CERCETARE DE PIATA А TURISMULUI DE S ĂNĂTATE IN BUCOVINA … 2 [629451]

CERCETARE DE PIATA А TURISMULUI DE S ĂNĂTATE IN BUCOVINA …………………………………… 2
Victoria I. CEBAN
Universitatea Națională Yurii Fedkovichi Din Cernăuți, Ucraina

DEZVOLTAREA TURISMULUI VERDE ÎN BUCOVINA ………………………………………………………………. 6
Olga CEPELI
Universitatea Națională Yuri Fedkovici, Cernăuți, Ucraina

DEZVOLTAREA TURISMULUI LOCAL IN UCRAINA ÎN CADRUL REGULAMENTULUI
ACTIVIT ATII TURISMULUI ……………………………………………………………………………………………………… 13
Alena DYMCHUK
Institutul de Comerț si Economie din Cernăuți KNTEU, Cernăuți, Ucraina

UNELE ÎNTREBĂRI DESPRE SPRIJINUL LEGISLATIV A COOPERARII TRANSFRONTALIERE IN UCRAINA ……………………………………………………………………………………………………………………………… 21
Yaroslav KUDKO
Universitatea NaționalăYurii Fedkovich din Cernăuți, Ucraina
avocat Andrei KURKO
NGO «Znannya», Cernăuți Ucraina

ROLUL MANAGERULUI ÎN ÎNTREPRINDERILE TURISTICE CE PROMOVEAZĂ TURISMUL
ACTIV……………………………………………………………………………………………………………………………………….. 26
Lecturer PhD student: [anonimizat], University of Suceava, Romania

STRATEGII DE PROMOVARE A BRANDULUI TURISTIC BUCOVINA ……………………………………… 36
Conf.univ.dr . Alexandru NEDELEA
Lector univ.drd. Marilena -Oana NEDELEA
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

DEZVOLTAREA TURISMULUI ACTIV ÎN ȚARA DORNELOR ………………………………………………….. 50
Drd. Adina CANDREA
Prof. univ. dr. Ana ISPAS
Lect. univ. dr. Cristinel CONSTANTIN
Universitatea Transi lvania din Brașov, România
AVENTURĂ ÎN NATURĂ ÎN ȚARA DORNELOR ……………………………………………………………………….. 60
Conf. univ. dr. Angela ALBU
Student: [anonimizat] „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Științe Economice și Administraț ie Publică, Suceava,
România,

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A ZONELOR RURALE POLUATE DIN JUDEȚUL SUCEAVA
PRIN PROMOVAREA TURISMULUI DURABIL …………………………………………………………………………. 74
masterand: [anonimizat] – Elena ENGEL
masterand: [anonimizat] „Ștefan cel Mare” Suceava – Facultatea de Știinte Economice și Administrație Publică,
Suceava, România

ASPECTE ALE POTENȚIALULUI RUTELELOR TURISTICE FEROVIARE DIN BUCOVINA –
PROLEGOMENE ………………………………………………………………………………………………………………………. 86
Economist Drd. Anca -Andreea CÂRJAN
Academia de Studii Economice, București, România
Arhitect Drd. Liviu -Gabriel GHIȚULEASA
Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București, România

2
CERCETARE DE PIATA А TURISMUL UI DE SĂNĂTATE IN BU COVINA

Victoria I. CEBAN
Universitatea Națională Yurii Fedkovichi Din Cernăuți, Ucraina

Abstract
Actuality of our research is related to that realization of reforms in Ukraine
opened new possibilities for development of tourism, which is one of the most
dynamic industries of world economy. In Law of Ukraine "On tourism", Governmental
programs of development of tourism 2005- 2010 to, other legislative acts and
normative legal documents, next to the pressing problem questions of internal and
international tourism, a considerable place is occupied by the problems of development of mass types of health tourism and ways to solution. Wide possibilities for development of tourism are on Bukovyna, but only for sufficiency of high- quality
information about demand of priority tourist services possibility appears for development of that or other type of tourism. Only on such conditions there is possibility of acceptance of high- quality decisions.

Cuvinte cheie : poziționare de servicii de turism, ch estionar, sondaj, analiza
cluster.

1. INTRODUCERE
Orice organizație în procesul s ǎu de muncǎ căuta sǎ -și crească veniturile și sǎ –
și reducǎ costurile. "Companiile utilizeaza cercetari de piață pentru a rămâne competitivi și pentru a evita costurile asociat e cu decizii bazate pe informații false.
Deciziile calitative niciodată nu sunt bazate pe sentimente, intuiție sau chiar bunul simț. Acestea se bazează pe informații calitative, fără de care este imposibil adoptarea soluțiilor de calitate "[1].
In acest lucru îi ajută tehnologiile noi, folosind o varietate de programe de
afaceri care automatizeaza astfel de procese, de exemplu, Deductor, Statistica, Matlab și altele. [2].
Obiect de studiu in acest caz este industria turismului în Bucovina, care are
favorab ile condiții naturale și climaterice, favorabila locație de frontieră, facilități de
agrement și spa zona, cererea pentru odihna si recuperare.
Agentiile de turism (complexe) sunt de multe ori cele care determina felul de
servicii de agrement, pe care le ofera clienților săi, nu întotdeauna ținând seama de posibilitățile și dorințele acestora. Prin urmare, obiectul de cercetare este bazat pe
dorintele consumatorilor, si este de a examina nevoile sale în turism și prioritizarea de servicii – poziționarea se rviciilor de turism. Obiectivul principal de poziționare al
produsului turistic (serviciu) este de a găsi răspunsul la întrebarea "Care este valoarea produsului pentru client?". Anume, cercetarea noastră se concentrează pe

3
o abordare speciala de poziționar ea consumatorului, care este de alocare a
produsului turistic ca optim pentru un anumit grup de consumatori. Pe de altă parte,
această abordare permite identificarea publicului țintă pentru companiile din industria
turismului.

2. SCOPUL CERCETARII

Scopul c ercetarii este de a studia comportamentul consumatorilor de servicii de
călătorie. Marketing abordare, concentrându- se pe utilizator, oferă un studiu
cuprinzător de piață, de monitorizare a utilizatorilor reali și potențiali ale firmelor si ale
serviciilor posibile, inclusiv o serie de factori:
– Preferintele din diferite medii și grupe de vârstă;
– Trăsăturile lor mintale și obiceiurile;
– Caracteristici de alegerea de serviciu;
– Capacitatea financiară a consumatorilor, și altele.
Pentru a studia "nișa" p iatii, efectuam segmentarea pieței – impartim
consumatorii pe grupuri în funcție de o serie de caracteristici importante. Pentru
realizarea acestei cercetări de piață a fost folosit software- ul următor: Deductor 4.4,
Statsoft Statistica, MS Excel, baze de date Access.
Pentru colectarea de date a fost ales metoda de interogatoriu, care diferă de
celelalte metode de anchetă pentru fiabilitatea sa si simplitate. Au fost interogati studenții la Universitatea Națională din Cernăuți Fedkovych și cetățeni obișnuiț i (cu
vârste între 25 – 60 de ani). Analiza a fost efectuată numai pe chestionare, în care
respondenții au răspuns "da" la întrebarea "Va place să călătoriti?". In atentie nu au fost luate acele formulare, in care era lăsat necompletat cel puțin un punct.
Respondenții au fost rugați să răspundă la intrebarile următoare:
• odihna (pe termen scurt (1 -3 zile), medie (3- 6 zile), lunga (7 zile sau mai mult);
• luna în care respondentul are posibilitatea sa se odihneasca;
• locul ales pentru petrecerea timpului l iber (pe mare, lac, râu, padure, munte,
oras);
• tipul de odihna (pasiv: medicină și excursii de sănătate, picnic, aer și băi de
soare, odihnă la apă, plimbari prin pădure, cules de ciuperci, vizitarea obiectivelor turistice, activ: drumetii, cățărare, sch i, sporturi de echipă, de pescuit, de vânătoare;
AVTOMOTO; distracție extremă);
• transportul, pe care respondentul il folosește pentru a călători în locurile de
recreere (biciclete, masina, autobuz, tren, avion, vapor);
• suma cheltuită pe zi de respondent pentru odihna;
• vârsta respondentului;
• genul respondentului.
În timpul studiului au fost chestionate 150 de persoane.
Constatări. Analiza cluster în studiul nostru a fost pus în aplicare cum în
Deductor, asa și în Statistica. Cu toate acestea, mecani smele difera între cele două

4
facilități. Anume, în Deductor este pusa în aplicare gruparea bazată pe SOM, care
face parte din metodele de rețele neuronale, "fără profesor" unicitatea a cărei se află în determinarea numărului de grupuri independente. La rândul său, în Statistica
trebuie să întroducem în avans numărul de grupuri. Și pentru a determina locația
obiectelor în clustere, apartenenta lor fiecarui cluster, precum și distanța dintre clustere este utilizat algoritmul iterativ K -means pentru ambele met ode. Pentru a
utiliza aceste metode de "grupare" a fost realizata analiza de corespondență. Pentru aceasta răspunsurile la întrebari din formular au fost date pe bandă numerică. Ca rezultat, analiza efectuata exprima relațiile între unei factorii de intrar e, cum ar fi –
vârstă și de tipul de vacanță, suma pe zi și vârstă, sex și suma pe zi. Acești factori sunt criterii de bază selectati pentru grupare.
Cu toate acestea, analiza cluster (metoda de hărți auto- organizate Kohonena)
în Deductor oferă o mai bună reprezentare vizuală a unei hărți topologice de cluster,
în timp ce în Statistica nu există o astfel de metodă de vizualizare a datelor. Cu toate că in ambele versiuni ale software- ului este utilizat algoritmul k -means, cu toate
acestea, valoarea practică a experimentului este de a stabili în mod automat numărul
de segmente din industria turismului, care este oferit de metoda SOM. O altă diferență între mecanismele de analiză în platformele de mai sus este că analiza cluster în Deductor a făcut posibilă pentru de a determina suma (în%) din fiecare segment – datele utilizate pentru analize suplimentare.
Astfel, luând în considerare rezultatele analizei cluster în Deductor, putem face
următoarele concluzii:
1. Segmentul cel mai atractiv pentru companiele de t urism ar trebui să fie luate
în considerare clustere 5 și 6 (39.07%). Acestea sunt femei în vârstă de 16- 20 ani și
30-50 ani, care se bucura de odihnă medit și de lunga durata. Turiștilor din aceasta
grupa le place sa se odihneasca în ianuarie și în lunile de vară în munți, padure, la
mare. Pentru călătorie ei folosesc masina, autobuzul sau trenul. Cu toate acestea,
utilizarea calei ferată pe deplin nu le satisface nevoile consumatorilor, pentru că
circulația trenurilor nu este prevazuta la districtele munt oase din regiune, în cazul în
care statiuni de schi sunt situate pe acest segment si relevă faptul cu cererea. Aceasta implică necesitatea de a dezvolta o rută de transport, un autobuz special pentru pasageri și pentru a asigura condiții corespunzătoare a drumurilor în zona,
pentru a oferi clienților care călătoresc cu mașina locuri de parcare etc. Femeile sunt mai clar concentrate in alegerea tipului de odihnă, alegind aproape în unanimitate tipul de odihna activa, cum ar fi: excursii backpacking, sporturi de echipă, sporturi
extreme, schi.
2. Segmentul patru (10.42%), care, de asemenea, necesită o atenție – sunt
femeiele de vârstă mijlocie – 30-50 ani și cu venituri medii, care cheltuie o sumă mică
de bani pe zi pentru odihnă – 20-50 grivne și aleg o vacanț ă de scurtă durată în
ianuarie și iulie, august.

5
3. Segmentele 2 și 3 (28.64%) – bărbați tineri (16- 30 ani) cheltuiesc petrece o zi
de odihna, în medie, 50- 100 grivne, 100- 200 grivne si aleg odihnă pe termen scurt
sau medie de iarnă și de vară la munte, mar e, padure si riu. Bărbații sunt mai
diferențiate în alegerea tipului de agrement și în mod egal, prefer atât odihna activa
cat și pasiva (vizitarea obiectivelor turistice, odihnă în apropierea apei, picnic). Pentru călătorie, ca si femeile prefera masina s au autobuzul, trenul.
4. Segmentele 0 și 1 (21.87%) – bărbați, 16 -20 ani sau 40- 60 de ani, care
cheltuiesc pentru vacanță 20- 50 grivne pe zi și aleg o odihnă lunga.

3. CONCLUZII.
Astfel, rezultatul analizei cluster este alocarea de 7 segmente de consumator i
de servicii de călătorie pe care se va dezvolta, pentru fiecare grup de consumatori servicii de călătorie si strategiele sale de marketing și politicile individuale. Această abordare va reduce în mod semnificativ obiectele de analiză și, în același timp, de a
aborda fiecare grup de clienti pentru a le oferi înalte servicii de calitate in conformitate cu dorințele și abilitățile lor. Pentru prima data pentru segmentarea pieței de servicii de consum de calatorie a fost utilizata metoda SOM (rețelele
neuronale Kohonena), care n -are analogie în statistica. Prin această metodă, au fost
obtinute date care pot fi utilizate pentru modelarea economico -matematica nu doar a
unui complex turistic de agentii de turism, ci si alte tipuri de sporturi atletice și
complexe de recreere.
BIBLIOGRAFIE

1. Naresh Malhotra. Cercetare de marketing și analiza efectiva a datelor
statistice. – K.: OOO "TYD" DS ", 2002 – 768p.
2.
www.exponenta.ru
3. www.segmentation- market.ru
4. Marketing de turism: manual / A.P. Durovych. – ed. a 3, Stereotip. 2003. – 496
p..
5. www.probusiness.in.ua
6. www.intuit.ru
7. Scola I.M., Vyklyuk Ya.I., Kyfyak V.F. Turism de dezvoltare și prognoză a
cererii pentru produsul de turism din Bucovina / cercetare socio -economică în
perioada de tranziție. Politica regională în Ucraina: forme curente și metodele de
punere în aplicare, 2006, pp.. 580 -590.

6
DEZVOLTAREA TURISMUL UI VERDE ÎN BUCOVINA

Olga CEPELI
Univers itatea Națională Yuri Fedkovici, Cernăuți, Ucraina

Abstract
The development of the rural green tourism encourages the improvement of
rural estates, streets, and villages as a whole, and stimulates the development of social infrastructure. The main entity that offers recreation in the village is a village
family that provides housing , meals and introduces to the peculiarities of the local community.
Key words: rural tourism, industry, rest -time in the rural area, village family.

Până de curând, industria turismului in Bucovina a fost în declin, cu toate că
margineste cu muntii Carpati, Nistru pitoresc, cetatea de la Hotin și un arsenal mare de alte monumente istorice și de cultură. Acum, domeniul se dezvoltă și dobândește o nouă calitate, iar turismul e c onsiderat o chestiune prioritară și de perspectiva.
Regiunea Cernăuți – este o zona de sporturi de vară și de iarna, unde se
practica turism montan, tratament cognitiv de sănătate și de odihnă. Aici se combină peisaje pitoresti de munte și de poalele pădur ilor, râuri și numeroase izvoare
minerale, te coplesesete frumusetea impresionanta a pădurilor și munților, fauna
bogata de vânătoare, ciuperci, fructe de padure. Nu poate sa nu te atraga arhitectura
populară tradițională și arte domestice – originalitatea vie a folclorului bukovynian.
Satele din Bucovina au bogat patrimoniu istoric si de arhitectura, cultura si mod
distinctiv de viață, conferit prin natura, resurse de sănătate. Prin urmare, turismul verde a fost mult timp practicat în Ucraina. Într -adevăr, în sate de vacanță a fost
întotdeauna o mulțime de populația urbană.
Dar, turismul rural ca o unitate independentă a industriei turismului a aparut, de
fapt, nu atât de mult timp în urmă. In momentul de fata are o serie de probleme care trebuie rezolvate imediat. Acestea includ: lipsa de drumuri turistice de automobile in
mediul rural, servicii și structura de informații (nu sunt panouri de publicitare, precum
și un sistem unificat de marcare a unitățilori de turism). Ar trebui de subliniat, de asemenea, l ipsa de metodologie, de sprijin organizatoric, informațional și material la
subiecții de turism din regiune de catre stat și de organele locale.
Scopul principal al acestui studiu este de a evalua dezvoltarea turismului rural
verde în regiune, luând în considerare interesele statului și antreprenorilor, precum și de-a analiza perspectivele pentru o competitivitate a produsului turistic la piața
națională și internațională, care poate satisface nevoile locuitorilor din zonele turistice
și a vizitatorilor sai .

7
1. CONTEXTUL ISTORICO -POLITIC AL TURISMULUI VERDE IN BUCOVINA

Dezvoltarea turismului verde ar trebui să fie privit în contextul mai larg al
ajustării structurale economice complexe de stabilire a unor obiective clare și modalități de realizare a acestora. Prin urmare, definirea strategiei și tacticilor
necesită un argument convingător de eficiență economică și sociala, de fezabilitate a modului de funcționare a industriei turismului rural, acum și în viitor. Baza conceptului general ar trebui să fie pus într -o combinație de relații diferite de sănătate, medicală,
cognitive și de divertismente caracteristici. Și cel mai bun în acest sens este zona Carpaților. Sistemul de Muntii Carpati se întinde intrun uriaș arc (aproximativ 1500 km) de la periferia din Bratislava în Occident (Slovacia) la Porțile de Fier, în sud- est
(România). Suprafața totală a Carpaților este de 188 mii km2. Carpatica conține un număr de regiuni (Lviv, Ternopil, Ivano- Frankivsk, etc.), printre care ar trebui să fie
numita și regiunea Cern ăuți. Regiunea Cernăuți este situată în Ucraina de sud -vest,
la granița cu România (lungimea de frontieră – 226.4 km) și Moldova (lungimea de
frontieră – 178 km). Aceasta este cea mai mică regiune din țara noastră, suprafața
totală este de 8,1 mii km2 (1,3% din Ucraina), populația la 1 ianuarie 2003 la 920.1 mii persoane (1,8% din populația din Ucraina). Regiunea are un caracter distinct agricol, populația rurala ajunge la 60%, suprafața agricolă, de asemenea, este de 60%. Densitatea populației este de 117 de persoane pe km2 [6].
Regiunea a fost formata la 7 august 1940 ca urmare a reunificarea Bucovina de
Nord și județul Hotin a Basarabiei. Astăzi este împărțită în 11 raioane administrative, are 11 orase, 8 orasele si 397 de sate. În centrul regional – Cern ăuți – populatie 260
de mii de oameni. Din punct de vedere etnografic Cernautul – combină soarta istorică
Basarabiei de Nord și a Bucovinei de Nord. Această bucată de pământ ucrainean, din cauza situației sale geopolitice a fost o lungă perioadă de timp în alte state. După
căderea statului princiar Galician, regiunea Cernăuți a intrat sub stăpânirea maghiară. Mai târziu, în mijlocul secolului al XIV -lea. aici există Principatul Moldovei,
care a devenit rapid vasal al Turciei. La sfârșitul secolului XVIII – începutul secolului
al XIX- lea. aceste terenuri au aparținut imperiilor austro- ungariei (Bucovina) și Rusiei
(Basarabia) [1].
Un astfel de destin istoric complex n- a putut sa nu afecteze populatia locala din
punct de vedere etnografic. Arhitectura, stilul de viață, dialectele, credința, tradițiile,
îmbrăcămintea, abilitățile de uz casnic ale rezidenților din regiunile muntoase din Bucovina încă semnificativ difera de cultura locuitorilor indigeni din câmpiile regiunii Bessarabska.
Dar, din timpuri străvech i în componența națională a populației din aceste
ținuturi au dominat ucrainenii – descendenți ai croaților. Acum, ponderea lor este de
75%. Principalele minorități etnice care trăiesc în tara sunt: ponderea românilor este de 12,5% din populația totală din regiune, și moldoveni – 7,3%. De asemenea, mulți
dintre ruși (4,1%), iar printre ei – un grup de vechi credincioși, care au fost relocați în
acest teren religios tolerant prin represiune de stat de către guvernul Imperiului Rus.
Regiunea Cernăuți este Eur oregiunea "Prutul de Sus", ceea ce a intensificat
fluxurile turistice internaționale în această regiune și vecinii săi din sudul Europei. In

8
conformitate cu proiectul de dezvoltate a infrastructurii Euroregiunei au fost elaborate
si marcate traseiele inter naționale prin Carpatii Bucovineni și Basarabia, cu acces la
teritoriul din România și Republica Moldova.
Cu scopul de a promova turismul intern în regiune, folosind infrastructura de
turism existenta, au fost formate circa 50 de trasee montane pe teme di ferite și de
diferita dificultate. acum se aplica promovarea lor.
In Cernăuți este bine dezvoltată rețeaua de servicii hoteliere. În centrul istoric al
orașului în anii 1990, au fost deschise mai mult de o duzină de hoteluri mici, private
cu servicii de c alitate.
Zona turistică este bazata pe resurse naturale bogate, istorice, culturale precum
și pe o infrastructură de recreere dezvoltata.
Resursele de Mineralogie a regiunii Cernăuți sunt depozite de clorură de sodiu,
sulfat, hidrogen sulfurat, feroase si alte ape minerale și nămol mineral. În prezent, in zona sunt mai mult de 60 de izvoare de apa minerala. Se efectuaza îmbutelierea apei. Pe baza de izvoare minerale, există trei centre balneologice de sănătate: în satele de Brusnita, Scherbyntsy si în Cernă uți [11].
Carpații Bukovyneni și Podnistrovya în mod activ sunt folositie pentru a odihna,
turism activ, educațional și ecologic. Astăzi, în satele pitoresti și terenurile protejate sunt 5 bai, 4 pansiuni, două centre de recreere și 14 complexe turistice de sănătate.
In total in regiune exista 149 de întreprinderi turistice. In anul 2003 au furnizat
servicii de turism la 18,6 milioane grivne. Numărul de turiști sa ridicat la 61.4 mii de oameni, inclusiv străini – 4,1 mii de oameni, turisti pe piața internă – 40.9 mii de
oameni [8].
2. LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL IN
BUCOVINA

In ultimii patru ani în țara noastră are loc procesul de transformare a industriei
turismului, într -una din ramurile de conducere ale economiei din Ucraina. Acest lucru
se datorează în primul rând adoptarea Legii din Ucraina "Despre turism" [5],
Programului de stat de dezvoltare a turismului în Ucraina pentru anii 2004 -2010 [7],
unele decrete ale președintelui Ucrainei și Cabinetului de Miniștri al Ucrainei c u
privire la dezvoltarea turismului [ 3]. N -a ramas în afara acestor procese și
Departamentul regional de Turism din Cernăuți a Administrației de Stat, care este indreptat pentru dezvoltarea turismului în regiune, și vor face orice pentru ca sa
soseasca ca latori pentru care nu turismul n -ar insemna o tura de turism de afaceri,
dar ar fi turism de relaxare. Un rol tot mai important în dezvoltarea economică și
socială în regiunea Cernăuți joacă dezvoltarea turismului verde.
Cele mai populare sunt localitățil e din apropierea râurilor și munților. În prezent,
există trei tipuri de turism rural verde în Ucraina.
În primul rând, agroturismul – turism verde ca un caracter educativ și de
recreere, implică utilizarea de part -time ferme.

