Cercetarea Comportamentului Consumatorilor din Sibiu cu Privire la Produsele Bio

CERCETAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORILOR DIN SIBIU CU PRIVIRE LA PRODUSELE BIO

Una dintre cele mai importante contribuții ale cercetării de marketing este definirea problemei decizionale pentru care este necesară oferirea de soluții.În acest sens,problema decizională identificată cu privire la produsele bio este lipsa de cunoaștere a caracteristicilor produselor bio comparativ cu alte produse de către consumator în momentul achiziției. Pe baza problemei decizionale identificate se stabilește scopul cercetării,ce consta în determinarea percepției față de produsele bio și a intențiilor de cumpărare.După ce scopul a fost stabilit,se trece la urmatoarea etapă a procesului de cercetare și anume elaborarea obiectivelor.Pentru fiecare obiectiv al unei cercetări ,pot fi elaborate una sau mai multe ipoteze,afirmative sau negative,ce reprezintă de fapt o anticipare a răspunsurilor la problema invetigată.

Obiectiv1-Determinarea importanței factorilor formatori ai percepției. Ipoteza 1-Prețul este unul dintre factorii formatori ai percepției care înregistreaza cea mai mare importanță.

Obiectiv 2- Determinarea atitudinii față de produsele bio. Ipoteza 2- Atitudinea respondenților față de produsele bio este una favorabilă(scorul obținut de această variabilă depășește valoarea medie).

Obiectiv 3- Determinarea motivelor de cumpărare pentru produsele bio. Ipoteza 3 –Motivele de cumpărare a produselor Bio sunt mai puternice în comparație cu motivele de cumpărare a produselor obișnuite.

Obiectiv 4 – Determinarea măsurii în care compoziția influentează intenția de cumpărare. Ipoteza 4- Compoziția produselor bio nu influențează într-o măsură foarte mare intenția de cumpărare(scorul înregistrat de această variabilă este sub valoarea medie).

Obiectiv 5- Determinarea măsurii în care ambalajul influențează intenția de cumpărare. Ipoteza 5- Gradul în care ambalajul influențează intenția de cumpărare este ridicat(scorul obținut de această variabilă depășește valoarea medie).

Obiectiv 6- Determinarea măsurii în care comunicațiile influențează intenția de achiziție . Ipoteza 6 – Comunicațiile influențează intenția de achiziție într-o măsură mare(scorul obținut de această variabilă depășește valoarea medie).

Obiectiv 7- Determinarea măsurii în care gustul influențează intenția de cumpărare. Ipoteza 7 – Gradul în care gustul influențează intenția de achiziție este mediu.

Obiectiv 8- Determinarea măsurii în care prețul influențează intenția de achiziție. Ipoteza 8- Prețul este un factor ce influențează foarte mult intenția de achiziție (scorul obținut de această variabilă este foarte ridicat)

Obiectiv 9- Determinarea diferitelor niveluri ale percepției. Ipoteza 9 – S-au determinat niveluri diferite ale percepției.

Obiectiv 10 – Determinarea de segmente ale consumatorului în funcție de diferite niveluri ale percepției. Ipoteza 10- Există trei niveluri diferite ale percepției.

Obiectiv 11-Determinarea modalităților de informare cu privire la produsele bio. Ipoteza 11-Peste 40% din respondenți au fost informați cu privire la produsele bio prin mass-media.

Obiectiv 12-Determinarea locurilor de achiziție. Ipoteza 12 –Locul de achiziție al produselor bio cel mai frecvent este hypermarket-ul.

