Cercetare Preliminara Privind Folosire Mijloacelor Nespecifice In Pregatirea Fizica a Juniorilor de Fotbal

Cercetare preliminară privind folosire mijloacelor nespecifice în pregătirea fizică a juniorilor de fotbal

CAPITOLUL 1

SINTEZA PRIVIND ETAPELE CERCETARII

CAPITOLUL 2

ASPECTE PRIVIND METODOLOGIA CERCETARII

Premisele cercetării

Obiectivele cercetării

Scopul cercetării

Sarcinile cercetării

Ipozele cercetării

Metode de cercetare

Instrumente de evaluare

Etapele cercetării preliminare

Subiecții cercetării

CAPITOLUL 3

REZULTATE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR

3.1. Analiza rezultatelor privind folosirea mijloacelor nespecifice

3.1.1. Prezentarea și analiza mijloacelor folosite în antrenamentul grupelor de juniori A

3.1.2 Prezentarea și analiza mijloacelor folosite în antrenamentul grupelor de juniori B

3.1.3 Prezentarea și analiza mijloacelor folosite în antrenamentul grupelor de juniori C

CAPITOLUL 4

REZULTATELE SI INTERPRETAREA LOR

CAPITOLUL 5

ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRII PRELIMINARE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL 1

SINTEZA PRIVIND ETAPELE CERCETARII

Devenit adevărata religie a secolului nostru, fotbalul s-a transformat în permanență sub aspectul complexității și gradului tot mai mare de solicitare la care sunt supuși fotbaliștii.

Creșterea permanentă a vitezei de joc, criza de spațiu și timp, precum și necesitatea permanentă de rezultate foarte bune, indiferent de nivelul de vârstă la care acestea apar, au impus abordarea fotbalului din punct de vedere holistic, ca o știință de sine stătătoare.

Evoluția sistemelor de joc a impus regândirea modalităților prin care se alcătuiește în decursul anilor o echipa competitivă, capabilă să susțină la un nivel foarte înalt performanțele obținute. Dacă pâna acum echipa de fotbal era constituită din 11 jucatori, acum se formează echipe ce reunesc 11 personalități distincte, care trebuie să fie astfel pregătite și motivate încât să se comporte ca o adevarată echipă având drept principal scop, performanța. Dar, cunoscut fiind faptul că o personalitate puternică în lumea fotbalului se formează în cursul a 10-15 ani de muncă în antrenamente și jocuri și multe renunțări și sacrificii în viața de zi cu zi, trebuie să ne concentrăm atenția asupra formării acestei personalități.

Conform proverbului românesc potrivit căruia “Ziua bună se cunoaște de dimineață”, se știe că primii pași ai copilului pe lungul drum al profesionalismului sunt hotărâtori în ceea ce privește viitoarea lui evoluție. Tocmai de aceea ne-am propus ca în lucrarea de față să ne aducem cotribuția la poate una dintre cele mai importante acțiuni din viața sportivă a viitorului jucator profesionist, și anume pregătirea fizică.

Respectând părerile specialiștilor în domeniu, putem spune că și datorită pregătirii fizice și a modului de realizare a acesteia, s-au menținut în lumea fotbalului adevarate talente, jucatori de excepție cu sclipiri de geniu.

Jocul total practicat astăzi pe marile stadioane ale lumii ne determină să descoperim acei copii capabili să se adapteze permanent și foarte repede la cerințele și rigorile propuse de fotbalul actual , și acest lucru este posibil numai cu ajutorul pregătirii fizice.

De aceea, prezenta lucrare își propune să aprofundeze aspectele pregătirii fizice la nivelul juniorilor, realizate cu mijloace nespecifice.

Studiul s-a desfășurat în perioada 15.01.2014 – 15.08.2014 pe un eșantion reprezentat de 60 de juniorii din cadrul echipei de Liga 1, Pandurii Tg. Jiu câte 20 de jucători de la echipele de juniori A, B și C.

CAPITOLUL 2

ASPECTE PRIVIND METODOLOGIA CERCETARII

PREMISELE CERCETĂRII

Jucătorul de fotbal reprezintă o mare integrantă a procesului de antrenament care își dezvoltă continuu și în mod gratual calitățile fizice și tehnico-tactice sub conducerea metodică a antrenorului și în colaborare cu ceilalți colegi de echipă, trudește zilnic pentru obținerea de performanțe sportive. Efortul dintr-un joc de fotbal ( 11,5 km )( după un studiu realizat de Pekka Luthanen pe 20 de jucători profesioniști in Norvegia ). Această afirmație ne conduce spre ideea de a realiza cercetarea noastră.

1. Mers: 3.026 m

2. Alergare ușoară: 5.140 m

3. Alergare rapidă: 1.506 m

4. Sprint: 660 m

5. Deplasări laterale: 218 m

6. 96 sprinturi între: 1,5 m și 105 m

7. Timpul de lucru cu intensitate scăzută: de 51,06 sec

8. Marcaje: 9,9 sec

9. Contacte cu mingea făcute cu piciorul: 21,1 sec

10. Contacte cu mingea în total: 51,4 sec

11. Întoarceri: 49,9 sec

12. Sărituri: 9,4 sec

Având în vedere datele de mai sus, care reprezintă o baza de plecare în desfășurarea studiului nostru, ne propunem următoarele sarcini:

informarea obiectivă, curentă și permanentă, desfășurată pe baze științifice, care să permită îndeplinirea obiectivelor de pregătire și de performanță în fotbalul actual din țara noastră;

cercetarea științifică în domeniu trebuie să identifice mijloace tehnice cât mai eficiente, în vederea dirijării științifice a procesului de antrenament și joc în fotbalul actual;

cunoașterea solicitărilor impuse de jocul modern și modelarea pregătirii în consecință;

investigarea științifică a jucătorilor din punct de vedere biologic va permite determinarea celor mai eficiente mijloace de antrenament, în vederea realizării pregătirii fizice, la nivelul juniorilor;

adaptarea mijloacelor de antrenament la nivelul real al subiecților cercetării.

OBIECTIVE CERCETĂRII

In practicarea fotbalului, pregătirea fizică începe în momentul în care subiecții (copii) sunt supuși procesului de instruire sistematică, îndreptată spre însușirea cunoștintelor fundamentale care stau la baza practicării jocului de fotbal.

Pregătirea fizică are un rol foarte important, deoarece asigură baza, fundamentul formării viitoare a jucatorului profesionist pentru practicarea unui fotbal la un nivel inalt.

Cercetarea a avut următorele obiective:

cunoașterea mijloacelor nespecifice folosite în antrenamentul juniorilor de fotbal

cunoașterea nivelului pregătirii generale și specifice a juniorilor din fotbal.

SCOPUL CERCETĂRII

Cercetarea preliminară are drept scop evidențierea mijloacelor nespecifice folosite în pregătire juniorilor în fotbal și evidențierea nivelului pregătirii acestora.

SARCINILE CERCETĂRII

documentarea științifică de specialitate și interdisciplinară cu privire la problematica cercetării;

discutarea aspectelor cu privire la problematica abordată cu antrenorii și jucătorii echipelor care au constituit eșantionul investigat;

stabilirea măsurătorilor, probelor și testelor folosite în cercetare;

stabilirea etapelor de organizare ale cercetării;

efectuarea măsurătorilor și aplicarea probelor și testelor stabilite în cadrul testării ințiale;

centralizarea datelor obținute în urma testării inițiale;

analiza și interpretarea rezultatelor obținute de jucători la testarea inițială;

desprinderea concluziilor parțiale în urma realizării studiului pilot.

IPOTEZELE CERCETĂRII

Cercetarea de față și-a propus să verifice următoarele ipoteze:

mijloacele specifice folosite sunt diferite de la o echipă la alta;

nivelul dezvoltării fizice generale și specifice este diferit de la o echipă la alta.

METODE DE CERCETARE

În vederea realizării unei cercetări eficiente am folosit următoarele metode:

– documentării științifice de specialitate și interdisciplinare

– observației

– măsurătorilor

– prelucrării și interpretării statico-matematice

– reprezentării grafice

Metoda documentării științifice de specialitate și interdisciplinară vizează studierea literaturii de specialitate și interdisciplinare are ca rezultat obținerea unei mari cantități de informație.

Documentarea științifică, ca formă de cunoaștere metodică și apriorică, presupune documentarea deliberată și temeinică, orientată spre efect. Această activitate a răspuns celor două coordonate de optimizare și anume: scurtarea timpului de acces la informație și micșorarea redundanței informaționale.

