Cercetare Privind Modul de Amenajare a Spatiului Comercial

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E 1

CAPITOLUL I: NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND MĂRFURILE ȘI LOGISTICA 3

1.1.Noțiuni generale despre mărfuri 3

1.2. Factori și modificări ale mărfurilor 4

1.3. Ambalarea mărfurilor 5

1.4. Etichetarea mărfurilor 7

1.5. Logistica 14

CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERALA A MAGAZINULUI 17

2.1.Introducere si scurt istoric 17

2.2.Identificarea si caracterizarea clientelei tinta și concurența 18

2.3. Aspecte legale privind activitatea magazinului 19

2.4.Tehnici de promovare a marfurilor in interiorul magazinului 20

CAPITOLUL III: ORGANIZAREA SPAȚIULUI DE VÂNZARE ȘI A VÂNZĂRII 22

3.1.Prezentarea și analiza modului de vanzare 22

3.2.Analiza fluxului de client in sala de vanzare 22

3.3.Caracterizarea asortimentului 23

3.4.Analiza calitativa a dispunerii liniilor de produse si a marfurilor in magazin 25

3.5.Analiza publicitatii la locul de vanzare 27

3.6.Observarea activitatilor logistice – aprovizionarea cu marfuri, modul de organizare a transportului marfurilor de la furnizori, organizarea activitatii de depozitare 27

CAPITOLUL IV: CERCETARE PRIVID MODUL DE AMENAJARE A SPAȚIULUI COMERCIAL 30

4.1. Metodologie 30

4.2. Analiza rezultatelor 31

CONCLUZII SI PROPUNERI 35

BIBLIOGRAFIE 37

I N T R O D U C E R E

În România, economia actuală este cea de piață, iar factorul decizional asupra producerii serviciilor și produselor îl reprezită piața și concurența. Raportul dintre cerere și ofertă stabilește ordinea priorităților în producerea bunurilor și serviciilor și în care, în general, piața, în conformitate cu legislația în vigoare, are rol dicisiv în reglarea tuturor activităților economice din societate.

Totodată, abordând activitatea fiecărei întreprinderi producătoare într-o optică nouă, prin prisma economiei de piața, distribuția mărfurilor apare ca o funcție indispensabilă ce asigură drumul optim al produselor întreprinderii spre locurile unde ele întâlnesc cererea.

Am ales să scriu despre logistica mărfurilor alimentare si siguranța consumatorului datorită faptului că este o tema de actualitate și de o importanță mare. În prezent asistăm la o diversitate mare pe piață a produselor si serviciilor datorată creșterii exigențelor clienților și a societăților în ansamblu. Acest lucru are o serie de consecințe precum creșterea importanței calității produselor și serviciilor ca factor al competivității dintre întreprinderi, dar mai ales creșterea calității vieții prin introducerea a tot mai multe reglementări, standarde referitoare la protecția vieții, sănătății persoanelor și a mediului înconjurător.

Cunoașterea caracteristicilor produselor alimentare, precum data de expirare, ingredientele folosite, producătorul, cantitatea netă, originea materiilor prime folosite sau a faptului dacă s-au administrat hormoni de creștere sau antibiotice, dacă este sau nu un produs natural, dacă este sau nu un produs modificat genetic, este esențială în alegerea produselor de către consumatori. Consumatorul are dreptul să fie informat corect pentru a face o alegere care să fie în interesul lui, fie și de moment. Numai beneficiind de toată informația, el poate alege acel produs care corespunde cu nevoia lui, cu exigența lui sau cu posibilitatea lui financiară.

Aderarea la Uniunea Europeană a României impune standarde stricte privind protecția mediului. Una din măsurile pe care țara noastră a trebuit să le adopte a fost și cea care se referă la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordări etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul întregului ciclu de viață, astfel încât resursele mediului înconjurător să se profite o perioadă cât mai îndelungată.

„Logistica se referă la mișcarea, locul și modulcum se manipulează mărfurile de la punctul deproducție la punctul de consum sau de utilizare”.

„Logistica este ansamblul activităților având ca scop punerea la dispoziție, la cele mai mici costuri, a unei cantități de produse, la locul și în momentul când există o cerere. Logistica se referă deci la toate operațiile care determină mișcarea produselor cât și la localizarea uzinelor și antrepozitelor, la aprovizionare, la gestiunea fizică a resurselor de fabricație, la ambalare, la stocare și gestionarea stocurilor, la manipulare, la pregătirea comenzilor, la transport și la livrare”.

Lucrarea de față prezintă conceptul de logistică, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic. Termenul „logistică” are interpretări foarte diversificate, de la un simplu transport până la o știință interdisciplinară combinând ingineria cu microeconomia și teoria organizării. Astfel se poate aprecia conceptul de logistică ca fiind o problematică în sine.

Logistica fiind în strânsă legătură cu dezvoltarea socio-economică și industrială a evoluat în paralel cu aceasta. Astfel au apărut și definiții care urmăresc să descrie logistica în acord cu evoluția ei și cu domeniul de adresabilitate. De aceea în primul capitol se analizează mărfurile și logistica din punct de vedere teoretic.

Capitolul al doilea este costituit din prezentarea societății, care urmează să fi analizată. SC MARINA FOOD SRL, intreprinderea pe care se bazează studiul este un magazin Magazinul infiintat in ianuarie 2013 de Dr. Mansour Tayari.

Capitolul III descrie logistica magazinului SC Marina Food SRL. Organizarea interioara a spatiului de vanzare reprezinta, intr-o anumita masura, modul de prezentare a magazinului. Astfel se urmareste crearea unei ambiante care sa promoveze la un nivel cat mai ridicat vanzarile. Functionalitatea eficienta a magazinului este conditionata de modul cum este repartizată suprafata de vanzare pe raioane.

Capitolul IV este reprezentat de o cercetare privind concepția clietului asupra magazinului. În acest capitol se prezinta metodologia de culegere a informațiilor, eșantionul și analizarea rezultatelor. Lucrarea se încheie printr-o serie de concluzii privind logistica din punct de vedere teoretic, dar si logistica magazinului SC Marina Food SRL. Tot în încheiere sunt enumerate și câteva propuneri pentru intreprinderea analizată.

CAPITOLUL I: NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND MĂRFURILE ȘI LOGISTICA

1.1.Noțiuni generale despre mărfuri

În economie se utilizează trei termeni: bun, produs și marfă, iar pentru a nu se face confuzie între aceștia, lucrarea de față face diferențierea încă de la început. Bunul desemnează orice element din natură sau creat de om apt să satisfacă o nevoie de consum prin proprietățile pe care le posedă. Produsul este rezultatul unui proces economic, social sau de creați și poate fi material sau imaterial. Produsul destinat vânzării sau cumpărării devine marfă. Așadar prin marfă se înțelege orice produs sau serviciu apt sa satisfacă o trebuință și care este destinat vânzării.

Proprietățile unui produs sunt însușiri care îl diferențiază de alte produse și îi conferă capacitatea de a satisface o trebuință. Aceste propretăți se clasifică după anumite criterii:

Caracteristicile de calitate sunt acele proprietăți ale produselor cu ajutorul cărora se evaluează la un moment dat gradul de satisfacere a nevoilor clienților, aceste caracteristici fiind cele mai importante.

Păstrarea mărfurilor se face în spații fixe (depozit) sau spații mobile ( mijloace de transport). Aceasta poate f temporară, în cazul produselor usor perisabile și de durată mare pentru mărfurile industriale și unele mărfuri alimentare.

