Cercetarea Comportamentului DE Cumparare LA Bauturile Racoritoare

CERCETAREA COMPORTAMENTULUI DE CUMPĂRARE LA BĂUTURILE RĂCORITOARE

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1 COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE – DIMENSIUNE A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

1.1 Definirea comportamentului consumatorului

1.2Comportamentul de cumpărare-proces elementar al comportamentului consumatorului

1.3 Procesul decizional de cumpărare

Capitolul 2 ANALIZA PIEȚEI BĂUTURILOR RĂCORITOARE

2.1 Principalii concurenți prezenți pe piața băuturilor răcoritoare

2.2 Oferta de produse pe piața băuturilor răcoritoare

2.3 Evoluția vânzărilor de băuturi răcoritoare

Capitolul 3 PROIECTAREA UNUI SONDAJ STATISTIC PRIVIND COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE A BĂUTURILOR RĂCORITOARE

3.1 Aspecte organizatorice

3.2 Aspecte metodologice

Capitolul 4 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR SONDAJULUI STATISTIC PRIVIND COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE A BĂUTURILOR RĂCORITOARE

CONCLUZII ȘI LIMITE GENERALE

Anexa 1

Anexa 2

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea de față a urmărit studierea comportamentului de cumpărare față de băuturile răcoritoare. Atât în țara noastră, cât și la nivel mondial, a fost ridicat un semnal de alarmă de catre medicii specializati in nutriție. Generația tinerilor preferă o băutură răcoritoare în defavoarea apei. Dezvoltarea și apariția diverselor sortimente de băuturi răcoritoare a influențat puternic obiceiurile de cumpărare și consum al populației, în special al tinerilor. Consumul de băuturi răcoritoare a ajuns la stadiul de obișnuiță în viața persoanelor, indiferent de vârsta pe care o au. Modul sedentar în care tinerii își petrec timpul liber este datorat în cea mai mare măsură de evoluția societății și a modului de viață a acestora.

Cea mai mare parte a populației consumă băuturi răcoritoare în mod regulat, indiferent de locul în care se află. Cei mai mulți dintre ei sunt conștienți de faptul că cele mai multe dintre aceste băuturi sunt nocive, afectandu-le în timp starea de sănătate.

În capitolul 1 a fost abordat conceptul de comportament al consumatorului, atenția îndreptându-se pe comportamnetul de cumpărare. Pentru un specialist în marketing este necesar să înteleagă modul în care un consumator acționează în urma interactiunii stimulilor, ce îi determină să cumpere un anumit produs.

În cel de-al doilea capitol a fost analizată piața băuturilor răcoritoare fiind mentionați cei mai importanți concurenți prezenți pe piață, ulterior fiind descrise ofertele de produse ale acestora. Mai mult decât atât a fost prezentată evoluția vânzărilor băuturilor răcoritoare în ultimii ani.

În capitolul 3 descrie sunt descrise etapele care trebuie parcurse în proiectarea sondajului statistic privind comportamentul de cumpărare la băuturile răcoritoare. Ulterior culegerii datelor pe baza chestionarului administrat, a fost întocmită o analiză a rezultatelor obținute, aceasta regăsinu-se în cel de-al patrulea capitol al lucrării.

Capitolul 5 prezintă limitele și concluziile la care s-a ajuns în urma analizei și interpretării rezultatelor obținute pe baza chestionarelor.

Având în vedere faptul că băuturile răcoritoare reprezintă o temă controversată în domeniul nutriției, iar medicii nutriționiști informează consumatorii referitor la efectele negative, consumatorii continuă să consume aceste băuturi din diferite motive.

Capitolul 1 COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE – DIMENSIUNE A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Definirea comportamentului consumatorului

În concepția autorilor Cătoiu și Teodorescu (2004), comportamentul consumatorului poate fi definit ca fiind ” concept prin excelență multidimensional, ca rezultantă specifică a unui sistem de relații dinamice între procesele de percepție, informație, atitudine, motivație, manifestare efectivă”(p.21). Analizând comportamentul consumatorului se poate afirma faptul că atât indivizii, cât și grupurile se pot integra în ansamblul bunurilor de consum și al serviciilor care există pe piață.

Comportamentul consumatorului poate fi privit din două perspective: în sens restrâns și în sens larg.

În sens restrâns, comportamentul consumatorului descrie modul în care oamenii reacționează în cazul cumpărării și/ sau al consumului în ceea ce privește bunurile materiale și serviciile. Această abordare este specifică marketingului clasic, atunci când marketingul se dezvolta îndeosebi pe piața bunurilor de consum și a serviciilor.

În sens larg, comportamentul consumatorului include felul în care se comportă utilizatorul final în ceea ce privește atât bunurile materiale cât și cele nemateriale. Această abordare fiind specifică marketingului modern, perioadă în care sfera și aplicabilitatea activităților de marketing a devenit mult mai cuprinzătoare. (Cătoiu și Teodorescu, 2004, p. 13-14)

Eforturile de a studia comportamentul consumatorului se axează pe analiza secvențială a acestuia, întrucât în centrul acestui sistem se află ființa umană. (Balaure, 2002, p. 182). Astfel, se poate afirma faptul că studierea comportamentului consumatorului depinde atât de evoluția pieței bunurilor și serviciilor, de tehnologia existentă și de puterea de întelegere a consumatorilor în ceea ce privește schimbările.

În viziunea autorului Solomon (2009), comportamentul consumatorului este definit ca fiind ”studiul proceselor implicate atunci când persoane sau grupuri selectează, cumpără folosesc sau dispun de produse, servicii, idei, sau experiențe pentru a-și satisface nevoile și dorințele”(p.67)

Din studierea comportamentului cosumatorului reiese faptul că acesta implică experiența pe care consumatorii o au și consecințele pe care le au în urma utilizării anumitor produse sau servicii. (Zaltman și Wallendorf, 1979, p.7)

Arnould, Price și Zinkhan (2002) consideră că studierea comportamentului consumatorului poate fi deopotrivă interesantă și distractivă deoarece are o deosebită importanță considerând că ”înțelegerea comportamentului consumatorului este crtitică” (p.6).

O altă definiție dată comportamentului consumatorului a fost dată de către autorii Engel, Kollat și Blackwell. Astfel, comportamentul consumatorului reprezintă ”acțiunile indivizilor implicate în obținerea și folosirea bunurilor economice și serviciilor, inclusiv procesele decizionale care preced și determină aceste acte”. (citat în Block și Roering, 1976, p.7)

Definiția prezentată anterior este structurată în trei părți. Prima parte face referire la ”acțiunile indivizilor” care se referă la ceea ce ține de transportul la și de la magazine, utilizarea produselor și serviciilor existente la un moment dat pe piață și evaluarea ulterioară a acestora. Cea de-a doua parte a definiției – ” indivizi implicați în obținerea și folosirea bunurilor economice și serviciilor” – se raportează la consumatorul final, acesta cumpărând fie produse sau servicii pentru consumul personal sau, după caz, pentru alte persoane. În cea de-a treia parte a definiției – ” inclusiv procesele decizionale care preced și determină aceste acte”- se face referire la evidențierea importanței deciziei de cumpărare, moment în care consumatorul este pus în anumite împrejurări în situația de a alegere între două, respectiv mai multe alternative de cumpărare. ( Block și Roering,1976, p.7)

Comportamentul consumatorului este influențat de anumiți stimuli de marketing. Acești stimuli constituie baza proceselor de deciziile și a deciziilor de cumpărare. În momentul în care procesele elementare care stau la baza comportamentului consumatorului , numite și procese psihologice-motivația, percepția învățarea și memoria-sunt îmbinate cu particularitățile indivizilor conduc la procesele de decizie respectiv deciziile de cumpărare (Kotler, 2008, p.276)

Comportamentul consumatorului se axează pe felul în care indivizii iau deciziile referitoare la resursele disponibile la un momentdat, și anume la modul în care cheltuie banii, timpul sau la cum depun efort pentru produsele sau serviciile pe care aceștia intenționează să le cumpere astfel încât să își poată satisface nevoile. Mai exact, se face referire la ceea ce cumpără, de ce cumpără, când cumpără, de unde cumpără, frecvența cu care cumpără, frecvența cu care cumpără și folosesc produsele, cum evaluează produsul după cumpărare, impactul pe care l-a avut produsul și evaluarea privind achizițiile viitoare, modul în care dispune de produsul cumpărat.(Schiffman, Kanuk și Hansen, 2008, p.3-4)

În lucrarea sa ”Comportamentul consumatorului”, autorul Jim Blythe face referire la trăsături esențiale referitor la atitudinea și motivațiile cumpărătorului în ceea ce privește cumpărarea anumitor produse sau servicii. Având în vedere aceste caracteristici, despre comportamentul consumatorului se poate evidenția faptul că are un caracter dinamic, mai exact, se află intr-o permanentă schimbare în același timp cu dezvoltarea unor concepte și concepții, inclusiv în ceea ce privește modificarile condițiilor sociale. În urma influenței unor serii de factori ce privesc dinamica comportamentului consumatorului, acesta se transformă într un final in schimburi, tranzactii între operatori care își vor satisface reciproc interesele. (citat în Papuc, 2005, p.196).

În ceea ce privește întelegerea comportamentului consumatorului, autorii Arnould, Price și Zinkhan sunt de părere că obținerea unui feed-back din partea consumatorului este foarte important. Astfel, se pot obține informații folositoare pentru dezvoltarea, respectiv îmbunătățirea anumitor aspecte importante care îi intereseaza pe consumatori.(p. 5)

Autorul Martin Cl., susține faptul că există un ansamblu de procese elementare care constituie baza înțelegerii comportamentului consumatorului. Procesele la care face referire autorul sunt următoarele: percepția, informația, atitudinea, motivația și comportamentul efectiv (citat în Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.18).

Autorii Solomon M.R, Askegaard S., Bamossy G și Hogg M.K (2006) consideră că persoanele prelucrează informațiile în urma interacțiunii acestora cu anumiți stimuli. De asemenea, stimulii sunt interpretați diferit de către fiecare persoană. Acest lucru se întamplă datorită subiectivității fiecărui individ în parte, a experiențelor și a nevoilor acestuia.(p.36)

Autorul Zaltman (2007), susține că ” un stimul ce apare doar pentu câteva fracțiuni de secundă și care nu este înregistrat la nivel conștient poate afecta comportamentul viitor al persoanelor respective”(p.99).

În literatura de specialitate, percepția este considerată ca fiind un proces complex. Aceasta face referire la modalitatea în care este constatat, judecat și înțeles un anumit stimul. (Cătoiu I. și Teodorescu N., 2004, p.18)

În viziunea autorilor Solomon M.R, Askegaard S., Bamossy G și Hogg M.K (2006) percepția se formează în trei etape și anume:”expunerea (sau senzația), atenția și interpretarea” (p.36)

Pot fi distinse trei procese perceptuale și anume: atenția selectivă, distorsiunea selectivă și memorarea selectivă. (Kotler, 2008, p.279).

Procesul de informare/ învățare se află în strânsă legătură cu percepția. Astfel, procesul de informare/ învățare reflectă totalitatea elementelor cu ajutorul cărora indivii cunosc produsele. În acest proces de informare, sursele de informare sunt deosebit de și sunt clasificate în surse personale și surse impresonale.(Balaure V., 2002, p. 183-184)

În concepția autorului Datculescu P. (2006), atitudinile sunt definite ca fiind ”atracții si respingeri, afinități și aversiuni”(p.67). Atitudinile pot indica fie plăcerea sau neplăcerea pentru anumite produse sau servicii existente.

Autorii Kollat D.T, Blackwell R.D. și Engel J.F sunt de părere că există trei dimensiuni ce pot fi asociate atitudinii:

– dimensiunea afectivă (dispoziția favorabilă, respectiv nefavorabilă referitor la un anumit obiect social)

– dimensiunea cognitivă (cunoașterea respective ignorarea unui anumit obiect social)

– dimensiunea conativă (intenția categorică de a se comporta intr-o anumită manieră în ceea ce privește obiectul atitudinii respective; (citat în Balaure, 2002, p.184)

În viziunea aue de informare sunt deosebit de și sunt clasificate în surse personale și surse impresonale.(Balaure V., 2002, p. 183-184)

În concepția autorului Datculescu P. (2006), atitudinile sunt definite ca fiind ”atracții si respingeri, afinități și aversiuni”(p.67). Atitudinile pot indica fie plăcerea sau neplăcerea pentru anumite produse sau servicii existente.

Autorii Kollat D.T, Blackwell R.D. și Engel J.F sunt de părere că există trei dimensiuni ce pot fi asociate atitudinii:

– dimensiunea afectivă (dispoziția favorabilă, respectiv nefavorabilă referitor la un anumit obiect social)

– dimensiunea cognitivă (cunoașterea respective ignorarea unui anumit obiect social)

– dimensiunea conativă (intenția categorică de a se comporta intr-o anumită manieră în ceea ce privește obiectul atitudinii respective; (citat în Balaure, 2002, p.184)

În viziunea autorilor Solomon M.R, Askegaard S., Bamossy G și Hogg M.K (2006), motivația este definită ca fiind ”procesul care determină oamenii să se comporte în maniera în care o fac”(p.90)

Având în vedere faptul că motivația este un concept multidimensional, au fost dezvoltate mai multe teorii pe baza acesteia. Astfel, în literatura de specialitate este menționat faptul că motivația nu este impusă de un anumit lucru, iar în anumite situații anumite lucruri pot fi motivante pentru o persoană, în timp ce pentru alte persoane, aceleași lucruri provoacă nemulțumire.( Cook S., 2008, p. 232)

De asemenea, motivația este considerată ca fiind o stare interioară ce este alcătuită din stări de tensiune, respectiv activare. Aceasta antrenează comportamentul consumatorului către un anumit scop bine determinat.(Datculescu, 2006, p.54)

Autorul Serraf G., în lucrarea sa ”Situation de la recherche de motivation, Revue française du marketing” a definit motivațiile ca fiind ”stări de tensiune care pun organismul în mișcare”. Acest fenomen acționează până în momentul în care tensiunea respectivă se diminuează. (citat în  Dayan A; Bouquerel F, Bouquerel Fernand, ed.; Miroiu R, trad., 2008, p. 19)

În literatura de specialitate este menționat faptul că motivarea nu se menține pentru foarte mult timp. Din acest motiv, clienții trebuie adesea motivați astfel încât să îi determine să cumpere un anumit produs sau serviciu sau, după caz, să repete cumpărarea. (Imbriale R., 2008, p,28)

Răspunsul la întrebarea ”de ce?” conduce la identificarea motivelor. Acest lucru este dificil, deoarece este de preferat, chiar necesar ca spațiul în care motivele au apărut să fie cunoscut dinainte. (Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.19)

În ceea ce privește comportamentul efectiv, acesta este considerat ca fiind actul final, mai exact momentul în care consumatorul hotărăște să cumpere, să respingă ori să utilizeze un anumit produs sau serviciu. (Papuc M. 2005, p.196-197)

Comportamentul efectiv nu este un proces autonom, aflându-se în strânnsă legătură cu celelalte procese elementare care stau la baza înțelegerii comportamentului consumatorului. În schimb, acesta este singurul proces care poate fi observat direct. Mai mult decât atât, acesta oferă posibilitatea de a fi măsurat. (Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.19)

Comportamentul de cumpărare-proces elementar al comportamentului consumatorului

Conceptul de comportament al consumatorului cuprinde conceptele comportament de cumpărare și comportament de consum.( Cătoiu și Teodorescu, 2004, p. 21)

În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, autorii Kotler și Armstrong ((2008) prezintă următoarea clasificare (p.206): comportament complex de cumpărare, comportament de cumpărare axat pe reducerea disonanței, comportament obișnuit de cumpărare, comportament de cumpărare axat pe căutarea varietății.

