Cercetare Pedagogica Privind Predarea Basmului In Ciclul Primar

CAP.V CERCETAREA PEDAGOGICĂ PRIVIND OPTIMIZAREA METODELOR DE PREDARE A BASMULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

5.1. Descrierea școlii

Școala gimnazială „Liviu Rebreanuˮ este situată în București, sectorul 3. Ea a fost înființată în anul 1965, ca școală mixtă. Timp de 10 ani a fost desemnată ca „Școală de protocol” datorită dotărilor moderne pentru acea vreme.

Numeroșii elevi care au absolvit această școală au devenit persoane cu contribuții majore în diferite domenii de activitate și de asemenea persoane publice: Elvira Datcu, Nicola Fabian, dr. Laurențiu Ștefan, scriitor Andrei Stomff.

Școala gimnazială „Liviu Rebreanu“ urmărește în continuare să răspundă intereselor sociale și comunitare, să asigure pentru fiecare copil de vârstă școlară condiții optime de dezvoltare fizică și intelectuală, potrivit finalităților educației. Ea dispune de o dotare modernă în concordanță cu noile standarde ale educației.

Are 2 forme de învățământ˸ primar și gimnazial.

Din totalul de 720 de elevi, 524 sunt în ciclul primar.

Personalul didactic din ciclu primar este format din 19 profesori pentru învățământ primar/învățători absolvenți de studii superioare de specialitate, din care 11 sunt titulari și 8 suplinitori. Dintre aceștia 5 sunt debutanți, 2 cu definitivat, 4 cu gradul didactic II și 8 cu gradul didactic I.

Având în vedere toate aceste lucruri, putem aprecia că școala este un mediu educațional propice aplicării Metodologiei cercetării.

5.2. Scopul cercetării

Cercetarea de tip aplicativ și nonexperimental a vizat optimizarea metodelor de predare a basmului și formarea de noi comportamente de învățare a elevilor.

Ioan Nicola afirma că cercetarea pedagogică este o strategie aplicată cu scopul de a surprinde relații noi între componentele acțiunii educaționale și de a elabora soluții optime pentru rezolvarea unor probleme identificate în procesul instructiv-educativ.

Cercetarea pedagogică are un caracter prospectiv ( adică urmărește dezvoltarea personalității elevului în concordanță cu cerințele societății ), trebuie să fie continuu ameliorativă ( adică trebuie să determine optimizarea actului pedagogic). De asemenea, orice cercetare pedagogică este interdisciplinară datorită complexității fenomenului investigat.

5.3. Obiectivele cercetării:

identificarea metodelor optime de predare a basmului în învățământul primar;

aplicarea principiilor inovatoare în proiectele didactice;

colectarea și interpretarea rezultatelor cercetării;

analiza comparativă și cantitativă a rezultatelor cercetării;

valorificarea rezultatelor cercetării prin diseminare și multiplicare.

 5.4. Ipoteza cercetării

Dacă în cadrul învățământului primar aplicăm metode interactive de predare a basmului, acestea pot conduce la potențarea strategiilor de predare-învățare, îmbunătățirea competenței de receptare a textului fantastic, obținându-se rezultate superioare față de cele obținute doar prin aplicarea unor metode tradiționale și, în același timp, determină creșterea motivației pentru învățare a elevilor și formarea de noi comportamente de învățare.

5.5. Variabilele cercetării

 5.6. Coordonate majore ale cercetării:

Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul semestrului I al anului școlar 2015-2016.

Lotul de participanți:

Lotul de aplicație: clasa a II-a B, Școala gimnazială „Liviu Rebreanu” sector 3, București format din 21 elevi, 11 băieți și 10 fete.

Lotul martor: clasa a II-a A, Școala gimnazială „Liviu Rebreanu” sector 3, București format din 23 elevi, 14 băieți și 9 fete.

Descrierea loturilor de aplicație și martor

Copiii din cele două loturi provin, majoritatea, din familii biparentale, de condiție socială medie, cu studii superioare și medii.

 Eșantionul de conținut:

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română, clasa a II-a.

Unități de învățare:

1.File din cartea toamnei, basmul „Privighetoareaˮ de Hans Christian Andersen

2.Despre prietenie, basmul „Crăiasa Zăpeziiˮ de Hans Christian Andersen

3.În familie, basmul „Sarea în bucateˮ de Petre Ispirescu

 Metodologia cercetării

Metodele și instrumentele de cercetare pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă principalelor cerințe ale unei investigații complete și complexe și să preîntâmpine eventualele erori de investigare și prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din următoarele metode și instrumente.