9
În al doilea rând, de agrement – odihna la sat. Baza sa de dezvoltarea este
ansamblurile de locuințe a proprietarilor și bunurile de uz casnic naturale existente,
de agrement, istorice, arhitecturale, culturale, precum și alte bunuri de o anumită
zonă.
În al treilea rând, este ecotur ismul – tipul de turism rural științific, care este
caracteristic zonelor rurale și satelor cu sediul în teritoriile de parcuri naționale, zone
protejate, parcuri naturale, care prevad sarcine limitate pe zona și tipurile de centre de divertisment reglementate [2].
Persoana principala în furnizarea serviciilor de recreere pentru sat este familia
rurala, care oferă adăpost, furnizarea de produse alimentare și introduce caracteristici ale vieții rurale și oamenilor rurali.
Mai ales condiții favorabile pentru dezvoltarea turismului rural verde sunt create
în zonele de parcuri naționale, inclusiv Parcul National din Vizhnitsa, unde puteți combina petrecere a timpului liber în deplină cunoștință a potențialului natural, istoric și cultural al regiunii.
Experienț a arată că acele familii care iau turisti, îmbunătățesc structura
culturilor in conformitate cu nevoile vizitatorilor, extind gama de legume, pomi fructiferi, fructe de padure, etc. [10].
Dezvoltarea turismului rural verde duce la îmbunătățirea bunăstarii proprietăților
rurale, strazilor, satelor întregi și stimulează dezvoltarea infrastructurii sociale. Un
exemplu este crearea unor divizii locale ale Uniunii de Turism Rural în regiunea
Cernăuți, asociații regionale de cetățeni interesați de dezvoltarea tur ismului rural
verde.
Pregătindu -se pentru a ține și a deservi oaspeții, membrii familiilor țărănești
sunt forțați să umple involuntary cunoștințele de uz casnic, igienă și instalații sanitare, de gătit. Iar dialogul cu oaspeții completeaza orizonturile lor , da posibilitatea de- a
putea stabili noi contacte, găsi prieteni în alte orașe.
Astăzi este format înțelegerea turismului rural verde ca o formă specifică de
recreere în mediul rural, cu o largă posibilitate de a utiliza materiale naturale, precum și potențialul cultural al regiunii. Turismul rural verde în cele mai multe țări este privit ca o parte integrantă a unei integrate socio- economică a satelor și ca un mijloc de a
rezolva problemele rurale.
Având în vedere că, în situatia de criza economica genera le și problemele
sociale din mediul rural extrem s -au agravat, deaceea și dezvoltarea la scară largă a
turismului rural verde este deosebit de dorit.
Impactul pozitiv al turismului rural verde pentru a aborda problemele socio –
economice din sat se află în primul rând, prin faptul că extinde ocuparea forței de
muncă a populației rurale, în special femei, fermieri și dă mai mulți bani, extinde oportunitățile de ocupare a forței de muncă a gazdei nu numai în sectorul industrial,
dar și în servicii. La un anumi t numar de acumulare a turiștilor există necesitatea de a
satisface cererile lor diferite, care, la rândul său, stimulează dezvoltarea sectoarelor de servicii: transport, comunicații, comerț, servicii de viață, de recreere, de divertisment și altele. Acest tip de turism în regiunea noastră este într -un stadiu

10
incipient și necesită sprijin din partea autorităților, care este unul dintre domeniile
principale ale Departamentului de Turism a Administrației regionale de stat [3].
Dezvoltarea turismului rural ver de din regiune are nevoie de finanțare de la
guvern prin acordarea de asistență financiară pentru îmbunătățirea caselor, reparatii, rearanjare a zonei înconjurătoare, oferind servicii de publicitate, pentru a îmbunătăți nivelurile de serviciu, etc. Conform ultimelor date din domeniul turismului rural sunt
30 – 39 de familii cu diferite grade de calitate in deservirea clienților. Cu scopul de a
sprijini dezvoltarea turismului rural verde continuă interogatoriul celora, care doresc să se angajeze în acest tip de turism. Se petrece colectarea și o sinteza informațiilor
despre proprietarii ahroosel pentru a produce broșură promoționala "Turismul rural verde in Bucovina". Se hotaraste problema de sprijin financiar pentru această formă
de turism popular. Se desfăș oară consultări intensive și asistență metodologica de
calitate în problemele ocupației de turism rural. Suntem profund convinsi că
dezvoltarea rapidă a acestei activități depinde de sprijinul financiar din partea statului.

3. MECANISMUL DE REALIZARE A PROG RAMULUI DE DEZVOLTARE
RURALĂ (VERDE) DIN INDUSTRIA TURISMULUI DIN BUCOVINA

Dezvoltarea industriei turismului verde trebuie să se bazeze pe noi mecanisme
eficiente, structura organizatorică, libertatea economică, care printr -o concurență
liberă ar oferi pi eței servicii de înaltă calitate și ar promova dezvoltarea economică și
socială. Direcțiile principale de formare a unui mecanism eficient pentru buna
funcționare a acestei zone turistice sunt: 1) reorganizarea de proprietate și a proceselor de privatizare, 2) management financiar si de credit, 3) relațiile de beneficiu dintre autorități și subiecte de management turistic, politica de investiții, 4) structura organizațională și managerială. În ceea ce privește prima direcție, statul
trebuie să garanteze ega litatea de proprietate și de oportunitate economică a tuturor
actorilor implicați în activități turistice în regiunea Cernăuți, și să ofere măsuri de
protecție pentru a proteja investițiile care vin în regiune [4].
Reglementarea financiara și economica al e sectorului turistic verde se poate
efectua prin: mecanismul de plăți pentru resurse naturale, politici fiscale eficiente, politicile de investiții și de creditare. Politica activa de stat în turism duce la nevoia de a crea unor bănci comerciale specializ ate pe turism, care ar putea pune în aplicare
programul de împrumuturi preferențiale pentru agricultori, legate de dezvoltarea
turismului verde.
Una din direcțiile majore ale politicii de stat în turism este de a crește eficiența
de informații și a infras tructurii de comunicare, crearea unei imagini pozitive a
Ucrainei ca o promovare a turismului de stat și revitalizarea produsului turistic
național pe piața turistică internă și internațională prin sprijin organizatoric și financiar de la întreprinderi și organizații din industria turismului din partea organelor centrale
și locale executive.

11
De aceea, în cadrul programului dezvoltării turismului în Bucovina, în 2010, au
fost prevazute o serie de măsuri care vizează dezvoltarea industriei turismului, în
special în cadrul programului în acest timp pe teritoriul regiunii a fost planificată
construirea a mai mult de o sută facilități majore de infrastructură pentru turism. Si tocmai începind din anul 2004 turismul pe teritoriul Bucovinei a fost în curs de dezvo ltare rapid. În această perioadă, infrastructura turistica din regiune, a fost
construita foarte mult. Primele noi și semnificative obiecte au fost MTRK "Nemchich" la Vizhnita, complexul turistic de sport și de recreere Tsetsyno în Cernăuți si centrul de recreere "Aqua Plus" în sat. Glybochok raionul Storozhenets [3].
Dezvoltarea infrastructurii a obiectelor mari turistice duce în mod inevitabil la
dezvoltarea turismului rural. Astăzi, în acest tip de activitate sunt implicati 76
gospodarii private. În Buc ovina in locuințele private renumite în sezon și în zilele de
sărbătoare nu se gasesc locuri vacante, ceec ce indicâ, ca acesta este un domeniu
promițător pentru Bucovina. Casele de odihnă private ale familiilor Chorney, Anastasia Smuk de la Vyzhenka, Vasi le Falafivky din Pidzakharychi și multe altele
sunt de mult timp bine- cunoscute si în afara Ucrainei, multi turisti vin aici de mulți ani.

4. CONCLUZII

Turismul, inclusiv si cel rural, ca un fel de activitate economică și o instituție
importantă socială ar e un accent clar pe resursele naturale și a patrimoniului cultural.
Deaceea o direcție importanta este utilizarea eficientă și rațională a resurselor naturale și obiectelor de patrimoniu cultural, si totodata conservarea și restaurarea lor, prevenirea și m inimizarea impactului negativ al turismului asupra mediului
inconjurator. Deasemenea, trebuie să pună în aplicare măsuri pentru a determina potențialul turistic al tuturor regiunilor și definirea destinații turistice pentru a crea produsul național turisti c.
Industria turismului este un factor important de creștere stabila și dinamica a
veniturilor, un impact pozitiv semnificativ asupra situației în multe industrii. Turismul promovează ocuparea forței de muncă, dezvoltarea relațiilor de piață, cooperare internațională, atragerea de persoane la cunoașterea moștenirei naturală bogată,
conservarea echilibrului ecologic.
Prioritare de dezvoltare a turismului rural verde pozitiv afectează calitatea vieții
în Ucraina, creaza locuri de muncă si mai ales, creșterea rezervelor valutare ale
statului, creșterea prestigiului său în arena internațională.

12
BIBLIOGRAFIE :

1. Andruschak V.I., Pricazca V.M., Slyusarenko A. A. Turismul verde în
Bucovina / Turismul în secolul XXI: tendințele globale și de diferențele regionale:
Materiale Conf.. Intern. științifice și practice. – K.: Znannya, 2002. – p. 472- 476.
2. "Bucovina turistica". Ghid. – K.: OOO "Svit uspihu", 2005. – 216 pp..
3. Ediția on -line a Departamentului de Turism a administratiei regionale de stat
din Cernăuți.
4. Yevdokimenko V. Dezvoltarea turismului în Bucovina. – Cernăuți: Prut, 1994.
– P.10-13.
5. Legea Ucrainei "Despre turism" din 15.09.1995, № 324/95- BP // Buletinul
Radei Supreme a Ucrainei. – 1995. – № 31. – P. 242.
6. Korolyuk V.I. Cum să păstram averea Carpatilor Bukovineni? // Natura. –
2001. – P. 33 – 35.
7. Programul de Dezvoltare a Turismului din regiunea Cernăuți, în 2004- 2010 //
www.bucoda.cv.ua/tour/3/55_1.html
8. Etapele de dezvoltare a turismului rural verde în regiunea Carpaților //
ua.textreferat.com/referat -985-9.html
9. Sivak V.K., Solodkii V.D. Protecția faunei. – Cernăuți: Bucovina verde, 2001. –
208 pp..
10. Sivak VK, Solodkii V.D., Korolyuk V.I., Belokoni M.V. "Bucovina". –
Cernăuți.: Bucovina verde, 2004. – 111 pp..
11. Solodkii V.D. Salvați Carpatii Bucovinei / Bucovina verde. – 2001. – № 1-2
– P. 15 – 23.

13
DEZVOLTAREA TURISMUL UI LOCAL IN UCRAINA ÎN CADRUL
REGULAMENTULUI ACTIV ITATII TURISMULUI

Alena DYMCHUK
Institutul de Comerț si Economie din Cernăuți KNTE U, Cernăuți, Ucraina

Abstract
Studies of world tourism major trends showed a sharp increase in competition in
the market of tourism supply and the consequent increase in the number of countries
that have big ambitious plans to attract tourists. The analy sis of the experience of the
state's most successful strategies in terms of tourism development of the European countries, as well as the nature of the distribution of their budget spent on public
support for the development of tourism, made it possible to identify key components
of strategies that are in the world and based on extensive use of advanced
advertising and information technology as a basic platform for communication with
the consumers of tourism services.
Trends reduced financial capacity of s tate and worsening shortage of financial
resources give priority use of property, including municipal, to attract investment in
tourism.
One of the conditions for sustainable development of regional tourism, as
evidenced by international experience, shoul d be a clear division of powers and
resources between central and regional authorities in the field of tourism, based on the principles of decentralization, deconcentration and delegation of substantial powers to local self -governments.
Remembering the European vector of our foreign policy we must adapt law,
institutions, regional administrations and local self -governments to European
requirements and standards. System presentation tasks of local governments to support tourism development contained in the principles of the UNO Local Agenda XXI Century "(Local Agenda 21).
The main players in the local tourism industry are: local community, local
businesses, local authorities and NGOs, and sustainable development of local tourism largely achieved through the establishment of partnership and cooperation of
the industry. Local self -governments are privileged partners in the efforts for
sustainable tourism development, because they can negotiate and mediate between business, NGOs and local communities in areas of active tourism activities.
Ukraine has the potential for tourism development in the direction of stability,
however, to realize this potential to make a lot of effort, especially in the formation of
a new type of thinking, both in political and ruling elite and the population of Ukraine.
Those efforts made at all levels, should be supported by the legislative and executive government bodies.

14
Cuvinte cheie: dezvoltărea durabila a turismului, politica în domeniul
turismului, strategia de dezvoltare a tur ismului, politicile locale de dezvoltare a
turismului, politica publica regional de dezvoltare a turismului, principiile și factorii de
dezvoltare a turismului durabil, factorii de dezvoltare durabilă, cooperare locala,
imaginea din regiune, cooperare transfrontalieră.

Dezvoltarea eficientă a turismului din Ucraina este imposibilă fără participarea
deplină în acest proces a administrației locale, care in conformitate cu Constituția și
legile din Ucraina, asigura durabilitatea și dezvoltarea comunitățilo r locale. În prezent,
organele locale demonstrează în mod constant prezența inițiativei locale și
capacitatea de a rezolva probleme complexe pentru a se asigura vitalitatea și
dezvoltarea comunităților locale.
Sistemul de definiție a sarcinilor guvernelor locale pentru sprijinul dezvoltarii
turismului se regaseste in principiile cuprinse de Agenda " Ordinea locala de zi pentru secolul XXI" (Agenda Locala 21), care a fost menționata pentru prima dată în capitolul 28 a deciziei Organizației Națiunilor Unite "Ordinea de zi pentru secolul XXI"
(Agenda 21), aprobata de liderii mondiali, la 3- 14 iunie 1992 la Rio de Janeiro
(Brazilia) la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare. Principiile de bază ale "Agendei Locale 21", sunt menționate în aproape toate aplicațiile și
documentele organizațiilor internaționale cum ar fi ONU , Organizația Mondială a Turismului (OMT), Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) și altele.
În conformitate cu forța sa juridică "Agenda Locală 21" es te aproape un acord
internațional multilateral: statele au luat asupra lor sarcina să respecte acest document programatic în activitățile sale. În cele patru secțiuni ale programului se cuprind recomandări detaliate cu privire la planificarea proiectelor de dezvoltare socială și economică, conservarea și utilizarea durabilă a resurselor, consolidarea
rolului grupurilor majore, precum și instrumente și metode pentru punerea în aplicare
a acestui program. Statele in comun ar trebui să ofere strategii politice , indicații
ideologice cu privire la nevoia de a consolida toate forțele sociale pentru punerea în aplicare a dezvoltării durabile a teritoriilor. Trebuie remarcat faptul că acțiuni specifice apar in dezvoltarea turismului la nivel local, deaceea de autori tățile locale, diferite
organizații și instituții, de populație și de reprezentanții săi individuali va depinde rezultatele obținute de societate (UNEP, 2003) [8, p.7].
"Agenda Locala 21" solicită autorităților locale (municipalităților) din toata
lumea să elaboreze și să pună în aplicare planuri de acțiune locale privind
dezvoltarea durabilă, bazându- se pe cooperarea cu reprezentanți ai diferitelor
grupuri a comunităților locale. UNWTO, la rândul său, oferă următoarea definiție a dezvoltării durabile: "D ezvoltarea turismului durabil trebuie să răspundă nevoilor
turiștilor și țărilor gazdă, în ceea ce privește conservarea și creșterea oportunităților viitoare. Acesta oferă o gestionare a resurselor, în care nevoile economice, sociale si estetice pot fi sat isfăcute, în timp ce integritatea culturală, procesele ecologice

15
esențiale, a biodiversității și a sistemelor de viață de sprijin sunt susținute și
conservate "(OMT, 1998) [7, C. 53].
Dezvoltarea și punerea în aplicare a "Agendei Locale 21 în cooperare t uturor
grupurilor sociale, cu sprijinul activ al consiliilor locale, societatilor in turism și ONG –
urilor de mediu poate face o diferenta, cel puțin în locurile în care aceste lucrări sunt efectuate. Provocare pentru autoritățile locale care decurg din ace ste principii, este
co-abordarea operativă pentru a identifica obiectivele comunităților în domeniul
turismului și a elabora un plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor planificate.
Principiile de dezvoltare a turismului durabil, care au fost clar definite în cadrul
forurilor internaționale cu privire la dezvoltarea industriei turismului, au constatat de a lua o reflecție în continuarea inițiativelor strategice pentru o dezvoltare durabilă
locală. Recunoscut faptul că între toate posibilitățile in pr incipal la nivel local este
dezvoltarea durabilă a industriei turismului. Există mulți factori de ce autoritățile
locale ar trebui să ia în considerare o strategie pentru dezvoltarea turismului durabil, în contextul "Agenda Locala 21". Printre ei sunt:
o garantia faptului că planificarea și dezvoltarea turismului sunt factori -cheie de
politică, impactul economic, social și de mediu a turismului pe termen lung și scurt;
o înaltă poziție a turismului în contextul global al dezvoltării durabile și de
management de mediu in procesele sociale;
o furnizarea de condiții, inclusiv juridice, să participe in turism o gamă largă de
jucători și reprezentanți ai comunităților locale;
o bună înțelegere a turismului și a strategiilor de turism în cadrul comunității;
o consolidarea poziției autorităților locale ca organizatorii turismului durabil,
care să ia turismul în serios, folosind sprijinul național și internațional;
o promovarea, atragerea atenției vizitatorilor și operatorilor de turism pentru a
vizita sau a activita în zo na corespunzătoare (UNEP, 2003). [8, p. 12].
Bazându- se în principal pe experiența țărilor dezvoltate, observăm că principalii
jucatori din industria turismului local sunt: comunitatea locală, antreprenorii locali,
autoritățile locale și ONG -uri. Prin ur mare, dezvoltarea durabilă a turismului local este
atinsa în mare măsură, prin instituirea de parteneriat și de cooperare ale industriei.
Pentru a stabili locul de parteneriate locale în programele de dezvoltare a turismului ar trebui să se ia în considerare faptul că costurile punerii lor în aplicare în mod direct depinde de forma de organizare de program sau proiect.
Dezvoltarea turismului prevede o inițiativă locală, de sprijin de către autoritățile
locale și de stat și sprijinirea industriei prin fina nțare, subvenții și ajutoare pentru
dezvoltarea infrastructurii turistice și a mediului.
Deși conceptul propus de parteneriat este în prezent punctul central al
comunității internaționale, in Ucraina multi sau nu stiu de el sau nu -i atrag atenția
cuvenit ă. În plus, o mare parte a populației nu are încredere in autoritati, și ests la fel
prezenta si necredința în posibilitatea de a influența deciziile luate de acestea. Prin urmare, Ucraina trebuie să disemineze ideile de zone cu dezvoltare durabilă, sa arate exemplele de rezolvarea pozitivă a diferitelor probleme, inclusiv cele care există în această etapă, în industria turismului, ca urmare a parteneriatului a trei sectoare publice – guvern, comunități și afaceri.

16
Mai ales punct important al politicii regionale este de a spori capacitatea
autorităților de la toate nivelurile. Experiența de optsprezece ani de independență a
Ucrainei a arătat că prezența chiar și a programelor avansate, în conformitate cu
guvernul slab le transformă într -o declarație de int enție si nu găsesc aplicărea
practica a acestora. În mod evident, în acest context, statele trebuie să modifice în
mod semnificativ puterile și funcțiile tuturor autorităților, fără excepție. Unele dintre aceste probleme sunt rezolvate în procesul de democ ratizare a societății. Cu toate
acestea, un număr de mare de probleme fundamentale, vitale rămân nerezolvate. In primul rând, merge vorba despre reprezentarea intereselor regionale în cel mai înalt organ legislativ al țării. Ratificarea în 1997 Cartei Europene pentru autoritatile locale, Ucraina și -a asumat anumite obligații în fața Consiliului European de a reforma acest
sector, deaceea în acest stadiu, lucrul în această direcție ar trebui să fie efectuat împreună cu experți de la Consiliul European și Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa. Trebuie creat asa un sistem de administratitie locala, care ar permite de a răspunde rapid la nevoile locale, și implementarea de proiecte locale, în special în turism, sprijinirea inițiativelor economic e locale. Custodia administrației ar
trebui să fie înlocuită cu o observație de control, așa cum se întâmplă în Uniunea Europeană.
Tinind cont de vectorul european al politicii noastre externe trebuie de acum
dreptul, instituțiile, administrația regional ă și autoritatile locale să se adapteze la
cerințele și standardele europene. În aceeași direcție, sa se elaboreze o legislație și sa se înființeze, în măsura în care este posibil, fonduri pentru alinierea treptată a dezvoltarii socio- economice regionale, sa se ofere asistență financiară pentru
teritoriile deprimate și problematice, care, printre altele, este politica dominantă regionala din țările UE.
Dupa cum arata analiza experienței internaționale, necesitatea și importanța de
includere a comunitățilo r locale în activități de turism, datoră si faptului că
organizarea neefectiva in turism efecteaza negativ localitatea. Aceasta, la rândul său,
ridică o serie de obstacole semnificative în calea dezvoltării durabile a turismului.
Printre efectele negative Comisia ONU pentru dezvoltare durabilă scoate în evidență următorii factori:
o degradarea, distrugerea instalațiilor de turism cultural și de mediu și acțiunile
părților terțe care afectează în mod negativ locuitorii dintr -o regiune;
o scaderea beneficiilor economice, în special în legătură cu operațiunea de
concentrare tot mai mare de control în mâinile unei corporații transnaționale;
o reducerea oportunităților de angajare, în cazul în care activitatea depinde de
managerii "externi", precum și din partea com unităților locale carora de multe ori li se
propune lucru ineficient, precum există si exploatarea femeilor, copiilor și tinerilor ca surse ieftine;
o incapacitatea comunităților locale, prin lipsa de experiență în management și
planificare, pentru a rezist a impactului negativ al turismului într -un context
constructiv;

17
o lipsă de date statistice fiabile și de cercetare asupra cererii turistice,
motivare, comportament care provoacă dificultăți în planificarea dezvoltării turismului
(ONU, 2001) [5].
Depășirea efectelor adverse este furnizată prin intermediul unui parteneriat
care îmbunătățește în mod semnificativ comunitățile în dezvoltarea durabilă. În ciuda marei valori a autorităților locale de a organiza parteneriatul, definirea rolului comunității în aces t proces este condiționată de:
o problemele comune la nivelul comunității;
o dorinta comunitatii de- asprijini parteneriate pentru dezvoltarea turismului;
o sensibilitatea publica la toate riscurile și încrederea că toate părțile depun
eforturi pentru minimiza rea acestera;
o nivelul de dezvoltare al comunității în procesul de confruntare a efectelor
negative;
o furnizarea de proprietate asupra comunității și participarea la veniturile din
turism;
o stabilirea de relații între comunitate și alte părți interesate de turism, prin
circulația libera a informației, consolidarea încrederii, definiția clară a rolurilor și responsabilităților, prin adoptarea unor memorandumuri și acorduri menite să creeze transparența și integrității;
o înțelegerea de catre comunitate propri ilor interese pe termen lung (F.B.
Olyhova 2003) [4, p. 12].
Prezența acestor factori, ca un anumit nivel de parametri cantitativi, precum și
factorii care determină relațiile de putere în cadrul parteneriatului sunt atributele esențiale ale relațiilor eficiente la nivel local pentru a asigura o dezvoltare durabilă a turismului în regiunile din Ucraina.
O ierarhie de dezvoltare a turismului local, prin gradul de importanța lor duce la
concluzia că, în primul rând, există probleme legate de grupul instit uțional. Studiele
noastre de cercetare sunt bazate pe faptul că, chiar și cadrul juridic imperfect si
incomplet, slăbiciunea instituțiilor de stat, dau oportunitatea de a dezvolta inițiativa și
de-a opera în mod eficient la nivel local.
Printre problemel e de natură instituțională ar trebui să fie numite mecanismele
proaste, pe care se bazează statutul comunităților locale. În această etapă, ele sunt luate ca un atribut adus modei și nu reflectă stadiul real al relațiilor socio -politice și
economice în țar ă. Importanța acestei probleme este că statutele sunt documente de
acțiune directă, care permit autorităților locale de a lucra clar definite și in normele acceptabile.
Aspectele instituționale sunt legate si de nivel raioanelor și a regiunelor. Din
pozitia autoritatilor locale, inițiativa centrelor regionale poate schimba în mod
semnificativ situația de dezvoltare a turismului. În mod logic, că, la nivelul de raion, care, în cele mai multe cazuri, este un oraș mic, sunt concentrate cele mai mute mijloace pentru rezolvarea problemelor instituționale locale legate de dezvoltare
turismului. În acest sens, deciziile consiliilor raionale și satesti ar trebui să faciliteze procesul de stabilire a mecanismelor de bunuri comunale, centre de formare și de consultanță, fundații, zone de dezvoltare, etc.

