printr-un consum sporit în cadrul serviciilor „Muzee” și „Emisiuni la Radio”.

Per ansamblu, ipotezele care s-au dovedit a se confirma sunt Ipoteza 1, 6, 7, 8, 12, 14, 16, 17, iar cele care s-au dovedit a se infirma sunt Ipoteza 2, 3, 4, 5, 10, 13, 15.

5.3 Concluzii și recomandări

Analizate pas cu pas, obiectivele cercetarii isi propun să-i confere acesteia un caracter înalt de aplicabilitate. Astfel, orientându-ne atenția catre prestatorii serviciilor culturale în Bucuresti, putem formula recomandări în vederea dezvoltarii intensive a unei optici de marketing aplicabile serviciilor culturale. Instituțiile culturale sunt obligate pentru a-si atinge obiectivele de ordin comercial, să realizeze o pozitionare eficientă din punct de vedere al ofertei și identitații. Segmentele de populație tanară reprezintă un punct de interes major, în virtutea evoluției pieței serviciilor culturale în ultimii ani, și a schimbărilor de ordin psiho-social. Tinerii se orientează tot mai mult către mijloace de divertisment cultural asa cum sunt concertele și festivalurile, iar acest lucru poate fi folosit în favoarea instituțiilor prestatoare de servicii culturale, care, pot să-si construiască strategia de comunicare astfel încât sa țintească segmentele dorite. În funcție de motivele pentru care este ales consumul de servicii culturale, instituțiile culturale sunt nevoite sa le confere utilizatorilor cadrul necesar de a se simți bine, în primul rând, și de a patrunde într-un mediu relaxant, caracterizat de intimitate. Sursele de informare online au căpătat o importanța deosebită, promovarea prin aceste canale fiind binevenită. De asemenea, este recomandată o atenție sporită în felul în care instituțiile isi gestionează raporturile cu utilizatorii, din perspectiva atributelor actului de prestație, atmosferă, ambianța și intimitatea oferită. În privința elementelor actului de creație, un accent deosebit se pune asupra jocului actorilor și interpretarii artistice a piesei sau spectacolului. Instituțiile sunt recomandate în a gestiona mai eficient politica de prețuri pe care o adoptă, majoritatea consumatorilor acordând o însemnatate ridicata prețului. De asemenea, programul trebuie adaptat în funcție de nevoile consumatorilor. Cu privire la sugestiile oferite de respondeți, sunt relevante în opinia mea, modernizarea mijloacelor tehnice și promovarea valorilor autentice românești. O altă recomandare ar fi promovarea consumului în grup al serviciilor culturale, cunoscut fiind faptul ca majoritatea consumatorilor utilizează servicii culturale alături de partener(ă) sau de prieteni. De asemenea se doreste un grad de apropiere mai ridicat fată de consumator, bazat pe o comunicare interactivă, în acest sens, mediul de comunicare digital dovedindu-se cel mai potrivit.

Cuvânt de încheiere

Cultura reprezintă o variabilă complexă a societații contemporane, atât dintr-o perspectivă psiho-socială cat și economică, aceasta este o parte indispensabilă a unei economii dezvoltate, orientată catre satisfacerea nevoilor individului. În urma cercetarii efectuate am putut analiza atat factori care tin de prestația serviciilor culturale în București, cat și latura creației culturale, ambele încadrate în ansamblul pieței serviciilor culturale, reprezentată de instituțiile prestatoare de servicii.

Astfel, o parte din ipotezele cercetarii au fost confirmate, iar o alta parte nu, acest lucru punând în valoare caracterul complex de care se bucură atat percepția și comportamentul consumatorilor, cat și complexitatea ofertei. Satisfacția consumatorilor de servicii culturale reiese din analiza tuturor elementelor prezentate mai sus. Acest concept usor de definit, dar extrem de complex iși bazează aprecierile în modul în care consumatorul se raportează la oferta, în modul în care ia parte și utilizează serviciile culturale, isi exprimă preferințele și optează pentru acele elemente care îi conferă acestei experiente un caracter pronunțat pozitiv.

Atât în cercetarea bazată pe interviu în profunzime, cat și în sondaj, am încercat sa ating toate aceste puncte menționate mai sus, accentuand problematica transformarii capitalei într-un centru cultural veritabil, menit să ofere locuitorilor săi satisfacția unei vieți culturale împlinite. Țin în mod special sa multumesc tuturor persoanelor care au participat la cercetare și care m-au sprijinit în realizarea demersurilor necesare finalizarii ei.

