Cercetare Privind Impactul Mijloacelor Audio Video Asupra Activitatii de Povestire a Prescolarilor

CAPITOLUL 4. CERCETARE PRIVIND IMPACTUL MIJLOACELOR AUDIO-VIDEO ASUPRA ACTIVITĂȚII DE POVESTIRE A PREȘCOLARILOR

4.1 Delimitarea problemei de cercetat

După cum se știe, perioada preșcolarității este centrată în jurul poveștilor spuse copiilor, cât și a jocurilor. Prin intermediul poveștilor, a basmelor, copiii se dezvoltă intelectual, acumulând o serie de informații, cuvinte care mai târziu folosite, vor constitui baza pornirii unei conversații. Creând un mediu ambiental potrivnic desfășurării activității de povestire, copiii se vor exprima într-un mod liber, fiind dominați de emoții și trăiri, pe baza celor povestite.

Consider materialele didactice folosite în cadrul activităților de povestire realmente importante, deoarece stimulează creativitatea și imaginația, dezvoltând gândirea și limbajul precum și capacitatea de a folosi structuri verbale pe baza comunicării copilului.

Unii cercetători susțin că televizorul are un efect negativ asupra preșcolarilor, deoarece imaginea devine punctul central și nu cuvântul. Pentru dezvoltarea limbajului, a gândirii și a imaginației, copiii ar trebui să asculte povești însă, fără a afișa imagini, deoarece acestea pot să frâneze imaginația și gândirea precum o fac cuvintele. Aceștia își mențin părerea că în viață, cuvintele nu vin însoțite de imagini. Copilul trebuie să înțeleagă cuvintele fără poze. Mai mult de atât, ei afirmă că astăzi copilul nu mai ascultă povești, deoarece televizorul, calculatorul satisfac această idee, dar fără a îndeplini funcția pe care o au poveștile.

Personal, nu consider că televizorul sau calculatorul au un impact negativ asupra copiilor, atât timp cât activitățile acestora nu se limitează la acestea. Mai mult de atât, consider că desenele animate, filmele pentru copii, emisiunile de știință, documentarele pot contribui într-un mod benefic la dezvoltarea limbajului copiilor, prin lărgirea sferei de cunoaștere.

Pornind de la aspecte teoretice și practice prezentate în capitolele anterioare, precum și de la afirmațiile anumitor cercetători(Gheorghe Virgiliu), capitolul de față își propune o cercetare privind impactul mijloacelor audio-video (calculator, televizor,etc.) asupra activității de povestire realizată de preșcolari.

4.2 Elaborarea design-ului cercetării

Etapa aceasta are menirea de a delimita în mod concret pașii care vor fi parcurși, precum și modalitățile de îmbinare a elementelor componente cu scopul de a obține o cercetare calitativă.

În acest sens am elaborat următoarea ipoteză:

Presupunem că asocierea metodei povestirii cu înregistrările audio-video în cadrul activității de educare a limbajului la preșcolari va determina o dezvoltare a competenței de comunicare și implicit o creștere a interesului pentru lectură.

Plecând de la ipoteza menționată mai sus, am construit următoarele obiective care vizează:

Ponderea activităților de povestire în cadrul activităților desfășurate de părinți și cadre didactice;

Determinarea gradului de înțelegere a textului de către copii;

Determinarea gradului de comunicare eficientă a copiilor.

Cercetarea de față s-a desfășurat având ca principali subiecți preșcolari de grupă mijlocie, cadre didactice și părinți, pe perioada primului semestru al anului 2014 – 2015. Pentru verificarea ipotezei de lucru cât și a obiectivelor, cercetarea s-a desfășurat la Grădinița cu Program Prelungit „ Otilia Cazimir” din Baia Mare.

Eșantionul de subiecți este format din 52 de copii reprezentând o grupă experiment formată din 27 de copii de grupă mijlocie și o grupă de control, formată din 25 de copii de grupă mijlocie.

Preșcolarii celor două grupe sunt bine dezvoltați atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, provenind din familii cu posibilități materiale mari. Preșcolarii au frecventat în aceeași formație grupa mijlocie, iar grupele au fost omogene ca vârstă. Părinții manifestă interes pentru educarea propriilor copii, astfel sunt în permanență legătură cu grădinița și se interesează permanent de progresele obținute de copii.

Fig. 41. Grupa experiment/control

Am ales anumite metode și tehnici care să ne ajute la îndeplinirea obiectivelor și să fie corelate cu ipoteza de lucru elaborată.

Metodele la care am apelat în activitatea de cercetare au fost:

Ancheta pe baza chestionarelor

Testele

Observația directă

Povestirea

Ancheta în documentele școlare

Chestionarele au reprezentat punctul de pornire în această cercetare, cu scopul de a obține un feed-back despre cum apreciază părinții și cadrele didactice poveștile în viața copilului, respectiv dacă sunt considerate de aceștia ca având o valoare educativă sau nu. Chestionarele elaborate au cuprins atât întrebări de tip deschis, cât și întrebări de tip închis ( Anexa 2 și 3) grupate în funcție de obiectivele stabilite. Întrebările adresate părinților și au fost clasificate în funcție de 5 dimensiuni după cum urmează :

atitudinea față de povești;

atitudinea față de citit;

atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor ;

atitudinea față ………………………………

atitudinea față de activitățile extrașcolare.

Întrebările adresate educatoarelor au fost grupate doar în funcție de 4 dimensiuni, și anume :

atitudinea față de povești;

atitudinea față de citit;

atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor;

atitudinea față de materialul didactic folosit.

Conceptul „atitudine” în Dicționarul Explicativ al Limbii Române este explicat ca fiind ,, fel de a fi sau de a se comporta ( reprezentând adesea o anumită concepție) comportare.”

Testele sunt instrumente valoroase de măsurare și caracterizare a preșcolarilor din punctul de vedere al raportării la un set de criterii. Sunt niște probe care răspund unor cerințe. Testul inițial are rolul de a determina volumul vocabularului preșcolarilor grupei mijlocii, urmând ca testul final să concluzioneze dacă există îmbunătățiri considerabile față de cel inițial prin intervenția formativă.