18
La nivel de regiune, în opinia noastră, ar trebui să fie organizate asociatii, care
sa coordoneze activitățile instituțiilor din regiune, sa raspunda de informare și relații
externe. Astfel de asociații pot fi subi ectele unor cooperari transfrontaliere și de
cooperare interregională. Din asociatie poate sa faca parte organizații comunitare, entitățile organismele de afaceri, guvernul. La acest nivel ar fi mai bine, în această etapă de a consolida agențiile existente de dezvoltare a turismului local. La nivel de
stat, astăzi sunt deja grupuri de asociatii, dar activitatea lor nu este eficientă din cauza lipsei unui factor unificator, care ar putea fi, pe viziunea noastra, asociațiile regionale.
În plus, față de aces te probleme instituționale, turismul local include:
o caracterul inadecvat al legislației existente și ineficiența de utilizare a
acesteia de către guvernele locale (nu există mecanisme eficiente de executare);
o lipsa de viziune în administrația locală și a perspectivelor de dezvoltare
comunitara din oraselele mici (sate) ca un centru turistic, precum și o înțelegere prin care turismul ar deveni sectorul principal al economiei locale (turismul de fapt nu este considerat drept o prioritate de dezvoltare a eco nomiei regionale);
o pozitia pasiva a organizatiilor guvernamentale cu privire la promovarea
printre locuitori (poziția publică activă este posibila, în prezența organizațiilor comunității într -adevăr existente și asociațiilor care au propria lor viziune și pot
influența politicii locali);
o nivelul scăzut de parteneriat dintre antreprenori, guvern, și comunitate
(politica locala eficienta și realizarea obiectivelor este o problemă pentru toți participanții la nivel de guvern, comunități și structuri de aface ri).
Astăzi, politica în domeniul turismului este domeniul de activitate nu doar a
statului, ci, de asemenea, autorităților locale, prioritățile clasice a carora sunt orientarea spațială a activității economice, dezvoltarea infrastructurii turistice, promovarea spiritului antreprenorial privat în regiuni, "soft" măsuri de sprijin pentru dezvoltare, etc.
Organele reprezentative ale administrației publice locale – satesti, orașesti și
consiliile locale, în conformitate cu obligatiunele lor:
o aproba programe locale de dezvoltare a turismului;
o determina costul din bugetele locale pentru susținerea financiară a
programelor locale de dezvoltare a turismului;
o încredințeaza organelor sale executive finanțarea programelor locale de
dezvoltare a turismului în detrimentul bugetului local;
o iau măsuri pentru a încuraja întreprinderile care își desfășoară activitatea în
furnizarea de servicii turistice.
În Ucraina, teoretic este format managementul vertical în domeniul turismului.
Din păcate, nu toate administrați ile regionale și raionale indeplinesc legele și
deaceea, în unele organizatiile de turism ca structura lipsesc. În mod evident, nu există nici un program de dezvoltare a turismului, măsuri pentru a le pune în aplicare, iar informațiile sunt împrăștiate și ne complete. Deficitul din bugetele locale și de un
control strict asupra cheltuielilor din partea Ministerului de Finanțe din Ucraina, alte agenții de reglementare împiedică inițiativa în crearea de asemenea structuri

19
adecvate în organele executive. Probl ema cea mai dureroasa apare pe orase (sate),
care nu dispun de mecanisme reale de a indeplini regulamentele din domeniul
turismului.

CONCLUZII

Rezumand cele de mai sus, trebuie subliniat faptul că Ucraina are potențialul de
dezvoltare a turismului în d irecția de stabilitate, cu toate acestea, pentru a realiza
acest potențial se face o mulțime de efort, în special în formarea unui nou tip de gândire, atât în politică și elita conducătoare cit și la populația din Ucraina . Aceste
eforturi făcute la toate nivelurile, ar trebui să sprijinite de organele
guvernamentale. Implicarea guvernului, sectorului de afaceri și societății civile in
formarea noilor modele de dezvoltare durabilă a orașelor va echilibra costurile pentru măsurile de mediu și sociale în lumi na bugetelor locale și a mecanismelor
administrative, pentru a încuraja inițiativele sociale importante, acces la subvenții, împrumuturi fără dobândă și concesionale pentru a aborda problemele regionale de urgență, să atragă atenția publicului la problemel e ecologice și socio -economice
locale. Turismul in Ucraina ar trebui să fie privit ca una dintre componentele de bază
ale dezvoltării locale, care este direct legat de întreprinderile mici și mijlocii, oferind
activismul a administrației publice locale car e vizează crearea condițiilor pentru
creșterea acestui sector al economiei.
Turism se bazează în principal pe resursele locale și activitatea de turism are
loc pe teren. Astfel, este important ce forme de parteneriat și de cooperare apar in
centrele turi stice, cum sunt folosite resursele locale, precum și modul în care el
comunitatea locală se referă catre turism. Prezența acestor factori, tste un anumit
nivel al parametrilor cantitativi, și prezența lor determină relațiile de putere în cadrul parteneriat ului – sunt atributele esențiale ale relațiilor eficiente la nivel local pentru a
asigura o dezvoltare durabilă a turismului (ONU, 2001) [5].
Experienta internationala de turism arată că stabilirea ordinii publice pe
principiile dezvoltării durabile, împreună cu măsurile pentru a depăși problemele de mai sus, să pună în aplicare potențialul turistic al țării și să ofere un impact semnificativ al turismului asupra dezvoltării sociale și economice. Cu toate acestea,
analiza fiecarei țari, și anume tradițiil e culturale și istorice de dezvoltare economică și
dinamica acesteia, experiența existentă de turism, etc – prevede examinarea lor, în
stabilirea principiilor politicii guvernamentale de turism.

20
BIBLIOGRAFIE:

1. Avtonomov A.S., Zaharov A.A. Cartea Europeana pentru administrația locala
valorea ei // POLIS. – 1998. – № 4.
2. Kazachkovska G.V. Îmbunătățirea funcționării stațiunelor de recreere urbane
și turistice – Donetsk, 2003.
3. Kozlovsky E. Funcțiile și competențele autoritatilor locale în dezvo ltarea
turismului intern. Kiev, 2006.
4. Olyhova F.B. Strategia de marketing ca un instrument pentru domeniul de
aplicare si dezvoltarea a serviciilor turistice din regiune – Rostov -pe-Don, 2003.
5. http://www.un.org/russian/conferen/ldc3 .
6. Dispozitia Cabinetului de Miniștri al Ucrainei "Cu privire la aprobarea
modelului de lege cu privire la departamentele de turism in regiuni, precum și in
administrațiele de stat a orașului Kiev, Sevastopol de la 15 mai 2003 № 727 //
off. visn.Ucraina. – 2003. – № 21. – C. 414.
7. Guide for local authorities on developing sustainable tourism. – Madrid:
WTO, 1998. – 194 p.
8. Local Agenda 21. The role of local authorities in sustainable tourism. – Paris:
UNEP, 2003. – 62 p.
9. Promotion of the Tourist Image of European Destinations on competitive
International Markets. – Madrid: WTO, 2002. – 135 p.

21
UNELE ÎNTREBĂRI DESP RE SPRIJINUL LEGISLA TIV A COOPERARII
TRANSFRONTALIERE IN UCRAINA

Yaroslav KUDKO
Universitatea NaționalăYurii Fedkovich din Cernăuți, Ucraina
avocat Andrei KURKO
NGO «Znannya», Cernăuți Ucraina

Abstract
The subject of the article are the principal points and problems of the legislative
maintenance of international co -operation in Ukraine. It is described the
interrelationship between the European (the normative acts accepted within the limits
of EU) and the national (Ukrainian) legislation in the sphere of international co –
operation. The attention is concentrated on necessity to improve the legislative and
normative base of co -operation on European and national levels.

Key words: Ukraine, legislation, tourism, co- operation.

În contextul actual al globalizării pe de o parte și crizei economic -financiare, pe
de altă parte, rolul cooperarii transfrontaliere (CTF) regiuonale devine un fapt
integrant a vieții moderne în Ucraina și, din ce în ce mai mult influintează sfera
economic a, politica, sociala și culturala, atât la nivelul tarii, precum și regional.
Dezvoltarea moderna a cooperarii transfrontaliere a regiunilor din Ucraina cu
structurile relevante a altor tari – UE, Rusia, Belarusia, Moldova și alte țări, în special
în cadru l euroregiunilor, … satisface interesele vitale ale Ucrainei" [4, p.2].
Urgența problemelor legate de dispozițiile legislative a cooperarii
transfrontaliere regionale a fost confirmata la audierile parlamentare "Cu privire la intensificarea cooperării între Ucraina și Uniunea Europeană în cadrul regiunilor
europene și perspectivele de cooperare transfrontalieră", care a avut loc în
parlamentul Ucrainei, în iunie 2007.
Scopul acestei lucrari este de a analiza cadrul juridic existent pe probleme de
cooperar e transfrontalieră în Ucraina și formarea propunerilor pentru adăugirea și
îmbunătățirea lui.
Punerea în aplicare a posibilităților moderne de cooperare transfrontalieră din
Ucraina este în conformitate cu "Convenția europeană privind cooperarea transfront alieră între comunitățile teritoriale sau autorități" [6, p.1 -5], precum și
protocoalele adiționale, Convenția -cadru pentru protecția și dezvoltarea durabilă a
Carpaților "[2 , p.1- 9], Legea din Ucraina "Pentru cooperare transfrontalieră" [1, p.1-
7], "Priv ind promovarea dezvoltării regiunilor" [3, p.1 -9], rezoluțiile Radei Supreme a
Ucrainei și Cabinetului de Miniștri al Ucrainei [7, 8], în contextul cursului spre integrarea în UE, Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat (în continuare –

22
ENPI), a derarea Ucrainei la OMC, care garantează realizarea în continuare în
Ucraina a principiului subsidiarității și dezvoltarea socio -economică durabilă a
regiunilor.
Definiția "cooperare transfrontalieră", a fost pentru prima dată folosita în
Convenția Europeană de la Madrid (1980), iar in Legea Ucrainei "Pentru cooperare
transfrontaliera" adoptata 14 ani mai tirziu, se gaseste definiția categorica "cooperare transfrontalieră", sunt tratate concepte cum ar fi "Euroregiunea" "subiecte de cooperare transfrontalie ră" și "membri ai cooperareii transfrontaliere", "acord de
cooperare transfrontalieră", "proiecte comune (programe)", "proiecte (programe) de cooperarea transfrontalieră," "sprijin de stat pentru dezvoltarea cooperarii transfrontaliere "și" program naționa l de dezvoltare a cooperarii transfrontaliere "[1,
p.1-2].

Comparare
Categoria Conținutul legislației UE Continutul în
conformitate cu legislația din Ucraina
Cooperare
transfrontaliera Orice acțiune comună
care vizează consolidarea și
aprofundarea de bună -relație
de vecinătate între comunitățile
teritoriale sau autoritățile aflate
sub jurisdicția a două sau mai
multe părți contractante,
precum și de a încheia in acest
scop, orice acorduri necesare
sau de a ajunge la acorduri.
(Din "Convenția – cadru
europe ană privind cooperarea
transfrontalieră între
comunitățile teritoriale sau
autorități", Madrid, 21 Mai
1980., 41, art. 1) Acțiuni comune în vederea
stabilirii și aprofundarii relațiilor
economice, sociale, stiintifice,
tehnice, de mediu, culturale și
alte între comunitățile teritoriale
și organele reprezentative ale
acestora, autoritățile locale
executive din Ucraina și a
comunităților locale, autoritățile
competente din alte state, în
cadrul competențelor lor,
definite de legislația națională.
(Din Legea d in Ucraina
privind cooperarea
transfrontalieră "din 24 iunie
2004., art. 1)

Comunitatile sau autoritățile teritoriale" Comunitățile, autoritățile
sau organismele implicate în
funcțiile de la nivel local sau regional și definite in acest mod de dreptul intern.
(Din "Convenția – cadru
europeană privind cooperarea transfrontalieră între
comunitățile teritoriale sau
autorități", Madrid, 21 Mai

23
1980., 41, art. 1)
Subiectele
de cooperare
transfrontalieră Comunitățile teritoriale și
organele reprezentative ale
acestora, organele executive
locale din Ucraina, împreună cu
comunitățile locale și autoritățile
competente din alte state, în
cadrul jurisdicției sale în modul
stabilit de legile aplicabile și
acordurile de cooperare
transfrontalieră.
(Din Legea din Ucra ina
privind cooperarea
transfrontalieră "din 24 iunie
2004., art. 1)

Prin programul de integrare în UE, Ucraina ar trebui să foloseasca terminologia
utilizată în Europa. Într-o anumită măsură, acest lucru se face datorită faptului ca în
Ucraina în 2004, a fost primita legea- cadru "Privind cooperarea transfrontalieră". Prin
aceasta lege sunt folosite unele din categoriile principalele, cum ar fi "cooperare transfrontalieră", "euroregiune", "subiecte de cooperare transfrontalieră" și altele. Cu
toate acestea, dacă vom compara definirea categoriilor de bază ale cooperarii transfrontaliere, date în legislația europeană și națională, vedem diferențe semnificative sau chiar categorii de bază de discrepanță majoră.
Parțial suntem de acord cu autorii, care susțin că, cum în teorie asa și practică
nu s-a format inca terminologia internațională, nu s -a identificat principiile relevante
de regionalizare, nu este stabilit cadru legislativ adecvat și de reglementare, nu sunt clar definite autoritățile de stat, regionale și locale, care ar trebui să administreze
cooperarea transnațională și transfrontalieră, structura și funcția lor"[S.9].
Prin urmare, pentru dezvoltarea eficientă a cooperării transfrontaliere în cazul
unor discrepanțe majore in conceptele de bază ale "co operarii transfrontaliere", sau
și chiar și contradicții, după caz, în opinia noastră, ar trebui să se aplice normele legislației europene cu privire la faptul că Ucraina a declarat aderarea la Convenția-cadru europeană (Madrid, 1980.) și din 03.07.1993 ea a devenit parte din dreptul
intern.
Legea din Ucraina "Cu privire la cooperarea transfrontalieră", de asemenea
reflectă tocmai această abordare la aplicarea legii [1, p.3]. Aceasta practica de a
folosi termenii le permite atât teoreticienilor cit și pract icienilor de a purta discuții și
"negocieri" intr -o singură limbă juridica și sa introduca un singur tratament în
documente legislative și de reglementare. Cu toate acestea, în momentul adoptării acestei legi nu au fost rezolvate de ea unele aspecte legate de cooperarea
transfrontalieră:
– În practică, nu au fost atribuite funcțiile administrației locale și puterii
executive. Lipseste de asemenea si reglementarea juridica a interacțiunei dintre

24
aceste organe, ceea ce duce la complicația procesului de punere a în aplicare a
cooperarii transfrontaliere și, adesea, o face ostatic a relațiilor dintre autoritățile de la
nivel local;
– Acordarea de sprijin din partea statului pentru cooperarea transfrontalieră este
conretizata ne suficient. În special, criteriile d e selecție a programelor (proiectelor) de
cooperare transfrontaliera, care pot beneficia de sprijin financiar din partea statului nu sunt clare și pe deplin înțelese. Acest lucru poate duce la abuzuri în procesul
furnizarii asistenței financiare de stat a programelor (proiectelor) și la lipsa de control
a acestui proces;
– Numărul și procedura de prezentare a propunerilor de cooperare
transfrontaliera de catre subiectele cooperarii transfrontaliere pentru furnizarea de
finanțare publică nu este destul de justificata. În special, nu este clar motivul pentru
care programul de sprijin financiar de stat pentru dezvoltarea cooperarii
transfrontaliere înainte de depunerea lui la Cabinetul de Miniștri trebuiste acordat cu cele trei ministere (Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe). De fapt, această procedură este foarte neînțeleasa.
O posibilă soluție la problema este, în opinia noastră, o combinație de
monitorizare de catre organele executive centrale a procesului și efectele programelor de cooperare transfrontaliera și să se ia decizia privind sprijinul lor financiar in viitor. În plus, de o simplificare și o mai bună reglementare necesită și
procedura de aprobare a acestor măsuri, inclusiv stabilirea unor limite de timp pentr u
punerea lor în aplicare.
În dezvoltarea legislației naționale cu privire la cooperarea transfrontaliera,
Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, în decembrie 2006 a adoptat Rezoluția "Cu privire la
aprobarea programului de stat de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2007-
2010" [5, p.1 -13].
În general, apreciind elaborarea și adoptarea unui astfel de program pentru
dezvoltarea cooperarii transfrontaliere în regiunile de frontieră din Ucraina, ar trebui
să se indice lipsa de sprijin financiar, în special în criza financiară și economică
mondială. Au ramas fara finanțate majoritatea măsurilor din apendicele 1.
Foarte scăzut (1 – 5%) este soarta de finanțare a bugetelor locale în proiecte
transfrontaliere de cooperare, iar finanțarea din alte surse (inclusi v fondurile
europene și proiectele de cooperare transfrontaliera), în cele mai multe cazuri, sau
nu este defel, sau este foarte mica, ceea ce este o dovadă de lipsă de informații sau de coordonare a cooperarii transfrontaliere la nivel național (Ucraina) ș i european
(UE) [5, p.2].
Analizind legislația existenta și literatura științifica de pe acest aspect
(cooperare transfrontalieră) putem face unele concluzii.
Cooperarea transfrontalieră ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:
• Unitate și coerența (pentru a merge cu o idee clară privind starea reală a
cadrului legislativ european și de reglementare pentru cooperarea transfrontalieră);
• de complexitate (aprobind un act juridic, de vazut locul său în ierarhia
generală a legislației europene și național e privind cooperarea transfrontalieră);

25
• etape și continuitatea (este necesara actualizarea reglementărilor învechite,
modificarea și îmbunătățirea legislației în vigoare).
Îmbunătățirea cadrului juridic și de reglementare pentru cooperarea
transfrontaliera la nivel național este o condiție necesară și de baza pentru
dezvoltarea cooperării transfrontaliere la nivel european și regional. Cadrul juridic de
cooperare între Ucraina și UE în reglementarea cooperării transfrontaliere, in afara
de aceste legi și regulamente sunt dispozițiile art.70 a Acordului de parteneriat și cooperare (APC) și secțiunea 2.2 "Reforma economica, socială și de dezvoltare" și "Contactele interpersonale" a Planului de acțiune.

BIBLIOGRAFIE:

1. Legea Ucrainei "Pentru cooperare transfrontalieră" . –
http://zakon.rada.gov.ua
2. Legea Ucrainei "Convenția -cadru pentru protecție și dezvoltarea durabilă a
Carpaților" . –
3. Legea Ucrainei "Pentru stimularea de dezvoltarea regională" . –
http://zakon.rad a.gov.ua
http://zakon.rada.gov.ua
4. Rezoluția Radei Supreme "Recomandările unor audi eri parlamentare "Privind
intensificarea cooperarii dintre Ucraina și Uniunea Europeană în cadrul regiunilor
europene și perspectivele de cooperare transfrontalieră" . -http://zakon.rada.gov.ua
5. Decizia CMU de la 27.12.2006, № 1819 "Despre aprobarea programului de
stat pentru cooperare transfrontalieră pentru perioada 2007- 2010" . –
http://kmu.gov.ua
6. Rezoluția Radei Supreme "Cu privire la aderarea la Convenția -cadru
europeană privind cooperarea transfrontalieră între comunitățile teritoriale sau
autorități" . – http://zakon.rada.gov.ua
7. Decizia CMU de la 19.09.2007, № 745 "Plan de ac țiune privind punerea în
aplicare a strategiei naționale de dezvoltare regională până în 2015" . –
http://kmu.gov.ua

26
ROLUL MANAGERULUI ÎN ÎNTREPRINDERILE TURISTICE CE PROMOVEAZĂ
TURISMUL ACTIV

Lecturer PhD student Carmen BOGHEAN
Lecturer PhD Florin BOGHEAN
Faculty of Economic Sciences and Public Administration, University of Suceava ,
Romania

Abstract
The management of the future must change the way managers will understand
the information as a resource. Managers must be able to manage information as a good, also as leading process of the organization, and also as a leverage of the
business development. Managers of tomorrow will have to become as skilled in
managing information as are in management of the conventional resources.
The most important element of effective managerial decision making is to
ensure a balance between thought and action; if the process used to express the hypothesis, to obtain, analyze and synthesize the information is satisfactory, the manager already knows enough to take to action and learn from results .

