Cercetarea de față are drept scop evaluarea comportamentului, atitudinilor și cunoștințelor persoanelor vegetariene sau cu o dietă derivată din… [618750]

III. PARTEA PERSONALĂ

1. SCOPUL LUCRĂRII

Cercetarea de față are drept scop evaluarea comportamentului, atitudinilor și
cunoștințelor persoanelor vegetariene sau cu o dietă derivată din aceasta (vegani/raw –
vegani/etc.) din Iași, care să permită ulterior identificarea modelului alimentar al acestui grup
și compararea rezultatelor obținute cu cele existente în literatura de specialitate.

2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

Cercetarea și -a propus atingerea următoarelor obiective:
1. Identificarea, evaluarea și analiza factorilor comportamentali (aport alimentar,
obiceiuri alimentare, orarul meselor, etc.), a factorilor ce țin de stilul de viață
(activitate fizică, fumat, odihnă) și a celor de mediu, a familiei sau comunității, în
conturarea modelelo r de dietă vegetariană și a derivatelor sale specifice acestei zone.
2. Identificarea potențialilor factori protectivi și a posibililor factorilor de risc corelați cu
adoptarea unei astfel de diete, cunoscuți sau chiar resimțiți de către participanți și
rapor tarea acestora la factorii enumerați în literatură.
3. Analiza cunoștințelor de nutriție și sănătate ale respondenților (numărul de porții
consumat raportat la recomandări, combinarea alimentelor pentru a beneficia de toți
aminoacizii esențiali, date despre etichetarea alimentelor, aprecierea greutății actuale
raportată la greutatea ideală, etc.).
4. Evaluarea atitudinii subiecților cu privire la alimentația omnivoră, la accesul pe piață
al produselor destinate lor, influența timpului în compoziția meselor.

3. MATERIALE ȘI METODĂ
3.1. DESCRIEREA EȘANTIONULUI POPULAȚIONAL

Populația țintă a fost reprezentată de un număr de 100 persoane ce aderă la o dietă
vegetariană/vegană/raw -vegană etc., cu reședința în județul Iași. Dintre cei 100 de
respondenți, 28 au fos t de sex masculin și 72 de sex feminin.

3.2 MATERIALE

Colectarea datelor s -a realizat utilizând ca și instrument de măsurare un chestionar
(Anexa 1), elaborat dintr -o serie de chestionare, o parte validate, destinate analizei și evaluării
dietei vegetariene, respectiv derivatelor sale, la care am adăugat o serie de întrebări noi.
Chestionarul a fost structurat în 4 secțiuni: Informații generale, Informații despre dietă,
Informații despre stilul de viață și o ultimă secțiune de Comportament alimentar . Acest
chestionar conține în medie, 83 de itemi, având atât răspunsuri libere, cât și preformate pentru
a permite o cercetare în detaliu a pattern -ului alimentar al acestui grup țintă.

3.3 METODĂ

Participanții la acest studiu s -au înrolat benevol, fie prin completarea online a
chestionarului introdus într -un formular în google docs, ulterior unor postări pe anumite grupuri
destinate lor, fie prin completarea de mână a chestionarelor printate și distribuite în a numite
restaurante cu specific vegetarian/vegan, pe care le -am coletat ulterior.
Chestionarul a fost completat de fiecare individ în parte, fără a solicita date referitoare
la numele sau adresa acestora, ceea indică faptul că, răspunsurile, deși subiectiv e, constituie o
reprezentare reală a aspectelor investigate. Perioada în care chestionarul a fost disponibil
completării a fost martie 2017 -iulie 2017.

Analiza și prelucrarea statistică a datelor s -a efectuat prin intermendiul unei baze de
date, conținând toate datele adunate, creată în programul Google Sheets (o versiune Microsoft
Office Excel 2017 inclusă în platforma google docs).

4. REZULTATE

Vârsta medie a participanților este de 29 de ani, cu o vârstă minimă de 18 ani și una
maximă de 67 de ani. O distribuție a respondenților pe sexe, relevă participarea a 28% bărbați,
respectiv a 72% femei.
Fig. 1. Distribuția în funcție de înălțime Fig. 2. Distribuția în funcție de greutatea actuală
În general, se consideră că a avea o dietă de tip veget arian se asociază cu o talie și/sau
o greutate corporală mai redusă. În cazul de față acest lucru nu este foarte vizibil și poate fi
pus pe seama aderării la o dietă de acest tip după finalizarea perioadei de creștere și
dezvoltare. În același timp este di ficil de apreciat diferența de talie și greutate dintre acest
grup populațional și populația generală deoarece nu s -au realizat date statistice privind datele
antropometrice ale acestei categorii de persoane.