La baza comportamentului complex de cumpărare se află gradul ridicat de implicare din partea consumatorilor. Mărcile produselor sunt foarte bine analizate și astfel se percep diferențe semnificative între mărcile examinate. În general, consumatorii adoptă un astfel de comportament atunci când decid să cumpere produse scumpe, care implică uneori anumite riscuri, fiind cumpărate mai rar.( Kotler și Armstrong, 2008, p.206)

În momentul în care este cumpărat un produs sau serviciu scump și totodată riscant, consumatorul se implică foarte mult în acest proces, purtând denumirea de comportament de cumpărare axat pe reducerea disonanței. Mărcile existente nu sunt analizate în detaliu diferențele semnificative dintre mărci fiind greu de remarcat. Există situații în care consumatorul este nemulțumit după momentul în care sesizează anumite dezavantaje ale produsului sau serviciului. Această situație poartă denumirea de disonanță post-achiziție. Kotler și Armstrong, 2008, p.207)

Consumatorii care cumpără frecvent anumite produse adoptă un comportament de cumpărare obișnuit. În acest tip de comportament de cumpărare, gradul de implicare din partea consumatorului este scăzut deoarece caracteristicile produselor nu sunt amănunțit evaluate întrucât cumpărătorii acestor produse nu oferă o deosebită importanță informațiilor privitoare la mărci. În principiu, cumpărătorii produselor care necesită un grad scăzut de implicare nu tind spre nicio marcă. (Kotler și Armstrong, 2008, pp.207-208)

Există și consumatori care percep diferențe semnificative între mărcile existente. În acest comportament de cumpărare gradul de implicare este scăzut conturându-se astfel comportamentul de cumpărare axat pe căutarea varietății. (Kotler și Armstrong, 2008, p.208)

Actele de cumpărare diferă între ele datorită existenței unor secvențe comportamentale care presupun decizii diferite.(Datculescu, 2006, p.99).

Autorii Zaltman și Wallendorf (1979) consideră că în momentul în care este cumpărat un produs, consumatorul are în vedere experinețele pe care le are, spre exemplu stimulearea atât fizică cât și mentală(p.7)

Pentru a putea înțelege comportamentul de cumpărare, este necesar să fie înțelese motivațiile consumatorilor și totodată comportmentul consumatorului individual.(Cohen, 1988, p.172)

În viziunea autorilor Cătoiu și Teodorescu (2004), actul de cumpărare nu trebuie interpretat ca fiind o reacție veniturile consumatorilor și prețul produselor, sau între veniturile și cheltuielile consumatorilor.(p.21)

Dimensiunile ce determină consumatorul să aibă un anumit comportament trebuie foarte bine cunoscute astfel încâ să poată fi explicat actul de cumpărare și totodată să se poată interveni în procesul decizional de cumpărare. Cele mai importante dimensiuni sunt următoarele:

motivele de cumpărare sau necumpărare a bunurilor și serviciilor

preferințele cumpărătorilor

intențiile de cumpărare

deprinderile de cumpărare

obiceiurile de consum

atitudinile

imaginea (Olteanu, 2000, p.177)

Motivele de cumpărare sau necumpărare a bunurilor și serviciilor reprezintă totalitatea stimulilor organizați într-un sistem de impulsuri astfel încât să se poată explica achiziționarea sau, după caz, respingerea unui bun sau serviciu. Având în vedere faptul că toți consumatorii sunt diferiți, aceste motive sunt dificil de departajat.(Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.21)

Comportamentul de cumpărare este dificil de înțeles în anumite situații deoarece consumatorii nu sunt hotărâți în ceea ce privește recunoașterea imboldurilor reale ale comportamentului lor de cumpărare.(Balaure, 2002, p.181)

În viziunea autorului Zörgö, în lucrarea sa „Motivația în psihologia generală”, definește preferințele consumatorilor ca fiind motivații pozitive în ceea ce privește un anumit produs, serviciu ori formă de comercializare. (citat în Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.22)

Intențiile de cumpărare sunt aprecieri cu caracter de probabilitate ce fac referire la comportamentul viitor. Intențiile de cumpărare reprezintă o parte esențială în ceea ce privește evoluția pe care o au motivațiile, luând astfel forma pe care o au tendințele.(Olteanu, 2000, p.183)

Deprinderile de cumpărare reprezintă rezultatul unor experinețe pe care consumatorul le-a avut în trecut, aceste deprinderi fiind obținute în timpul unui proces de învățare. De asemenea, deprinderile de cumpărare fac referire la modul în care este manifestat comportamentul consumatorului de achiziționare a unor produse sau servicii care sunt repetate frecvent. Deprinderile de cumpărare pot fi grupate pe trei direcții principale:

Deprinderi temporale

Deprinderi spațiale

Deprinderi modale( Cătoiu și Teodorescu, 2004, pp. 23-24)

Obiceiurile de consum reprezintă procedee care rămân neschimbate în ceea ce privește anumite produse sau servicii. Aceste obiceiuri de consum modelează comportamentul consumatorului și influențează într-o foarte are măsură deprinderile de cumpărare.(Olteanu, 2000, p.184)

În ceea ce privește obiceiurile de cumpărare, acestea se pot clasifica după preferințele fiecărui consumator în parte. De exemplu, este important de menționat faptul că în momentul în care un consumator întrerupe achiziționarea unui produs sau serviciu oprește un vechi obicei, existând o mare probabilitate să apară un alt obicei. (Datculescu, 2006, p.23) de verificat pagina !!!!!!

Atitudinile regrupează influențele îndeplinite fie de deprinderi, de obiceiuri sau de motive într-o componenta comportamentală aparte, având un caracter stabil în timp.(Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.24)

Imaginea, în viziunea autorilor Cătoiu și Teodorescu, este definită ca fiind o formă a reprezentării unui produs sau serviciu în mintea consumatorilor.(citat în Olteanu, 2000, p.186)

Achiziția este considerată în literatura de specialitate ca fiind doar o simplă etapă într-o anumită evoluție a acțiunilor desfășurate de către un consumator. Astfel, se poate afirma faptul că actul de cumpărare reprezintă o etapă aparte în procesul de cumpărare, fiind absolut necesar să se studieze atât evenimentele care preced cumpărarea, cât și evenimentele care vor urma. (Block și Roering, 1976, p 12) de verificat !!!!!!!!!!

În opinia lui Datculescu (2006), un act de cumpărare este compus din trei faze: consumatorul descoperă care este alternativa pe care o preferă, ulterior își structurează intenția sa de cumpărare iar în final consumatorul ia decizia de a cumpăra alternativa preferată.(p.104).

Comportamentul de cumpărare al consumatorului este conștientizat atât în urma atentei prelucrări a nevoilor care l-au condiționat cât și în urma informațiilor care l-au determinat să facă alegerea.(Iliescu și Petre, 2004, p.15)

Comportamentul de cumpărare are la bază luarea deciziei de a cumpăra, de a amâna sau de a renunța la cumpărare unui anumit produs sau serviciu în urma influenței unor factori endogeni sau exogeni.(Papuc, 2005, p.196)

Comportamentul de cumpărare al fiecarui consumator este influențat de anumite caracteristici, cele mai importante fiind patru dintre acestea, și anume: culturale, sociale, personale și psihologice.(Kotler și Armstrong, 2008, p.219)

Factorii culturali reprezintă influențe de natură exogenă reușind să influențeze comportamentul consumatorului într-o foarte mare măsură. În literatura de specialitate este menționat faptul că atât cultura, subcultura, cât și clasele sociale dețin un rol foarte important în ceea ce privește studierea comportamentului consumatorului.(Cătoiu și Teodorescu,2004, p.83)

Cultura se află la baza comportamentului consumatorilor, deoarece constituie totalitatea valorilor materiale respectiv spirituale, obiceiuri, ori norme și tradiții pe care persoana și le insușește în interiorul societății. (Iliescu și Petre, 2004, p.17)

Cultura determină comportamentul consumatorilor, inclusiv comportamentul de cumpărare. Astfel, valorile culturale au fost clasificate în două categorii: valori de natură tangibilă și valori de natură intangibilă cu precizarea că acestea din urmă se pot adapta întotdeauna la schimbările care pot interveni în societate.(Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.83)

În viziunea lui Kotler (2008), subculturile au fost definite ca fiind ”subsisteme culturale mai mici, care le oferă membrilor lor o posibilitate mai concretă de identificare si socializare”(p.261)

Consumatorii au caracteristici culturale respectiv subculturale diferite ceea ce explică faptul că au preferințe diferite în ceea ce privește produsele(Kotler și Armstrong, 2008, p.219)

În ceea ce privește apartenența la clasele sociale, consumatorii se pot clasifica în funcție de nivelul de educație, ocupație și venituri.(Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.82)

În opinia autorilor Kotler și Armstrong (2008), factorii sociali determină, de asemenea, comportamentul consumatorului.(p.219)

Kotler (2008) a clasificat factorii sociali astfel: grupuri de referință, familie, rolurile sociale și statutul social.(p.265)

Grupurile de referință reprezintă părțile pe care un consumator le apreciază ca fiind puncte de reper în ceea ce privește autoevaluarea în vederea procesului de formare a atitudinilor, normelor opiniilor și a comportamentului manifest.(Cătoiu și Teodorescu, 2004, pp.81-82)

În viziunea lui Olteanu (2000), familia reprezintă cel mai însemnat grup de referință.(p.192)

Factorii personali care influențează comportamentul de cumpărare sunt următorii: ocupația, etapa din viață, vârsta cumpărătorului, împrejurările economice, personalitatea respectiv stilul de viață.(Kotler și Armstrong, 2008, p.219)

Factorii psihologici care influențează comportamentul consumatorului sunt următorii: percepția, motivația, totalitatea atitudinilor și convingerilor și învățarea. (Kotler și Armstrong, 2008, p.219)

Procesul decizional de cumpărare

În concordanță cu teoria comportamentului consumatorului, un proces decizional de cumpărare se poate împărți în următoarele etape:

a) apariția unei nevoi satisfăcute;

b) căutarea informațiilor și identificarea alternativelor;

c) evaluarea mentală a tuturor alternativelor;

d) rezultanta evaluării și

e) evaluarea post-cumpărare.(Cătoiu și Teodorescu, 2004, p.34)

1.3.1 Apariția unei nevoi satisfăcute

Procesul de cumpărare este inițiat atunci când anumite nevoi pe care consumatorul le are nu sunt satisfăcute conform cerințelor sale.(Kotler, 2008, p.287)

Recunoașterea problemei începe în momentul în care un consumator constată o diferență concretă între felul în care îi este satisfăcută o nevoie și felul în care ar vrea să îi fie satisfăcută. ( Cătoiu și Teodorescu, 2004, p. 34).

Orice nevoie este determinată de anumiți stimuli interni, atunci când o necesitate normală pe cae consumatorul o are atinge un prag atât de înalt încat devine un impuls. De asemenea, nevoile pot fi generate și de stimuli externi.(Olteanu, 2000, p.200)

1.3.2 Căutarea informațiilor și identificarea alternativelor

În acest stadiu, consumatorul ajunge să fie interesat de un anumit produs sau serviciu și are tendința să afle cât mai multe informații. (Kotler, 2008, p.288).

Informațiile primite de către consumator cu privire la un produs sau serviciu sunt dobândite ori în mod pasiv, ori în mod activ. Informațiile care sunt obținute în mod pasiv sunt stocate în mod inconștient și sunt dobândite prin intermediul persoanelor apropiate ori prin prisma mesajelor prezentate în mass-media. În momentul în care un consumator dorește să ia o decizie importantă, acesta va căuta informații într-un mod activ, ceea ce înseamnă că acesta va lua legătura cu anumite persoane documentate în domeniul respectiv, sau va studia reviste de specialitate. (Mercer, 1992, p.107)

Sursele din care un consumator poate obține informații sunt următoarele:

– surse personale;

– surse comerciale;

– surse publice și

– surse legate de experiență.(Olteanu, 2000, p.201)

În viziunea autorilor Cătoiu și Teodorescu (2004), informațiile care stau la baza fundamentării unei decizii se grupează în funcție de natura produsului sau a serviciului și de caracteristicile consumatorului.(p.36)

1.3.3 Evaluarea mentală a tuturor alternativelor

În această etapă a procesului decizional, consumatorul ia în considerare toate variantele pe care le are, ulterior să le poată analiza.(Olteanu, 2000, p.201)

În viziunea autorilor Cătoiu și Teodorescu (2004), cei mai importanți factori care pot influența amploarea procesului de evaluare și gradul de cuprindere sunt (p.38):

– Experiența consumatorului;

– Importanța produsului sau a serviciului considerat;

– Costul luării unei decizii incorecte;

– Complexitatea alternativelor evaluate și

– Urgența cu care trebuie luată decizia.

În cazul în care un consumator nu are nicio experiență anterioară, acesta poate căuta informații necesare care să îl ajute să facă cea mai bună alegere.(Mercer, 1992, p.107)

Gladwell este de părere ca cele mai bune decizii sunt cele care sunt luate rapid, întrucât o cantitate mare de informații poate deruta consumatorul.(citat în Fisk, 2008, p.235)

În literatura de specialitate este menționat faptul că în cazul consumatorilor, timpul petrecut în căutarea soluțiilor alternative se diminuează treptat. Acest lucru poate fi datorat multitudinii de mesaje de marketing primite de consumator în decursul unei zile.(Godin, 1999, pp.28-29)

1.3.4 Rezultanta evaluării

Penultima etapă a procesului decizional de cumpărare constă în rezultanta evaluării, mai exact decizia de cumpărare. Astfel, consumatorul poate alege dacă să cumpere sau nu produsul respectiv, să amâne sau să poată înlocui, în momentul cumpărării, serviciul sau produsul respectiv. (Cătoiu și Teodorescu, 2004, p. 40).

Intenția de a cumpăra un anumit produs sau serviciu poate fi influențată de anumiți factori imprevizibili:creșterea prețurilor, scăderea veniturilor etc. (Olteanu, 2000, p.202)

Între decizia de achiziție și intenția de achiziție pot interveni doi factori principali: factorii conjuncturali care sunt neprevăzuți și atitudinile celorlalți. (Kotler și Armstrong, 2008, p.211)

Deciziile de cumpărare ale unui consumator sunt influențate de anumiți factori situaționali specifici, in funcție de fiecare activitate în parte. (Drummond, 2005, p.74)

În literatura de specialitate este menționat faptul că atât în luarea deciziei de cumpărare cât și pe durata întregului proces, consumatorii sunt influențați nu doar de caracteristicile produselor ci și de o mulțime de factori cum ar fi: vârsta, zona geografică, ocupația, stilul de viață etc. (Mercer, 1992, p.109)

Referitor la produsele consumate frecvent, cumpărarea acestora implică decizii mai puține deoarece se va acorda o mai mică atenție metodei prin care sunt plătite produsele, locului de unde sunt cumpărate, respectiv marca aleasă. (Kotler, 2008, pp. 293-295).

1.3.5 Evaluarea post-cumpărare

În urma cumpărării unui produs sau serviciu, un consumator poate avea un sentiment de încântare, de satisfacere sau de dezamăgire. (Kotler, 2008, p.298 ).

În calitate de consumatori, folosind un anumit produs, în momentul în care aceștia se afla în punctul de a achiziționa evaluează produsul în raport cu așteptările lor, cu ceea ce își doresc de la produsul respectiv.( Schiffman și Kanuk, 2007, p.90)

Disonanța cognitivă intervine atunci când un consumator își recunoaște nemulțumirea referitor la alegera făcută în ceea ce privețte un anumit produs sau serviciu.(Cătoiu și Teodorescu, 2004, p. 41).