Keywords: tourism organization, managerial effectiveness, managerial
behavior

INTRODUCERE

Din zorile existenței omului, orice comunitate umană depunea eforturi
remarcabile, conștiente sau inconștiente, în vederea consolidării bazei sale materiale adică a economiei sale, cât de primitivă n- ar fi ea, deoarece economia avea drept
scop satisfacerea necesităților biologice și spirituale ale membrilor comunității. Fiind
alimentat de aceste eforturi, progresul economic merge înainte cu pași uriași astfel încât, la un moment dat problema tehnologiei producției încetează de a mai fi dominantă în economie. Problema- pivot devine problema gestiunii producției și a
economiei în general.
Cuvântul Manager astăzi a devenit un bun comun, foarte mulți tineri doresc să
devină manageri, și unele întreprinderi fac din acest titlu un adevărat cult, prin care împart f ără sfială societatea în două clase: în manageri ca fiind acele persoane care
“posedă” și în nemanageri ca fiind aceia care nu “posedă”. Identică a rămas numai
ideea preconcepută a multor persoane după care lipsa de caracter este condiția cea
mai important ă pentru o carieră managerială încununată de succes.
Managementul viitorului trebuie să schimbe modul în care managerii vor
înțelege informația ca o resursă. Managerii din turism și cu precădere cei care promovează turismul activ, trebuie să fie în stare s ă gestioneze informația ca pe un

27
bun, atât ca proces de conducere al organizației, cât și ca pârghie a dezvoltării
afacerii. Managerii din industria turistică vor trebui să devină la fel de pricepuți în gestionarea informațiilor pe cât sunt în administrarea resurselor convenționale.
Elementul cel mai important al luării deciziilor manageriale eficiente în turismul activ
este asigurarea unui echilibru între gândire și acțiune; dacă procesul folosit pentru a exprima ipoteza, a obține, analiza și sintetiza inf ormațiile este satisfăcător, managerul
știe deja destule pentru a trece la acțiune și a învăța apoi din rezultate.

1. PRINCIPALELE CALITĂȚI ALE MANAGERILOR DIN INDUSTRIA
TURISTICĂ CE PROMOVEAZĂ TURISMUL ACTIV

Directorul modern din industria turistică t rebuie să fie mai mult decât un lider din
punctul de vedere al salariaților. Pentru a avea succes în turism, el trebuie sa fie „părinte“, „profesor“ si „antrenor“ al echipei pe care o conduce. Manageri antrenați
pentru succes, angajați instruiți pentru efi ciență – așa arată, dintr -o perspectiva
generală, o afacere de succes. Mergând pe principiul „omul potrivit la locul potrivit“, eficiența economică a unei întreprinderi ține, în mare măsură, de oamenii care o compun. Aceasta pornește de la manager, care tr ebuie să dispună de reale calități
de lider, și se traduce prin exploatarea la maximum a talentelor native ale angajaților,
în vederea eficientizării activității pe care aceștia o desfășoară. Nu putem să nu
subliniem că pentru a fi un bun manager în turism ul activ, acesta trebuie să aibă
anumite calități:
Calități tehnice. Acestea presupun o anumită îndemânare necesară pentru a
realiza o activitate specializată în domeniul turismului activ. Managerii de la nivelul
inferior, și într -o măsură mai mică manager ii de la nivelul mijlociu au nevoie de
aceste calități care sunt relevante pentru activitățile pe care le conduc. Deși acești manageri pot să nu îndeplinească sarcinile tehnice, ei înșiși trebuie să fie în stare să
învețe subordonații, să răspundă la întrebări și astfel să asigure îndrumarea și coordonarea. Oricum, la orice nivel, înțelegerea părții tehnice a lucrurilor este un ajutor important pentru un manager eficace.
Calități conceptuale – este abilitatea de a gândi în termeni abstracți. Calitatea
conce ptuală îl face pe managerul din industria turistică să aibă o imagine de
ansamblu și să înțeleagă modul în care părțile unei organizații sau a unei idei
funcționează împreună. Aceste calități par a fi mai importante pentru managerii superiori decât pentru cei de mijloc sau de nivel inferior.
Calități interpersonale – este abilitatea de a interacționa efectiv cu alți oameni,
atât din interiorul, cât și din exteriorul organizației. Exemple de calități interpersonale sunt: abilitatea de a fi legat de oameni, de a înțelege nevoile și motivațiile, de a arăta o reală compasiune pentru suferințele colaboratorilor, indiferent de „rangul” acestora etc.
Calități de diagnosticare – este abilitatea de a aprecia o anumită situație și de a- i
stabili cauzele. Calitățile de diagnosticare ale managerului de succes sunt

28
comparabile cu acelea ale unui doctor, care apreciază simptomele pacientului și
stabilește problema medicală.
Calități analitice. Acestea sunt folosite pentru identificarea problemelor
relevante sau variabile î ntr-o situație, pentru a vedea cum se leagă și pentru a le
aprecia importanța relativă.
Calitățile analitice se leagă foarte des cu cele de diagnosticare. De exemplu,un
manager numit într -o nouă poziție poate fi confruntat cu o mulțime de probleme care
îi solicită atenția. Calitățile de diagnostician sunt necesare pentru identificarea
cauzelor tuturor problemelor. Dar mai întâi, managerul trebuie să analizeze problema
„tuturor problemelor” pentru a determina care dintre probleme au nevoie de atenție imediat ă și care pot aștepta.

2. FUNCȚIILE MANAGERIALE DIN INDUSTRIA TURISTICĂ CE
PROMOVEAZĂ TURISMUL ACTIV

Managerul întreprinderii de turism exercită și alte funcții esențiale, cum sunt
cele privind:
– stabilirea obiectivelor ce derivă din misiunea pentru care a fost creată
întreprinderea;
– elaborarea planurilor strategice de marketing pentru îndeplinirea obiectivelor
stabilite; conceperea unei structuri organizaționale corespunzătoare;
– completarea, cu atenție, a organigramei cu personal apreciat ca necesar și
cât mai competent posibil;
– coordonarea activității personalului angajat;
– exercitarea controlului operativ al performanțelor salariaților în toate
compartimentele de prestații de servicii turistice.
Îndeplinirea funcțiilor manageriale nu va oferi însă rezult atele sperate dacă
managerul întreprinderii turistice nu va înțelege și rolul factorului uman în obținerea
performanțelor economice dorite. Sarcina managerului este deci să stimuleze
întregul colectiv de salariați să contribuie efectiv, în limitele atribuț iilor lor de serviciu,
la realizarea obiectivelor întreprinderii turistice, fără a uita însă preocupările
personalului pentru satisfacerea propriilor dorințe și nevoi.
În îndeplinirea acestor sarcini, funcția managerială de conducere este definită
ca ansam blul proceselor de influențare și dirijare a personalului angajat, într -o
manieră abilă, astfel încât salariații să contribuie, cu entuziasm și fără măsuri
coercitive, la realizarea obiectivelor întreprinderii de turism.
Tot așa cum obiectivele urmărite de manageri diferă de la o întreprindere de
turism la alta, în aceeași măsură diferă și nevoile, aspirațiile și ambițiile salariaților,
apreciate ca importante pentru ei. De aici rezultă că managerii, prin funcția lor de
conducere, pot sprijini propriii salariați în satisfacerea aspirațiilor personale ale
acestora, urmând, ca la rândul lor, satisfacțiile obținute să se transforme în
stimulente pentru realizarea scopurilor și obiectivelor urmărite de agențiile de turism.

29
Astfel se explică importanța înțelegeri i de către manageri a manifestărilor de
individualitate și personalitate ale salariaților.
În posturile pe care le ocupă, salariații își asumă diferite roluri profesionale, dar
în același timp ei trăiesc nu numai în mediul intern al întreprinderii, ci și î n mediul
incomparabil mai larg al sistemului economico- social extern. Ca urmare, ei apar și în
rolul de consumatori de bunuri și servicii, trăiesc în mediul lor familial și se comportă
în mediul lor extern ca simpli cetățeni.
Prin urmare, managerii și pers onalul condus de ei constituie componente ale
unor colective mai mari sau mai mici, corespunzătoare dimensiunilor întreprinderilor
de turism în care s -au integrat și își asumă roluri diferite în sistemul economico -social
al mediului. Or, dacă oamenii au ro luri diferite, sunt și ei diferiți, și ar fi o eroare de
concepție managerială dacă toți ar tratați în același fel.
În agențiile de turism (ca, de altfel, în multe alte tipuri de organizații prestatoare
de servicii turistice, ca de exemplu pentru transport , cazare, alimentație, tratament,
agrement -divertisment etc.) mai persistă concepția că întregul personal trebuie
subordonat acelorași proceduri. Firmele elaborează pentru întregul personal
subordonat regulamente interne comune, stabilesc normele procedura le pentru
respectarea regulamentelor aprobate, întocmesc programe rigide de venire la muncă
și standarde de securitate a muncii, pe care le reunesc tot într -o formă generală în
fișa posturilor, toate bazate pe prezumția că toți salariații sunt identici și deci sunt
obligați să aibă și comportamente identice.
Întreprinderile de turism ce promovează turismul activ sunt organizații
economice create cu scopul de a produce profit și, în consecință, activitățile de
conducere sunt subordonate eforturilor de realiz are a obiectivelor lor. Obținerea
profiturilor este cea importantă sarcină a managerilor, dar stilul de conducere orientat
rezultate economice profitabile nu trebuie să lezeze demnitatea subordonaților.
Aceasta înseamnă că oamenii trebuie să fie tratați cu respectul cuvenit indiferent
care ar fi poziția ocupată de ei în organigrama unei firme turistice.
În consecință, managerul trebuie să ia în considerare nu numai trăsăturile
distinctive ale unei persoane din întreprinderea pe care o conduce, cum ar fi
abilitatea profesională sau nivelul de cunoștințe, ci totalitatea naturii umane a
salariatului respectiv. Orice salariat dispune, într -o măsură sau alta, de anumite
caracteristici distinctive (atitudine față de sarcini și față de clienți, îndemânarea și
perfecționarea prestațiilor etc), dar aceste caracteristici personale sunt
interrelaționate, se influențează reciproc, iar în anumite situații specifice se pot
schimba rapid și, de cele mai multe ori, imprevizibil.

30
3. MODELE COMPORTAMENTALE ALE PERSONALULUI
ÎNTREPRINDERILOR DE TURISM CE PROMOVEAZĂ TURISMUL ACTIV

Pentru a înțelege mai bine complexitatea oamenilor, analiștii au elaborat
numeroase modele privind comportamentul uman. La rândul lor, managerii firmelor
de turism și -au formulat și ei, conștient sau nu, propriile aprecieri privind
comportamentele individuale sau organizaționale. Toate modelele comportamentale
elaborate de analiști se bazează pe premisele sau conceptele privind manifestările
ființei umane și, ca atare, se regăsesc într -o formă sau alta și în activitățile
întreprinderilor de turism.
Analistul Edgar H. Schein, de exemplu, a elaborat următoarele patru «modele
ce reflectă comportamentul oamenilor:
 Modelul premiselor rațional -economice se bazează pe ideea că oamenii sunt
motivați, înainte de toate, prin "incentive" (stimulente) economice. Dacă aceste
"incentive" sunt administrate de o întreprindere turistică, oamenii sunt pasivi, putând
fi manipulați, motivați și controlați de organizația respectivă.
 Cel de -al doilea model se bazează pe concep te sociale și pleacă de la
premisa că oamenii sunt motivați în fond prin nevoile lor sociale. După acest concept,
forțele sociale ale grupului de referință de care aparține o persoană exercită asupra
ei o influență mai puternică decât controlul exercitat de manageri.
 Al treilea model se referă la conceptul autoactualizării și sugerează ideea că
motivația se divide în cinci trepte ierarhizate, începând cu nevoile primare pentru
supraviețuire și terminând cu autoactualizarea, utilizând în acest scop potențial ul
maxim de care este capabilă o persoană. Conform acestui concept oamenii sunt
automotivați dacă doresc să se maturizeze profesional într -o întreprindere turistică.
 Cel de -al patrulea model reflectă punctul de vedere personal al lui Schein și
se bazează pe conceptul complexității. După acest concept oamenii au firi complexe
și oscilante și ca atare caută diverse motivații ce se combină într -o motivație
complexă. Oamenii doresc să asume și motivații noi, căutând să corespundă, în
acest fel, la cerințele impuse pentru ocuparea unor posturi la diversele niveluri
manageriale.
Întrucât înțelegerea comportamentului oamenilor este dependentă de natura
ființei umane și respectiv de firea lor, au avut loc și alte încercări ale analiștilor de a
categorisi punctele de vedere privind natura comportamentelor umane. Printre aceste
eseuri se remarcă studiile grupului de cercetători Lyman H. Porter, Edward E. Lawler
și J. Richard Hackman, care au identificat șase asemenea modele de comportament:
– Modelul rațional conform c ăruia se apreciază că oamenii se comportă rațional.
Ei colectează informații și evaluează sistematic informațiile reținute, deciziile lor
bazându -se pe analiza obiectivă a diferitelor alternative considerate ca fiind cele mai
potrivite cu aspirațiile lor. Un manager care adoptă acest punct de vedere va încerca,
probabil, interacțiunea cu subalternii săi pe o bază rațională, dar va tinde să ignore
mentalitatea, emoțiile și, în ansamblu, latura umană a personalității lor.
– Modelul emoțional apreciază că oameni i se conduc după emoțiile lor, din
care unele nu sunt controlabile. Un manager care acceptă acest punct de vedere va

31
prelua rolul unui psihanalist amator, căutând să descopere și să explice cauzele
psihologice ce influențează comportamentul angajaților,
– Modelul comportamental (behavioristic) explică influențele mediului asupra
comportamentului salariaților. După această teorie, pentru a obține de la subordonați
comportamentul dorit, un manager va căuta să modifice elementele mediului intern al
unei întrepri nderi de turism.
– Modelul fenomenologic este diametral opus punctului de vedere behavioristic
și pleacă de la premisa că oamenii sunt imprevizibili, subiectivi, dar dispun totuși de
un potențial latent de a performa servicii. Un manager care se orientează după acest
model va căuta probabil să descifreze și să înțeleagă mecanismul complex al
raționamentului salariatului ce va determina comportamentul său. Deoarece acest
lucru nu este posibil, rezultă că oamenii nu pot fi pe deplin înțeleși numai baza unor
observații științifice.
– Modelul economic explică motivația personalului prin influențele factorilor
economici. Managerii adepți ai acestui punct de vedere sunt de părere că salariații lor
vor acționa rațional în speranța că vor obține recompense materiale. Ac ești manageri
vor privi banii ca fiind principalul (dacă chiar unicul) mijloc de stimulare, în măsură să
sporească contribuția salariaților la realizarea sarcinilor întreprinderilor de turism. În
plus, managerii respectivi vor căuta să creeze pentru salari ații lor micromediul intern,
în care va prevala competiția pentru satisfacerea intereselor individuale ale
angajaților.
– Modelul autoactualizării, în contrast cu modelul precedent, apreciază că
oamenii sunt doritori să -și sporească competențele și, în acest scop, se vor strădui
să-și utilizeze și să -și dezvolte întregul potențial de care suni capabili. Un manager
care aderă la acest model va căuta să creeze micromediul adecvat în care salariații
vor putea să-și concretizeze tendințele către autodirecționare, în limitele maxime ale
capabilității lor.
Din cercetările și aprecierile analiștilor se desprinde concluzia că nici un model,
luat singur, nu este suficient aprofundat pentru a explica în întregime comportamentul
individual și organizațional al salariațil or unei întreprinderi turistice.
Oamenii se comportă diferit în situații diferite și în secvențe diferite de timp. în
unele situații oamenii acționează rațional, iar în altele sunt ghidați de emoțiile lor.
Managerilor le revine sarcina de a crea un mediu adecvat firmelor turistice în care
salariații pot fi dirijați, influențați, stimulați și motivați să contribuie la realizarea
scopurilor întreprinderilor turistice.

32
4. ROLUL ȘI IMPORTANȚA CREATIVITĂȚII ÎN ÎNTREPRINDERILE
TURISTICE CE PROMOVEAZĂ TURISMUL ACTIV

Stimularea creativității salariaților este un factor important în conducerea unei
întreprinderi turistice ce promovează turismul activ. Termenul de creativitate se referă
la abilitatea și forța intelectuală a salariaților de a găsi noi idei, iar inova ția, în mod
uzual, se referă la aplicarea în practica turistică a ideilor noi. Într -o întreprindere
turistică, aceste idei se pot referi la conceperea unor produse noi, la servicii noi sau
la procedee noi de performare a prestațiilor turistice.
Gândirea cr eativă și imaginația sunt elemente importante ale activităților
turistice și absența creativității va provoca, fără îndoială, nu numai o staționare în
dezvoltare, dar cu timpul poate pricinui chiar un dezastru economic pentru o
întreprindere turistică.
Creativitatea impune managerilor întreprinderilor turistice să reevalueze
periodic dimensiunile segmentelor de piață pe care s -au poziționat, să analizeze cu
multă precauție produsele și serviciile, pentru a elimina din ofertele lor acele produse,
servicii sa u procedee a căror profitabilitate se diminuează în ritmuri alerte. În cadrul
acestor preocupări, se cere să fie analizată cu prioritate situația produselor perimate,
pentru ca ele să nu acționeze în detrimentul întreprinderii turistice.
Evident, decizia unui manager cu privire la restrângerea gamei de produse și
servicii va deveni operantă numai dacă întreprinderea turistică și -a asigurat în
prealabil portofoliul de noi oferte substitutive, de unde rezultă și necesitatea acordării
importanței cuvenite proc esului de creativitate.
Într-o întreprindere turistică, procesul de creativitate nu se desfășoară linear; de
regulă, acesta se concretizează în patru etape succesive, și anume: căutarea
instinctivă, intuiția, concretizarea și definirea logică a ideii noi.
În faza căutării instinctive, procesul de căutare a noilor idei se plasează în sfera
subconștientului, fără a avea conturul unui scop definit.
A doua fază, intuiția, constituie punctul de legătură între conștient și
subconștient. În această fază se conture ază interferențele diverselor forțe ale
mediului și sunt sesizate conexiunile ce determină aceste interferențe. Intuiția, cu
timpul, se va transforma într -o idee novatoare, dacă este aplicabilă profilului de
activitate al întreprinderii turistice.
Concreti zarea este cea de a treia fază a procesului de creație, care urmărește
trierea ideilor, eliminarea celor ce nu- și găsesc aplicabilitate În întreprinderea turistică
și reținerea, în scopul de a fi analizate, a acelor idei care se dovedesc utile pentru
conce perea unui nou produs turistic, a unui serviciu nou sau a unui procedeu mai
eficient de prestare a serviciilor;
Definirea logistică a noilor idei urmărește, în final, transformarea lor în procese
operaționale, asociate cu analiza aspectelor economice neces are implementării lor
(posibilitățile și costurile de implementare, estimarea avantajelor etc)
Unele tehnici de stimulare a creativității de bazează pe interacțiunea de grup,
iar altele pe stimularea inițiativelor unor persoane individuale din cadrul întreprinderii

33
turistice. Printre aceste tehnici, cele mai cunoscute, dar încă puțin aplicate în
industria turistică din țara noastră, sunt "brainstormingul” și "sinectica".
Brainstorming este o tehnică larg răspândită pe plan mondial pentru facilitarea
creativ ității și a fost inițiată de Alex F. Osborn, denumit "părintele brainstormingului".
Scopul acestei tehnici urmărește găsirea, prin dezbateri de grup, a unor soluții de
rezolvare a problemelor specifice cu care se confruntă întreprinderea. Condițiile de
desfășurare a dezbaterilor de grup au fost stabilite de Osborn și privesc următoarele:
1. Nici o idee nouă nu va fi criticată de participanții la dezbatere.
2. Cu cât o idee este mai radicală, cu atât este mai bună pentru a fi analizată și
dezbătută.
3. "Producția" de idei noi este limitată la tematica discuțiilor de grup.
4. Completarea, nuanțarea și finisarea ideii este încurajată.
Rezultă deci că tehnica brainstorming se bazează pe gândirea colectivă, de
grup.
Tehnica are adepții ei, dar în aceeași măsură și opozanți. Opozanții sunt adepții
gândirii creative individuale și susțin că o persoană care acționează individual poate
să-și formuleze și să -și concretizeze mai bine ideile dacă lucrează singură, decât
atunci când participă la o dezbatere de grup.
În schimb, adepți i brainstormingului sunt de părere că, în sfera economiei
serviciilor (unde se încadrează și industria turismului), fiecare membru al grupului
participant la tehnica brainstorming a acumulat o anumită experiență în procesele
prestațiilor de servicii și, ca atare, poate contribui în nai mare măsură la activitățile
creative de finisare a unei noi idei. Un argument esențial în favoarea acestei tehnici
rezidă și în faptul că, dacă o decizie de aplicare a unei noi idei este elaborată de un
grup, gradul de accept are a soluției de aplicare este mai ridicat decât în cazul când o
idee nouă emană de la o singură persoană.
În ceea ce privește sinectica, această tehnică a fost definită la origine ca
tehnica Gordon dar cu timpul a suferit unele modificări și, în prezent, este mai bine
cunoscută sub numele de sinectica10. În acest caz, la analizarea unei situații
particularizate ce necesită găsirea unei idei roi, membrii grupului, participanți la
dezbateri, sunt selectați cu grijă, după criteriul apartenenței lor la divers ele colective
de muncă și, respectiv, după experiența lor de muncă în colectivele interesate în
soluționarea problemelor ivite.
Rolul vital în reușita dezbaterilor revine conducătorului grupului. În intenția de a
nu influența grupul în formularea unor păreri premature, conducătorul grupului nu
dezvăluie de la început scopul concret al discuțiilor; el va căuta să dirijeze dezbaterile
într-o astfel de manieră încât problemele cele mai presante pentru bunul mers al
întreprinderii să pară că au fost formulate de înșiși participanții grupului. Cu alte
cuvinte, rațiunea tehnicii este să nu îngrădească dezbaterile în limitele unei teme
dinainte cunoscute, evitând în acest fel riscul ca membrii colectivului să se lase
influențați, conștient sau nu, să abordeze doar un singur aspect al problemei
analizate. Dacă conducătorul (grupului va reuși să dirijeze discuțiile în cadrul
complex al interacțiunilor posibile de grup, de cele mai multe ori dezbaterile se
finalizează cu design- ul concret al unui nou produs sau servici u turistic.