Fig. 3. Distribuția participanților în funcț ie Fig. 4. Distribuția respondenților în funcție
de cea mai mică greutate înregistrată de cea mai mare greutate înregistrată

Tabel I. Distribuția subiecților în funcție de IMC
Clasificare IMC(kg/m2) %
Subpondere <18,5 17
Normopondere 18,5 – 24,9 72
Suprapondere 25,0 – 29,9 8
Obezitate clasă I 30,0 – 34,9 3

Fig. 5. Distribuția participanților în funcție de nivelul educațional
După cum se poate observa în graficul de mai sus, majoritatea respondenților au studii
superioare, ceea ce e posibil să fi contribuit la hotărârea de a adera la aceasta dietă.
Tabel II. Distribuția respondenților în funcție de ocupație
Ocupația Exprimare procentuală
Elev/Student 21 %
Fără ocupație 13 %
Programator 7 %
Designer, manager 6% , 6%
Economist, cadru didactic 5%, 5%
Liber profesionist, bucătar, barman – ospătar 3 %, 3% , 3%
Antreprenor, reprezentant v ânzari, medic, arhitect 2%, 2%, 2%, 2%
Concediu maternal 1%

Fig. 6. Distribuția participanților în funcție de starea civilă

Fig. 7. Aveți copii? Fig. 8. Distribuția participanților în funcție de tipul de dietă urmat

Fig. 9. Principalul motiv ce a determinat participanții să adopte această dietă
Motivele etice au fost pe primu l loc în decizia de a adopta acest tip de dietă,
îmbunătățirea stări de nutriție/sanătăte a fost al doilea cel mai citit răspuns. O parte modestă
parte din participanți au devenit vegetarieni/vegani/etc. datorită motivelor ecologie/de mediu,
respectiv pent ru că nu le place carnea și doar o singură persoană a avut motive religioase.

Fig. 10. Corelația dintre motivul citat și grupa de v ârstă
Fiind preponderent persoane de până în 40 de ani, este evident ca această
categorie de vârstă să primeaze detașat în ponderea celor mai citate motive.

Fig. 11. Distribuția subiecților în funcție de apartenența la un grup specific acestei diete

Fig. 12. Distribuția subiecților în funcție de durata de la aderarea la această dietă

După cum se poate observa din graficul anterior, marea majoritate a participanților
urmează această dietă de 1 -4 ani.
Fig. 13. Distribuția participanților în funcție Fig. 14. Distribuția participanților în funcție
de efortul fizic practicat de efortul fizic practicat săptăm ânal
Dintre cei 59% ce practică efort fizic regulat, majoritatea acestor persoane(48%)
desfășoară astfel de activități în jur de 2 -3 ori pe săptăm ână.

Fig. 15. Distribuția respondenților în funcție de tipul de exerciții desfășurat
În ceea ce privește durata efortului fizic efectuat, o sesiune de efort are o durată medie
de 64 de minute.

Fig. 16. Distribuția subiecților în funcție de consumul de alcool
În mod așteptat, consumul de alcoo l la acest grup este fie inexistent, fie redus ( <1
porție pe săptăm ână), doar o parte modestă din respondenți consumându -l mai frecvent.

Fig. 17. Distribuția participanților în funcție Fig. 18. Distribuția respondenținților în
în funcție de consumul de tutun funcție de aprecierea calității somnului
Făcând o medie, fumătorii consumă în jur de 8,5 țigări/zi.
Participanții la studiu au fost rugați să facă o medie a orelor dormite pe noapte, aceasta
fiind de 7,2 ore, cu un minim de 5 de ore și un maxim de 10 ore. 88% au apreciat somnul ca
fiind odihnitor, în timp ce 12% au semnalat contrariul.

Fig. 19. Distribuția respondenților în funcție de nivelul stresului resimțit

Fig. 20. Distribuția participanți lor în funcție de patologiile cunoscute
O proporție de 80% dintre respondenți au răspuns cu "Nu", c ând au fost întrebați dacă
suferă de vreo patologie, iar dintre cei 20% cu patologii cunoscute, patru persoane se știu cu
boli din sfera cardiovasculară, patru cu boli digestive, patru cu boli endocrine, trei cu anemie
feriprivă, două cu boli ale sistemului osos, două persoane cu alergii și una cu depresie. C ât
privește urmarea unui tratament, un număr de 18/20 iau medicație pentru boala de care suferă.