Influența păstrării asupra calității produselor poate fi pozitivă și acest caz fericit calitatea este îmbunătățită sau negativă atunci când nu sunt respectate condițiile de păstrare din standarde.

1.2. Factori și modificări ale mărfurilor

Păstrarea mărfurilor este influențată de anumiți factori precum:

Totodată este foarte important modul de aranjare a mărfii deoarece acesta trebuie să permită controlul permanent în timpul păstrării, respectarea vecinității și de asemenea starea de igienă a depozitului trebuie să respecte normele.

În timpul păstrării mărfurile pot suferi modificări fizice, chimice, biochimice și microbiologice.

Din categoria modificărilor fizice fac parte lumina, variația temperaturii și a umidității. O temperatură scăzută poate determina înghețarea produsului, bombaj fizic în cazul conservelor sau percipitarea uleiurilor. O temperatură ridicată poate provoca dilatarea băuturilor alcoolice, topirea unor produse.

În cazul umidității ridicate se produce absorbția, ce favorizează mucegăirea, iar umiditatea scăzută se produce desorbția.

Modificări chimice ce pot apărea sunt oxidarea grăsimilor( râncezire), bombaj chimic, coroziune sau îmbrumare neerenzimatică.

Modificările biochimice sunt datorate enzimelor din produse și sunt influențate de temperatură, umiditate si oxigenul din aer. Aceste modificări sunt:

Respirația care poate fi aerobă (are loc în prezența oxigenului, apă și dioxidului de carbon și rezultă încingerea produselor) sau anaerobă (are loc în absența oxigenului și se formează alcoolul etilic și dioxid de carbon).

Încolțirea (germinarea) are loc la leguminoase și cereale.

Îmbrumarea enzimatică constă în închiderea la culoare a pulpei legumelor și fructelor care iau contact cu aerul.

Maturarea este o modificare cu efect pozitiv asupra calității produselor deoarece constă în transformarea substanțelor compuse în substanțe simple ușor de asimilat de organism.

Autoliza este un proces enzimatic de alterare a produselor bogate în proteine.

Modificările microbiologice sunt datorate microorganismelor care acționează asupra glucidelor, lipidelor, proteinelor din produse, transformându-le.

1.3. Ambalarea mărfurilor

Ambalarea mărfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă datorită tehnologiilor avansate. Din punct de vedere tehnic ambalajul este un obiect destinat să cuprindă temporar un produs sau mai multe în timpul manevrării, transportului, depozitării, vânzării în scopul protejării și prezentării acestora.

La nivel mondial aproximativ 99% din producția de mărfuri este ambalată. Rolul ambalajului se reflectă în cele trei funcții ale sale:

Funcția de conservare și protecția mărfurilor

Funcția de manevrare, transport și depozitare a mărfurilor

Funcția de informare a cumpărătorului și de prezentare a produselor.

Funcția de conservare și protecția mărfurilor presupune protejarea produsului față de factorii mediului extern precum factorii mecanici (lovituri din timpul transportului), factorii fizici ( protecție împotriva luminii mai ales în cazul produselor ce conțin vitamine și coloranți și împotriva temperaturii ridicate sau scăzute împotriva sterilizării sau congelării), factorii chimice (ambalajul trebuie să protejeze produsele împotriva gazelor care pot să pătrundă din exterior și mai ales ambalajul trebuie să fie neutru din punct de vedere chimic) și factorii biologici (trebuie să protejeze produsul împotriva insetelor, rozătoarelor și mai ales produsele nu trebuie să intre în contact cu persoanele care-l manevrează.

Ambalajul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să faciliteze manipularea (în acest caz ambalajul este prevăzut cu orificii de prindere)

Să asigure securitatea lucrătorilor

Să fie rezistente din punct de vedere fizic (temperatură și umiditate)

Să poate fi adaptate la modul de transport utilizat( containere, camioane, vagoane)

Să fie ușor de aranjat în stive

Funcția de informare a cumpărătorilor și de prezentare a produsului este foarte importantă pentru că ambalajul informează consumatorul asupra produs și îl atrage prin estetica sa. În cazul vânzării prin autoservire ambalajul înlocuiește vânzătorul. De aceea ambalajul este numit ”vânzătorul mut”.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească ambalajul:

Trebuie să sugereze o idee precisă despre produs

Să fie ușor de recunoscut

În momentul vizualizării produsului, cumpărătorul sesizează mai întâi culoarea și apoi desenul/ marcajul

Grafica ambalajului trebuie să fie simplă, expresivă, dar campactibilă cu produsul

Să permită o citire corectă, rapidă, fără să dea naștere confuziilor

Trebuie să facă publicitate produsului, dar să nu inducă în eroare cumpărătorul

De asemenea pe ambalaj trebuie să fie indicate denumirea, producătorul și adresa acestuia,caracteristicile produsului, data fabricării și cea a expirării.. În cadrul produselor ambalate, costul ambalajului reprezintă între 5 și 15% din valoarea acestuia, dar în cazul produselor de lux poate să ajungă până la 30-50%.

Produsele pot fi ambalate prin mai multe metode, în funcție de greutate, proprietățile chimice, organize si fizice ale produsului. Metodele de ambalare sunt:

Ambalarea colectivă, ce presupune ambalarea mai multor produse.

Ambalarea porționată, ce constă în ambalarea unei cantități ce este destinată consumului la o singură folosire

Ambalarea de tip aerosol, care se face în recipiente din aluminiu, metal și plastic care rezistă la presiuni interioare, iar gazul din interior este azot sau dioxid de carbon.

Ambalarea în folii contractabile, și anume:

Skin- constă într-o folie transparentă închisă prin termo-sudare

Alveolară- produsele sunt așezate pe un suport ce are alveole acoperite cu o felie închisă prin termo-sudare

Ambalarea abseptică, ce presupune obsorția microorganismelor prin sterilizare (TETRAPACK)

Ambalarea în vid, care re face prin scoaterea aerului, suprimarea oxigenului, factorul principal de alterare, oxidare a produselor.

Ambalarea în atmosferă modificată, ce constă în închiderea produsului într-un ambalaj în care atmosfera este modificată în ceea ce privește conținutul în azot, oxigenul si dioxidul de carbon.

1.4. Etichetarea mărfurilor

Scopul fiecărui producător sau comerciant este să satisfacă cele mai exigente cerințe ale consumatorilor. De aceea aceștia depun eforturi și își mobilizează toate resursele materiale, umane și economice de care dispun pentru studierea și întocmirea unei oferte în conformitatea cu cererea de pe piață.

Totodată, din cauza multitudinii de produse de calitate scăzută, consumatorii au devenit de-a lungul timpului mai sceptici și mai prudenți, își cunosc drepturile și le apără. Chiar și obiceiurile lor de consum care care sunt determinate de o multitudine de factori, sunt legate voluntar sau involuntar de problema alocării acestor resurse (financiare, de timp etc).

De aceea eticheta are o importanțpă foarte mare din punct de vedere informațional și estetic. Aceasta are sarcina de a reduce incertitudinea și, în același timp se urmărește câștigarea încrederii consumatorilor în companie și produsele sau serviciile oferite de aceasta .

Totodată, informarea corectă și completă constituie cea mai eficientă cale de protecție a consumatorului împotriva unor practici abuzive. În acest sens, Ordonanța Guvernului 21/1992 privind protecția consumatorilor,cu reglemetările și modificările ulterioare menționează:

consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, și să fie în măsură să le utilizeze potrivit destinației acestora, în deplină securitate;

informarea consumatorilor despre produsele oferite se realizează în mod obligatoriu, prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora care se înscriu la vedere, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare etc.;

informațiile trebuie să fie înscrise în limba română, indiferent de țara de origine a produsului; trebuie să fie complete, corecte, precise și explicite și să cuprindă denumirea produsului, marca producătorului, cantitatea, prețul, termenul de valabilitate și după caz, principalele caracteristici calitative, compoziția, eventualii aditivi alimentari sau ingredienți folosiți, valoarea nutritivă.