Faza de proiectare a cercetării

Faza de proiectare a cercetării presupune activități desfășurate de cercetător cu scopul de a identifica sursele de informații necesare, modalitățile utilizate în culegerea informațiilor, sistematizarea informațiilor și programarea în timp a cercetării. În funcție de originea sursei în raport cu organizația care solicită informațiile, tipul de sursă utilizată în cadrul cercetării de față este o sursă externă (prin sursă externă se înțelege o sursă din mediul extern al organizației – în cazul de față publicațiile editate de diverse instituții). În funcție de felul informațiilor furnizate de sursă, prezenta cercetare necesită surse de informații secundare. Prin surse de informații secundare se înțeleg sursele care oferă informații culese si prelucrate anterior,in vederea realizarii anumitor obiective(în cazul de față rapoartele realizate de diverse instituții). În funcție de identitatea sursei și de costul informațiilor furnizate, cercetarea de față utilizează informații furnizate de organizatii în mod gratuit pe internet. “Pentru următorii 5 ani, piata BIO din România are cel mai mare potențial de creștere din industria organică(europeană).” potrivit declarației consultantului pentru Monitorul Organic European, Amarjit Sahota.Piața BIO din România este generată în primul rând de ofertă deoarece prezența produselor pe piață trezește de fapt, interesul consumatorilor. Formarea pieței presupune de fapt schimbarea unor mentalități și stiluri de viață, eforturi în direcția educării și informării, având în vedere că este vorba de produse noi pentru români, produse cu un caracter special.

Problema cea mai mare a pieței românești de produse ecologice este că nu există procesatori. Materia primă românească este exportată, produsele sunt fabricate în străinătate și se întorc în țară de patru ori mai scumpe.

Alimentele BIO sunt mai scumpe decât cele convenționale (peste tot în lume).

Motive pentru care prețul produselor BIO este mai ridicat:

-ingredientele utilizate în producția produselor sunt mult mai scumpe;

-ingredientele necesare sunt mai greu de procurat;

-producția durează mult timp și necesită oameni specializați;

-este necesară o forță numeroasă de muncă;

-producția trebuie să respecte anumite standarde prestabilite pentru a primi certificarea;

-față de agricultura convențională, în agricultura ecologică gândacii trebuie adunați cu mâna, iar bolile plantelor trebuie sa fie tratate cu ceaiuri;

-cele mai multe produse organice sunt comercializate doar în magazine Bio;

-raportul dintre costul de producție și prețul produsului.

Începerea producției necesită un timp destul de lung, de până la 2 ani, din perspectiva perioadei de conversie.

Activitatea presupune inspecții periodice ale organismelor de inspecție acreditate și înregistrarea anuala la MADR.

Recolta obținută este cu 20 – 50% mai mică decât în cazul agriculturii tradiționale, însă prețul de export pentru alimentele ecologice poate fi de două-trei ori mai mare.

Pe piața românească, gama produselor organice este destul de restrânsă.

Majoritatea alimentelor sunt aduse din străinătate (conserve de legume, fructe, unele produse de panificație).Cele mai vândute produse bio sunt laptele, ouăle, iaurturile, fructele, legumele, dar și mezelurile.

Vânzările totale de produse BIO în Romania ajung la aproximativ 10 milioane de euro, ceea ce reprezintă sub 1% din piața de retail și foarte puțin față de 5-6%, cât este media europeană, potrivit datelor reprezentanților din această industrie.

Alimentele biologice au un termen de valabilitate mai mic decât alimentele obișnuite, deoarece nu conțin aditivii alimentari de sinteză – conservanții, coloranții, agenții de sapiditate, de îngroșare. Conservanții chimici sunt înlocuiți cu conservanți naturali, acidul lactic, de exemplu. Lipsa conservanților face ca salamul, laptele fermentat biologic să se altereze mai rapid. Mezelurile biologice sunt mai bune, gustul lor este natural. Pentru a se conserva, unele alimente sunt tratate termic.

“Portretul robot" al consumatorului bio autohton (în viziunea lui Ciprian Lazarovici, director de vânzări la Biosens):

“Individ cu un grad de cultură ridicat, care vrea să facă mai mult pentru sănătatea

sa, vrea un nou stil de viață, civilizat, igienic, sănătos, dinamic, orientat spre o îngrijire atât corporală, cât și mentală, care să le confere un confort psihic și fizic sporit, conștient de responsabilitatea pe care o avem față de mediul înconjurător și de lumea în care trăim. În general este vorba despre orășeni cu studii superioare, de 25-45 de ani, cu venituri mari”

Conform specialiștilor din piață în perioada următoare, produsele bio comercializate în România vor fi vândute în proporție de 60% în magazine organice, 30% în supermarketuri și 10% în alte magazine.