Cercetarea literaturii prin metoda metaanalizei presupune o anumită strategie, care pornește de la sursa care oferă o trecere în revistă a informației referitoare la subiect și se merge spre surse care sunt în special mijloace de delimitare. Utilizând această strategie am utilizat enciclopedii, studii de cercetare, rezumate, indexuri, bibliografii, fișiere.

În urma studierii materialului bibliografic am evidențiat conținutul teoretic în cadrul părții experimentale, prin definirea unor concepte din punct de vedere al unor personalități din domeniul nostru de activitate și am aprofundat unele repere fundamentale privind problematica abordată;

Metoda observației, folosită în cercetarea noastră, ca metodă descriptivă de cercetare, a fost folosită pentru urmărirea evoluției sportivilor investigați la antrenamente și jocuri oficiale din cadrul competiției.

După M. Epuran observația este definită ca o „contemplare intenționată a unui obiect, document, fenomen sau proces, cunoașterea științifică a unei realități prin contemplare intenționată și metodică – este condiționată de prelucrarea prin rațiune a datelor obținute”.

Vorbind despre contemplare A. Gagea, menționează că aceasta este o formă de cunoaștere apriorică, care se orientează spre cauze judecând efectul și care pentru a definitiva concluziile, utilizează influența logică;

Metoda măsurătorilor, probelor de control și testelor este folosită în scopul realizării obiectivelor cercetării am folosit măsurători, probe funcționale, motrice pentru determinarea influenței mijloacelor nespecifice în pregătirea fizică a juniorilor;

Metoda prelucrării și interpretării statistico-matematice. Matematica este etapa (faza) de abstractizare superioară a rezultatelor științifice. Științele exacte ca matematica, fizica, astronomia, etc. se bucură de o conjunctură, o precizie reală a semnificațiilor, precum și posibilitatea axiomatizării.

Metoda matematică mi-a permis realizarea unui studiu cantitativ al lucrurilor și fenomenelor cuprinse în cercetare. Statistica, în științele comportamentului (psihologie, pedagogie, sociologie, educație fizică și sport) se ocupă de cunoașterea în structura și dinamica comportamentală a unei populații (colectiv) în corelație cu factorii socio-economici, culturali, medico-biologici determinanți în scopul precozării tendințelor acestei stări, în funcție de activitatea educațională a cărei eficiență trebuie să se manifeste.

Utilizând statistica am putut ordona faptele, fenomenele, pe baza observării lor exterioare, ceea ce mi-a permis să interpretez rezultatele cercetării într-o formă semnificativă și operantă (convenabilă).

Metodele și procedeele statistice m-au ajutat să delimitez mai bine problemele și să-mi ordonez gândirea în procesul de analiză și în interpretarea rezultatelor cercetării efective.

Metoda statistică de prelucrare a datelor a presupus o activitate dificilă, care a implicat și o mare responsabilitate din partea mea.

Am încercat astfel să răspund ideii, potrivit căreia cercetarea în domeniul activităților corporale sau fizice nu mai este considerată ca având fundamentare științifică fără prelucrare statistică.

Mai important decât calcularea parametrilor statistici a fost cunoașterea exactă a semnificației rezultatelor și interpretarea corectă a datelor.

Pentru prelucrarea și interpretarea eficientă a rezultatelor cercetării am folosit media aritmetică() ca unică expresie cantitativă a nivelurilor individuale ale caracteristicii respective și indicator al acestei caracteristici;

Metoda reprezentării grafice, de asemenea, pentru o prelucrare și interpretare cât mai completă, am folosit această metodă, care constituie o prezentare intuitivă a datelor cercetării prin care am putut evidenția esențialul, ceea ce mi-a permis o evaluare corectă a datelor.

Graficul este definit ca fiind o imagine cu caracter conveotrivit căreia cercetarea în domeniul activităților corporale sau fizice nu mai este considerată ca având fundamentare științifică fără prelucrare statistică.

Mai important decât calcularea parametrilor statistici a fost cunoașterea exactă a semnificației rezultatelor și interpretarea corectă a datelor.

Pentru prelucrarea și interpretarea eficientă a rezultatelor cercetării am folosit media aritmetică() ca unică expresie cantitativă a nivelurilor individuale ale caracteristicii respective și indicator al acestei caracteristici;

Metoda reprezentării grafice, de asemenea, pentru o prelucrare și interpretare cât mai completă, am folosit această metodă, care constituie o prezentare intuitivă a datelor cercetării prin care am putut evidenția esențialul, ceea ce mi-a permis o evaluare corectă a datelor.

Graficul este definit ca fiind o imagine cu caracter convențional, care prin diferite mijloace plastice scoate în evidență ceea ce este caracteristic și esențial în evoluția fenomenelor, în schimbările structurale, în ceea ce privește proporțiile și corelațiile cu alte fenomene de aceeași natură sau calitativ diferite.

INSTRUMENTE DE EVALUARE

Elementul de noutate al muncii depuse de noi, il constituie implementarea sistemului de control și analiza, “MYCOACH – The Interactive Personal Coaching and Training System”, elaborat de ADIDAS, special, pentru fotbaliști și antrenori.

Acest sistem este compus din:

“Utilizarea sistemului ne oferă date reale despre caracterul efortului depus, dar și o analiză complexă a evoluției jucătorului. Toate aceste informații ne permit modelarea antrenamentului, în vederea optimizării și individualizării procesului de pregătire.

Așa cum se observă în analiza furnizată de “MYCOACH”, efortul este structurat în funcție de volum și intensitate, analizat statistico-matematic. Astfel, analiza structureaza volumul și intensitățile diferite pe plajele de efort specific, precum și dispunerea acestora pe unitatea de timp sau distanță.”

TESTUL VAMEVAL

Presupune parcurgerea unor distanțe determinate într-un timp dat, care scade odată cu parcurgerea etapelor testului – în concluzie, esența testului reprezintă parcurgerea distanțelor repetate de 20m într-un timp cât din ce în ce mai scurt.

Testul se incheie atunci când subiectul testat nu mai poate parcurge distanța definită în timpul corespunzător palierului de efort.

Cel care administrează testul va nota numarul palierului și secundele aferente, iar la finalul analizei, cu ajutorul formulei matematice standardizate va determina VO2 max.

Aplicarea testelor inițiale s-a realizat la finalul programelor de pregătire specifice fiecarei grupe de vârstă.

Așa cum s-a putut observa, fiecare echipă de juniori testată a beneficiat de un program intens de antrenamente, în care obiectivul principal a fost realizarea pregătirii fizice.

ETAPELE CERCETĂRII PRELIMINARE

Etapele realizării studiului pilot au fost structurate astfel:

– etapa I – 15.01.2014- 15.03.2014, în care am discutat cu antrenorii și jucătorii de la cele trei echipe stabilite, prezentându-le acestora detalii despre cercetarea pe care o vom realiza (subiecți, metode de cercetare, testele de evaluare, descrierea experimentului, etc);

– etapa a II-a – 15.03.2014- 15.04.2014, în care am efectuat măsurătorile și am aplicat probele și testele la jucătorii care au constituit eșantionul investigat – TESTARE de constatare (T1);

– etapa a III-a – 15.04.2014-15.06.2014, în care am prelucrat și interpretat rezultatele obținute de jucători, am analizat nivelul de pregătire al acestora din punct de vedere biologic și am stabilit perioada, etapele și conținutul demersului științific personal;

Eșantionul investigat a fost constituit din jucători componenți ai unor echipe valoroase din campionatul de juniori, cu o organizare la nivel de club și condiții de pregătire optime pentru obținerea unor rezultate foarte bune.

SUBIECȚII CERCETĂRII

Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentat de 60 de juniorii din cadrul clubului de Liga I, Pandurii Tg. Jiu, câte 20 de jucători de la echipele de juniori A, B si C.

CAPITOLUL 3

REZULTATE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR

3.1. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND FOLOSIREA MIJLOACELOR NESPECIFICE

Având în vedere nivelul de performanță și vârsta juniorilor care participă la realizarea prezentului studiu, vă supunem atenției structura și mijloacele nespecifice utilizate în pregătirea fizică a juniorilor, la clubul Pandurii Tg. Jiu.

