Cercetarea comportamentului de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița [304809]

Universitatea „ Valahia” – Târgoviște, Facultatea de Științe Economice/ [anonimizat]: Managementul organizațiilor de turism și servicii/(zi)

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator Științific : Masterand: [anonimizat]. univ. dr. Laura Marcu Dinu Florin Sebastian

Târgoviște,

2016

Universitatea „ Valahia” – Târgoviște, Facultatea de Științe Economice/ [anonimizat]: Managementul organizațiilor de turism și servicii/(zi)

Cercetarea comportamentului de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița

Coordonator Științific : Masterand: [anonimizat]. univ. dr. Laura Marcu Dinu Florin Sebastian

Târgoviște,

2016

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………………………….2

Capitolul I. Comportamentul consumatorului de servicii

Conceptul de comportament al consumatorului de servicii………………………………….4

Conținutul comportamentului consumatorului de servicii……………………………………4

Procesul decizional de cumpărare în servicii……………………………………………………..6

Etapa precumpărării……………………………………………………………………………….6

Etapa cumpărării……………………………………………………………………………………7

Etapa evaluării………………………………………………………………………………………8

Factorii care influențează comportamentul consumatorului de servicii………………….8

Factorii personali…………………………………………………………………………………..8

Factorii psihologici………………………………………………………………………………10

Factorii sociali…………………………………………………………………………………….12

Capitolul II. Serviciile de agrement turistic în județul Dâmbovița

Agrementul turistic: definire și funcții…………………………………………………………….14

Tipologia serviciilor de agrement…………………………………………………………………..15

Structuri de agrement turistic în România……………………………………………………….16

Agrementul turistic în județul Dâmbovița……………………………………………………….18

Capitolul III. Studiu pe baza de chestionar privind comportamentul de cumpărare a [anonimizat] a ipotezelor…………………………………………..22

Pregătirea cadrului cercetării…………………………………………………………………………23

Prelucrarea datelor și analiza acestora…………………………………………………………….25

Capitolul IV. Concluzii și recomandări……………………………………………39

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….44

[anonimizat] propus să acord importanță unei teme din domeniul serviciilor turistice, dar după cum se știe componența acestui domeniu este destul de complexă.

Scopul acestei lucrări este de a realiza o cercetare în care să studiez „comportamentul de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița” .

Am abordat acest subiect deoarece mi se pare atractiv, dar și inovativ. Totodată am dorit să efectuez o analiză mai amănunțită asupra serviciilor de agrement ca parte integrantă a serviciilor turistice.

Agrementul turistic se referă la ansamblul, echipamentelor sau evenimentelor, oferite de firme, stațiuni sau zone turistice, pentru a asigura persoanelor o stare de bună dispoziție, de placere, de satisfacție și să lase o amintire favorabilă (ex.: Club, Shopping, Piscină, Stadioane, Săli de sport, Jocuri mecanice,etc.).

Aceste servicii de agrement turistic ne aduc, atât nouă tinerilor, cât și persoanelor de vârsta a doua și a treia, un plus de vitalitate, relaxare, plăcere și distracție că până la urma la asta ne referim când vorbim despre agrementul turistic, iar toate unitățile, centrele urbane, stațiunile montane, de litoral, dar și balneare trebuie să răspundă tuturor nevoilor și dorințelor turiștilor prin satisfacerea lor. Fiecare tânăr, dar și fiecare familie dorește să uite pentru o perioadă toate lucrurile ce țin de rutina zilnică consumând servicii de agrement turistic, dar nu numai pentru distracție și relaxare, ci și pentru mișcare, experiența cumulată sau sănătatea organismului.

Mi-am ales să aplic această cercetare pentru a putea observa ce comportament de cumpărare au tinerii și familiile dâmbovițene atunci când aleg ca serviciu turistic, un serviciu de agrement.

Prezenta lucrare este compusă din patru capitole. În primul capitol mi-am propus să prezint câteva elemente teoretice legate de comportamentul consumatorului în domeniul serviciilor. Acest capitol este format din alte patru subcapitole printre care: conceptul, conținutul comportamentului consumatorului în servicii, procesul decizional de cumpărare în servicii (etapa precumpărării, etapa cumpărării și etapa post-cumpărării) și, nu în ultimul rând, factorii care influențează în cazul de față comportamentul turiștilor din județul Dâmbovița în alegerea unui serviciu (factori personali, psihologici și sociali).

În capitolul doi voi prezenta serviciile de agrement turistic în județul Dâmbovița. Acest capitol este format din patru subcapitole. În acestea sunt evidențiate aspecte legate de definire, funcții și tipologii ale agrementului turistic, structuri ale agrementului după destinații de vacanță. În ultimul subcapitol am prezentat situația agrementului din județul Dâmbovița.

În capitolul al treilea este prezentată partea practică a lucrării de disertație și anume: „Studiu pe baza de chestionar privind comportamentul de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița”. Aici sunt evidențiate aspecte legate de alegerea temei, obiectivele urmărite, ipotezele cercetării, urmând să se prezinte organizarea propriu-zisă a studiului, iar la finalul acesteia, datele obținute vor fi prelucrate, analizate și interpretate. În ultimul capitol sunt prezentate concluziile și propunerile în urma studiului efectuat.

Capitolul I. Comportamentul consumatorului de servicii

Conceptul de comportament al consumatorului de servicii

Creșterea rapidă a sectorului de servicii semnifică o modalitate de pornire esențială a economiei contemporane. Geneza termenului de „serviciu” se regăsește în limba latină (servitium) fiind menționat poziția servitorului mai precis a unei persoane ce se află în serviciul altei persoane.

Definirea categoriei economice de servicii semnifică un demers dificil. Acest fapt se datorează diversității activităților economice din domeniul serviciilor, dar și din cauza faptului că termenul de servicii inglobează o arie vastă de activități economice, al carui rezultat este intangibil sau nematerial.

Celebrul Philip Kotler definește termenul de „serviciu” ca orice activitate sau un beneficiu pe care o parte îl oferă altei părți, natura sa având o însușire intangibilă, neputând fi rezultatul unui transfer de proprietate asupra unui lucru/obiect, prestarea acestuia putând fi sau nu legată de un produs cu caracter tangibil.

O altă definire spune că serviciile sunt consecințe necesare intangibile și imateriale provenite din desfășurarea de activități intercondiționate.

În opinia lui Philiph Kotler particularitățile esențiale ale serviciilor de care trebuie să se țină cont sunt: intangibilitatea; inseparabilitatea serviciilor față de prestatori; variabilitatea, perisabilitatea; lipsa dreptului de proprietate.

Aceste particularități pot influența modul de derulare dar și calitatea activității prestatorilor.

Conținutul comportamentului consumatorului de servicii

Atunci când se dorește a se satisface nevoia unui serviciu turistic de orice fel, aceasta se face prin consumul acestuia propriu-zis. Acest lucru include o serie de acțiuni pe care consumatorul decide dacă serviciul respectiv corespunde sau nu exigențelor sale. O asemenea decizie poate fi influențată de diferite situații cu care se confruntă consumatorul. Una din aceste situații cu care ar putea să se confrunte consumatorul ar fi venitul sau la momentul respectiv, dar și dorința sa de a aloca o anumită sumă de bani pentru a-și satisface nevoia de consum de servicii turistice ( Modelul comportamental al consumatorului de servicii turistice este prezent în Anexa 1).

În zilele noastre într-un mediu destul de instabil cercetările de marketing aproape că sunt indispensabile oricărei organizații. Particularitățile comportamentului unui consumator de servicii sunt determinate de cuprinsul lor ori se regăsesc în cadrul proceselor elementare și dimensiunilor pe care il definesc.

Aceste procese elementare sunt individualizate în funcție de percepția consumatorului, desfășurându-se procesele de învățare, informare, de formare și demonstrare a atitudinilor, cât și prin exprimarea comportamentului manifest.

Percepția serviciilor se manifestă în primul rând prin intangibilitatea acestora, prin cantitatea redusă a informațiilor sau a garanțiilor, prin dificultatea standardizării, acestea determinând un comportament exprimat prin perceperea unui risc mare de inacceptare al inovării.

Prin procesul de învățare și informare, consumatorii cunosc serviciile prin cautarea și identificarea informațiilor pe cât se pot a fi credibile, ei putând alege între informații personale venite din partea prietenilor, rudelor, sau nepersonale (Media), consumatorii acordând o foarte mare credibilitate informațiilor personale.

Procesul de formare poate fi demonstrat prin dimensiuni afective, conative sau native.

Procesul comportamentului manifest este rezultatul proceselor menționate mai devreme, regăsindu-se în decizia pe care o va lua consumatorul atunci când dorește să achiziționeze un serviciu. El poate avea 3 tipuri de decizii:

Decizia de necumpărare a serviciului datorită neîncrederii sau diferenței dintre ceea ce și-a dorit și ceea ce va primi.

Decizia de amânare a cumpărării serviciului datorată intervenției unor factori de influență endogeni sau exogeni.

Decizia de înlocuire a serviciului apărută din considerente de fidelizare pentru o anumită marcă.

Dacă este să vorbim de dimensiunile comportamentului consumatorului putem spune că acestea sunt reprezentate de motivele de cumpărare sau necumpărare, obiceiurile de consum cât și atitudinea și imaginea sa. Obiceiul de cumpărare cât și deprinderile de cumpărare se manifestă și sunt formate împreună, având un caracter de repetitivitate.

1.3 Procesul decizional de cumpărare în servicii

Atunci când se încearcă să se explice comportamentul consumatorului trebuie avut în vedere o serie de acțiuni prin care acesta va intra în posesia serviciului turistic.

În literatura de specialitate, procesul de decizie al unui consumator de servivii turistice, în cazul de fața al serviciilor de agrement poate fi sintetizat în 3 etape – precumpărarea, cumpărea propriu zisă ( achiziționarea) și post-cumpărarea, sau analizat prin împărțirea în următoarele etape:

Apariția nevoii nesatisfăcute sau perceperea nevoii;

Căutarea informațiilor și identificarea variabilelor;

Rezultatul evaluării sau evaluarea variabilelor;

Evaluarea după cumpărare sau post-cumpărare.

Procesul decizional privitor la turism se manifestă atunci când un turist cumpără bunuri și servicii în același timp, complementar sau consecutiv cu achiziționarea anumitor produse turistice, aici putem include și atunci când un produs substituie alt produs.

În prezenta lucrare mi-am propus să analizez în mod sintetic procesul de luare a deciziilor privind achiziționarea unui serviciu de agrement turistic prin cele 3 etape enumerate mai devreme.

1.3.1 Etapa precumpărării

Această etapă începe atunci când o persoană este conștientă că are o dorință sau o nevoie sau chiar o anumită problemă, pentru care trebuie să ia o decizie ce se finalizează cu un act de cumpărare, după care acesta începe să cerceteze piața, culege informații din toate sursele existente ( interne și externe).

Pentru produsele și serviciile turistice consumatorii aleg ca surse de informații, sursele interne, informațiile personale care vin din diferite experiențe personale, ale rudelor, familiei, prietenilor, deoarece aceștia prezintă un grad mai mare de credibilitate pentru consumatori. Dacă un consumator de servicii, a acumulat o anumită experiență pozitivă dintr-o cumpărare anterioară, atunci acesta va alege foarte probabil acel tip de servici care i-a satisfăcut nevoia și în trecut.