În octombrie 2008 la Ministerul Agriculturii erau înregistrați 3.532 de producători de produse ecologice, 75 de procesatori, 76 de comercianți, 30 de importatori și 47 de exportatori.

Decembrie 2008 Open sources documentation Quick decision for your business www.infomina.ro

Suprafața cultivată ecologic la nivel mondial se ridică la 31,4 milioane de hectare, Romania ocupând locul 16 în funcție de suprafața cultivată. Suprafața totală a culturilor ecologice în România a crescut de peste 10 ori din anul 2000 până în prezent.

Consumul de produse ecologice reprezintâ în Romania sub 1% din totalul alimentelor și se preconizează că, în următorii 5 ani, abia va ajunge la 2%. Această cifră se explică prin prețul mai mare al acestor produse (menit să compenseze pierderile de producție față de agricultura convențională).

Decembrie 2008 Open sources documentation Quick decision for your business www.infomina.ro

Decembrie 2008 Open sources documentation Quick decision for your business www.infomina.ro

Decembrie 2008 Open sources documentation Quick decision for your business www.infomina.ro

2007 – Dintre produsele vândute pe piețele externe, cea mai mare căutare au avut-o cerealele, cu o pondere de 54%.

Oleaginoasele au deținut 22% din exporturi, fructele și ciupercile – 20%,

produsele procesate din lapte – 1%, mierea – 0,94% și alte produse ecologice – 2,06%.

Tari in care se exporta: Olanda, Germania și Italia, iar unul dintre obiectivele MADR este pătrunderea produselor ecologice românești pe piața din SUA.

Exportam nuci, fructe de padure, ciuperci si cereale. In 2006, au fost exportate 95% din produsele organice vegetale si 20% din cele de origine animaliera.

Decembrie 2008 Open sources documentation Quick decision for your business www.infomina.ro

Stabilirea surselor de informații, ca etapă din cadrul fazei de proiectare a cercetării, este urmată de definirea conceptuală și operațională a variabilelor utilizate (tabelul de mai jos):

Tabelul 1.Definirea conceptuală și operațională a variabilelor utilizate în cadrul cercetării

După cum se observă din tabelul de mai sus, primele 2 variabile definite sunt măsurate cu ajutorul scalei nominale.Scala nominala permite clasificarea stimulilor cercetați în două sau mai multe grupe,ale căror componente diferă după caracteristica și/sau proprietatea ce a fost scalată,fără să ducă la realizarea unei ordonări a acestora sau la măsurarea distanțelor care îi separă.Cele două variabile(gradul de cunoaștere și sursele de informare)sunt variabile categoriale,ele prezentând un număr limitat de stări sau variante (2 și 7).Următoarea variabilă(importanța caracteristicilor)este măsurată cu ajutorul metodei continue de scalare,care solicită subiectului care face evaluarea caracteristicii și/sau proprietății unui stimul să marcheze o anumită poziție între două extreme ale acestuia,respectiv 1 și 10.Următoarele opt variabile definite (atitudine,așteptări, motive, compoziție,ambalaj,comunicații,gust,preț)sunt măsurate prin intermediul unei scale interval,și anume o diferențială semantică în șase trepte sau intervale și 7 puncte. Punctele reprezintă o sinteză a procesului mental realizat de respondent în stabilirea răspunsului aferent fiecărei întrebări.Ultimele cinci variabile definite sunt măsurate cu ajutorul a cinci scale nominale. Cele cinci variabile (loc de achiziție,vârsta, nivelul de educație, venitul și sexul) sunt variabile categoriale, ele prezentând un număr limitat de stări sau variante (1,4,7,5respectiv2).