Un proces de cumpărare include anumiți factori care determină apariția unei disonanțe cognitive. Printre factorii principali se numără: numărul mare de alternative respinse, valoarea psihologică scăzută a cumpărării, prețul, credibilitatea sursei de influențare a cumpărarii.(Datculescu, 2006, p.106)

În cazul în care un consumator se declară mulțumit în legătură cu achiziționarea unui produs, cumpărarea acestuia va fi repetată. Insatisfacția consumatorului nu poate duce la un comportament de repetare a cumpărării. (Kotler, 2008, p. 298).

Capitolul 2 ANALIZA PIEȚEI BĂUTURILOR RĂCORITOARE

De-a lungul timpului, subiectul referitor la consumul de băuturi răcoritoare a stârnit multiple controverse. Prin urmare, acest subiect a fost tratat de numeroși oameni de știintă, în domenii variate de activitate, câteva dintre acestea fiind enunțate în ceea ce urmează.

Cercetătorii australieni au realizat o cercetare referitoare la consumul de băuturi răcoritoare indiferent de vârstă, sex sau condiții socio-demografice, în același timp urmărindu-se și greutatea pe care o au consumatorii de băuturi răcoritoare în urma consumului acestora. Rezultatele au arătat faptul că tinerii și bărbații reprezintă grupurile de populație pentru care statul ar fi necesar să intervină ăn ceea ce privește sănătatea public pentru a reduce consumul de băuturi răcoritoare. (French S., Rosenberg M, Wood L., Maitland C., Shilton T, Pratt I.S. et al., 2013, p. 525)

În urma unor cercetări efectuate, în literatura de specialitate, este menționat faptul că un consum zilnic de băuturi răcoritoare carbogazoase îndulcite cu zahăr ar putea cauza dezvoltarea bolilor metabolice datorită îmbătrânirii celulare accelerate. (Leung C.W, Laraia B.A.,Needham B.L,Rehkopf D.H, Adler N.E., Lin J. et al., 2014, p. 2425)

Cercetătorii norvegieni au studiat dacă problemele comportamentale din rândul adolescenților și anume: bolile mentale sau hiperactivitatea au legătură cu un consum ridicat de băuturi răcoritoare cu conținut de zahăr. Din rezultatele cercetării reiese că adolescenții care suferă de probleme de sănătate mintală au fost asociați cu un nivel ridicat de consum de băuturi răcoritoare care conțin zahăr. (Lien L.,Lien N., Heyerdahl S., Thoresen M și Bjertness E, 2006, 2006, p.1815)

Analizând rezultatele unei cercetări realizate, specialiștii din Australia de Sud au ajuns la concluzia că între consumul de băuturi răcoritoare și predispoziția la bolile cronice exostă o asociere pozitivă fiind foarte puternică în special în rândul oamenilor tineri( Shi, Ruel, Dal Grande, Pilkingtona și Taylora, 2015, p.e71)

Este bine cunoscut faptul că băuturile răcoritoare pot fi și acidulate. În Taiwan a fost efectuat un studiu in vitro în ceea ce privește potențialul eroziv al băturilor răcoritoare asupra danturii. Coform rezultatelor cercetării, toate băuturile răcoritoare care au fost testate s-au dovedit a avea un efect eroziv asupra danturii.( Wang Y.L., Chang C.C, Chi C.W, Chang H.H., Chiang Y.C. și Chuang Y.C. et al, 2014, p.850)

Pentru ca interesele și sănătatea consumatorului să fie protejate a fost garantat accesul tuturor consumatorilor la informațiile complete în ceea ce privește conținutul și compoziția produselor. La nivelul Uniunii Europene, etichetarea băuturilor răcoritoare și de asemenea a produselor alimentare este reglementată strict. Referitor la etichetarea produselor există reguli foarte stricte, acestea fiind transpuse totodată și în legislația din România.( http://www.anbr.ro/site/index.php/info)

Potrivit unui studiu realizat în anul 2014 de compania Exact Cercetare și Consultanță s-a ajuns la concluzia că românii sunt foarte preocupați în ceea ce privește cunoașterea ingredientelor pe care le conțin atât alimentele cât și băuturile pe care aceștia le consumă, iar acestea trebuie sa fie cumpărate doar din locuri sigure. (Studiu Tetra Pak: 9 din 10 consumatori români cred că alimentele influențează starea de sănătate, 2015)

Cercetătorii din cadrul Universității California de Sud au evidențiat strânsa legătură dintre memorie și băuturile răcoritoare. Doctorul Kanoski anunță că în urma studiului realizat, rezultatele demonstrează că un consum în exces de băuturi răcoritoare înainte de perioada de maturizare interferează cu puterea pe care o are creierul astfel încât să poată funcționa în parametrii normali și de capacitatea de a-și aminti anumite informații importante regăsite în mediul exterior. Mai mult decât atât, cercetătorii care au realizat studiul respectiv se tem de urmările pe care consumul de băuturi răcoritoare îndulcite în perioada copilăriei au consecințe viitoare resimțite în capacitatea adulților de a memora. (Răcoritoare care slăbesc memoria copiilor. American Heart Association face responsabile aceste băuturi de foarte multe decese, 2014)

Consumul de băuturi răcoritoare light este de asemenea în vizorul cercetătorilor. Astfel, consumul acestora a crescut semnificativ în ultima perioadă, mai exact, de la 3% în rândul adulților în anul 196, la un procent de 20% în anul 2014. Persoane specializate în acest domeniu au ajuns la concluzia că băuturile răcoritoare light, care sunt îndulcite într-un mod artificial ajung să ducă în eroare creierul din cauza gustului creat artificial. (Marincovici, 2014)

Pe piață există atât băuturi răcoritoare care conțin cofeină, cât și băuturi răcoritoare care conțin cofeină în cantități mici, acestea din urmă având un gust specific. (http://www.coca-cola.ro/)

2.1 Principalii concurenți prezenți pe piața băuturilor răcoritoare

Evoluția concurenților direcți este analizată amănunțit de către marile companii întrucât succesul serviciilor, respectiv a produselor depinde de oferta pe care o au consurenții la momentul dat. Activitatea unei anumite întreprinderi este afectată în mod direct și într-o mare măsură de ofertele pe care le au concurenții.(Diaconescu, 2003, p.49)

În prezent, foarte puține sectoare sunt cele care nu se confruntă cu o concurență multiplă. (Caron, 2008, p.13)

Dintre cele mai renumite companii producătoare de băuturi răcoritoare, se vor prezenta trei dintre acestea, întrucât sunt cei mai importanți competitori prezenți pe piața analizată. Vor fi prezentate informații detaliate referitoare la Coca-Cola HBC România, PepsiCo și

2.1.1 Coca-Cola HBC România

Coca-Cola HBC România este recunoscută ca fiind cea mai mare companie prezentă în industria băuturilor non-alcoolice, aceasta fiind prezentă pe piața din România încă din anul 1991.( http://www.coca-colahellenic.ro/Aboutus/)

Pe teritoriul țării noastre sunt deschise trei fabrici de îmbuteliere la Ploiești, Vatra Dornei și Timișoara.(David, 2011)

Misiunea companiei Coca-Cola este de a-și revigora persoanele care le consumă produsele, de a-și răsplăti publicul interest, de a îmbogăți viața întregilor comunități locale și de a se parteneria cu toți consumatorii companiei.( http://www.coca-colahellenic.ro/Aboutus/Ourmissionandvalues/)

În viziunea autorului Fisk (2008), întreaga poveste pe care o are în spate compania Coca-Cola este asemănătoare cu o mică istorie a marketingului, deoarece la început erau prezente în afara farmaciilor doar mușamale inscripționate cu un logo alb-roșu, ulterior ajungându-se la crearea unei imagini modern arătându-l pe Moș Crăciun purtând un costum roșu cu alb. Următoarea fază a fost cea de realizare a unei reclame. (p.81)

Compania Coca-Cola își propune să participe la dezvoltarea durabilă, mai exact dorește să poată satisface nevoile consumatorilor prezenți, fără a încerca să compromită capacitatea următoarelor generații de a reuși să își satisfacă propriile nevoi.( http://www.coca-colahellenic.ro/Towardssustainabilit/)

2.1.2 PepsiCo România

PepsiCo România este prezentă pe piața din România începând cu anul 2004. Este componentă a PepsiCo Europe fiind astfel un lider atât pe piața băuturilor răcoritoare și a produselor alimentare. Pe teritoriul României, compania PepsiCo are deschise două unități de producție una fiind în Popești-Leordeni iar cealaltă la Dragomirești. Unitatea deschisă la Popești-Leordeni este destinată producției de băuturi răcoritoare, în timp ce unitatea din Dragomirești este destinată producției de snacks-uri.( http://pepsico.ro/)

PepsiCo a fost prezentă pe piața din România în domeniul băuturilor răcoritoare prin intermediul companiilor de îmbuteliere sub renumita franciză PepsiCo astfel: sub numele Sitaco începând cu anul 1965, respectiv Quadrant Amroq Beverages începând cu anul 1997. (http://www.pepsicointernship.ro/about-us/pepsico-in-romania/?lang=ro)

Anul acesta a fost realizat un Top Forbes, în parteneriat cu agenția de Cool Hunting ANTZ ” 100 Cool Brands ale noii generații” care arată o analiză per ansamblu a fenomenului ”cool” atât în România cât și la nivel internațional. Criteriile de alcătuire a topului, o companie ”cool” trebuie să reacționezeși totodată să acționeze prompt, să poată oferi generației noi exact lucrurile pe care și le dorește înainte ca aceștia să iși exprime dorințele, să poată fi tot timpul relevant. Astfel, la categoria ”Soft Drinks” primele trei locul din clasament sunt următoarele:Pepsi, Red Bull și Burn.( VIDEO: Topul celor mai COOL branduri Soft Drinks, 2015)

2.1.3 European Drinks

European Drinks, prin dezvoltarea pe care o are în concordanță cu cerințele pieței, a reușit să acopere în prezent segmente principale din piața băuturilor răcoritoare respectiv piața apelor minerale nu doar din România ci și din numeroase țări europene. Produsele oferite de European Drinks oferă atât produse premium cât și produse accesibile pentru milioanele de consumatori. (http://www.europeandrinks.ro/)

Misiunea pe care European Drinks și-o propune este de a-și păstra capacitatea de a schimba anumite lucruri. (http://www.europeandrinks.ro/)

2.1.4 Romaqua Group

Compania Romaqua Grup deține categoric poziția de lider pe piața din România în ceea ce privește îmbutelierea și producția de apă minerală naturală. În anul 1999 a fost înființată compania Romaqua Group, iar cifra de afaceri a acesteia a fost într-o continuă creștere. În anul 2008, cifra de afaceri pe care a înregistrat-o Romaqua Group a depășit 130 milioane de euro.(http://www.romaqua-group.ro/despre.php)

În figura 2.1 este prezentată evoluția cifrei de afaceri pe care compania Romaqua a înregistrat-o în perioada 2009-2013.

Figura 2.1 Evoluția Cifra de afaceri în perioada 2009-2013 pentru Romaqua

(Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1437456/romaqua-group-sa/)

Se poate observa faptul că, din datele prezentate anterior, în anul 2012 a fost înregistrată cea mai mare cifră de afaceri, iar anul 2011 a fost cel mai slab din acest punct de vedere.

2.2 Oferta de produse pe piața băuturilor răcoritoare

În literatura de specialitate este menționat faptul că orice consumator alege una dintre cele mai une combinații de bunuri din totalitatea de combinații care îi sunt accesibile. (Stoica, 2005, p.20)

2.2.1 Oferta de produse Coca-Cola HBC România

Gigantul Coca-Cola dispune de o gama variată de băuturi răcoritoare. Acestea au fost gândite și grupate în așa fel încât să poată mulțumi toate categoriile de consumatori. Compania se preocupă de extinderea portofoliului disponibil în România, încercând astfel să verifice continuu oportunitățile pentru a reuși să ofere consumatorilor de pe teritoriul României o gamă cât mai diversificată de băuturi răcoritoare((http://www.coca-colahellenic.ro/Aboutus/)

Portofoliul de produse oferit de Coca-Cola HBC România are în componență următoarele produse:

-mărcile principale: Coca-Cola, Sprite, Schweppes și Fanta

-mărcile locale, cum sunt apele minerale naturale: Poiana Negri, Dorna și Izvorul Alb

-mărci care sunt brevetate de alte companii: Illy și Nestea

Produsele carbonatate sunt disponibile astfel:

-Coca-Cola – ambalaj disponibil la: 0,25 L, 0,33 L, 0,5 L PET, 1,0 L PET, 2,0 L PET, 2,5 L PET

-Coca-Cola Light – ambalaj disponibil la:2,0 L PET

-Coca-Cola Zero – ambalaj disponibil la : 0,25 L, 0,33 L, 0,5 L PET, 1,0 L PET, 2,0 L PET

-Fanta – ambalaj disponibil la:  0,25 L, 0,33 L (doar pentru Fanta Portocale), 0,5 L PET, 1,0 L PET, 2,0 L PET, 2,5 L PET (pachet promoțional)

-Sprite – ambalaj disponibil la: 0,25 L, 0,33 L, 0,5 L PET, 1,0 L PET, 2,0 L PET, 2,5 L PET ambalaj promoțional
– Schweppes – ambalaj disponibil la: 0,25 L, 0,5 L PET, 1,0 L PET, 1,5 L PET

Portofoliul de băuturi răcoritoare necarbonatate cuprinde:

– Cappy Toată Portocala: disponibil la cutii de 1 L

-Cappy 100%: disponibil la: 1,5L (portocale, mere și ananas), 330 ml (portocale și mere)

-Cappy: disponibil la: 0,25L (portocale, piersici, pere, portocale, roșii și Vișine) , 1 L Tetra Pak (portocale, piersici, portocale, roșii, multifruct) 

-Nestea (Ceai ready to drink): disponibil la:  0,25 L, 0,5 L PET, 1,5 L PET

-Illy Caffè (Cafea ready to drink): disponibilă la:  0,15 L  (Caffè), 0,2 L (Cappuccino si Latte Macchiato)

Portofoliul de ape cuprinde:

-Dorna (apă minerală carbonatată): disponibilă la  0,33L sticlă returnabilă , 0,75 L, 0,5 L PET, 1,5 L PET 

-Dorna Izvorul Alb (apă minerală necarbogazoasă) disponibilă la  0,33 L, 0,75 L, 0,5 L PET, 1,5 L PET, 2 L PET 

-Poiana Negri disponibilă la ambalaj de 2 L PET

Compania Coca-Cola a implementat de-a lungul timpului numeroase promoții în colaborări frecvente cu parteneri comerciali.( http://www.coca-colahellenic.ro/Ourpromotions/)

2.2.1 Oferta de produse PepsiCo România

În perioada 1 aprilie-31 mai 2015 Pepsi a organizat o campanile, potrivit căreia prin înscriere poți câștiga fie o sticlă de Pepsi la 0,5 L sau premiul cel mare care constă într-o vacanță de trei nopți, pentru patru persoane în luna august în Valencia la Tomato fight. (http://acceptaprovocarea.ro/promotie/assets/media/regulament.pdf)

Portofoliul de produse oferit de PepsiCo România cuprinde:

-Pepsi: 0,25 L, 0,33L, 0,5L,

-Pepsi Light: disponibil la: 0,33 L, 0,5 L, 1,25 L,

-Pepsi Max: 0,33 L, 0,5L, 1 L,

-Pepsi Twist Lemon

-Mountain Dew

-Mirinda Orange

-7Up

-Lipton Ice Tea

-Prigat: 0,25 L, 0,5 L, 1 L, 1,2 L, 2 L

-Gatorade: disponibil la 0,5 L(http://www.pepsicointernship.ro/brands/?lang=ro)

2.2.3 Oferta de produse European Drinks

Portofoliul de produse oferit de European Drinks cuprinde:

-Izvorul Minunilor

-Hera

-Adria: disponibil în următoarele variante: cola, piersici, portocale, lemon lime , tutti frutti, flori de soc.