3.1.1. Prezentarea și analiza mijloacelor folosite în antrenamentul grupelor de juniori A

JUNIORI A

Mijloacele nespecifice utilizate in realizarea pregatirii fizice:

In timpul perioadei de pregatire , ponderea mijloacelor nespecifice in realizarea programului de pregatire a fost insemnata, fapt care poate fi constatat in cele ce urmeaza:

Antrenament 1

Ora : 17.00

Locul : stadion

Durata: 105`

Volum dynamic (Vd): 95`

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 27`40s

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare;

65` – Alergare Aerobic Power Light intensity (AP l.i.) + joc pe teren redus:

Pe grupe:

Grupa I:

13`20s – Fartlek (10s3/4+10s2/4 + 30s3/4+30s 2/4 + 1`3/4+1`2/4) =>VAP l.i.: 6`40s;

Grupa II:

15` – Joc cu tema, pe teren redus (40x50m):

5v5; 6v6;

12` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 1`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 6`;

5` – Reactivitate;

20` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 2`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 10`;

10` – Forta statica: abdomen/spate;

Antrenament 2 (11.01.2013)

Ora : 11.00

Locul : stadion

Durata: 85`

Volum dynamic (Vd): 75 `

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 17`

Conținut:

20` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare;

Pe grupe:

16` – Test VAM

`34 – Alergare Aerobic Power Light intensity (AP l.i.) :

14` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 1`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 7`;

5` – Reactivitate;

20` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 2`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 14`;

10` – Forta statica: abdomen/spate;

Graficul Nr. 3.1.

Prezentare grafică a teri antrenamente de la grupa de juniori A

Antrenament 3

Ora : 11.00

Locul : stadion

Durata: 92`40s

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 30`20s

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare – GARDURI ;

16`40s – Fartlek (10s3/4+10s2/4 + 30s3/4+30s 2/4 + 1`3/4+1`2/4) =>VAP l.i.: 8`20s;

5` – Reactivitate;

16` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 1`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 8`;

5` – Reactivitate;

20` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 2`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 14`;

Antrenament 4

Ora : 17.00

Locul : sala forta

Durata: 55`

Obiectiv: putere aeroba;

Conținut:

15` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

40` – Circuit de forta – PROGRAM

Antrenament 5

Ora : 11.00

Locul : stadion

Durata: 101`

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 35`

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare – CONURI ;

20` – Fartlek (10s3/4+10s2/4 + 30s3/4+30s 2/4 + 1`3/4+1`2/4) =>VAP l.i.: 10`;

5` – Reactivitate;

18` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 1`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 9`;

5` – Reactivitate;

23` – AP l.i.(alergare cu schimbare de ritm: 2`3/4+1`2/4) ) =>VAP l.i.: 16`;

Antrenament 6

Ora : 17.00

Locul : sala forta

Durata: 55`

Obiectiv: putere aeroba;

Conținut:

15` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

40` – Circuit de forta – PROGRAM

Antrenament 7

Ora : 11.00

Locul : stadion

Durata: 100`

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 50`

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, atentie, decizie, coordonare ;

20` – Fartlek (10s3/4+10s2/4 + 30s3/4+30s 2/4 + 1`3/4+1`2/4) =>VAP l.i.: 10`;

5` – Reactivitate;

20` – AP l.i.(15s; 16s; 17s/85m ) =>VAP l.i.: 20`;

5` – Reactivitate;

20` – AP l.i.(circuit 9 distante, intre 90m -20m ) =>VAP l.i.: 20`;

Antrenament 8

Ora : 17.30

Locul : stadion

Durata: 25`

Obiectiv: putere aeroba;

Conținut:

25` – Structura de forta dinamica:

Alergare cu genunchii sus, cu ingreuiere – elastic, astfel:

8 x (10m sprint + 10m jogging + 30m alergare in tempo3/4 + 10m jogging);

4 x 10m sprint (alergare cu pas adaugat lateral; cu spatele pe directie);

Forta – izometrie: “abdomen-spate”;

Antrenament 9

Ora : 11.00

Locul : stadion

Durata: 100`

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 51`40s

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată:

– stretching, skip, atentie, decizie, coordonare ;

– cu mingea, pe perechi;

20` – Fartlek (10s3/4+10s2/4 + 30s3/4+30s 2/4 + 1`3/4+30s2/4) =>VAP l.i.: 11`40s;

5` – Reactivitate;

20` – AP l.i.(14s; 15s; 16s/80m ) =>VAP l.i.: 20`; (3×6` = pauza 1`)

5` – Reactivitate;

20` – AP l.i.(circuit 9 distante, intre 80m -20m ) =>VAP l.i.: 20`; (3×6` = pauza 1`)Antrenament 10

Ora : 17.00

Locul : teren sintetic (balon)

Durata: 40`

Obiectiv: AP l.i.; forta specifica;

Conținut:

15` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

10` – Exercitii detenta: pe perechi;

15` – Circuit AP l.i.: 4 exercitii de transmitere: 4×3` 1` pauza;

Antrenament 11

Ora : 11.00

Locul : stadion

Durata: 85`45s

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 38`30s

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

15`45s – Fartlek ( 30s3/4+15s 2/4 + 1`3/4+30s 2/4) =>VAP l.i.: 10`30s;

5` – Reactivitate;

15` – AP l.i.( max 14s/70m ) =>VAP l.i.: 14`; (2×7` = pauza 1`);

Structura: max 14s/70m +max 28s/70m(revenire) + max 28s/2x70m + max 28s/70m(revenire);

5` – Reactivitate;

15` – AP l.i.(circuit 3 distante: 100m, 90m, 80m ) =>VAP l.i.: 14`(2×7`, pauza 1`);

Timpi de realizat: 20s/100m; 18s/90m; 16s/80m;

Timp de revenire: incomplet;

Antrenament 12

Ora : 17.30

Locul : sala forta

Durata: 55`

Obiectiv: putere aeroba;

Conținut:

15` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

40` – Circuit de forta – PROGRAM

Antrenament 13

Ora : 11.00

Locul : stadion

Durata: 89`

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 40`

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

16` – Fartlek ( 2` 3/4+30s 2/4 + 1`3/4+30s 2/4) =>VAP l.i.: 12`;

5` – Reactivitate;

18` – AP l.i.=>VAP l.i.: 14`; (2×8`30s = pauza 1`);

Structura: “stea” cu distante de 10-30m; Timp de lucru: 1`+2`+1`+3` – pauza 30s;

5` – Reactivitate;

15` – AP l.i.(circuit 6 distante: 90m- 40m ) =>VAP l.i.: 14`(2×7`, pauza 1`);

Timpi de realizat: max. 18s/90m; max. 16s/80m;… max. 8s/40m;

Timp de revenire: incomplet;

Antrenament 14

Ora : 17.30

Locul : sala forta

Durata: 55`

Obiectiv: putere aeroba;

Conținut:

15` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

40` – Circuit de forta – 10 aparate; timp de lucru-pauză: 30s;

Din stând, cu elastic fixat la gleznă – ducerea piciorului înainte;

Din stând, cu minge medicinală în mâini – aruncarea-prinderea mingii, la și de la perete;

Din stând, cu minge medicinală în mâini, pășire pe platformă;

Din culcat dorsal – “abdomene”;

Din stând depărtat, cu picioarele în plan frontal, cu elastic fixat la gleznă – adducție-abducție;

Din culcat facial – “extensii spate”;

Tracțiuni – TRX;

Din stând – sărituri laterale, peste gard mediu (de pe două, pe două picioare);

Din culcat costal – “abdomene”;

“Flotări” – TRX;

Antrenament 15

Ora : 11.00

Locul : stadion – pista

Durata: 81`20s

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 33`20s;

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

51`20s – Alergare AP h.i.10×1000 m=>VAP l.i.: 33`20s;

Timp de realizat: 20s/100m => 80s/400m=>3`20s/1000m; pauza – 3`;

Tabelul Nr. 3.1.

Rezultate pe grupe la antrenamentul 15

Antrenament 16

Ora : 17.30

Locul : teren sintetic

Durata: 50`

Obiectiv: putere aeroba;

Conținut:

20` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ; complex exrcitii – prevenire accidentari;

30` – Circuit de forta specifica– 6 aparate; timp de lucru-pauza: 25s;

Din stând, cu mâinile înainte, cu mingea medicinală în mâini – semi genuflexiuni cu ducerea mâinilor sus, deasupra capului si revenire în poziția inițiala – sprint + săritură și lovirea mingii cu capul;

Skip lateral peste 3 gărdulețe mici + sprint 7m + săritură și lovirea mingii cu capul;

Skip în cercuri + sprint 5m+ săritură și lovirea mingii cu capul;

Sprint cu învingerea forței opozante (elastic);

Conducerea mingii printre 5 copete – pas la coechipier – sprint 15m cu schimb de directive – conducerea mingii și reluarea traseului tehnic;

Deplasare laterala, 3m și pas redublat;

Se efectueaza 2 repetari la fiecare “aparat”.