Un volum de informații cuprinzător și semnificativ în legatură cu produsele aflate pe piață va contribui la înțelegerea corectă și deplină a valorii de întrebuințare a acestora și deci implicit la formarea competenței consumatorului în alegerea soluției care corespunde cel mai bine scopurilor sale.

Pentru a fi eficientă însă, informația trebuie să poată fi recepționată și valorificată cât mai corect și complet. Analiza acestor echivalențe și interdependențe evidențiază faptul că nivelul și calitatea informării influențeaza puternic nivelul vânzării produselor.

Ca mijloc de comunicare între producători, comercianți și consumatori, componenta informațional – estetică a produselor poate contribui la creșterea competitivității acestora și implicit a capacității concurențiale a firmelor, cu rezultate pozitive în plan financiar.

Cerințele pieței referitoare la asigurarea unei cât mai mari variabilități sortimentale a produselor precum și proliferarea noilor produse, odată cu creșterea firească a nevoii de informare, au impus și componentelor informaționale ale produselor o adaptare rapidă la noul context, ceea ce a condus la manifestarea tendinței de specializare a etichetei, aspect care apare din ce în ce mai evident în cazul produselor alimentare.

În România, din punct de vedere legislativ, s-au creat condiții pentru alinierea la normele europene în privința etichetării produselor alimentare. Acest cadru legislativ este format din:

Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002) modificată și completată prin H.G. 1719/2004 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1014 din 03/11/2004)

Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor (completată și republicată).

Normele metodologice reglementează modul de etichetare al alimentelor destinate consumatorului final, precum și restaurantelor, spitalelor, cantinelor și altor unități de alimentație colectivă.

Corespunzător documentelor menționate, eticheta reprezintă "orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conține elemente de identificare a produsului și care însoțește produsul sau este aderent la ambalajul acestuia".

HG 106/2002 cu modificările și completările ulterioare, aduce unele îmbunătățiri în direcția asimilării directivelor europene din domeniu, dintre care menționăm și noi în continuare câteva:

Introducerea termenului "data durabilității minimale" pentru produsele care cu timpul își pot pierde caracteristicile specifice, fără a deveni periculoase pentru sănătatea consumatorului.

Introducerea prevederilor privind modul de inscripționare a "datei durabilității minimale " și a "termenului de valabilitate".

Introducerea prevederilor referitoare la indicarea cantității din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente. Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimată în procente și determinată în momentul introducerii acestora în fabricație, se declară în următoarele situații:

când ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare în denumirea sub care este vândut alimentul ori este în mod obișnuit asociat cu această denumire de către consumator;

când ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuată la etichetare prin cuvinte, desene sau grafice;

când ingredientul sau categoria de ingrediente respective conferă caracteristici specifice alimentului și îl diferențiază de alte produse cu care ar putea fi confundat datorită denumirii sau aspectului;

Ingredientele se menționează în ordinea descrescătoare a importanței lor cantitative.

Introducerea elementelor obligatorii care să permită identificarea lotului, precum și modul de inscripționare a acestora. Astfel, conform dispozițiilor în vigoare, alimentele nu pot fi comercializate, dacă nu sunt însoțite de o indicație care să permită identificarea lotului din care fac parte, cum ar fi seria lotului, data fabricației, data îmbutelierii sau culegerii recoltei. Aceste informații sunt precedate de litera "L", cu excepția cazurilor în care ele se disting cu claritate față de alte indicații de pe etichetă. Răspunderea referitoare la indicarea lotului revine producătorului.

Menționarea toleranțelor pozitive și negative, permise la indicarea concentrației alcoolice. Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii la achiziționarea produselor, în privința:

caracteristicilor alimentului, a naturii, identității, proprietăților, compoziției, cantității, durabilității, originii sau provenienței, metodelor de fabricație sau de producție;

atribuirii de efecte sau proprietăți pe care produsele nu le posedă;

sugerării unor caracteristici speciale, atunci când în realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici.

De asemenea, etichetarea nu trebuie să atribuie proprietăți medicale alimentelor sau să facă referiri la astfel de proprietăți; sunt exceptate de la această interdicție apele minerale medicinale destinate bolnavilor cu anumite afecțiuni, precum și orice aliment testat și avizat ca având proprietăți medicale.

Înscrisurile de pe etichetă nu trebuie să prezinte modificări – ștersături, înlocuiri sau adăugări – care pot induce în eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea alimentelor. Corespunzător acelorași reglementări, etichetele alimentelor preambalate trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu:

denumirea sub care este vândut alimentul;

numele și adresa producătorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului. În cazul produselor din import se vor înscrie numele și adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;

data durabilității minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate, data limită de consum (termenul de valabilitate);

cantitatea netă pentru alimentele preambalate;

condițiile de depozitare și de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale;

locul de origine sau de proveniență al alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor;

concentrația alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2%;

lista cuprinzând ingredientele folosite;

cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;

instrucțiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a produselor.

Același act normativ face și unele mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, după cum urmează:

Tot în acest act este prezentată o listă a produselor alimentare scutite de indicarea "datei durabilității minimale", cum sunt:

fructele și legumele proaspete;

băuturile ce conțin un procent de peste 10% alcool;

pâinea și produsele de panificație, patiserie și cofetărie, care, sunt dedicate consumul în termen de 24 de la fabricație;

oțetul de fermentație;

sarea de bucătărie;

zahărul și produsele zaharaoase cu conținut predominant de zahăr alcătuite;

guma de mestecat și produsele similare;

înghețată î cantități dedicate consumului într-o singură doză;

vinuri, vinuri spumoase, vinuri spumante, vinuri licoroase, vinuri aromatizate și produse similare obținute din fructe, dar nu struguri;

băuturi nealcoolice, sucuri de fructe, nectaruri din fructe și băuturi alcoolice în recipiente mai mari de 5 litri, destinate consumului colectiv.

Etichetarea nutrițională este opțională cu excepția cazurilor în care la prezentarea sau la publicitatea produsului (cu excepția campaniilor publicitare colective), apare pe etichetă o mențiune nutrițională. Singurele mențiuni nutriționale permise sunt cele care se referă la valoarea energetică și la substanțele nutritive menționate mai sus.

Dispozițiile privind etichetarea nutrițională se aplică și în cazul alimentelor nepreambalate – vrac – oferite consumatorului final sau destinate aprovizionării agenților economici care prepară și furnizează hrana pentru populație și al alimentelor ambalate la punctul de vânzare la cererea consumatorului sau preambalate în scopul vânzării lor imediate; în acest caz, înscrierea informațiilor nutriționale se face pe produs, pe un afiș, anunț sau în orice altă formă fără risc de confuzie.

Legislația în vigoare privind etichetarea mărfurilor alimentare este reprezentată de Hotărârea Guvernului 1719/2004, prin care s-a modificat și s-au adus completări Hotărârii Guvernului 106/2002.

