Cercetarea calitativă s-a axat pe felul în care copii percep comportamentele violenteabuzive, fie [616099]

Cercetarea calitativă s-a axat pe felul în care copii percep comportamentele violente/abuzive, fie
care apar la nivel fizic/psihologic/verbal, fie în diferite medii, spre exemplu familia sau mediul
ș colar. Cercetarea a vizat două obiective:
1. Constatarea pattern-urilor de raportare a copiilor cu privire la fenomenul de abuz ș i/ sau
neglijare;
2. Calibrarea instrumentelor de cercetare cantitativă.
Ce în ț eleg copii prin abuz?
Aceasta a fost întrebarea la care ne-am dorit să găsim un răspuns prin intermediul Focus
Grupului.
Majoritatea copiilor care au participat la focus grup au men ț ionat trei tipuri de comportament
abuziv care sunt sunt îndreptate asupra copiilor: abuz fizic, abuz verbal ș i abuz psihologic.
„Violența reprezintă orice lucru ce duce la vătămarea unei persoane din punct de vedere
fizic sau psihic. De exemplu, abuzul fizic prin lovire sau abuzul psihic, care duce la denigrarea
persoanei.” (copil, Focus Grup)
„ Comportamentul abuziv te face să suferi. Acest comportament presupune orice lucru
care pe tine te-ar deranja, nu neapărat să te bată.” (copil, Focus Grup)
Descifrarea comportamentului violent se realizează pe două nivele, în func ț ie de felul în care
acest comportament este interpretat de victimă („î ț i provoacă suferin ț ă”, „deranjează”), pe de o
parte, dar, pe de altă parte ș i în func ț ie de inten ț ia abuzatorilor. În ceea ce prive ș te descifrarea
în func ț ie de inten ț ia abuzatorilor, aceasta duce la eliminarea din rândul comportamentelor
agresive a ac ț iunilor comise fără inten ț ia de a răni, de ș i acestea implică deseori violen ț a fizică.
(de exemplu, loviri în joacă)
„Nu toate acțiunile reprezintă acte violente. De exemplu, când e ș ti la joacă cu prietenii tăi
te mai love ș ti/îmbrânce ș ti sau vă lovi ț i cu palma , dar asta nu reprezintă violență, este doar în
joacă. La fel ș i în cazul în care unii băie ț i își mai urât sau se mai jignesc în glumă. Pentru a fi
violență trebuie ca cel lovit/înjurat să se simtă rănit, însă astfel de lucruri se pot întâmpla ș i în
joacă fără să cauzeze.” (copil, Focus Grup)
„Încadrarea unei fapte ca fiind o faptă violentă depinde de legătura dintre cei care iau
parte. Contează cine comite fapta ș i cu ce inten ț ie. Dacă vine de la un prieten știi deja că nu
vrea să îți facă rău, dacă îți dă în glumă o palmă peste cap, de exemplu.” (copil, Focus Grup)

Percep ț ia comportamentelor violente/abuzive în func ț ie de mediul de apari ț ie ș i de actorii
implica ț i
Majoritatea responden ț ilor au identificat următoarele medii de apari ț ie a comportamentelor
abuzive asupra copiilor:
1. Familie
Conform responden ț ilor, în familie pot apărea toate tipurile de violen ț ă: violen ț a fizică, violen ț a
verbală, violen ț a psihologică ș i nu în ultimul rând neglijarea. În ceea ce prive ș te actorii implica ț i,
responden ț ii identifică trei comportamente violente:
-comportamente violente ale părin ț ilor asupra copiilor;
-comportamente violente ale unui părinte asupra celuilalt; (1)
-comportamente violente între fra ț i.
(1) Aici, responden ț ii au men ț ionat faptul că acest comportament reprezintă un abuz ș i asupra copiilor, datorită
implica ț iilor de ordin psihologic pe care acest comportament le are.