Fig. 21. Distribuția participanților în funcție de numărul de mese si orarul acestora
Fiind o întrebare cu răspuns multiplu, observăm ce obiceiuri alimentare se regăsesc
mai frecvent în grupul studiat. Așadar, cu privire la numărul de mese și orarul acestora, cei
mai mulți au spus ca osciliază de la zi la zi, că măn âcă ori de câte ori le este foame, unii au
orar regulat, alții sar peste mese, o mică parte iau 3 mese și 2 -3 gustări cum este recomandat
în alimentația omului sănătos.

Fig. 22. D istribuția subiecților în funcție de numărul de porții de cereale consumat

Fig. 23. Distribuția respondenților în funcție de tipul de cereale consumat mai frecvent
Numărul de porții de cereale consumat se încadrează în recomandări (6 -11 porții/zi),
deși poate ne -am fi așteptat la un consum mai ridicat de hidrați de carbon din moment ce dietă
vegetariană și derivatele sale sunt considerate a fi ușor hiperglucidice.

Fig. 24. Frecvența consumului de cereale pentru micul dejun fortifiate

Fig. 25. Frecve nța consumului de pseudocereale

În mod contrat așteptărilor consumul de cereale pentru micul dejun fortifiate sau de
pseudocereale este puțin preferat în r ândul acestui grup, peste 50% din participanți incluzând
rar sau deloc aceste alimente în dietă.
Tabe lul III. Frecvența consumului de produse vegetariene procesate
Variante de răspuns Procentaj
zilnic 6%
5-6 zile pe săptămână 5%
3-4 zile pe săptămână 15%
1-2 zile pe săptămână 26%
rar 48%
Produsele procesate vin adesea la pachet cu o serie de elemente ascunse, mai puțin
dorite în dietă: zahărul și acizii grași saturați, adesea și cu un conținut sodic ridicat. După cum
se poate observa și în tabelul anterior, este posibil ca vegetarienii/veg anii/etc. să aibă un aport
redus din acești micro/macronutrienți datorită consmului mai redus al acestor produse, dar
trebuie ținut cont și de modul de preparare al alimentelor de acasă și tipul de ulei folosit
(uleiul de cocos, uleiul de palmier – surse d e acizi grași saturați).

Fig. 26. Distribuția respondenților în funcție de numărul de porții de fructe consumat
Cât privește modalitatea de consum a fructelor, proaspete a fost cel mai citat
răspuns( 75%), urmat de preferința pentru sucuri(13%), fructele uscate(9%) și fructele sub
formă de compot, respectiv congelate, ca ultimă alegere.

Fig. 27. Distribuția subiecților în funcție de momentul obișnuit al consumului de fructe
Majoritatea respondenților nu țin cont de orarul meselor atunci c ând con sumă fructe și
doar o proporție de aproximativ 25% le consumă între mese așa cum este recomandat.

28. Distribuția participanților în funcție de numărul de porții de legume consumat

29. Consumul de carne, ouă, pește
Această întrebare s -a adresat dietelor vegetariene (semivegetariene, ovo -lacto -pesco –
vegetariene), dar nu a putut fi evitată nici de restul participanților.

30. Distribuția subiecților în funcție de frecvența consumului de pește
Somonul, macroul și tonul au fost in topul preferințelor, iar ca proveniență, subiecții au
ales, în pondere egală, peștele proaspăt și la conservă, o proporție mai mică de persoane
prefer ându -l pe cel congelat.
Tabel IV. Distribuția procentuală a participanților în funcție de tipu l de lapte consumat
Posibilități de răspuns % respondenți
Doar lapte integral 9%
Atât lapte integral, cât și lapte semidegresat 14%
Doar lapte semidegresat(cu 1% sau 2% grăsime) 4%

Atât lapte semidegresat, cât și lapte degresat 5%
Doar lapte degresat(0,5% grăsime) 0%
Nu consum lapte 15%
Nu consum lapte, dar consum lapte fortifiat de soia, orez, migdale
1% 35%
Consum ambele surse de lapte 18%

Fig. 31. Numărul de porții de lapte consumat Fig. 32. Numărul de porții lactate

Fig. 33. Distribuția participanților în funcție de numărul de porții de leguminoase consumat
Se poate observă ca numărul de porții de leguminoase este în medie de 2 porții ce
înlocuiesc cele 2 -3 porții de carne/ouă/pește pentru cei ce nu consumă sau le completează.

