Cercetarea domeniului investigat în aceast ă lucrare a fost ini uni0163iat ă în anul 2003, o dat ă [600051]

Rezumat
Cercetarea domeniului investigat în aceast ă lucrare a fost ini /uni0163iat ă în anul 2003, o dat ă
cu alegerea subiectului pentru lucrarea de licen /uni0163ă "Destinele unor fo ști ofi /uni0163eri de Securitate
dup ă 1990. Studiu de caz: Cluj” 1. Dup ă doi ani de intervievare a celor cinci ofi /uni0163eri de
Securitate, și continue încerc ări de a-i reg ăsi în acela și timp în societatea de azi, am extins
analiza incluzând fostul serviciu est-german de inf orma /uni0163ii (Stasi 2) în lucrarea de master cu
titlul: „Societate și poli /uni0163ie politic ă în postcomunism. Analiza fenomenului cunoscut ca
´deconspirare´. Studiu de caz: Securitate/Stasi” 3.
Așadar cercetarea a urmat unui nivel avansat de foc alizarea asupra ideilor socio-
politice contemporane. Întrucât pe parcurs, partea bibliografic ă care avea ca subiect /uni0163int ă
România a devenit din ce în ce mai bogat ă, orientarea înspre Germania R ăsăritean ă și-a
dovedit în egal ă m ăsur ă utilitatea. Istoria comparativ ă avea s ă dea lucr ării cadrul necesar
pentru evaluarea adecvat ă a relativit ă/uni0163ii caracteristicilor na /uni0163ionale prin raportarea la
interac /uni0163iunile dintre mi șcările civile prezente și ideea de conducere a societ ă/uni0163ii civile
apar /uni0163inând elitelor.
Lucrarea ia în considerare aspectele relevante pen tru tez ă pe teren românesc și
german, în particular confruntarea propriului lor t recut. Aici este important de subliniat
ini /uni0163iativele nereu șite ale societ ă/uni0163ii civile române ști de reformare a unor institu /uni0163ii precum
Consiliul Na /uni0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit ă/uni0163ii (C.N.S.A.S) dintr-un instrument
politic într-unul știin /uni0163ific și civil. Consiliul a fost înfiin /uni0163at cu scopul clar de a fi un instrument
puternic al societ ă/uni0163ii civile. În acest punct de început, compara /uni0163ia cu Institutul Gauck –
Behörde a fost de succes pentru ambele p ăr/uni0163i. Cine au fost cei care s-au numit pe ei în șiși elite
înainte și imediat dup ă 1990, când era l ăsat s ă se în /uni0163eleag ă c ă ace știa nu vor mai fi parte a
pozi /uni0163iilor de conducere? Este a șadar partea referen /uni0163ial ă în care sunt argumentate din dou ă

1 Simeoni, Camelia „Destinele unor fo ști ofi /uni0163eri de Securitate dup ă 1990. Studiu de caz: Cluj” Teza de licen /uni0163ă ,
Facultatea Babe ș-Bolyai, Cluj –Napoca (2001-2005)
2 Am introdus Stasi în munca de cercetare dup ă participarea activ ă la câteva conferin /uni0163e interna /uni0163ionale dedicate
subiectului. Acest pas a asigurat oportunitatea de a-l cunoa ște în toamna anului 2005 pe Armin Heinen, profesor
de istorie premodern ă și modern ă la Universitatea din Aachen. Au urmat discu /uni0163ii care ulterior s-au concretizat în
idei constructive pentru lucrarea de master. Stasi a fost inclus în exerci /uni0163iul de cercetare pentru asigurarea unei
dimensiuni comparative care s ă duc ă la în /uni0163elegerea mai aprofundat ă a ambelor fenomene studiate. Jean Francois
Soulet în a sa lucrare "Istoria comparat ă a statelor comuniste din 1945 pân ă în zilele noastre" îl citeaz ă pe Paul
Veyne, ale c ărui cuvinte le g ăsesc relevante și pentru al meu concept: orice cercetare istoric ă, dac ă se vrea a fi
una serioas ă, devine una de natur ă comparativ ă (vezi Soulet, Jean Francois, op.cit., p. 8, Ed. Polirom, Ia și
1998)
3 Simeoni, Camelia, Societate și poli /uni0163ie politic ă în postcomunism. Analiza fenomenului cunoscut ca
´deconspirare´. Studiu de caz: Securitate/Stasi, Lu crare de masterat, Facultatea Babe ș – Bolyai (2005-2006)