Ca surse externe, un consumator de servicii turistice va apela fie la surse de marketing (publicitate, promovarea vânzărilor), care conțin informații obținute în urma unor activități de comunicare a organizațiilor ce vând servicii turistice fie la surse colaterale cum ar fi informațiile provenite din anumite publicații ale unor institute de cercetări, presa de specialitate, organisme guvernamentale, cu grad ridicat de credibilitate. În această fază a precumpărării , informațiile sunt mai puține în cazul serviciilor decât în cazul produselor.

1.3.2 Etapa cumpărării

Această etapă este foarte complexă în cazul serviciilor turistice deoarece consumatorii percep un grad însemnat de risc decât în cazul cumpărării de bunuri. Acest fapt se datorează intangibilității, consumatorul face cumpărarea fără a avea parte inițial de o testare, iar absența standardizării serviciilor mărește riscul perceput de consumator.

Calitatea unui serviciu de agrement turistic depinde de modul prin care este realizată comunicarea între prestator și consumator, acesta trebuind să comunice ceea ce-și dorește, iar daca nu este mulțumit de vină este incapacitea de comunicare cu cel ce prestează serviciul.

Tot calitatea serviciilor turistice este evaluată de turiști și semnifică măsura în care acest serviciu satisface nevoile consumatorilor.

În această etapă în luarea deciziei de cumpărare se regăsesc anumite reguli decizie.

Regula cea mai întâlnită este aceea în care un consumator alege varianta cea mai bună după memoria sa fără a mai ține cont de atributele serviciilor.

O altă regulă este cea a modelului liniar compensator. De data aceasta consumatorul face apel la gandire și analizează fiecare variantă după caracteristicile acesteia, încercând să compenseze atributele bune cu cele mai puțin bune obținând o evaluare totală.

În turism întâlnim modelul neliniar necompensator care este compus din două tipuri reguli de decizie : regulile conjunctive și regulile disjunctive.

Regula conjunctivă spune că un consumator de servicii de agrement turistic are un nivel minimal de pretenții în alegerea un astfel de serviciu, de unde-și începe evaluarea sa. Dacă atributele analizate nu îndeplinesc pe rând condițiile minimale ale consumatorului, acestea sunt eliminate din procesul de evaluare.

Regula disjunctivă spune că nivelul minim este aplicat doar pentru atributele care se cred a fi cele mai importante pentru consumator, iar pentru restul nu se mai aplică.

1.3.3 Etapa evaluării

În această etapă consumatorii de servicii turistice de agrement și nu numai fac o comparație între serviciul primit și cel așteptat, iar după calitatea acestuia rezultatul poate fi peste nivelul așteptat, la același nivel sau, în cel mai rău caz, sub nivelul pe care-l așteapta.

În cazul în care serviciul prestat s-a aflat cel puțin la aceleași pretenții cu cele ale consumatorului, acesta se declara mulțumit sau după caz foarte mulțumit, în timp ce prestatorul se poate bucura de o imagine bună, iar dacă acesta dorește ca această imagine sa rămână bună sau sa fie și mai bună acesta trebuie să presteze servicii prompte și de calitate venind tot timpul cu ceva nou reușind să strârnească entuziasmul consumatorilor.

Ce asteaptă un consumator de la un prestator de serviciu turistic de agrement?

Prestarea fidelă a serviciului de agrement turistic;

Respectarea obligațiilor pe care le are prestatorul față de consumator prin realizarea fermă și responsabilă a serviciului de agrement turistic acordat;

Consumatorul așteaptă un preț corect din punct de vedere al calității oferite de prestator, el acceptând și un preț mai ridicat dacă serviciul este de calitate superioară, mai așteptă de la prestator și cinste, corectitudine, fără acestea consumatorul putând renunța la serviciile prestatorului respectiv.

În mintea unui consumator se află două stadii de exprimare : nivelul dorit și nivelul acceptat. Nivelul dorit este cel pe care consumatorul așteaptă să-l primească, în timp ce nivelul acceptat reprezintă ceea ce este suficient pentru consumator. Între aceste două nivele se află zona de toleranță ( Limitele zonei de toleranță – Anexa 2).

Zona de toleranță reprezintă o limită în care prestarea unui serviciu este apreciată a fi satisfăcătoare. Ceea ce se află sub această zonă va face ca un consumator să fie nesatisfăcut, în timp ce, prestația aflată peste zona de toleranță va entuziasma si fideliza consumatorul.

Factorii care influențează comportamentul consumatorului în servicii

1.4.1 Factorii personali

Atunci când un consumator decide să consume un serviciu sau un bun, el trebuie să ia o decizie, iar această decizie poate fi influențată de anumiți factori cum ar fi: vârsta și fazele ciclului de viață, situația materială, ocupația și stilul de viață. Vârsta și fazele ciclului de viață este un factor personal de influență a comportamentului consumatorului în servicii, deoarece orice firmă sau organizație care oferă astfel de servicii de turism de agrement trebuie să ia foarte în seamă acesti factori.

Fazele ciclului de viață ale oricărui consumator de servicii se agrement turistic marchează destul de puternic comportamentul față de aceste servicii. Prima etapa este legată de copilărie unde accentul este pus în principal pe jocuri de agrement și mișcare, urmată de etapa adolescentină când sunt preferate drumețiile și excursiile ieftine și cam tot ce ține de turism cultural. A treia etapă poartă denumirea de etapa primei tinerețe unde dorințele sunt mai mult de împlinire a personalității, trecând mai apoi la a două tinerețe unde accentul este pus pe sedentarism.

Ciclul de viață familială al persoanelor mature nu trebuie deloc neglijat fiind un și el un factor de influență al comportamentului de consum de servicii. ( Ciclul de viață și înclinația spre turism – Anexa 3).

Situația materială este un factor care influențează direct consumul de servicii turistice de agrement. Venitul reprezintă principiul material al oricărui consum fie material, fie nematerial. Acest factor de influență decide în majoritatea cazurilor atitudinea pe care o va adopta turistul.

Ocupația este cel de al treilea factor personal care influențează comportamentul consumatorului de servicii turistice de agrement, dar și al cererii în turism. Se poate observa cu ușurință care sunt reacțiile ante și postconsum ale unui consumator din mediul rural fața de un doctor, avocat etc.

Ultimul factor personal de influența a consumului de servicii turistice de agrement este Stilul de viață. Acesta exprimă trăirile interioare ale consumatorului de servicii de agrement turistic semnificând reperele indivizilor plecând de la centrul de interes, de la acțiunile și dorințele sale și de la modelele adoptate de consum.

Identificarea stilului de viață se poate face prin :

valori fundamentale ;

bunuri/ servicii consumate sau cumpărate;

activități, interese și opinii ( AIO)

Imaginea pe care o are individul despre el însuși cât și anumite trăsături ale stilului de viață sunt impuse de multe ori de societate.

Iată câteva comportamente specifice consumatorilor de servicii turistice:

Indivizi care apreciază mai puțin odihna pasivă și mai mult mișcarea;

Indivizi care doresc mai mult calm decât agitație;

Indivizi care preferă mai mult marea decât muntele;

Indivizi care iubesc mai mult natura decât civilizația;

Indivizi mai atrași de marile centre comerciale decât de orașele mici;

Indivizi mai atrași de notorietatea stațiunilor decât a celor mai puțin cunoscute.

1.4.2 Factorii psihologici

Dintre factorii psihologici care pot influența comportamentul consumatorilor de servicii turistice de agrement putem enumera : personalitatea, motivația, percepția, atitudinea și învățarea.

Personalitatea poate fi definită ca totalitatea proceselor și deprinderilor psihofiziologice prin care se poate individualiza o persoană față de alta, ajustat mediului în care trăim.

Factorii personalității:

Echilibrul emoțional poate fi descris prin: indivizi calmi sau agitați (neliniștiți), indivizi siguri sau nesiguri pe el și indivizi autosatisfăcuți sau autocompatimitori.

Extroversiunea poate fi descrisă prin: indivizi sociabili sau nesociabili (solitari), indivizi binevoitori sau reținuți și indivizi severi/sobrii sau amator de distracții.

Conștiinciozitatea poate fi descrisă prin : indivizi organizați sau neorganizați, indivizi disciplinați sau impulsivi și prin indivizi grijulii sau neatenți.

Deschiderea poate fi descrisă prin : indivizi cu dorințe spre variație sau cu dorințe spre rutină, indivizi conformiști sau independenți și indivizi cu simțul practic sau imaginativ.

Agreabilitatea pate fi descrisă prin : indivizi încrezători în sine sau supărăcioși, indivizi serviabili sau necooperanți și indivizi lipsiți de compasiune sau empatici.

Motivația este acea starea a unei persoane ce o face să aibe o reacție asupra dorințelor și nevoilor sale. Nevoia este punctul de plecare a motivației.

Conform teoriei lui Maslow nevoile sunt de 5 feluri : nevoi fiziologice, nevoia de siguranță si confort, nevoia de apartenență într-un grup, nevoia de stimă și respect și nevoia de autorealizare.

Cele mai frecvente motive când un individ cumpără un serviciu :

Siguranța ( a scapa de frici, griji)

Afectivitatea ( doleanța individului de a fi apreciat)

Orgoliul ( mândria, vanitatea individului)

Noutatea ( curiozitatea individului, dorința de schimbare)

Confortul ( în general bunăstarea, confortul individului)

Banii ( dorința de a economisi, de a avea, interesul individului)

Percepția poate fi definită ca un proces fiziologic și psihologic în același timp. După unele definiții mai laborioase percepția poate fi definită ca un proces în care o persoană sau un individ recepționalizează, selectează, organizează cât și interpretează un anumit stimul venit din mediul atribuindu-le un anumit sens.

Fazele procesului de percepție sunt:

Expunerea ( înseamnă că acei stimuli trebuie să ajungă receptorii nervoși ai persoanei);

Atenția ( aprobă definirea informațiilor analizate de la activitatea simțurilor);

Interpretarea ( poate fi influențată capacitatea afectivă, cognitivă sau de experiențele din trecut);

Reținerea/memoria.( este selectivă totdeauna existând deosebiri între persoane față de stimuli asemănator).

Atitudinea se poate defini ca o dispoziție învățată de a da unui obiect sau unei situații raspunsuri favorabile sau nefavorabile, mai poate fi definită ca o aptitudine deja învățată de a avea o reacție pozitivă sau negativă la o informație sau o idee.

Anumiți specialiști în marketing susțin că procesul de formare a aptitudinilor este format din elemente de natură cognitivă, conativă sau emoțională (afectivă).

Învățarea poate fi definită ca o schimbare definitivă a comportamentului care are loc în timp fiind rezultanta experienței sau asocierilor mentale.

Există 3 teorii ale învățării: teoria pavloviană , teoria învățării instrumentale și teoria învățării cognitive.

Teoria pavloviană are ca pornire experiențele lui Ivan Pavlov explicând că invațarea prin gruparea dintre un stimul și un răspuns.

Teoria învățării instrumentale este diferită față de teoria pavloviană în privința momenului și rolului stimulării.