Această hotărâre transpune mai multe Directive și Regulamente ale Uniunii Europene precum:

Directiva 2000/13/CE pentru armonizarea reglementărilor statelor membre cu privire la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare;

Directiva 90/496/CEE privind indicarea valorii nutritive pe etichetele alimentelor;

Directiva 89/396/CEE cu privire la indicarea sau marcarea în vederea identificării lotului din care fac parte alimentele;

Directiva 87/250/CEE privind indicarea concentrației alcoolice, în volume, la etichetarea băuturilor alcoolice destinate consumatorului final;

Regulamentul 1139/98/CEE referitor la indicarea obligatorie pe etichetele anumitor alimente obținute din organisme modificate genetic a altor mențiuni în afara celor prevăzute prin Directiva 79/112/CEE;

Regulamentul 2000/50/CE privind etichetarea alimentelor și ingredientelor alimentare care conțin aditivi și arome care au fost modificate genetic sau care au fost produse de organisme modificate genetic;

Directiva 2002/67/CE privind etichetarea alimentelor care conțin chinină și a alimentelor care conțin cafeină.

Producătorii și comercianții de produse alimentare trebuie să-și reconsidere și să-și modeleze strategia și politica managerială pentru a răspunde noilor exigențe privind etichetarea produselor alimentare, exigențelor privind protecția consumatorului, criteriilor și normativelor de performanță internațională.

1.5. Logistica

Termenul de logistică este de utilizare recentă în gestiunea economică a întreprinderii, însă în alte domenii logistica există de multă vreme.

European Logistics Association – organizarea, planificarea, controlul și desfășurarea fluxurilor de bunuri de la concepție, aprovizionare până la producția și distribuția către clientul final cu satisfacerea exigențelor pieței cu un cost minim.

Asociația Americană de Marketing – transportul și manipularea mărfurilor de la punctul de producției la punctul de consum sau de utilizare.

Asociația Logisticienilor din Franța – ansamblul activităților având ca scop punerea în operă, la cel mai mic cost, a unei cantități determinate dintr-un produs, la locul și la momentul când există o cerere. Logistica privește, deci, toate operațiile vizate: localizarea uzinelor și a antrepozitelor, aprovizionarea, gestiunea fizică a producției, a ambalajului, stocajul și gestiunea stocurilor, pregătirea și administrarea comenzilor, transporturile și manipularea.

Alte accepțiuni ale definiției:

ansamblul activităților care au ca scop punerea la dispoziție cu cost minim a unei calități de produse în locul și la momentul în care există cerere,

logistica are ca principală misiune gestionarea și optimizarea fluxurilor fizice de la furnizori până la clienți.

Principalii factori care au impulsionat dezvoltarea logisticii au fost următorii:

a) Evoluția piețelor – schimbându-se raportul dintre cerere și ofertă, piețele au devenit piețe ale cumpătorilor. Cererea cumpărătorilor variază astăzi foarte rapid și obligă furnizorii să livreze prompt mărfurile pentru a satisface nevoile cliențiilor și a rămâne astfel competitivi. In prezent piețele s-au extins foarte mult devenind internaționale. Distanțele geografice și de timp între furnizori și utilizatori sau consumatori forțează exportatorii în perfecționarea livrării de produse. Ei sunt nevoiți să-și asume tot mai multe riscuri datorită numărului mare de frontiere, zone juridice, lingvistice, culturale, de climă pe care trebuie să le parcurgă.

b) Perfecționarea metodelor de producție – datorită progresului tehnic, producția a devenit enormă, de o înaltă tehnicitate și în ceea mai mare parte automatizată.

c) Perfecționarea produselor – a necesitat mult timp destinat cercetării și îmbunătățirii produsului, determinând cheltuieli financiare ridicate, ceea ce obligă producătorii și furnizorii să nu-și permită nici un risc pe piață.

d) Noile tehnologii – conjunctura economică superioară a favorizat realizarea unor progrese tehnice, tehnologice, electronice și metodice deosebite (cercetări operaționale, teoria sistemelor, simularea, teoria deciziilor) care și-au găsit aplicații fructuoase în domeniul logisticii.

e) Imbunătățirea managementului în gestionarea întreprinderilor – factorii menționați mai sus au determinat ca managementul și gestiunea întreprinderii să fie mai eficace la toate nivelurile, cerând să fie mai rapizi, mai agresivi pentru a satisface nevoile clienților, printr-o deservire perfectă a cererii existente pe piață.

Dacă avem în vedere elementele esențiale ale procesului de realizare a produselor necesare satisfacerii nevoilor clienților, pentru realizarea lor întreprinderea va utiliza mai multe funcții de bază ale logisticii pentru gestiona și a utiliza cele două tipuri de fluxuri (fizice – de materiale și informaționale) ce au sensuri inverse de circulație.

Funcțiile de bază al logisticii sunt cele referitoare la:

Previzionare

Aprovizionare, cumpărare

Gestionarea comenzilor

Gestionarea stocurilor

Gestionarea depozitelor

Manipularea produselor

Planificarea și organizarea producției

Implementarea geografică a uzinelor și depozitelor

Fluxul de informații

Ambalare

Distribuția și transportul de mărfuri

CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERALA A MAGAZINULUI

Introducere si scurt istoric

Magazinul pe care se bazează studiul se numește SC MARINA FOOD SRL. În toate actele, facturile, anunturile, publicatiile, si alte acte referitoare la societate, denumirea societății este precedată sau urmată de atributul "societate cu răspundere limitată" – "S.R.L.", de capitalul social și numărul de înregistrare la Registrul Comerțului.

SC MARINA FOOD SRL este persoana juridica româna. Forma juridica a societatii este de societate cu răspundere limitată. Aceasta îsi desfasoara activitatea în conformitate cu legile române si cu statutul societatii.

SC MARINA FOOD SRL a fost înfiintata în anul 2012 cu Codul Unic de Identificare: 13241256 și Numărul de înregistrare in Registrul Comerțului J40/7112/2012, având codul CAEN 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Sediul societății este în România, în municipiul Bucuresti, Bd.1 decembrie 1918, nr.9A, sector 3.

Structura organizatorica de conducere a SC MARINA FOOD SRL în raport de numarul compartimentelor functionale si în functie de tipul de legaturi structurale are o structura de tip ierarhic functionala (mixta). Structura de tip ierarhic-functionala se caracterizeaza prin faptul ca în componenta sa sunt constituite compartimente functionale (directia economica, directia comerciala, directia tehnica de productie), sefii acestora neavand însa autoritatea ierarhica asupra executantilor din alte compartimente.

Structura organizatorică a SC MARINA FOOD SRL

Magazinul permite accesul ușor al locuitorilor din împrejurimi, amplasarea acestuia pe partea dreaptă are dezavantajul că permite accesul persoanelor de pe partea stângă printr-o trecere de pietoni nesemaforizată tocmai la 100 .

Magazinul Marina Food cunoaște trei zone de influență comercială:

1.2. Evoluția economică a SC MARINA FOOD SRL

În corcondanță cu studiile financiare ale intervalului 2012-2014, sinteza indicatorilor de apreciere a evoluției afacerii pe perioada anterioară este prezentată în tabelul următor:

O analiză a indicatorilor din tabelul de mai sus este prezentată în cele ce urmează:

– Indicatori de lichiditate calculați pun în evidență politica societății privind alocarea profiturilor anilor precedenți de catre acționarii săi. Având în vedere că în primii doi ani dividentele repartizate acționarilor constituie aprox. 80% din totalul datoriilor curente, iar în anul 2014 lichiditatea generală este aprox. 1.5, se poate aprecia că situația trezoreriei este perfect asiguratoare. În anul 2014 remarcă o îmbunătățire a indicatorilor de lichiditate ca urmare a limitării procentului de acordare a dividentului în scopul pregătirii investiției din anul 2013.