perspective dileme de genul: de ce, în ce fel, ce c on/uni0163in, cum au fost constituite și gestionate
arhivele serviciilor secrete în general, în particu lar, cele ale poli /uni0163iilor politice totalitare,
explicit a celor din perioada comunist ă. De la Ochrana, Gestapo, alte poli /uni0163ii politice la Stasi și
Securitate, am realizat un studiu comparativ, în pe rspectiv ă conceptual ă, teoretic ă; cum se
studiaz ă aceste surse; care este utilitatea lor, respectiv în ce fel pot influen /uni0163a acestea
cunoa șterea și în /uni0163elegerea trecutului. Mai mult, accentul poate s ă cad ă în paralel și-n capitol
distinct pe descrierea celor care au fost recruta /uni0163i în structura represiv ă a celor dou ă servicii din
punct de vedere calitativ și cantitativ: statut social, studii și parcursul profesional pân ă la
recrutare, și dup ă ce ace știa intr ă în contact direct cu Securitatea sau serviciul int r ă în contact
cu ei, cum au reu șit s ă se re-integreze în societatea de dup ă 1990 și ce pozi /uni0163ii ocup ă în
realitatea societ ă/uni0163ilor post-totalitare de azi. Interviurile la care facem trimitere pe parcursul
lucr ării completeaz ă informa /uni0163ia g ăsit ă în arhive. Mai departe, acestor metode deja aminti te se
adaug ă și chestionarele care au fost în egal ă m ăsur ă asociate cercet ării pentru încercarea de a
în /uni0163elege într-o manier ă critic ă și analitic ă schimb ările politice, legale și sociale. Acest pas ne-a
pus logic în fa /uni0163a unei alte probleme: responsabilitatea unui anume grup social care odat ă
forma elita – fo știi ofi /uni0163eri de Securitate, cu toate c ă interviul structural ca metod ă de lucru nu
și-a g ăsit înc ă sus /uni0163inere pe teren german si r ămâne înc ă un capitol deschis pentru cercet ători.
Utilizarea acestor metode de cercetare, preponderen t istoriografice, a trebuit adaptat ă
încerc ărilor constante a fo știlor ofi /uni0163eri de securitate de reinventare justificativ ă a unei realit ă/uni0163i
fictive –– un instrument bine asumat și îmbun ătă/uni0163it cu care în perioada represiv ă au sus /uni0163inut
re-educarea.
Apreciez c ă tehnica interviului aduce valoare ad ăugat – real ă – atât documentar ă, cât și
istoriografic ă – pentru investigarea fenomenului. Momentul în car e istoricii au început s ă
utilizeze interviul ca metod ă calitativ ă de colectare de informa /uni0163ii, inexistente de altfel în
documentare și ale surse publicate, sau maniera în care acest de mers poate fi numit ´istorie´
sau ´istorie secundar ă´, continu ă s ă genereze dezbateri substan /uni0163iale în literatura de specialitate.
Rezultatele evidente ale utiliz ării tehnicii interviului au dus la renun /uni0163area treptat ă la
respingerea categoric ă a istoriei orale de c ătre școlile istoriografiei tradi /uni0163ionale. Necesitatea
istoriei orale a for /uni0163at un compromis teoretic iar interviul se dovede ște o manier ă credibil ă prin
care se deschid u și spre trecut.
O parte substan /uni0163ial ă a lucr ării este dedicat ă gestiunii trecutului din perspectiva
ini /uni0163iativelor legale, juridice, politice și istorice prin studiul problematicii lustra /uni0163iei și a
practicilor sale în postcomunism, eviden /uni0163iat prin studii de caz, care prezint ă puncte tari și