Totodată, copii au avut de men ț ionat ș i comportamente violente ale copiilor asupra părin ț ilor, ca
urmare a perpetuării comportamentelor violente învă ț ate în familie.
„În cazul în care copilul este bătut atunci când este mic, ș i atunci când întreabă nu i se
explică ș i nu întelege de ce, când va cre ș te, va face și el la fel. Atunci când cre ș te ș i se va face
mare de doi metri poate ajunge să își bată părinții, așa cum vedem la ș tiri la televizor” (copil,
Focus Grup)
Referitor la cauzele abuzului în familie, participan ț ii la focus grup au identificat următoarele:
-lipsa de comunicare între membrii familiei;
-nivelul de stres al părin ț ilor, dar uneori ș i al copiilor;
-adoptarea unor metode autoritare de educa ț ie;
-perpetuarea comportamentelor negative de la o genera ț ie la alta.
„Așa cum au fost crescu ț i ei – părinții – și cum au învă ț at ei că e cea mai bună sau simplă
cale,a ș a fac mai departe; de ce să îi explici copilului unde a gre ș it , mai bine îi dai două palme și
se rezolvă problema imediat”. (copil, Focus Grup)
2. Ș coala
În func ț ie de actorii implica ț i, responden ț ii au identificat următoarele comportamente violente:
-comportamente violente între colegi, ambii actori fiind copii;
-comportamente violente ale profesorilor asupra elevilor;
-comportamente violente ale elevilor asupra profesorilor.
În opinia participan ț ilor la focus grup, violen ț a între copii este caracterizată în majoritatea
cazurilor de comportamente violente ale colegilor mai mari asupra celor mai mici. Copii au
identificat aici violen ț a fizică, violen ț a verbală (prin jigniri) ș i violen ț a emo ț ională sau psihologică
(„a băga frica într-un copil”). O altă categorie identificată a fost violen ț a nonverbală,
reprezentată de postura trupului dar ș i de semne sau simboluri.
În ceea ce prive ș te violen ț a în rândul profesorilor, copii consideră că acest tip de violen ț ă se află
în scădere, făcând referire în special la violen ț a fizică.
„Profesorii nu î ș i mai permit să-i atingă sau să îi lovească pe elevi cu stinghia, spre
exemplu. Însă pedepse încă mai există, dar de obicei se manifestă prin articulare verbală.”
(copil, Focus Grup)
Analizând răspunsurile primite de la participan ț i, constatăm că tendin ț a de diminuare a violen ț ei
fizice exercitate de profesori asupra elevilor se datorează:
-modificărilor legislative;
-mediatizării cazurilor în care profesorii abuzează elevii;
-implicării părin ț ilor în solu ț ionarea acestor probleme;
-schimbării mentalită ț ii profesorilor.
O parte dintre participan ț i men ț ionează faptul că ș i profesorii pot fi victime ale violen ț ei. În marea
majoritatea a cazurilor este vorba de violen ț a verbală, (profesorii fiind jigni ț i de către elevi) sau
„de părăsirea clasei de către elev, acesta trântind u ș a în urma sa”.

3. Pe stradă
Conform participan ț ilor, strada reprezintă mediul în care riscul de abuz este cel mai ridicat,
indiferent că este vorba de violen ț ă verbală sau de violen ț ă fizică. Sunt multiple cauze
men ț ionate de către copii, printre care men ț ionăm:

-anonimatul agresorului („după ce comite actul violent, agresorul fuge ș i poate fi destul de greu
de găsit după”);
-lipsa de interven ț ie a autorită ț ilor locale („dacă e ș ti victima unui act violent ș i suni la 112 a ș tep ț i
2 ore până apare poli ț ia”).
4. Mediul online
Responden ț ii au identificat comportamente de tip cyberbullying, unde copii postează/ distribuie
pe re ț elele de socializare texte ș i poze supărătoare/ dureroase/ deranjante care, de obicei
vizează tot copii sau. Pe lângă cyberbullying copii au mai identificat sexting-ul, ce presupune
postarea de mesaje cu caracter sexual.
În opinia copiilor, cea mai frecventă formă de violen ț ă care apare în mediul online este
caracterizată prin postarea sau distribuirea de poze care „pot strica imaginea” persoanei în
cauză (poze cu persoana aflată în ipostaze caraghioase făcute publice „pentru ca lumea să
poată râde de ea”)
În ceea ce prive ș te abuzul în mediul online, copii consideră că acesta are mare legătură cu
natura rela ț iilor dintre actorii implica ț i (dacă ace ș tia au sau nu o rela ț ie de prietenie). De
exemplu, postarea unei poze ce surprinde persoana într-o ipostază „caraghioasă sau
umilitoare” poate fi acceptată între prieteni, însă este considerat un act abuziv când poza este
văzută de persoane din afara grupului de prieteni.

Cauzele comportamentelor violente în opinia copiilor

Majoritatea participan ț ilor la ș edin ț ele de focus grup au identificat următorii factori ce determină
apari ț ia comportamentelor violente (indiferent că este vorba de violen ț ă verbală, violen ț ă fizică
sau violen ț ă psihologică):
– Factori ce vizează socializarea agresorului, accentul fiind pus pe socializarea primară
(„cei ș apte ani de acasă”). În acest caz sunt importante elemente precum modelele ș i
valorile familiale, mai exact „ceea ce înva ț ă copilul de la părin ț i”
– În ceea ce prive ș te cadrele didactice, acestea recurg la comportamentele violente pentru
„a disciplina” elevii, în contextul în care consideră că „violen ț a e cea mai bună metodă”
sau „nu ș tiu alte metode”.
– Factori ce ț in de influen ț a anturajului sau a grupului de prieteni asupra copilului, în
special în ceea ce prive ș te tinerii/ adolescen ț ii:
„De cele mai multe ori anturajul este de vină, copilul poate fi cel mai cuminte în fa ț a
părin ț ilor, însă atunci când iese afară cu grupul de prieteni înjură ș i face tot ce îi trece prin cap.
Părin ț ii nu pot afla aceste comportamente ale copilului, pentru că nu îl văd.” (copil, Focus Grup)
– Factori care agravează probleme deja existente. Printre aceste fapte se numără
consumul de alcool, plecarea unui părinte sau a ambilor părin ț i în străinătate (acest fapt
duce la pierderea „controlului asupra copilului”) sau dificultă ț i materiale.