Antrenament 17

Ora : 11.00

Locul : stadion – pista

Durata: 70`12s

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 19`12s;

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

40`12s – Alergare AP h.i.8×800 m=>VAP l.i.: 19`12s;

Timp de realizat: 18s/100m => 72s/400m=>2`24s/800m; pauza – 3`

Tabelul Nr. 3.2.

Rezultate pe grupe la antrenamentul 17

Antrenament 18

Ora : 17.30

Locul : teren sintetic

Durata: 15`

Obiectiv: forță dinamică;

Conținut:

15` – Structura de forță dinamică – 4 procedee (“abdomen”-spate); timp de lucru-pauza: 25s;

Se lucreaza cu partener, care aruncă mingea;

Din culcat dorsal, cu genunchii flexați, ridicarea trunchiului și lovirea mingii cu capul; 2x25s;

Din culcat facial, cu mainile sus, extensia spatelui și lovirea mingii cu palmele; 2x25s;

Din culcat medial (costal), ridicarea trunchiului, oblic-sus și lovirea mingii cu capul;1x25s (stânga-dreapta);

Din culcat facial, cu mainile sus, extensia spatelui și rotirea trunchiului, stânga-dreapta și lovirea mingii cu palmele, lateral; 1x25s (stânga-dreapta);

Antrenament 21

Ora : 11.00

Locul : teren sintetic;

Durata: 77`

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 20`;

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

47` – Alergare AP h.i.10×600 m=>VAP l.i.: 20`;

Timp de realizat: 17s/100m => 1`42s/600m; pauza – 3`;

Tabelul Nr. 3.3.

Rezultate pe grupe la antrenamentul 21

Antrenament 22

Ora : 17.45

Locul : sala

Durata: 45`

Obiectiv: forță;

Conținut:

15` – Pregătire pentru efort: skip; stretching; echilibru; coordonare complexa;

30` – Forță – PROGRAM

Antrenament 23

Ora : 14.00

Locul : stadion – pista

Durata: 73`52s

Volum Aerobic Power Light intensity (VAP l.i.): 20`;

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: stretching, skip, coordonare ;

43`52s – Alergare AP h.i.12×400 m + 4x200m=>VAP l.i.: 20`;

Timp de realizat: 15s/100m => 1`/400m; pauza – 2`;

14s/100m => 28s/200m; pauza – 2`;

Tabelul Nr. 3.4.

Rezultate pe grupe la antrenamentul 23

Antrenament 26

Ora : 17.30

Locul : teren sintetic

Durata: 91`

Conținut:

30` – Pregătire pentru efort – dirijată: skip, coordonare ; stafete;

41` – Alergare anaerob 12×200 m + 6x90m

Timp de realizat: 28-30s/200m => pauza – 2`;

10-11s/90m

Tabelul Nr. 3.5.

Rezultate pe grupe la antrenamentul 26

Program de forță segmentară

Figura Nr. 3.1.

Genuflexiuni cu ganterele

Un exercitiu executat cu precădere de cei care din diferite motive nu pot sau nu vor sa lucreze cu sarcina care presează coloana vertebrală. Mișcarea este aceeași cu mențiunea că cele doua gantere se vor tine lateral în dreptul gambelor în vecinătatea momentului verticalei.

Influență asupra: Marele Fesier, Fesierul Mijlociu, Cvadriceps (fascicule distal);

Nr. repetari: 20-26;

Nr. serii: 3;

Pauză între serii: 2 minute.

Figura Nr. 3.2.

Genuflexiuni la presă pentru coapse

Influență asupra: Cvadriceps, Marele Fesier;

Nr. repetări: 12-18; încarcatură 60%;

Nr. serii: 3.

Figura Nr. 3.3.

Adducții la helcometru

Influență asupra: Marele Fesier, Biceps Femural;

Nr. repetări: 20-30

Nr. serii: 4

Pauză între serii: 1 minut.

Figura Nr. 3.4.

Adducții la helcometru

Influență asupra: Adductori, Perineu;

Nr. repetări: 16-20; încarcatură 40%;

Nr. serii: 3; Pauză între serii: 2 minute.

Figura Nr. 3.5.

Flexia gambei pe coapsă la helcometru

Influență asupra: Gemeni, Biceps Femural; se executa cu banda elastică;

Execuție: viteză, pe invingere și cedare lenta;

Nr. repetări: 20-30

Nr. serii: 3Pauză între serii: 1 minut.

Figura Nr. 3.6.

Flexia gambei pe coapsă la helcometru

Influență asupra: Gemeni, Biceps Femural; se executa cu banda elastică; Execuție: viteză, pe invingere și cedare lenta; Nr. repetări: 25 – 35; Nr. serii: 4; Pauză între serii: 1 minut.

Figura Nr. 3.7.

Flexia gambei pe coapsă la helcometru

Influență asupra: Gemeni, Biceps Femural; se executa cu banda elastică; Execuție: viteză, pe invingere și cedare lenta;

Nr. repetări: 25 – 35;

Nr. serii: 4;

Pauză între serii: 1 minut.

Figura Nr. 3.8.

Fandări largi cu bara

Influență asupra: Cvadriceps, Marele Fesier; se executa cu gantere în mâini și deplasare înainte;

Nr. repetări: 12-14 pași; încarcatură gantere în mâini: 2x15kg;

Nr. serii: 3

Pauză între serii: 2 minute.

Figura Nr.3.9.

Ridicări pe vârf, pe un picior, cu greutate în mână

Influență asupra: Gemeni, Solear;

Nr. repetări: 16-20; încarcatură ganteră: 15 kg;

Nr. serii: 3;

Pauză între serii: 2 minute

DUPĂ FIECARE SERIE, SE EXECUTĂ ÎN MOD OBLIGATORIU SKIP ȘI 2-3 SĂRITURI PE VERTICALĂ, URMATE DE O ALERGARE LANSATĂ, DE 7-10 m!!

3.1.2 Prezentarea și analiza mijloacelor folosite în antrenamentul grupelor de juniori B

Juniori B

Mijloacele nespecifice utilizate în realizarea pregătirii fizice:

în timpul perioadei de pregătire , ponderea mijloacelor nespecifice în realizarea programului de pregătire a fost însemnată, fapt care poate fi constatat în cele ce urmează:

Antrenament nº1: jogging 15´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare Intermitentă (1´ lansat/1´lent) 10´; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate;

Antrenament nº2: jogging 10´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare Intermitentă (1´ lansat/1´lent) 15’; stretching 5´; Forța trunchi; Proprioceptivitate; Pregătire musculară;

Antrenament nº3: jogging 15´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare intermitentă (1´ lansat/1´lent) 15’; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate; Pregătire musculară;

Antrenament nº4: jogging 15´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´;

Alergare intermitentă (1´ lansat/1´lent) 20’; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate;

Antrenament nº5: jogging 20´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare intermitentă (2´ lansat/1´lent) 25’; stretching 5´; Forță trunchi; Pregătire musculară;

Antrenament nº6: jogging 20´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare intermitentă (2´ lansat/1´lent) 25’; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate; Pregătire musculară;

Antrenament nº7: jogging 20´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare intermitentă (2´ lansat/1´lent) 30’; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate; Pregătire muscularaă

Antrenament nº8: jogging 20´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare intermitentă (2´ lansat/1´lent) 30’; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate; Pregătire musculară;

Antrenament nº9 : jogging 20´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare intermitentă (2´ lansat/1´lent) 35’; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate; Pregătire musculară;

Antrenament nº10: jogging 20´; stretching 5´; Alergare, diferite forme (lateral, genunchi sus, calcâie la sezută …) 10´; Alergare intermitentă (2´ lansat/1´lent) 35’; stretching 5´; Forță trunchi; Proprioceptivitate; Pregătire musculară;

PROGRAM DE PREGĂTIRE MUSCULARĂ – FORȚĂ:

20` – Circuit forță – 4 structuri:

PILLAR PREPARATION – 3`;

Planșă, din culcat facial cu sprijin pe antebrațe, cu picioarele depărtate la nivelul umerilor, se ridică alternativ câte un picior, cu menținerea pozitiei 2s; -8 repetări cu fiecare picior;