Teotia învățării cognitive este alcătuită din totalitatea activităților mentale care sprijină rezolvarea dificultăților, fără a fi nevoie de un anumit stimul ( această teorie se află în strânsă legătură cu personalitatea, cultura și motivația persoanelor.

1.4.3 Factorii sociali

Factorii sociali care pot influența comportamentul consumatorului sunt : cultura, clasa socială, grupurile și factorii situaționali.

Cultura semnifică pentru indivizi mediul în care traiesc. Variația culturilor se găsește înapoia, în jurul și în fața noastră conform filosofului Levi Strauss.

Caracteristicile culturilor :

Culturile pot fi schimbate destul de greu deși se pot cunoaște perioade de evoluție rapidă. Orice individ își însușește din societate în care se află un set credințe, valori;

Înțelegerea standardelor de cultură este limitată;

Cultura este demonstrată în limitele unui comportament acceptabil;

Cultura este învățată căpătată prin socializarea persoanelor;

Cultura este comprehensivă, adică totalitatea comportamentelor trebuie să se sudeze și să coexiste într-o modalitate logică.

Clasa socială poate fi definită ca o împărțire constantă și așezată într-o societate, unde se întâlnesc indivizi cu aleceași comportamente, valori sau interese definite după anumite însușiri: educație, ocupație, vârstă, venituri etc.

În România putem găsi următoarele clase sociale : clasa socială inferioară având o dominanță foarte însemnată , clasa socială de mijloc care este prezentă într-o proporție mică și clasa socială de vârf/ superioară, prezentă într-un procentaj foarte scăzut.

Grupurile sunt compuse din mai mulți indivizi care colaborează pentru a îndeplini obiective comune. Grupurile se împart în: Grupuri de apartenență și grupuri de referință.

Grupurile de apartenență sunt acelea în care o persoană le aparține fizic.(vecini, prieteni, colegi și cel mai important familia ).

Ciclul de viață al unei familii : necăsătoriți, cășătoriți dar fără copii, căsătorți dar cu un copii sub 6 ani, căsătoriți cu copii peste 6 ani, căsătoriți cu copii independenți și pensionari.

Copii sunt influențe esențiale într-o familie asupra comportamentului de cumpărare al unui bun sau al unui serviciu.

Grupurile de apartenență reprezintă grupurile în care o persoană se raportează. Acestea pot fi disociative (cu valori și comportamente refuzate) și asociative (cu valori și comportamente acceptate și urmate) . Orice grup are un lider de opinie având un rol esențial în luarea unor decizii, influențându-i și pe ceilalți membrii ai grupului.

Factorii situaționali. Russel Belk spunea că factorii situaționali reprezintă acei factori caracteristici unui loc sau moment de observare care nu rezultă din cunoașterea atributelor personale ori ale stimulului, care au un efect sistematic și demonstrabil asupra asupra comportamentului curent.

Specialiștii spun că influențele factorilor situaționali pot fi în strânsă legătură cu trei momente distincte:

Momentul comunicării de marketing;

Momentul cumpărării;

Momentul consumului.

Tot Russel Belk a fixat cinci feluri de factori situaționali:

Componentele fizice ale mediului (așezarea geografică, sunetul, lumina, vremea și stările sale, culorile);

Componentele sociale ale mediului (prezența unor indivizi în momentul consumului sau cumpărării serviciilor sau bunurilor);

Perspectiva temporală (aceasta se referă la timpul asupra comportamentului de cumpărare/consum, anotimpurile, perioadele importante din an și din viața consumatorilor);

Scopurile decidentului ( scopul cumpărării serviciului – satisfacerea nevoilor);

Stările de moment ale decidentului ( dispozițiile pe care le are în momentul cumpărării serviciului – fericit, deprimat , etc. și condițiile de moment – boală, greutăți financiare, oboseală, stres etc.).

Capitolul II. Serviciile de agrement în județul Dâmbovița

Agrementul turistic: definire și funcții

Agrementul turistic se referă la ansamblul, echipamentelor sau evenimentelor, oferite de firme, stațiuni sau zone turistice, pentru a asigura persoanelor o stare de bună dispoziție, de placere, de satisfacție și a lăsa o amintire favorabilă. Această definire accentuează diversitatea activităților de agrement dar și diversitatea planurilor de acțiune în care este regăsit, scopul său fiind satisfacția turiștilor, crearea unei stări confortabile de plăcere, fiind totodată și o parte importantă din prestația turistică.Agrementul reprezintă un adevărat „izvor” de încasări, el deținând până la 15% din totalul de cheltuieli dintr-o vacanță.

Agrementul turistic are mai multe funcții. Acestea se deosebesc în legătură cu turistul și nevoile sale fie ele fizice sau psihice dar și cu organizatorii de vacanțe (stațiunile și agenții economici).

Când este vorba de turist, agrementul are ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor fizice ( nevoia de mișcare, odihnă sau nevoia de dezvoltare a capacităților mentale). Astfel sunt încurajate activități ce implică sportul în sine pornind de la simple plimbări până la practicarea diverselor activități sportive de performanță ( înot, alpinism, schi etc.).

A doua funcție a agrementului, cea psihică are ca scop refacerea individului în plan psihologic ( distracție, relaxare, bună dispoziție, etc.). Pentru a fi satisfăcute aceste dorințe/ nevoi turistul trebuie să participe la diferite activități cum ar fi activitățile cultural-distractive cât și instructiv-educative unde putem enumera : spectacole, excursii, concursuri, vizitarea unor obiective de turism etc.

A treia funcție este cea a organizatorilor de vacanțe. Din această funcție agrementul exprimă în primul rând o competiție între stațiunilor de orice fel sau a unitățile care operează în acest domeniu, prin diversificarea de oferte. În al doilea rând agrementul mai exprimă și un mod de individualizare a produselor/ serviciilor dar și a destinațiilor. Așadar agrementul turistic este prezentat într-o varietate de forme ceea ce face ca un turist să aibe pasiuni diferite pentru o zonă sau alta, iar dacă nevoile sunt satisfăcute, aceștia nu vor ezita sa revină.

Tipologia serviciilor de agrement

O clasificare a serviciilor de agrement este făcută după conținutul acestora :

* Animația recreativă, alcătuită în primul rând din parcuri de loisir: parcuri de distrancție destinate copiilor dar și adolescenților, parcuri „tematice”( zoologice, nautice etc.), cazinouri, rezervații,etc.

* Animația de pură deconectare, alcătuită din activități care se disting în totalitate de rutina zilnică : plimbări, drumeții, vizitare de diferite obiective turistice, date-inguri etc.

* Animația orientată spre realizarea unei depline condiții fizice, aceasta vizează aspecte legate de menținerea unor cure de întreținere: activități fizice, activități balneare ca tratament, fitness, gimnastică, jogging, practicare de sporturi ( fotbal, tenis, înot etc.) , dar și activități cu un grad mai însemnat de risc ( schi, deltaplan, scufundări, bungee jumping etc.)

* Animația comercială, se referă la activități legate de Shopping de zi cu zi dar și shopping particular ( suveniruri, cadouri, artizanat, amintiri etc.).

* Animația profesională vizează o anumită categorie de public ( specializat). Astfel se întâlnesc următoarele forme: congrese, târguri și expoziții etc.

* Animația culturală, scopul acesteia este de a educa turistul mai întai prin a-l cunoaște, iar mai apoi prin a-l forma. Printre acestea putem enumera diferite activități cum ar fi: muzee, case memoriale, evenimente culturale, opere de artă, sejururi pentru învătarea unor limbi străine, burse de studiu. În această categorie se include animația religioasă, scopul acesteia este de a vizita diferite obiective de natură religioase: biserici, catedrale, mănăstiri, moschei (pelerinaje) și animația istorică, scopul acesteia fiind de a vizita diferite situri istorice : monumente , castele, palate sau cetăți.

* Animația de spectacol se referă la forme și evenimente la care participă turiștii: festivaluri muzicale, folclorice, teatre, cinematografe, concursuri sportive, olimpiade etc.

* Animația gastronomică, implică participarea turiștilor la anumite acțiuni sau evenimente cu specific culinar ( târguri și expoziții menite să asigure cunoașterea preparatelor culinare din anumite zone geografice, degustarea vinurilor, etc.).

Structuri de agrement turistic în România

Structuri de agrement în centre comeriale

Principalele echipamente de agrement turistic pe care le regăsim în cadrul structurii de agrement a centrelor comerciale: piscine sau stranduri amenajate, parcuri și grădini publice, parcuri de distracții, cluburi/ discoteci, jocuri mecanice, grădini botanice și zoologice, săli de sport/stadioane săli polivalente, muzee, teatre/cinematografe, lacuri amenajate, restaurante specifice, patinoare artificiale, ansambluri folclorice și spectacole în aer liber, shopping-ul, echitație, moteluri/hanuri/popasuri, transport de agrement etc.

Structuri de agrement în stațiuni balneare

În stațiunile balneare agrementul turistic se compune din : piscine acoperite, saune, stranduri cu ape termale, terenuri de sport, pârtii de schii/sanie, săli de spectacole, carusele, cinematografe, cluburi/discoteci, bowling, bibliotece etc.

Stațiunile balneare în România – Anexa 4, sunt de șase feluri:

Stațiuni balneare destinate afecțiunilor cardiovasculare;

Stațiuni balneare destinate afecțiunilor reumatismale;

Stațiuni balneare destinate afecțiunilor respiratorii;

Stațiuni balneare destinate afecțiunilor digestive și bolilor interne;

Stațiuni balneare destinate afecțiunilor ginecologice;

Stațiunile balneare destinate afecțiunilor sistemului nervos.

Structuri de agrement în stațiunile montane

Stațiunile montane sunt destinate în special agrementului cu dominanță majoră a domeniului schiabil. În stațiunile montane, echipamentele de agrement turistic se compun din: pârtii de schi/de sanie, pârtii pentru placă, bob, transport turiști pe „cablu”- telescaun, teleschi, telecabină, patinoare artificiale, școli de patinaj sau schi, terenuri de forbal, minigolf, tenis, cluburi de alpinism, popice/bowling, jocuri video, cluburi de noapte, saune, biblioteci,cinematografe etc.

În România întâlnim foarte multe stațiuni montane cu specific schiabil parțial sau total; chiar în vecinătatea noastră pe Valea Prahovei și în Poiana Brașov există amenajări de rang internațional. Pe primele locuri în clasificarea pârtiilor după gradul de pregătire al schiorilor (pârtii pentru începători, pârtii pentru schiori cu experiență medie și pârtii pentru schiori avansați ) regăsim Poiana Brașov, Predeal, Azuga și Sinaia.

În Anexa 5 avem o prezentare a pârtiilor de schi din România.

Structuri de agrement în stațiunile de litoral

Particularitățile turismului de litoral sunt condiționate de sezonalitate, motivul deplasării, durata de sejur, intensitatea circulației, concediile turiștilor etc.

Mijloacele sau echipapamentele principale de agrement turistic în stațiunile de litoral sunt: agrementul nautic ( bărci cu motor, șalupe, hidrobiciclete etc.), parcuri de distracții, biliard/snooker, teatre de vară, echitație, delfinariu, piscine în aer liber dar și acoperite, emisiuni radio și tv, plaje amenajate, plaje cu circulație liberă, bowling, excursii, săli de conferințe, de sport, gimnastică, minigolf, complex astronomic, saune SPA, Delta Dunării etc.