Metode Instrumente

analiza documentară; documentele curriculare

metoda testelor; testul inițial și final (Anexele 1 și 5)

metoda proiectelor; proiectele didactice (Anexele 2, 3, 4)

metoda chestionarului de opinie. chestionarul (Anexele 6, 7, 8)

5.7. Etapele cercetării

 5.7.1. Etapa experimentală constatativă

Are rolul de a stabili nivelul de pregătire a elevilor existent în momentul inițierii experimentului psihopedagogic, atât la lotul de aplicație, cât și la cel martor.

Testul inițial aplicat atât lotului aplicație cât și celui martor a cuprins itemi care vizau în mod special originalitatea elevilor, fluența și flexibilitatea în exprimare, imaginația creatoare a acestora.

 Testul inițial

Clasele: a II-a A și B

Disciplina: Comunicare în limba română

Scopul: cunoașterea potențialului creativ al elevilor

Distribuția calificativelor la lotul de aplicație (clasa a II-a B)

Distribuția calificativelor la lotul martor (clasa a II-a A)

Centralizator rezultate test inițial

În urma aplicării testului inițial la lotul de aplicație s-au obținut următoarele scoruri˸ 43% dintre elevi au obținut calificativul FB, 35% calificativul B, 19% calificativul S iar 5% calificativul I.

În urma aplicării testului inițial la lotul martor s-au obținut următoarele scoruri˸ 44% dintre elevi au obținut calificativul FB, 30% calificativul B, 22% calificativul S iar 4% calificativul I.

Din analiza și compararea rezultatelor obținute la testul inițial (vezi Anexa 1), observăm că nu există diferențe majore între cele două loturi, fapt care se reflectă și în tabelele și diagramele de mai sus. 

5.7.2. Etapa experimentală formativă

La lotul activ, pe tot parcursul acestei etape, am avut în vedere utilizarea metodelor și tehnicilor de stimulare a creativității și promovarea învățării interactive. La lotul martor, maniera de lucru a fost una obișnuită, neinfluențată de variabila independentă, manipulată la lotul activ.

Am încercat ca fiecare metodă implementată să fie făcută transparentă, să i se prezinte esența, valențele, variantele și denumirea, pentru ca elevul să îi poată descoperi utilitatea și în alte situații, atunci când experiența de învățare o cere, crearea unui mediu școlar propice dezvoltării creativității, eliminarea factorilor care ar putea duce la blocarea creativității și, nu în ultimul rând, am căutat să apreciez efortul fiecărui copil sau grupă, realizând evaluarea muncii acestora într-un mod deschis, dialogat.

În perioada experimentului am mai organizat:

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea creativității;

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea fluidității;

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea originalității;

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea capacității de sinteză;

Exerciții – joc de îmbogățirea a vocabularului. 

  Metode și tehnici de stimulare a creativității elevilor aplicate în perioada experimentală la disciplina Comunicare în limba română-exemple:

Explozia stelară

Această tehnică interactivă a fost aplicată în cadrul predării basmului „Privighetoareaˮ, după Hans Christian Andersen, în secvența lecției de obținere a performanței (vezi Anexa 2).

Jocul didactic

Jocul didactic „Buzunarul cu ideiˮ a fost aplicat în cadrul predării basmului „Crăiasa Zăpeziiˮ, după Hans Christian Andersen, tot în secvența lecției de obținere a performanței (vezi Anexa 3).

Cubul a fost aplicat în cadrul predării basmului „Sarea în bucateˮ, după Petre Ispirescu, în secvența lecției de obținere a performanței (vezi Anexa 4).

1. Descrie în ordine corectă întâmplările relatate în textul dat

2. Compară comportamentul fetei față de cel al tatălui cu detalii legate de acțiunile făcute de cei doi

3. Analizează comportamentul fetei mici, precizând stările prin care ea a trecut

4. Asociază cuvinte folosite în text cu cuvinte cu înțeles asemănător, respectiv cu sens opus

5. Aplică propriile idei de a reacționa dacă ar fi puși în situația fetei

6. Argumentează o părere Pro sau Contra (la alegerea elevilor din grup) a compor-tamentului fetei

Metodele și tehnicile de stimulare a creativității au fost îmbinate cu metodele tradiționale˸ conversația, explicația, exercițiul și problematizarea.

După fiecare unitate de învățare parcursă în manieră activă și interactivă, la lotul activ a avut loc o recapitulare finală, însoțită de câte o evaluare sumativă.
Compararea rezultatelor obținute la evaluarea inițială și la testele formative indică o ușoară creștere a rezultatelor obținute de elevi, ceea ce mă motivează în plus pentru a continua procesul experimental.