Ca metodă de cercetare s-a utilizat sondajul. Sondajul este definit ca fiind o metodă de culegere a datelor primare, pe baza unui chestionar administrat unui eșantion reprezentativ de respondenți. Cercetarea de față este o cercetare pilot al cărei scop principal este de a ne furniza informații relevante cu privire la particularitățile metodelor statistice utilizate în analiza datelor. În acest sens, eșantionul utilizat a fost determinat pe baza unor formule consacrate, el fiind reprezentativ statistic. Cercetarea de față a utilizat un eșantion format din 150 de respondenți, iar principala caracteristică îndeplinita de aceștia se rezumă la cunoașterea noțiunii de produs Bio. Instrumentul de marketing utilizat în cadrul acestei cercetări este chestionarul. Chestionarul poate fi definit ca fiind un set formalizat de întrebări, proiectat pentru a genera datele necesare înfăptuirii obiectivelor unei cercetări de marketing. Chestionarul utilizat (Anexa 1) conține toate tipurile de întrebări(întrebări deschise, întrebări închise și întrebări mixte) dezvoltate în funcție de obiectivele prestabilite. Zonele de aplicarea a chestionarelor au fost diversificate.Acestea au fost aplicate atât telefonic,online,la domiciliu, cât și în zonele publice în perioada 01.06.2010-10.06.2010.

Faza de realizare a cercetării – analiza și interpretarea datelor

Datele obținute în urma aplicării chestionarului au constituit inputul informațional necesar creării unei baze de date în cadrul programul de analiză statistică SPSS versiunea 16.0. Baza de date creată conține pe coloane cele 16 variabile aferente celor 16 afirmații incluse in chestionar, iar pe rânduri numarul de observații (150). În conformitate cu obiectivele prestabilite și cu tipul de scală utilizat pentru măsurarea variabilelor am recurs la metode de analiză statistică specifice, după cum urmează:

În urma studierii percepției respondenților s-au determinat două clustere , unul de 115 persoane respectiv unul de 35 de persoane. Mai jos avem evidențiată împărțirea clusterelor în funcție de cele 4 criterii demografice luate în considerare în faza de proiectare a chestionarului.

PRIMUL CLUSTER (115 persoane)

În funcție de nivelul de educație al respondenților cel mai frecvent segment întâlnit este cel al persoanelor cu studii de licență (43 de persoane din totalul de 115, aceștia reprezentând 37.4%) urmat de persoanele cu liceu (28 de persoane din 115, reprezentând 24.3%), iar al treilea segment este cel al persoanelor cu studii de masterat (19 de persoane din 115, reprezentând 16.5% ). Urmează în ordine persoanele cu studii post-liceale, scoală profesională, studiile de doctorat și scoală generală.

În funcție de segmentul de vârstă în care se situează respondenții cel mai frecvent întâlnit este cel al persoanelor între 18 și 30 de ani (54 de persoane reprezentând 47%) urmat de segmentele 31-40 și 41-50 fiecare cu câte 25 de persoane reprezentând 21.7%. Persoanele peste 50 de ani sunt în numar de 11 și reprezintă 9.6% din totalul de 115.

Tot în primul cluster am efectuat și o segmentare după nivelurile brute ale veniturilor respondenților. Astfel,cel mai întâlnit segment este cel al persoanelor cu venituri sub 1000 RON (50 reprezentând 43.5%), urmat de cel al persoanelor cu venituri între 1001 și 1500 RON (33 reprezentând 28.7%). Segmentul 1501-2000 RON(16 reprezentând 13.9%) este al treilea fiind urmat în ordine de segmentele 2001-3000 RON și cel peste 3001 RON

Ultimul criteriu demografic de segmentare al primului cluster este sexul. Din totalul de 115 respondenți 76 de persoane(66.1%) sunt de sex femeiesc și 39 de persoane(33.9 %) sunt de sex bărbătesc.

AL DOILEA CLUSTER (35 persoane)

În ceea ce privește nivelul de educație al respondenților din al doilea cluster se poate concluziona că 21 de persoane(60%) sunt persoane cu studii de licenta, acest segment fiind urmat de persoanele cu studii de masterat și liceu (câte 5 persoane) respectiv școală profesională(3), studii de doctorat(2), școală generală(1).

Segmentul de vârstă este și el o trăsătură demografică importantă în studiul nostru astfel, în funcție de segmentele de vârstă a respondenților din cadrul clusterului studiat am identificat 16 respondenți (45.7%) între 18 și 30 de ani, 9 respondenți(25.7%) între 31 și 40 de ani, 6 respondenți peste 50 de ani (17.2%) și 4 respondenți(11.4%) între 41 și 50 de ani.