Din culcat dorsal, cu mâinile lateral și bazinul ridicat, astfel încat poziția capului, șoldurilor și genunchilor să fie pe aceeași linie, se ridică alternativ câte un picior, cu genunchiul îndoit (90 grade între coapsă și trunchi și între coapsă și gambă); – 8 repetări cu fiecare picior;

Planșă, lateral, din sprijin pe antebraț, lateral și pe un picior – se ridicș celălalt picior în aer (în plan frontal), cu menținerea poziției 2s; – 8 repetări cu fiecare picior;

MOVEMENT PREPARATION – 7`;

Din stând depărtat, ridicarea alternativă a unui genunchi sus și menținerea poziției (cu mâinile – trag genunchiul sus și mențin), în timp ce piciorul de sprijin efectueaza o flexie din genunchi și menține flexia 2s; – 6 repetări cu fiecare picior;

Din stând, cu elastic mic de genunchi fixat, pășire cu pași mici, înainte și lucrul brațelor (braț-picior opus);- 10 repetări cu fiecare picior (20 pași);

Din stând depărtat, cu brațele lateral (pentru echilibru), se execută “cumpăna pe un picior”, precedată de flexia genunchiului piciorului de prijin și menținerea flexiei 2s; – 6 repetări cu fiecare picior;

Din stând depărtat, săritură cu ducerea unui picior spre înapoi, cu genunchiul flexat și ducerea celuilalt picior înainte , flexat (se ajunge în fandare înainte), cu ducerea brațului opus piciorului din față, sus și cu răsucirea trunchiului lateral și încercarea de a atinge calcaiul piciorului din înapoi cu brațul opus; – 6 repetări cu fiecare picior;

Din stând depărtat cu sprijin pe palme, pe sol și menținerea genunchilor întinși, mers, sprijin pe palme și picioare; – 6 repetări cu fiecare picior (12 pași);

Din stând depărtat, ușor flexat din genunchi, pășire înainte înapoi, un pas, din joc de glezne (“step – fitness”); 2x 5s;

Din stând depărtat, ridicarea unui genunchi sus, cu menținerea poziției, 2s, pășire lateral, pâna se ajunge în fandare lateral, amplă; ridicarea se realizează prin apropierea piciorului întins și impuls pe piciorul cu genunchiul flexat; 10m, lateral, cu fiecare picior;

Același exercițiu (7.) dar cu pășire spre înainte (fandare înainte); 2x10m;

PLYOMETRICS – 5`:

Din stând depărtat, sărituraăde pe doua picioare (din flexie, cu elan al brațelor), cu aterizare pe un picior, în flexie; 6 repetări;

Din stând depărtat, săritură de pe un picior cu aterizare pe acelasi picior, peste 5 gărdulețe mici, urmată de accelerare (sprint) 10m; 2×5 repetări (5 sărituri pe fiecare picior);

Acelasi exercițiu (2.) cu menținerea flexiei, 2s după fiecare aterizare; 2×5 repetări (5 sărituri pe fiecare picior);

MEDICINAL BALL – 5`:

Din stând depărtat, cu brațele înainte, cu minge medicinală, flexie din genunchi cu ducerea brațelor sus și săritură pe vertical; 2×4 repetări;

Din stând depărtat, cu minge medicinală în mâini, la nivelul bazinului, se flexează genunchii și se realizează o săritură pe vertical și aterizare în flexie; 2×6 repetări;

3.1.3 Prezentarea și analiza mijloacelor folosite în antrenamentul grupelor de juniori C

Juniori C

Mijloacele nespecifice utilizate în realizarea pregătirii fizice:

în timpul perioadei de pregătire , ponderea mijloacelor nespecifice în realizarea programului de pregătire a fost însemnată, fapt care poate fi constatat în cele ce urmează:

PROGRAM DE PREGĂTIRE

ANTRENAMENT 1

10 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 1X20m;

– 1X10 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 1X5 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 2×10;

ANTRENAMENT 2

15 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 1X20m;

– 2X10 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 1X7 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 2×15;

ANTRENAMENT 3

20 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 2X10 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 1X7 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 2×15;

ANTRENAMENT 4

25 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 2X15 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 2X5 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 2×20;

ANTRENAMENT 5

30 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 2X15 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 2X5 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 2×20;

ANTRENAMENT 6

35 min. alergare aeroba (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 2X20 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 2X7 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 3×15;

ANTRENAMENT 7

40 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 2X20 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 2X7 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 3×15;

ANTRENAMENT 8

40 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 2X25 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 2X10 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 3×20;

ANTRENAMENT 9

40 min. alergare aeroba (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 2X25 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 2X10 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 3×20;

ANTRENAMENT 10

40 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 3X15 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 3X7 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 3×25;

ANTRENAMENT 11

40 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 3X15 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 3X7 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 3×25;

ANTRENAMENT 12

40 min. alergare aerobă (puls 24-26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 3X20 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 3X10 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 4×20;

ANTRENAMENT 13

40 min. alergare aeroba (puls 26/10s.);

– complex sărituri + coordonare 2X20m;

– 3X20 ridicări de trunchi din culcat dorsal, cu genunchii flexați;

– 3X10 flexii ale trunchiului, cu brațele înainte și ridicarea picioarelor, din culcat dorsal (echere”);

– genuflexiuni din stând (pe ambele picioare): 4×20;

CAPITOLUL 4

REZULTATELE SI INTERPRETAREA LOR

EVALUAREA REZULTATELOR

Evoluția jocului de fotbal s-a realizat în ritm accelerat în același timp cu progresul tehnologic. Astăzi nu mai putem vorbi de o analiză a evoluției unei echipe sau a unui jucator, fără a utiliza mijloace tehnice modern.

Apariția programelor de analiză și statistică, împreună cu numeroase mijloace tehnice de măsurare și stocare a datelor a permis obiectivizarea proceselor de instruire și nu în ultimul rând a permis individualizarea pregătirii.

Fiind în contact permanent cu tot ce este nou în fotbalul modern, în prezenta lucrare de cercetare am utilizat doua mijloace noi de testare a nivelului pregătirii fizice a juniorilor: “MYCOACH – BY ADIDAS” și testul VAMEVAL.

JUNIORI A

“MYCOACH” a fost utilizat în timpul primului meci de pregătire al echipelor participante la studiul nostru.

Astfel, am putut determina cu precizie indicii determinanți ai nivelului de pregătire fizică pentru fiecare jucator în parte.

Trebuie să precizez că softul care stochează și analizează datele nu permite, din motive de confidențialitate, publicarea rezultatelor individuale. În schimb, așa cum se poate observa din tabelele de mai jos, media eforturilor jucatorilor testați a fost direct furnizate de către softul ADIDAS.

Conform datelor de mai jos, observăm multitudinea de informații de strictă specialitate, care se refera la efortul depus de jucatori în timpul jocului. Astfel, efortul este cuantificat ca volum, dar, ce este și mai important, este determinat pe fiecare plajă de efort în parte. Mai mult decât atât, efortul , cu toți indicii aferenți sunt raportați la unitatea de timp, ceea ce permite o obiectivizare totală a analizei efortului.

Conform datelor de mai jos, putem observa valorile următorilor indici de efort:

Volum total (distanța) – 9,557 km;

– Viteza maximă atinsă – 28,58 km/h;

– Volumul efortului de intensitate maximal – 1,165 km;

– Numărul accelerarilor – 34;

Graficul Nr. 3.2.

Prezentare grafică a indicilor de efort depus de jucatori în timpul jocului Juniori A

Plajele de efort cu volumul specific se pot observa în imaginea de mai jos, care ne furnizează distribuția efortului pe unitatea de timp.

Graficul Nr. 3.3.

Plajele de efort cu volumul specific, furnizează distribuția efortului pe unitatea de timp (Juniori A)

JUNIORI B

“MYCOACH”

Graficul Nr. 3.4.

Prezentare grafică a indicilor de efort depus de jucatori în timpul jocului Juniori B

Conform datelor de mai sus, putem observa valorile următorilor indici de efort:

– volum total (distanța) – 9,010 km;

– viteza maximă atinsă – 26,56 km/h;

– volumul efortului de intensitate maximal – 0,876 km;

– numărul accelerărilor – 32;

Plajele de efort cu volumul specific se pot observa în imaginea de mai jos, care ne furnizeaza distribuția efortului pe unitatea de timp.

Graficul Nr. 3.5.

Plajele de efort cu volumul specific, furnizează distribuția efortului pe unitatea de timp (Juniori B)

JUNIORI C

“MYCOACH”

Graficul Nr. 3.6.