-Action Cola

-Frutti Fresh: disponibil în următoarele variante: portocale, piersici , lamâie, pere, grapefruit precum și o combinație de fructe exotice

-Fruttia: disponibil în următoarele variante: grapefruit roz, portocale, mere, pere, piersici, caise, visine, tutti frutti și roșii.

-Fruttia Delicio: portocale, căpșuni și banane, tutti frutti, limonadă, pere, ananas, vișine   

-Vita Tonic (http://www.europeandrinks.ro/ )

2.2.4 Oferta de produse Romaqua Group

Portofoliul de produse oferit de Romaqua Group cuprinde:

-Borsec

-Giusto

-Stânceni

-Quick Cola(http://www.romaqua-group.ro/branduri.php)

2.3 Evoluția vânzărilor de băuturi răcoritoare

Potrivit rapoartelor Richard Corbett, piața globală a băuturilor răcoritoare a avut o creștere considerabilă, ajungând la 664 miliarde de litri. Trebuie precizat faptul că anumite sectoare au avut o evoluție mia bună, comparativ cu altele.( http://www.softdrinksinternational.com/ )

Segmentul de alimente a avut un trend descendent în anul 2014 comparativ cu alți ani, făcându-se referire la mezeluri, carne ori băuturi răcoritoare carbogazoase. Acest declin este o consecință a faptului că orientarea consumatorilor a fost îndreptată către anumite segmente de produse naturale. (Borsec, prima pozitie in topul celor mai puternice branduri romanesti, 2014)

Între brandurile Borsec și Coca-Cola are loc o luptă în ceea ce privește controlul pe piața băuturilor răcoritoare, aceasta fiind estimată la aproximativ 2 miliarde de euro. Trebuie avut în vedere faptul că din anul 1990, de la pătrunderea pe piața românească a companiei Coca-Cola, aceasta a dominat progresiv piața băuturilor răcoritoare. Reprezentanții Coca-Cola sunt rezervați în ceea ce privește informațiile referitoare la volumul vânzărilor. ( Panaete, 2015)

Anul 2012 a fost cel de-al treilea an consecutiv în care s-a înregistrat o creștere aferentă categoriilor de băuturi răcoritoare. Mai mulți specialiști în domeniu sunt de părere că această creștere se află în strânsă legătură cu recuperarea pieței , însă acest lucru pare că s-ar datora posibilităților consumatorilor de a alege din mai multe opțiuni disponibile.(Ionescu, 2013)

În România, volumul vânzărilor de Coca-Cola a scăazut în primu trimestru cu un procent de aproximativ 5%, acest lucru datorându-se declinului generat de apele minerale. În ceea ce privește băuturile carbonatate Coca-Cola Zero a înregistrat în anul 2013 o creștere de 15% comparativ cu primele trei luni ale anului 2012.( Coca Cola schimbă strategia și investește mai mult în băuturi sănătoase , 2012)

Potrivit Euromonitor International, după cum reiese și din tabelul 2.1, în anul 2012, brandul Coca-Cola a fost în topul vânzărilor de băuturi răcoritoare pe piața din România. Cel de-al doilea loc în topul vânzărilor a fost obținut de brandul de apă minerală Borsec.(Panaete, 2013)

Tabel 2.1 Topul celor mai vândute branduri de băuturi răcoritoare în volum (2012)

Sursă: Ziarul Financiar

În anul 2013, pe piața băuturilor răcoritoare a fost înregistrată o scădere de aproximativ 4%. Scăderea pe piața băuturilor răcoritoare a fost menținută și în anul 2014, prin urmare piața s-a contractat cu aproximativ 5% în cel de-al doilea trimestru, în comparație cu aceeași perioada din anul anterior. Referitor la consumul de băuturi răcoritoare, în anul 2013 a continuat scăderea din ultimii ani. Prin urmare, se poate observa diferența dintre anul 2008 când un român consuma aproximativ 150 de litri per capita, comparativ cu anul 2013 când se consumă aproximativ 135 litri per capita. Astfel, conform datelor Canadean, a fost înregistrată o diferență de aproximativ 10%.(Panaete, 2014)

Având în vedere faptul că pe piața băuturilor răcoritoare este o competiție strânsă, în anul 2014 volumul de băuturi răcoritoare carbogazoase din portofoliul Coca-Cola a scăzut cu 7 %, comparativ cu anul precedent.( Vânzările Coca-Cola în România au scăzut cu 6% anul trecut, 2015)

Potrivit datelor oferite de compania Canadean, băuturile ambalate la PET au deținut în anul 2011 un procent de 90% din vânzările de băuturi răcoritoare carbogazoase în România. Mai mult decât atât, în urma unui studiu efectuat s-a observat că vânzările din anul 2011 au fost mai mari decât în 2010 doar în ceea ce privește băuturile la litraj de 1,5 litri, 2 litri respectiv 2,5 litri. Acest lucru a fost datorat consumului la domiciliu care a fost preferat de consumatori. În figura 2.2 se poate observa dinamica pe care au avut-o vânzările pentru principalele categorii prezente pe piața băuturilor non-alcoolice în anul 2011, comparativ cu anul 2010. Astfel, se poate observa faptul că cea mai mare scădere a fost înregistrată de categoria nectarurilor care a înregistrat un declin de 16% în anul 2011 comparativ cu anul 2010 (Popescu, 2012)

Figura 2.2 Dinamica vânzărilor în retail pe principalele categorii din piața băuturilor non-alcoolice, 2011 vs 2010 (Volume)

În ceea ce privește piața apelor îmbuteliate, aceasta a înregistrat în anul 2012 o creștere de aproximativ 4-6% comparativ cu anul 2011. Este necesar să fie menționat faptul că această creștere se datorează și vremii călduroase. ( Tănase , 2013)

Figura 2.3 Apa minerală, Total retail. Top 5 producători

(Sursa: http://www.magazinulprogresiv.ro/ )

Analizând figura 2.3, se poate observa că la categoria apelor îmbuteliate, compania Romaqua Group a fost liderul, vânzările acesteia crescând cu 6% în anul 2012, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2011. ( Tănase , 2013)

Capitolul 3 PROIECTAREA UNUI SONDAJ STATISTIC PRIVIND COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE A BĂUTURILOR RĂCORITOARE

În acest capitol se vor urmări etapele proiectării unei cercetări ce analizează comportamentul de cumpărare al consumatorilor în ceea ce privește băuturile răcoritoare, mai exact: definirea problemei decizionale, scopul cercetării, elaborarea obiectivelor, proiectarea chestionarului, determinarea volumului eșantionului respectiv alegerea metodei de eșantionare.

Desfășurarea și proiectarea cercetărilor de marketing pot fi determinate de valorificarea unei anumite oportunități existente în mediul extern al companiei, fie de o necesitate de a soluționa o anumită problemă critică intevenită.(Cătoiu, 2009, p.21)

 Asociația Americană de Marketing  a definit cercetarea de marketing ca fiind ” funcția care leagă consumatorul, clientul și publicul de marketer prin informații”. Informațiie obținute ajută la definirea și identificarea oportunităților și problemelor care intervin, generează, perfecționează și evaluează acțiunile de marketing. În același timp, aceste informații obținute în urma unei cercetări de marketing ajută la îmbunătățirea înțelegerii conceptului de marketing ca proces. (citat în Boyd, Westfall și Stasch, 1989, p.9)

În viziunea autorilor Kotler și Armstrong (2008), cercetarea de marketing reprezintă ”activitatea sistematică de proiectare , strângere, analiză si raportare a datelor ”(p.141), acestea fiind relevante pentru o situație individuală de marketing întâlnită într-o organizație.

În literatura de specialitate este menționat faptul că cercetarea de marketing ajută la rezolvarea unei probleme de marketing prin reducerea riscului unor decizii de marketing prin intermediul informațiilor oferite. (Săvoiu, 2004, p.23)

Aspecte organizatorice

Procesul unei cercetări de marketing cuprinde trei faze: faza preliminară, de proiectare și de realizare. Este necesar ca succesiunea acestor etape să fie respectată, în caz contrar, calitatea cercetării, precum și rezultatele acesteia vor fi afectate, lucru ce va duce la limitarea aplicabilității în procesul decizional. .(Cătoiu, 2009, p.91)

Problema decizională

În viziunea lui Malhotra (2007), definirea problemei decizionale reprezintă cea mai importantă etapă în cercetarea de marketing. Astfel, problema decizională IMPLICA enunțarea problemei generale, precum și identificarea principalelor componente specifice unei cercetări de marketing astfel încât aceasta să poată fi proiectată și realizată corect.(p.37)

Pentru cercetarea pe care am realizat-o, identificarea problemei decizionale a fost dificilă, deoarece aceasta a fost infuențată de un număr relativ mare de variabile. Prin urmare, problema decizională determinată este formulată sub forma unei întrebări, și anume: ”Cum este influențat comportamentul de cumpărare al consumatorului de băuturi răcoritoare?”

Scopul cercetării

În viziunea lui Cătoiu (2009), scopul cercetării de marketing reprezintă ” problema ce va fi studiată și despre care vor fi culese informații”(97). Informațiile respective trebuie să conducă la soluționarea problemei decizionale. Este necesar să se menționeze faptul că noțiunile de scop al cercetării respectiv problem decizională nu au aceeași semnificație,însă sunt în strânsă interdependență. În funcție de problema decizională se stabilește scopul cercetării, fiind definit astfel încât să poate preciza decidentului informațiile necesare pentru a putea face alegerea optimă pentru el.

Scopul cerecetării pe care am realizat-o a constat în studierea comportamentului de cumpărare la băuturile răcoritoare.

Elaborarea obiectivelor

După stabilirea scopului, următoarea etapă este elaborarea obiectivelor, aceasta având un impact direct și foarte important asupra metodologiei cercetării. (Cătoiu, 2009, p.98)

Prin formularea obiectivelor se stabilește la un nivel operațional informațiile care sunt necesare în ceea ce privește fundamentarea celor mai bune alternative decizionale pentru fiecare dintre dimensiunile problemei investigate sunt obținute prin intermediul obiectivelor. Obiectivele unei cercetări trebuie stabilite cu claritate deoarece acestea reprezintă un standard în evaluarea rezultatelor finale. (Balaure, 2002, p.133)

Obiectivele cercetării realizate sunt următoarele:

Identificarea categoriilor de nevoi cărora le corespunde consumul de bauturi răcoritoare

Identificarea motivelor pentru care un consumator alege o altă marcă de băutură răcoritoare decât cea pe care o preferă

Identificarea surselor de informare la care apelează consumatorii

Identificarea caracteristicilor produsului pe care consumatorul le folosește în luarea deciziei de cumpărare

Frecvența cu care sunt cumpărate băuturile răcoritoare

Cunoașterea cantității medii de băuturi răcoritoare per cumpărare

Nivelul prețului pe care un consumator este dispus să îl plătească pentru o băutură răcoritoare

Identificarea locului din care se face cumpărarea

Cunoașterea motivelor care stau la baza alegerii punctelor de vânzare

Cunoașterea unor aspecte ale evaluării post cumpărare privind băuturile răcoritoare

Aspecte metodologice

Cercetarea implementată are în vedere cercetarea comportamentului de cumpărare la băuturile răcoritoare. Prin urmare, s-a dorit determinarea motivului de cumpărare al băuturilor răcoritoare.

a) Chestionarul

Pentru a putea înțelege conceptul de marketing este necesar întâi să fie înțelese nevoile și dorințele clienților. (Evans, Jamal și Foxall, 2009, p.3)

Cel mai utilizat instrument de culegere a informațiilor în cercetările de marketing îl reprezintă chestionarul, întrucât răspunsurile la întrebări oferă informații relevante referitor la atitudinile consumatorilor, obiceiurile acestora în legătură cu anumite produse sau servicii și alte informații necesare.(Mercer, 1992, p.78)

În ceea ce privește redactarea chestionarului, aceasta trebuie realizat intr-o legătură strânsă cu natura tuturor informațiilor ce urmează să fie culese. (Crețu și Peptan, 2004, p.101)

Așadar, am ales pentru cercetarea întreprinsă chestionarul ca instrument de culegere a datelor. Am făcut această alegere datorită faptului că o cercetare care este bazată pe chestionar oferă informațiile care pot ajuta la îndeplinirea obiectivelor stabilite. Chestionarul este alcătuit din 23 de întrebări și are 7 pagini. Întrebările sunt, în principiu, întrebări închise fie dihotomice, fie multihotomice, întrebări de identificare a respondentului și întrebări mixte. Chestionarul se regăsește în Anexa 1.

Obiectivele stabilite se regăsesc în întrebările chestionarului. A fost acordată o atenție sporită întrebărilor întocmite, fiind aranjate într-o succesiune logică și putând fi astfel ușor de înțeles.

Tehnica ce a fost folosită în realizarea chestionarului a fost cea a pâlniei, întrucât aceasta se particularizează printr-o trecere de la întrebările cu caracter general, la cele cu apect particular.

b) Eșantionul

În viziunea lui Cătoiu (2009), eșantionarea reprezintă fiind ”procesul de selectare a unei părți dintr-un univers statistic ce prezintă interes pentru decidenți”(p.477) scopul fiind acela de a desprinde anumite concluzii referitoare la parametrii universului analizat.

Autorii Luck, Rubin consideră că eșantionarea ar trebui să îndeplinească anumite exigențe ale managementului în ceea ce privește reprezentativitatea, acuratețea, respectiv stabilitatea rezultatelor obținute în urma cercetării, cât și la eficiență. Prin urmare, eșantionarea are obiectivele următoare:

-grad de reprezentativitate a datelor;

-obșinerea unor rezultate stabile;

-o utilizare eficientă a resurselor. (Cătoiu, 2009, p.482)

Prin operațiunile de eșantionare se dorește evitarea în întregime a erorilor sistematice, care, după un anumit timp, nu se mai pot corecta.( Teodorescu, 2009, p.84)

Planul de eșantionare este baza desfășurării procesului de eșantionare. Etapele principale a unui plan de eșantionare sunt următoarele:

1.Definirea populației țintă;

2.Stabilirea cadrului de eșantionare;

3.Alegerea metodei de eșantionare;

4.Determinarea mărimii eșantionului;

5.Elaborarea și testarea procedurilor de eșantionare. (Cătoiu, 2009, p.483)

În realizarea unei cercetări de piață, determinarea mărimii eșantionului constituie o etapă esențială. Astfel, mărimea eșantionului este necesar să fie reprezentativă din punct de vedere statistic.

Pentru a putea identifica comportamentul de cumpărare la băuturile răcoritoar, în perioada 26 februarie – 22 martie am făcut o cercetare în rândul populației.

Pentru a putea fi reprezentativ pentru toată populația, eșantionul trebuie să îndeplinească anumite condiții în ceea ce privește volumul și structura acestuia. (Prutianu, Anastasiei și Jijie, 2005, p.118)

În ceea ce privește determinarea mărimii eșantionului, a fos luat în calcul atât nivelul de precizie cât și intervalul de încredere. Prin urmare, nivelul de încredere considerat a fost de P= 96%( corespunde cu coeficientul t = 2,06), iar eroarea admisă a fost considerată ca fiind ±3%. Având în vedere faptul că nu am deținut informații anterioare cu privire la variabila p, am atribuit valoarea de 50%.