Am constatat de asemenea o îmbunătățire a relațiilor dintre elevi, o mai bună colaborare și o responsabilizare în ceea ce privește spiritul de echipă, de asemenea am observat că elevii manifestă interes și deschidere pentru acele activități didactice în care ei se pot manifesta liber, fără constrângeri și fără teama de a fi criticați și ridiculizați.

5.7.3. Etapa experimentală finală

Etapa experimentală finală a cercetării a constat în administrarea unui test de evaluare final, identic pentru cele două loturi: de aplicație și martor (vezi Anexa 5).

 Test final

Clasele: a II-a A și B

Disciplina: Comunicare în limba română

Scopul: cunoașterea potențialului creativ al elevilor

Distribuția calificativelor la lotul de aplicație (clasa a II-a B)

Distribuția calificativelor la lotul martor (clasa a II-a A)

Centralizator rezultate test final

În urma aplicării testului final la lotul de aplicație s-au obținut următoarele scoruri˸ 52% dintre elevi au obținut calificativul FB, 43% calificativul B, 5% calificativul S iar 0% calificativul I.

În urma aplicării testului final la lotul martor s-au obținut următoarele scoruri˸ 48% dintre elevi au obținut calificativul FB, 35% calificativul B, 17% calificativul S iar 0% calificativul I.

Am comparat rezultatele obținute la testul ințial cu cele obținute la testul final atât în interiorul fiecărei clase, cât și între cele două clase.

Observăm că rezultatele obținute la lotul de aplicație sunt superioare celor obținute la lotul martor, deci ipoteza cercetării a fost confirmată.

Pentru întărirea ipotezei cercetării, am aplicat o serie de chestionare de opinie atât profesorilor din învățământul primar, cât și elevilor și părinților acestora.

În urma chestionarului aplicat elevilor (vezi Anexa 6) am obținut următoarele scoruri

Pentru 52% dintre elevii chestionați, lectura reprezintă un mod de a învăța, pentru 24% o pasiune, iar pentru 24%, o obligație.

57% dintre elevii chestionați preferă basmele, 14% poeziile, 10% alte texte pentru copii și 19% nu citesc.

52% dintre elevii chestionați preferă basmul „Prâslea cel voinic și merele de aurˮ, 29% „Albă ca Zăpada și cei șapte piticiˮ și 19% „Fata babei și fata moșuluiˮ.

48% dintre elevii chestionați se identifică cu personajele bune, 33% cu cele frumoase și 19% cu cele sincere.

43% dintre elevii chestionați consideră că cei răi pot deveni buni oferindu-le exemple bune, 9% cred că doar prin pedeapsă cei răi pot deveni buni, 29% prin învățare și 19% nu au știut să răspundă la această întrebare.

9% dintre elevii chestionați cred că personajele sunt negative pentru că nu au fost pedepsiți când trebuia, 38% consideră că au urmat modele negative, 43% pentru că le place să fie răi și doar 10% consideră că nu au fost învățați de către părinți.

52% dintre elevii chestionați admiră bunătatea unui personaj, 38% frumusețea și 10% sinceritatea.

În urma chestionarului de opinie aplicat, 81% dintre elevi au bifat fața zâmbitoare, 19% dintre elevi fața gânditoare și niciun elev nu a bifat fața tristă.

În urma chestionarului aplicat părinților (vezi Anexa 8) am obținut următoarele scoruri

24% dintre părinții chestionați au studii superioare de lungă durată, 9% de scurtă durată, 29% au școala postliceală, iar 38% au liceul.

24% dintre părinții chestionați afirmă că fiul/fiica citește în timpul liber, 38% spun că face sport, 19% că stă la televizor/calculator, 9% că nu are timp liber iar 10% că are alte activități.

La această întrebare 4 părinți au răspuns că lectura reprezintă o pasiune pentru copil, 6 o obligație, 5 un mod de a învăța și 6 un mod de a petrece timpul liber.

19% dintre părinți au răspuns zilnic, 33% o dată pe săptămână, 29% doar în vacanță iar 19% când își aduce aminte.

24% au răspuns niciodată, 29% destul de rar, 33% frecvent și 14% nu știu.

38% au răspuns basme, 24% poezii și 38% altceva.

38% au răspuns unui prieten, 24% unui părinte, 14% unui bunic și 24% învățătoarei.

43% au răspuns din biblioteca personală, 19% de la librărie, 19% le împrumută de la prieteni și 19% din alte surse.

24% au răspuns părinților, 43% învățătoarei, 9% bibliotecarei și 24% altă situație.

43% dintre părinți consideră textele din manual utile pentru cultura generală, 14% plictisitoare, 19% dificile și 24% au dat alt răspuns.