Fig. 34. Frecvența consumului de tofu al respondenților

Fig. 35. Consumul de suplimente proteice/produse îmbogățite cu proteine

Fig. 36. Distribuția subiecților în funcție de ce alimente aleg mai des

Fig. 37. Distribuția respondenților în funcție de tipul de grăsime utilizat cel mai des la prăjit
În general, acest grup alege fie în mod egal alimente sărace în grăsimi și alimente
bogate în grăsimi, fie doar alimente sărace în grăsimi în ceea mai mare parte a timpului
(conform Fig. 36). De asemenea, în ceea ce privește tipul de grăsimi utilizat la prăjirea
alimentelor se poate observa că predomină uleiurile mono – și polinesaturate, uleiurile bogate
în acizi grași saturați fiind cele mai puțin preferate (uleiul de cocos, palmier, untul). În
schimb, pe ntru prepararea prăjiturilor sunt destul de utilizate uleiul de cocos, untul (Fig. 39).

Fig. 38. Distribuția participanților în funcție de uleiul preferat dressing

Fig. 39. Tipul de grăsime utilizat cel mai des în prepararea prăjiturilor

40. Numărul de porții de oleagionase consumat de către respondenți

41. Consumul săptăm ânal de gustări bogate în grăsimi și zahăr

Fig. 42. Consumul de produse cu gelatină

Fig. 43. Produse utilizate în mod obișnuit la îndulcirea ceaiului, cafelei, prăjiturilor
Există o întreagă controversă dieta vegetariană și mierea, unii o acceptă, alții o exclud.
Contrar așteptărilor, cel mai utilizat produs ca îndulcitor pare a fi miere, urmată de zahărul
brun și cel alb. Interesant este că o proporție de 14% nu îndulcesc bă uturile/prăjiturile.
Tabel V. Distribuția subiecților în funcție de c ât de des adaugă sare mâncării
Variante de răspuns Procent respondenți
niciodată 12%
ocazional (de 2 -3 ori pe săptăm ână) 23%
moderat (la o masă) 32%
destul de des (aproape la fiecare masă 27%

în majoritatea timpului(aproape la orice) 6%

Fig. 44. Aportul de apă al participanților

Fig. 45. Principalul motiv pentru care subiecții iau suplimente de vitamine și/sau minerale

Mai mult de jumătate din subiecți iau suplimente din diverse motive. Cele mai utilizate
sunt: vitamina B12, vitamina D, multivitaminele, calciu, fier, complex vitamine B.
Fig. 46. Consumul de suplimente al respondenților

Fig. 47. Sunteți îngrijorat că acest stil de viață vă poate afecta sănătatea?

Fig. 48. Sunteți conștient că acestă dietă are anumite beneficii/riscuri asupra sănătății?
Am rugat participanții să enumere c âteva potențiale beneficii și posibile riscuri ale
acestei diete. Printre cele mai citate beneficii, se numără: energia crescută, starea generală
îmbunătățită, un plus de vitalitate, un aport de nutrienți crescut, scăderea riscului de boli
cardiovasculare, cancer, diabet zaharat, obezitate, o digestie mai eficientă, ameliorarea
profilului lipidic, normalizarea tensiunii arteriale , glicemiei, eliminarea toxinelor din
organism, imunitate crescută, controlul greutății, îmbunătățirea aspectului tenului.
Dintre riscurile enumerate de către respondenți, amintim: carența de vitamina B 12,
riscul de anemie, carențe de vitamine, minerale, deficitul proteic, riscul de boli ale sistemului
osos.

Fig. 49. Vă deranjează să vedeți alte persoane m âncând carne?

Fig. 50. Preparate de sărbători
Am rugat participanții la studiu să dea exemple de preparate pe care le gătesc cu
ocazia sărbătorilor și au citat următoarele răspunsuri: m âncăruri ce necesită preparare minimă
(salate, supe creme, piure -uri), meniul tradițional adaptat dietei individuale (sarmale de post,
salată boeuf/rusească cu ciuperci, drob de linte, ouă umplute cu ciuperci, etc.), prăjituri
vegane: tarte cu fructe, cozonac reinterpretat (vegan, raw -vegan), retețe meediteraneene
(quiche, lasgana, paste cu avocado, etc., pește la cuptor, legume coapte).

Fig. 51. Ce vă influențează cel mai mult c ând procurați alimente destinate
vegetarienilor/veganilor/etc.?