Metoda observației directe s-a folosit în timpul activităților de povestire, cu scopul de a identifica modul în care preșcolarii reacționează în fața poveștilor, capacitatea de urmărire a firului acțiunii, atenția cu care aceștia urmăresc, precum și implicarea acestora în activitate.

Metoda povestirii s-a folosit cu precădere, datorită eficienței acesteia în cadrul activităților de educare a limbajului. Este o metodă verbală, care datorită ansamblului de trăiri afective mobilizează copilul prin implicarea acestuia în activitatea organizată de educare a limbajului. Această metodă contribuie la dezvoltarea limbajului copilului preșcolar, precum și la imaginația care se declanșează în mintea ascultătorului.

Ancheta în documentele școlare a presupus analizarea fișelor psihopedagogice ale preșcolarilor întocmite acestora de către educatoare.

4.3 Desfășurarea cercetării pedagogice

Etapa inițială

Pentru realizarea etapei inițiale am apelat la chestionare inițiale pe care le-am aplicat părinților și cadrelor didactice, cu scopul de a identifica ponderea activității de povestire în cadrul activităților educative.

În ceea ce privește chestionarele adresate părinților, ele au fost aplicate unui număr de 52 de persoane, respectiv cele două grupe supuse cercetării.

În vederea aplicării chestionarelor părinților s-a avut în vedere dacă :

Îi plac copilul poveștile

Copilul cere să i se citească

Se citește copilului și cât de des

Copilul preferă mai mult poveștile sau desenele animate

Poveștile au o valoare educativă

Copiii utilizează cuvinte și expresii din povești

Părinții au auzit de „Covorașul povestitor”

Copilul știe să răsfoiască o carte

Copilul este implicat în alte activităti extrașcolare care pun accentul pe dezvoltarea competenței de comunicare.

În urma interpretărilor datelor oferite de chestionarele aplicate părinților, am obținut următoarele rezultate:

Chestionare părinți:

În urma centralizării datelor oferite de chestionare aplicate părinților, și respectând modelul delimitărilor întrebărilor în funcție de cele 6 dimensiuni, am obținut următoarele rezultate:

Atitudinea față de povești

Pentru identificarea atitudinii față de povești, am cerut părinților celor două grupe să își exprime optiunea conform cunoașterii propriilor copii, în legătură cu importanța poveștilor pentru copil. Astfel, pe baza întrebării nr. 1 și nr.5 și conform datelor obținute, se constată o importanță deosebită a poveștilor în viața copiilor întrucât, comparând răspunsurile date de aceștia se obține aproximativ același rezultat, respectiv de 90% la grupa de control și 95% la grupa experimentală. Observăm că poveștile sunt plăcute de copii chiar și acasă iar părinții manifestă o atitudine pozitivă față de acestea

Dacă acestea vin în comparație cu desenele animate, ponderea poveștilor față de desenele animate scade dramatic, întrucât copiii aleg desenele animate în defavoarea poveștilor. Astfel, 60% respectiv 65% indică preferința pentru desene animate în timp ce poveștile se situează mai jos, respectiv 35%, 40%.

Fig. nr.42 Atitudinea față de povești

Fig. Nr.43 Atitudinea față de povești/desene animate

Atitudinea față de citit

Pentru identificarea atitudinii față de citit, am grupat întrebările 2, 3 și 4 conform cărora interpretând răspunsurile părinților privind atitudinea față de citit, am constatat faptul că poveștile fac parte din viața copilului inclusiv acasă, întrucât părinții se ocupă de citirea acestora copiilor lor, din proprie inițiativă, chiar dacă în proporție de 65% au răspuns că citesc povești copiilor săptămânal, 20% au spus că citesc povesti zilnic copiilor în timp ce, 15% dintre aceștia au răspuns că citesc copiilor lunar povești.

Mai mult de atât copiii cer să li se citească povești. Astfel, ponderea poveștilor în cadrul celor două grupe sunt aproximativ aceleași. Majoritatea părinților acordă un timp cititului, astfel 60% din grupa experimentală respectiv 65% din grupa de control.

Fig. nr.44 Atitudinea față de citit

Atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor

Poveștile sunt considerate de către majoritatea părinților ca având o valoare educativă prin faptul că dezvoltă limbajul copiilor, gândirea, imaginația și creativitatea copiilor. Copilul poate să facă distincția între anumite aspecte, între bine și rău, identificându-se cu anumite personaje pe care le imită. Prin povești, aceștia își cultivă interesul pentru lectură, conținutul lor având o valoare educativă. Astfel, grupând întrebările numărul 6 și 7, se constată că părinții ambelor grupe consideră aproximatix egal valoarea educativă a poveștilor ca având o importanță deosebită, respectiv 80% dintre părinții grupei experimentale au răspuns afirmativ, în timp de 20% au răspuns negativ, iar 73 % dintre părinții grupei de control au răspuns la fel, afirmativ.

În limbajul copiilor părinții au întâlnit diverse cuvinte și expresii date de povești.

Fig. nr. 45 Atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor

Atitudinea față de.(răsfoitul cărților de către copii)………………

Atitudinea față de activitățile extrașcolare

Pentru a afla atitudinea părinților dață de activitățile extrașcolare care pun accentul pe dezvoltare competenței de comunicare, am cerut să exemplifice anumite activități la care participă copilul lor, precum și dacă aceștia au auzit de activitatea “Covorașul povestitor”. Conform datelor obținute la întrebările 9 și 10, aceștia nu au auzit de activitatea menționată însă, majoritatea părinților celor două grupe implică copiii în activități extrașcolare. Astfel, procentul obținut se apropie de 100%, respectiv 92%-părinții grupei experimentale și 97% părinții grupei de control. Printre activitățile menționate se remarcă în mod repetat teatrul de păpuși, spectacole, excursii, cursuri de pictură, șezători etc. Foarte puțini părinți nu implică copiii în activități extrașcolare, aproximativ 10%.

Fig. Nr.46 Atitudinea față de activitățile extrașcolare

Concluzii

Prin aplicarea chestionarelor părinților celor două grupe și analizarea acestora s-a constatat faptul că părinții sunt de aceeași părere, neexistând mari diferențe de opinie cu privire la importanța poveștilor din viața copiilor. S-a observat că activitatea de povestire se desfășoară și acasă în mod frecvent. Se acordă o importanță deosebită poveștilor, întrucât contribuie la educarea limbajului copiilor. Prin urmare, cele două grupe au obținut aproximativ aceleași rezultate cu diferențe nesemnificative.