Așadar, pentru a putea determina mărimea eșantionului, am aplicat formula următoare: , unde:

n= mărimea eșantionului

t= coeficientul asociat probabilității de garantare a rezultatelor

p= ponderea neprocentuală a populației ce se încadrează în categoria ”consumatori de băuturi răcoritoare”

Δω= marja de eroare acceptată (Cătoiu, 2009, p.494)

=> n = 1178,77 ≈ 1179 persoane

Având în vedere faptul că nu am dispus de fonduri suficiente pentru realizarea acestei cercetări, aceasta a fost realizată pe un eșantion de 104 respondenți, nefiind semnificativ statistic. Metoda de eșantionare pe care am ales-o a fost eșantionarea simplă aleatoare.

Eșantionarea simplă aleatoare este o metodă de eșantionare probabilistică. Aceasta oferă posibilitatea tuturor umităților din colectivitățile investigate șanse egale de a putea fi selectate și totodată incluse în componența eșantionului. (Cătoiu, 2009, p.506)

c) Metoda de culegere a informațiilor

Sursele de informare necesare pentru a putea implementa o cercetare se pot clasifica în surse primare și surse secundare. Ulterior, informațiile pot fi prelucrate cu ușurință. (,Hair, Bush.,Ortinau și Wolfinbarger, 2008, p.33)

În ceea ce privește alegerea unor surse pentru a obține informațiile necesare astfel încât să poată fi atinse obiectivele cercetării am folosit metoda direct. Astfel, respondenții au primit chestionarele și au răspuns în concordanță cu fiecare întrebare în parte fie prin ordonarea variantelor de răspuns regăsite, prin alegerea variantei de răspuns corespunzătoare dintr-o anumită listă, fie prin răspunsuri simple da sau nu. Pentru siguranța referitoare la înțelegerea cu exactitate a temei pentru care a fost implementată cercetarea, am decis să menționez în antetul chestionarului scopul și tema acesteia.

Am aplicat chestionarele în orașe importante din țară și anume București, Constanța, Ploiești, Brașov, Iași.

d) Metoda de prelucrare a datelor

În ultimii ani s-a înregistrat o evoluție în ceea ce privește programele software, putând fi create baze de date privitoare la persoane sau organizații. Aceste baze de date pot conține informații privitoare la comportamentul persoanelor, la atributele acestora.(Bradley, 2007, p.305)

În urma completării chestionarelor, datele obținute au fost prelucrate cu ajutorul programelor SPSS și Excel.

Programul Excel este o parte componentă din pachetul Microsoft Office, acesta fiind ușor de utilizat. Cu ajutor acestuia pot fi efectuate calcule, se pot realize grafice și diagrame aferente bazelor de date întocmite anterior. Referitor la calculele tabelare, programul Excel este considerat de către unii specialiști ca fiind printre cele mai bune programe. .(Person, 1997, p.33)

Autorul Bradley (2007), consideră că pachetul SPSS îndeplinește funcții mai puternice în comparație cu ale programe.(p.305)

În viziunea specialiștilor, cel mai apreciat și utilizat software în ceea ce privește analiza datelor statistice este preogramul SPSS. (Harja și Stângaciu, 2009, p.9)

Capitolul 4 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR SONDAJULUI STATISTIC PRIVIND COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE A BĂUTURILOR RĂCORITOARE

Așa cum a fost menționat și în capitolul anterior, fondurile disponibile nu au permis efectuarea unei cercetări pe un eșantion de 1179 persoane.

Această cercetare a avut ca bază 109 chestionare aplicate. Având în vedere tema cercetării realizate, au fost luate în considerare și analizate doar 104 dintre acestea deoarece 5 respondenți nu erau consumatori de băuturi răcoritoare. În figura 4.1 se poate observa că între respondeții care nu consumă băuturi răcoritoare există o diferență relativ mică de procente și anume 4,7% în cazul femeilor și 4,2% în cazul bărbaților. Prin urmare, este evident că și diferența dintre femeile și bărbații care consump băuturi răcoritoare este una mică.

Figura 4.1 Preferințele consumatorilor pentru băuturile răcoritoare în funcție de sexul respondentului

În continuare, a fost analizat consumul de băuturi răcoritoare în ultimele 30 de zile în funcție de sexul respondentului. Astfel, din tabelul 4.1 (Anexa 2) cât și din figura 4.2 se poate observa faptul că în cazul bărbaților cei mai mulți dintre aceștia, mai exact 34,8% consumă băutri răcoritoare mai puțin de 5 zile în decurs de 30 zile. La cealaltă extremă, a rezultat că doar 8,7% dintre bărbați consumă băuturi răcoritoare în fiecare zi. De asemenea, un procent important de 21,7 % din totalul bărbaților care au raspuns întrebărilor din chestionar consumă băuturi răcoritoare doar 5-10 zile pe lună. În ceea ce privește procentele, și anume 14,4%, bărbații care consumă băuturi răcoritoare 10-15 zile pe lună, respectiv 15-20 zile pe lună aceștia sunt la egalitate.

Figura 4.2 Numărul zilelor în care au fost consumate băuturi răcoritoare în decurs de 30 zile, în funcție de sexul respondentului

În cazul femeilor, lucrurile stau diferit. Prin urmare, dintre femeile care au răspuns întrebărilor din chestionar, cele care consumă băuturi răcoritoare mai puțin de 5 zile în decurs de 30 de zile, respectiv cele care consumă băuturi răcoritoare doar 5-10 zile într-o lună sunt la egalitate cu 33,3%. Mai mult decât atât, femeile care consumă băuturi răcoritoare 10-15 zile în decurs de 30 de zile lucrătoare, respectiv 15-20 de zile sunt la egalitate cu un procent de 8,6%.

Din rezultatele obținute în urma cercetării se observă o diferență între respondenții de sex femeiesc și cei de sex bărbătesc care consumă băuturi răcoritoare în fiecare zi. Astfel, așa cum s-a menționat anterior doar 8,7% dintre bărbați consumă băuturi răcoritoare în fiecare zi, în timp ce procentul obținut de femei este de 16%.

Este bine cunoscut că prețul produsului este un factor important în deciziile de cumpărare. Așadar, a fost analizată importanța prețului băuturilor răcoritoare în funcție de vârsta respondentului și de sexul acestuia.

Analizând tabelul 4.3 (Anexa 2) și figura 4.3 este de remarcat în primul rând faptul că pentru niciun respondent de sex bărbătesc valoarea prețului unei băuturi răcoritoare este total neimportantă. Mai mult decât atât, pentru 43,5% dintre respondenții de sex bărbătesc, prețul este un atribut important. Un procent de 30,4% consideră că prețul unei băuturi răcoritoare este foarte important, în timp ce doar 4,3%consideră acest atribut ca fiind neimportant. Un procent semnificativ în rândul bărbaților, 21,7% consideră prețul ca fiind un atribut nici important, nici neimportant.

Figura 4.3 Importanța prețului produsului în funcție de sexul respondentului

În cazul sexului femeiesc, lucrurile sunt private dintr-o altă perspectivă. Așa cum a fost menționat anterior, pentru 43,5% dintre bărbați prețul băuturilor răcoritoare este un atribut important. În cazul persoanelor de sex femeiesc , un procent mai mare, mai exact 45,7% dintre acestea au considerat acest atribut ca fiind important. Prețul acestor băuturi răcoritoare este considerat ca fiind un aspect foarte important pentru 23,5% dintre femeile care au participat la această cercetare. Totodată, prețul a fost considerat de către persoanele de sex femeiesc ca fiind un aspect neimportant de 7,4% dintre acestea, respectiv un aspect nici important, nici neimportant pentru 19,8% dintre acestea.

În comparație cu răspunsurile oferite de persoanele de sex bărbătesc, pentru 3,7% dintre femei prețul reprezintă un aspect total neimportant.

În continuare va fi prezentată detaliat care este importanța prețului unei băuturi răcoritoare în funcție de categoria de vârstă în care se încadrează respondentul. Factorul ”preț” este perceput diferit în funcție de fiecare categorie de vârstă.

Din figura 4.4 reiese că pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 36-45 ani prețul reprezintă un aspect foarte important, iar pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani prețul băuturilor răcoritoare nu este nici important, nici neimportant.

În cazul persoanelor cu vârsta de peste 45 ani, prețul produselor este considerat astfel: pentru 60% dintre aceștia acest factor este unul foarte important, pentru 20% dintre aceștia reprezintă un factor important, iar pentru restul de 20% este un factor total neimportant.

Figura 4.4 Importanța prețului produsului în funcție de vârsta respondentului

În cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani factorul preț este perceput după cum urmează: pentru cei mai mulți dintre aceștia, mai exact 32,1% prețul nu este nici important, nici neimportant. Cu un procent de 28,6% prețul a fost considerat în prima fază ca fiind un aspect foarte important, iar în a doua fază, cu același procent, ca fiind un factor important. Prețul băuturilor răcoritoare a fost considerat ca fiind neimportant de 7,1% dintre respondenții, iar pentru 3,6% acesta a fost considerat ca fiind total neimportant.

Referitor la respondenții cu vărsta cuprinsă între 18-24 ani, mai mult de jumătate dintre aceștia, mai exact 55,9%, consideră prețul unei băuturi răcoritoare ca fiind un aspect important. Pentru 19,1% dintre respondenții acestei categorii de vârstă, prețul reprezintă un factor foarte important în deciziile pe care aceștia le iau, în timp ce doar pentru 1,5% dintre respondenți acest aspect este total neimportant. Există, de asemenea și respondenți pentru care prețul nu este nici important, nici neimportant, această categorie atingând procentul de 16,2%.

Analizând atât tabelul 4.4 (Anexa 2), cât și figura 4.4 se remarcă diferențele dintre respondenții care se încadrează în categoriile de vârstă sub 35 ani și respondenții care se încadrează în categoria peste 35 de ani, și anume: persoanele cu vârsta de peste 35 ani acorda o importanță mai mare prețului pe care îl plătește pentru o băutură răcoritoare.

Persoanele care cumpără și consumă băuturi răcoritoare acționează în baza anumitor motive care îi determină să ia anumite decizii. Așadar, vor fi prezentate motivele de cumpărare în funcție de băuturile răcoritoare preferate atât în figura 4.5, cât și în tabelul 4.5 (Anexa 2)

Figura 4.5 Motivele de cumpărare în funcție de băuturile răcoritoare preferate

Din figura 4.5 se poate remarca faptul că gustul este motivul principal pentru care sunt cumpărate băuturile răcoritoare. Respondenții au considerat gustul ca fiind cel mai important moriv de cumpărare în funcție de categoria de băuturi răcoritoare după cum urmează: 24,1% pentru apa minerală plată și carbogazoasă, 48,9% pentru băuturile carbogazoase, 50% pentru still drinks și 50% pentru sucurile naturale de fructe.

De asemenea, impulsul energetic resprezintă un alt motiv de cumpărare a băuturilor răcoritoare. Respondenții consideră acest motiv astfel: 13,8% pentru apa minerală plată și carbogazoasă, 11,1% pentru băuturile carbogazoase, 13,6% pentru sucurile naturale de fruct. Este de menționat faptul că impulsul energetic pe care îl oferă băuturile răcoritoare de still drinks nu reprezintă pentru niciun respondent un motiv de cumpărare. Așadar, putem spune că în urma cercetării a reieșit faptul că apa minerală plată și carbogazoasă este percepută ca oferind cel mai mare impuls energetic, comparativ cu restul categoriilor de băuturi răcoritoare.

Obișnuița este considerată ca fiind un alt motiv principal de cumpărare a băuturilor răcoritoare. Așa cum reiese și din tabelul 4.5(Anexa 2) și figura 4.5 se poate afirma faptul că obișnuița de cumpărare pentru aceste răcoritoare este al doilea motiv important de cumpărare după gustul plăcut al acestora. Prin urmare, 31% dintre respondenți consideră că obișnuința este un motiv de a cumpăra apa minerală plată și carbogazoasă. Un procent mai mare, mai exact 31,1%, au apreciat obișnuința de cumpărare a băuturilor răcoritoare carbogazoase ca fiind um motiv important. Un procent de 25% dintre persoanele care cumpără băuturile răcoritoare still drinks au considerat obișnuința ca fiind un motiv important care îi determiă să ia anumite decizii. De asemenea, 18,2% dintre respondenții care cumpără sucuri naturale de fructe apreciază obișnuința ca reprezentând un motiv important de cumpărare.

Anumite categorii de băuturi răcoritoare oferă o senzație de sațietate care îi determină pe mulți consumatori să cumpere aceste produse. Dintre respondenții care cumpără apă minerală plată și carbogazoasă, 13,8% dintre aceștia consideră că acest produs le oferă o senzație de sațietate. Dintre consumatorii care preferă băuturile carbogazoase, doar 2,2% dintre aceștia cumpără aceste produse datorită faptului că oferă acea senzație de sațietate de care au nevoie. În urma cercetării realizate, se poate observa că persoanele care preferă categoria still drinks nu consideră că acesta oferă o senzație de sațietate, acesta nefiind unul dintre motivele de cumpărare.

Există anumite persoane care consumă băuturile răcoritoare datorită dependenței pe care o au pentru aceste produse, sau pur și simplu simt nevoia de a consuma aceste băuturi. Prin urmare, 17,2% dintre respondenții care preferă apa minerală plată și carbogazoasă cumpără aceste produse deoarece simt nevoia de a consuma această categorie de produse, ori sunt dependenți de acestea. În cazul persoanelor care preferă băuturile carbogazoase, 6,7% dintre aceștia cumpără aceste produse fie că simt nevoia de a consuma această categorie de băuturi, fie din cauză că sunt dependenți. Referitor la persoanele care preferă băuturile still drinks, 25% dintre aceștia cumpără aceste băuturi fie datorita nevoii de a consuma pe care o resimt, fie din cauză că sunt dependenți. Un procent de 9,1% dintre respondenții care preferă sucurile naturale de fructe cumpără această categorie de produse deoarece simt nevoia de a consuma acest tip de băutura, ori sunt dependenți de acest produs.

Preferințele pentru o anumită categorie de băuturi răcoritoare diferă în funcție de sexul respondentului, acest lucru se poate observa cu ușurință în tabelul 4.6 (Anexa 2) și figura 4.6. În ceea ce urmează va fi explicat acest lucru într-un mod mai detaliat.

Figura 4.6 Categoria de băuturi răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Analizând figura 4.6 se poate observa că în ceea ce privește procentele obținute de persoanele de sex femeiesc și procentele obținute de persoanele de sex bărbătesc, cele mai mari diferențe sunt înregistrate la categoria băuturilor carbogazoase și la categoria sucurilor naturale de fructe.

Prin urmare, în ceea ce privește preferințele pentru băuturile răcoritoare a persoanelor de sex femeiesc, cele mai multe dintre acestea, și anume 40,7%, preferă băuturile carbogazoase. În urma cercetării realizate a rezultat că următoarea categorie de băuturi răcoritoare preferate de femei este apa mierală plată și carbogazoasă, cu un procent de 27,2%. Categoria de băuturi still drinks este preferată de 7,4% dintre femei, iar categoria de sucuri naturale de fructe este preferată de 24,7% dintre femei.