34
Cu toate că tehnicile de brainstorming și de sinectica pot furniza idei creative, ar
fi incorectă aprecierea că această creativitate poate emana numai la activitățile de
grup. Numeroși analiști apreciază că discuțiile de grup pot .avea și efect e contrarii și
pot conduce la inhibarea creativității. Argumentele opozanților la tehnicile de grup
sunt numeroase, iar dintre acestea merită să fie menționate următoarele:
– membrii unui grup pot fi fascinați de o idee nouă, dar prin aceasta vor neglija
sau vor exclude alte alternative de soluții;
– unele persoane participante la dezbaterile de grup pot avea rețineri în
exprimarea opiniilor, de teama de a nu fi ridicularizați de alți membri ai grupului;
– managerii de niveluri inferioare pot fi inhibați în expri marea ideilor lor, în fața
unor manageri de niveluri superioare, temându- se să nu fie apreciați greșit (eventual
să nu fie cotați cu necorespunzător) dacă soluția formulată de ei nu va fi acceptată;
– pot exista și presiuni camuflate din partea grupului, ce vor descuraja
exprimarea unor idei apreciate ca deviatoare sau neconforme cu opinia formulată de
grup;
– nevoia de a se alătura opiniilor majoritare ale grupului poate fi mai puternică
decât nevoia de a explora alte alternative pentru soluționarea unei probl eme sau
alternative care ar putea fi apreciate ca nepopulare din partea grupului;
– în final, urgența impusă pentru găsirea unei soluții ar putea conduce la
acceptarea primei alternative de idei noi, fără a continua eforturile de căutare și a
altor soluții c are, eventual, s -ar dovedi mai relevante pentru decizia cerută.

5. CONCLUZII

Industria turistică în general și în special cea care promovează turismul activ
reprezintă una din cele mai importante componente ale economiei mondiale. Ea
reprezintă în momentul de față, prima sursă de venituri a economiei, prima industrie
generatoare de locuri de muncă, influențele sale pozitive asupra mediului ambiant
fiind semnificative prin practicarea unui turism durabil.
Una din condițiile de trecere la economia de piață pentru țara noastră, este
problema pozițiilor de conducere din industria turistică. De a forma o astfel de
categorie de specialiști în industria turistică este o sarcină destul de complicată. Însăși viața, experiența economiei de piață și a antreprenoriatul ui contribuie și va
contribui la rezolvarea acestei probleme. Însă mult, desigur, depinde de activitatea orientată spre pregătirea și perfecționarea managerilor din industria turistică, în
vederea studierii și însușirii experienței mondiale de conducere di n sectorul turistic
pentru utilizarea realizărilor resurselor umane de conducere în practică.
Problematica și complexitatea activității turistice din România și de pretutindeni
impune o abordare amănunțită în scopul cunoașterii principalelor tendințe
înregistrate în evoluția managementului din domeniul turistic.
În privința pregătirii generației tinere în domeniul managementului turistic activ,
părerea mea este că, ar trebui să ne preocupăm îndeaproape de studierea practică a

35
acestei profesii în comparație cu studierea teoretică, ceea ce ar mări eficacitatea
însușirii ei.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cristureanu Cristiana, Strategii și tranzacții în turismul internațional , Editura
All Beck, București, 2006
2. Bădulescu, Alina, Economia turismului , Editura Universității d in Oradea, 2004
3. Ban, Olimpia, Economia turismului internaț ional, Editura Universității din
Oradea, 2006
4. Minciu, Rodica, Economia turismului , ediția a doua, Editura Uranus,
București, 2001;
5. Neacșu, Nicolae, Andreea Băltărețu, Economia turismului. Studii de caz,
Statistici, Reglement ări, Editura. Uranus, Bucuresti, 2002
6. Stănciulescu, Gabriela, Managementul opera țiunilor de turism , Editura. ALL
Beck, Bucuresti, 2002
7. Țigu Gabriela (coord.), Resurse și destinații turistice pe plan mondial , Editura
Uranus, Bucur ești, 2006

36
STRATEGII DE PROMOVA RE A BRANDULUI TURIS TIC BUCOVINA

Conf.univ.dr . Alexandru NEDELEA
Lector univ.drd. Marilena -Oana NEDELEA
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Abstract
Bucovina is one of the Romanian brands. Regional associations for tourism
promotion, tourism information centers have the role to conceive strategies for
promotion for the Bucovina brand. The branding process begins regularly when we launch a new product on the market. The branding process for Bucovina region has as a main attribution – the realizing of Bucovina identity. The Bucovina identity
becomes one of the most important products attractions, being a very hard combating advantage by the competition.
Bucovina branding is transforming this touristic product into a mental
representation syntheses of the cognitive, affective, social and personal nature of this region for the public. The region brand is referring to the identification, development and communication of those parts of the identity which are advantaging some clear
target groups.
Key words: Bucovina, branding, promotion.

1. BRANDUL BUCOVINA

Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat atât de oferta agențiilor de
turism cât și de cea a unor zone turistice, ca de exemplu Bucovina, Maramureșul,
Delta. Acestea au devenit adevărate branduri turistice ale României .
Asociațiile regionale de pr omovare a turismului, centrele de informare turistică
și birourile de promovare turistică ale României, împreună cu factorii de decizie din
administrația publică – în special din ministerul de resort, respectiv – Autoritatea
Națională în Turism – ar trebui să conceapă strategii de concepere, structurare și
promovare a brandurilor turistice reprezentative ale României.
În ceea ce privește brandul turistic, acesta reprezintă acel element de imagine
care identifică produsele sau serviciile turistice ale unei z one, generează sentimentul
de mândrie al locuitorilor regiunii, recunoaștere și satisfacție în rândul consumatorilor.
În jurul unui brand se țese un sistem complex de legături ce contribuie la
comunicarea valorilor create. Un brand se construiește plecând de la un logo și un
slogan dar puterea acestuia rezultă din toate suporturile pe acesta este comunicat și
promovat: direct, prin spoturi audio- video, ad print -uri, bannere online, postere,
cataloage, corespondență directă.
Chiar dacă se investesc sute de m ii de dolari în campanii de comunicare a
brandului turistic, consumatorii sunt cei care decid dacă el se ridică la nivelul

37
așteptărilor, dacă se poate achita de promisiunea pe care o face clientului. Lupta
între branduri se dă întotdeauna în mintea și sufl etul omului și în nici un caz în cadrul
calupurilor de publicitate sau în paginile publicațiilor, care nu sunt decât unelte și în
nici un caz țeluri ale unui brand adevărat.
Brandingul turistic reprezintă procesul de creare și de întreținere a unui brand
din industria ospitalității, totalitatea metodelor prin care o organizație sau un produs
comunică, simbolizează și se diferențiază către audiențele sale.
Brandingul turistic constă în identificarea și/sau crearea apoi exploatarea unor
avantaje competitive sustenabile, în cazul nostru fiind vorba de punctele tari ale
produsului / zonei turistice Bucovina.
Avem de a face cu un proces de dezvoltare al unui produs turistic (din punct de
vedere al marketingului), lansarea lui pe piața turistică națională și int ernațională și
mai ales realizarea conexiunii între consumator și produsul respectiv pe seama calităților produsului (sau „unicității”lui).
Beneficiile aduse de un branding turistic de succes pentru Bucovina sunt:
1. Diferențiază produsul turistic Bucovina de alte produse într -un mod unic,
relevant și motivant pentru potențialii clienți. Îi acordă un plus de valoare.
2. Mărește percepția valorii produsului global impulsionând și susținând prețul
de vânzare al produselor turistice particulare legate de Bucovina (de exemplu
circuitele turistice religioase de tip pelerinaje, pachetele de servicii turistice pentru
turismul activ, sejururile la hotelurile sau pensiunile turistice din zonă).
3. Oferă posibilitatea lansării de produse noi mult mai repede și mai eficient din
punct de vedere al costurilor.
Bucovina reprezintă o destinație turistică în cadrul macroprodusului
turistic România . Astfel, în cazul turiștilor străini care efectuează un voiaj de 10 zile
în țara noastră, zonei Bucovina îi sunt alocate, de obicei, 2 zil e.
În țările cu tradiție în domeniul industriei ospitalității există programe turistice de
12 zile în care turiștii nu au timp să se plictisească. Un produs turistic care se
desfășoară pe parcursul a 10 zile în Bucovina n- ar fi deocamdată posibil, deoarece
turistul străin este unul dinamic amator de programe dense. El vrea să “bifeze” cât
mai multe obiective, atracții și activități turistice în agenda sa turistică (turoperatorii din SUA promovează în cadrul ofertelor lor programul “Europa în numai 5 zile”).
Care este situația în Bucovina?
Aici, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, apoi se satură și pleacă mai
departe spre alte atracții turistice (să admire, de exemplu, o poartă maramureșeană). De altfel, aici trebuie să menționăm, ca strategie de mar keting, promovarea în cadrul
aceluiași produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe destinații turistice complementare. În cazul nostru este vorba de Bucovina și Maramureș sau Neamț.
Ca urmare, o atracție precum mănăstirile din Bucovina sau Dracul a Park trebuie
să constituie numai motivul principal prin care turiștii străini să fie atrași în România, urmând ca, odată ajunși aici, aceștia să fie orientați spre celelalte obiective turistice.
Din păcate, realitatea din teritoriu arată că activitatea d e incoming este slab
dezvoltată în Bucovina ca, de altfel, în România. Marea majoritate a agențiilor de

38
turism românești desfășoară preponderent o activitate de outgoing, considerată în
prezent de către operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă.
Dacă avem în vedere faptul că, în momentul de față, cererea pentru turismul
intern este în scădere și va urma acest trend până când situația economică a populației se va îmbunătăți, eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea în Bucovina a cât mai m ulți turiști străini ce provin din țările dezvoltate. Or, datele oferite
de statistică ne arată că numărul turiștilor străini și al înnoptărilor este mic în comparație cu posibilitățile de cazare și potențialul turistic al regiunii, iar din primele cinci ț ări de proveniență a turiștilor (Federația Rusă, Germania, Republica Moldova,
Austria, Ucraina), doar Germania și Austria ar putea fi considerate țări ai căror turiști au și un buget consistent pentru petrecerea unei vacanțe în Bucovina. Ceea ce vrem
să su bliniem este că nu atât numărul de turiști străini care vizitează o zonă contează,
ci ponderea încasărilor efectuate de pe urma acestora. În plus, remarcăm faptul că
turiștii din țările vecine vin și vor veni în Bucovina în special pentru acel mic trafic de frontieră (de altfel, conform unor opinii, acele persoane nu intră în categoria turiștilor, cu toate că ele apar în statistica vamală).
În general, în Bucovina, turiștii vin în grupuri organizate, în cadrul unor circuite
concepute, distribuite și promova te de agențiile turoperatoare din București. Suceava
constituie din păcate numai o zonă de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea unor strategii de marketing care să urmărească reținerea turiștilor cel puțin încă o zi în zonă. Pentru a împlinii acest dez iderat este necesară elaborarea unei strategii
de marketing coerente la nivelul întregii zone turistice a Bucovinei . În acest
sens este nevoie de o colaborare a tuturor celor implicați și interesați de dezvoltarea industriei ospitalității în regiune pentru a stabili conținutul programelor turistice care
vor fi promovate sub brandul Bucovina .
Legat de brandul Bucovina merită menționată o inițiativă a c elor trei stațiuni
montane din județul Suceava (Vatra Dornei, Câmpulung- Moldovenesc și Gura
Humorului) care nu vor mai organiza manifestări turistice de anvergură similare în
aceeași perioadă a anului, pentru ca evenimentele să nu se mai suprapună.
În cadrul constituirii brand -ului turistic pentru fiecare stațiune montană
suceveană, municipiul Câmpulung Moldovenesc a renunțat să mai organizeze Serbările Zăpezii , în condițiile în care acest tip de manifestare este un brand
recunoscut și de succes al municipiului Vatra Dornei.
Pentru ca zona montană a județului Suceava să aibă pe parcursul întregului an
manifestări care să atragă turiști, stațiunile principale din județ este indicat să organizeze festivaluri în fiecare anotimp. Astfel, pentru perioada iernii, în municipiul
Vatra Dornei vor fi organizate „ Serbările Iernii” , manifestare care se derulează pe
parcursu l a opt săptămâni cu diverse concerte și concursuri ale sporturilor de iarnă.
În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza, în fiecare an, la
începutul lunii martie, Festivalul Primăverii , iar la sfârșitul lunii august -începutul lunii
septembrie, Festivalul Toamnei , un festival al fermierilor și unul al fructelor de
pădure, în timp ce în luna iunie va fi organizată, în stațiunea Gura Humorului ,
Festivalul orașului, cu acțiuni cu caracter național și internațional, cum ar fi, de
exemplu, „ Umor la Gura Humorului ”.

39
În acest fel toate manifestările vor putea atrage turiști în cele trei stațiuni
montane de interes național ale județului Suceava pe tot parcursul anului. Până
acum acestea se aflau într -o falsă competiție, fiecare dorind să atragă în zona sa
turiști în perioadele de sezon, dar s -a considerat că în Bucovina nu există perioade
de extrasezon și în aceste condiții trebuie ca fiecare stațiune să fie complementară celeilalte în tot decursul anului.
Stațiunile montane sucevene ar trebui să -si creeze b randuri legate de aceste
festivaluri, care, împreună, să constituie o parte a brandului Bucovina.
Bucovina nu înseamnă doar mănastiri, ci și turism montan, turism de recreere
sau turism de wellness . Pe un trend ascendent este turismul de afaceri, multe fir me
mari sau asociații profesionale organizând în zonă întâlniri, conferințe și congrese.
Turismul în Bucovina poate fi orientat spre mai multe direcții: turism istoric și
religios, turism sportiv și turism de agrement. Încărcată de o bogată și îndelungată tradiție românească, având vetre culturale de importanță internațională, Bucovina
dorește să revină în atenția turiștilor ca o zonă de turism pur ecologic , așa cum l -a
catalogat domnul Peter Zimmer, expert al societății germane IBD/GTZ (Serviciul
Integrat de Consultanță pentru Economie în România – Societatea pentru cooperare
tehnică), unul dintre inițiatorii și promotorii Asociației pentru Turism Bucovina.
2. ORGANIZAȚII IMPLICATE ÎN PROMOVAREA BRANDULUI TURISTIC
BUCOVINA
Bucovina a fost promovată intens în anii '80 când oficialitățile de atunci au
finalizat restaurarea majorității mănăstirilor Mușatinilor (zidărie, pictură, acoperișuri, incinte, muzee locale, infrastructura – drumuri, moteluri, facilități). Rezultatul a fost
obținerea trofeului „Mărul d e Aur” pentru patru dintre mănăstirile lui Ștefan cel Mare.
În anul 1990 aceste atracții ale Bucovinei figurau într -un ghid de călătorie japonez
unde se spunea că pictura de la Voroneț rivalizează cu Capela Sixtină.
Promovarea brandului turistic Bucovina a devenit o prioritate a oficialităților din
județul Suceava mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană. Prefectul Sucevei, Orest Onofrei, a propus chiar ca regiunea pe care o administra să se numească „județul Bucovina” deoarece acest brand cunos cut în străinătate și, în
consecință, mai ușor de promovat în vederea atragerii de turiști și investitori în zonă.
Direcțiile de dezvoltare și promovare a turismului în Bucovina vor trebui să țină
seama de faptul că județul Suceava va deveni pentru mulți ani de aici înainte județ
de graniță al Uniunii Europene și poate deveni un „cap de pod” între țările vest –
europene și cele din spațiul ex -sovietic.
Printre organizațiile implicate în promovarea turismului din Bucovina se numără:
Centrul Județean de Informare Turistică Infoturism Suceava, Asociația pentru Turism
Bucovina, Centrul de informare și marketing turistic Bucovina

40
Centrul de informare turistică Infoturism Suceava
Experiența Consiliului județean Suceava din ultimii ani în domeniul turismului a
arătat faptul că se simțea lipsa unui centru de informare turistică la nivelul județului
care să fie pus la dispoziția turiștilor pentru a reuși să promoveze cât mai exact și
fidel potențialul turistic al acestei zone. Astfel de puncte de informare turistic ă
funcționează la nivel regional în întreaga lume, reușind să promoveze cu succes destinațiile turistice pe care le reprezintă.
Prin înființarea unui centru de informare turistică la nivelul județului Suceava în
subordinea și cu finanțarea Consiliului Județean s -a urmărit sprijinirea activității de
informare a turiștilor la un nivel corespunzător. Beneficiarii serviciilor acestui centru nu sunt numai turiștii ci și agenții economici cu activitate în domeniul turismului care
își pot face astfel mai bine cun oscută oferta turistică.
Centrul județean de informare turistică INFOTURISM Suceava este organizat
ca serviciu al Consiliului Județean Suceava și are ca principala activitate promovarea
potentialului turistic al zonei în țară și în străinătate. Această p romovare se realizează
atât prin informarea directă a turiștilor care vizitează centrul cât și prin participarea la
târgurile de turism din țară și străinătate (de exemplu, Târgul de Turism al României de la București, Târgul de turism de la Berlin, Katowi ce – Polonia, Târgul
internațional de artizanat, turism și artă culinare de la Trieste – Italia, Târgului de
turism de la Ulm – Germania, Târgul Internațional de Turism “Silezia Tour 2007” etc.).
Aceste târguri oferă prilejul de a promova destinația turist ică Bucovina
considerată de Autoritatea Națională pentru Turism una din cele 5 destinații de importanță majoră din țară.
Începând cu anul 2007, la Complexul Expozițional “Centrul Economic și de
Afaceri Bucovina”, din imediata vecinătate a aeroportului “Șt efan cel Mare" Suceava,
se organizează Târgul de Turism al Bucovinei . Ediția inaugurală din 2007 a făcut
parte integrantă din complexa acțiune de promovare a turismului la nivel local, național și internațional numită “ANUL BUCOVINA” care a reunit o serie de
manifestări specifice cu impact asupra dezvoltării turismului la nivelul județului Suceava, ce au acoperit perioada unui an calendaristic. Cu acest prilej au fost
lansate două site- uri de promovare turistică:
www.anulbucovina.ro și
www.redescoperabucovina.ro
Organizarea unui astfel de eveniment complex a fost posibilă datorită inițiativei
ROMEXPO România în colaborare cu următorii parteneri de proiect: Consiliul Județean Suceava, Camera de Comerț și Industrie Suceava, ANAT România,
Primăria Municipiului Suceava, Complexul Muzeal Bucovina. Au fost cooptați în
cadrul colectivului de organizare o serie întreagă de participanți activi la nivel local
din domeniul turismului precum primăriile cu potențial turistic la nivelul județului
Suceava, asociații profesionale (ANTREC Bucovina si Asociația pentru Turism Bucovina), reprezentanți ai structurilor de primire turistică etc.
Târgul de Turism al Bucovinei a beneficiat de sprijin logistic privind organizarea
și mediati zarea la nivel local și național prin implicarea directă a ROMEXPO
România. La această manifestare au participat în cadrul celor peste 60 de standuri puse la dispoziție tur-operatori români și străini, agenții de turism la nivel local,

41
național și internaț ional, importante destinații turistice, asociații profesionale din
domeniu etc. De asemenea, au fost invitate cu titlu onorific regiunile înfrățite cu
județul Suceava la nivelul Europei, respectiv: Regiunea Schwaben – Germania,
Departamentul de Nord – Franța, Departamentul Mayenne – Franța, Voievodatul
Silezia -Polonia, Regiunea Cernăuți -Ucraina, Regiunea Ivano -Frankivsk, Regiunea
Abruzzo -Italia.
Centrul județean de Informare turistică INFOTURISM Suceava are următoarele
atribuții principale:
1) Elaborarea strategiei de promovare a turismului la nivelul județului Suceava;
2) Punerea în practică a strategiilor locale și guvernamentale în domeniul
turismului la nivelul județului;
3) Întocmirea și actualizarea permanentă a bazei de date turistice privind
potențialul turistic al județului;
4) Coordonează activitățile specifice în ceea ce privește serviciile turistice
oferite oaspeților județului Suceava cu ocazia evenimentelor comemorative din cadrul
programului “Comem orare Ștefan cel Mare și Sfânt – 500 de ani”;
5) Punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor privind potențialul
turistic al județului;
6) Atragerea de finanțări destinate promovării și dezvoltării turismului în județul
Suceava;
7) Faci litarea atragerii de finanțări destinate promovării și dezvoltării turismului
pentru agenții economici care își desfășoară activitatea în turism la nivelul județului Suceava prin acordarea de consultanță specifică;
8) Stabilirea de întâlniri periodice și r ealizarea unei comunicări eficiente cu
instituțiile guvernamentale, unitățile administrativ teritoriale, organizațiile neguvernamentale, asociațiile profesionale din turism, agenți economici interesați în problemele turismului la nivelul județului Suceava pentru promovarea produsului
turistic “Bucovina” pe plan intern și internațional;
9) Sprijinirea organizațiilor profesionale din turism în atingerea scopului comun:
promovarea și dezvoltarea turismului la nivelul județului Suceava;
10) Elaborarea de mater iale promoționale specifice: broșuri, pliante, pagini
internet, inscripționări CD -uri;
11) Editarea, multiplicarea și difuzarea materialelor informative inclusiv prin
publicații proprii;
12) Ridicarea calității serviciilor turistice prin parteneriate cu U niversitatea
“Ștefan cel Mare” Suceava și cu alte instituții de cercetare din domeniul turismului;
13) Elaborarea de studii și analize de interes turistic;
14) Promovarea schimbului de date, informații, publicații, specialiști, cooperarea
cu organisme sim ilare de profil din țară și străinătate;
15) Punerea în practică a parteneriatelor din domeniul turistic stabilite de
Consiliul Județean Suceava cu regiunile înfrățite din Europa: Schwaben – Germania,
Mayenne –Franța, Drenthe – Olanda, Silezia – Polonia, C ernăuți – Ucraina;
16) Organizarea de cursuri de instruire pentru dezvoltarea resurselor umane;

42
17) Coordonarea implementărilor programelor de asistență tehnică externă în
turism;
18) Acordarea asistenței specifice primăriilor din județ interesate în dezv oltarea
turismului prin înființarea de centre similare de informare turistică;
19) Participarea la târgurile de turism;
20) Asigurarea unui pachet de măsuri coerent în vederea realizării dezvoltării
durabile a turismului la nivelul județului.
Centrul Județean de Informare Turistică INFOTURISM Suceava oferă informații
privind:
• potențialul turistic al județului Suceava;
• posibilitățile de cazare și servire a mesei în hoteluri, moteluri, vile, pensiuni,
campinguri etc.;
• agențiile de turism din județul Suceav a;
• rutele si modalitățile de transport la și de la obiectivele turistice vizate;
• calendarul acțiunilor culturale ale județului;
• centrele de păstrare și conservare a tradițiilor și obiceiurilor populare la
nivelul județului;
• muzeele și casele memoriale aflate pe teritoriul județului;
• materiale informative și promoționale referitoare la potențialul turistic al
județului Suceava: hărți turistice, broșuri, pliante, postere, afise, CD -uri;
• asistență de specialitate celor interesați în a începe sau a dezvol ta o afacere
în domeniul turismului;
• consultanță de specialitate celor interesați în accesarea surselor de finanțare
în domeniul turismului.
Printre acțiunile realizate de centru se numără:
– realizarea broșurii Bucovina, editată în limba engleză și germană (10.000
exemplare);
– conceperea împreună cu Asociația pentru Turism Bucovina și agenții
economici din zonă a 14 programe turistice pe Bucovina;
– participarea în calitate de parteneri ai primăriei Ciocănești la Festivalul ouălor
încondeiate;
– concepere pliant „Drumul ouălor încondeiate”;
– concepere broșură „Calendarul acțiunilor culturale” la nivelul județului
Suceava în limba română și engleză;
– sprijin acordat Primăriei Ciocănești în organizarea Festivalului Păstrăvului.
Informații cu privire la activitatea c entrului pot fi accesate la adresa
www.infoturism -suceava.ro.
De asemenea, în cadrul Primăriei Suceava funcționează un serviciu similar.