Chestionare cadre didactice

Chestionarele au fost aplicate educatoarelor într-un număr de 10 persoane, de la Grădinița cu Program Prelungit „ Otilia Cazimir” din Baia Mare. Chestionarele aplicate cadrelor didactice au avut același scop însă, cu mici excepții, acestea fiind privite din punctul de vedere al lor, ca persoane implicate în mod direct în procesul educativ al copiilor:

Le plac copiilor din grupă poveștile

Se citesc povești

Copiii cer să li se citească povești

Frecvența utilizării poveștilor în activitatea de povestire

Copilul preferă mai mult poveștile sau desenele animate

Poveștile au o valoare educativă

Copiii utilizează cuvinte și expresii din povești

Au auzit de „Covorașul povestitor”

Folosesc materiale didactice în activitatea de povestire și care sunt acestea

Rolul materialelor didactice în activitatea de povestire

Aplicând chestionarele cadrelor didactice am urmărit să identific ponderea activității de povestire în cadrul activităților instructiv-educative, rolul acestora ca mijloc de realizare a educării limbajului, precum și importanța folosirii materialelor didactice ca sprijin.

În urma aplicării acestora, grupându-le pe baza celor 4 dimensiuni am obținut următoarele rezultate:

Atitudinea față de povești

Pentru aflarea atitudinii față de povești a cadrelor didactice, am interpretat rezultatele întrebărilor numărul 1 si 5. Conform rezultatelor, toate cadrele didactice au afirmat faptul că poveștile ocupă un loc important în viața copiilor, întrucât copiii cresc odată cu vizionarea acestor povești. În comparație cu desenele animate, poveștile nu mai reprezintă un interes deosebit, locul acestora sunt luate de desenele animate. Cadrele didactice spun că desenele animate sunt mai reprezentative întrucât sunt pline de acțiune, imaginile viu colorate fiind în mișcare dau posibilitatea copilului de a vedea exact ceea ce se întâmplă în raport cu ceea ce se spune audio. Copiii au posibilitatea de a vedea frumusețea personajelor, a locurilor, precum se pot identifica cu acestea datorită acțiunilor și faptelor. Cu ajutorul desenelor animate, copilul este angrenat în activitate complet, urmărind pas cu pas tot ceea ce se întâmplă. Astfel cadrele didactice au afirmat într-un procent de 100% interesul copiilor pentru povești și desene animate.

Fig. nr. 47 Atitudinea față de povești

Atitudinea față de citit

Analizând întrebările numărul 2, 3 și 4 grupate acestei dimensiuni, am identificat o pondere crescută pentru cititul poveștilor. Astfel cadrele didactice afirmă că copiii cer să li se spună povești, sunt atrași de lumea fascinantă, fiind capabili de a intra în pielea personajelor, trăind cu aceștia diverse întâmplări. Activitatea de povestire este inclusă săptămânal, în proporție de 100%, fiind modalitatea prin care copiii pot progresa din punct de vedere al limbajului.

Fig. nr. 48 Atitudinea față de citit

Atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor

Interpretând rezultatele întrebărilor 6 și 7 din chestionar, cadrele didactice adoptă o atitudine deosebit de importantă valorii educative a poveștilor. Toate cadrele didactice chestionate susțin valoarea educativă deosebită a poveștilor, procentajul fiind de 90% afirmativ.

Poveștile au valoare educativă întrucât duc la dezvoltarea competenței de comunicare, la libera exprimare prin manifestarea dorinței de a spune tot ce iși dorește. Își dezvoltă observația, sensibilitatea precum și toate procesele gândirii. Devine spontan și creativ, dezvoltându-și propria personalitate. Poveștile îmbogățesc imaginația, lăsănd loc participării lui la aventurile din poveste, la a gândi ce urmează, de a face anticipări la ce urmează să se întâmple precum și de a-și imagina cum arată și cine sunt ele. Cuvintele și expresiile din povești se regăsesc în limbajul copiilor, dar nu în totalitate, ci în proporție de 70%. Unii copii au capacitatea de recepționare mai mare decât ceilalți, prin urmare fiecare copil este unic în felul lui, iar capacitățile intelectuale diferă de la unul la celălalt.

Fig. nr. 49 Atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor

Atitudinea față de materialul didactic folosit

Ca urmare a interpretării întrebărilor 8, 9 și 10 clasificate în această dimensiune, observăm că materialul didactic folosit activităților realizate cu preșcolarii este deosebit de important, întrucât acesta face legătura între copil și activitate. Prin materialul didactic copilul este agrenat în activitate. Toate cadrele didactice adoptă o atitudine pozitivă față de acestea, ele fiind utilizate în proporție de 100% în activitatea de povestire cât și nu numai.

Stimularea capacității intelectuale are legătură cu materialul didactic folosit de educatoare. La vârsta preșcolară, cu cât materialul didactic e mai divers, mai amplu și este dominat de culori puternice, cu atât copiii vor fi motivați în totalitate să participe la activități, reușind captarea acestuia.

Materiale didactice folosite de acestea sunt: planșele și imaginile din povești, diferite cărți, desenele animate, filmele pentru copii, reviste etc. În funcție de activitate, materialul didactic folosit este adoptat în scopul reușitei activității.

Fig. Nr. 50 Atitudinea față de materiallele didactice folosite

Concluziile interpretării rezultatelor cadrelor didactice

În urma interpretării datelor colectate de la cadrele didactice, am observat că acestea au o importanță deosebită în formarea copiilor, întrucât pun un deosebit accent pe educarea copiilor prin activitatea de povestire. Poveștile sunt una dintre activitățile cele mai plăcute copiilor, întrucât le satisface curiozitatea, le dezvoltă imaginația, limbajul precum și creativitatea. Sunt cerute de către copii într-o proporție mai mare, întrucât împreună cu ceilalți copii au plăcerea de a viziona împreună și de a comenta cele văzute. Se pune un accent deosebit asupra materialului didactic cu care acestea lucră fiind elemetul esențial în desfășurarea activității.