Fig. 52. Considerați că există suficiente preparate vegetariene/vegane/etc. pe piață?
Subiecții au fost rugați să exemplifice ce tipuri de produse și -ar dori să apară pe piață
în viitor, iar răspunsurile au fost următoarele: mai multe sortimente din cele existente, o
creștere a calității a produselor existente pe piață, produse vegane, vegetariene, etc., mai
accesibile, mai multe sortimente de br ânză v egană (tofu, cheddar vegan), burgeri vegani, mai
multe produse fără gluten, variantă de meniu vegan/vegetarian la fiecare restaurant, quorn,
fructe exotice proaspete, fast food vegan, germeni, unturi vegane, legume fermentante,
dulciuri fără zahăr, produse din alge, semipreparate, mai multe produse locale și bio,
înlocuitor pentru ouă, produse cu un conținut mai mare de cereale integrale, produse
vegane/vegetariene c ât mai puțin procesate, batoane crude( cu fructe, nuci, semințe), tahini,
sushi vegetarian, iaurt vegan, lapte de nuci, prăjituri raw -vegane.

Fig. 53. Tendința participanților de a cumpară fie ingrediente, fie m âncăruri gata preparate

Fig. 54. Alergiile alimentare/medicamentoase ale participanților

Fig. 55. Intoleranțele alimentare ale respondenților
Tabel VI. Consumul de ceai și/sau cafea al subiecților
Posibilități de răspuns Preferințele participanților exprimate procentual
Nu consum 10%
Consum ambele 5%
Consum doar ceai 48%
Consum doar cafea 47%
Despre consumul de ceai și /sau cafea se poate afirma că majoritatea subiecților beau
zilnic, în medie, 287 ml de ceai și/sau 118 ml de cafea.

Fig. 56. Lichidele preferate la masă/ în timpul mesei
Tabel VII. Luați micul dejun?
Posibilități de răspuns %
adesea 36%
întotdeauna 54%
rar 10%
Persoanele care au răspuns cu "rar" au fost rugate să justifice de ce sar peste această
masă. Așadar, cel mai frecvent enumerat motiv a fost lipsa timpului(5 din 10 persoane), urmat
de lipsa de organizare (3 din 10 persoane), în timp ce dorința de a slăbi și comoditatea au fost
ultimele citate.

Fig. 57. Distribuția subiecților în funcție de locul de servire al micului dejun

Tabel VIII. Obișnuiți să săriți peste masa de pr ânz?
Variante de răspuns %
rar 50%
niciodată 37%
adesea 9%
întotdeauna 4%
Persoanele care au răspuns cu "adesea" sau "întotdeauna" au fost rugate să justifice de
ce omit aceasta masă a zilei: cel mai frecvent răspuns a fost datorită locului de
muncă/facultății, o singură persoana c itând lipsa de organziare ca im pediment .

Fig. 58. Locul obișnuit de servire al pr ânzului

Fig. 59. Răspunsurile la întrebarea: "Obișnuiți să serviți cina?"

Fig. 60. Distribuția participanților în funcție de locul de servire al cinei

Fig. 61. Ați dori mai mult timp pentru mese?

Fig. 62. Timpul vă influențează compoziția meselor?
Respondenții au fost rugați să precizeze c ât timp alocă meselor principalele, iar
rezultatele sunt după cum urmează: pentru micul dejun alocă între 0 și 60 de minute, cu o
medie de 23,4 minute; pentru pr ânz, alocă între 5 și 120 de minute, cu o medie de 31,5
minute; iar pentru cină alocă tot între 0 și 120 de minute, cu o medie de 31,85 de minute.
Menționez că în această durată sunt incluse atât consumul efectiv al mesei, cât și preparea
acesteia.

Fig. 63. Gustările persoanelor vegetariene/vegane/etc.

Fig. 64. După ce vă uitați pe eticheta unui produs alimentar

Fig. 65. Cu ce combinați de obicei cerealele?

O bună parte dintre subiecți asociază cerealele cu lapte, ceea ce este o bună alegere din
prisma combinării aminoacizilor esențiali. N econținând proteine complete, se completează
astfel reciproc. O altă combinație benefică din acest punct de vedere, ar fi cea de cereale și
leguminoase (vezi Anexa 2), mai puțin preferată de către respondenți care , în mod firesc
asociază alimentele după gust.

Fig. 66. Cu ce combinați de obicei leguminoasele?
Leguminoasele, în afară de asocierea cu cerealele, se mai pot asocia cu semințe în
scopul completării aminoacizilor esențiali (aminoacizii limitativi din leguminoase sunt
prezenți în cereale, respectiv în semințe) (Anexa 2). Aceste combinații de alimente sunt destul
de frecvente în r ândul participanților.

Fig. 67. Cu ce combinați de obicei zarzavaturile
Cât privește zarzavaturile, este recomandată asocie rea acestora cu cereale sau ouă din
aceleași motive menționate anterior (Anexa 2).