Prezentare grafică a indicilor de efort depus de jucatori în timpul jocului Juniori C

Conform datelor de mai sus, putem observa valorile următorilor indici de efort:

volum total (distanța) – 8,567 km;

viteza maximă atinsă – 25,43 km/h;

volumul efortului de intensitate maximal – 0,589 km;

numărul accelerarilor – 26.

Plajele de efort cu volumul specific se pot observa în imaginea de mai jos, care ne furnizează distribuția efortului pe unitatea de timp.

Graficul Nr. 3.7.

Plajele de efort cu volumul specific, furnizează distribuția efortului pe unitatea de timp (Juniori C)

Dupa cum putem observa, diferențele dintre indicii efortului specific nivelului de vârstă și performanță sunt considerabile, ceea ce ne permite să formulăm câteva idei, care vor sta la baza realizării demersului personal în viitorul acestei cercetări:

pregătirea fizică se realizează global, nediferențiat foarte clar pe fiecare plajă de efort în parte;

la juniorii A și B observăm o disponibilitate mai mare la eforturile de intensitate maximală și submaximală;

la juniorii C, este scăzută atât capacitatea aerobă, cât și capacitatea anaerobă.

JUNIORI A

TEST VAMEVAL

Tabelul Nr. 3.6.

Rezultate TEST VAMEVAL Juniori A

Lotul Juniorilor B

TEST VAMEVAL

Tabelul Nr. 3.7.

Rezultate TEST VAMEVAL Juniori B

Lotul Juniorilor C

TEST VAMEVAL

Tabelul Nr. 3.8.

Rezultate TEST VAMEVAL Juniori C

La finalul testului am calculat media aritmetică a datelor obținute și am înregistrat următoarele valori, care vin să confirme rezultatele obținute în urma utilizării sistemului ‘’MYCOACH’’:

Aceste rezultate sunt rezultate normale, firești pentru vârsta și nivelul de performanța atins.

Tabelul Nr. 3.9.

Rezultate pe grupe în urma utilizări sistemului „MYCOACH”

CAPITOLUL 5

ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRII PRELIMINARE

Multe dintre problemele cu care se întâlnesc antrenorii se referă la aspectele de randament, atât individual ( al unui jucător pe parcursul unui joc, dar și de la un joc la altul ), căt și al echipei în general ( pe parcursul celor două reprize putănd exista unele variații, dar și pe parcursul competițiilor în care participă ). Sigur că aceste variații sunt normale și inevitabile, însă dificultatea antrenorului constă din faptul că poate avea un control redus pe aceste fenomene. Prin înregistrarea în plan fizic, tehnic, tactic și psihic a jocurilor se poate stabili suficient de exact curba evoluției echipei sau a jucătorilor luați separat, fapt ce ar putea aduce date noi antrenorului, astfel putând să influențeze anumite momente de joc, în genere va putea să administreze mai bine astfel de situații variabile ale echipei sale.

Un alt aspect, însă cu un grad mai mare de incitare pentru antrenor, se referă la adversar. Este ușor de imaginat ce rol ar putea avea o serie de date și informații concrete despre adversar în perspectiva unei confruntări directe. Va fi desigur de pe altă poziție abordat un joc în care știi despre adversar ce puncte vulnerabile și ce puncte forte are, dacă ai date concrete despre ce face fiecare jucător în teren sub aspect fizic, tehnic, tactic sau psihic, precum și echipa în ansamblu. Așadar, aceleași elemente urmărite la propria echipă, pot fi înregistrate și prelucrate și în cazul adversarilor, sau eventual observarea să se concretizeze doar asupra unor jucători “ cheie “ deciși de antrenor ( pentru ca volumul de muncă și posibilitățile de înregisrare să fie realizabile ).

Sigur că trebuie menționat un fapt evident nu numai pentru un statistician că nu aste suficient să înregistreze adversarul sau proprii jucători / echipă la unul sau doi jucători. Cu cât numărul de înregistrări este mai mare, cu atăt informațiile astfel prelucrate vor fi mai relevante, mai semnificative. Nu toate datele observate vor fi importante, existând și aspecte particulare, dar statisticianul sportiv poate separa ceea ce este constant, ceea ce face un jucător / echipă indiferent de miză, adversar sau variabile. Sigur că vor exista variații și diferențe în funcție de condițiile concrete în care se desfășoară jocul, dar statisticianul sportiv poate identifica ceea ce este numitorul comun pentru mai multe jocuri în plan fizic, tehnic, tactic sau psihic, aceste aspecte fiind de fapt fundamentul întregii prestații a unui jucător sau echipă. La fel pot fi conturate condițiile în care apar variații de la această “ prestație de bază “, identificând în funcție de ce și cum se modifică prestația unui jucător / echipă.

Elementele de noutate pe care noi le propunem in prezenta lucrare de cercetare se refera la:

Mijloacele tehnice moderne de colectare și analiza a datelor din antrenamente și jocuri;

Utilizarea acestor mijloace moderne, nemijlocit, în fiecare antrenament și joc;

Analiza datelor colectate se va materializă în elaborarea unor indici obiectivi ai efortului, pe posturi și nu în ultimul rând pe grupe de vârstă;

Stabilirea unor mijloace nespecifice standardizate, care să fie utilizate pentru realizarea pregătirii fizice;

Elaborarea unor bareme minime de performanța fizică, pe care trebuie să le îndeplinească fiecare jucator în parte, în funcție de grupa de vârstă, postul și nivelul de performanță;

Pe baza datelor obținute se poate realiza un model de pregătire fizică pe posturi și grupe de vârstă;

Pregătirea fizică poate și trebuie să fie obiectivizată;

Multitudinea de informații din antrenament și joc trebuie să constituie baza de dezvoltare a unui nou sistem de antrenament individualizat, în vederea realizării pregătirii fizice la nivelul juniorilor, cu ajutorul mijloacelor nespecifice;

Având în vedere ideile enunțate anterior, prezenta lucrare de cercetare nu iși propune să dea un verdict și să traga concluzii insuficient fundamentate practic, ținând seama de realitățile fotbalului modern.

Asa cum putem observa frecvent, datorită multitudinii mijloacelor de informare, există școli de fotbal, (din ce în ce mai multe) în care s-a inițiat un amplu process de regândire a antrenamentului pe baze moderne, dupa cum urmează:

Pregătirea fizică se realizează global, integrate cu mijloacele specifice;

Ponderea mijloacelor specifice în realizarea pregătirii fizice este covăritoare în detrimental mijloacelor nespecifice;

Antrenorii și specialiștii care se ocupa în mod direct de pregătirea fizică, în fotbalul avansat, nu concep realizarea acestei laturi a antrenamentului decât prin utilizarea mijloacelor specifice fotbalului;

Există școli de fotbal care promovează crearea de mijloace exclusive specifice în vederea realizării pregătirii fizice, aducând argumentul logic, conform căruia, trebuie să antrenez fotbal, dacă vreau să joc fotbal;

De aceea, în încheiere, aș dori să subliniez încă o data că obiectivul principal al acestei lucrari nu este acela de a trage o concluzie și a indica cu precizie care este modalitatea optimă de realizare a pregătirii fizice la juniori. Obiectivul principal al acestei lucrari este de a determina eficiența și ponderea mijloacelor nespecifice în realizarea pregătirii fizice a juniorilor.

Ne propunem acest lucru, tocmai pentru a demonstra că sportul românesc în general și fotbalul nostru, în special, au nevoie de certitudini, de programe eficiente și concepte moderne, care să ne permită anularea rapidă a discrepanțelor calitative și performanțiale între sportul și fotbalul modern și ceea ce putem noi expune in acest moment.