Interpretarea chestionarelor cadrelor didactice și a părinților prin comparare

În urma interpretărilor prin comparare a datelor chestionate atât părinților cât și educatoarelor, s-au obținut următoarele rezultate:

Atitudinea față de povești

În ceea ce privește atitudinea față povești se remarcă o pondere de 100% în ceea ce privește rezultatele educatoarelor în comparație cu părinții care atribuie un procent de 65%. Poveștile sunt considerate mai importante din punctul de vedere al cadrelor didactice relaționate cu cel al părinților.

Fig. nr. 51 Atitudinea față de povești

Atitudinea față de citit

Comparând rezultatelor celor două variabile privind atitudinea față de citit se observă o creștere în rândul educatoarelor de 100%, față de cel al părinților, de 65%. Astfel, se remarcă o creștere evidentă a acestei activități în cadrul grădinițelor. Părinții ambelor grupe realizează în acceași măsură această activitate de povestire acasă, însă cu o pondere mai slabă față de cea a educatoarelor. Educatoarele evidențiază importanța poveștilor pentru copii, aceștia cerând să li se povestească, și ca persoane specializate în domeniu realizează activități specializate de povestire, diverse și mai multe, incluzându-le în activitățile de educare a limbajului.

Fig. nr 52 Atitudinea față de citit

Atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor

Comparând rezultatele celor două categorii, părinți și educatoare, se remarcă atitudinea pozitivă a cadrelor didactice față de valoarea educativă a poveștilor printr-un procentaj de 100%, față de procentajul acordat de părinți de doar de 70%.

Educatoarele, persoane competente investite de către învățământ, ca fiind cele mai bune în desfășurarea activităților cu preșcolarii cunosc importanța valorii educative a poveștilor, fiind domeniul în care acestea activează remarcându-se astfel o creștere de 30% față de cel al părinților.

Fig. nr. 53 Atitudinea față de valoarea educativă a poveștilor

Concluziile interpretării rezultatelor

Analizând prin comparație rezultatele părinților cu cel al educatoarelor, se remarcă o diferență semnificativă între acestea. Deși cele două ocupă un loc important în viața copilului, fiecare dintre acestea au roluri diferite. Părintele este cel care oferă un sprijin emoțional copilului și îl ajută în etapele de creștere, însă rolul cel mai important îl are cadrul didactic care îl instruiește, îi dezvoltă capacități intelectuale, de limbaj, de cunoaștere, într-un cadru instituționalizat. Este persoană competentă și capabilă de a construi viitorul copilului din punct de vedere intelectual, prin activități de educare menite să îi dezvolte toate procesele psihice. Este cea care cunoaște fiecare copil individual. Astfel, se și înțelege de ce există o discrepanță între rezultatele cadrelor didactice și părinți.

În paralel s-a folosit pentru verificarea nivelului de cunoștințe a vocabularului copiilor, metoda testelor. Prin urmare am aplicat un test inițial celor două grupe, grupa experiment și grupa de control. Ca mijloc de realizare a evaluării orale a copiilor am folosit jocul didactic intitulat „În lumea cuvintelor”, care are ca și scop antrenarea copiilor prin joc la rezolvarea unor sarcini care vor stabili nivelul de dezvoltare al limbajului acestora. În realizarea jocului didactic s-a urmărit îndeplinirea următoarelor obiective:

Determinarea volumului vocabularului;

Determinarea însușirii corecte a noțiunilor.

DESFĂȘURAREA JOCULUI:

Introducerea în activitate

Familiarizarea copiilor cu jocul

Sarcina didactică

Regulile jocului

Jocul didactic va conține trei probe respectiv:

PROBA NR.1 Volumul vocabularului

Pentru determinarea volumului de cuvinte din limbajul copiilor, se vor prezenta diferite imagini cu obiecte, cu ajutorul cărora copilul va trebui să le denumească. Obiectele din imagini nu vor ridica probleme, întrucât acestea sunt cunoscute, ele făcând parte din vocabularul de bază.

PROBA NR. 2 Descrierea unor elemente

Copiii preșcolari sunt puși în situația de a descrie anumite elemente întâlnite în diferite povești, urmărind atât capacitatea de atenție, reținere cât și vocabularul existent al limbii pe care copilul îl posedă.

PROBA NR. 3 Formularea de propoziții

Această probă a jocului presupune formularea de către copii a unor propoziții cu anumite expresii date din povești. Se urmărește integrarea expresiilor date în propoziții.Cu ajutorul sarcinilor didactice și a regulilor jocului prezentate, copiii se vor familiariza cu jocul astfel participând cu inters și motivație.

COMPLICAREA JOCULUI

PROBA NR. 4 „ Continuă povestea”

În etapa de complicare a jocului se va introduce o nouă sarcină didactică, de data aceasta mai complexă prin care copiii vor trebui să facă asocieri între cuvinte și povești.

În cadrul complicării jocului se va introduce metoda frunzei ruginii, prin care copiii vor continua povestea expusă de educatoare, pe baza unor răvașe care vor conține anumite cuvinte, în final copiii dând poveștii un alt final.

Concluzii test inițial

În urma desfășurării jocului didactic la ambele grupe, grupa experiment și grupa de control am observat faptul că între cele două grupe nivelul acestora e aproximativ același. S-au descoperit diferențe nesemnificative.

În cadrul probei numărul 1, proba de determinare a volumului vocabularului nu a ridicat probleme foarte mari, întrucât obiectivele prezentate cu ajutorul imaginilor nu erau necunoscute. S-au folosit elemente din vocabularul activ și de bază: capră, umbrelă, gâscan, jucărie, șarpe, lanț, soare, ghindă, rățușcă, minge, ghem, buburuză etc. Pe parcursul desfășurării acestei probe s-a observat că există copii care reușesc să spună corect cuvintele iar unii mai puțin, rostind greșit, având probleme în pronunțarea sunetelor r, g, s, ț. Comparând rezultatele s-a obținut un procentaj strâns, diferența fiind foarte mică astfel grupa experiment avâd un procentaj de 86% iar grupa de control 84%.

În cadrul probei numărul 2, pe baza unor povești cunoscute de copii, s-a cerut descrierea unor elemente: coșulețul Scufiței Roșii, cășuțele celor 3 purceluși, mărul otrăvit – „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”, pantoful Cenușăresei – „Cenușăreasa.”