puncte slabe în asumarea unor principii caracterist ice perioadei de tranzi /uni0163ie și demersurilor de
reparare moral ă. Introducerea este focalizat ă asupra cadrelor juridice, a dinamicii politice și
specificului istoric al realit ă/uni0163ilor din statele analizate. A patra parte a lucr ării este, în esen /uni0163ă ,
o perspectiv ă critic ă personal ă, fundamental ă pe analiza a 556 de chestionare – toate
completate și inserate în programul SPSS 17.0, în vara anului 2 010. Tema acestui efort
analitic este dreptatea reparatorie în societ ă/uni0163ile post-comunist, cu studiu de caz: România.
Gestiunea asum ării unui trecut încercat, desp ăgubirea moral ă reprezint ă pa și care sus /uni0163in
tranzi /uni0163ia și un regim care se vrea a fi democratic.
O alt ă problem ă atinge direct sistemul de valori al societ ă/uni0163ii post-comuniste cu
întrebarea dac ă a influen /uni0163at Securitatea ca institu /uni0163ie sistemul de valori românesc dup ă 1990;
putem s ă ne deta șă m de mo ștenirea uman ă și valoric ă a regimului comunist, care penetreaz ă
înc ă societatea în care încerc ăm s ă înl ătur ăm simptomele unui blocaj acut – inhibi /uni0163ie de
protec /uni0163ie, sau o societate indiferent ă pus ă s ă aleag ă între memorie și uitare?
Un alt efort analitic a fost dedicat definirii conc eptelor de "societate civil ă" și
respectiv "elite" și identific ării tipologiilor specifice și a interac /uni0163iunilor elitelor care
guverneaz ă.
În acest context, ”societatea civil ă” este un termen folosit cu interpret ări diferite de
către diver și autori începând cu secolul XVII, dar principala l ui argumentare vine de la Hegel.
Necesitatea de (re)construire a societ ă/uni0163ii civile dup ă pr ăbu șirea comunismului în Europa
Răsăritean ă a constituit o problem ă comun ă dezb ătut ă dup ă 1991 de reformatori și
comentatori. Regimul comunist a negat institu /uni0163iile societ ă/uni0163ii, astfel c ă înafara unor exemple
precum Biserica Catolic ă în Polonia, lipsesc exemple similare. Una dintre p ersoanele
intervievate a exprimat sugestiv percep /uni0163ia pe care continu ă s ă o aib ă „nostalgicii” perioadei
comuniste: „ Exist ă înc ă unii cet ă/uni0163eni români care continu ă s ă pun ă sub semnul întreb ării
dac ă comunismul î și va continua somnul pentru totdeauna, sau atunci c ând se va trezi,
deoarece acum se odihne ște doar, pe durata unei perioade de tranzi /uni0163ie, sau a șa-numita
democra /uni0163ie…” 4 O societate civil ă este democrat ă în sensul real al construc /uni0163iei când are o
dimensiune etic ă în ap ărarea și promovarea valorilor civice ale fiec ărui cet ă/uni0163ean în parte și, în
egal ă m ăsur ă, valorile comunit ă/uni0163ii. Când ap ărarea libert ă/uni0163ii și a drepturilor fundamentale ale
omului este f ăcut ă în a șa manier ă încât discrimineaz ă pe un altul/alta, sau, chiar mai r ău,
discriminând o întreag ă comunitate, înseamn ă c ă dimensiunea etic ă a societ ă/uni0163ii civile nu mai

4 Interviu I, cu Marius Oprea, 14 septembrie 2010

func /uni0163ionează ca un sistem normativ capabil s ă evalueze corect abuzurile s ăvâr șite împotriva
democra /uni0163iei, libert ă/uni0163ii, drepturilor fundamentale umane și, de asemenea, împotriva drepturilor
comunit ă/uni0163ii. Ideile de conducere apar /uni0163inând elitelor sunt diferite de cele ale cet ă/uni0163enilor.
Aceea și problem ă a dezacordului între p ăr/uni0163i apare când lu ăm în discu /uni0163ie dimensiunea
respectului: elitele nu respect ă cet ă/uni0163enii, și cet ă/uni0163enii nu respect ă elitele. Elitele nu acord ă nici
o aten /uni0163ie mi șcărilor civice prezente, iar cele din urm ă nu pot fi /uni0163inute continuu în umbr ă pentru
că pot dezvolta un teren din ce în ce mai puternic mo tivat de nerecunoa șterea unor gre șeli,
erori, ocolirea desp ăgubirilor nedrept ă/uni0163ilor morale, minciuni și crime.
Mai departe, este dezvoltat cel ălalt cap ăt al ecua /uni0163iei prezente – ´elite´(din germ.
Auswahl). Prin prisma acestui termen putem descrie ceea ce e mai bun, mai valoros într-o
comunitate, societate, etc. Cu toate acestea, putem observa cum în cazul nostru nu avem de a
face cu aceea și argumentare, poate nici m ăcar una similar ă. Regimul totalitar a adus îns ă un
alt gen de dic /uni0163ionare în care defini /uni0163iile sunt de departe prezentate cu sensuri specific e. De fapt,
tot ceea ce era conectat la societatea civil ă, a fost tratat în termeni personali, iar cet ă/uni0163enii au
reprezentat un grup valoros doar în maniera în care se plasau obedient sub c ălcâiul de fier al
elitelor. Arhetipul unui regim totalitar îl capta O rwell în imaginea bocancului pus peste o gur ă
uman ă, pentru totdeauna. Hanna Arendt completa memorabil aceast ă imagine: în dictaturile
totalitare tot ceea ce nu este interzis este obliga toriu.
Un anume gen de elite – de care ne-am apropiat înd eaproape pe parcursul cercet ării –
vor spune întotdeauna: "noi am servit corect, sub u n regim incorect". 5 Dar, acest tip de elite se
/uni0163ine strâns de orice pârghie – oricât de sub /uni0163ire ar fi – a unei justific ări for /uni0163ate (mit contra
realitate).
Motiva /uni0163ia în alegerea acestui subiect a fost și este sus /uni0163inut ă de trei piloni: imagina /uni0163ie,
cunoa ștere și curiozitate în a intra într-un cerc str ăin prin diferen /uni0163a temporal ă și profesional ă,
încercând sistemul politic (falsificarea politiculu i, uzurparea semantic ă și caricatura dreptului
la exprimare) și ideile de conducere a societ ă/uni0163ii apar /uni0163inând elitelor, în concep /uni0163ia c ărora orice
încerc ări sau ini /uni0163iative de reformare a sistemului sunt excluse sau b locate din motive non-
democratice. Din acest unghi putem observa cu u șurin /uni0163ă c ă termenul care define ște
interac /uni0163iunea dintre societatea civil ă și elite nu este solidaritatea, ci autoritarismul, și de cele
mai multe ori adev ărul de dup ă – adus în lumin ă – provoac ă r ăni. Oscar Wilde spunea c ă
"adev ărul nu este niciodat ă în stare pur ă și rareori simplu." Doina Cornea vine în completarea