43
ASOCIAȚIA PENTRU TURISM BUCOVINA

APT Bucovina a luat ființă la finele anului 2001 la inițiativa comună a Camerei
de Comerț și Industrie a Județului Suceava, a biroului IBD -GTZ în România și cu
sprijinul Ministerului Turismului și a factorilor din administrația publică, și a tuturor agenților din turism. Pe parcursul derulării activității a beneficiat de sprijinul CIPE –
USAID, care s -a implicat în finalizarea unor acțiuni ale asociației (consultanță,
finanțare).
Scopul asociației este promovarea și dezvoltarea turismului în Bucovina, iar
dintre obiectivele asociației amintim:
• elaborarea unei strategii privind promovarea ș i dezvoltarea turismului în
Bucovina;
• elaborarea unei baze de date cu obiectivele turistice din Bucovina;
• atragerea de programe și finanțări în vederea creșterii calității în turismul din
Bucovina;
• atragerea de programe care să sporească accesibilitatea turismului în
Bucovina;
• organizarea de mese rotunde, seminarii, conferințe etc.;
• elaborarea de studii și analize pe domeniile de interes turistic;
• promovarea cooperării cu administrația centrală și locală;
• promovarea cooperării și a unei comunicări efici ente între instituții
guvernamentale și neguvernamentale și organizarea de mese rotunde în acest sens;
• editarea de materiale promoționale;
• acordarea de burse de studii în țară și străinătate;
• realizează activități economice pentru atingerea scopului și printr -o agenție
economică;
• atrage si utilizează, în condițiile legii, surse financiare sub formă de donații,
subvenții, contribuții, sponsorizări, taxe, cotizații, pentru prestații și asistență;
• promovarea schimbului de date, informații, publicații, speci aliști, cooperarea
cu asociații și organisme similare de profil din țară și străinătate;
• organizarea unor cursuri de instruire, calificare și perfecționare a personalului
din turism;
• crearea unor parteneriate cu asociații din țară și străinătate, care
promovează scopul asociației.
Cei care doresc să sprijine acțiunea de promovare a Bucovinei ca destinație
turistică și să își promoveze și propria afacere din turism în același timp se pot alătura membrilor asociației, membrii care pot fi persoane fizice sau juridice care
cunoscând statutul acesteia, sunt de acord cu prevederile sale, înțelegînd ca prin
propria activitate să contribuie și să sprijine realizarea scopului .
Avantaje ale membrilor:
• sunt reprezentați și promovați într -un mod unitar la târgurile și expozițiile de
turism;

44
• în publicațiile de specialitate (broșuri, prospecte, pliante etc.) sunt prezentate
unitățile membrilor și sunt promovate doar acestea;
• primesc informări periodice privind târgurile de turism naționale și
internaționale, evenimente din turism etc.
• beneficiază de consultanță gratuită din partea experților IBD –GTZ privind
promovarea produsului turistic și întocmirea materialelor promoționale;
• participă la work -shopuri și seminarii organizate de către asociație, pe teme
de management și marketing turistic (moderate de către experți IBD -GTZ și CIPE
USAID);
• apar pe pagina de web a asociației;
• beneficiază de participare gratuită la standurile acordate asociației la târguri
și expoziții.

Activitățile anuale ale APT Bucovina legate de membri i acesteia:
• realizarea statisticilor privind solicitările de informații se face pe naționalități,
pe destinații, pe perioade ale anului;
• evoluția cererilor turistice și interpretarea lor;
• actualizarea bazei de date cu membrii asociației
• verificarea exactit ății datelor de contact ale membrilor cu cele care sunt
afișate pe site -ul APT Bucovina;
• trimiterea Foii de Informare: membrilor, listei de presă, listei de colaboratori
(alte asociații, agenții de turism, muzee);
• informare privind noii membrii intrați în asociație (pe mail și în foaia de
informare a asociației);
• trimiterea de felicitări (de câte ori este nevoie).

Activitatea asociației constă în promovarea turistică a zonei Bucovina atât în
țară cât și în străinătate, prin diferite acțiuni cum ar fi: pa rticiparea la târguri de turism,
editarea de broșuri, pliante, etc., organizarea unor întruniri a membrilor asociație s -au
persoane din turism interesate de turismul din Bucovina, precum și primirea în vizită
a ziariștilor, turiștilor s -au turoperatorilor din țară s -au străinătate care vor să
promoveze această zonă.

CENTRUL DE INFORMARE ȘI MARKETING TURISTIC BUCOVINA

Centrul de informare și marketing turistic Bucovina de la Univ. “Ștefan cel Mare”
Suceava a dezvoltat un site cu caracter informativ -educați onal și își propune să
promoveze activitatea turistică din zona Bucovinei. Acest centru oferă:
– informații cu privire la obiectivele turistice din zonă, trasee, obiceiuri,
meșteșuguri, calendarul acțiunilor culturale, lăcașuri de cult, muzee, case memoriale, mănăstiri, monumente și rezervații ale naturii, asociații turistice, agenții de turism;
– filme și fotografii de prezentare a zonei;

45
– servicii de promovare on -line a prestatorilor de servicii turistice din
Bucovina;
– materiale promoționale și informative : CD- uri, hărti turistice, broșuri,
pliante;
– informații despre posibilități de cazare și servire a mesei în hoteluri, cabane,
pensiuni, vile, pensiuni agroturistice și gospodării țărănești;
– informații și instruire / training asupra modului de prestare a servic iilor în
turism (Tehnica operațiunilor de turism; Marketing turistic etc.)
– cărți și studii de turism: ghiduri practice de Tehnica operațiunilor de turism,
Tehnici promoționale, Marketing în turism, Amenajarea turistică a teritoriului, planuri
de marketing, studii de caz, proiecte de dezvoltare și promovare regională a
turismului, studii de piață
– forum de discuții pe teme de turism ;
– newsletter cu informații, noutăți de pe piața turistică.
Fondatorii acestui centru sunt cadre didactice de la Catedra de Comerț -Turism
din cadrul Facultății de Științe Economice și Administrație Publică, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava. Este vorba de conf. univ. dr. Alexandru Nedelea (coordonatorul centrului), asistent univ. drd. Iulian Condratov (cel ce administrează site- ul
www.turisminbucovina.ro ) și prep.univ.drd. Pavel Stanciu (doctorand în domeniul
turismului).
Membrii Centrului de informare și marketing turistic Bucovina au colaborat la
conceperea Strategiei de dezvoltare și pr omovare a turismului din Bucovina și a
Strategiei de turism a municipiului Suceava. Aceste studii pot fi descărcate de pe pagina web a centrului.
Site-ul centrului
www.turisminbucovina.ro pune la dispoziția v izitatorilor și
versiuni în limba engleză, franceză, spaniolă și italiană.

PUNCTE DE INFORMARE TURISTICĂ

În cadrul proiectului Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava intitulat „INFOBUCOVINA
– Campanie de informare turistică la nivelul regiunii transfrontaliere România-
Ucraina”, desfășurat în perioada 1 decembrie 2006- 30 septembrie 2008, au fost
realizate trei Puncte de Informare Turistică, amplasate în Suceava, Gura Humorului și Siret. Aici turiștii pot găsi materiale de informare și promovare (pliante, broșuri,
hărți și ghiduri turistice), pot utiliza touchscreen- ul pentru a găsi informațiile turistice
dorite (obiective și atracții turistice din zonă, situația ofertelor de cazare și a celor de
agrement) și pot apela la consiliere din partea agenților de turism. Punctele sunt
dotate cu un sistem informatic interactiv care oferă:
– informații legate de infrastructura turistică disponibilă în zonă, posibilitățile de
cazare, divertisment și agrement, obiectivele turistice din regiunea Suceava și
Cernăuți ce pot fi vizi tate, tarifele serviciilor de cazare, mijloace de transport în
comun;
– posibilități de a face rezervări la unitățile de cazare din județul Suceava.

46
Aceste informații sunt oferite într -un sistem multilanguage, utilizatorul putând
opta pentru limba în care v or fi furnizate informațiile. O parte din aceste informații vor
putea fi descărcate pe dispozitive de tip PDA (Personal Digital Assistant).
Touchscreen- ul oferă posibilitatea efectuării de rezervări on -line.
În urma derulării proiectului au fost realizate 5 pliante de promovare turistică
având următoarea tematică: structuri de cazare, mănăstiri, biserici, muzee și case
memoriale din județul Suceava și regiunea Cernăuți.

3. STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI
BUCOVINEAN
Considerăm că se i mpune conceperea unei oferte unitare personalizate a
Bucovinei. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii, care să permită reținerea turiștilor 6 nopți în zonă. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate, o diversitate de prog rame de vânătoare și pescuit, drumeții, plimbări cu
cai, mountain- bike, vizite la stână, alpinism, parapantă etc. În vederea facilitării
conceperii unor programe turistice unitare pentru Bucovina este necesară existența unei comunicări eficiente între repr ezentanții agențiilor de turism și ai structurilor de
primire (hoteluri, vile, pensiuni etc.).
Inițiative în acest sens există. Astfel, o serie de agenții din Suceava au
conceput programe pentru turismul de aventură, oferte care însă nu au trezit până în momentul de față interesul. Relativa lipsă de interes a unor agenții prezente la
târgurile internaționale de turism față de oferta Bucovinei poate fi explicată prin faptul că, în majoritatea lor, acestea prezintă programe de incoming, fiind astfel interesat e
în principal să- și vândă propriile produse turistice.
Printre activitățile turistice ce trebuie dezvoltate și promovate se numără:
– programele (drumețiile) tematice, favorizate de existența în zonă a mai
multor trasee marcate, din care amintim vechiul „Dr um al tătarilor”, până în comuna
Cârlibaba și celălalt spre Mănăstirea Moldovița. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care localnicii îi pot pune la dispoziția turiștilor. Deasemeni, de un farmec deosebit sunt traseele montane către masivul muntos Rarău și Giumalău. Din municipiul Vatra Dornei se poate pleca în drumeție, atât pe jos, cât și cu autoturisme 4×4 în munții: Călimani, Ineu, Rodan și Obcinele Mestecănișului.
– Programele de echitație: călăria se poate practica în special la herghelia din
orașul Rădăuți și la cea de la Lucina. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă. Pe hipodroamele de lângă crescătorie se organizează concursuri hipice.
– Programe de tip „Acasă la meșteri populari” constând în vizite la atelierele
unor meșteri populari (unii dintre aceștia având posibilitatea de a oferi cazare turiștilor).
În concluzie, crearea unui brand turistic Bucovina trebuie să aibă în vedere
faptul că este necesar ca acest produs să fie unul c omplet, care să includă: vizitarea

47
unor atracții culturale (mănăstiri, muzee, biserici, cetăți etc.), tratament balnear,
turism sportiv (vânătoare și pescuit, parapantă, mountain- biking, treking, river –
rafting), turism de odihnă și recreere, turismul rural inclus în mai multe programe
opționale. Pentru a reuși să reținem turiștii în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracții suplimentare în afara mănăstirilor, ca, de exemplu, amenajarea unor pârtii de schi la Gura Humorului (Ariniș), Câmpulung, Vama, Botuș; trebuie promovat turismul de aventură (de exemplu, plimbările cu barca pneumatică pe Bistrița, alpinismul, parapanta, mountain- biking), turismul ecvestru (Lucina, Rădăuți),
circuitele cu trenul de epocă (Suceava -Vama -Moldovița), plimbări cu trăsur i cu cai în
Suceava și Vatra Dornei (similar ca în Viena).
În ceea ce privește construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un
avânt deosebit în ultimul timp), considerăm că trebuie avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiționale, at ât exterioare cât și interioare care să creeze o atmosferă
specifică zonei. Este evident că turiștii străini în special nu sunt atrași de unitățile de cazare standard, care nu corespund dorinței lor de a vedea ceva special, deosebit care să -i încânte și să -i determine să revină în aceste locuri și să povestească
experiențele avute în Bucovina cunoscuților. În acest sens, este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice, care să utilizeze, ca material de construcție, încât mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice în zonă trebuie valorificată gastronomia specifică, tradițională și integrate
manifestările culturale (de exemplu, organizarea de programe folclorice cu ocazia
cinelor).
Pentru a susține importanța dezvoltării unor oferte ce țin de turismul sportiv,
remarcăm faptul că turiștii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, preferă în România turismul de aventură, cum ar fi cățăratul pe munți, drumețiile în zonele greu accesibile, mersul pe bicic letă, călătoriile pe râurile montane și practicarea de
sporturi extreme.
Obiectivele și strategiile privind promovarea pe piață a brandului turistic
Bucovina ar fi indicat să fie implementate printr -un Program Național de Marketing
și Promovare a Bucovinei , care să cuprindă acțiuni cu adresabilitate la nivelul
profesioniștilor din turism și/sau al potențialilor turiști.
Programul va fi revizuit și adaptat periodic (de preferință anual) și va cuprinde:
– evaluarea rezultatelor activității de turism;
– analiza ac tivității de promovare desfășurate;
– analiza tendințelor cererii turistice;
– analiza serviciilor și produselor oferite;
– identificarea de noi produse și servicii ce pot fi oferite cu succes pe piață;
– stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea prog ramului;
– stabilirea cadrului organizatoric de realizare;
– evaluarea impactului pe care îl va avea aplicarea programului propus asupra
pieței turistice interne (număr de turiști, venituri din turism).
Programul de promovare a brandului Bucovina trebuie să ai bă în vedere
două obiective principale: prezentarea într -un mod cât mai atrăgător a avantajelor

48
vizitării de către turiști a zonei și crearea unei bune reputații pentru serviciile turistice
din această regiune.
O condiție esențială a elaborării și implementării Programului Național de
Marketing și Promovare a Bucovinei o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat – de tip partenerial – între organe ale administrației centrale și locale de stat,
agenți economici, asociații și organizații profesionale, cu statut propriu de organizare
și funcționare.
În concluzie, o campanie promoțională care vizează brandul turistic
Bucovina consider că este indicat să țină seama de următoarele aspecte:
– dacă publicitatea care se realizează în favoarea Bucovinei nu este
corespunzătoare, impresia pe care o va face asupra potențialilor turiști clienți va fi și
ea necorespunzătoare;
– un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate găsi în
țara sa; ca urmare, publicitatea trebuie să prezinte ceva unic;
– publicitatea trebuie să suscite în spiritul aceluia care o citește sau o vede – o
imagine de neuitat a destinației turistice Bucovina;
– mesajele publicitare trebuie exprimate într -o limbă vie, interesantă, renunțând
la clișeele convenționale.
Alături de Del ta Dunării, Bucovina este un brand major pentru turismul
românesc. Puține alte zone beneficiază de o natură atât de diversă și de spectaculoasă, de oameni pricepuți și cu spirit gospodăresc. Turismul rural,
agroturismul, a explodat pur și simplu în ultimii ani și zone ca Moldovița sau Gura
Humorului concurează de la egal la egal cu ceea ce se află, comparabil, prin Austria sau Germania. Hotelurile cu grad înalt de confort, cu piscină și centre spa sunt aici mai numeroase ca în oricare altă zonă. Un imbold s erios a primit și amenajarea de
zone de agrement și de sporturi de iarnă, câteva complexe de acest fel fiind deja în lucru. Bucovina trebuie să devină un brand turistic internațional, dar fără o exploatare agresivă a cadrului natural care dă unicitate aces tei zone.
Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, în general în România și în
particular în Bucovina, îl constituie publicitatea „din gură în gură” realizată de turiștii care ne- au vizitat zona și care au fost satisfăcuți atât de obiectivele t uristice, cât și de
calitatea serviciilor de care au beneficiat. Ideal este ca turiștii satisfăcuți să recomande și cunoștințelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenție de turism sau unitate de cazare care s -a ridicat la înălțimea exigențelor acelor clienți.

49
BIBLIOGRAFIE

1. Nedelea, Al., Politici de marketing în turism , Ed. Economică, București, 2003
2. Nedelea, Al., Piața turistică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003
3. Nedelea, Al., Tourism Development in Suceava Region, „Visnyk of Karazi n
Kharkin National University”, Kharkiv University Press, Kharkiv, Ukraine, vol. 622, 2005, pp. 75- 80
4. Nedelea, Al., Analysis for tourism in the North- East region of Romania,
„Visnyk of Karazin Kharkin National University”, Kharkiv University Press, Kharkiv ,
Ukraine, vol. 704, 2005, pp.45- 49
5. Nedelea, Al., Regional Tourist Development Strategies in Bucovina (tradusă
în albaneză), Ekonomia & Biznesi, nr. 2 (19), 2005, Tirana, Albania, p.11-23
6.
www.turisminbucovina. ro
7. www.bucovinaturism.ro
8. www.turismbucovina.ro
9. www.infoturism -suceava.ro
10. www.anulbucovina.ro
11. www.redescoperabucovina.ro

50
DEZVOLTAREA TURISMUL UI ACTIV ÎN ȚARA DOR NELOR

Drd. Adina CANDREA
Prof. univ. dr. Ana ISPAS
Lect. univ. dr. Cristinel CONSTANTIN
Universitatea Transilvania din Brașov, România

Abstract
This paper focuse s on the development of active tourism in „Tara Dornelor”,
starting from the worldwide tendencies in the tourism field that show a diversification
of the tourists’ needs and preferences regarding the leisure products. Such products
include various sports or other activities such as: surfing, river -rafting, mountain
climbing, mountain biking, paragliding etc. Other similar activities could include cultural meetings, festivals, creation campings. The main buying motivations of such
services could be: personal health and physical training, the pleasure to admire wild
nature and beautiful lands, the whish to come into contact with new persons from
another country or other culture, but also the simple craving of adventure and adrenaline rush. Taking into account these tendencies, we have proposed a series of
policies regarding the marketing mix that could position „Tara Dornelor” as a potential adventure destination.These recommendations include: the creation of various
adventure packages, including different acti vities and lengths of stay, adapting price
policies to different market segments, a selective distribution both at national and
international level and a targeted promotion through specialized media. The
measures we have proposed can be used both by privat e tourism providers and local
authorities for the developement of adventure tourism in the studied area, as a chance for a better positioning on the tourism market.
Keywords: active tourism , adventure, policies, marketing mix, tourism market
1. INTRODUCERE

Organizația Mondială a Turismului prevede o creștere a încasărilor din turism în
următorii 10 ani mai ales datorită unor noi forme de turism, ca o alternativă la
vacanțele clasice pe plajele însorite. Acest turism alternativ ar trebui să cunoască o creșt ere mult mai rapidă decât orice alt segment al pieței, reprezentând peste 20%
din ansamblul deplasărilor realizate în următorii 20 de ani. Această creștere spectaculoasă rezultă, pe de o parte, din creșterea numărului absolut de turiști, dar se explică mai ales prin succesul acestei noi forme de turism alternativ în detrimentul
formulelor tradiționale.
Mai mulți factori au determinat această reorientare:

51
• Având deja o anumita experiență de călătorie și un anumit discernământ în
alegerea destinațiilor, turișt ii sunt în căutarea unor locuri noi și a produselor turistice
noi;
• Turiștii sunt mai mobili – deplasările transfrontaliere au devenit mult mai
simple datorită liberalizării transporturilor aeriene, construcției de noi axe rutiere și
datorită integrării eur opene;
• Turiștii optează pentru sejururi mai scurte dar mai frecvente, pe toată durata
anului;
• Sunt în căutarea unor vacanțe active;
• Pe plan european se înregistrează o tendință de îmbătrânire a populației, dar
în același timp;
• Turiștii sunt preocupați de protecția mediului înconjurător.
Noile stiluri de viață au influențat noile tipuri de vacanță, fiind impuse pe plan
internațional de dinamica și particularitățile demografice, ideologia și filosofia
individuală sau de grup, progresele în domeniul transport urilor și comunicațiilor, de
noile concepții privind folosirea timpului liber, ca și de rațiuni pentru sănătate și condiție fizică (Draica, 1999).
Motivația turistică reprezintă punctul de pornire în procesul cumpărării, având la
rândul ei ca sursă, în procesul de consum turistic, necesitatea, plăcerea, dorința sau mobilul (Cristureanu, 2006). Descoperirea unei dorințe și transformarea ei într -o nouă
motivație fac parte din strategia de marketing a ofertanților de produse turistice. William C. Gartner remar că faptul că cererea turistică, precum și alegerea modului și
locului de consum turistic nu sunt determinate de o unică motivație, ci de un cumul de motive. De aceea, el aplică trei criterii de structurare a motivațiilor ce permit delimitarea unor segmente relativ omogene de consumatori: criteriul activității
dominante, criteriul gradului de implicare a turistului și criteriul caracteristicilor
turistice individuale.
Având în vedere tema studiului de față, vom prezenta cel de -al doilea criteriu,
propus de C ohen (Cristureanu, 2006) prin care se subliniază gradul de risc, locul său
în acțiunea decizională și măsura efortului de organizare pe care consumatorul de turism este dispus și capabil să și le asume. Sunt obținute două mari categorii de motivații turist ice, una dintre acestea fiind cea asociată dorinței de păstrare a
autonomiei, de confruntare cu neprevăzutul, de plasare pe o poziție opusă turismului de masă. Din această categorie fac parte turistul „explorator” (animat de dorința de a
descoperi ceva nou ) și turistul „hoinar” (se lasă purtat de inspirație, este atras de
neprevăzut și se adaptează ușor oricărei destinații), ambele tipologii fiind asociate cu turismul alternativ , sub -categorie opusă turismului de masă.
Academia Internațională pentru Studiul turismului a identificat trei trăsături ce
definesc turismul alternativ:
– preocupare și receptivitate față de fenomenele și procesele ce au loc în viața
comunității locale și a habitatului acesteia;
– concentrarea atenției asupra experienței turistice;

52
– profitabilitate ridicată pentru cei implicați în structura operațională a activității
turistice.
Noile tendințe conduc la satisfacția de a participa la o activitate complexă, iar
conștientizarea acestora generează elaborarea de noi produse turistice cu temă, deci
acele tipuri de vacanțe al căror conținut include și o activitate culturală, artizanală, de plăcere, turismul cu temă fiind unul specializat, participanții având interese comune de călătorie, profesii comune, aceleași hobby -uri etc.
2. TENDINȚE ÎN DEZVOL TAREA TURISMULUI ACT IV PE PLAN
INTERNAȚIONAL