În Anexa 6 sunt enumerate stațiunile de pe litoralul românesc.

Situația structurii de primire a turiștilor după funcțiuni de cazare turistică, tipurile de structuri și destinațiile turistice se prezenta în anul 2010 după cum urmează:

Agrementul turistic în județul Dâmbovița

În județul Dâmbovița se regăsește o diversitate mare de atracții de agrement turistic începând cu zona montană, o stațiune balneară de tradiție la Pucioasa, manifestări culturale și tradiționale cât și un patrimoniu istoric cultural.

Din punct de vedere al zonei montane, în județul Dâmbovița prezintă următoarele structuri de agrement turistic:

Munții Bucegi: sunt definiți prin numeroase obiective de interes și prin biodiversitate. Aici putem întalni:

Parcul Național Bucegi unde se regăsesc peste 6500 de specii de animale și plante;

Platoul Babele (Babele și Sfinxul) : martorii de eroziune;

Cheile Horoabei, Cheile Tătarului, Cheile Zanoagei, Peștera Ialomiței: relief carstic;

Lacurile Bolboci și Scropoasa : elemente hidrografice naturale (cascade);

Zona 2000 : arii protejate de floră și faună;

Circurile glaciare de sub Macetul Turcesc: relief glaciar;

Peștera Răteiului, Plaiul Domnesc, Poiana Crucii, Izvorul fosilifer de la Valea Strunga, etc.: rezervații naturale, ele fiind în număr de 11 în județul Dâmbivița.

Munții Leaota: sunt puțin frecventați de turiști, deși această zonă este caracterizată a fi benefică domeniului schiabil, care oferă o peisagistică de calitate, fiind totodată o zonă eco-turistică.

Domeniul Balnear:

Stațiunea Pucioasa este o stațiune de interes național, cunoscută prin valorificarea resurselor balneare, și izvoarele sărate-iodurate-bromuroase întalnite la Vulcana Băi, acestea fiind considerate a avea cea mai mare concentrație de iod din țară.

Patrimoniul istoric – cultural

Complexul muzeal Curtea Domnească Târgoviște, un element de identificare locală (Turnul Chindiei, Biserica Sfânta Vineri, Casa Doamna Bălașa, Casa Dionisie Lupu, Biserica Domnească Mare);

Muzee în oraș (10): Muzeul Scriitorilor Târgovișteni, Muzeul de Artă, Muzeul Poliției Române, Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi, Casa Atelier „Gheorghe Pătrașcu” etc.

Parcul Dalles din Bucșani și Parcul Văcăreștilor din Văcărești;

Cetatea feudală de pământ din Voinești;

Curtea Brâncovenească din Doicești și Curtea Ghiculeștilor din Răcari;

Ruinele Curții feudale a Corbenilor din Corbii Mari etc.

Manifestări culturale

„Festivalul primilor artiști” de la Aninoasa;

46 de ediții ale festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur de la Târgoviște”;

Festivalul MuguriifColindelor;

Festivalul Dracula la Târgoviște;

Festivalul de muzică populară „ Ileana Sărăroiu și Ion Dolănescu”;

Noaptea Muzeelor – Târgoviște;

Babel F.A.S.T. – Organizat de Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște.

Obiceiuri și Tradiții

Răvășitul Oilor de la Runcu;

Drăgaica la Băleni;

Focul lui Sumendru;

Geavreleleade la Morteni;

Așezăminte religioase

Bisericile de lemn: „Sfântul Nicolae Cornetu”- sat Săcuța, „Adormirea Maicii Domnului” – Butimanu, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sf. Teodor Tiron” – Vârtop, sat Cândești Vale, „Frăsin Deal” și „Cuvioasa Paraschiva” – sat Frăsin Deal, „ Sf. Nicolae” – sat Mislea,

„Adormirea Maicii Domnului”, Tâierea Capului Sf. Ioan Botezatorul”- Crângurile, Cuvioasa Paraschiva”- sat Ungureni, „ Cuvioasa Paraschiva” și „Sf. Nicolae”- sat Bumbuia, „ Sf. Voievozi” și „ Sf. Treime” – sat Drăgaești Ungureni, „Cuvioasa Paraschiva”- sat Valea Caselor, „ Sf. Voievozi”- sat Valea Mare, „ Adormirea Maicii Domnului” – sat Mesteacăn, „ Nașterea Maicii Domnului – Vișina, „ Duminica Tuturor Sfinților”, „Sf. Ioan” – Voinești.

Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Cobia, Mănăstirea Nucet;

Schitul Bunea din Vulcana Băi;

Tabere Școlare

Trei în comuna Moroieni ( Căprioara, Cerbul , Vânătorul), una la Centrul de Agrement Stejanul din comuna Tătărani;

Întreceri sportive

Cupa Secerișului de la Șelaru;

Festivaluri de muzică populară Ileana Sărăroiu și Ion Dolănescu;

Distribuția atracțiilor turistice din județul Dâmbovița

Atracții de agrement turistic în domeniul sportului în județul Dâmbovița

Activități sportive – 32 de activități sportive desfăsurate în localitățile (Târgoviște, Moreni, Pucioasa, Aninoasa, Glodeni, Moroieni, Ocnița, Pietrari, Răzvad, Runcu, Șelaru, Șotânga, Valea Lungă, Voinești, Vulcana Băi, Vulcana Pandelea).

Sporturi de iarnă – 3 sporturi de iarnă desfășurate în localitățile (Târgoviște, Moroieni și Runcu).

Pescuit sportiv – 18 locații de pescuit sportiv în localitățile (Pucioasa, Răcari, Băleni, Bilciurești, Butimana, Ciocănești, Comișani, Corbii Mari, Cornățelu, Cornești, Crevedia, Mogoșani, Moroieni, Moțăieni, Runcu, Șotânga, Văcărești , Vișina).

Vânătoare – 31 locații pentru fondul de vânătoare în localitățile (Târgoviște, Găesți, Pucioasa, Răcari, Titu, Aninoasa, Bezdead, Bilciurești, Brănești, Braniștea, Cojasca, Corbii Mari, Dragodana, Hulubești, I.L.Caragiale, Iedera, Ludești, Mănești, Moroieni, Nucet, Ocnița, Pierșinari, Potlogi, Șelaru, Șotânga, Tătărani, Vișinești, Voinești, Vulcana-Băi, Vulcana Pandele).

Atracții de agrement turistic în natură în județul Dâmbovița

Parc, Gradină publică – 16 parcuri și gradini publice în localitățile (Târgoviște, Găești, Fieni, Pucioasa, Răcari, Brănești, Bucșani, Ciocănești, Doicești, Dragodana, Nucet, Răzvad, Șotânga, Văcărești, Valea Mare).

Rezervații naturale, monumente ale naturii – 19 rezervații naturale și monumente ale naturii în localitățile (Răcari, Pucioasa, Bărbulețu, Bezdead, Corbii Mari, Dărmănești, Moroieni, Petrești, Valeni, Vișina).

Peșteri – întâlnim 7 Peșteri în comună Moroeni;

Zone de belvedere – 25 zone de belvedere în localitățile (Târgoviște, Pucioasa, Bărbulețu, Bezdead, Cândești, Glodeni, Malu cu Flori, Moroieni, Moțăieni, Pietroșița, Tătărani, Văcărești, Valea Lungă, Văleni, Vârfuri, Vișina, Vulcana-Băi, Vulcana Pandele).

Atracții de agrement turistic după evenimente, târguri și obiceiuri în județul Dâmbovița

Centre de Artizanat – 24 centre de artizanat în localitățile (Târgoviște, Moreni, Găești, Pucioasa, Răcari, Bezdead, Bucșani, Comișani, Dărmănești, Dobra, Dragomirești, Finta, Hulubești, Mănești, Moroieni, Niculești, Odobești, Pietroșița Răzvad, Tătărani, Valea Mare, Voinești, Vulcana-Băi și Vulcana Pandele).

Obiceiuri tradiționale – 21 de obiceiuri tradiționale în localitățile (Târgoviște, Fieni, Pucioasa, Corbii Mari, Cornățelu, Finta, Moroieni, Morteni, Odobești, Pierșinari, Petrești, Pietroșița, Râul Alb, Runcu, Șelaru, Valeni, Vișina, Voinești, Vulcana Pandele).

Manifestări culturale – 6 manifestări culturale întâlnite în localitățile (Moreni, Aninoasa, Băleni, I.L.Caragiale, Pietroșița).

Atracții de agrement turistic după cultură în județul Dâmbovița

Monumente istorice – în județul Dâmbovița putem regăsi 145 de monumente istorice. Printre localitățile în care nu se regăsesc monumente istorice se numără : Pucioasa, Malu cu Flori, Bezdead, Brănești, Moțăieni, Pucheni, Râul Alb, Valea Lungă.

Teatre, filarmonici, cinematografe, case de cultură, teatre de vară – 14 teatre, filarmonici, cinematografe, case de cultură și teatre de vară se găsesc în localitățile (Târgoviște, Moreni, Gaești, Pucioasa, Titu, Aninoasa).

Muzee – 37 muzee regăsite în localitățile (Târgoviște, Pucioasa, Aninoasa, Răzvad, Brănești, Cândești, Dragomirești, I.L.Caragiale, Lucieni, Malu cu Flori, Nucet, Ocnița, Pietroșița, Potlogi, Pucheni, Râul Alb, Răzvad, Ulmi, Valea Lungă, Voinești, Vulcana Pandele).

Case memoriale – întâlnim 6 case memoriale în localitățile (Târgoviște, I.L.Caragiale, Moroieni, Ocnița, Vulcana Pandele, Costeștii din Vale).

Mănăstiri – 12 Mănăstiri întalnim în Județul Dâmbovița în localitățile (Târgoviște, Aninoasa, Cobia, Crângurile, Moroieni, Nucet, Runcu, Tărtășești, Vulcana-Băi).

Biserici de lemn – în județul Dâmbovița întalnim 17 biserici din lemn în localitățile (Titu, Butimanu, Cândești, Cobia, Crangurile, Dragomirești, Gura Foii, Mănești, Valea Mare, Văleni, Vișina, Voinești.

Templu mozaic, Geamie – Sinagoga din Târgoviște, Sinagoga Mozaică și Moscheia Islamică în localitatea Vulcana-Băi.

Capitolul III. Studiu pe baza de chestionar privind comportamentul de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița

3.1 Alegerea temei, fixarea obiectivelor și a ipotezelor

Ca temă pentru elaborarea lucrării de disertație mi-am ales tema cu titlul „ Cercetarea comportamentului de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița” . Mi-am ales această temă deoarece mi se pare captivantă și atractivă și am dorit să efectuez o analiză mai amănunțită a serviciilor turistice alegându-mi ca tipuri de servicii turistice, serviciile de agrement turistic. Aceste servicii de agrement turistic ne aduc atât nouă tinerilor cât și persoanelor de vârsta a doua și a treia, un plus de vitalitate, relaxare, plăcere și distracție că până la urma la asta ne referim când vorbim despre agrementul turistic, iar toate unitățile, centrele urbane, stațiunile montane, de litoral, dar și balneare trebuie să răspundă tuturor nevoilor și dorințelor turiștilor prin satisfacerea lor. Fiecare tânăr, dar și fiecare familie, dorește să uite pentru o perioadă toate lucrurile ce țin de rutina zilnică consumând servicii de agrement turistic, dar nu numai pentru distracție și relaxare, ci și pentru mișcare, experiența cumulată sau sănătatea organismului. Mi-am ales să aplic această cercetare să pot observa ce comportament de cumpărare au tinerii și familiile dâmbovițene atunci când aleg ca serviciu turistic, un serviciu de agrement.