În urma aplicării acestei probe copii au recunoscut obiectele din imagini, și chiar poveștile din care fac parte în proporție de 92% -93% la ambele grupe. Nu s-a pus problema nerecunoașterii obiectelor, ci exprimarea prin cuvinte a acestora, simpla descriere a lor a ridicat oarecum anumite probleme. Majoritatea copiilor au reușit să exprime prin cuvinte descrierea acestor obiecte astfel, la grupa de control s-a obținut un procentaj de 92% în timp ce grupa experiment a obținut 93% . Anumiți copii nu au reușit să descrie în totalitate, însă au existat unii care nu au reușit să pronunțe corect cuvintele, descrierea fiind realizată.

Proba numărul 3, a fost una mai dificilă. Formularea propozițiilor de către copii prin integrarea expresiilor a ridicat unele probleme în rândul acestora astfel că, comparativ cu celelalte probe s-a obținut un procentaj mai scăzut: 68% grupa de control și 70% grupa experiment. Expresiile date au făcut parte din anumite povești, după cum urmează: „fetiță globie”, „lighioană rea”, „mămucă”, „pune-ți pofta-n cui”, fetiță albă ca zăpadă” etc. Există copii care posedă în limbajul propriu, în vocabular , anumite expresii întâlnite din povești pe baza cărora au reușit cu ușurință să alcătuiască propoziții, însă sunt și copii care nu au reuși să alcătuiască corect propoziții.

Proba introdusă în complicarea jocului a fost dificilă pentru mulți copii, astfel grupa experimentală a obținut un procentaj de 55% față de grupa de control care a obținut doar 52%. Continuarea poveștii introduse de către educatoare pe baza unor cuvinte date a ridicat probleme grave, întrucât s-a reușit să se spună 2-3 propoziții. Chiar dacă jocul a fost antrenant și copiilor le-a plăcut, proba a fost dificilă. Astfel pe baza acestui joc didactic am reușit să descopăr nivelul fiecărei grupe, acestea situându-se la o diferență foarte mică una de alta în ceea ce privește nivelul de dezvoltare al limbajului.

Etapa formativă a cercetării

În cadrul acestei etape, s-a introdus metoda povestirii foarte des în cadrul activităților de educare a limbajului, cu scopul de a dezvolta limbajul preșcolarilor implicit și celelalte procese cognitive. Pentru aceasta, s-a lucrat cu copiii din grupa experimentală și grupa de control.

Cu ajutorul povestirii, copiii pătrund într-o lume mirifică, atenția lor fiind orientată semnificativ spre scopul acestei activități. Metoda povestirii este una deosebit de importantă. Ea răspunde direct înclinațiilor firești ale copiilor, acelea de a prezenta cât mai des cu putință diverse întâmplări, unele chiar spectaculoase și de mare însemnătate. La grupa experimentală, în cadrul acestei etape, s-au introdus mult mai multe materiale didactice ( imagini viu colorate, planșe, înregistrări audio-video) decât la cealaltă grupă, din dorința de a stimula dezvoltarea limbajului copiilor.

Concomitent cu metoda povestirii, s-a apelat și la metoda observației în timpul desfășurării activității, urmărind implicarea mai activă sau nu, a copilului la introducerea materialelor didactice. Prin urmare, la grupa experimentală s-au desfășurat o serie de activități de povestire, folosind diverse povești, cu ajutorul metodei povestirii asociate cu desenele animate după cum urmează:

Turtița fermecată

TEMA ANUALĂ: “Cu ce și cum exprimăm ce simțim?”

TEMA PROIECTULUI: În lumea poveștilor

DLC: Turtița fermecată –povestirea educatoarei

Iedul cu trei capre, de Octav Pancu Iasi

TEMA ANUALĂ: “ Când, cum și de ce se întâmplă?”

TEMA PROIECTULUI: Viața animalelor

DLC: Iedul cu trei capre–povestirea educatoarei

Degețica, de Hans Christian Andersen

TEMA ANUALĂ: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim

TEMA PROIECTULUI: În lumea poveștilor

DLC: Degețica povestirea educatoarei

În activitatea de povestire asociată cu desenele animate s-au identificat pentru fiecare conținut elementele de vocabular și structurile verbale caracteristice acestora. S-au identificat în povești anumite cuvinte necunoscute care, prin explicarea acestora și folosirea lor, se integrează în vocabularul activ al limbii. Pe baza activităților de povestire respectiv prin combinarea acestora cu desenele animate, s-a observat că grupa experimentală este capabilă de a rosti unele formule care s-au repetat în povești, ca de exemplu:” Eu sunt turtița umflată/ De prin ladă adunată/Din cămară măturată/ În cuptor sunt rumenită/ Pe ferestră sunt răcită.”

În ceea ce privește grupa de control, în activitatea desfășurată s-au folosit aceleași continuțuri ca la grupa experimentală însă, fără vizionarea desenelor animate, doar pe baza imaginilor viu colorate introduse ca material suport în repovestirea poveștii de către copii. Activitatea de povestire a urmărit aceleași sarcini, prin identificarea elementelor de vocabular și a structurilor verbale, doar explicate și repetate.

Rezultatele etapei formative

În urma aplicării metodei povestirii în cadrul unor serii de activități ale domeniului experiențial Limbă și comunicare, asociată cu vizionarea desenelor animate, am constatat următoarele:

Urmărirea cu o mai mare atenție a înregistrărilor audio-video decât a poveștilor

Menținerea îndelungată a atenției pe o perioadă mai îndelungată, datorită culorilor extrem de bogate în culori;

Ușurința de a repovesti, pe baza imaginilor, urmărind firul poveștii;

Asimilarea informației cu o mai mare ușurință, datorită imaginilor mișcătoare;

Integrarea unor cuvinte și structuri specifice textelor studiate;

Participarea cu mai mare interes la activitatea de repovestire a conținutului.

Utilizarea desenelor animate prin îmbinarea acestora cu activitatea de povestire a creat o activitate și mai plăcută copiilor, aceștia urmărind cu plăcere și entuziasm înregistrările audio-video decât activitatea în sine de povestire. Reușesc să urmărească firul poveștii, prin intermediul desenului care conține imagini viu colorate. Fiind dinamice, acestea solicită gândirea copiilor și facilitează procesarea rapidă a informației, contribuind la dezvoltarea imaginației.Captarea atenției primește o mai mare valoare. Copii anticipează întâmplările, găsesc soluții la situațiile expuse, atașându-se de anumite personaje, chiar identificându-se cu acestea. Prin intermediul acestora, copiii învață și înțeleg mult mai bine ceea ce au voie sa facă și ceea ce este interzis, ce se întâmplă cnd nu respectă reguli.