În urma chestionarului aplicat profesorilor (vezi Anexa 7) am obținut următoarele scoruri

74% dintre profesori au răspuns da, 16% nu iar 10% nu știu.

79% dintre profesori au răspuns da, 10% nu iar 11% nu știu.

79% dintre profesori au răspuns da, 10% nu și 11% nu știu.

42% dintre profesori consideră că basmul ajută la formarea și modelarea caracterelor, 11% la deprinderea copiilor cu normele de comportare civilizată și 47% cred că ajută la cultivarea sentimentelor morale.

32% folosesc ca metodă tradițională de predare a basmului conversația euristică, 16% problematizarea, 42% jocul didactic și 10% altă metodă.

42% folosesc ca metodă modernă de predare a basmului explozia stelară, 37% cubul, 16% brainstorming și 5% altă metodă.

11% dintre profesori întâmpină frecvent dificultăți în predarea basmului, 84% rar și 5% niciodată.

32% dintre profesori consideră că sunt suficiente basme în manualele școlare iar 68%, nu.

53% dintre profesori consideră că autorii români de basm sunt îndrăgiți de către copii iar 47% cred că cei străini.

Concluziile studiului˸

S-au atins obiectivele propuse

S-a confirmat ipoteza

S-au adus valori adăugate la predarea basmului în învățământul primar

5.8. Concluzii și recomandări

Analiza și interpretarea rezultatelor obținute indică o tendință pozitivă de îmbunătățire a rezultatelor școlare ale elevilor, în favoarea lotului de aplicație , care nu poate fi pusă exclusiv pe seama dezvoltării psihice și fizice a elevilor, fapt ce ne permite să afirmăm că ipoteza propusă se confirmă.

Prin aplicarea sistematică a metodelor și tehnicilor interactive în cadrul lecțiilor de Comunicare în limba română sesizăm dezvoltarea exprimării orale și scrise a elevilor

Îmbinarea metodelor tradiționale de predare cu cele moderne determină formarea de noi comportamente de învățare ale elevilor˸

își însușesc mai ușor noile cunoștințe;

crește încrederea că pot să decodifice și să înțeleagă conținuturile, atât pe cont propriu cât și în grup;

doresc să se implice în învățare și nu dau semne de oboseală pentru că se implică conștient, voit, învățând activ și logic;

își îmbogățesc și nuanțează vocabularul, datorită unor metode precum: explozia stelară, jocul didactic și cubul;

își valorifică inteligența lingvistică, exprimarea retorică, poetică;

realizează un real progres în alcătuirea de texte, dialoguri, compuneri, dând dovadă de imaginație creatoare, originalitate, fluență, flexibilitate în exprimare.

Valorificarea cercetării intenționăm să o realizăm prin publicarea de articole în mass-media și prin diseminarea în spațiul pub

lic (comisii metodice și cercuri pedagogice).

Bibliografie

*** Programa școlară pentru disciplina Comunicarea in limba română Bucuresti 2013

Bîrlea , O. (1981). Folclorul românesc . București : Minerva.

Bîrlea, O. (1966). Antologie de proză populară epică. București: Minerva.

Bocoș, M. (2006). Cercetarea in domeniul educației religioase și al educației morale. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.

Călinescu, G. (1965). Estetica basmului . București: Editura pentru literatură.

Călinescu, G. (1965). Vasile Alecsandri. București: Editura pentru literatură.

Călinescu, G. (1968). Istoria literaturii române . București: Editura pentru literatură.

Candrea I.A., D. O. (1906-1907). Graiul nostru. București.

Cerghit, I. (2007). Metode de învățământ. București: Polirom.

Dumitrescu, I. (2014). Comunicare in limba română. manual pentru clasa a II-a București: CD Press.

Hașdeu, B. (1970). Etymologium Magnum Romaniae. București: Minerva.

Molan, V. P. (1983). Metodica desfășurării orelor de compunere-expunere la ciclul primar. București: Didactică și Pedagogică.

Pânișoară, I.-O. (2008). Comunicarea eficienta. Polirom.

Pascadi, I. (1972). Nivele estetice. București : Academiei.

Propp, V. (1970). Morfologia basmului. București: Univers.

Roșianu, N. (1973). Stereotipia basmului. București: Univers.

Șăineanu, L. (1978). Basmele române. București : Minerva.

Salade, D., & Ciurea, R. (1973). Educația prin artă și literatură. București: Didactică și Pedagogică.

Sbiera, I. G. (1971). Povești populare românești. București.

Verza , E. (2000). Psihologia vârstelor. București: PRO Humanitate.

Verza, E. (1973). Conduita verbală a școlarilor mici. București: Didactică și Pedagogică.

Vianu, T. (1965). Studii de literatură română. București: Didactică și Pedagogică.