Fig. 68. Consumul zilnic de vin al participanților
Dintre persoanele ce consumă 0 -1 porții, consumă aproximativ ½ sau o treime din
porția de 150 ml/zi.

Fig. 69. Cine face cumpărăturile pentru casă?

Fig. 70. Cine gătește în casă?
La întrebarea "De c âte ori pe săptămână luați masa în oraș?", făcând o medie,
respondenții iau 0,15 zile micul dejun în oraș, 1,42 zile iau prânzul în oraș și 0,77 zile
iau cina în oraș.

Fig. 71. Preferințele participanților în materie de restaurante
La întrebarea "C ât de increzatori sunteți privind cunoștințele dumneavoastră de
nutriție, pe o scară de la 1 la 5?", media răspunsurilor a fost de 3,33. Referitor la capacitatea
de a aplica ace ste cunoștințe, media răspunsurilor a fost apoape identică și anume de 3,34. Cu

doar 3,26 a fost cotată dorința de a face schimbări în stilul de viață, mulți spun ând o că nu au
nevoie de schimbări.

Fig. 72. Încadrarea în funcție de greutatea corporală
Am rugat participanții să -și aprecieze greutatea raportată la greutatea normală. Am
comparat percepția lor asupra greutății actuale cu greutatea lor ideală, calculată după formula
Metropolitan Life Insurance. S -a dovedit că cea mai mare diferență a fost î n rândul variantei
de răspuns"puțin peste greutatea normală" și mult peste greutatea normală", deși aceste
încadrări poate fi puse și pe seama subiectivismului.

5. DISCUȚII

În zilele noastre a m ânca sănătos a devenit dintr -o tendință , o necesitate. Numărul
persoanelor interesate de dieta vegetariană și derivatele sale este în continuă creștere datorită
beneficiilor demonstrate asupra sănătății. Desigur, aceste beneficii nu ar fi posibile în absența
unui bune planificări și ce are la t emelie echilibrul și varietatea nutrițională.
Motivele pentru care amenii aleg să adopte un stil de viață vegetarian sau apropiat de
acestă sunt multiple, dar, un studiu din literatură sugerează că, în general tinerii înclină spre
această decizie datorită motivelor ce țin de etică și motivelor ecologice, de mediu, în timp ce
persoanele de pe 40 de ani, aparținând așa -zisei vârstei medii, sunt încurajate să urmeze acest
tip de dietă preocupați fiind de îmbunătățirii stării lor de sănătate. 9 În cercetarea n oastra am
observat rezultate oarecum similiare. Eșantionul populațional nu a fost unul omogen, fiind
dominat de adulți de la 18 la 40 de ani. Cu toate acestea, la o analiza pe grupe de vârstă a

principalelor motive care au determinat respondenții să ia ace asta decizie, am observat că, deși
depășită numeric de categorie de vârstă în ambele motivații (motive etice, de mediu, respectic
pentru o sănătate mai bună), numărul persoanelor peste 40+ care au citat sănătatea ca motivație
în luarea acestei hotărâri a f ost mai mare decât numărul persoanelor 40+ care au ales motivele
de etică, ecologie, de mediu (conform Fig. 10).
Conform unui studiu realizat în 2013, se pare că dieta vegetariană ar fi ce a mai apropiată
de recomandările pentru o alimentație sănătoasă, ob ținând un scor MDS ( Mediterranean Diet
Score) și HEI -2010 ( Healthy Eating Index -2010) mare decât dieta omului obișnuit. Chiar și în
absența anumitor componente mai puțin frecvente sau inexistente în dieta vegetariană (peștele ,
carnea), scorul HEI -2010 tot este apt să diferențieze între dieta omnivoră și cea vegetariană,
acest scor fiind util în evaluarea scorului dietelor cu resticții. 10
Un studiu asemănător a comparat următoarele diete: vegetariană, semi -vegetariană,
pesco -vegetariană, vegană și omnivoră. Din punct de vedere calitativ, veganismul a fost
considerat că ar fi cea mai bună pentru sănătate, dupa scorul de complianță pentru dieta
mediteraneeana și US Dietary guidelines. Deși au existat anumite componente caracteris tice
pentru care dieta vegană nu putut primi puncte, componesarea a venit din partea altor
componente unde această dietă a obținut scorul maxim. 11
Consumul de fructe și legume proaspete, cereale integrale, leguminoase și oleaginoase
vin la pachet cu un a port ridicat de vitamine antioxidante, minerale, fibre, flavonoizi, acizi
grași mono – și polinesaturați, fitoestrogeni , furnizând totodată și un aport redus de acizi grași
saturați. Este demonstrat că, dietele ce sunt fondate pe surse proteice vegetale sun t asociate cu
un aport mai mare de carbohidrați complecși și un aport mai sărac în lipide saturate
comparativ cu diete omnivoră bazată pe surse de proteine de origine animală. 1 Rezultate
apropiate am obținut și noi în urma mini -studiului nostru. Responden ții par a avea un aport
mai restr âns de lipide saturate din cauza unui consum mai mic de alimente bogate în acest
macronutrient și totodată, peste 50% din participanți își iau glucidele complexe din consumul
de cereale integrale.
De asemenea, s -a observat că dieta mai bogată în glucide contrabalansează aportul mai
redus de acizi grași saturați, având efecte benefice pentru organism. Astfel, este util în
menținerea în parametri normali a metabolismului lipidic, contribuind totodată la scăderea
incidenței pat ologiilor cardiometabolice . 14Toate aceste beneficii demonstraste au fost citate
și de către respondenți, semn că sunt informați . 8 Un alt studiu a concluzionat că, pe l ângă
efectele protective contra patologiilor cardiometabolice, dieta vegetariană este asociată cu un