Obiectivele cercetării

Obiective principale :

1. Care este frecvența consumului de servicii de agrement turistic în rândul tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița?

2. Care sunt mijloacele sau echipamentele de agrement turistic cel mai des consumate de către tinerii și familiile din județul Dâmbovița?

3. Care sunt factorii care influențează consumul de servicii de agrement turistic în rândul tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița?

Obiective secundare :

4. Care sunt locurile de unde tinerii și familiile din județul Dâmbovița consumă cel mai des servicii de agrement turistic ?

5. Care este locul pe care îl preferă tinerii și familiile din județul Dâmbovița atunci când vorbim de servicii de agrement turistic?

Ipotezele cercetării

Ipoteze principale:

1.Frecvența cea mai mare de consum de servicii de agrement întalnită în rândul tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița ar fi de 2-3 ori pe saptămână. Tinerii dar și unele familii, din lipsa locurilor de muncă, tind să consume din ce în ce mai mult astfel de servicii.

2. Principalele dotări sau amenajări de agrement turistic pe care le consuma cel mai des tinerii și familiile din județul Dâmbovița sunt: discotecile/cluburile, shopping, cinematografe/teatre, stadioane/Sali de sport/gimnastică din simplul fapt că acestea din urmă sunt prezente într-un număr foarte mare, iar shoppingul și filmele au devenit tot mai moderne.

3.Principalii factori care duc la consumul de servicii de agrement turistic în rândul tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița sunt : timpul liber, distracția și anturajul și diversitatea ofertei.

Ipoteze secundare:

4. Locurile de unde tinerii și familiile din județul Dâmbovița consumă cel mai des servicii de agrement turistic sunt în centrele urbane / orașe, dar și în stațiunile montane deoarece județul este situate aproape de munte.

5. Locul preferat de consum al serviciilor de agrement turistic al turiștilor dâmbovițeni este la mare, din simplu fapt că județul Dâmbovița este situate într-o zonă subcarpatică iar turiștii vor să diversifice serviciile de agrement este la mare.

3.2 Pregătirea cadrului cercetării

Stabilirea surselor de informații

Principalele surse de informare sunt sursele primare și anume informațiile culese de la turiștii tineri și familiile din județul Dâmbovița.

Stabilirea tipului de cercetare

Am stabilit ca tipul de cercetare să fie cantitativă, cercetare de teren și cu forțe proprii.

Stabilirea metodelor de culegere a informațiilor

Metoda de culegere a informațiilor pe care am folosit-o în elaborarea cercetării comportamentului de cumpărare al serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița este Sondajul. Studiul se realizează pe bază de chestionar.

Stabilirea variabilelor de culegere

Culegerea informațiilor s-a realizat cu ajutorul a doi operatori de interviu având sarcina de a aplica chestionarele. Celor doi operatori li s-au atribuit câte 35 de chestionare, acestea fiind aplicate fie online, fie față în față la domiciliile persoanelor vizate.

Elaborarea instrumentului de cercetare

Chestionarul realizat conține 21 de întrebari. Acesta este compus din totalitatea tipurilor de întrebări prin care se realizează un chestionar. Aceste întrebari le putem subclasa în mai multe tipuri de întrebări conform teoriei cercetărilor de marketing. Așadar am folosit întrebări închise, deschise dar și mixte. Singura întrebare deschisă fiind întrebarea 14 referitoare la care ar fi sugestiile/recomandări de noi tipuri de servicii de agrement turistic pe care le doresc tinerii si familiile în județul Dâmbovița. Întrebările mixte sunt în număr de 4 și anume ( Î2, Î4, Î5, Î21).

Alte 16 sunt întrebări închise cu variante prestabilite de răspuns. Printre acestea întâlnim 5 întrebări de conținut care răspund obiectivelor cercetări în cauză ( Î3, Î7, Î8, Î11, Î12, Î13).

Chestionarul mai este împărțit și în întrebări simple cu o singura variantă de răspuns (ex. Î3,Î4, Î6 etc.) dar și în întrebări care au mai multe variante de răspuns întrebări cu răspuns multiplu de exemplu Î2 și Î5. Chestionarul nu conține întrebări filtru.

Facând un rezumat al instrumentului de cercetare putem constata :

Chestionarul începe cu o mică prezentare a ceea ce se dorește a se afla din acesta și mai întâi ne propunem să vedem dacă turistii dâmbovițeni știau ce înseamnă agrement turistic până în momentul aplicării chestionarului. Întrebarea 2 dorește să afle care sunt sursele de informare pe care le aleg turiștii cand vor sa consume servicii de agrement turistic. Următoarea întrebare va evidenția frecvența de consum a acestor servicii, după care se dorește a se afla și motivul principal pentru care turiștii consumă servicii de agrement turistic.

Întrebarea 5 ne arată ce dotări/ amenajări de agrement turistic consumă turiștii dâmbovițeni cel mai des, pe când următoarea întrebare se referă la gradul de consum al acestor servicii turistice de agrement în afara României. Întrebările 7 și 8 se referă la locul de consum, dar și preferințele de consum ale turiștilor din județul Dâmbovița, urmănd ca mai apoi să se afle cu cine se consumă aceste servicii dar și ce sumă de bani sunt dispusi turiștii să aloce acestor servicii. Următoarele 3 întrebări se referă cât de importante sunt anumite criterii atunci când un turist le consumă și dacă există sugestii sau recomandări de noi tipuri de servicii de agrement turistic pe care turiștii dâmbovițeni și le doresc în județul Dâmbovița.

Ultimele 7 întrebări sunt de identificare a subiecților chestionați și se referă la : sex, domiciliu, stare civilă, vârstă, venitul, studii absolvite dar și categoria socio-profesională din care fac parte persoanele chestionate. Chestionarul folosit este prezentat în Anexa 7.

Eșantionarea

Colectivitatea cercetată este alcătuită din persoane fizice , mai exact din tineri și familii din județul Dâmbovița care au consumat în ultima lună servicii de agrement turistic, selecția fiind nealeatoare.

Eșantionul este format din 70 de respondenți, iar pentru completarea sa a fost nevoie de 2 operatori de interviu : Dinu Florin Sebastian (Masterand) și Băcanu Ionuț Cristian ( Casnic).

Rezolvarea problemelor de organizare

Atât eu cât și celălalt operator de interviu ne-am grupat cu câte 40 de chestionare și materiale consumabile aferente. Completarea chestionarelor s-a facut atât pe internet cât și la domiciliul persoanelor vizate din eșantion asupra tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița care au consumat în ultima lună servicii de agrement turistic. Mai întâi s-a efectuat o pretestare a chestionarului pe 10 subiecți din diferite categorii socio-profesionale și după vârsta. Până s-a ajuns la forma finală a chestionarului, acesta a fost conceput în 3 forme, iar apoi s-a finalizat.

Culegerea datelor

Culegerea datelor s-a facut în intervalul 11.04.2016 – 21.04.2016, iar prelucrarea acestora s-a realizat în perioada 22.04.2016 – 25.04.2016.

3.3 Prelucrarea datelor și analiza acestora

Datele au fost centralizate cu ajutorul programului de calcul tabular Excel, o secvență a bazei de date obținută fiind prezentată în Anexa 8. Prelucrarea răspunsurilor s-a făcut sub formă de tabele ( incluse integral în Anexa 9) și grafice pentru fiecare întrebare în parte.

Rezultatele acestui studiu sunt detaliate în continuare, iar concluziile sunt prezentate în capitolul următor.

Gradul de cunoaștere a semnificației serviciilor de agrement turistic

La prima întrebare după prelucrarea datelor culese se constată un procent destul de mare din persoanele intervievate (74,29%) care știu ce înseamnă termenul de agrement turistic, mai exact 52 din totalul eșantionului de 70 de persoane (Anexa 9, Tabelul 1). Restul de 25,71%, sunt tineri și familii din județul Dâmbovița care nu știau până în prezent semnificația termenului de agrement turistic (18 persoane din 70).

Grafic 1

Sursele de informare privind serviciile de agrement turistic

Conform datelor culese la întrebarea privind sursa/sursele de informații privind serviciile de agrement turistic se poate observa că tinerii și familiile din județul Dâmbovița aleg ca principale surse de informații atunci când urmează să consume un serviciu de agrement turistic, relatările din partea prietenilor, vecinilor, rudelor 70% sau de pe internet, 65,71% alegând această sursă din ce în ce mai modernă. Pe lângă variantele prestabilite de răspuns, un procent de 10% din intervievați au ales altă sursa de informare : TV și radioul.

Grafic 2

Frecvența consumului serviciilor de agrement

Întrebarea cu numărul 3 ne arată cât de des consumă tinerii și familiile din județul Dâmbovița servicii de agrement turistic. După culegerea și prelucrarea datelor (Anexa 9, Tabelul 3), se poate observa că persoanele intervievate susțin într-un procent de 42,86% că cel mai des consumă servicii de agrement turistic o dată pe săptămână. Varianta imediat următoare ne arată ca într-un procent de 28,57% din cei intervievați mai exact 20 din 70 de persoane susțin că folosesc servicii de agement turistic de 2-3 ori pe săptămână. Cel mai mic procentaj l-a obținut varianta de răspuns o dată pe lună 5,71%, doar 4 persoane susținând că doar o dată pe lună ar consuma servicii de agrement turistic.

Grafic 3

Identificarea motivului principal pentru care se consumă servicii de agrement

Grafic 4

La întrebarea 4 se poate observa destul de ușor că un procent destul de semnificativ din totalul eșantionului 71,43% susține că principalul motiv pentru care consumă aceste servicii este distracția (50 din 70 de persoane au ales acest motiv). 21,43% din persoane spun că motivul principal pentru care folosesc aceste servicii este pentru relaxare și recreere, în timp ce 5 persoane intervievate (7,14%) spun că motivul principal este experiența pe care o au, noutatea tipurilor de servicii de agrement dar și din curiozitate.

Topul celor mai frecvent consumate mijloace/echipamente de agrement turistic

Grafic 5

Conform datelor culese se poate observa că cea mai des consummată modalitate de agrement este cea de shopping: 64,29% spun că mersul la cumpărături nu mai este doar o necessitate ci și o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare și recreere și chiar de distracție. Pe locul doi, în preferințele dâmbovițenilor, sunt discotecile/ cluburile, (50% din persoanele intervievate), urmate mai apoi de cinematografe/teatre cu un procent de 35,71%, teatrul fiind amplasat în municipiul Târgoviște , iar ca cinematograf din ce în ce mai mulți preferă deplasarea în alte județe precum Prahova, Argeș sau chiar București din cauză că în județul Dâmbovița nu există un cinematograf. Când vine vorba de distracție dâmbovițenii mai aleg stadioanele și sălile de sport (31,43%), probabil în contextual numărului mare de săli de întreținere fizică deschise în ultimii ani. Alte mijloace/echipamente pe care le consumă turiștii din Dâmbovița sunt practicarea lecțiilor de echitație dar și unele localuri ce dețin mese de billiard/ snooker pentru cei pasionați de acest sport. Un sfert din cei chestionați susțin că cel mai des consumă așa numitul “drog” al jocurilor mecanice (acestea fiind aproape indispensabile multor localuri), ceea ce nu este deloc îmbucurător atunci când se pune problema serviciilor de agrement.