În funcție de nivelul brut de venit din ultima lună a respondenților situați în clusterul 2 se evidențiază că 14(40%) dintre aceștia sunt persoane cu venituri sub 1000 RON/lună, 11(31.4%) sunt persoane cu venitul între 1001-1500 RON/lună, 5(14.3%)sunt persoane cu venituri între 1501-2000 RON/lună 2(5.7%) sunt persoane cu venituri între 2001-3000 RON/ lună 3(8.3%) sunt persoane cu venituri peste 3001 RON/lună

Ultimul criteriu demografic de segmentare al celui de-al doilea cluster este sexul. Din totalul de 35 respondenți 22 de persoane(62.9%) sunt de sex femeiesc și 13 persoane(37.1%) sunt de sex bărbătesc.

Obiectivul 2:

Privind evaluarea pe baza criteriului “Atitudine” se observă importanța acestui criteriu în decizia de cumpărare a respondenților, ea deținând un scor de 5.86 pe o scala de la 1 la 7, cea mai întalnită valoarea fiind 7, având deviația de la medie cu 1.341.

Ipoteza de la care s-a pornit cercetarea, se dovedește a fi validă și anume, atitudinea respondenților față de produsele “Bio” este una favorabilă, scorul acesteia depășind valoarea medie.

Obiectivul 3:

Pe baza criteriului “Motive”, în urma analizei informațiilor de la cei 150 respondenți chestionați, rezultă un scor de 5.20, cu valoarea cel mai des întalnită de 5, deviația (1.452) fiind mai mare ca în cazul evaluării criteriului “Atitudine”. Ajungem la concluzia că motivele de cumpărare pentru produsele “Bio” nu sunt mult mai puternice în comparație cu motivele determinante în cazul achiziției produselor alimentare obișnuite.

Ipoteza conform căreia motivele sunt mult mai puternice se infirmă, datorită evidențierii scorului relativ scăzut al acestei variabile luate în considerare. Media acesteia ajungând doar la 780 de unități.

Obiectivul 4:

Obținând un scor de 5.81, observăm importanța compoziției în decizia de cumpărare a respondenților, valoarea predominantă fiind de 7, iar suma notelor acordate acestui criteriu este 871.

Astfel, ipoteza din faza incipientă cercetării se dovedește a fi infimată, deoarece compozitia influentează decizia de cumpărare, acest criteriu situându-se pe locul 4 în clasamentul tuturor criteriilor. Scorul obținut de acest criteriu depășește media.

Obiectivul 5:

Din totalul de 150 de persoane chestionate, observăm nota predominantă dată criteriului “Ambalaj” în cadrul deciziei de cumparare, și anume 5. Aceasta nu duce decât la obținerea celui mai mic scor în acest clasament, adică de 4.39. De asemenea înregistrează cea mai mare deviație de la medie (1.853) și cea mai mică valoare a mediei aritmetice a notelor acordate (658).

Rezultatele arată opusul ipotezei de la care s-a plecat, astfel ambalajul influentează cel mai puțin decizia de cumpărare a respondentilor, aceștia nelăsându-se influențați de atracția ambalajului sau de aspectul acestuia.

Obiectivul 6:

Evaluarea pe baza criteriului “Comunicații” ce cuprind infomațiile din mass-media și ocupă numai locul 2 din cele mai puțin influențabile variabile. Acestea având un scor de 4.22 pe o scală de la 1 la 7, cu o deviație de 1.766, cea mai frecventă nota fiind de 6.

Intenția de achiziție a produselor alimentare “Bio” este influențată de comunicațiile primite, deși în mică măsură, dacă luăm în considerare importanța celorlalte criterii analizate. Ipoteza se infirmă, comunicatiile ocupând un loc inferior în cadrul deciziei de achiziție a produselor “Bio”.

Obiectivul 7:

Scorul obținut în urma evaluării criteriului “Gust” în cadrul deciziei de cumpărare a produselor alimantare “Bio” este cel mai mare (5.95), deviația de la medie fiind cea mai mică (1.222) și media aritmetică a notelor acordate acestui criteriu atingând cea mai înaltă valoare (893).