Până la începutul secolului XX se călătorea cu un scop precis, fapt care a dus
la concluzia că deplasările cu temă și vacanțele active solicitate în prezent de turiști
sunt forme vechi de turism (dacă ne referi m la pelerinaje, călătorii pentru învățarea
unei limbi străine sau pentru perfecționarea educației, voiaje culturale, sociale, profesionale, practicarea sportului etc.).
Însă noile stiluri de viață au influențat și noile tipuri de vacanță, inducând
tendinț a de a participa la o activitate complexă, ceea ce determină elaborarea de noi
produse turistice cu temă. Au apărut astfel acele tipuri de vacanțe al căror conținut
include și o activitate culturală, artizanală sau de plăcere, turismul cu temă fiind unul
specializat.
Participanții au fie interese comune de călătorie, fie profesii comune, fie au
aceleași hobby -uri și interese de grup. Ceea ce aduce nou acest tip de turism sunt
elementele de animație care permit, pe de o parte, integrarea turiștilor în mediul
vizitat și, pe de altă parte, participarea lor concretă la viața socială și culturală a mediului cu care iau contact.
Într-o asemenea optică, varianta aleasă de turist pentru participarea la diversele
programe de animație va fi apreciată prin prisma noii calități a vacanței, ca o funcție
socială a experienței trăite într -o colectivitate mult diferită de cea de la domiciliul său
permanent, de care își va aduce aminte cu plăcere și după întoarcerea din vacanță, transformându- l într-un propagandist activ al n oilor formule de vacanță.
Aceste premise duc la constatarea că noua atracție a vacanțelor se orientează
spre patru domenii diferite de experiențe trăite, dar care cer să fie oferite în paralel (Snak și alții, 2001):
EExxppeerriieennțțaa ddee eexxpplloorraarree
Atracția constă în acest domeniu în faptul de a fi atras de noutate: vizitarea unor
obiective turistice, excursii în alte stațiuni și localități, excursiile în țările învecinate, partide de pescuit, croazierele, și în general, activități de timp liber care comportă un anumit risc și o tensiune emulativă, amplificând sentimentul plăcut de aventură și de explorare trăită.
EExxppeerriieennțțaa bbiioottiiccăă
Atracția pentru turiști constă în senzația redescoperirii întregului lor corp sau a
propriilor lor aptitudini în mediul unei stațiuni t uristice, în contact cu apa, soarele,

53
vântul, zăpada, etc. Aici se includ băile helioterme, ungerea corpului cu nămol,
degustarea de vinuri, înotul, folosirea instalațiilor sportive și de gimnastică în aer liber, formele de practicare a sporturilor accesib ile, dar care solicită experiență,
dexteritate, un autoconsum sporit de energie – skiul nautic, yahtingul, tirul cu arcul,
echitația, partide amicale sau concursuri amicale sportive (tenis de câmp, voley,
handbal, fotbal).
EExxppeerriieennțțaa ssoocciiaallăă
În acest domeniu sunt categorisite toate manifestările de integrare a turistului în
activitățile colective ale stațiunilor turistice, însoțite de plăcerea de a trăi în cadrul mulțimii de persoane reunite ad -hoc în stațiunea respectivă. Sunt vizate orele
petrecute în grup cu ocazia jocurilor de societate, contactele cu ceilalți turiști din grup
sau din alte grupuri, timpul consacrat întâlnirilor organizate în cadrul diferitelor
programe, sentimentul de apartenență la un grup, camaraderia între membrii echipelor formate cu ocazia concursurilor.
EExxppeerriieennțțaa ooppttiimmiizzaannttăă
Acest domeniu reunește satisfacțiile la care se așteaptă un turist în timpul
vacanței, oferindu -i senzația de autodepășire în mediul stațiunilor de sejur. Se pune
accentul pe sentimentul exaltării în fața unor peisaje inedite (contemplarea răsăritului
sau apusului de soare la munte sau la mare, contemplarea faunei caracteristice din rezervații sau în zonele puțin circulate – safari fotografic), plăcerea de a călători.
Evenimentele trăite intens de turist, având un raport direct cu natura, cu cultura
și civilizația locurilor vizitate, sunt apreciate de acesta ca un veritabil stimulent optimizant, devenind și ele motivații pentru acceptarea unor formule de vacanțe active.
Vacanțele active și tematice pot fi împărți te în câteva grupe (Draica, 2003):
– Grupa I – Mare și plajă: caiac -canoe, car cu velă, surf, scufundări submarine;
– Grupa a II -a – Sporturi și odihnă de iarnă și munte: alpinism, deltaplan,
escaladări;
– Grupa a III -a – Natură și turism verde: studiul plantel or, vacanțe petrecute în
ferme agricole și zootehnice, grădinărit, speologie;
– Grupa a IV -a – Viață socială și întâlniri: centre sportive, festivaluri,
parașutism, tir cu arcul sau arbaleta, yoga;
– Grupa a V -a – Cultură, artă, știință și artizanat: tabere de creație, artă florală,
dansuri.

54
3. TURISMUL SPORTIV – FORMĂ PRINCIPALĂ A T URISMULUI ACTIV

Turismul sportiv este una dintre formele turismului de agrement, motivat de
dorința de a învăța și de a practica diferite activități sportive. Ponderea cea mai m are
în turismul sportiv o au sporturile nautice de vară (canotaj, schi nautic, yahting) și sporturile de iarnă în stațiunile de altitudine (schi, patinaj), la care se adaugă alpinismul și ascensiunile pe munte, plimbările și excursiile, pescuitul sportiv ș i
vânătoarea sportivă, activitățile pronunțat individualizate (gimnastică sportivă, aerobică, ciclism, călărie), precum și alte manifestări sportive ocazionale (tenis, golf, tir sportiv, safari fotografic);
Încercând să definim turismul sportiv, putem afir ma că acesta reprezintă
ansamblul produselor și serviciilor care utilizează sportul cu scop turistic. Sportul, și
activitățile fizice în general, sunt percepute ca un mijloc de dezvoltare a turismului. Sportul poate reprezenta motivul principal care determ ină opțiunea turiștilor, acesta
fiind cazul turismului de aventură sau a turismului legat de spectacolele sportive
(deplasarea suporterilor la diferite meciuri de fotbal sau a iubitorilor de tenis la turneele Roland Garros etc.). El poate fi și un motiv periferic în raport cu orientarea principală a sejurului, constituind un serviciu complementar la cele de bază (de exemplu: o după- amiază de golf pentru oamenii de afaceri care au participat la un
congres sau conferință, o drumeție cu tema: “descoperirea naturii” în cadrul
turismului cultural etc.)
Sportul, în varianta sa turistică, poate uneori suferi modificări care- l
îndepărtează de sensul strict de practică competitivă, unii sportivi neconsiderând aceste practici ca aparținând domeniului sportiv. Valorile privilegiate nu mai sunt
competiția, cu cronometre și recorduri, ci senzațiile tari, viteza, relaxarea sau emoția din perspectiva respectului față de natură și a armoniei mediului înconjurător, menținerea în formă sau căutarea aventurii în condiții de siguranță.
Această evoluție se poate schematiza utilizând două axe de identificare a
motivațiilor turistice: o axă reprezentând dorința de a fi în formă, de a fi sănătos, în opoziție cu orientarea spre risc și aventură și cealaltă axă reprezentând încercarea de perfecționare într -un anumit sport sau din contră, dorința de descoperire a unei
activități.
În ultimii ani s -a înregistrat o evoluție a mentalității în materie de vacante și
practici sportive atât în ceea ce privește prestația (activități noi: gimnasti ca aerobică,
jogging, canyoning etc.), modalitatea de punere în aplicare (centrarea pe ideea sănătății clientului), dar și utilizarea în discursurile publicitare de prezentare a
reprezentării imaginare a clientului potențial.
Turismul sportiv nu mai reprez intă un mic segment al pieței turistice rezervat
aventurierilor, ci un produs complementar prestației turistice existente (în timpul
călătoriei se pot practica diferite sporturi) sau unei noi dimensiuni a loisirului sportiv (în timp ce facem sport, putem vizita împrejurimile).
Alături de motivația peisajeră și cea naturalistă, motivația sportivă a reprezentat
principalul motor al frecventării turistice a munților din Europa. La origine, practicarea

55
sportului era legată de ideea de împlinire rezultată din înfruntarea muntelui și a legilor
naturii.
În secolul XX practicarea sporturilor s -a diversificat prin utilizarea de noi
“suporturi” (zăpada, gheața, apa, aerul) și emergența noilor moduri de raportare la natura montană. Din confruntările om -natură a apărut și dorința de imersie în mediul
natural, în varianta pasivă (cura de aer, cura climaterică, termală) sau în varianta activă: schi (începând cu 1910), schi fond (din 1996), sporturile aeriene (deltaplan, parapanta, începând cu 1970) și sporturile acvatice (rafting, canyoning, din anii
1980).
Conform unei anchete efectuate în Germania (Debarbieux, 1995) turiștii din
această țară care sunt interesați de natură și cultură, au clasat așteptările lor în
următorul fel:
– 50% doresc unități de cazare de mici dimens iuni, administrate de localnici;
– 45.6% doresc să facă singuri drumeții pe baza informațiilor primite;
– 41.2% doresc mâncăruri tipice cu ingrediente locale;
– 41.2% doresc să simtă ospitalitatea locală, să fie bine primiți de localnici.
Din acest sondaj reiese faptul că adepții turismului natural și cultural sunt
arareori atrași de marile hoteluri de lux; ei caută mai degrabă unități de dimensiuni
mici, dar de o bună calitate, care le oferă un serviciu personalizat și un anumit nivel de confort și calitate. Hot elurile care valorifică artizanatul local de calitate sau care
sunt construite într -un stil caracteristic arhitecturii locale, cunosc un succes din ce în
ce mai mare (CE, 2003).
Restaurația, ca și cazarea, reprezintă una dintre principalele activități ale
turiștilor ajunși la destinație. Cei care iubesc natura și cultura doresc să încerce sau să guste produse sau rețete locale, specifice zonei. Chiar dacă prețul rămâne un criteriu major de alegere a unui restaurant, o atenție din ce în ce mai mare e acordată originii preparatelor (specialități locale) și calității lor (mai degrabă de producție artizanală, decât industrială).
Deși diferite categorii de persoane sunt atrase de diverse forme de turism
pentru motive diverse, în cazul adepților turismului orientat spre patrimoniul natural și cultural putem identifica câteva motivații:
– forma fizică și sănătatea;
– dorința de descoperire, stimularea intelectuală și educația;
– plăcerea de a admira natura sălbatică și peisaje frumoase;
– dorința de a intra în contact cu persoane de altă origine și cu o altă cultură
într-un cadru mai personalizat și mai intim decât destinațiile turismului de masă;
– sau pur și simplu aventura și senzațiile tari.
În ceea ce privește rezervarea, majoritatea adepților turismului în natură pref eră
să călătorească independent, decât să apeleze la agenții de voiaj sau să cumpere voiaje forfetare. Durata sejurului variază în funcție de perioada anului, însă nu depășește în general 7 zile. O analiză recentă a broșurilor publicate de touroperatorii specializați a ilustrat faptul ca numărul destinațiilor era echivalent cu numărul destinațiilor propuse de touroperatorii tradiționali, confirmând existența unei palete largi de posibilități, fără manifestarea unei preferințe geografice.

56
4. DEZVOLTAREA TURI SMULUI ACTIV ÎN ȚARA DORNELOR

Țara Dornelor, situată în nord- estul României, este o zonă cu un bogat potențial
natural, care oferă condiții optime de practicare a sporturilor de aventură. Alături de
posibilitățile de agrement sportiv, turiștii pot vizita obiective turistice cu o valoare
cultural -religioasă recunoscută peste hotare: Mânăstirile din Bucovina (Voroneț,
Moldovița, Sucevița, Dragomirna), dar și bisericile din lemn din Zona Maramureșului (Bârsana, Ieud, Bogdan- Vodă).
Cunoscută mai mult ca o staț iune balneoclimaterică, Vatra Dornei reprezintă un
loc ideal pentru practicarea sporturilor de aventură deoarece în Țara Dornelor există cei mai buni curenți de aer din țară pentru practicarea zborului cu parapanta, precum
și condiții optime pentru practic area river -raftingului pe râul Bistrița.
Principalele activități de aventură care pot fi practicate în Țara Dornelor sunt:
– River -rafting pe râul Bistrița;
– Zborul cu parapanta pe Vârful Oușorul din masivul Suhard;
– Mountain -biking, pe trasee din împrejurimi le orașului Vatra Dornei;
– Alpinism, rapel și tiroliană în masivul Rarău.
Toate aceste activități se practică în grup, cu însoțitori specializați, respectiv
instructori pentru fiecare tip de activitate. Pentru siguranța turiștilor, aceștia primesc
instrucți uni înainte de fiecare tip de activitate și un echipament de protecție adecvat
fiecărei activități.
Zborul cu parapanta se realizează în tandem, cu instructor specializat, turiștii
beneficiind de echipamentul special necesar precum și de o pregătire teoret ică, dar și
practică prealabilă. Activitatea de river -rafting se realizează pe râul Bistrița, pe trasee
de dificultăți diferite, în Cheile Zugrenilor și pe Toancele Bistriței. River -raftingul se
realizează într -o barcă pneumatică de 12 locuri și se asigură echipamentul de
protecție (veste de salvare, căști, padele), antrenament pe uscat cu ghid specializat precum și asistența permanentă pe perioada îmbarcării. Practicarea mountain- biking –
ului se face, în funcție de gradul de dificultate dorit, pe creasta Suhardului, precum și
pe drumuri forestiere (Cosna, Bâncu, Bânculeț, Drumul Tătarilor), cu ghid însoțitor, cunoscător al traseelor și al zonei, care le poate furniza turiștilor informații referitoare la relieful din zonă, flora și fauna întâlnită. Echipament ul necesar (biciclete, căști)
este furnizat de firma care organizează aceste pachete turistice, turiștii trebuind doar să aibă o îmbrăcăminte comodă, adecvată practicării sportului.
Având în vedere potențialul turistic natural, precum și infrastructura tur istică
existentă, Țara Dornelor poate deveni o destinație recunoscută pe plan național
pentru practicarea turismului de aventură. În vederea dezvoltării acestei forme de
turism sunt necesare o serie de demersuri pentru:
– amenajarea turistică necesară pract icării sporturilor de aventură (trasee de
alpinism, poteci pentru practicarea mountain -biking, panouri informative și marcaje
pe traseele turistice dedicate acestor sporturi);
– pregătirea instructorilor și ghizilor specializați pentru diferitele activități de
aventură;

57
– promovarea acestei forme de turism atât în rândul turiștilor români și străini,
cât și în rândul agențiilor de turism locale și naționale.
Având în vedere faptul că turismul de aventură vizează un segment specific al
pieței turistice, demersur ile necesare dezvoltării acestuia în Țara Dornelor trebuie
adaptate specificităților acestei nișe de piață.
Politica de produs trebuie adaptată în sensul creării unor pachete de servicii
turistice cu durată diferită (3 -7 zile), care să includă practicarea sporturilor de
aventură pe trasee de diferite dificultăți și servicii de cazare de diferite niveluri de
clasificare și confort. Un segment important care poate fi vizat în vederea dezvoltării turismului de aventură în Țara Dornelor este reprezentat de fir mele care organizează
activități de teambuilding pentru creșterea coeziunii echipelor de angajați.
Pentru a veni în întâmpinarea cerințelor diferitelor categorii de turiști în căutarea
aventurii, aceste pachete turistice trebuie realizate atât pentru turi smul de weekend,
cât și pentru sejururi mai lungi iar serviciile de bază (cazare, masă) trebuie variate pentru a atrage atât turiștii cu venituri mici (în special tinerii), cât și turiștii cu venituri ridicate. Este necesară și abordarea unei strategii de preț diferențiate în funcție de
momentul sejurului, prin practicarea unor prețuri mai scăzute în extrasezon, în vederea uniformizării fluxurilor turistice pe tot parcursul anului.
În vederea adaptării politicii de distribuție la caracteristicile turismului de
aventură, trebuie identificate agenții de turism din țară și din străinătate specializate
pe turismul activ, pentru revânzarea pachetelor turistice tematice. De asemenea, pot
fi trimise newsletters și materiale de promovare cluburilor de turism sportiv din țară și
din străinătate specializate în sporturi de aventură.
Promovarea trebuie de asemenea realizată în mediile accesate de segmentele
de turiști vizate: pe site- urile Internet specializate, pe blogurile de specialitate, în
reviste cu tematică sport ivă, prin tururi de familiarizare pentru agenți de turism și
jurnaliști de profil, prin indicatoare și panouri de informare amplasate în apropierea drumurilor de acces spre locațiile de desfășurare a sporturilor de aventură, prin
participarea la târguri de specialitate, prin pliante și broșuri.
Eforturile de marketing în vederea dezvoltării turismului de aventură în Țara
Dornelor trebuie realizate în parteneriat, de către prestatorii de servicii turistice
specifice, pentru eficientizarea costurilor, dar și pentru a asigura o promovare unitară
a zonei. Demersurile privitoare la amenajarea turistică a teritoriului în vederea practicării acestei forme de turism trebuie realizate de autoritățile locale, mai ales datorită posibilității de accesare de fonduri comunitare prin axa 5 a Programului Operațional Regional.

58
5. CONCLUZII

Descoperirea unei dorințe și transformarea ei într -o nouă motivație fac parte din
strategia de marketing a ofertanților de produse turistice. Cu cât ofertantul reușește
să recunoască dif eritele dorințe într -un stadiu mai precoce, precum și acele necesități
insuficient satisfăcute, cu atât cresc șansele ca el să poată stimula apariția unor
motivații. Așa cum am precizat, motivația generează cererea turistică, iar ofertanții și comercianții de produse turistice, prin strategia de marketing sau numai prin
intermediul politicii promoționale, pot stimula instalarea și, mai apoi, menținerea unei motivații de consum turistic.
Dezvoltarea turismului activ în Țara Dornelor poate constitui o șansă de
redirecționare a fluxurilor turistice concentrate în destinații cu o cerere în exces, în vederea uniformizării circulației turistice din țara noastră si dezvoltarea durabilă a zonei prezentate. Noutatea pe care o prezintă acest tip de turism constă în faptul că, pe lângă componentele de bază ale programului turistic (transport, cazare, masa etc.) se adaugă animația, elementul care permite îmbogățirea experienței turistice prin integrarea turiștilor în mediul locului vizitat și o participare concretă la vi ața
socială și culturală a mediului respectiv.
BIBLIOGRAFIE

1. Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheș, C., Marketing turistic , Editura Uranus,
București, 2005.
2. Bucur -Sabo, M., Marketing turistic , Editura Irecson, București, 2006.
3. Commision Europeenne, Direction generale des entreprises, Unite Tourisme,
Le patrimoine naturel et culturel au service d’un developpement touristique durable
dans les destinations touristiques non traditionneles, Bruxelles, 2002.
4. Cristureanu, C., Strategii și tranzacții, în turismul int ernațional, Editura
C.H.Beck, București, 2006.
5. Debarbieux, B., Tourisme et montagne, Editura Economica, Paris, 1995.
6. Draica, C., Ghid practic de turism intrenational si intern, Editura All Beck,
București, 1999.
7. Draica, C., Turismul internațional: Politici de elaborare și distribuție a
produsului turistic , ed. All Beck, București, 2003.
8. Ispas, A., Patriche, D., Brătucu, G., Marketing turistic , Editura Infomarket,
Brașov, 1999.
9. Jugănaru, I.D., Politici și strategii în turismul mondial , Editura Expert,
București, 2007.
10. Kotler, Ph., Bowen, J. T., Makens, J. C., Marketing for Hospitality and
Tourism , Pearson International Edition, 2006, p. 305- 315
11. Neacșu, N., Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București
1999.

59
12. Niță I., Niță C., Piața turistică a R omâniei. Realități. Mecanisme. Tendințe,
Editura Economică, București, 2008.
13. Snack, O., Neacșu N., Baron P., Economia turismului , Editura Expert,
București 2001.

60
AVENTURĂ ÎN NATURĂ ÎN ȚARA DORNELOR

Conf. univ. dr. Angela ALBU
Student Paul IVAN
Universit atea „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Științe Economice și
Administrație Publică, Suceava, România,

Abstract
Dorna County exceeds in some extremely important trumps: the quality of the
services offered by new tourist units in the area, lower prices than i n other health
resorts of the country – because the tourism is still developing here, accessibility and
real possibilities to perform a lot of diverse activities. Moreover, Dornelor Depression
is well known for the cure treatment centers from Vatra Dornei health resort, which values, among other resources, local mineral water springs or peat bogs from the
neighborhood. Dorna County possesses an invaluable cultural heritage and,
furthermore, it’s an area of breathless beauty, with settings that allow the development of some activities specific to the adventure tourism, a field nearly
unexplored by the tourist offer of this unique region.
The main activities included in this type of tourism are: river rafting, climbing on
the mountains, Nordic walking, trekking, mountain bike, jumps with parapanta, paintball. The adventure tourism has an important advantage regarding the environment – it is an activity with a little environmental impact and can be regarded
as a sustainable tourism.
This paper aims to highlight the developing possibilities of some extreme sports
like river rafting, mountain bike and Nordic walking in the region of Dorna and to make an estimative calculus to start up a business in this domain.