BIBLIOGRAFIE

1. ABABEI, R., (2004), Teoria antrenamentului-Curs, Bacău,Ed. Alma Mater

2. AGRAZ, V. L., (1997), Sistema oposicional V.E.T., Barcelona, Editura Hispano Europeea

3. ALLPORT, W., (1983),Structura și dezvoltarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București

4. APOLZAN, D., (1998),Fotbal 2010, București, Federația Română de Fotbal

5. ARCE, J. H., (1994), Programul de forță și condiție fizică al Universității Purdue, Strenght and Conditioning nr.5

6. ARDELEAN, T., (1990),Particularitățile dezvoltării calităților motrice în atletism, București, I.E.F.S.

7. ASTRAND, P. O., (1992), Endurance in sport, The Enciclopedy of Sports Medicine

8. AVRAM, S., (1980), Fotbal-exerciții pentru pregătirea fizică, tehnică și tactică, București, Editura Sport-Turism

9. American Sport Education Program, (2005), Officiatting Soccer, Human Kinetics

10. Analiză sistematică multimedia în sfera tehnico-tactică a jocurilor sportive, (1996), București, M.T.S.-C.C.P.S., S.D.P.-378-379

11. BACH, H., (1993), Genetica și talentul sportiv, București, A.N.E.F.S.

12. BACCONI, A., și MAZZALI, S., ( La preparazione fisica del calciatore, Regio Emilia, Koala Libri

13. BANGSBO, J. (1994), Cerințe energetice în fotbalul competițional, Journal of Sports Science

14. BANGSBO, J., (1996), La preparazione fisica nel calcio. Un approccio csientifico, Ancona, Editura Kells

15. BAROGA, L., (1984), Educarea calităților fizice combinate, București, Editura Sport-Turism

16. BARTH, B., (1995), Pregătirea pentru concurs printr-un antrenament tehnico – tactic, Teoria Competiției, SDP Nr.362-364, București, C.C.P.S.

17. BENEDECK, E; PÁLFAI, I, (1986),Bazele științifice ale antrenamentului, Orientări și tendințe în fotbal, București, C.N.E.F.S.-C.C.P.S.

18. BESWICK, B., (2001), Focused for soccer, Human Kinetics

19. BLAIR, A., (1993), Efectele unui program de antrenament specific ilustrat asupra performanței fotbaliștilor începători și avansați,Journal of Sports Sciences Nr. 2

20. BLEICHER, A., (1993),Determinarea sarcinilor de antrenament adecvate jocului de fotbal pentru juniori,Leistungssport Nr. 3

21. BOMPA, T. O., (2001),Dezvoltarea calităților biomotrice, București, Editura Ex Ponto

22. BOMPA, T. O., (2001), Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizarea, București, Editura Tana

23. BOMPA, T. O., (2003), Performanța în jocurile sportive, Constanța, Editura Ex Ponto

24. BOTA, A., (2002), Teoria educației fizice și sportului, București, Editura Fest

25. BOTA, C.,(1994),Fiziologia educației fizice și sportului, București, A.N.E.F.S.

26. BOTA, C., (2000), Ergofiziologie. București, Editura Globus

27. BOTA, C., (2002), Fiziologia generală. Aplicații la efortul fizic, București, Editura Medicală

28. BOTA, C. și PRODESCU, B, (1997), Ergofiziologia educației fizice și sportului. Ergofiziologie, București, Editura Antim Ivireanu

29. BOTA, I., (1984),Handbal-Modele de joc și pregătire, București, Editura Sport-Turism

30. BOTA, I. și colab, (2005), Praxiologia educației fizice și sportului, București, Editura Piaget

31. BOTA, I. și COLIBABA-EVULEȚ, D., (1996-1997),Modelul de joc și modelarea, București, Revista A.N.E.F.S. Nr. 4,5,6.

32. BOSCO, C., (1990), Aspetti fiziologici della preparazione fisica del calciatore, Roma, Editura Societa Stampa Sportiva

33. BRACK, R., (1994), Teoria practică de acționare a coach-ului în jocurile sportive, Antrenorat și competiție, SDP Nr.350-351, București, C.C.P.S.

34. BRATU, I. A., (1985), Deprinderi motrice de bază, București, Editura Sport-Turism

35. BROOKS, G., A., și BRAUNER, K., (2000), Glicogen synthesis and metabolism of lactic acid after exercice, American Journal of Physiology, 224

36. BROCHE, D., (1995), Fotbal: controlul mingii, Revue Education Physique et Sport, nr. 255

37. BUȘE, I. și OGODESCU, D.S., (1982),Fotbalul sinergic, Timișoara, Editura Facla, 1982

38. CALIGURI, P. Și HERBST D., (1997),High performance soccer,Human Kinetics

39. CAVANAGH, P.R., (1990), Biomechanics of distance running. Human Kinetics, Champaign, Illinois

40. CARDINETT, J. (1988),Evolution scolaire messure, Beligique, De Boek Universite

41. CASAGRANDE, T., (2007), Dispensa sul calcio, Verona, Università di Scienze Motorie

42. CÂRSTEA, Gh., (1993),Teoria și metodica educației fizice și sportului, București, Editura Universul

43. CERGHIT, I., (1980), Metode de învățământ, București, Editura Didactică și Pedagogică

44. CERNĂIANU, C., (2000), Fotbal. Manualul antrenorului profesionist, București, Editura Rotech Pro

45. CHARBIER, P., (1996), Fotbal – Abordare didactică, Revue E.P.S. Nr. 258

46. CLOCOTICI, V. și STAN, A., (2000), Statistică aplicată în psihologie, Iași, Editura Polirom

47. CLARK, K., (1994), Ghid de alimentație pentru fotbaliști în condiții de antrenament și competiție, Journal of Sports Sciences

48. CIOLCĂ, S. M., (2004),Modelul de joc și modelarea pregătirii juniorilor pentru fotbalul de performanță. București, Editura Cartea Universitară, 2004

49. CIOLCĂ, S. M., (2005),Capacitatea de performanță în fotbal. București, Editura Cartea Universitară

50. CIOLCĂ, S. M. și GRIGORE GH., (2005), Fotbalul – mijloc asociat al kinetoterapiei, București, Editura Cartea Universitară

51. CIOLCĂ, S, M., (2008),Fotbal – Fundamente teoretice și metodice,București, A.N.E.F.S.

52. CIOLCĂ, S, M., (2008),Fotbal – Curs de aprofundare, București, A.N.E.F.S.

53. COLIBABA-EVULEȚ, D., (1996),Proiectarea didactică științifică și implementarea ei în activitatea sportivă de performanță, în Știința Sportului, nr. 2

54. COLIBABA-EVULEȚ, D. și BOTA, I., (1998),Jocuri sportive. Teorie și metodică, București Editura Aldin

55. COJOCARU, V., (1995), Jocul de fotbal. Elemente de strategie și tactică, București, Editura Topaz

56. COJOCARU, V., (2000), Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanță, București, Editura Axis Mundi

57. COJOCARU, V., (2001), Fotbal-Noțiuni generale, , București, Editura Axis Mundi

58. COJOCARU, V., (2006),Fotbal -Aspecte teoretice și metodice, București, Editura Cartea Universitară

59. V. COJOCARU, C. PANAIT – Obiectivizarea antrenamentului in fotbal, cu ajutorul noilor mijloace de inregistrare si analiza, ELSE, 2013;

60. COMUCCI, N. și VIANI, M., (1987), Manualul antrenorului profesionist, F.I.G.C., Roma, Settare tenico

61. COMUCCI, N. și VIANI, M., (1988),Manualul antrenorului de fotbal, București, C.N.E.F.S.

62. COMETTI, G., (1993), Football at musculation, Paris, Editura Actio

63. CONSTANTINESCU, P., (1986),Sisteme ierarhizate, București, Editura Academiei Române

64.CORDUN, M., (1995), Masajul –Tehnici și aplicații în sport, București, Editura Tehnică

65. CORDUN, M., (1999), Kinetologie medicală, București, Editura Axa, 1999.

66. CORDUN, M., (1999), Postura corporală normală și patologică. București, Editura ANEFS

67. COX, R. H., (1998), Sport Psihology – Concepts and Applications, Missouri, Fourth Edition, Mc. Graw – Hill

68. CREVOISIER, J, (1995),Analiza strategiilor de intervenție folosite de antrenorii de fotbal, Science et motricite nr. 25

69. CREVOISIER, J, (1995), Football et psyhologie, Paris, Editura Chiron

70. Dicționar enciclopedic, (1996),București, Editura Enciclopedică

71. Dicționarul explicativ al limbii române, (1996),București, Editura Univers Enciclopedic

72. Epuran , M., 1992, Metodologia cercetării activităților corporale,

73.Gagea, A., 1999, Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport

ANEXE

Lotul Juniorilor A

Lotul Juniorilor B

Lotul Juniorilor C

BIBLIOGRAFIE

1. ABABEI, R., (2004), Teoria antrenamentului-Curs, Bacău,Ed. Alma Mater

2. AGRAZ, V. L., (1997), Sistema oposicional V.E.T., Barcelona, Editura Hispano Europeea

3. ALLPORT, W., (1983),Structura și dezvoltarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București

4. APOLZAN, D., (1998),Fotbal 2010, București, Federația Română de Fotbal

5. ARCE, J. H., (1994), Programul de forță și condiție fizică al Universității Purdue, Strenght and Conditioning nr.5

6. ARDELEAN, T., (1990),Particularitățile dezvoltării calităților motrice în atletism, București, I.E.F.S.

7. ASTRAND, P. O., (1992), Endurance in sport, The Enciclopedy of Sports Medicine

8. AVRAM, S., (1980), Fotbal-exerciții pentru pregătirea fizică, tehnică și tactică, București, Editura Sport-Turism

9. American Sport Education Program, (2005), Officiatting Soccer, Human Kinetics

10. Analiză sistematică multimedia în sfera tehnico-tactică a jocurilor sportive, (1996), București, M.T.S.-C.C.P.S., S.D.P.-378-379