Ipoteza conform căreia gradul în care influențează gustul intenția de cumpărare este mediu se infirmă, observând că acest criteriu ocupă primul loc în importanță, decizia de cumpărare fiind în mod categoric influențată de gustul alimentelor “Bio”.

Obiectiv 8:

În baza analizei informațiilor furnizate de respondenți, importanța criteriului “Preț” este una medie în cadrul deciziei de cumpărare, acesta obținând un scor mediu de 5.50 cu o medie aritmetică a notelor acordate de 852, avand deviația de 1.464.

Astfel, ipoteza de la care s-a pornit în cercetarea percepției consumatorilor cu privire la produsele alimentare “Bio” se infirmă, prețul deținând o importanță medie în decizia de achiziție a produselor, acesta nefiind un important factor de influență.

Astfel cele mai importante trei criterii în decizia de cumpărare sunt: gustul, așteptările ridicate și atitudinea favorabilă față de produsele alimentare “Bio”.

Valorile medii ale celor două clustere sunt distribuite după cum este arătat în graficele de mai jos și anume, clusterul nr. 1 este format din 115 persoane și are ca scor mediu pentru cele 8 variabile 5.76 dintr-un posibil de 7 pe când clusterul nr. 2 este format din 35 de persoane iar scorul mediu pentru cele 8 variabile este de 4.40 dintr-un total posibil de 7. Reprezentarea grafică a primului cluster arată asimetria spre dreapta a acestuia, fapt care arată că majoritatea valorilor se află pe partea stângă a medianei iar reprezentarea grafică a celui de-al doilea cluster arată asimetria spre stânga a acestuia fapt care demonstrează că majoritatea valorilor se află în dreapta medianei. O altă observație ar fi că reprezentarea grafică a primului cluster începe de la nota medie a celui de-al doilea iar reprezentarea grafică a celui de-al doilea se termină undeva în jurul notei medii a primului.

Mijloacele de informare cu privire la produsele Bio:

Din totalul de 150 de persoane intervievate, 102 persoane (reprezentand 68% ) au ales televiziunea ca fiind unul dintre mijloacele principale de informare în ceea ce privește produsele Bio.

Internetul este și el o formă preferată de consumatorii de produse bio pentru informații referitoare la produse din aceasta gamă, 83 de persoane din 150(reprezentând 55.3%).

Și tipăriturile au reprezentată mijloace bune de informare cu privire la produsele bio, asa cum este arătat în statistica de mai sus 45 de persoane( reprezentând 30%) din cele 150 au ales acest mijloc.

Din 150 de persoane, 52( reprezentând 34.7%) au ales informarea de la cunoștiinte o buna metodă de a intra în contact cu produsele bio.

Doar 39 (reprezentând 26%) din totalul de 150 de respondenți au fost informați cu privire la produsele bio de specialiști în domeniu.

Publicațiile au servit ca mijloc de informare doar pentru un număr de 32 de persoane (reprezentând 21.3%).

Doar 7 persoane (reprezentând 4.7%) din totalul de 150 au aflat despre produsele bio din alte surse decât cele prezentate anterior. Dintre acestea doar 3 persoane au precizat de unde anume au fost informați cu privire la produsele bio. Celelalte 3 surse de informare sunt :radio-ul, școala, prezentări de produse bio, iar fiecare are o pondere de 0.7% în rândul mijloacelor de informare.

Din cele 150 de persoane chestionate, doar 52 dintre acestea au specificat și locul de achiziție al produselor bio. Din tabel se observă că principalele locuri de achiziție al produselor bio sunt supermarket-urile, piețele agroalimentare și farmaciile naturiste.

Nota: Unele persoane chestionate au specificat mai multe locuri de achiziție.

ANEXA1

Scopul acestei cercetări este de a determina percepția consumatorilor față de produselor alimentare bio și a intențiilor de cumpărare a acestora la nivelul orașului Sibiu.

Vă este cunoscută noțiunea de „produs alimentar Bio”?