risc mai redus de a dezvolta anumite tipuri de cancere. Mai mult, dietele vegane ar putea să
ofere beneficii adiționale celor enumerate anterior. În comparație cu dieta ovo -lacto –
vegetariană, cea vegană pare să asigure o protecție în plus f ață de diabetul de tip 2, obezitate,
hipertensiune. 8
Dieta vegetariană, prin conținutul crescut în fibre conferă o creștere a insulino –
sensibilității. În plus, conform unui studiu efectual la Oxford, riscul de deces prin boală
cardiovasculară a fost cu 32 % mai diminuat la persoanele vegetariene față de persoanele ce
includeau carnea și peștele în dietă, probabil datorate efectelor pe tensiunea arteriala și
colesterol. 13
Riscul de a dezvolta cancer colorectal la persoanele cu o dietă vegetariană esteîn
medie cu 22% mai redus față de cel al persoanelor cu dietă normală: veganii au un risc cu
16% mai mic, ovo -lacto -vegetarienii cu 18%, pesco -vegetarienii cu 43%, iar semivegetarienii
cu 8%. Ca și factor de risc a fost incriminat bine cunoscutul consum de carn e roșie, iar ca
factori protectivi, fibrele. 6 Mulți dintre participanți au citat efectul protector împotriva
diferitelor tipuri de cancer al acestei dietei în completarea chestionarului.
Este arhicunoscut deja, faptul că adoptarea unei dietei vegetarien e sau derivate din
aceasta se asociază cu un risc mai mare de a se intala deficitul de vitamina B12. Odată cu
scăderea nivelului sangvin de vitamina B12, se produce o creștere a nivelului sangvin de
homocisteină, ceea ce ar putea declanșa mai departe, o cr eștere a mortalității cardiovasculare,
o scăderea a nivelului hormonilor sexuali și implicit dereglări ale ciclului menstrual. 14
Adoptarea acestei diete în r ândul atleților este încă contradictorie, în mare parte datorită
unei posibile furnizări inadecvat e de proteine,fier și creatină și, în plus, la femeile ce se
antrenează intens, datorită ciclurilor menstruale dereglate. Există unele studii ce au demonstrat
ca planificarea și echilibrarea unei astfel de diete o face utilizabilă cu brio de către alteți ș i
minimalizează efecte nedorite menționate anterior. 14
…………O atenție deosebită ar trebui acordată aportului de calciu, în special la dietele
ce exclud lactatele: aceste persoane ar trebui să fie atente, pe de -o parte, la conținutul în calciu
al plantelor pe care le consumă și în același timp, la biodisponibiliatea calciului deoarece,
unele plante bogate în calciu vin la pachet cu o serie de compuși precum fitații, oxalații ce pot
bloca absorția calciului în organism. Pentru vegani e ste necesară o ajustare a aportui de sodiu
și proteine (o dietă hiperproteica determină calciurie, la fel și un aport crescut de sodiu) pentru
a conserva masa osoasă, fie pot utiliza alimente îmbogățite cu calciu, fie suplimente. 2