Distribuția persoanelor după consumul de servicii de agrement în afara României

Grafic 6

În graficul 6 se poate observa gradul de consum al serviciilor de agrement turistic în afara României, al tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița. 31,43% din persoanele intervievate susțin ca au consumat astfel de servicii pe teritoriul altei țări, iar 68,56%, 48 de persoane din totalul de 70 al eșantionului susțin că nu au consumat astfel de servicii pe teritoriul altei tări decât România.

Cunoașterea locului unde se consumă cel mai des servicii de agrement

Când se vorbește de locul în care se consum cel mai des servicii de agrement turistic, pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița răspunsul este relativ intuitiv. Cel mai des se consumă servicii de agrement în orașe 58,57% deoarece județul Dâmbovița este un județ subcarpatic, cel mai des se consumă astfel de servicii în interiorul orașelor, a centrelor comerciale. 27,14% au spus că cel mai des se consumă astfel de servicii în stațiunile montane. 8,57% spun ca cel mai des consumă servicii de agrement turistic în stațiunile balneare. Au fost și 4 persoane respectiv 5,71% care au spus ca cel mai des consumă servicii de agrement turistic în stațiunile de litoral, acestea fiind din categoria celor care consumă rar, sezonier sau ocazional aceste servicii.

Grafic 7

Destinația preferată pentru consumul serviciilor de agrement

Grafic 8

Graficul precedent arată locul preferat de consum al serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița. Aproape jumătate din eșantion au ales ca loc preferat marea, deoarece județul se află destul de departe de litoral, iar tinerii în special preferă mai mult marea în schimbul muntelui. Un procent de 32,86% spun că tot la munte ar prefera consumul acestor servicii de agrement deoarece este mai mult aer curat, sanatate și liniște. Avem însă doritori care preferă să consume aceste servicii de agrement turistic tot în zonele centrelor comerciale, în orașe, acestia fiind mai reticenți la schimbare chiar și când vine vorba despre o schimbare provizorie a locului de consum al serviciilor de agrement turistic, preferând a râmâne mai aproape de casă încercând evitarea aglomerațiilor stațiunilor montane/de litoral.

Anturajul în compania căruia sunt consumate serviciile de agrement turistic.

În cazul acesta urmărim identificarea anturajului dâmbovițenilor atunci când consumă astfel de servicii de agrement turistic. Din culegerea și interpretarea datelor (Anexa 9, Tabelul 9) putem observa că 40% din cei intervievați spun că aceste servicii le consumă alături de prieteni sau colegi, urmat mai apoi de familie au rude 28,57%. 20% din eșantionul meu susțin că atunci cand folosesc astfel de servicii au alături de ei persoana iubită, fapt care arată că acestea sunt persoane destul de tinere.

Avem și un procent de 8,57% din persoanele intervievate care susțin că mai bine se distrează și relaxează singuri, în timp ce 2,86% mai exact 2 persoane spun că au alături mai mereu un animal de companie.

Grafic 9

Cât este dispus să plătească un tânăr sau o familie din județul Dâmbovița pe un serviciu de agrement turistic?

Din graficul de mai jos putem observa că putin peste 50% din cei intervievați sunt dispuși să aloce pentru astfel de forme de distracție maxim 100 RON. 25% ar aloca o sumă cuprinsă între 100 și 200 RON pentru astfel de servicii, în timp ce restul de 15% sunt dispuși să aloce o sumă peste 200 RON. O mare parte din tineri și în general familiile cu venituri mici și medii nu sunt dispuși să cheltuie o sumă prea mare pentru a se relaxa, recreea sau pentru a se distra, din simplul fapt că salariile sunt mici, iar locurile de munca sunt foarte reduse în special când vine vorba de județul Dâmbovița.

Grafic 10

Stabilirea criteriilor de importanță atunci se consumă un serviciu de agrement

Grafic 11

Am rugat respondenții să exprime importanța fiecărui criteriu. Din graficul 11 se poate observa că cele mai importante criterii de alegere a unui serviciu de agrement turistic sunt: timpul liber 4,13 și distracția 4,04. Putem spune că diversitatea ofertei 3,76, dar și calitatea serviciilor 3,67, sunt și ele destul de importante. Restul de 6 criterii se încadrează în variant de răspuns“ nici, nici ”, cea mai slabă notă fiind obținută de criteriul sezonalitate 2,87, înclinând ușor spre “ nu foarte important”.

Rolul recomandărilor în alegerea serviciilor de agrement care vor fi consumate

Grafic 12

Cel mai important factor influențator atunci când se consumă/ folosește un serviciu de agrement turistic este anturajul. Anturajul a obținut un punctaj de 4,03, fiind cel mai important factor de influență din cei menționați. Publicitatea ar putea fi un factor influențator important obținând un punctaj de 3,40, în timp ce agenția (2,97) și un specialist în domeniu (3,03) sunt factori relativ importanți.

Criteriile de alegere a serviciilor de agrement în județul Dâmbovița

Când ne referim strict la județul Dâmbovița conform graficului 13 se observă că cel mai important criteriu când aleg să consume servicii de agrement turistic este diversitatea ofertei 3,66 dar și calitatea serviciilor 3,53. Prețurile sau tarifele sunt rezultate ale calității și diversității ofertei, însă în opinia persoanelor intervievate prețurile sunt nici importante , nici neimportante, având o tentă ușoară spre a fi importante.

Grafic 13

Sugestii/recomandări privind serviciile de agrement în județul Dâmbivița

Grafic 14

Ne-am propus în final identificarea sugestiilor/recomandărilor de noi servicii de agrement turistic pe care le au tinerii și familiile din județul Dâmbovița. După cum se poate observa din prelucrarea datelor, 38,57% din persoanele intervievate nu au avut sugestii sau recomandări, 61,43% din cei intervievați au avut sugestii și recomandări. Pentru acestia s-a recalculat un alt procent pentru a observa ponderea sugestiilor/recomandărilor. Cele mai multe persoane circa 50% au sugerat deschiderea unui cinematograf și a unui mall. Județul Dâmbovița are nevoie de un Mall și un cinematograf pentru a evita pe cât posibil deplasările celor din județ în județele vecine. 8 persoane din cele 43 care au facut sugestii, sugerează deschiderea unor organizații care să ofere turiștilor lecții de echitație. Printre alte sugestii s-au mai identificat : construirea unor noi săli de teatru, stand up și concerte (14%), crearea unui patinoar permanent (9,30%) dar și deschiderea unor parcuri de distracții (7%).

Structura eșantionului obținut :

În funcție de gen

Grafic 15

După cum putem vedea în graficul 15 se observă o pondere mai mare a genului feminin decât a genului masculin.Un procent de 54,29% din persoanele intervievate au fost de gen feminin în timp ce 45,71% au fost de gen masculin. Mai exact au fost intervievate 38 de femei și 32 de bărbați.

În funcție de domiciliu

Grafic 16

Din grafic 16 se poate observa că 58,57% din persoane locuiesc în mediul urban și 41,43% locuiesc în mediul rural. Concret, 41 de persoane din cele intervievate sunt din mediul urban, iar restul de 29 fac parte din mediul rural.

În funcție de starea civilă

Din graficul 17 se poate observa ca o pondere destul de însemnată a persoanelor chestionate, 67,14% sunt necăsătoriți mai précis 47 din 70 de persoane sunt necăsătorite. 25,71% susțin că au o familie în timp ce 5,71% (4 persoane) susțin că sunt divorțate. Tot aici avem și un caz mai puțin fericit în care o persoană ne dezvăluie că este văduvă.

Grafic 17

În funcție de vârstă

Grafic 18

Așadar se poate vedea cum 40% din cei intervievați sunt tineri până în 25 de ani. Un procent însemnat este și cel al celor care au vârsta cuprinsă între 26 și 35 de ani 31,43%, astfel putem spune că puțin peste 70% din cei intervievați au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani inclusiv. Avem un procent de 14,29% din persoane care se încadrează între 36 și 45 de ani, 5,71% se încadrează între 46 și 55 de ani, dar avem și 6 persoane respectiv 8,57% care susțin că au o vârstă depășind 55 de ani.

În funcție de venitul net lunar

Grafic 19

37,14% sunt persoane cu venitul lunar cuprins între 801-1400 RON NET – 26 de persoane, 21 de persoane adică 30% susțin că au veniturile lunare cuprinse între 1401-2000 RON NET. Aproape un sfert din eșantion ne-a declarat că au venitul lunar sub 800 RON NET, ceea ce arată din ce în ce mai mult că dâmbovițenii nu stau prea bine când vine vorba de veniturile realizate. La polul opus întâlnim 6 persoane adică 8,57% din cele intervievate care susțin că au venituri lunare mai mari de 2000 RON NET.

În funcție de studiile absolvite

Grafic 20

Puțin peste 57% susțin că au studii superioare absolvite în timp ce aproape 43% din cei intervievați susțin că au absolvit doar studiile medii. Concret 40 de persoane susțin că au absolvit studiile superioare în timp ce 30 de persoane susțin că au absolvit doar studiile medii.

În funcție de categoria socio-profesională de apartenență

Grafic 21

În privința categoriei socio-profesionale de apartenență aproximativ 50% dintre respomdenți susțin că sunt salariați cu studii medii și superioare, 25,71% sunt elevi/ studenți. Avem și 9 pensionari care reprezintă 12,86% din totalul eșantionului, 7,14% sunt persoane castice/șomere, iar în categoria altă situația au fost incluse 3 persoane respectiv 4,29%. Din această categorie fac parte 3 masteranzi.

Capitolul IV. Concluzii și propuneri

Punctul de plecare în elaborarea acestei lucrări de disertație este realizarea unui studiu care are ca scop „Cercetarea comportamentului de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița”. Am abordat acest subiect deoarece mi se pare atractiv, dar și inovativ.

După finalizarea acestei lucrări putem evidenția mai multe concluzii care ajută la înțelegerea studiului efectuat. În realizarea studiului am avut în vedere 5 obiective dintre care 3 obiective principale și 2 obiective secundare.

Studiul cantitativ este nereprezentativ dat fiind numărul eșantionului și modalitatea de selecție folosită.

Drept urmare nu putem afirma că rezultatele obținute sunt valabile pentru ansamblul tinerilor sau al familiilor din județul Dâmbovița. Studiul a avut mai degrabă un caracter didactic, iar informațiile obținute pot fi încadrate în domeniul exploratoriu.