5 Interviu I cu col.(r) S.I, 23 martie 2005;

acestor cuvinte și spune c ă "adev ărul nu este pur pentru c ă noi nu suntem puri; fiecare
înflore ște pu /uni0163in, mai pune un pic de gri, mai face confuzii; nu s untem logici, dar adev ărul nu
poate fi decât unul; sunt lucruri foarte simple și reale; adev ărul este întotdeauna raportat la
realitate, la ceea ce este real, și-n ultim ă instan /uni0163ă , ultima realitate este fiin /uni0163a … și atunci, de
acolo se degradeaz ă, se tot degradeaz ă; dar, noi îl degrad ăm, noi." 6
Studiul de caz dedicat României, urm ăre ște comportamentul unui societ ă/uni0163i civile post-
comuniste și în regres moral. Am analizat impactul bloc ării legii lustra /uni0163iei. Rezultat al
abord ării artificiale a elitelor în tratarea ( și repararea) adev ărului și drept ă/uni0163ii, comportamentul
societ ă/uni0163ii civile se arat ă agresiv, și totu și înc ă redus la t ăcere – în multe situa /uni0163ii explica /uni0163ia
rezumându-se simplu la dezinteres. Ini /uni0163iativele civice exist ă pe acest teren, îns ă depinzând de
tipul func /uni0163ia/activitatea lor, acestea sunt înc ă timide sau /uni0163inute în umbr ă de c ătre elite. Cât de
departe aceste ´structuri´ numite elite pot merge, când pun ceva la cale, și cât de mic ă este
semnifica /uni0163ia celeilalte ´structuri´ (societatea civil ă), cât de mult dureaz ă în timp o posibil ă
regrupare în mi șcare civil ă, sunt doar câteva întreb ări c ărora c ăut ăm s ă le g ăsim r ăspunsul pe
parcursul lucr ării.
Pentru a p ăstra caracterul obiectiv, și pentru c ă orice investiga /uni0163ie istoric ă trebuie s ă
evite recursul la st ări emo /uni0163ionale pentru a privi con știent realitatea celor dou ă p ăr/uni0163i – cet ă/uni0163eni
și elite– aceast ă lucrare pune simultan în analiz ă critic ă afirma /uni0163iile unor fo ști ofi /uni0163eri de
Securitate cu informa /uni0163ia culeas ă din arhive și lucr ări de specialitate. 7 Aceast ă manier ă de lucru
a fost un real ajutor pentru îndeplinirea și ducerea la bun cap ăt al unui demers în care analiza,
spiritul critic și compara /uni0163ia au avut scopul primar de a p ăstra intact ă atitudinea obiectiv ă –
chiar și în situa /uni0163ii de criz ă – și calmul. Men /uni0163ionând punctul de vedere comparativ adoptat, o
lucrare care a sus /uni0163inut multe din ipotezele acestei cercet ări este lucrarea lui Stej ărel Olaru
scris ă în colaborare cu Georg Herbstritt, "Stasi și Securitatea". Aceast ă lucrare este în real ă
măsur ă prima tentativ ă de a ne prezenta comparativ cele dou ă servicii, Stasi și Securitatea – în
lumina unor dosare analizate de cei doi autori, în arhivele faimosului institut Gauck –
Behörde. Avem aici de-a face nu doar cu o prim ă ini /uni0163iativ ă de reparare știin /uni0163ific ă ci și moral ă.