Efectele pe care die tele vegeteriană respectiv vegană le au asupra densitatii osoase și
asupra ratei de fractură osoasă sun ca ale omnivorului. Dietele vegateriene ar trebui sa includa
surse adecvate de calciu și vitamina D, din alimente, surse naturale sau îmbogățite, și da ca
este necesar, suplimente și un aport adecvat de proteine. 5 O parte din respondenții noștri iau
suplimente cu calciu, fie la recomandarea medicului, fie din pură inițiativă pentru profilaxie.
Faptul că evită carnea, au tendința de a consuma mai mult a cid fitic precum și
inhibitorii ai absorbției de fier si zinc din plante printr -un aport mai crescut de vegetale, fac ca
fierul și zincul din dietele vegetariene să fie mai putin biodisponibile comparativ cu sursele
animale ale acestor minerale. 3 Fierul ș i zincul se numără printre cele mai citate suplimente
luate de către participanții la studiul nostru.
Dietele vegetariene pot fi date drept model și recomandate, în absența unei restricții
calorice pentru o scădere în greutate sigură și hrănitoare pentru organism sau pentru mențierea
greutății. Cand intervine restricția calorică, devine necesară consilierea nutrițională pentru a
menține densitatea nutrițională a dietei vegetariene. La orice necesar caloric, este necesar
pentru vegetarieni să își optimizeze aportul de vitamin B12, zinc, proteine, calciu, magneziu,
vitaminele A,C,E. 4
Există cel puțin dovezi moderate în literatură că dietele bazate pe plante sunt asociate
cu scădere în greutate seminificativă și cu o reducere a riscului cardiovascular și a m ortalității
comparativ cu dietele care nu sunt bazate pe plante. Acest lucru sugerează ca aceste diete sunt
o buna soluție practică pentru a preveni și trata bolile cronice. 7
Deficitul de vitamina B12 este prevalent vegetarienilor și în mod particular veg anilor.
Acesti subiecți dacă au un aport de sare normal sau relativ crescut pot suferi schimbări
nesănătoase și timpurii ale funcției și structurii vasculare. Sumplimentarea la cei cu nivele
anormale ar putea ameliora aceste schimbari vasculare. De asemen ea, monitorizarea regulată a
nivelului plasmic de vitamină B12 ar putea fi extrem de utilă în depistarea precoce și în
tratamentul deficitul metabolic de vitamină B12 și, posibil în preventia bolilor înrudite cu
ateroscleroza. 15
Masa densității osoase și riscul de fracturi osoase poate fi o îngrijorare atunci c ând nu
există un aport adecvat de calciu și vitamina D. C ând este posibil, este indicată consumarea
periodică a alimentelor fortifiate cu calciu si vitamina D. 16
De asemenea, pentru a -și optimiza ni velul de acizi grași polinesaturăti omega3 ar putea
consuma alimente bogate în ALA, alimente fortifiate cu DHA sau suplimente cuDHA

consumate frecvent. În general veganii au un nivel adecvat de fier și nu suferă de anemie mai
frecvent dec ât alte tipuri de vegetarieni. Veganii pot evita problemelee nutriționale dacă fac
alegeri alimentare corespunzatoare. 16
Ca direcții de viitor, ar fi interesant de desfășurat și la noi în țară un studiu după modelul
"piramidei duble", care a rezultat într -o puternică cor elație între calitățile nutriționale ale hranei
și impactul ei asupra mediului. În mod specific, a fost demonstrat că alimentele al căror consum
ar trebui să fie moderat din motive de sănătate sunt totodată acele alimente care au un impact
mai mare în term eni de utilizare a pam ântului, al consumului de apă și al emisiei de dioxid ce
carbon. Prin urmare, pentru a obține o dietă sănătoasă pe termen lung este necesar ca sa se
reducă consumul de carne, produse animale și alte alimente precum snacks -urile sărate și
dulciurile care aduc puțin în termeni de calitate nutritională.12 Lucru vizibil și în r ândul
persoanelor ce au aderat la studiu.

6. CONCLUZII

Diferențele între clasele sociale și de educație pot fi factori importanți în influențele
diferențelor în cunoștințele de nutriție, dar acești factori singuri explică doar o mică parte din
alegerile pe care persoanele vegetariene le fac.
Modelul de diete vegetariene identificat respectă piramidele din literatură, ca număr de
porții etc, cu mici modificări în c eea ce privește consumul de cereale, pseudocereale, cereale
fortifiate, care nu este at ât de ridica t pe c ât ne-am fi asteptat.
Rezultatele acestui studiu sugerează ca persoanele vegetariene sunt mai conștiente de
factorii ce influențează sănătatea și stilu l de viață mai sănătos în general.
Numărul participanților este prea mic pentru a oferi dovezi solide din punct de vedere
statistic. În urma analizei statistice, am observat că majoritatea rezultatelor obținute se
regăsesc cu cele din literatura. S -au at ins obiectivele propuse.