Pe lângă faptul că se stimulează creativitatea, limbajul copiilor se dezvoltă mult mai rapid. Copiii, prin imitarea unor sintagme din desenele animate le asimilează mult mai rapid decât din lumea reală, spuse de cadrul didactic sau părinte. Desenele animate oferă diverse exemple de comunicare verbală și gestică, pe care copiii le învață și le însușesc în conturarea limbajului, care de cele mai multe ori nu este foarte bogat.

Etapa finală

Etapa finală a constat în stabilirea nivelului de dezvoltare al limbajului copiilor, nivelul vocabularului, prin retestarea celor două grupe pentru a avea o imagine clară și obiectivă asupra modului de desfășurare a experimentului și înregistrarea progreselor, utilizând același joc didactic cu aceleași probe, însă prin schimbarea conținutului acestora.

Evaluarea finală are rolul de a stabili dacă pe parcursul experimentului aplicat există îmbunătățiri ale vocabularului, în limbajul preșcolarilor față de evaluarea inițială.

Astfel, jocul didactic se aplică din nou, la cele două grupe. Se urmăresc aceleași obiective, ca în etapa inițială, și anume:

Determinarea volumului vocabularului

Determinarea însușirii corecte a noțiunilor

Probele date de joc, sunt trei la număr:

PROBA NR. 1 Volumul vocabularului

Sunt prezentate în fața copiilor din nou imagini, de data aceasta cu alte obiecte din poveștile care au fost prezentate copiilor de-a lungul experimentului.

PROBA NR:2 Descrierea elementelor

Se vor prezenta imagini din povești iar copiii vor trebui să denumească elementele respective.

PROBA NR.3 Formularea de propoziții

Copiii vor avea ca sarcină să formuleze propoziții cu anumite expresii din poveștile prezentate.

După realizarea celor trei probe, jocul didactic se va complica, prin adăugarea de elemente noi, sarcini noi etc.

COMPLICAREA JOCULUI

PROBA NR.4 „ Continuă povestea! ”

În etapa de complicare a jocului s-a introdus o nouă sarcină didactică, mai elaboroasă prin care copiii au ca sarcină să continue povestea expusă de către educatoare folosind anumite cuvinte date. Copiii vor asculta un început de poveste care va fi întrerupt brusc, urmând ca fiecare copil să ajute la continuarea poveștii cu ajutorul cuvântului scris pe răvaș.

Rezultatele etapei finale

Aplicând testul de evaluare final, la ambele grupe s-a observat că există o îmbunătățire în limbajul preșcolarilor, însă nu la toată lumea. În urma aplicării testului de evaluare final, s-au observat diferențe calitative în ceea ce privește grupa experiment față de grupa de control. Pe lângă faptul că, prescolarii mijlocii au fost entuziasmați de activitatea de joc și s-au implicat cu desăvârșire, nivelul cunoștințelor cât și a limbajului s-au evidențiat pregnant.

La grupa experiment, copiii au răspuns corect în mare parte la sarcinile date de cele trei probe, astfel reușind să se claseze pe un nivel înalt în ceea ce privește vocabularul limbii. Din totalul de 27 de copii, în proporție de 24 de copii au reușit să treacă cu succes de fiecare probă, răspunzând corect la fiecare sarcină dată, cu excepția a 3 copii care nu au făcut atât de bine față sarcinilor, și au greșit la unele probe. Astfel:

PROBA Nr.1 – aproape toți copiii au reușit să denumească obiectele exprimate prin imagini. Mai mult de atât s-a observat în limbajul acestora folosirea arhaismelor.

PROBA Nr.2 – majoritatea copiilor au reușit să descrie elementele prezentate în imagini. S-a constatat o îmbunătățire semnificativă, aceștia au descris elementele amănunțit față de etapa inițială.

PROBA Nr.3 – aceeași copii au reușit să rostească corect cuvintele date, integrându-le corect în propoziții.

PROBA Nr.4 – În complicarea jocului, copiii au dat dovadă de multă creativitate verbală, răspunzând prompt. Chiar dacă unii dintre aceștia au un vocabular mai sărăcăcios, sarcina dată în complicarea jocului a fost îndeplinită. S-a observat un salt calitativ, o îmbunătățire întrucât numărul propozițiilor au crescut de la 2-3 propoziții în etapa inițială, la 5-6 propoziții în etapa finală. Analizând rezultatele etapei inițiale cu cea finală se remarcă o îmbunătățire considerabilă a limbajului copiilor preșcolari

În ceea ce privește grupa de control, unde s-a aplicat același test de evaluare finală s-a observat un nivel mai scăzut în realizarea sarcnilor date în realizarea jocului didactic. Sarcinile, aceleși pentru toți au pus probleme în rândul copiilor, astfel dintr-un număr de 25 de copii doar 17 copii au reușit să răspundă corect majorității sarcinilor, în timp ce restul de 8 copii au reușit să răspundă doar parțial sarcinilor, observând un nivel slab în ceea ce privește limbajul acestora.

Analizând desfășurarea evaluării finale a celor două grupe, s-a observat o diferențiere considerabilă între acestea.

Fig….determinarea volumului vocabularului

Fig. … Descrierea elementelor

Fig. … Formularea propozițiilor

Fig. 4 … Continuă povestea

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

S-a verificat și s-a observat că la grupa experimentală unde s-au desfășurat activități de povestire integrate cu desenele animate există o activizare considerabilă a vocabularului. Copiii preșcolari din grupa experimentală dețin în vocabularul lor cuvinte și expresii neîntâlnite până acum; mai mult de atât au fost capabili să povestească fără dificultăți textele studiate, urmărind firul poveștii datorită desenelor animate. La grupa de control, unde s-au avut aceleași conținuturi, însă fără prezentarea desenelor animate, evoluția nu a fost atât de remarcabilă; vocabularul copiilor nu este atât de dezvoltat, aceștia neînsușindu-și noțiunile noi la fel de bine.Imaginile statice folosite în activitatea de lectură de la grupa de control evidențiază momentele cheie ale acțiunii și nu surprind toate amănuntele, astfel că nu se conturează clar toate noțiunile necunoscute.