-Indicatori de solvabilitate exprimă capacitatea companiei de a-și onora obligațiile față de terții din activele sale. Rata datoriilor este favorabilă (valori de sub 0.5, culminând cu 0.2 în 2014). Rata de acoperire a capitalului propriu arată un echilibru permanent între Datoriile curente ale firmei și Capitalul propriu).

-Indicatori de gestiune demonstrează eficacitatea administrării resurselor stabile și derulării activităților. În viteza de rotație a activelor circulante se observă o încetinire a acesteia de la 13.52 rotatii pe an în 2012 la aprox. 10.74 rotații în 2014, ca urmare a creșterii volumului activității. Viteza de rotație a stocurilor prin cifra de afaceri este foarte bună (ajungând la 36 rotații pe an în 2014. Compania și-a păstrat o imagine bună în fața furnizorilor săi, eliberând viteza de rotație a furnizorilor la aprox. 60 rotații pe an.

-Indicatori de rentabilitate exprimă reusita societății de a realiza vanzări care depășesc costurile implicate prin obținerea lor. Evoluția tuturor indicatorilor de rentabilitate se caracterizează printr-un trend crescător pe perioada studiată, după cum urmează:

Marjea profitului de exploatare se menține la un nivel de aprox. 23% după ce a avut un salt la 26% în anul 2013. Marja profitului net urmează trendul indicatorului anterior, crescând în anul 2013 la 18.9% pentru a reveni în anul 2014 la valoarea de 16.5%. Această evoluție pozitivă a anului 2013 este datorată unui salt al volumului cifrei de a facere dublat de o creștere temporară (permisă de situația concurențială existența pe piață la momentul respectiv) a rentabilității activității.

Sintetizând, analiza indicatorilor calculați prezintă o situație favorabilă a evoluției activității societății pe intervalul 2012-2014. Există o rezervă suficientă ce-i va permite societății să facă față cu succes datoriilor financiare din primii doi ani revizionați.

2.3. Aspecte legale privind activitatea magazinului

Privind aspectele legale, magazinul SC MARINA FOOD SRL detine un document de inregistrare sanitara veterinara si siguranta alimentelor, emis de catre Directia Sanitara Veterinara si Siguranta Alimentelor de pe raza judetului in care acesta activeaza.

Cele mai importante conditii pentru un magazin alimentar, pentru obtinerea certificatului de siguranta alimentara, sunt:

Obiectivele din domeniul alimentar trebuie sa fie mentinute curate si in stare buna de functionare si intretinere.

Proiectarea, designul, constructia, localizarea si marimea unitatilor din domeniul alimentar trebuie sa permita aplicarea bunelor practici de igiena pentru alimente, inclusiv protectia impotriva contaminarii (inclusiv pe calea aerului) si, in special, controlul daunatorilor. De asemenea, caracteristicile tehnice ale locatiei magazinului trebuie sa ofere, dupa caz, conditii adecvate de manipulare si depozitare a alimentelor, la o temperatura controlata.

Agentii de curatare si substantele dezinfectante nu trebuie sa fie depozitate in zonele in care se manipuleaza alimente.

Trebuie sa se asigure mijloace potrivite si suficiente de ventilatie naturala sau mecanica.

De asemenea, exista conditii stabilite de legislatia in vigoare referitoare la:

etichetare;

asigurarea trasabilitatii;

parametrii de calitate si siguranta ai materiilor prime si ai produselor finite;

controlul potabilitatii apei;

instruirea personalului;

controlul starii de sanatate;

controlul daunatorilor;

monitorizarea deseurilor;

intretinerea si igiena spatiilor si a echipamentelor;

Tehnici de promovare a marfurilor in interiorul magazinului

Promovarea prin marca.

Pune pe primul plan reformatia si argumentatia. Ea urmareste valorificarea reputatiei unei intreprinderi sau marci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu buna iluminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti de prezentare. Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativ asupra caracteristicilor produselor.

Promovarea prin ambalaj.

Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client. Va informa cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage atentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor.

Promovarea prin etichetare

Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect si usor vizibil, material folosit: carton.

Promavare prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului

Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparator asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant. Organizarea unei expozitii va tine cont de: sortimentul produselor, amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecarui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru estetic.

Analiza SWOT

CAPITOLUL III: ORGANIZAREA SPAȚIULUI DE VÂNZARE ȘI A VÂNZĂRII

Prezentarea și analiza modului de vanzare

Organizarea interioara a spatiului de vanzare reprezinta, intr-o anumita masura, modul de prezentare a magazinului. Astfel se urmareste crearea unei ambiante care sa promoveze la un nivel cat mai ridicat vanzarile. Functionalitatea eficienta a magazinului este conditionata de modul cum se va repartiza suprafata de vanzare pe raioane. Dimensionarea raioanelor este in stransa legatura cu nevoile consumatorilor.

Prin operatiunea de amplasare se urmareste in general localizarea raioanelor, a mobilierului si a produselor care sa asigure prezenta unui stoc de marfuri echilibrat in raport cu cerintele clientelei. Amenajarea spatiului de vanzare este de tip liber, in care sunt prezente 4 gondole, 3 frigidere, 2 vitrine de dimensiuni diferite, un spatiu dedicate produselor promotionale si un caruciuor cu produse de panificatie.

Deoarece suprafata salii de vanzare are mai putin de 100 mp, detine o singura casa de marcat, care este conectata la un calculator in care sunt introduce toate codurile produselor si care functioneaza dupa principiul celor din supermarketuri. Aceasta este pozitionata in stanga vitrinei principale.

Analiza fluxului de client in sala de vanzare

Fluxul de client I intr-un magazine este influentat,de cele mai multe ori,de marimea si localizarea in spatiu a cailor de acces in interiorul salii de vanzare. Acestea creeaza premisele pentru o viziune de ansamblu asupra accesibilitatii la diferitele raioane de vanzare. Fluxul trebuie sa fie continuu,incat sa conduca clientii pe toate culoarele de acces.

Sala de vanzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure in timpul zilei, vizibilitate pana in cele mai indepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse, precum si distingerea fara efort, a intregii palete cromatice a marfurilor.

In ceea ce priveste fluxul de clienti in sala de vanzare a magazinului luat in studiu, SC MARINA FOOD SRL, putem afirma ca suprafara acestuia este una mai mica de 100 mp2, ceea ce impiedica o buna circulatie a consumatorilor pe calea de acces, exsitand doar una singura. Interiorul magazinului este destul de ingramadit si aglomerat, incercand sa ofere o gama larga de produse, ceea ce este in defavoarea accesibilitatii privind calea de acces. Avand in vedere ca intrarea magazinului este pe mijloc, exista o singura usa ceea ce reprezinta, de asemenea, un dezavantaj. Al doilea aspect este legat de faptul ca, dimensiunea caii principale de acces in magazin este relativ mica,magazinul nepermitand un flux de client continuu. Aici nu se poate vorbi despre un spatiu de stationare in fata casei de marcat si a raioanelor mai solicitate.

Caracterizarea asortimentului

Marci comercializate in magazinul SC MARINA FOOD SRL:

Una dintre numeroasele marci comercializate de catre magazinul aflat in discutie este“Lays”, iar categoria produselor din care fac parte chipsurile este junk food.Sigla mărcii reprezintă o sferă galbenă înfășurată într-o fâșie roșie – o combinație armonioasă de culori calde și are un spațiu mare alocat pe ambalajul produsului pentru a atrage atenția asupra brand-ului. Sfera galbenă sugerează felia de chips, iar roșul simbolizează dinamismul cu care se desfășoară pe piață firma Lays și, de asemenea, este culoarea care nu poate trece neobservată niciodată. 

Tymbark Maspex Romania – producător de băuturi răcoritoare și produse instant.