În cazul persoanelor de sex bărbătesc, se poate observa atât din tabelul 4.6(Anexa2) cât și din figura 4.6 că mai mult de jumătate dintre aceștia, și anume 52,2% preferă băuturile carbogazoase. Următoarea categorie de băuturi răcoritoare preferate în rândul persoanelor de sex bărbătesc este apa minerală plată și carbogazoasă, cu un procent de 30,4%. În ceea ce privește preferințele bărbaților pentru categoria băuturilor still drinks, doar 8,7% dintre aceștia preferă aceste produse, aflânduse la egalitate cu preferințele bărbaților pentru sucurile naturale de fructe (8,7%).

Se poate observa cu ușurința o diferență semnificativă între preferințele bărbaților și preferințele femeilor pentru sucurile naturale de fructe. cea mai mică diferență între preferințele respondenților se înregistrează la categoria băuturilor still drinks.

În figura 4.6 se poate observa că atât în rândul persoanelor de sex femeiesc, cât și în rândul persoanelor de sex bărbătesc, categoria de băuturi răcoritoare preferată este cea a băuturilor carbogazoase.

În continare a fost analizată care este frecvența de cumpărare în funcție de sexul respondentului. În figura 4.7 și în tabelul 4.7 (Anexa 2) sunt prezentate rezultatele obținute în urma cercetării realizate.

Astfel, din figura 4.7 se poate observa că cei mai mulți respondenți cumpără cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, urmați de respondenții care cumpără cu o frecvență săptămânală. în cazul persoanelor de sex femeiesc, cele mai multe dintre acestea, mai exact 27,2%, cumpără cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână. Din totalul bărbaților care au completat chestionarul, cei mai mulți dintre aceștia, mai exact 39,1% cumpără cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână.

Figura 4.7 Frecvența de cumpărare a buturilor răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Din totalul persoanelor de sex femeiesc care au completat chestionarul, 24,7% dintre acestea cumpără băuturi răcoritoare cu o frecvență săptâmânală, 14,8% cumpără cu o frecvență de 2-3 ori pe lună, 12,3% cumpără cu o frecvență zilnică, 14,4% cumpără cu o frecvență mai rar de o dată pe lună și doar 4,8% cumpără băuturile răcoritoare cu o frecvență lunară.

În cazul persoanelor de sex bărbătesc care au participat la cercetarea realizată, 30,4% cumpără băuturi răcoritoare cu o frecvență săptămânală, 17,4% cumpără cu o frecvență zilnică, 8,7% cumpără cu o frecvență lunarp și doar 4,3% dintre bărbați aleg să cumpere mai rar de o dată pe lună.

În figura 4.8 a fost analizată frecvența de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de vârsta respondentului. Prin urmare, din figura 4.8 și din tabelul 4.8 (Anexa 2) reiese că cei mai mulți respondenți cumpără băuturile răcoritoare cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, respectectiv săptămânal.

Figura 4.8 Frecvența de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de vârsta respondentului

Așa cum se observă și în figura alăturată (Figura 4.8) , dintre persoanele care se încadrează în categoria sunb 18 ani, 100% dintre acestea cumpără băuturile răcoritoare cu o frecvență zilnică.

În cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani, cei mai mulți dintre respondenți, mai exact 32,4%, cumpără cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, iar 26,5% dintre aceștia cumpără băuturi răcoritoare cu o frecvență săptămânală. un procent de 13,2% dintre respondenți aleg să cumpere aceste produse cu o frecvență de 2-3 ori pe lună.

Așa cum se poate observa, este egalitate între persoanele care se încadrează în categoria de vârstă 18-24 ani, care decid să cumpere cu o frecvență zilnică și persoanele care cumpără cu o frecvență mai rar de o dată pe luna, fiecare dintre aceștia obținând un procent de 11,8%.

Doar 4,4% dintre respondenții care fac parte din categoria de vârstă 18-24 ani cumpără băuturile răcoritoare cu o frecvență lunară.

Analizând figura 4.8 și tabelul 4.8 (Anexa 2) se poate observa că și în cazul persoanelor care se încadrează în categoria de vârstă 25-35 ani, cei mai mulți dintre aceștia, adică 25%, cumpără băuturile răcoritoare cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, aflându-se la egalitate de procente cu persoanele care cumpără băuturile răcoritoare mai rar de o dată pe lună. Un procent de 21,4 % dintre respondenții care fac parte din categoria 25-35 ani, cumpără aceste produse cu o frecvență săptămânală. Doar un procent de 7,1% dintre respondenții acestei categorii de vârstă cumpără băuturile răcoritoare cu o frecvență de 2-3 ori pe lună. Cei mai puțini respondenți care se încadrează în această categorie, 3,6% aleg să cumpere aceste produse cu o frecvență lunară.

Trebuie remarcat faptul că respondenții care se încadrează în intervalul 36-45 ani, sunt împărțiți în două categorii în funcție de frecvența de cumpărare a băuturilor rocoritoare după cum urmează: 50% dintre respondenți aleg să cumpere băuturi răcoritoare cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, iar 50% dintre respondenți cumpără băuturile răcoritoare cu o frecvență săptămânală.

În cazul persoanelor cu vârsta peste 45 de ani, frecvența de cumpărare diferă de celelalte categorii de vârstă, după cum urmează: cei mai mulți dintre respondenți, adică 40% aleg să cumpere băuturi răcoritoare cu o frecvență săptămânală. Un procent de 20% dintre respondenții acestei categorii decid să cumpere aceste produse cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, 20% dintre respondenți cumpără cu o frecvență de 2-3 ori pe lună, iar 20% dintre aceștia cumpără cu o frecvență lunară.

Se poate observa o diferență semnificativă analizând frecvența de cumpărare a respondenților care se încadrează în categoria de vârstă 18-24 ani, comparativ cu frecvența de cumpărare a respondenților care se încadrează în categoria 25-35 ani.

Informațiile menționate pe eticheta băuturilor răcoritoare au un rol deosebit de important pentru consumatori. Prin urmare, în figura 4.9 și în tabelul 4.9 (Anexa 2) a fost analizată importanța acordată informațiilor menționate pe etichetă în funcție de băuturile răcoritoare preferate.

Figura 4.9 Importanța acordată informațiilor menționate pe etichetă în funcție de băuturile răcoritoare preferate

Analizând figura 4.9, se poate observa în primul rând că doar respondenții care preferă băuturile carbogazoase consideră că informațiile menționate pe etichetă sunt total neimportante.

Referitor la importanța informațiilor menționate pe etichetă pe care o acordă respondenții care preferă apa minerală plată și carbogazoasă putem afirma, în primul rând că niciun respondent nu a considerat că acestea ar fi total neimportante. Mai mult decât atât, 41,4% dintre respondenți consideră că aceste informații sunt foarte importante. Un procent de 27,6% dintre respondenți consideră informațiile menționate pe etichetă ca fiind importante. Pentru un procent de 20,7% dintre respondenți, informațiile menționate pe etichetă nu sunt nici importante, nici neimportante. Doar un procent de 10,3% dintre respondenții care preferă apa minerală plată și carbogazoasă consideră informațiile menționate pe etichetă ca fiind neimportante.

În cazul persoanelor care preferă băuturile carbogazoase, importanța oferită informațiilor menționate pe eticheta produselor este semnificativ diferită, comparativ cu respondenții care preferă apa minerală plată și carbogazoasă. Prin urmare, doar 17,8% dintre respondenții care preferă băuturile carbogazoase consideră informațiile menționate pe etichetă ca fiind foarte importante.

După cum se observă atât din figura 4.9, cât și din tabelul 4.9(Anexa 2), un procent de 26,7% dintre respondenți care preferă băuturile carbogazoase consideră informațiile menționate pe eticheta produselor ca fiind importante. La egalitate de procente (27,6%) dintre respondenții care preferă această categorie de băuturi răcoritoare consideră informațiile menționate pe etichetă ca fiind nici importante, nici neimportante. Un procent considerabil de 22,2 % dintre respondenții care preferă băuturile carbogazoase consideră informațiile menționate pe etichetă ca fiind neimportante.

În cazul respondenților care preferă băuturile răcoritoare still drinks, 50% dintre aceștia consideră importante informațiile menționate pe eticheta produselor. În timp ce 37,5% dintre respondenții care preferă acest tip de băutură răcoritoare sunt de părere ca aceste informații nu sunt nici importate, nici neimportate, doar un procent de 12,5% dintre respondenții consideră foarte importante informațiile precizate pe eticheta produselor.

În ceea ce privește importanța acordată informațiilor menționate pe etichetă de către consumatorii care preferă sucurile naturale de fructe se poate observa că niciun respondent nu a considerat că acestea sunt total neimportante. Mai mult decât atât, pentru un procent de 40,9% dintre respondenții care preferă acest tip de băuturi răcoritoare, informațiile precizate pe etichetă sunt foarte importante. În timp ce 31,8% dintre respondenții care preferă sucurile naturale de fructe consideră că informațiile menționate pe etichetă sunt foarte importante, un procent de 22,7 % dintre respondenți consideră aceste informații nici importante, nici neimportante. Din totalul respondenților care preferă această categorie de băuturi răcoritoare, doar pentru 4,5% dintre respondenți informațiile precizate pe etichetă sunt neimportante.

Consumatorii preferă anumite locuri din care aleg să cumpere băuturile răcoritoare. Prin urmare, în figura 4.10 sunt prezentate cele mai frecventate lcouri pentru cumpărarea băuturilor răcoritoare.

Figura 4.10 Locul preferat din care sunt cumpărate băuturile răcoritoare

În figura 4.10 se observă că locul preferat din care sunt cumpărate băuturile răcoritoare este supermarketul cu un procent de 71% dintre respondenți, urmat de magazinul alimentar cu un procent de 16% dintre respondenți. Un procent de 7% dintre respondenți preferă să cumpere băuturile răcoritoare din bar/pub sau club, iar 4 % preferă restaurantele sau cafenelele. Doar 2% dintre respondenți preferă să cumpere aceste produse de la chișcuri.

Având în vedere faptul că pentru consumatori este important locul din care cumpără băuturile răcoritoare, în continuare a fost analizat locul din care sunt cumpărate aceste produse în funcție de motivul pentru care au ales locul respectiv. Rezultatele referitoare la acest aspect care au fost obținute în urma cercetării se regăsesc în figura 4.11, respectiv în tabelul 4.10 (Anexa 2)

După cum se observă în figura 4.11, respondenții pentru care contează ca amplasarea locației să fie avantajoasă aleg să cumpere băuturile răcoritoare astfel: 3,3 % cumpără din bar/pub/club, 3,3% cumpără de la chioșc, 3,3 % cumpără din restaurant sau cafenea. Mai mult de jumătate, mai exact 53% dintre respondenții care preferă să cumpere dintr-un loc amplasat avantajos aleg să cfacă această cumpărare de la magazinele alimentare. Un procent de 36,7% pentru care acest aspect este important aleg să cumpere băuturile răcoritoare de la supermaket.

Figura 4.11 Locul din care sunt cumpărate băuturile răcoritoare în funcție de motivul pentru care a fost ales locul respectiv

Condițiile de păstrare a produselor reprezintă un alt motiv care îi determină pe consumatori să cumpere băuturile răcoritoare dintr-un anumit loc. consumatorii pentru care acest lucru primează în ceea ce privește cumpărarea de băuturi răcoritoare aleg să cumpere astfel: 87,5% dintre respondenți preferă să cumpere băuturile răcoritoare din supermaret, iar 12,5% aleg să cumpere aceste produse din bar/pub/club.

Așa cum se poate observa atât în tabelul 4.10 (Anexa 2), câ t și în figura 4.10, pe toți respondenții pe care prețurile accesibile îi determină să aleagă un anumit loc, aceștia aleg să cumpere băuturile răcoritoare din supermarket.

Varietatea gamei de produse este un alt motiv care îi determină pe consumatori să cumpere băuturile răcoritoare dintr-un anumit loc. Cei mai mulți respondenți, adică 80,4 % preferă să cumpere băuturile răcoritoare din supermarket deoarece gama de produse este una variată. Un procent de 9,8% dintre respondenți aleg să cumpere aceste produse din bar/pub/club, iar 5,9 % preferă să cumpere băuturile răcoritoare de la restaurant/cafenea datorită gamei de produse variate. Un procent de 2% dintre respondenți preferă să cumpere aceste produse din magazinele alimentare datorită gamei de produse variate, aflându-se la egalitate cu respondenții care preferă să cumpere băuturile răcoritoare din chioșcuri.

CONCLUZII ȘI LIMITE GENERALE

În prezenta lucrare a fost cercetat comportamentul de cumpărare al consumatorilor referitor la băuturile răcoritoare. Perioada în care trtinerilor este într-o continuă schimbare, iar aceștia încearcă să se adapteze rapid, comportamnetu de cumpărare

BIBLIOGRAFIE

Arnould E.,Price L., Zinkhan G., 2002, Consumers First Edition, Boston: Editura McGraw-Hill

Balaure V. ( coord), 2002, Marketing, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București: Editura Uranus

Block C. și Roering K, 1976, Essentials of Consumer Behavior, Hinsdale: Editura Dryden Press

Bradley N., 2007, Marketing research. Tools and techniques, Oxford: Editura University Press

Boyd H.W Jr., Westfall R. și Stasch S.F., 1989, Marketing research : text and cases, Seventh Edition, Homewood : Editura Irwin

Caron N., 2008, Cum să vinzi clienților dificili. Secretele persuasiunii, Iași: Editura Polirom

Cătoiu I. (coord.), 2009, Cercetări de marketing-Tratat,, Editura Uranus, București

Cătoiu I. și Teodorescu N., 2004, Comportamentul consumatorului,Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Uranus

Cohen W.A., 1988, The practice of maketing management: analysis, planning and implementation, New York: Editura Macmillan

Cook S., 2008, Customer care excellence. How to create an effective customer focus. 5th edition, London and Philadelphia: Editura Kogan Page

Crețu A. și Peptan E., 2004, Elemente de analiză a datelor și marketing mass-media, București: Editura ASE

Dayan A., Bouquerel F., 2008. Studiile de piață. București: Editura C.H. Beck

Datculescu P., 2006, Cercetarea de marketing. Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori și cum analizezi informația, București: Editura Brandbuilders

Diaconescu M., 2003, Marketing agroalimentar Ediția a 2-a revăzută și adăugită, București: Editura Uranus

Drummond G., 2005, Introduction to marketing concepts, Amsterdam: Editura Elservier

Evans M., Jamal A., Foxall G., 2009. Consumer behavior. Second Edition, Chichester: Editura John Wiley & Sons

Fisk P., 2008, Geniu în marketing, București: Editura Meteor Press

Godin S., 1999, Marketingul bazat pe permisiune. Transformă Necunoscuții în Prieteni și prietenii în clienți, București: Editura Business Tech International Press

Hair J.F. Jr,, Bush R.P.,Ortinau D.J. și Wolfinbarger M.F., 2008, Essentials of marketing research, New York: Editura McGraw-Hill 

Harja E. și Stângaciu O., 2009, Analiza datelor statistice utilizând SPSS, Bacău: Editura Alma Mater a Universității Bacău

Iliescu D. și Petre D., 2004, Psihologia reclamei și a consumatorului: Vol 1: Psihologia consumatorului, București: Editura Comunicare.ro

Imbriale R., 2008, Marketingul motivațional:motivează-ți eficient potențialii clienți, fă-i să cumpere mai mult și să te recomande prietenilor, , București: Editura Amsta Publishing

Kotler Ph., 2008, Managementul marketingului, Ediția a V-a, București: Editura Teora

Kotler Ph. și Armstrong G., 2008, Principiile marketingului Ediția a IV-a, București: Editura Teora

Malhotra N.K., 2007, Marketing research. An applied orientation. Fifth Edition, Upper Saddle River: Editura Pearson/Prentice Hall