Structura eșantionului rezultat a fost echilibrată respectiv:

55% femei și 45% bărbați;

59% sunt din mediul urban și 41% sunt din mediul rural;

Aproximativ 68% din persoanele intervievate sunt necăsătorite, 25% căsătorite, 6% divortați și 1% vaduvi;

Un sfert din persoanele intervievate susțin că au venitul net lunar sub 800 RON, 37% au venitul lunar net cuprins între 801 – 1400 RON, 30% au venitul net lunar cuprins între 1401 – 2000 RON, în timp ce restul de 8% din intervievați susțin că depășesc pragul venitului de 2000 RON net lunar;

57% din respondenți au terminat studiile superioare, restul de 43% au terminat doar studiile medii;

30% din eșantion este format din elevi/studenți/masteranzi, 50% salariați fie cu studii medii fie cu studii superioare, 7% șomeri/casnici și 13% sunt pensionari.

De asemenea domeniul serviciilor de agrement este destul de bogat iar o cercetare aprofundată a consumului fiecăreia dintre componentele sale nu putea fi epuizată prin studiul de față. Ne-am limitat așadar la o analiză globală a principalelor aspecte ce definesc comportamentul de cumpărare în acest domeniu.

Pe de altă parte studiul pe bază de chestionar are avantajele sale indubitabile pe care am încercat să le valorificăm:

O complexitate mai mare a întrebărilor în cazul aplicării prin operator;

Posibilitatea cuantificării răspunsurilor și a stabilirii de ierarhizări (de exemplu pentru criteriile de alegere a serviciilor) tocmai datorită metodelor de scalare.

Usurința în centralizarea și prelucrarea răspunsurilor, precum și în prezentarea lor tabelată sau grafică.

Verificarea ipotezelor studiului realizat:

Un prim obiectiv al cercetării a fost de a afla frecvența consumului de servicii de agrement turistic în rândul tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița. Premisa de la care am plecat a fost că frecvența cea mai mare de consum de servicii de agrement întâlnită în rândul tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița ar fi de 2-3 ori pe săptămână. M-am bazat pe faptul că din lipsa locurilor de muncă, tinerii și familiile dâmbovițene ar consuma din ce în ce mai des astfel de servicii. În urma rezultatelor obținute s-a constatat că frecvența cea mai mare de consum a fost de „ o dată pe săptămână”, 43% având acest răspuns, iar varianta „ 2-3 ori pe săptămână” a acumulat un procentaj 29% , astfel ipoteza unu a fost infirmată. Acest lucru se poate justifica din lipsa tot mai însemnată a timpului liber dar și din cauza veniturilor persoanelor intervievate. Peste 90% din persoane au un venit net lunar sub 2000 RON, ceea ce semnifică că majoritatea persoanelor dispune de venituri mici și medii.

Al doilea obiectiv al cercetării a fost de a afla mijloacele sau echipamentele de agrement turistic consumate cel mai des de familiile și tinerii din județul Dâmbovița. Presupunea mea a fost ca cele mai consumate mijloace sau echipamente de agrement turistic ar fi: discotecile/cluburile, shoppingul, stadioanele/sălile de sport/gimnastică, teatrele/cinematografele. În urma prelucrării datelor culese s-a constatat că shoppingul a înregistrat cel mai mare procent. Circa 65% spun că cel mai des merg la shopping urmat apoi de discoteci/cluburi cu 50%, cinematografele/teatrele 35% dar și stadioanele/sălile de sport/gimnastica 31%, foarte aproape s-au situat și jocurile mecanice/video 26% spun că și acestea sunt consumate frecvent. Astfel ipoteza a doua a fost confirmată cu succes.

Obiectivul cu numărul trei a fost de a identifica factorii care influențează consumul de servicii de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița. La acest obiectiv am mers pe ipoteza că cei mai importanți factori care influențează consumul de servicii de agrement turistic ar fi : timpul liber, anturajul, distracția dar și diversitatea ofertei. În urma analizei datelor culese s-a constatat că cel mai important factor care influențează consumul de servicii de agrement turistic este timpul liber înregistrând un scor de 4,13, ceea ce semnifică o de nivelul „foarte important”. Distracția și anturajul au depășit și ele pragul de 4, obținând notele de 4,04, respectiv 4,03. Nici diversitatea ofertei nu se situează prea jos obținând un punctaj de 3,76, ea este un factor aproape important, iar și la o distanță relativ mică putem include și calitatea. În concluzie și a treia ipoteză a fost confirmată.

Al patrulea obiectiv al acestei lucrari a fost de a identifica locurile în care tinerii și familiile din județul Dâmbivița consumă cel mai des servicii de agrement turistic. Ipoteza de la care am plecat a fost că locul/locurile de unde tinerii și familiile dâmbovițene consumă cel mai des aceste servicii sunt în centrele urbane/ orașe, dar și în stațiunile montane din cauza faptului că județul Dâmbovița este situat într-o zonă muntoasă. După culegerea datelor s-a constatat că locurile în care se consumă cel mai des aceste servicii de agrement pentru dâmbovițeni sunt centrele urbane/ orașele, 58% din respondenți au ales această variantă după care 27% au spus că cel mai frecventate locuri de consum a serviciilor de agrement sunt în stațiunile montane. Din studiu a mai reieșit că stațiunile balneare ar fi cel mai des frecventate de 9% din intervievați și stațiunile de litoral obținând 6%. Cu alte cuvinte ipoteza cu numărul patru s-a confirmat.

Un alt obiectiv al studiului meu a fost de a afla de la persoanele intervievate care este locul preferat al tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița atunci când consumă servicii de agrement. De această dată s-a plecat de la premisa că locul preferat al acestora ar fi la mare din simplul fapt pentru care județul Dâmbovița este situat la o distanță semnificativă de aceasta, iar locuitorii acestui județ își doresc cu nerăbdare venirea anotimpului cald pentru a putea diversifica serviciile de agrement pe care le consumă în mod obișnuit. Situația în urma studiului a ieșit în felul următor: aproximativ jumătate din persoanele intervievate (34 persoane) au răspuns că locul preferat de consum al serviciilor de agrement este la mare . 33% din persoane au mai răspuns că locul preferat de consum ar fi la munte în timp ce 18% susțin că preferă tot orașele atunci când vor să-și satisfacă nevoile legate de a se distra și a-și petrece timpul liber.

Ca o concluzie generală putem remarca faptul că toate obiectivele urmărite au fost acoperite prin studiul cantitativ. Patru din cele cinci ipoteze formulate au fost confirmate, una singură, chiar prima legată de frecvența de consum a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița fiind infirmată.

Alte concluzii reieșite din studiu:

În urma studiului s-a constatat că circa 75% din intervievați cunosc semnificația termenului de agrement turistic.

Cele mai folosite surse de informații privind serviciile de agrement turistic sunt relatările din partea prietenilor, vecinilor, rudelor, 70% din intervievați au ales această sursă ca fiind cea mai importantă sursă de informații atunci când aleg un serviciu de agrement, și la distanța foarte mică fiind sursa de informație „internet” (66%).

Referitor la rolul recomandărilor, anturajul este cel mai important factor de recomandare atunci când se consumă un serviciu de agrement turistic, obținând un scor de 4,03. Putem spune că și publicitatea este aproape importanta obținând un scor de 3,40.

Motivul principal pentru care tinerii și familiile din județul Dâmbovița consumă servicii de agrement este distracția. (72% din persoanele chestionate au ales acesta variantă ca fiind motivul principal când aleg un astfel de serviciu).

Referitor la consumul de servicii de agrement turistic în afara țării, 68% din totalul persoanelor intervievate au răspuns că nu au consumat astfel de servicii pe teritoriul altei țări, iar restul de 32% susțin că nu au consumat servicii de agrement în afara României.

Aproximativ 90% din persoanele chestionate susțin că atunci când consumă un serviciu de agrement au alături prietenii, colegii, familia/rudele și persoana iubită. Restul de 10 procente susțin că ori consumă singuri ori au alături un animal de companie.

Circa un sfert din eșantion susțin că sunt dispusi să consume pe un astfel de serviciu de agrement o sumă cuprinsă între 101RON-150RON.

Recomandări în urma studiului elaborat:

Pentru a îmbunătății frecvența de consum a acestor servicii de agrement, firmele, reprezentanții stațiunilor și zonelor cu potențial turistic ar trebui să recurgă la adoptarea mijloacelor de promovare a serviciilor. Această promovare poate fi făcută prin-o publicitate și promovare a serviciilor/stucturilor de agrement disponibile în țara noastră și care sunt neexploatate așa cum ar trebui.

Ce s-ar putea îmbunătății referitor la serviciile de agrement turistic în județul Dâmbovița?

În urma realizării studiului meu am constatat că tinerii și familiile dâmbovițene recomandă firmelor interesate de acest domeniu dar și administrațiilor publice , pentru a crește frecvența și totodată consumul de servicii de agrement crearea următoarelor mijloace/echipamente de agrement:

Crearea unui patinoar permanent;

Deschiderea unui Mall;

Deschiderea unui cinematograf;

Crearea unor parcuri de distracție pentru copii și adolescenți;

Deschiderea unor noi săli de teatru, a unor săli care organizează concerte, show-ri de stand-up comedy;

Crearea unor manejuri (locuri speciale unde se dresează și antrenează caii, unde se învață călăria) pentru a sprijini iubitorii lecțiilor de echitație, mărind astfel prin acestea, diversitatea agrementului dâmbovițean.

Ar fi interesant de realizat o analiză a oportunităților de care dispune județul Dâmbovița și care ar putea fi valorificate printr-o mai intensă promovare în rândul locuitorilor și turiștilor. Deocamdată la nivelul județului nostru nu există studii legate de serviciile de agrement turistic,ci doar informații sau studii preliminare referitoare la potențialul turistic și economic al județului Dâmbovița (ex. Sursa: Site-ul Consiliului Județean).

În urma studiului s-a constatat că cele mai puțin consumate servicii de agrement ar fi: muzeele/expoziții (10%), parcurile de distracție (14,29%).

Pentru o promovare mai eficientă a muzeelor/expozițiilor care au un caracter mai scăzut de consum în rândul tinerilor și familiilor din Dâmbovița este nevoie de o valorificare a potențialului cultural-istoric care ar contribui la îmbunătățirea imaginii tării noastre și la stimularea creșterii economice în zona unde se întâlnesc astfel de servicii prin intermediul dezvoltării turismului. Trebuiesc elaborate materiale publicitare pentru promovarea muzeelor/expozițiilor la nivel național sau organizarea unor evenimente sau târguri de turism, oferirea reducerilor pentru tineri, crearea unui site exclusiv destinat tuturor muzeelor și expozițiilor, dar și printr-o promovare în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, pentru a sprijini și incuraja tinerii să consume mai mult aceste forme de agrement.

Referitor la parcurile de distracție acestea pot fi promovate atât prin realizarea materialelor publicitare (pliante, flyere etc.) și distribuirea lor în zonele/localitățile unde regăsim aceste servicii, crearea unui site destinat acestora, oferirea de reduceri pentru tineri, crearea de spoturi publicitare (radio,tv) etc.

Pentru aceste propuneri, ar fi interesant de realizat un studiu distinct, reprezentativ la nivelul unui județ sau măcar al unei localități în care se intenționează crearea serviciilor respective, studiu care să fundamenteze investiția efectivă.