6 Interviu I, cu Doina Cornea, 2 martie 2005;
7 De exemplu cartea cu titlul "Arhivele Securit ă/uni0163ii", unde am contribuit cu dou ă materiale date spre publicare.
Este un volum de studii, documente, istorie oral ă și m ărturii, recenzii și importante apari /uni0163ii știin /uni0163ifice, un complet
demers dus apari /uni0163ie de o echip ă serioas ă cu nume, precum Florian Banu, Mihai Albu, Silviu M oldovan, Cristina
Anisescu, Elisabeta Neagoe, Liviu Ple șa, Adrian Petcu, Liviu /uni0162ă ranu și mul /uni0163i al /uni0163i cercet ători CNSAS. Înainte de
1990 și imediat dup ă, s-a scris mai mult cantitativ decât calitativ, ac easta datorându-se unei perioade confuze.
Era în discu /uni0163ie înc ă unele apari /uni0163ii f ăcute s ă sprijine un regim care nu era comunism, dar nici d emocra /uni0163ie – era
frica unei schimb ări deghizat ă în tranzi /uni0163ie. Autorii care au refuzat s ă mint ă societatea, fie au p ărăsit /uni0163ara, fie le-a
fost redus ă valoare scrisului.

O alt ă lucrare, unde avem nu doar o evolu /uni0163ie a cunoscutului aparat de securitate dar și
o abordare mai apropiat ă de efectivul uman, recrutat de Securitate, este lu crarea cu titlul
"Mo ștenitorii Securit ă/uni0163ii". Marius Oprea s-a distins și înainte cu lucrarea "Banalitatea r ăului.
O istorie a securit ă/uni0163ii în documente, 1948-1989", care conform cuvintelo r rostite de Andrei
Ple șu "a salvat obrazul societ ă/uni0163ii și al fiec ăruia."
Așadar, doar dup ă anul 2000 apar lucr ări cu caracter știin /uni0163ific, care ajut ă într-adev ăr
cercet ătorul s ă duc ă mai departe investiga /uni0163iile astfel încât s ă aduc ă istoriografiei o contribu /uni0163ie
substan /uni0163ial ă.8 Cu toate acestea, exist ă înc ă neajunsuri în rela /uni0163ia comunica /uni0163ional ă pe care o
asigur ă mass-media, folosit ă la rândul ei deopotriv ă, de liderii politici și autorit ă/uni0163ile
guvernamentale pentru a- și anun /uni0163a ini/uni0163iativele (reale sau mascate), dar și pentru a testa reac /uni0163ia
public ă și totodat ă reac /uni0163ia unor semnifican /uni0163i actori sociali. Pierderea încrederii în capacitat ea
institu /uni0163iilor menite s ă fac ă fa /uni0163ă oric ăror provoc ări la adresa securit ă/uni0163ii na /uni0163ionale sau, chiar într-
un caz mai nefericit, percep /uni0163ia deficien /uni0163ei lor, au determinat pierderea credibilit ă/uni0163ii și
legitimit ă/uni0163ii altor institu /uni0163ii, care îns ă vor continua s ă î și ascund ă gre șelile sub credin /uni0163a c ă, dac ă
aceste gre șeli au condus trecutul, vor fi în egal ă m ăsur ă capabile s ă conduc ă prezentul.
Ultimul capitol prezint ă situa /uni0163ia serviciilor secrete din interior spre exterior ( cu
accentul pus îndeosebi pe Securitate și Stasi), fiind subliniate câteva aspecte care pot oferi o
abordare diferit ă (mai mult teoretic ă) asupra ofi /uni0163erului de Securitate și/sau Stasi. Vorbim de
aceast ă dat ă despre acesta în dimensiuni calitative și cantitative, în lumina unor dosare
parcurse în arhivele CNSAS, și a unor volume citite în biblioteca BStU, Berlin.
În luna februarie a anului 1990, CIA vine cu un doc ument extrem de interesant
con /uni0163inând predic /uni0163ii ale comunit ă/uni0163ii informative americane referitoare la cele mai im portante
evolu /uni0163ii ale acelui an în Europa de Est. A șadar anali știi de la Washington estimau c ă, datorit ă
lipsei de responsabilitate și maturitate politic ă, vremurile grele doar începând de atunci aveau
să vin ă. Au existat înc ă de pe atunci dovezi care au ar ătat cum s-au mo ștenit în noua structur ă
sec /uni0163iuni întregi și intacte din fosta Securitate, mai mult fiind sub comanda acelora și ofi /uni0163eri.