Din anii 90,  vacuta, emblema a marcii, se regaseste pe toate ambalajele Milka, devenind una dintre cele mai de succes figuri publicitare. 40.000 de copii din Bavaria au participat, in anul 1995, la un concurs de desenat vacute, unde fiecare al treilea copil a ales culoarea mov. Vacuta mov, un simbol al calitatii, este considerata un personaj simpatic, credibil si plin de bunavointa. 

Croissantele 7Days sunt concepute ca o solutie rapida si la indemana pentru momentele din zi cand apare pofta de o gustare sau de ceva dulce. Ele imbina un aluat moale si pufos cu o crema fina si transforma fiecare muscatura intr-o experienta surprinzatoare.

Brandul Dove s-a lansat pe piata romaneasca in 1997 cu produsul care este, si astazi, “inima marcii”: sapunul-crema care curata delicat pielea si o hidrateaza, mentinand pH-ul si bariera naturala a pielii impotriva deshidratarii. Prin produsele sale, Dove a promovat in Romania acelasi indemn la ingrijire adresat femeilor, ca modalitate de afirmare a frumusetii lor.

Bautura energizanta Red Bull este apreciata la nivel mondial de sportivi de top, studenti si alti oameni implicati in profesii solicitante sau care implica condusul masinii pe perioade mai lungi.

Ulei rafinat 100% de floarea-soarelui obtinut din prima presare a semintelor de floarea-soarelui care te ajuta sa gatesti o mancare gustoasa, plina de energia proaspata a naturii si a soarelui.

Magazinul detine o gama diverfisicata de marci pe care le comercializeaza, printre care se numara: Fairy, Borsec, Dorna, Untdelemn de La Bunica, Nestea, Granini, Orbit, LaFesta, Nescafe, Wash&Go, Wella, Raffaello, Don Café, Fa, Cotnari, Nutline, Poieni, Poiana, Magura, Barney, Heidi, Africana, Kinder, Ciuc, Bergenbier, Burn, Krax, Kubeti, Star, Zuzu, Danone, Tuc, Alfers, etc.

Analiza calitativa a dispunerii liniilor de produse si a marfurilor in magazin

Magazinul SC MARINA FOOD SRLcomercializeaza o gama de produse care se compune din mai multe linii precum: alimente de baza, legume si fructe, bauturi, branzeturi si lactate, conserve, detergenti, cosmetice, produse pentru ingrijire,dulciuri, produse panificatie, tutun etc.

In momentul vizitarii magazinului, la prima vedere este impresia de aglomerare, prea multe produse intr-un spatiu atat de mic, insa dupa o privire mai de ansamblu se observa categoriile de produse. Toate produsele sunt asezate la vedere pe raft astfel incat clientii cand intra in magazin sa poata vizualiza in ansamblu.

Organizarea produselor in magazin in functie de linii urmareste facilitarea vizualizarii si a achizitionarii lor de catre cumparator.Astfel fiecare produs este plasat in gondola corespunzatoare liniei de articole de care apartine.

Avand in vedere ca intrarea in magazin este pe mijloc, avem produse atat in dreapta cat si in stanga. In dreapta exista o vitrina cu produse pentru ingrijire, detergenti, deodorante, cosmetice, iar in stanga sunt 3 frigidere, unul cu bauturi alcoolice/nealcoolice (bere), al 2-lea cu branzeturi/lactate iar al 3-lea, frigider apartinand brand-ului Coca-Cola , cu racoritoare.

Produsele sunt asezate pe rafturi si in frigidere astfel incat sa fie accesibile si usor manipulabile. Pe gondolele in care sunt amplasate produse a caror greutate difera semnificativ s-a optat pentru urmatoarea amenajare:produsele mai usoare sunt pozitionate pe rafturile de sus,iar cele cu o greutate mai mare pe rafturile de jos,astfel ca nu exista dificultati la scoaterea lor de pe raft.

Analiza modului de amplasare a marfurilor pe gondole – masura in care sunt respectate principiile, modul de prezentare a produselor in promotie

In acest magazinul, prezentarea produselor pe gondole este realizata atat pe verticala cat si pe orizontala. Astfel, pe o gondola, sunt asezate articole care apartin aceleiasi familii de produse,utilizandu-se toate nivelele acesteia.Amplasarea produselor pe verticala da impresia de ordine si luminozitate, obliga clientii sa vizualizeze toata inaltimea gondolei pentru a descoperi produsul pe care il cauta si le permite sa observe produsele a caror cumparare nu au prevazut-o.

De asemenea aranjarea articolelor pe gondole este facuta pe gamele de produse existente in magazin: alimente de baza,legume si fructe,bauturi,branzeturi si lactate, conserve, detergenti, cosmetice, produse pentru ingrijire,dulciuri, produse panificatie, tutun etc. fara a tine cont de furnizorul fiecarui produs.

Din fotografie se pot observa cele 4 gondole.

In prima gondola sunt prezente produsele alimentare, printer care se numara: uleiuri de diferite tipuri si marci, otet, produse conservate, faina, zahar, paste fainoase, bere Neumarkt, bauturi racoritoare necarbogazoase si apa plata, respective minerala. In cadrul acestei gondole se pune accentul pe produse alimentare pentru gatit. Prin asocierea dintre cele doua familii de produse, magazinul incurajeaza cumparaturile impulsive.

A doua gondola este impartita in trei segmente:

In primul segment al gondolei gasim, incepand de sus, Bauturi spirtoase(Coniac, Lichior, Vodka, Gin), sucuri naturale, compoturi, dulceturi si bauturi racoritoare carbogazoase. Acest segment este dedicate aproape in intregime bauturilor. Prezenta produselor alimentare incurajeaza cumpararea impulsiva.

In al doilea segment, pe primele rafturi observam o gama variata de vinuri urmata de o gama de praline si produse din ciocolata. La baza sunt dispuse croissante si produse de patiserie marca 7days. Acest segment atrage prin jocul de culori oferit de etichetele produselor.

Al trelea segment este dedicat atat vinurilor spumoase cat si unei game largi de cafea, dispuse sub acestea gasim o extensie a gamei de praline si produse din ciocolata, iar, in partea de jos sunt asezate doze de bere.

Cea de-a treia gondola este dedicate produselor tip “Snack” (covrigi, biscuiti, napolitane, pop-corn, etc.) exceptie facand extremitatile unde sunt prezente bauturi racoritoare.

A patra gondola, cea mai mica, revine produselor care se vand cel mai bine, respectiv produselor care au parte de promotii. Aspectul acestei gondole se bazeaza puternic pe folosirea unei game variate de culori si este folosit pentru a atrage privirea clientilor.

Atribuirea numarului de “facing” fiecarui articol difera foarte mult de la un produs la altul. Intervalul de numere de “facing” atribuie fiecarui produs este cuprins intre 1 si 6 ,insa majoritatea articolelor expuse la raft beneficiaza de un numar de 2 sau 3 exemplare.

Mobilierul utilizat nu are aceeasi inaltime si este impartit in gondolele de perete care au cca 200 de cm si cele dispuse pe centrul suprafetei de vanzare care au cca 100-130 cm.Produsele asezate pe rafturile de jos sunt mai greu de observat,dar nu dispun de un numar de “facing” mai mare decat cele pozitionate pe rafturile mai vizibile.

Analiza publicitatii la locul de vanzare

Produsele aflate la promotie sunt asezate pe o singur stand pozitionat la intrarea in magazin, semnalizata de un afis.Articolele care beneficiaza de un discount sunt aranjate pe aceasta gondola indiferent de linia de produse de care apartin sau de furnizorul acestora.