Bibliografie

Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheș, C., „Marketing turistic”, Editura Uranus, București, 2005;

Boier Rodica, „Comportamentul consumatorului”, Editura Graphix, Iași, 1994;

Cătoiu Iacob, Teodorescu Nicolae, „ Comportamentul Consumatorului” – Teorie și practică, Editura Economică,București, 1997;

Cândea Melinda, Simion Tamara, Bogan Elena, „Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară București,2012;

Datculescu Petre, „Cercetarea de marketing”, Editura Brandbuilders Grup, București,2006;

Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N.Al. (coord.), „Marketing.Dicționar explicativ”, Ed. Economică, București, 2003;

Hair Joseph, Bush Robert, Ortinau David, „Marketing Research, Mc Graw-Hill, Irwin, 2003;

Kotler Philip , Armstrong Gary, „Principiile marketingului”, Editura Teora, București, 1998;

Mihuț Ioan, Pop Marius, „ Comportamentul și managementul ofertei”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996;

Minciu Rodica, „ Economia Turismului – Ediția a III-a revăzută și adăugită”, Editura Uranus, București, 2005;

Olteanu, V., „Marketingul serviciilor”, Ed. Ecomar, București, 2005;

Snak O. – Managementul promoțional, Ed.Academia Română de Management, București,1994;

Stănciulescu Gabriela, Micu Cristina, „ Economie și gestiune în turism – Colecția Oeconomica – Probleme, proiecte și studii de caz, Editura C.H.Beck, București 2009;

Susanu Irina Olimpia, „Marketing Turistic”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 2007;

Tănăsescu Dorina, „Marketingul Serviciilor”, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2015;

Tecău Alina Simona, „ Comportamentul Consumatorului – O privire asupra naturii umane din perspectiva marketingului”, Editura Universitară, București, 2013;

Toma Andrei, „Comportamentul Consumatorului”, Editura Cetatea de scaun, Târgoviste, 2012;

„Comportamentul consumatorului de servicii , suport de curs” -http://tet.pub.ro/files/studenti/materiale/an_IV/mkcurs/CURS07.pdf;

„Potențial economic în județul Dâmbovița”, Studiu preliminar din data de 12.01.2015- http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/CTATU/PATJD/potential%20economic/potential%20economic.pdf;

„Potențial turistic în județul Dâmbovița”, Studiu preliminar din data de 12.01.2015 -http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/CTATU/PATJD/potential%20turistic/potential%20turistic.pdf ;

http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/utile/muzee/;

http://www.ghidul.ro/firme-sport-agrement/;

http://www.maratonbv.ro/cat_statiuni_balneare_romania_maratontravel.html;

http://www.rasfoiesc.com/business/management/Comportamentului-consumatorulu14.php;

http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba;

https://www.google.ro/search?q=harta+partiilor+de+schi+din+romania&espv=2&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjvlJT6mILNAhVIAcAKHQihB24Q_AUIBygB#imgrc=jcGCSqM20YR8OM%3A;

https://www.google.ro/search?q=lista+statiuni+litoral&espv=2&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj5_u-7qILNAhUrLcAKHTVmB64Q_AUIBigB#tbm=isch&q=statiuni+litoral+romanesc&imgrc=7mIu0fcpLXwb5M%3A;

ANEXE

Anexa 1 Modelul comportamental al consumatorului de servicii turistice

Sursa: O.Snak – Managementul promoțional , Ed.Academia Română de Management, București,1994,pag.33

Anexa 2 Limitele zonei de toleranță

Nivel ridicat

Calitatea dorită

Nivel dorit

Zona de toleranță

Nivel acceptat

Calitatea acceptată

Nivelul coborât 0

Sursa: http://www.rasfoiesc.com/business/management/Comportamentului-consumatorulu14.php

Anexa 3 Ciclul de viață și înclinația către turism

Sursa: http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200

Anexa 4 Stațiunile balneare în România

Sursa: http://www.maratonbv.ro/cat_statiuni_balneare_romania_maratontravel.html

Anexa 5 Harta pârtiilor de schi din România

Sursa: https://www.google.ro/search?q=harta+partiilor+de+schi+din+romania&espv=2&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjvlJT6mILNAhVIAcAKHQihB24Q_AUIBygB#imgrc=jcGCSqM20YR8OM%3A

Anexa 6 Stațiunile litoralului Românesc

Sursa: https://www.google.ro/search?q=lista+statiuni+litoral&espv=2&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj5_u-7qILNAhUrLcAKHTVmB64Q_AUIBigB#tbm=isch&q=statiuni+litoral+romanesc&imgrc=7mIu0fcpLXwb5M%3A

Anexa 7 Chestionarul aplicat în studiul realizat

Chestionar privind consumul de servicii turistice de agrement

Bună ziua!

Mă numesc Dinu Florin Sebastian, sunt student la Universitatea „ Valahia” – Târgoviște, Facultatea de Științe Economice/ Studii Universitare de Masterat, Specializarea: Managementul organizațiilor de turism și servicii și doresc să realizez o cercetare asupra comportamentului de cumpărare a serviciilor de agrement turistic pentru tinerii și familiile din județul Dâmbovița.

Agrementul turistic se referă la ansamblul, echipamentelor sau evenimentelor, oferite de firme, stațiuni sau zone turistice, pentru a asigura persoanelor o stare de bună dispoziție, de placere, de satisfacție și a lăsa o amintire favorabilă (ex.: Club, Shopping, Piscină, Stadioane, Săli de sport, Jocuri mecanice,etc.).

Doriți să-mi acordați câteva minute pentru a-mi răspunde unor întrebări confidențiale legate de consumul de servicii turistice de agrement? Vă asigur că răspunsurile sunt anonime si vor fi folosite doar în realizarea unei lucrări de disertație.

Vă mulțumesc pentru amabilitate!

Știați ce înseamnă agrement turistic?

Da b) Nu .

Care este/sunt sursa/sursele de informații privind serviciile de agrement turistic ?

(Alegeți câte variante este nevoie)

Afișe sau pliante

Internet

Relatări din partea prietenilor, vecinilor, rudelor

Agenții de turism

„ Experiența ”

Altele ( precizați care )________________________________________________

Cât de des consumați servicii de agrement turistic?

De 2-3 ori pe săptămână

O dată pe saptămână

O dată la 2-3 săptămâni

O dată pe lună

Mai rar de o data pe luna, ocazional

Care este motivul principal pentru care consumați servicii de agrement turistic?

(Alegeți o singură variantă)

Distracție

Relaxare și recreere

Altul( menționați care )_______________________________________________

Care sunt mijloace sau echipamente de agrement turistic pe care le consumați cel mai des?

(Alegeți cel puțin 3 variante)

Parcuri de distracție

Discoteci/ Cluburi

Cinematografe/Teatre

Stadioane/ Sali de sport, gimnastică

Terenuri de fotbal/ tenis/ golf, etc.

Muzee, Expoziții

Excursii

Pârtii de schi/sanie,placă, etc.

Piscine, stranduri, saune, etc.

Jocuri mecanice, video

Shopping

Popice/ Bowling,etc.

Altele ( menționați care )______________________________________________

Ați consumat servicii de agrement turistic în afara României ?

Da b) Nu

Unde consumați cel mai des servicii de agrement turistic?

În orașe c) În stațiunile de litoral

În stațiunile montane d) În stațiunile balneare

Care este locul preferat atunci când consumați servicii de agrement turistic ?

La munte

La mare

În orașe

Alături de cine consumați servicii de agrement turistic cel mai des ? ( alegeți o singură variantă)

Alături de prieteni sau colegi

Alături de persoana iubită

Alături de familie/rude

Alături de un animal de companie

singur

Cât sunteți dispuși să cheltuiți pe un astfel de serviciu?

Sub 50 RON

Între 51-100 RON

Între 101-150 RON

Între 151-200 RON

Peste 200 RON

Cât de importante sunt următoarele criterii atunci când utilizați un serviciu de agrement turistic ? ( încercuiți numărul corespunzător variantei alese)

Când alegeți un serviciu de agrement turistic cât de importanți sunt următorii factori ?

( încercuiți numărul corespunzător variantei alese)

Dacă este să vă referiți la județul nostru (Dâmbovița) cât de importante sunt următoarele criterii? ( încercuiți numărul corespunzător variantei alese)

Aveți sugestii/recomandări de noi tipuri de servicii de agrement turistic pe care le doriți în județul Dâmbovița?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Sexul dumneavoastă:

Masculin b) Feminin

Unde este situat domiciliul dumneavoastră?

Urban b) Rural

Care este starea dumneavoastră civilă?

Căsătorit(ă)

Necăsătorit(ă)

Divorțat(ă)

Văduv(ă)

Care este intervalul în care se încadrează vârsta dumneavoastră ?

Între 18-25 ani

Între 26-35 ani

Între 36 -45 ani

Între 46-55 ani

Peste 55 ani

În ce categorie se situează venitul dumeavoastră net lunar ?

Sub 800 RON NET

Între 801-1400 RON NET

Între 1401-2000 RON NET

Peste 2000 RON NET

Ce studii ați absolvit?

Studii medii b) Studii superioare

Care este categoria socio-profesională în care vă încadrați ?

Elev(ă)/Student(ă)

Salariat(ă) cu studii medii

Salariat(ă) cu studii superioare

Casnic(ă)/Șomer(ă)

Pensionar(ă)

Altă situație ( menționați care)__________________________________________

Vă mulțumesc din nou pentru amabilitatea dumneavoastră!

Anexa 8 Centralizatorul datelor cu ajutorul bazei de date Excel

Anexa 9 Prezentarea rezultatelor obținute în urma prelucrării datelor

Tabelul 1- Gradul de cunoaștere a serviciilor de agrement turistic

Tabelul 2 – Sursele de informare privind serviciile de agrement turistic

Tabelul 3 – Frecvența consumului serciviilor de agrement

Tabelul 4- Motivele pentru care tinerii și familiile din județul Dâmbovița consumă servicii de agrement turistic

Tabelul 5 – Topul celor mai frecvent consumate mijloace sau echipamente de agrement turistic

Tabelul 6 – Distribuția persoanelor după consumul de servicii de agrement în afara României

Tabelul 7 – Locul unde se consumă cel mai des servicii de agrement turistic

Tabelul 8 – Destinația preferată pentru consumul serviciilor de agrement

Tabelul 9 – Anturajul în compania căruia sunt consumate serviciile de agrement turistic.

Tabelul 10 – Suma de bani pe care este dispus un tânăr sau o familie din județul Dâmbovița să o cheltuie pe un serviciu de agrement turistic

Tabelul 11 – Criteriile de importanță atunci când se utilizează un serviciu de agrement turistic în opinia tinerilor și familiilor din județul Dâmbovița

Tabelul 12 – Rolul recomandărilor în alegerea serviciilor de agrement care vor fi consumate

Tabelul 13 – Criteriile de alegere a serviciilor de agrement în județul Dâmbovița

Tabelul 14 – Sugestii/recomandări privind serviciile de agrement în județul Dâmbivița

Tabelul 15 – Structura eșantionului după gen

Tabelul 16 – Structura eșantionului după domiciliu

Tabelul 17 – Structura eșantionului după starea civilă

Tabelul 18 – Structura eșantionului după vârstă

Tabelul 19 – Structura eșantionului după venitul net lunar

Tabelul 20 – Structura eșantionului după studiile absolvite

Tabelul 21 – Structura eșantionului după categoria socio-profesională de apartenență