Prin urmare, ca o concluzie, introducerea materialelor didactice sub forma de imagini în mișcare (desene animate) corelate cu activitatea de povestire au dus la dezvoltarea și activizarea mai amplă a vocabularului preșcolarilor din grupa experimentală față de cei din grupa de control.

Afirmațiile de mai sus ne întăresc ipoteza pe care am structurat activitatea de cercetare și ne susțin în propunerea de integrare a desenelor animate și a filmelor pentru copii în cadrul activităților desfășurate pentru domeniul experiențial Limbă și comunicare.

Concluzii

Bibliografie

BRATU, Bianca, (1977), Preșcolarul și literatura (Studiu și antologie), Editura Didactică și Pedagogică, București

BONTAȘ, Ioan., (2007), Tratat de pedagogie, Ediția a VI-a revăzută și adăugită, Ed. Bic All, București

BULC, Mihaela, DRIHA, Oana, Elemente de didactică preșcolară aplicată, Editura Mega, Cluj – Napoca, 2013

CHIRIAC, Maria, 06.03.2015, Integrarea -o nouă abordare a curriculumului preșcolar, http://www.timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2012-2013/Metodica%20activitatilor%20didactice/Chiriac%20Maria/Chiriac_Maria_integrarea-o_noua_abordare_a_curriculumului_prescolar.pdf

COLCERIU, Laura, (2010), 06.03.2015, Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe, http://www.scribd.com/doc/35713179/Metodica-Predarii-Activitatilor-Instructiv-Educative-in-Gradinita-de-Copii#scribd

CRISTEA, Sorin, (2010), Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, Iași

CULEA, Laurenția, (2009), Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie-o provocare?, Ed. Diana, Pitești

DUMITRANA, Magdalena, (1999), Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol. 1, Editura Compania, București

DUMITRU, Gherghina, OPRESCU, Nicolae, DĂNILĂ, Ioan, NOVAC, Cornel, ILIE, Vali, BUNĂIAȘU, Claudiu, CĂMĂRAȘU, Gina, PĂUNESCU, Anca, (2007), Metodica activităților instructiv – educative în învățământul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova

ENACHE, Sorin (il) (2014), Capra cu trei iezi – adaptare după Ion Creangă, Editura Eduard, Constanța

FILLIOZAT, Isabelle, (2006), Emoțiile și trăirile copiilor – Să le înțelegem limbajul, râsetele și plânsetele, Grupul Editorial Cosmos Viking Pinguin, București

GHEORGHE, Virgiliu, (2005), Efectele televiziunii asupra minții umane și despre creșterea copiilor în lumea de azi, Editura Evanghelismos, București

GLAVA, Adina, POCOL, Maria, TĂTARU, Lolica-Lenuța (coord), (2009), Educația timpurie – Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Paralela 45, Pitești

MITU, Florica, ANTONOVICI, Ștefania, (2005), Metodica activităților de educare a limbajului în învățământului preșcolar, Editura Humanitas, Seria Didactica, București

NOREL, Mariana, BOTA, Oana Alina, (2012), Didactica domeniului experențial Limbă și comunicare, Editura ASCR, Cluj-Napoca

STANCIU, Ilie, (1958), Cartea și copilul, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București

ȘCHIOPU, Ursula, (1992), Cunoașterea copilului preșcolar, Colecția Cathedra, editată de Revista de Pedagogie, București

ȘCHIOPU, Ursula, (1963), Curs de psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București

VARZARI, E., TAIBAN M., MANASIA V., GHEORGHIAN E, (1971), Metodică – Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii, Editura didactică și pedagogică, București

VARZARI, El., TAIBAN M., MANASIA V., (1965), – Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii – Îndrumări metodice, Editura didactică și pedagogică, București

VERZA, Emil, (1993), Psihologia vârstelor, Editura Hyperion, București

VERZA, Emil, (1978), Omul, jocul și distracția, Editura Științifică și Enciclopedică, București

VASILESCU, Anton, Copilul preșcolar și dezvoltarea vorbirii, Revista de Pedagogie, București

VOICULESCU, Elisabeta, (2003), Pedagogie Preșcolară – Ediția a doua revizuită, Editura Aramis, București

*** Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008

*** Educarea limbajului la preșcolari – Texte și materiale ajutătoare, Editura Aramis, Buc, 2001

Anexa 1

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

JOCUL DIDACTIC “ ÎN LUMEA CUVINTELOR ”

DESFĂȘURAREA JOCULUI:

Introducerea în activitate

Introducerea în activitate are loc prin prezentarea ștrumfiței care este foarte supărată deoarece l-a pierdut pe ștrumful neîndemânatic și dorește să o ajutăm să îl caute. Căutând prin grupă, un copil găsește o cutie de cadou în care se află o scrisoare: „ Dragi ștrumfi, credeați că ați scăpat de mine, dar Gargamel este mereu cu un pas înaintea voastră. Prin urmare vă informez că l-am răpit pe ștrumful neîndemânatic. Dacă vreți să îl salvați va trebui să treceți de toate probele ce vi le-am pregătit.”

Familiarizarea copiilor cu jocul

Copiii descoperă traseul care trebuie să îl urmeze fiind marcat cu niște săgeți care vor indica traseul corect.

Sarcina didactică

Copiii vor avea de parcurs diferite probe, care presupun recuperarea ștrumfului neîndemânatic din mâna vrăjitorului Gargamel. Prin urmare, ei vor urmări săgețile care indică traseul corect, deoarece prietenul ștrumfiței a lăsat câte o căciuliță pe drum pentru a-i conduce spre locul unde este ținut prizonier. Fiecare căciuliță conține o sarcină, o probă care trebuie rezolvată.