11. BACH, H., (1993), Genetica și talentul sportiv, București, A.N.E.F.S.

12. BACCONI, A., și MAZZALI, S., ( La preparazione fisica del calciatore, Regio Emilia, Koala Libri

13. BANGSBO, J. (1994), Cerințe energetice în fotbalul competițional, Journal of Sports Science

14. BANGSBO, J., (1996), La preparazione fisica nel calcio. Un approccio csientifico, Ancona, Editura Kells

15. BAROGA, L., (1984), Educarea calităților fizice combinate, București, Editura Sport-Turism

16. BARTH, B., (1995), Pregătirea pentru concurs printr-un antrenament tehnico – tactic, Teoria Competiției, SDP Nr.362-364, București, C.C.P.S.

17. BENEDECK, E; PÁLFAI, I, (1986),Bazele științifice ale antrenamentului, Orientări și tendințe în fotbal, București, C.N.E.F.S.-C.C.P.S.

18. BESWICK, B., (2001), Focused for soccer, Human Kinetics

19. BLAIR, A., (1993), Efectele unui program de antrenament specific ilustrat asupra performanței fotbaliștilor începători și avansați,Journal of Sports Sciences Nr. 2

20. BLEICHER, A., (1993),Determinarea sarcinilor de antrenament adecvate jocului de fotbal pentru juniori,Leistungssport Nr. 3

21. BOMPA, T. O., (2001),Dezvoltarea calităților biomotrice, București, Editura Ex Ponto

22. BOMPA, T. O., (2001), Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizarea, București, Editura Tana

23. BOMPA, T. O., (2003), Performanța în jocurile sportive, Constanța, Editura Ex Ponto

24. BOTA, A., (2002), Teoria educației fizice și sportului, București, Editura Fest

25. BOTA, C.,(1994),Fiziologia educației fizice și sportului, București, A.N.E.F.S.

26. BOTA, C., (2000), Ergofiziologie. București, Editura Globus

27. BOTA, C., (2002), Fiziologia generală. Aplicații la efortul fizic, București, Editura Medicală

28. BOTA, C. și PRODESCU, B, (1997), Ergofiziologia educației fizice și sportului. Ergofiziologie, București, Editura Antim Ivireanu

29. BOTA, I., (1984),Handbal-Modele de joc și pregătire, București, Editura Sport-Turism

30. BOTA, I. și colab, (2005), Praxiologia educației fizice și sportului, București, Editura Piaget

31. BOTA, I. și COLIBABA-EVULEȚ, D., (1996-1997),Modelul de joc și modelarea, București, Revista A.N.E.F.S. Nr. 4,5,6.

32. BOSCO, C., (1990), Aspetti fiziologici della preparazione fisica del calciatore, Roma, Editura Societa Stampa Sportiva

33. BRACK, R., (1994), Teoria practică de acționare a coach-ului în jocurile sportive, Antrenorat și competiție, SDP Nr.350-351, București, C.C.P.S.

34. BRATU, I. A., (1985), Deprinderi motrice de bază, București, Editura Sport-Turism

35. BROOKS, G., A., și BRAUNER, K., (2000), Glicogen synthesis and metabolism of lactic acid after exercice, American Journal of Physiology, 224

36. BROCHE, D., (1995), Fotbal: controlul mingii, Revue Education Physique et Sport, nr. 255

37. BUȘE, I. și OGODESCU, D.S., (1982),Fotbalul sinergic, Timișoara, Editura Facla, 1982

38. CALIGURI, P. Și HERBST D., (1997),High performance soccer,Human Kinetics

39. CAVANAGH, P.R., (1990), Biomechanics of distance running. Human Kinetics, Champaign, Illinois

40. CARDINETT, J. (1988),Evolution scolaire messure, Beligique, De Boek Universite

41. CASAGRANDE, T., (2007), Dispensa sul calcio, Verona, Università di Scienze Motorie

42. CÂRSTEA, Gh., (1993),Teoria și metodica educației fizice și sportului, București, Editura Universul

43. CERGHIT, I., (1980), Metode de învățământ, București, Editura Didactică și Pedagogică

44. CERNĂIANU, C., (2000), Fotbal. Manualul antrenorului profesionist, București, Editura Rotech Pro

45. CHARBIER, P., (1996), Fotbal – Abordare didactică, Revue E.P.S. Nr. 258

46. CLOCOTICI, V. și STAN, A., (2000), Statistică aplicată în psihologie, Iași, Editura Polirom

47. CLARK, K., (1994), Ghid de alimentație pentru fotbaliști în condiții de antrenament și competiție, Journal of Sports Sciences

48. CIOLCĂ, S. M., (2004),Modelul de joc și modelarea pregătirii juniorilor pentru fotbalul de performanță. București, Editura Cartea Universitară, 2004

49. CIOLCĂ, S. M., (2005),Capacitatea de performanță în fotbal. București, Editura Cartea Universitară

50. CIOLCĂ, S. M. și GRIGORE GH., (2005), Fotbalul – mijloc asociat al kinetoterapiei, București, Editura Cartea Universitară

51. CIOLCĂ, S, M., (2008),Fotbal – Fundamente teoretice și metodice,București, A.N.E.F.S.

52. CIOLCĂ, S, M., (2008),Fotbal – Curs de aprofundare, București, A.N.E.F.S.

53. COLIBABA-EVULEȚ, D., (1996),Proiectarea didactică științifică și implementarea ei în activitatea sportivă de performanță, în Știința Sportului, nr. 2

54. COLIBABA-EVULEȚ, D. și BOTA, I., (1998),Jocuri sportive. Teorie și metodică, București Editura Aldin

55. COJOCARU, V., (1995), Jocul de fotbal. Elemente de strategie și tactică, București, Editura Topaz

56. COJOCARU, V., (2000), Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanță, București, Editura Axis Mundi

57. COJOCARU, V., (2001), Fotbal-Noțiuni generale, , București, Editura Axis Mundi

58. COJOCARU, V., (2006),Fotbal -Aspecte teoretice și metodice, București, Editura Cartea Universitară

59. V. COJOCARU, C. PANAIT – Obiectivizarea antrenamentului in fotbal, cu ajutorul noilor mijloace de inregistrare si analiza, ELSE, 2013;

60. COMUCCI, N. și VIANI, M., (1987), Manualul antrenorului profesionist, F.I.G.C., Roma, Settare tenico

61. COMUCCI, N. și VIANI, M., (1988),Manualul antrenorului de fotbal, București, C.N.E.F.S.

62. COMETTI, G., (1993), Football at musculation, Paris, Editura Actio

63. CONSTANTINESCU, P., (1986),Sisteme ierarhizate, București, Editura Academiei Române

64.CORDUN, M., (1995), Masajul –Tehnici și aplicații în sport, București, Editura Tehnică

65. CORDUN, M., (1999), Kinetologie medicală, București, Editura Axa, 1999.

66. CORDUN, M., (1999), Postura corporală normală și patologică. București, Editura ANEFS

67. COX, R. H., (1998), Sport Psihology – Concepts and Applications, Missouri, Fourth Edition, Mc. Graw – Hill

68. CREVOISIER, J, (1995),Analiza strategiilor de intervenție folosite de antrenorii de fotbal, Science et motricite nr. 25

69. CREVOISIER, J, (1995), Football et psyhologie, Paris, Editura Chiron

70. Dicționar enciclopedic, (1996),București, Editura Enciclopedică

71. Dicționarul explicativ al limbii române, (1996),București, Editura Univers Enciclopedic

72. Epuran , M., 1992, Metodologia cercetării activităților corporale,

73.Gagea, A., 1999, Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport

ANEXE

Lotul Juniorilor A

Lotul Juniorilor B

Lotul Juniorilor C

Similar Posts