Mercer D., 1992, Marketing, Cambridge: Editura Three Cambridge Center

Olteanu V. (coord.), 2000, Cercetări de marketing, București: Editura Fundației ”România de Mâine”

Papuc M., 2005, Cercetări de marketing, București: Editura Universitară

Person R., 1997, Utilizare Excel pentru Windows 95: Ediție specială, București: Editura Teora,

Prutianu Ș., Anastasiei B. și Jijie T., 2005, Cercetarea de marketing. Studiul pieței pur și simplu. Ediția a doua, Iași: Editura Polirom

Săvoiu Gh (coord), 2004, Cercetări și modelări de marketing. Metode cantitative în cercetarea pieței, București, Editura Universitară

Schiffman L. și Kanuk L., 2007, Consumer Behaviour Ninth Edition, Upper Saddle River: Editura Prentice Hall, Harlow

Solomon M.R.; Askegaard S., Bamossy G, Hogg, M K., 2006, Consumer Behavior A European Perspective. 3rd Edition, Harlow: Editura Financial Times/Prentice Hall

Solomon M.R.(2009), Consumer behavior buying, having, and being. 8 th Edition, Upper Saddle River: Editura Prentice Hall

Stoica C.M., 2005. Modelarea comportamentului consumatorului: Concepte de baza. Modele matematice specifice. Dinamica consumului, Iași: Editura Tehnopress

Teodorescu N., 2009, Metode avansate de marketing. Suport de curs, București: Editura ASE

Zaltman și Wallendorf, 1979, Consumer behavior: basic findings and management applications, New York: Editura John Wiley & Sons

Zaltman G., 2007, Cum gândesc consumatorii. Aspecte esențiale pentru studiile de piață, Iași: Editura Polirom

David I., 2011, Cum se face Coca-Cola la Ploiești: rețeta este aceeași peste tot în lume, diferă doar furnizorii, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/companii/cum-se-face-coca-cola-la-ploiesti-reteta-este-aceeasi-peste-tot-in-lume-difera-doar-furnizorii-8022394 [Accesat 24 ianuarie 2015]

French S., Rosenberg M, Wood L., Maitland C., Shilton T, Pratt I.S. et al.,2013, Soft Drink Consumption Patterns Among Western Australians, Journal of Nutrition Education and Behavior, vol. 45, nr 6, pp.525-532 [Online] Disponibil la: http://www.jneb.org/article/S1499-4046%2813%2900115-2/abstract [Accesat 22 ianuarie 2015]

Ionescu C., 2013, Euromonitor: Tendințe ce vor influența piața mondială a băuturilor răcoritoare,[Online] Disponibil la: http://www.modernbuyer.ro/tendinte/22-tendinte/3784-euromonitor-tendinte-ce-vor-influenta-piata-mondiala-a-bauturilor-racoritoare [Accesat 10 martie 2015]

Lien L.,Lien N., Heyerdahl S., Thoresen M și Bjertness E, 2006, Consumption of Soft Drinks and Hyperactivity, Mental Distress, and Conduct Problems Among Adolescents in Oslo, Norway, Apărut în: American Journal of Public Health, Vol. 96, No. 10, pp. 1815-1820. [Online] Disponibil la: http://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.2004.059477 [ Accesat la 12 februarie 2015]

Leung C.W, Laraia B.A.,Needham B.L,Rehkopf D.H, Adler N.E., Lin J. et al., 2014,  Soda and Cell Aging: Associations Between Sugar-Sweetened Beverage Consumption and Leukocyte Telomere Length in Healthy Adults From the National Health and Nutrition Examination Surveys. American Journal of Public Health, Vol. 104, No. 12, pp. 2425-2431. [Online] Disponibil la: http://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.2014.302151?journalCode=ajph& [Accesat 22 ianuarie 2015]

Marincovici M., 2014, Băuturi “light” și kilograme multe, [Online] Disponibil la: http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/frumos-si-sanatos/bauturi-light-si-kilograme-multe-659696.html [Accesat 17 martie 2015]

Panaete M, 2013, Coca-Cola și Pepsi iau spuma vânzărilor de băuturi răcoritoare pe piața est-europeană cu 320 mil. de consumatori, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/companii/coca-cola-si-pepsi-iau-spuma-vanzarilor-de-bauturi-racoritoare-pe-piata-est-europeana-cu-320-mil-de-consumatori-11825838 [Accesat 24 martie 2015]

Panaete M, 2014, Piața băuturilor răcoritoare nu scapă de scăderi, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/piata-bauturilor-racoritoare-nu-scapa-de-scaderi-13473427 [Accesat 2 aprilie 2015]

Panaete M., 2015, Topul celor mai vândute băuturi răcoritoare și ape minerale: un brand românesc suflă în ceafa gigantului Coca-Cola, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/analiza/topul-celor-mai-vandute-bauturi-racoritoare-si-ape-minerale-un-brand-romanesc-sufla-in-ceafa-gigantului-coca-cola-13818149 [Accesat 10 aprilie 2015]

Popescu M, 2012, Producătorii au sacrificat din marje pentru a menține prețurile, , [Online] Disponibil la: http://www.magazinulprogresiv.ro/articles/producatorii-au-sacrificat-din-marje-pentru-mentine-preturile [Accesat 17 ianuarie 2015]

Shi Z, Ruel G, Dal Grande E., Pilkingtona R și Taylora A.W, 2015, Soft drink consumption and multimorbidity among adults, Apărut în: Clinical Nutrition ESPEN, Vol 10, Issue 2, Pages e71–e76. [Online] Disponibil la: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2405457715000030 [ Accesat la 17 martie 2015]

Tănase M., 2013, Ce îi rezervă vara categoriei apelor minerale? [Online] Disponibil la: http://www.magazinulprogresiv.ro/articles/ce-ii-rezerva-vara-categoriei-apelor-minerale [Accesat 19 ianuarie 2015]

Wang Y.L., Chang C.C, Chi C.W, Chang H.H., Chiang Y.C. și Chuang Y.C. et al, 2014, Erosive potential of soft drinks on human enamel: An in vitro study. Apărut în: Journal of the Formosan Medical Association, Volume 113, Issue 11, Pp 850–856. [Online] Disponibil la: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0929664614001831 [ Accesat la 5 martie 2015]

***2012, Coca Cola schimbă strategia și investește mai mult în băuturi sănătoase. . [Online] Disponibil la:,http://www.business24.ro/coca-cola/produse/coca-cola-schimba-strategia-si-investeste-mai-mult-in-bauturi-sanatoase-1534230 [ Accesat la 3 martie 2015]

***2014, Borsec, prima poziție în topul celor mai puternice branduri românești, [Online] disponibil la: http://archive.magazinulprogresiv.ro/stire/4945/Borsec_prima_pozitie_in_topul_celor_mai_puternice_branduri_romanesti.html [Accesat la 20 ianuarie 2015]

*** 2014, Răcoritoare care slăbesc memoria copiilor. American Heart Association face responsabile aceste băuturi de foarte multe decese [Online] Disponibil la: http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/starea-de-sanatate/racoritoare-care-slabesc-memoria-copiilor-american-heart-association-face-responsabile-aceste-bauturi-de-foarte-multe-decese-674647.html [Accesat la 15 ianuarie 2015]

***2015, Vânzările Coca-Cola în România au scăzut cu 6% anul trecut, [Online] Disponibil la: http://www.mediafax.ro/economic/vanzarile-coca-cola-in-romania-au-scazut-cu-6-anul-trecut-13846366 [Accesat la 5 aprilie 2015]

***2015, Studiu Tetra Pak: 9 din 10 consumatori români cred că alimentele influențează starea de sănătate, [Online] Disponibil la: http://www.retail-fmcg.ro/servicii/studii-de-piata-servicii/studiu-tetra-pak-9-din-10-consumatori-romani-cred-ca-alimentele-influenteaza-starea-de-sanatate.html [Accesat la 9 aprilie 2015]

***2015, VIDEO: Topul celor mai COOL branduri Soft Drinks, [Online] Disponibil la: http://www.forbes.ro/topul-celor-mai-cool-branduri-soft-drinks-31312 [Accesat la 5 aprilie 2015]

http://acceptaprovocarea.ro/

http://www.anbr.ro/

http://www.coca-cola.ro/

http://www.coca-colahellenic.ro/

http://doingbusiness.ro/

http://pepsico.ro/

http://www.pepsicointernship.ro/

http://www.romaqua-group.ro

How Long Does Weed Stay in Your System?

Anexa 1

CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE LA BĂUTURILE RĂCORITOARE

Buna ziua,

Numele meu este Dragomir Nicoleta-Alina, sunt studentă la Facultatea de Marketing, anul II, din cadrul Academiei de Studii Econimice din București și realizez o cercetare. Chestionarul nu este proiectat în scopuri comerciale. Acesta îmi este folositor la realizarea lucrării de disertație. Confidențialitatea vă este garantată. Completarea acestuia nu va dura mai mult de 10 minute.

Vă mulțumesc!

Sunteți consumator de băuturi răcoritoare?

da

nu (stop chestionar)

În ultimele 30 de zile în câte zile ai consumat băuturi răcoritoare?

Mai putin de 5 zile

5-10 zile

10-15 zile

15-20 zile

În fiecare zi

În ce categorie se încadrează nevoia de a cumpăra o băutură răcoritoare?

Nevoia de autorealizare/ nevoia de autoperfecționare

Nevoia de stimă/ nevoia de a fi respectat de către persoanele din jur

Nevoia socială / nevoia de a fi acceptat într-un anumit grup de persoane

Nevoia de siguranță

Nevoi fiziologice / nevoia de a consuma lichide

Dintre următoarele băuturi răcoritoare care sunt cele pe care obișnuiți să le consumați?

Băuturi carbogazoase

Sucuri naturale de fructe

Still drinks (Still drinks reprezinta acea parte de bauturi necarbogazoase cu continut relativ scazut de suc de fruct. )

Apă mineral plată și carbogazoasă

Care sunt motivele care vă determină să consumați băuturile răcoritoare?

Obișnuința

Gustul plăcut

Simt nevoia să consum aceste băuturi/dependența

Măresc puterea de concentrare

Impuls energetic

Oferă o senzație de sațietate

Care este frecvența cu care cumpărați băuturile răcoritoare?

Zilnic

De 2-3 ori pe săptămână

Săptămânal

De 2-3 ori pe lună

Lunar

Mai rar

Care este cantitate medie de băuturi răcoritoare per cumpărare?

0,25 litri

0,33 litri

0,5 litri

1 litru

1,5 litri

2 litri

Peste 2 litri

Dintre variantele următoare, alegeți în ordinea preferințelor dumneavoastră, atributele pe care le aveți în vedere la alegerea unei băuturi răcoritoare . Acordați note de la 1 la 10 pentru fiecare atribut in parte:

Gustul produsului

Notorietatea mărcii

Noutatea produsului

Prețul accesibil

Gramajul produsului

Informațiile de pe ambalaj

Care este părerea dumneavoastră în legătură cu afirmațiile următoare:

În ce perioadă a zilei preferați să consumați/ cumpărați băuturile răcoritoare?

Dimineața

La prânz

Seara

În ce anotimp cumpărați cea mai mare cantitate de băuturi răcoritoare?

Primăvara

Vara

Toamna

Iarna

Obișnuiți să cumpărați băuturi răcoritoare care conțin cofeină?

Da

Nu

Nu reprezintă un criteriu important pentru mine

De obicei cumpărați :

Băuturi răcoritoare care conțin zahăr

Băuturi răcoritoare fără zahăr/ light

Care este prețul pe care sunteți dispus să îl plătiți pentru o băutură răcoritoare:

Precizați care este locul din care preferați să cumpărați băuturile răcoritoare:

Supermarket

Chioșc (köșk)

Magazin alimentar

Restaurant / cafenea

Bar/ pub/ club

Benzinărie

Tonomate amplasate în zone intens circulate

Care este motivul pentru care alegeți să cumpărați băuturile răcoritoare dintr-un anumit loc?

Varietatea gamei de produse

Amplasarea avantajoasă a locației

Prețuri accesibile

Condițiile de păstrare a produselor

Care este locul în care preferați să consumați băuturile răcoritoare?

La domiciliu

În baruri/ cluburi

La școală/ la facultate

În ce împrejurare preferați/simțiți nevoia să consumați băuturile răcoritoare?

În timp ce servesc micul dejun

În timp ce servesc prânzul

În timp ce servesc cina

În momentul în care învăț/ citesc/scriu

Atunci când ma uit la televizor

Atunci când sunt la locul de muncă

În pauzele de masă de la locul de muncă

Atunci când sunt la facultate/la școală

Când ies cu prietenii în oraș (bar/club/ restaurant/cafenea)

Atunci când fumez

Atunci când sunt în prezența prietenilor

Alte împrejurări. Care?

Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele aspecte :

Care sunt principalele sursele de infornmare pe care le utilizați înainte să cumpărați băuturile răcoritoare?

Prieteni/familie

 Statisticile comerciale

 Rapoartele si studiile publicate 

Ziarele si revistele de specialitate

Internet

Publicitate mass-media

Altele. Care?

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

< 18 ani

18-24 ani

25-35 ani

36-45 ani

> 45 ani

Sexul dumneavoastră:

Femeiesc

Bărbătesc

Ultima școală absolvită:

Școala generală

Liceul/colegiul

Licență

Masterat

Studii post-universitare

Anexa 2

Tabel 4.1

Preferințele consumatorilor de băuturi răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.2

Numărul de zile în care au fost consumate băuturile răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.3

Importanța prețului produsului în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.4

Importanța prețului produsului în funcție de vârsta respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.5

Motivele de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de băuturile răcoritoare preferate

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.6

Categoria de băuturi răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.7

Frecvența de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.8

Frecvența de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de vârsta respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.9

Importanța acordată informațiilor menționate pe etichetă în funcție de băuturile răcoritoare preferate

% din total coloană

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.10

Locul din care sunt cumpărate băuturile răcoritoare în funcție de motivul pentru care a fost ales locul respectiv

% din total coloană

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

BIBLIOGRAFIE

Arnould E.,Price L., Zinkhan G., 2002, Consumers First Edition, Boston: Editura McGraw-Hill

Balaure V. ( coord), 2002, Marketing, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București: Editura Uranus

Block C. și Roering K, 1976, Essentials of Consumer Behavior, Hinsdale: Editura Dryden Press

Bradley N., 2007, Marketing research. Tools and techniques, Oxford: Editura University Press

Boyd H.W Jr., Westfall R. și Stasch S.F., 1989, Marketing research : text and cases, Seventh Edition, Homewood : Editura Irwin

Caron N., 2008, Cum să vinzi clienților dificili. Secretele persuasiunii, Iași: Editura Polirom

Cătoiu I. (coord.), 2009, Cercetări de marketing-Tratat,, Editura Uranus, București

Cătoiu I. și Teodorescu N., 2004, Comportamentul consumatorului,Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Uranus

Cohen W.A., 1988, The practice of maketing management: analysis, planning and implementation, New York: Editura Macmillan

Cook S., 2008, Customer care excellence. How to create an effective customer focus. 5th edition, London and Philadelphia: Editura Kogan Page

Crețu A. și Peptan E., 2004, Elemente de analiză a datelor și marketing mass-media, București: Editura ASE

Dayan A., Bouquerel F., 2008. Studiile de piață. București: Editura C.H. Beck

Datculescu P., 2006, Cercetarea de marketing. Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori și cum analizezi informația, București: Editura Brandbuilders

Diaconescu M., 2003, Marketing agroalimentar Ediția a 2-a revăzută și adăugită, București: Editura Uranus

Drummond G., 2005, Introduction to marketing concepts, Amsterdam: Editura Elservier