8 Numesc aici al /uni0163i autori pe subiect, precum Simion Airinei, „Un sfe rt de veac de Securitate”, Daniel Barbu,
„Republica absent ă: politic ă și societate în România postcomunist ă”, Stephane Courtois, „Cartea neagr ă a
comunismului: crime, teroare, represiune”, Dennis D eletant, „Teroarea comunist ă în România. Gheorghiu – Dej
și statul poli /uni0163ienesc, 1948-1965”, Timothy Ash Garton, „Dosarul me u de Securitate”. O alt ă viziune a vie /uni0163ii, Jens
Gieseke, Die hauptamtlichen Mitarbeiter der Staatss icherheit. Personalstruktur und Lebenswelt, 1950-19 89/90,
Henning Hoff și Ulrich Maehlert, The GDR in German Archives. A gu ide to primary Sources and Research
Institution on the History of the Soviet Zone of Oc cupation and the German Democratic Republic, 1945-1 990,
Doina Jela, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Czeslaw Milosz, Gândirea captiv ă, etc. De
introdus trimiterile bibliografice pentru fiecare l ucrare men /uni0163ionat ă (editur ă, an de apari /uni0163ie, etc)

Num ărul mic de arest ări în rândul recru /uni0163ilor Securit ă/uni0163ii, au demonstrat totodat ă c ă fostul
aparat represiv continua s ă aib ă protec /uni0163ia elitelor aflate acum la cârma /uni0163ă rii.
Anul 1990 a r ămas în paginile istorice, politice și sociologice ca fiind martorul
veritabil al unui proces substan /uni0163ial dar inegal când se pune în dezbatere eradicarea
comunismului peste tot în Europa Central ă și de Est. Ceea ce a fost generat de comunism
(mo ștenitorii Securit ă/uni0163ii) continu ă s ă aib ă o influen /uni0163ă puternic ă, aceasta fiind datorat ă ´unor
profunde educ ări și re-educ ări´ – cel pu /uni0163in în România, unde via /uni0163a politic ă a întâmpinat o criz ă
legitim ă și din ce în ce mai puternic ă.
Concluziile aceste lucr ări aduc din nou în discu /uni0163ie r ăspunsurile la întreb ările de
început, și dezvoltate în con /uni0163inutul demersului argumentativ. Inserarea unor argu mente noi
pune în lumin ă dorin /uni0163a de a atinge și completa de fapt concluziile care au încheiat fie care
capitol. Responsabilitatea noastr ă este de a continua s ă scriem critic și analitic pentru o mai
bun ă în /uni0163elegere, și pentru a sus /uni0163ine construc /uni0163ia unor repara /uni0163ii morale apar /uni0163inând unei societ ă/uni0163i
care vrea s ă î și asume una și aceea și democra /uni0163ie (a cet ă/uni0163enilor și a elitelor), deta șa/uni0163i în aceast ă
manier ă de inhibi /uni0163ia de protec /uni0163ie în umbra c ăreia se mai ascund. Situa /uni0163ia sistemului de valori
al societ ă/uni0163ii române ști este explicat în date statistice și grafice, urm ărind identificarea
influen /uni0163ei Securit ă/uni0163ii ca institu /uni0163ie asupra societ ă/uni0163ii.
Între istorie, memorie și justi /uni0163ie în tranzi /uni0163ie se va materializa și într-un film
documentar – proiect realizat în colaborare cu so /uni0163ul meu, Jacob Schrage și Saman Koudijs,
absolvent al Academiei de Editare Filme Documentare din Amsterdam. Împreuna pornim pe
aceea și linie comparativ ă (Securitate/Stasi) interviuri pe tem ă (victime, apoi cei ce au fost
numi /uni0163i represori și comentarii pe subiect).