De asemenea o forma eficienta de publicitate la locul de vanzare o constituie marfa insasi,care datorita calitatii sale trezeste interesul clientilor si contribuie astfel la luarea deciziei de cumparare.

Magazinul SC MARINA FOOD SRLeste bine organizat,desi spatiul este destul de mic.Cand te aflii in incinta acestuia ti se implementeaza o stare de bine prin ambianta sonora (muzica) , prin felul cum sunt amenajate produsele si prin amabilitatea personalului.

Observarea activitatilor logistice – aprovizionarea cu marfuri, modul de organizare a transportului marfurilor de la furnizori, organizarea activitatii de depozitare

SC.SC MARINA FOOD SRLSRL are contracte cu diversi furnizori , care ii aduc marfa dupa plasarea comenzii, iar ceea ce nu este expus in magazin se afla in depozit-spatiul propriu de depozitare . Sunt furnizori care aduc marfa zilnic, altii o data pe saptamana sau chiar la cateva saptamani.

Contracte sunt incheiate cu urmatorii furnizori :

Coca-Cola asigura pentru produsele sale imbutelierea, distributia, vanzarea si marketingul operational, fiind lider pe piata bauturilor non-alcoolice din Romania.

De la acest furnizor magazinul se aprovizioneaza cu urmatoarele produse : bauturi racoritoare carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante (Burn) 

METRO Cash & Carry International, principalul jucator de pe piata cash & carry internationala, a deschis primul magazin in Romania in octombrie 1996, fiind si prima companie care a introdus pe piata locala sistemul de vanzare cash & carry, cea mai moderna forma de comert angro, cu plata la ridicarea marfii.

Magazinul SC MARINA FOOD SRLare in vanzare urmatoarele produse,furnizate de catre Metro: dulciuri,bere,ulei, zahar, faina, paste, orez, otet, cereale, condimente, alimente instant, detergenti, produse de curatenie, produse de ingrijirea parului, produse pentru igiena orala, sapun, deodorante, articole pentru copii, lotiuni, creme si multe altele.

British American Tobacco este prezenta in Romania din anul 1996, unde principalii concurenti sunt Philip Morris si Japan Tobacco International. In top 100 Cele mai valoroase companii din 2012, British American Tobacco ocupa pozitia 20 avand o valoare de 532 mil. Euro.

De la acest furnizor in magazin se afla urmatoarele sortimente de tigari : Dunhill, Kent, Vogue, Lucky Strike, Pall Mall.

În 1993, Philip Morris International a deschis un birou în București, iar patru ani mai târziu a fost construită o fabrică ultramodernă în Otopeni. Astăzi au aproape 40 de variante de mărci și un număr de aproximativ 900 de angajați în întreaga țară.

De la acest furnizor in magazin se afla urmatoarele sortimente de tigari Marlboro, Parliament, Virginia Slims, L&M, Chesterfield

Compania Panifcom imbina armonios calitatea cu traditia, oferind produse fabricate prin procedeul autohton – cu maia fermentata – inobilate cu cel mai bun gust.

CAPITOLUL IV: CERCETARE PRIVID MODUL DE AMENAJARE A SPAȚIULUI COMERCIAL

4.1. Metodologie

Am realizat un chestionar adresat clientilor pentru a identifica opiniile privind modul de amenajare a spatiului commercial si pentru a identifica eficacitatea activitatii de merchandising.

In cercetarea efectuata s-au parcurs urmatorii pasi:

Incadrarea studiului (stabilirea obiectivelor si a metodei)

Colectarea informatiilor

Analiza datelor

Redactarea raportului final

Pentru analiza datelor s-au folosit programele din pachetul Office (in special Microsoft Excel) si SPSS Statistics (program specializat pentru cercetari statistice).

Obiectivele studiului sunt:

Identificarea motivului de alegere a magazinului (pentru cumparaturi)

Determinarea frecventei cumparaturilor

Determinarea gradului de satisfacere a clientilor pe anumite criterii

Determinarea imbunatatirilor necesare

Cercetarea s-a realizat pe un esantion de 25 de personae (barbate si femei din mediul urban), clienti ai acestui magazin. Interviul s-a efectuat la iesirea din magazin, dupa ce respondentul a finalizat cumparaturile.

A fost folosita metoda Paper and pencil interview (PAPI)/ interviuri realizate pe hartie și cu ajutorul pixului. Este metoda cea mai cunoscuta si raspandita pentru adunarea datelor. Aceasta se referă la un proces de intervievare în care operatorul de teren are în fața sa un chestionar tipărit de pe care citește un număr de întrebări și bifeaza în chestionar răspunsurile date de către respondent.

Chestionarul a avut un numar de 13 intrebari, cu raspunsuri singulare sau multiple in functie de tipul acesteia. Au fost concepute si doua intrebari cu raspuns deschis (cu raspuns liber), una cu referire la nemultumirile cu privire la magazine si una cu imbunatatirile de adus. La finalul chestionarului am avut si 4 intrebari demografice, cu referire la varsta, venitul, ultima scoala absolvita si sexul respondenului.

Pentru o mai buna atingere a publicului tinta am ales doar respondentii care se ocupa personal de cumparaturi (nu trimit pe altcineva sa faca cumparaturi pentru ei).

4.2. Analiza rezultatelor

Intrebarea Q2. De ce ati ales acest magazin? a fost una cu raspuns multiplu. Respondentii trebuiau sa aleaga din cele 6 variante predefinite :

CONCLUZII SI PROPUNERI

Tragand cateva concluzii bazate pe analiza noastra, putem mentiona existenta unei game variate de produse in magazin, lucru care reuseste sa depaseasca dezavantajul aparent al unui spatiu destul de modest. Astfel magazinul atrage privirea prin asezarea marfurilor pe rafturi, reusind sa aiba un efect pe care multe alte magazine, de dimensiuni mai mari nu il detin. Jocurile de culori create de asezarea etichetelor produselor atrage clinetul si reprezinta un avantaj major in competitia cu celelalte magazine.

Produsele dispuse pe gondole reusesc sa fie vizibile, si usor de distins chiar daca clientii petrec cateva secunde in incinta magazinului. Acestea sunt asezate intuitiv, diferitele familii de produse distingandu-se clar unele de altele. Clientul poate distinge produsul pe care il cauta chiar si in urma unei inspectari mai putin amanuntite iar acest lucru este considerat, la randul lui un avantaj.

Calitatea produselor si a serviciilor este ireprosabila. Asa cum putem desprinde din sondajul de opinie, clientii sunt foarte multumiti de atmosfera din incinta magazinului si de atitudinea pe care o au angajatii fata de acestia. Magazinul trateaza clientii cu o caldura debordanta, acestia fiind incurajati sa comunice cu angajatii acestuia. Fie ca este vorba de o discutie soviala sau de discutii personale, clientii pot gasi un sprijin si chiar un prieten in persoana vanzatorului care doreste ca experienta cumparaturilor sa fie una cat mai placuta. Deasemenea, in cazul clientilor fideli, vanzatorul stie exact preferintele acestuia, oferindu-le informatii si respectand aprovizionarea in functie de preferintele acestora. Calitatea produselor este una excelenta, acestea fiind verificate la asezarea pe raft astfel incat sa fie oferite clientilor in cele mai bune conditii.

Clientii au parte de preturi promotionale in unele perioade ale anului iar acesta este un alt punct forte al magazinului. Politica acestuia ii perimite sa utilizeze acest gen de reduceri si astfel sa fidelizeze clientela tinta. Desi promotiile nu sunt intr-un numar ideal, acesta fiind si unul din punctele subliniate de clienti in cadrul sondajului, simpla prezenta a lor indica faptul ca magazinul este unul orientat spre clienti.