Da □ Nu □

Dacă sunteti familiarizati cu notiunea, încercuiti una sau mai multe din sursele de informare de mai jos?

Televiziune □ Internet □ Tipărituri(pliante, afișe, broșuri) □ Cunoștinte □ Specialiști in domeniu (Medici, Nutriționiști) □ Publicații □

Altele…………………………………………….. □

Acordați note de la 1 la 10 caracteristicilor de mai jos în funcție de importanța deținută de acestea în cadrul deciziei de cumpărare a produselor alimentare Bio, unde „1” reprezintă o importanță foarte redusă, iar „10” reprezinta o importanță foarte ridicată.

Atitudine . . .

Așteptări . . .

Motive . . .

Compoziție . . .

Ambalaj . . .

Comunicații . . .

Gust . . .

Preț . . .

Încercuiti cifra corespunzatoare atitudinii Dvs. față de produsele alimentare Bio, unde „1” reprezintă o atitudine nefavorabila, iar „7” o atitudine favorabilă.

1 2 3 4 5 6 7

Nefavorabilă Favorabilă

Încercuiti cifra corespunzatoare așteptărilor Dvs.fată de produsele alimentare Bio, unde „1” reprezintă așteptări foarte scazute, iar „7” reprezintă așteptări foarte ridicate.

1 2 3 4 5 6 7

Așteptări Așteptări

foarte scazute foarte ridicate

Încercuiți cifra corespunzătoare gradului în care motivele de cumpărare a produselor alimentare Bio ar depăși ca intensitate motivele de cumpărare a produselor alimentare comune, unde „1” reprezintă un grad scăzut al intensității, iar „7” un grad ridicat al intensității.

1 2 3 4 5 6 7

Grad scăzut Grad ridicat

al intensității al intensității

Încercuiți cifra corespunzătoare gradului în care compoziția produselor alimentare Bio influentează decizia Dvs. de cumparare, unde „1” reprezintă o influență foarte scazută, iar „7” o influență foarte ridicată.

1 2 3 4 5 6 7

Foarte scazută Foarte ridicată

Încercuiti cifra corespunzatoare măsurii în care ambalajul unui produs alimentar Bio vă poate influența decizia de cumpărare, unde „1” reprezintă o influență foarte scazută, iar „7” reprezintă o influență foarte ridicată.

1 2 3 4 5 6 7

Foarte scazută Foarte ridicată

Încercuiti cifra corespunzătoare măsurii în care informațiile din mass media vă influențează decizia de cumpărare a produselor alimentare Bio, unde „1” reprezintă o influență foarte scazută, iar „7” reprezintă o influență foarte ridicată.

1 2 3 4 5 6 7

Foarte scazută Foarte ridicata

Încercuiti cifra corespunzătoare măsurii în care gustul produselor alimentare Bio vă influențează decizia Dvs. de cumpărare a acestora, unde „1” reprezinta o influență foarte scazută, iar „7” reprezintă una foarte ridicată.

1 2 3 4 5 6 7

Foarte scazută Foarte ridicată

Încercuiti cifra corespunzatoare gradului în care prețul produselor alimentare Bio vă influențează decizia de cumparare a acestora, unde „1” reprezintă o influență foarte scăzută, iar „7” reprezintă o influență foarte mare.

1 2 3 4 5 6 7

Foarte scazută Foarte ridicată

În cazul în care ați achiziionat cel puțin o dată produse alimentare bio, vă rugăm mentionati locul de achizitie:

În ce segment de vârstă vă încadrați:

□ între 18 și 30 de ani □ între 31 și 40 de ani □ între 41 și 50 de ani □ peste 50 de ani

Care este nivelul Dvs. de educație:

□Școala generală □Liceu □Școala profesionala □Școala post-liceală □Studii de licență □Studii de masterat □Studii de doctorat

Încercuiți nivelul de venit brut obținut de Dvs. în ultima lună.

□ sub 1000 Ron

□între 1001 și 1500 Ron

□între 1501 și 2000 Ron

□între 2001 și 3000 Ron

□peste 3001 ron

16. Care este sexul Dvs.?

□ Bărbătesc □ Femeiesc

VĂ MULȚUMIM!