Evans M., Jamal A., Foxall G., 2009. Consumer behavior. Second Edition, Chichester: Editura John Wiley & Sons

Fisk P., 2008, Geniu în marketing, București: Editura Meteor Press

Godin S., 1999, Marketingul bazat pe permisiune. Transformă Necunoscuții în Prieteni și prietenii în clienți, București: Editura Business Tech International Press

Hair J.F. Jr,, Bush R.P.,Ortinau D.J. și Wolfinbarger M.F., 2008, Essentials of marketing research, New York: Editura McGraw-Hill 

Harja E. și Stângaciu O., 2009, Analiza datelor statistice utilizând SPSS, Bacău: Editura Alma Mater a Universității Bacău

Iliescu D. și Petre D., 2004, Psihologia reclamei și a consumatorului: Vol 1: Psihologia consumatorului, București: Editura Comunicare.ro

Imbriale R., 2008, Marketingul motivațional:motivează-ți eficient potențialii clienți, fă-i să cumpere mai mult și să te recomande prietenilor, , București: Editura Amsta Publishing

Kotler Ph., 2008, Managementul marketingului, Ediția a V-a, București: Editura Teora

Kotler Ph. și Armstrong G., 2008, Principiile marketingului Ediția a IV-a, București: Editura Teora

Malhotra N.K., 2007, Marketing research. An applied orientation. Fifth Edition, Upper Saddle River: Editura Pearson/Prentice Hall

Mercer D., 1992, Marketing, Cambridge: Editura Three Cambridge Center

Olteanu V. (coord.), 2000, Cercetări de marketing, București: Editura Fundației ”România de Mâine”

Papuc M., 2005, Cercetări de marketing, București: Editura Universitară

Person R., 1997, Utilizare Excel pentru Windows 95: Ediție specială, București: Editura Teora,

Prutianu Ș., Anastasiei B. și Jijie T., 2005, Cercetarea de marketing. Studiul pieței pur și simplu. Ediția a doua, Iași: Editura Polirom

Săvoiu Gh (coord), 2004, Cercetări și modelări de marketing. Metode cantitative în cercetarea pieței, București, Editura Universitară

Schiffman L. și Kanuk L., 2007, Consumer Behaviour Ninth Edition, Upper Saddle River: Editura Prentice Hall, Harlow

Solomon M.R.; Askegaard S., Bamossy G, Hogg, M K., 2006, Consumer Behavior A European Perspective. 3rd Edition, Harlow: Editura Financial Times/Prentice Hall

Solomon M.R.(2009), Consumer behavior buying, having, and being. 8 th Edition, Upper Saddle River: Editura Prentice Hall

Stoica C.M., 2005. Modelarea comportamentului consumatorului: Concepte de baza. Modele matematice specifice. Dinamica consumului, Iași: Editura Tehnopress

Teodorescu N., 2009, Metode avansate de marketing. Suport de curs, București: Editura ASE

Zaltman și Wallendorf, 1979, Consumer behavior: basic findings and management applications, New York: Editura John Wiley & Sons

Zaltman G., 2007, Cum gândesc consumatorii. Aspecte esențiale pentru studiile de piață, Iași: Editura Polirom

David I., 2011, Cum se face Coca-Cola la Ploiești: rețeta este aceeași peste tot în lume, diferă doar furnizorii, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/companii/cum-se-face-coca-cola-la-ploiesti-reteta-este-aceeasi-peste-tot-in-lume-difera-doar-furnizorii-8022394 [Accesat 24 ianuarie 2015]

French S., Rosenberg M, Wood L., Maitland C., Shilton T, Pratt I.S. et al.,2013, Soft Drink Consumption Patterns Among Western Australians, Journal of Nutrition Education and Behavior, vol. 45, nr 6, pp.525-532 [Online] Disponibil la: http://www.jneb.org/article/S1499-4046%2813%2900115-2/abstract [Accesat 22 ianuarie 2015]

Ionescu C., 2013, Euromonitor: Tendințe ce vor influența piața mondială a băuturilor răcoritoare,[Online] Disponibil la: http://www.modernbuyer.ro/tendinte/22-tendinte/3784-euromonitor-tendinte-ce-vor-influenta-piata-mondiala-a-bauturilor-racoritoare [Accesat 10 martie 2015]

Lien L.,Lien N., Heyerdahl S., Thoresen M și Bjertness E, 2006, Consumption of Soft Drinks and Hyperactivity, Mental Distress, and Conduct Problems Among Adolescents in Oslo, Norway, Apărut în: American Journal of Public Health, Vol. 96, No. 10, pp. 1815-1820. [Online] Disponibil la: http://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.2004.059477 [ Accesat la 12 februarie 2015]

Leung C.W, Laraia B.A.,Needham B.L,Rehkopf D.H, Adler N.E., Lin J. et al., 2014,  Soda and Cell Aging: Associations Between Sugar-Sweetened Beverage Consumption and Leukocyte Telomere Length in Healthy Adults From the National Health and Nutrition Examination Surveys. American Journal of Public Health, Vol. 104, No. 12, pp. 2425-2431. [Online] Disponibil la: http://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.2014.302151?journalCode=ajph& [Accesat 22 ianuarie 2015]

Marincovici M., 2014, Băuturi “light” și kilograme multe, [Online] Disponibil la: http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/frumos-si-sanatos/bauturi-light-si-kilograme-multe-659696.html [Accesat 17 martie 2015]

Panaete M, 2013, Coca-Cola și Pepsi iau spuma vânzărilor de băuturi răcoritoare pe piața est-europeană cu 320 mil. de consumatori, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/companii/coca-cola-si-pepsi-iau-spuma-vanzarilor-de-bauturi-racoritoare-pe-piata-est-europeana-cu-320-mil-de-consumatori-11825838 [Accesat 24 martie 2015]

Panaete M, 2014, Piața băuturilor răcoritoare nu scapă de scăderi, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/piata-bauturilor-racoritoare-nu-scapa-de-scaderi-13473427 [Accesat 2 aprilie 2015]

Panaete M., 2015, Topul celor mai vândute băuturi răcoritoare și ape minerale: un brand românesc suflă în ceafa gigantului Coca-Cola, [Online] Disponibil la: http://www.zf.ro/analiza/topul-celor-mai-vandute-bauturi-racoritoare-si-ape-minerale-un-brand-romanesc-sufla-in-ceafa-gigantului-coca-cola-13818149 [Accesat 10 aprilie 2015]

Popescu M, 2012, Producătorii au sacrificat din marje pentru a menține prețurile, , [Online] Disponibil la: http://www.magazinulprogresiv.ro/articles/producatorii-au-sacrificat-din-marje-pentru-mentine-preturile [Accesat 17 ianuarie 2015]

Shi Z, Ruel G, Dal Grande E., Pilkingtona R și Taylora A.W, 2015, Soft drink consumption and multimorbidity among adults, Apărut în: Clinical Nutrition ESPEN, Vol 10, Issue 2, Pages e71–e76. [Online] Disponibil la: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2405457715000030 [ Accesat la 17 martie 2015]

Tănase M., 2013, Ce îi rezervă vara categoriei apelor minerale? [Online] Disponibil la: http://www.magazinulprogresiv.ro/articles/ce-ii-rezerva-vara-categoriei-apelor-minerale [Accesat 19 ianuarie 2015]

Wang Y.L., Chang C.C, Chi C.W, Chang H.H., Chiang Y.C. și Chuang Y.C. et al, 2014, Erosive potential of soft drinks on human enamel: An in vitro study. Apărut în: Journal of the Formosan Medical Association, Volume 113, Issue 11, Pp 850–856. [Online] Disponibil la: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0929664614001831 [ Accesat la 5 martie 2015]

***2012, Coca Cola schimbă strategia și investește mai mult în băuturi sănătoase. . [Online] Disponibil la:,http://www.business24.ro/coca-cola/produse/coca-cola-schimba-strategia-si-investeste-mai-mult-in-bauturi-sanatoase-1534230 [ Accesat la 3 martie 2015]

***2014, Borsec, prima poziție în topul celor mai puternice branduri românești, [Online] disponibil la: http://archive.magazinulprogresiv.ro/stire/4945/Borsec_prima_pozitie_in_topul_celor_mai_puternice_branduri_romanesti.html [Accesat la 20 ianuarie 2015]

*** 2014, Răcoritoare care slăbesc memoria copiilor. American Heart Association face responsabile aceste băuturi de foarte multe decese [Online] Disponibil la: http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/starea-de-sanatate/racoritoare-care-slabesc-memoria-copiilor-american-heart-association-face-responsabile-aceste-bauturi-de-foarte-multe-decese-674647.html [Accesat la 15 ianuarie 2015]

***2015, Vânzările Coca-Cola în România au scăzut cu 6% anul trecut, [Online] Disponibil la: http://www.mediafax.ro/economic/vanzarile-coca-cola-in-romania-au-scazut-cu-6-anul-trecut-13846366 [Accesat la 5 aprilie 2015]

***2015, Studiu Tetra Pak: 9 din 10 consumatori români cred că alimentele influențează starea de sănătate, [Online] Disponibil la: http://www.retail-fmcg.ro/servicii/studii-de-piata-servicii/studiu-tetra-pak-9-din-10-consumatori-romani-cred-ca-alimentele-influenteaza-starea-de-sanatate.html [Accesat la 9 aprilie 2015]

***2015, VIDEO: Topul celor mai COOL branduri Soft Drinks, [Online] Disponibil la: http://www.forbes.ro/topul-celor-mai-cool-branduri-soft-drinks-31312 [Accesat la 5 aprilie 2015]

http://acceptaprovocarea.ro/

http://www.anbr.ro/

http://www.coca-cola.ro/

http://www.coca-colahellenic.ro/

http://doingbusiness.ro/

http://pepsico.ro/

http://www.pepsicointernship.ro/

http://www.romaqua-group.ro

How Long Does Weed Stay in Your System?

Anexa 1

CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE LA BĂUTURILE RĂCORITOARE

Buna ziua,

Numele meu este Dragomir Nicoleta-Alina, sunt studentă la Facultatea de Marketing, anul II, din cadrul Academiei de Studii Econimice din București și realizez o cercetare. Chestionarul nu este proiectat în scopuri comerciale. Acesta îmi este folositor la realizarea lucrării de disertație. Confidențialitatea vă este garantată. Completarea acestuia nu va dura mai mult de 10 minute.

Vă mulțumesc!

Sunteți consumator de băuturi răcoritoare?

da

nu (stop chestionar)

În ultimele 30 de zile în câte zile ai consumat băuturi răcoritoare?

Mai putin de 5 zile

5-10 zile

10-15 zile

15-20 zile

În fiecare zi

În ce categorie se încadrează nevoia de a cumpăra o băutură răcoritoare?

Nevoia de autorealizare/ nevoia de autoperfecționare

Nevoia de stimă/ nevoia de a fi respectat de către persoanele din jur

Nevoia socială / nevoia de a fi acceptat într-un anumit grup de persoane

Nevoia de siguranță

Nevoi fiziologice / nevoia de a consuma lichide

Dintre următoarele băuturi răcoritoare care sunt cele pe care obișnuiți să le consumați?

Băuturi carbogazoase

Sucuri naturale de fructe

Still drinks (Still drinks reprezinta acea parte de bauturi necarbogazoase cu continut relativ scazut de suc de fruct. )

Apă mineral plată și carbogazoasă

Care sunt motivele care vă determină să consumați băuturile răcoritoare?

Obișnuința

Gustul plăcut

Simt nevoia să consum aceste băuturi/dependența

Măresc puterea de concentrare

Impuls energetic

Oferă o senzație de sațietate

Care este frecvența cu care cumpărați băuturile răcoritoare?

Zilnic

De 2-3 ori pe săptămână

Săptămânal

De 2-3 ori pe lună

Lunar

Mai rar

Care este cantitate medie de băuturi răcoritoare per cumpărare?

0,25 litri

0,33 litri

0,5 litri

1 litru

1,5 litri

2 litri

Peste 2 litri

Dintre variantele următoare, alegeți în ordinea preferințelor dumneavoastră, atributele pe care le aveți în vedere la alegerea unei băuturi răcoritoare . Acordați note de la 1 la 10 pentru fiecare atribut in parte:

Gustul produsului

Notorietatea mărcii

Noutatea produsului

Prețul accesibil

Gramajul produsului

Informațiile de pe ambalaj

Care este părerea dumneavoastră în legătură cu afirmațiile următoare:

În ce perioadă a zilei preferați să consumați/ cumpărați băuturile răcoritoare?

Dimineața

La prânz

Seara

În ce anotimp cumpărați cea mai mare cantitate de băuturi răcoritoare?

Primăvara

Vara

Toamna

Iarna

Obișnuiți să cumpărați băuturi răcoritoare care conțin cofeină?

Da

Nu

Nu reprezintă un criteriu important pentru mine

De obicei cumpărați :

Băuturi răcoritoare care conțin zahăr

Băuturi răcoritoare fără zahăr/ light

Care este prețul pe care sunteți dispus să îl plătiți pentru o băutură răcoritoare:

Precizați care este locul din care preferați să cumpărați băuturile răcoritoare:

Supermarket

Chioșc (köșk)

Magazin alimentar

Restaurant / cafenea

Bar/ pub/ club

Benzinărie

Tonomate amplasate în zone intens circulate

Care este motivul pentru care alegeți să cumpărați băuturile răcoritoare dintr-un anumit loc?

Varietatea gamei de produse

Amplasarea avantajoasă a locației

Prețuri accesibile

Condițiile de păstrare a produselor

Care este locul în care preferați să consumați băuturile răcoritoare?

La domiciliu

În baruri/ cluburi

La școală/ la facultate

În ce împrejurare preferați/simțiți nevoia să consumați băuturile răcoritoare?

În timp ce servesc micul dejun

În timp ce servesc prânzul

În timp ce servesc cina

În momentul în care învăț/ citesc/scriu

Atunci când ma uit la televizor

Atunci când sunt la locul de muncă

În pauzele de masă de la locul de muncă

Atunci când sunt la facultate/la școală

Când ies cu prietenii în oraș (bar/club/ restaurant/cafenea)

Atunci când fumez

Atunci când sunt în prezența prietenilor

Alte împrejurări. Care?

Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele aspecte :

Care sunt principalele sursele de infornmare pe care le utilizați înainte să cumpărați băuturile răcoritoare?

Prieteni/familie

 Statisticile comerciale

 Rapoartele si studiile publicate 

Ziarele si revistele de specialitate

Internet

Publicitate mass-media

Altele. Care?

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

< 18 ani

18-24 ani

25-35 ani

36-45 ani

> 45 ani

Sexul dumneavoastră:

Femeiesc

Bărbătesc

Ultima școală absolvită:

Școala generală

Liceul/colegiul

Licență

Masterat

Studii post-universitare

Anexa 2

Tabel 4.1

Preferințele consumatorilor de băuturi răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.2

Numărul de zile în care au fost consumate băuturile răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.3

Importanța prețului produsului în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.4

Importanța prețului produsului în funcție de vârsta respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.5

Motivele de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de băuturile răcoritoare preferate

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.6

Categoria de băuturi răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.7

Frecvența de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de sexul respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.8

Frecvența de cumpărare a băuturilor răcoritoare în funcție de vârsta respondentului

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.9

Importanța acordată informațiilor menționate pe etichetă în funcție de băuturile răcoritoare preferate

% din total coloană

Sursa: sondaj statistic realizat de autor

Tabel 4.10

Locul din care sunt cumpărate băuturile răcoritoare în funcție de motivul pentru care a fost ales locul respectiv

% din total coloană

Sursa: sondaj statistic realizat de autor