Regulile jocului

Copiii vor roidica pe rând câte o căciuliță și vor rezolva sarcina care se află sub aceasta, respectiv cele trei probe:

PROBA NR.1 Volumul vocabularului: Denumește obiectele din imagini! (capră, umbrelă, gâscan, jucărie, câmp cu flori, ghindă, rățuscă, minge, ghem, buburuză )

PROBA NR.2 Descrierea unor elemente: Descrie elementele din imagini! (coșulețul Scufiței Roșii, cășuțele celor 3 purcelași, mărul otrăvit – „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”, pantoful Cenușăresei – „Cenușăreasa)

PROBA NR.3 Formularea de propoziții: Formulează propoziții cu cuvintele date! („fetiță zglobie”, „rariștea codrului”, „lighioană rea”, „mămucă”, „pune-ți pofta-n cui”, fetiță albă ca zăpadă” )

PROBA NR.4 Continuă povestea!

„Într-o zi, Maria și mama sa trecură în oraș, pe lângă o librărie unde, Maria văzuse o bicicletă tare frumoasă, de un roșu ca focul. Ajunse acasă, Maria sparse pușculița și ieșise la joacă. Într-un moment de neatenție Maria dispăruse. Oare unde s-a dus?”

Continuă povestea cu cuvintele: librărie, bicicletă, oră târzie, vecini, copii, mama, cumpără.

Ordinea căciulițelor trebuie respectată conform săgeților care vor indica parcursul. Fiecare copil va participa la probe, sprijinindu-se unii pe alții.

ANEXA 2

CHESTIONAR –PĂRINȚI

Vârsta:

1.Îi plac copilului dumneavoastră poveștile?

a) Da

b) Nu

2. Obișnuiți să îi citiți povești?

a) Da

b) Nu 

3. Vă cere copilul dumneavoastră să îi citiți povești?

a) Da

b) Nu

4. Cât de des îi citiți povești?

a) Zilnic

b) Săptămânal

c) Lunar

5. Ce preferă mai mult copilul dumneavoastră?

a) Să asculte o poveste

b) Să vizioneze un desen animat

6. Au poveștile o valoare educativă? Motivati.

a) Da

b) Nu

………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………

7.În limbajul copilului ați observat cuvinte și expresii din povești?

a) Da

b) Nu

8. Stie copilul dumneavoastră să aiba grijă de cărți atunci când le răsfoiește?

a) Da

b) Nu

9. Ați auzit de “Covorașul povestitor” ?

a) Da

b) Nu

10.Implicați copiii în activități extrașcolare care pun accentul pe dezvoltarea competenței de comunicare ? Exemplificați.

a) Da

b) Nu

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Anexa 3

CHESTIONAR – CADRU DIDACTIC

Vârsta: Grad didactic:

Le plac copiilor dumneavoastră poveștile?

Da

Nu

Le citiți povești?

Da

Nu

Vă cer copii să le spuneți o poveste?

a) Da

b) Nu

Cât de des includeți în activități, activitatea de povestire?

zilnic

săptămânal

lunar

Ce preferă copii mai mult ? De ce?

să asculte o poveste

să vizioneze un desen animat

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Au poveștile o valoare educativă? Motivați

Da

Nu

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

În limbajul copiilor se regăsesc cuvinte și expresii din povești?

Da

Nu

Ati auzit de “Covorașul povestitor”?

Da

Nu

Folosiți materiale didactice în activitatea de povestire? Care sunt acestea?

Da

Nu

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care este rolul materialelor didactice în activitatea de povestire?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

ANEXA 4

TEST DE EVALUARE FINALĂ

JOCUL DIDACTIC “ÎN LUMEA CUVINTELOR”

DESFĂȘURAREA JOCULUI:

Introducerea în activitate

Introducerea în activitate are loc prin prezentarea ștrumfiței care este foarte supărată deoarece l-a pierdut pe ștrumful neîndemânatic și dorește să o ajutăm să îl caute. Căutând prin grupă, un copil găsește o cutie de cadou în care se află o scrisoare: „ Dragi ștrumfi, credeați că ați scăpat de mine, dar Gargamel este mereu cu un pas înaintea voastră. Prin urmare vă informez că l-am răpit pe ștrumful neîndemânatic. Dacă vreți să îl salvați va trebui să treceți de toate probele ce vi le-am pregătit.”

Familiarizarea copiilor cu jocul

Copiii descoperă traseul care trebuie să îl urmeze fiind marcat cu niște săgeți care vor indica traseul corect.

Sarcina didactică

Copiii vor avea de parcurs diferite probe, care presupun recuperarea ștrumfului neîndemânatic din mâna vrăjitorului Gargamel. Prin urmare, ei vor urmări săgețile care indică traseul corect, deoarece prietenul ștrumfiței a lăsat câte o caciuliță pe drum pentru a-i conduce spre locul unde este ținut prizonier. Fiecare căciuliță conține o sarcină, o probă care trebuie rezolvată.

Regulile jocului

Copiii vor roidica pe rând câte o căciuliță și vor rezolva sarcina care se află sub aceasta, respectiv cele trei probe:

PROBA NR.1 Volumul vocabularului: Denumește obiectele din imagini! ( cârtița,turtița, nădragi, încălțări, ied

PROBA NR.2 Descrierea unor elemente: Descrie elementele din imagini! (turtița rumenită”, “iedul răzgâiat și alintat ..”, “balaurul”,”,degețica, , vlăguit, grațios)

PROBA NR.3 Formularea de propoziții: Formulează propoziții cu cuvintele date! (“turtiță rumenă și frumoasă”, “rariștea pădurii, înaltul cerului)

PROBA NR.4 Continuă povestea:

„Era o zi însorită de iarnă. Era frig, dar copiii erau afară pe toate ulițele satului. Ionel își chemase doi prieteni la joacă în zăpadă. Cum părinții lor nu era acasă, pentru că muncea de dimineață și pănă se înnopta, aceștia ieșiseră la joacă. Construiseră o imensă cetate. Mama lui Ionel, gospodină de fel, trebăluia prin casă, și mai dădea un ochi pe geam să-l vadă. Deodată, mama lui Ionel îi strigaseră și le spuseseră să intre repede în casă. Oare de ce?”

Continuă povestea cu aceste cuvinte: „strachină”, „rumenită”, „flămând”, „surate”.

Ordinea căciulițelor trebuie respectată conform săgeților care vor indica parcursul. Fiecare copil va participa la probe, sprijinindu-se unii pe alții.

Ordinea căciulițelor trebuie respectată conform săgeților care vor indica parcursul. Fiecare copil va participa la probe, sprijinindu-se unii pe alții.