Tot in spectrul reducerilor de pret, dar mai inclinate spre fidelizarea clientilor sunt si darurile oferite in timpul sarbatorilor. Magazinul incearca sa isi fidelizeze clientela oferind, simbolic dulciuri clientilor care isi fac cumparaturile in incinta acestuia pe parcursul sarbatorilor mari din an. Aceste actiuni sunt dedicate, in special copiilor si batranilor.

Dupa cum zpuneam si in capitolele anterioare, principalul dezavantaj al magazinului il reprezinta spatiul deosebit de mic de care acesta dispune. Din opinia clientilor, ca principala propunere pe care o putem pune la dispozitia magazinului este aceea de a organiza spatiul comercial, astfel incat sa valorifice cat mai mult dimensiunile acestuia. In cazul acesta nu putem pune problema unei eventuale extinderi ale magazinului deoarece acesta este flancat de doua unitati complementare.

Desi nu este prezenta in imbunatatirile pe care clientii le-ar aduce magazinului. Am ajuns la concluzia ca magazinul ar putea beneficia de pe urma prezentei unui automat de cafea la intrare. Un astfel de automat ar putea atrage un flux considerabil de clienti in incinta magazinului si ar constitui o investitie foarte buna.

Problema adaptabilitatii magazinului la cererea continua de produse noi aparute pe piata este una care priveste orice unitate comerciala. Din fericire, putem afirma ca magazinul nostru sta foarte bine la acest capitol

Un alt subiect atins de clientii magazinului a fost introducerea unui numar mai mare de promotii. Din pacate, la momentul de fata, numarul de promotii nu poate creste in ritmul dorit de clienti, insa magazinul se va adapta pe parcurs acestei cerinte.

BIBLIOGRAFIE

Aberdeen Group. Best Practices in Transportation Management – How companies are driving cost and service improvements?: Aberdeen Group; 2005.

Aberdeen Group. The Transportation Management Benchmark Report – The New Spotlight on Transportation Management and How Best in Class Companies Are Responding: Aberdeen Group; 2006.

Bălan C. Logistica. Ediția a III-a revăzută și adăugită. București: Editura Uranus; 2006.

Brandimarte P, Zotteri G. Introduction to distribution logistics: John Wiley & Sons; 2007.

Caraiani G. Logistica transporturilor. București: Editura Universitara; 2008.

Christopher M. Logistics And Supply Chain Management: Creating Value-Adding Networks, Third Edition: Financial Times/Prentice Hall; 2005.

Aberdeen Group. Best Practices in Transportation Management – How companies are driving cost and service improvements?: Aberdeen Group; 2005.

Aberdeen Group. The Transportation Management Benchmark Report – The New Spotlight on Transportation Management and How Best in Class Companies Are Responding: Aberdeen Group; 2006.

Bălan C. Logistica. Ediția a III-a revăzută și adăugită. București: Editura Uranus; 2006.

Brandimarte P, Zotteri G. Introduction to distribution logistics: John Wiley & Sons; 2007.

Caraiani G. Logistica transporturilor. București: Editura Universitara; 2008.

Christopher M. Logistics And Supply Chain Management: Creating Value-Adding Networks, Third Edition: Financial Times/Prentice Hall; 2005.

Daganzo CF. Logistics Systems Analysis: Springer; 2005.

Douglas, L., Stock, J.,, Strategic Logistics Management, 3th ed. Homewood, Boston; 1992.

Gattorna, J.,L.,, Managementul Logisticii și distribuției, Ed. Teora București; 1990.

Hugos MH. Essentials of Supply Chain Management. Hoboken, New Jersey: John Wiley& Sons; 2006.

Ilieș L, Crișan E. Managementul Logisticii Firmei. Cluj-Napoca: Editura Risoprint; 2008.

Lambert DM, Stock J, Ellram LM. Fundamentals of logistics management: Irwin/McGraw-Hill Boston; 1998.

Quayle M. Purchasing and Supply Chain Management: Strategies and Realities: Idea Group Publ.; 2006.

Rushton A, Croucher P, Baker P. The Handbook of Logistics and Distribution Management – 3rd ed.: Kogan Page; 2006.

Simchi-Levi D, Kaminsky P, Simchi-Levi E. Managing the Supply Chain: The Definitive Guide for the Business Professional: McGraw-Hill; 2004.

Waters D. Global logistics : New directions in supply chain management, Fifth Edition. Fifth Edition ed. London, Philadelphia: Kogan Page; 2007.

Chestionar

In general cine se ocupa de cumparaturi in gospodaria dumneavoastra ?

Q2. De ce ati ales acest magazin ?

Apropierea de casa

Preturile sunt accesibile

Produsele sunt de calitate

Din comoditate

Vanzatorul este amabil

Alt motiv (specificati)………………………………………………………………

Q3.Cu ce frecventa faceti cumparaturile in acest magazin?

De 7 ori pe saptamana

De 6 ori pe saptamana

De 5 ori pe saptamana

De 4 ori pe saptamana

De 3 ori pe saptamana

De 2 ori pe saptamana

O data pe saptamana

O data la 2 saptamani

O data la 3 saptamani

O data pe luna

Mai putin de o data pe luna

Este prima data

Q4. In general, in ceea ce priveste acest magazin ati spune ca sunteti ?

Un singur raspuns posibil

1 Foarte satisfacut

2 Oarecum satisfacut

3 Nu prea satisfacut

4 Deloc satisfacut

Q5. In general sunteti foarte satisfacut, oarecum satisfacut, oarecum nesatisfacut sau foarte nesatisfacut cu urmatoarele criterii referitoare la acest magazin?

Q6. Ati recomanda acest magazin unui apropiat (prieten, familie…) ?

Da

Nu

Q7. Ati spus ca nu prea sunteti satisfacut sau nu sunteti satisfacut deloc de acest magazin in ansamblul sau. Va rugam sa ne spuneti din ce motive  (se aplica doar pentru codurile 3 si 4 de la Q4) 

…………………………………………………………………………………………………………………………

Q8. Ce imbunatatiri ati aduce acestui magazin ?

…………………………………………………………………………………………………………………………

Q9. Ce procent din suma totala pe care o alocati cumparaturilor o cheltuiti in urmatoarele tipuri de magazine (se exprima in procente, a caror suma sa fie 100%)

Hipermarket (Kaufland, Auchan, etc)

Supermarket (Billa, Mercur Marry, etc)

Discountshop (Lidl, Plus)

Magazin de cartier

Magazin de specialitate

Magazin cash&carry (Metro,Selgros)

Q10. Care este varsta dvs. in ani impliniti ?

Q11. Venitul dumneavoastra lunar net se incadreaza intre:

Mai putin de 300 RON

300-600 RON

600,01-900 RON

900,01- 1200 RON

1200,01-1500 RON

1500,01-1800 RON

1800,01-2500 RON

Peste 2500 RON

Nu raspund (incercati sa evitati acest raspuns)

Q12.Care este ultima scoala pe care ati absolvit-o?

Nici una

Scoala primara (4 clase)

Gimnaziu (8 clase)/ scoala generala

Treapta I de liceu (10 clase)

Scoala profesionala

Liceul/colegiu (12 -13 clase)

Postliceala/ colegiu (2 – 3 ani)

Facultate / Postuniversitara

Q13.Dumneavoastra sunteti (prin observare, nu intrebati !!!)

Barbat

Femeie

Acest chestionar a luat sfarsit.

Va multumim si va dorim o zi buna in continuare !