Anexa 1

Indicatori despre sectorul cultural

Anexa 2

Structura ghidului de conversatie

Bună ziua, mă numesc Laur Raboj, sunt student la ASE București, Facultatea de Marketing și realizez o cerceare care vizează determinarea gradului de satisfacție cu privire la serviciile culturale oferite în București. În acest sens v-as ruga sa-mi raspundeti la cateva întrebari, asigurandu-va ca întrebarile au un caracter confidential, și vor fi folosite doar în scopuri didactice. În prezentarea rezultatelor cercetarii va fi asigurata pastrarea anonimatului.

Obiectiv : Determinarea tipurilor de servicii culturale folosite în București.

1. Vă rog sa-mi spuneti ce fel de servicii culturale folosiți ?

Obiectiv : Determinarea frecvenței cu care sunt consumate.

2. Cam cu ce frecvență folosiți aceste servicii culturale?

Obiectiv : Determinarea preferințelor pentru serviciile culturale din București.

3. Aveți un anumit serviciu cultural preferat ? Va rog sa-mi vorbiti despre acesta.

Obiectiv : Determinarea motivelor pentru care sunt consumate servicii culturale.

4. Va rog sa-mi spuneți care este motivația dumneavoastra pentru a folosi aceste servicii culturale? Ce fel beneficii obțineți atunci cand participati la o asemenea activitate ?

Obiectiv : Determinarea importanței elementelor componente actului de prestație, în alegerea serviciilor culturale folosite.

5. Atunci cand alegeti sa utilizati un anumit tip de serviciu cultural, care sunt acele elemente importante legate de actul cultural și prestația servicului în sine, pe care doriti sa le primiti și care va oferă satisfacție ? În funcție de care dintre ele alegeti ? Puteti să specificati pentru fiecare serviciu consumat ?

Obiectiv : Determinarea percepției asupra nivelului actual al serviciilor culturale în București.

6. Cum apreciati nivelul actual al serviciilor culturale din București?

Obiectiv: Determinarea viziunii personale și dorințelor cu privire la dezvoltarea serviciilor culturale în București.

7. Cum v-ar placea sa se dezvolte piața serviciilor culturale din București în următorii ani? Cum anume doriti sa se desfasoare modul de evolutie al culturii în București, astfel încat sa fiti pe deplîn multumit ?

Va multumesc pentru participare!

Anexa 3

Definirea variabilelor

Anexa 4

Nr………

Chestionar

Buna ziua, va învit sa-mi raspundeți la cateva întrebari cu privire la modul în care percepeți dumneavoastra serviciile culturale din București și cat de multumit sunteti de ele.

Q1. Ce tipuri de servicii culturale utilizați?

Întrebare cu variante multiple de raspuns

Q2. Care sunt motivele pentru care alegeți sa consumați servicii culturale?

Completati spatiile libere

1………………………………………4…………………………….

2…………………………………….. 5…………………………….

3………………………………………

Q3. În ce masura serviciile culturale utilizate corespund propriilor așteptari?

Încercuieste varianta corespunzatoare

5 4 3 2 1

În foarte mare masura În mare masura Asa și asa În mica masura În foarte mica masura

Q4. Cu ce frecvența utilizați serviciile culturale enumerate?

Încercuieste varianta corespunzatoare

Q5. Realizați o ierarhie a serviciilor culturale utilizate în funcție de preferințe.

Completeaza cu cifra coresunzatoare locului ocupat în preferințe

Q6. Ce surse de informare folositi cu privire la serviciile culturale utilizate?

Încercuieste varianta corespunzatoare

Q7. Cat de bine considerati ca sunteti informat cu privire la serviciile culturale oferite în capitală? Încercuieste varianta corespunzatoare

F. bine informat Bine informat Asa și asa Slab informat F. slab informat

5 4 3 2 1

Q8. Cat de importante sunt în alegerea serviciului cultural, urmatoarele elemente ale actului de prestație ? Încercuieste varianta corespunzatoare

F. imprtant Important Nici asa nici asa Puțin important F. puțin important

Q9.Atunci cand vorbim despre actul de creație culturala, care sunt elementele care va aduc cea mai mare satisfacție ? Încercuieste varianta corespunzatoare

Q10. Care sunt atributele cele mai importante în funcție de care alegeti instituția prestatoare de servicii culturale? Încercuieste varianta corespunzatoare

Q11. Care este instituția dvs preferata pentru fiecare tip de serviciu cultural folosit?

Completeaza spatiile libere

Q12. În ce categorie de venituri va regasiți cel mai bine?

Încercuieste varianta corespunzatoare

Q13. Care este profesia dumneavoastra?

Daca respondentul este student va fi specificata facultatea:

Q14. Ati întampînat dificultăți, probleme, în folosirea serviciilor culturale?

Bifeaza varianta corespunzatoare

Da Nu

Q15. Ce sugestii ați face cu privire la imbunatațirea prestației serviciilor culturale, la nivelul capitalei? Completeaza spatiile libere

………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………..

Q16. De regula sunteti însoțit de partener(a)/ prieteni, atunci cand utilizați servicii culturale?

Da Nu

Q17. Care este sexul dumneavoastra? F B

Bifeaza varianta corespunzatoare

Q18. În ce interval de vârsta va încadrați?

Va mulțumesc frumos!

Anexa 5

Tabelul de corelatii

Anexa 6

Repartiția pe intervale de vârsta a tipurilor de servicii culturale consumate

Repartiția raspunsurilor în funcție de sexe

Anexa 7

Repartiția Motive-categoria de venituri

Așteptări- Categorie de vârsta

Anexa 8

Frecvența de consum a serviciilor culturale

Repartiția frecvențelor de utilizare a serviciilor culturale în funcție vârsta respondenților

Anexa 9

Grad de informare în funcție de reparitia pe vârste

Repartiția importanței atributelor în funcție de vârsta

Ambianța importanța –Interval vârsta

Amabilitate importanța- Interval vârsta

Confortul importanța- Interval vârsta

Dotările importanța- Interval vârsta

Atmosfera importanța- Interval vârsta

Intimitatea importanța- Interval vârsta

Anexa 10

Instituții preferate-Teatru

Instituții preferate-Cinema

Anexa 11

Repartiția primului loc în preferințe în funcție de profesia respondentului

Anexa 12

Repartiția în funcție de frecvențe, a sugestiilor

Sugestii

Bibliografie

Cătoiu I., (coord.), Bălan, C., Popescu, I. C., Orzan, G., Vegheș, C., Dănețiu, T., Vrînceanu, D., Cercetări de marketing, Ed. Uranus, București, 2002;

Catoiu Iacob, Andreea Bolog, Calitatea serviciilor și satisfacția consumatorului, în Simpozionul Marfa-Calitate-Globalizare, Ed. ASE, București 2004;

Dennis Howitt, Duncan Cramer, Introducere în SPSS pentru psihologie, Ed. Polirom, București 2006;

Filip, Florin Gheorghe (coord.), Societatea informațională, Societatea cunoașterii. Concepte, soluții și strategii pentru România, Ed. Expert, București 2001;

Gheorghe Ionescu, Dimensiunile culturale ale marketingului, Ed. Economicã, București, 1996;

Ildiko Fekete, Coordonatele generale și particulare ale comportamentului, Teme de seminar, Resita, 2003;

Ionel Enache, Mihaela Maftei, Marketingul în Biblioteca, Ed. Universitații, București, 2003;

Iulian Boldea, “Postmodernismul romanesc. Schita recapitulativa”, Observatorul Cultural, nr. 298, 2004;

Kotler, Ph., Managementul marketingului¸Editura Teora, București, 1997;

McChesney, Allan, Promoting and Defending Economic, Social and Cultural Rights: a Handbook, HURIDOCS, 2000;

Moldoveanu, Maria, Ioan Fanc, Marketing și culturã, Ed. Expert, București 1997;

Musat Carmen, “Pentru o periodică redefinire a identitații culturale”, Observatorul Cultural, nr 276, 2003;

Olteanu Valerica, Marketingul Serviciilor : teorie și practica, Ed. Uranus, București, 1999;

http://arta-cultura.bucharest-guide.ro/București-arta-cultura/arta-cultura.htm

http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/marketingul_cultural.html

http://www.București.com.ro/www/index.html/director/?domainID=91

http://www.București.djc.ro/PublicatiiGeneral.aspx

http://www.cimec.ro/ProiecteEuropene/Patrimoniu/index.htm

http://www.culturanet.ro/cscdc.aspx?pageID=13

http://www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=108

http://www.cultura-net.ro/InstituțiiGrupe.aspx

http://www.e-tineret.ro/utile_detail.php?id=7

http://www.miculparis.ro/utile/informații_București.html#cultura

http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/enache-market/1a.htm