Cuvinte cheie: river rafting, mountain bike, nordic walking, turism de aventură,
Țara Dornelor

1. INTRODUCERE – DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI DORNELOR

Depresiunea Dornelor sau Țara Dornelor, cum mai este numită în ghidurile
turistice, se găsește în sudul grupei nordice a Carpaților Orientali, la contact ul cu
grupa centrală a aceluiași lanț montan.
Încadrată de Suhard și Călimani la nord și sud, închisă la est prin defileul de la
Zugreni, croit între Giumalău și Pietrosu, Depresiunea Dornelor se deschide larg numai la vest. În același timp toate râurile inclusiv Bistrița se îndreaptă spre est unde
sunt munții cei mai înalți iar depresiunea se închide. Un pinten de lave, aglomerate și
tufuri se întinde din Călimani spre nord, taie Dorna la întreită confluență cu Teșna și Coșna și se oprește în conul vulcan ic Măgura (1258 m). Cea mai frumoasă vedere

61
asupra Țarii Dornelor o oferă vârful Oușoru (1633 m). De aici se desprind caracterele
acestui ținut intramontan: un relief vălurit, de 800 – 900 m altitudine, intercalat printre
munți și format, la est și vest de pintenul eruptiv amintit și din compartimentele
Neagra Șarului și Dorna în lungul celor doi afluenți principali ai Bistriței. Geografia zonei este dată și de toponimia locurilor: numele râurilor Dorna și Neagra se împletesc mereu (de exemplu: Șaru Dornei pe Neagra Șarului sau Poiana Negrei pe
un afluent al Dornei), iar denumiri ca Plaiul Șarului, Poiana Stampei, Dorna Arini vădesc formele de relief și tipurile de vegetație la care se adaugă nenumărate alte
topice frumoase și grăitoare pe lângă nenumărate „ Dorne” și „Dornișoare”. Structural,
zona este o regiune interesantă, fiind singurul loc în plină axă carpatică în cuprinsul căreia se întâlnesc formațiuni metamorfice, eruptive și sedimentare.
Clima se încadrează în climatul temperat –continental de nuanță alpină din țara
noastră, temperaturile medii oscilând între +15
oC în luna iulie și – 6oC în luna ianuarie.
Precipitațiile variază în jurul cifrei de 800 mm/cm2 iar presiunea atmosferică medie se
situează în jurul cifrei de 690 mm.
Vegetația de natură alpină este dominată de conifere și puțin foioase lângă
albiile râurilor. În pădurile Dornelor trăiesc urși, lupi, mistreți, jderi, râși, dihori, bursuci și, de asemenea, cocoșul de munte și de mesteacăn, găinușa de munte. În apele râurilor înoată păstrăvul, li panul, mreana și cleanul.
Fiind o zonă înconjurată de munți, Țara Dornelor comunică cu ținuturile din jurul
său prin șosele și căi ferate ce au fost construite în trecut cu multă dificultate din cauza terenului stâncos dar care nu le -a pus piedici turiștil or să ajungă la Vatra
Dornei, cea mai importantă localitate a depresiunii.
De la Mestecăniș până la Tihuța, Țara Dornelor este străbătută de Drumul
Național DN 17 (E576) care este modernizat în întregime. El străbate localitățile Iacobeni, Vatra Dornei, D orna Candrenilor și Poiana Stampei, pe o distanță de 55 km
și face legătura între Suceava și Cluj Napoca. De la Puciosu – Iacobeni se ramifică
un alt drum național modernizat (dar cu aceleași probleme de întreținere în
anotimpurile reci) până la Pasul Pris lop – 45 km, care face legătura cu Maramureșul –
Drumul Național DN 18. Din Vatra Dornei pornește un alt drum modernizat, paralel cu
Valea Bistriței, până la Broșteni, pe o distanță de 55 km, care face legătura cu Piatra Neamț, DN 17B. Un alt drum moderniz at dar de interes local, face legătura între
șantierul Călimani și stația de cale ferată Argestru, lung de 45 km, pe care se transportă sulful. Din Șarul Dornei, un drum de interes local modernizat, face legătura între pasul Păltiniș și Broșteni. Un altul îl întâlnim între Podu Coșnei și Grădinița.
În ultimele decenii s -au construit o mulțime de drumuri forestiere care străbat
traseele până în inima pădurilor de unde se transportă, cu remorcile, lemnul rotund, la fabricile de cherestea din Vatra Dornei. Ac estea pot fi folosite de turiștii de munte,
ușurându- li-se pătrunderea pe creasta.
Munții Suhardului, Bistriței, Giumalău, Călimani si Bârgăului sunt străbătuți de
drumuri pastorale care fac legătura cu stânile existente aici. Astfel, Suhardul are Drumul Tătarilor, care pornește din Vatra Dornei (Runc) și ajunge in continuare pana
la Rotunda, iar de aici peste Pasul Rotunda, o ramificație o ia spre Rodna și alta spre Prislop. Este întreținut cu pietriș și folosit pentru transportul laptelui și a produselor

62
lactate de la stânile din Suhard. Drumul Mariei Tereza, din Călimani, care ajunge
până la Colibița și Bârgău este folosit din timpuri străvechi. Toți munții din rama montana a Țării Dornelor sunt străbătuți de poteci turistice marcate.
Deoarece doar o lin ie de cale ferată trece prin zona Dornelor transporturile
rutiere sunt dezvoltate aici, legătura cu satele învecinate făcându -se cu autobuzul.
Căile de comunicație feroviare sunt reprezentate de linia ferată care străbate zona de la Mestecăniș până la Vatr a Dornei și de aici la Grădinița. Mestecănișul este deservit
de două tunele și de o linie dublă iar din Vatra Dornei linia ferată străbate valea Dornei până la Grădinița, unde sunt străpunse nouă tunele, făcând legătura cu Ardealul. De la Floreni se bifurc ă o linie ferată normală până la Borcut și Dornișoara,
pentru garnituri cu piatră sfărâmată. Amintim că înainte de a se face legătura cu linia
ferată din Transilvania, exista o linie ferată cu ecartament redus, care făcea legătura
între Bucovina și Ardeal, și care în prezent este desființată. Pe traseul care străbate
această zonă calea ferată este deservită de opt gări și șase halte.
Până prin anii 1960, transportul buștenilor pe apă, era foarte dezvoltat pe
Bistrița și Dorna, renunțându- se la acest sistem în favoarea transportului auto.
2. POTENȚIALUL TURISTIC ȘI DE DEZVOLTARE A Z ONEI

Depresiunea Dornelor face parte din Regiunea de Dezvoltare de Nord – Est,
cea mai întinsă regiune a României, dar regiunea cea mai slab dezvoltată a țării (în
2006 regiunea avea 21,7% din PIB -ul UE, în timp ce în Regiunea de Vest avea 34%
din media comunitară). În interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul județului Iași, sud -estul județului Neamț, estul județului Bacău, județele Botoșani și Vaslui
(
www.wall -street.ro ).
Indicele atractivității este cel mai scăzut în această regiune adică 19,7; cel mai
mare grad de atractivitate a fost înregistrat, conform studiului, de Regiunea Nord –
Vest, respectiv 39,8. Atractivitatea s căzută se manifestă și în volumul mic al
investițiilor străine directe: 292 mil. EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investițiilor străine directe realizate în România (Survey, Romanian Business Digest, 2005).
Indicele atractivității a fost calculat pe baza unor indicatori privind mediul de
afaceri (mediul politic și administrativ, piața muncii și salariile, mediul economic,
sectorul privat și competiția de piață, investiții străine, comerț extern, infrastructura și prețul pământului) și standardul de viață (telecomunicații, sănătate, educație, sistem
bancar, utilizarea internetului, dotări edilitar – gospodărești, folosirea timpului liber,
prețurile medii la produsele de bază).
Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității
aerului, apelor, zonelor montane, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent, Țara Dornelor a fost apreciată ca deținătoare a unui potențial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumi te din țară și din
străinătate.

63
Perioada 1990- 1996 s -a caracterizat prin scăderea gradului de ocupare, ca
urmare a dificultăților perioadei de tranzit. și în tratamentul balnear la nivelul țării s -a
înregistrat o situație extrem de nefavorabilă a gradului de ocupare (în unele stațiuni
sub 20%).
Stațiunea Vatra Dornei însă s -a menținut la un nivel satisfăcător (64% în 1995, 56%
în 1996, 59% în 1998 etc.).
Prognozele elaborate privind cererea turistică până în anul 2010 sunt
nesemnificative datorită modificăr ii esențiale a segmentului de turiști, a puterii de
cumpărare a populației etc.. În condițiile redresării economiei românești și a realizării
obiectivelor propuse pentru modernizarea și dezvoltarea bazei materiale din stațiune se apreciază posibilitatea dublării numărului de turiști în anul 2010, față de numărul
de turiști înregistrat în 1989.
În date statistice, principalele informații referitoare la capacitățile de cazare
disponibile în județul Suceava și la structurile de primire cu funcțiune de cazare
turistică sunt prezentate în tabelele următoare:

Tabel nr. 1
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la 31 iulie
2007
număr
Județul Suceava
Total 236
Hoteluri și moteluri 28
Hanuri turistice –
Cabane turistice 49
Campin guri și unități tip căsuță 6
Vile turistice și bungalouri 21
Tabere de elevi și preșcolari –
Pensiuni turistice urbane 44
Sate de vacanță –
Pensiuni turistice rurale 120
Hoteluri pentru tineret 3
Hosteluri 2
Popasuri turistice 1
Spații de cazare p e nave –
Bungalouri 2

Se poate observa că, din totalul unităților turistice existente în prezent (236),
aproximativ 75% (177) sunt reprezentate de cabane, campinguri, căsuțe, pensiuni
turistice rurale, popasuri turistice, adică spații de cazare agreate de practicanții
turismului de aventură. Dintre acestea, cea mai mare parte sunt situate în zona

64
muntoasă a județului Suceava (cca. 80%) și doar un număr redus se află în zona
colinară a județului.
Tabel nr. 2 Capacitatea și activitatea de cazare turist ică în perioada 2000 – 2007

Județul
Suceava Capacitate de cazare Sosiri
(mii) Înnoptări
(mii) Indicii de
utilizare
netă a
capacității
în funcțiune Existentă
(locuri) În funcțiune
(mii locuri -zile)
(%)
2000 5269 1335,4 153,5 480,3 36,0
2001 5034 1421,1 151,4 461,1 32,4
2002 5192 1399,5 162,4 406,7 29,1
2003 5577 1640,8 162,5 423,2 25,8
2004 5755 1760,8 187,4 432,4 24,6
2005 6526 1932,6 192,1 435,2 22,5
2006 7012 2056,7 211,0 500,3 24,3
2007 6831 2087,4 226,3 535,1 25,6

Valorile indicilor de ocupare a capacităților de cazare au valori nesatisfăcătoare,
unul din motive fiind și lipsa oportunităților de petrecere a timpului liber în perioada vacanțelor petrecute în județul Suceava. Dezvoltarea segmentului de turism de aventură dă posibilitatea atragerii unui număr mai mare de turiști români și străini, dar
și creșterea numărului de înnoptări.
Fermecătoarele peisaje din Țara Dornelor conferă un cadru agreabil diverselor
forme de turism și datorită diversității activităților t uristice un sejur în această zonă în
vacanță sau la sfârșitul săptămânii reprezintă un beneficiu pentru fiecare turist.
Turiști de orice vârstă pot aborda înălțimile din preajma stațiunii Vatra Dornei în
drumeții, însoțiți de ghizi experimentați. Reperele cele mai accesibile sunt Dealul
Negru, Muntele Bârnarelul, Runcul Mare și Vârful Oușorul. Celor temerari le stau la
dispoziție și alte numeroase trasee montane spre Masivul Călimani sau spre Suhard
și Munții Rodnei. Priveliștea este încântătoare, urcușul alternând cu drumul plat prin
păduri și poieni alpine. Din stațiune telescaunul urcă pe o distanța de 3 km până în vârful Dealului Negru la 1300 m altitudine. La coborâre priveliștea este impresionantă.
Vatra Dornei este în primul rând, însă, orașul sporturilor albe. Pârtiile de schi și
sanie, pentru concursuri și agrement primesc în fiecare an mii de turiști din țară, dar și de peste hotare, amatori dar și sportivi de performanță. Pârtiile de schi sunt

65
prevăzute cu instalații de transport pe cablu. De mare interes au devenit coborârile
cu snow – mobilul.
Țara Dornelor dispune de toate condițiile necesare practicării sporturilor de
iarnă, având posibilitatea ca din acest punct de vedere să se situeze, ca importanță
după Predeal și Borșa, zăpada persistând 4- 5 luni pe an iar în zona Călimani chiar 6-
7 luni pe an. În prezent, practicarea schiului se face pe pârtia mică de la „trambulină”
și „poienița”, în imediata apropiere a stațiunii balneare și a hotelului Bradul. Este folosită pentru agrement dar și pentru concursuri de schi – coborâre și slalom. Pârtia
este lungă de 800m, fiind dotată cu instalații de teleschi și baby – schi. Cea mai
importantă pârtie de schi alpin este cea de la telescaun folosită pentru concursuri de slalom uriaș și special iar pe Dealul Negru este omologată și o pârtie lungă de 5 km
pentru schi fond, folosită pentru concursuri internaționale. Pentru sanie și bob, există pârtia de la restaurantul Veverița, din parcul stațiunii balneare. Patinoarul de pe terenul de sport din parcul stațiuni i este amenajat în timpul iernii. Se mai poate schia
și în zona Oușoru (Dorna Candrenilor și Iacobeni) dar și în Suhard și Călimani.
Un moment aparte pentru oaspeții așezării îl constituie în luna februarie
Serbările Zăpezii un corolar al bunei dispoziții, având ca ingrediente muzica, dansul,
sportul, imaginația și desigur, zăpada.
O parte a vacanței în Țara Dornelor se poate consacra turismului religios,
cultural și cunoașterii tradițiilor populare din zonă. În Țara Dornelor se mai păstrează
nealterate tradițiile populare transmise din moși strămoși. La muzeul etnografic din stațiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei (aici se află cea mai mare rezervație de turbă din țară – Tinovu
Mare) sau Ciocănești, tur iștii pot afla frumusețea portului tradițional bucovinean,
cântecele și dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la Vatra Dornei, dar și în localitățile din preajmă se organizează Festivaluri Folclorice, spectacole în aer liber car e atrag mulți spectatori.

3. POSIBILITĂȚI DE DEZV OLTARE ALE TURISMULUI DE AVENTURĂ

Turismul de aventură se referă la activitățile turistice care solicită turistul din
punct de vedere fizic și cuprinde unele elemente de pericol real, perceptibil. (Stănc iulescu, 2004).
Acest tip de turism este caracterizat printr -o piață în creștere,
cei care îi practică fiind în special tineri și persoane cu o condiție fizică foarte bună. În cadrul turismului de aventură sunt incluse activități cum ar fi: navigația pe râuri rapide
(river rafting), escaladările montane, deplasări pe jos de tip „nordic walking”, trekking
(călătorie pe jos de lungă durată), mountain bike, salturi cu parapanta, paintball și altele.
Turismul de aventură se poate caracteriza prin intermediul câ torva trăsături
specifice, și anume:
− nu necesită servicii de lux, turiștii care -l practică fiind perfect mulțumiți cu
locații de cazare din categoria pensiunilor agro- turistice, cabanelor sau spații de
cazare la persoane particulare;

66
− este absolut obligator iu ca turistul care dorește să practice turism de
aventură să fie instruit în prealabil cu scopul de a respecta cu strictețe normele de
securitate care îi protejează viața și integritatea corporală, precum și normele de protecție a mediului înconjurător;
− este necesară prezența unui ghid calificat, capabil să conducă grupuri de
turiști, să- i instruiască corespunzător și să -i coordoneze în timpul activităților turistice.
− organizatorul activităților turistice trebuie să pună la dispoziția turiștilor o
dotare c orespunzătoare categoriei de turism practicată (bărci, biciclete, bețe, frânghii,
etc.), dar și materiale de protecție (căști, veste de salvare, ochelari, cotiere, ș.a.).
O mare parte din tipurile de activități încadrate în turismul de aventură pot fi
practicate în zona Dornelor datorită condițiilor geografice pe care le oferă regiunea,
dar se poate constata că până în prezent nu au existat inițiative notabile în acest sens. Se pot aminti doar practicarea paintball -ului pe un teren amenajat în
apropierea te lescaunului, locația Izvor Bizom, salturile cu parapanta și mountain bike.
Deși se organizează cursuri de formare pentru piloții de river rafting, practicarea acestei activități este aproape inexistentă.
Prin urmare, dezvoltarea unei afaceri în domeniul tu rismului de aventură în
zona Dornelor are mari șanse de a deveni o activitate profitabilă și de a acoperi un segment de piață în continuă creștere.
River – rafting – reprezintă coborârea unui curs de apă de munte folosind bărci
pneumatice, vâsle și echipam ent de protecție adecvat. Ca activitate turistică și de
recreere este cunoscut încă de la începutul anilor '70, iar în forma sa profesională este recunoscut ca sport inclusiv la Jocurile Olimpice. Bărcile pot fi pentru o singură persoană, dar cel mai frecv ent se folosesc bărci mai mari ce pot transporta între 4 și
12 persoane așezate simetric, formând perechi de vâslași. Ca echipament de protecție este absolut obligatorie purtarea vestelor de salvare și a căștilor.
Din experiența celor ce au practicat acest tip de turism în România, se poate
afirma că Bistrița pe cursul ei superior în zona muntoasă ce străbate Țara Dornelor este ideală pentru river – rafting. Cât privește alte râuri din România pe care se poate
practica acest sport, acestea sunt Lăpușul și J iul.
Nordic Walking – cunoscut și sub numele de Sky walking, Pole walking sau
Fitness walking, este o formă de exercițiu fizic ce constă în mersul pe jos ajutat de o pereche de bețe asemănătoare celor de la schi fond. Ea derivă din activitatea de antrenament practicată de schiorii de schi fond în perioadele când nu există zăpada. Datorită accesibilității și ușurinței în practicare, activitatea s -a extins rapid, fiind
agreată nu numai de sportivi, dar și de persoane de vârste diferite care au văzut în
folosi rea bețelor un mijloc de ușurare a efortului fizic. În mai puțin de 10 ani Nordic
walking a devenit un mijloc de petrecere a timpului liber și practicare a turismului pentru un număr de peste 10 milioane de persoane din toată lumea.
Echipamentul necesar c onstă într -o pereche de bețe mult mai scurte decât cele
specifice schiului fond, un sistem de prindere a bețelor de încheietura mâinii și echipament de protecție format din cotiere și genunchiere. O lungime necorespunzătoare a bețelor poate conduce la efec te contrare celor așteptate din
practicarea acestui exercițiu fizic, respectiv la apariția durerilor de spate și genunchi.

67
Pentru a se putea adapta persoanelor de înălțimi diferite, bețele pot fi executate din
două sau trei părți, pot fi telescopice, oblig atoriu executate din materiale ușoare
(aluminiu, fibră de carbon sau materiale compozite).
În zona Dornelor în prezent nu se practică acest tip de turism, dar oportunitățile
au fost deja evaluate și prezentate sub forma unui proiect de cercetare de către un colectiv de cadre didactice și studenți de la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, proiect care a câștigat finanțarea din fonduri PHARE în cadrul programului de colaborare transfronta lieră România – Ucraina și care se află în derulare. În urma finalizării
proiectului au fost create trei parcuri de turism activ amenajate pentru practicarea Nordic walking- ului, dintre care unul în zona Dornelor.
Mountain bike – desemnează activitatea sportivă și turistică ce implică
folosirea bicicletelor pe drumuri de munte neasfaltate. Este evident faptul că ternul accidentat, suișurile și coborâșurile uneori abrupte necesită un echipament adecvat, adică o bicicletă specială, diferită de cea utilizată î n mod obișnuit. De la începutul
anilor '70 și până în prezent bicicletele speciale au suferit numeroase modificări și îmbunătățiri, existând acum un mare număr de subtipuri adaptate pentru: coborâri, cross- country, competiții de slalom și alte curse pe trasee montane. Pericolul de
accidentare este inerent în practicarea acestui tip de mișcare, mai ales în cazul coborârilor pe teren accidentat. În consecință, practicanții trebuie avertizați, dar mai
ales trebuie să poarte un echipament de protecție format di n cască de protecție,
mănuși și îmbrăcăminte căptușită.
În ceea ce privește oportunitățile dezvoltării acestui sport extrem în zona
Dornelor, se poate afirma că atât relieful, cât existența traseelor montane amintite
anterior constituie puncte de plecare s olide în dezvoltarea unei afaceri în domeniu.
Salturile cu parapanta – unul dintre cele mai spectaculoase sporturi ce se pot
practica în toate anotimpurile este zborul cu parapanta. O parapantă este o aripă nerigidă, gonflabilă, care permite unei persoane ca, după lansare, să plutească pe
curenții de aer precum o pasare. Utilizând cele mai performante materiale, aceasta îmbină siguranța unei parașute cu designul unei aripi moderne, având ca rezultat un aparat de zbor foarte ușor de lansat, de pilotat și de aterizat. Parapantistul se
lansează coborând panta unui deal în viteză, în contra- curentul pantei, până când
voalura se umflă deasupra capului său și îl ridică de pe suprafața pământului. Pilotul
atârna suspendat sub voalura parapantei într -un ham special (seleta). Atât viteza de
înaintare cât și direcția sunt controlate cu ajutorul a două comenzi. Dacă viteza vântului este suficient de mare se poate decola și fără alergare. Parapanta nu este
concepută pentru saltul din avion.
Neavând altă sursă de energie decât energia potențială datorată diferenței de
nivel, parapanta trebuie să sacrifice altitudine pentru a plana. Totuși, cu ajutorul
curenților ascendenți se poate urca la înălțimi superioare locului de decolare. Parcurgerea cu răbdare a etapelor de instr uire, alegerea echipamentului adecvat la
greutatea și experiența pilotului, evaluarea corecta a condițiilor atmosferice sunt garanția zborului fără riscuri.

68
Conform legislației române, piloții de parapantă trebuie să posede o licență de
zbor emis de Aeroc lubul României, să zboare cu aripi înregistrate la Aeroclubul
României și să anunțe zborurile la serviciul trafic al Aeroclubului României.

4. ESTIMAREA NECESARULUI DE FINANȚARE PENTR U PROIECTUL
„AVENTURĂ ÎN NATURĂ Î N ȚARA DORNELOR”

Considerațiile teoretice prezentate anterior au constituit baza de plecare pentru
realizarea unui plan de afaceri care să evalueze suma necesară pentru a iniția o afacere de prestare de servicii pentru turismul de aventură.
Dintre tipurile de activități încadrate aici au fost selectate doar trei – mountain
bike, river rafting și nordic walking – considerate cele mai potrivite pentru zona
Dornelor, mai cunoscute și mai ușor de practicat.
Prezentul proiect își propune dez voltarea turismului de aventură în Depresiunea
Dornelor și în împrejurimile acesteia prin organizarea unor activități sportive ca mountain – bike sau river – rafting precum și a unui concept diferit de turism sportiv
numit nordic walking. Acest gen de acti vități este cu atât mai important cu cât se
dorește tot mai mult ca în viitor turismul să se realizeze cu un număr redus de efecte
negative asupra mediului înconjurător. Impactul activităților sportive ce se doresc a
se realiza în cadrul acestui proiect es te extrem de redus spre deosebire de alte
activități turistice. Descrierea pe scurt a ideii de afaceri sau a proiectului
Activitățile turistice specifice propuse spre realizare în cadrul acestui proiect de
afaceri se încadrează în trendul de dezvoltare al Țării Dornelor, pentru care turismul
poate deveni principala sursă economică pe întreg parcursul anului. În context
regional, Bucovina reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale țării și
cea mai dezvoltată zonă turistică a Regiunii de Dezvoltare Nord – Est. Încadrarea proiectului în direcțiile de dezvoltare ale economiei locale și
naționale
Plecând de la observația că numărul mediu de înnoptări ale turiștilor ce
vizitează Bucovina este cuprins între 2 și 3, această inițiativă de afaceri își propune creșterea duratei de ș edere a turiștilor în zonă și la transformarea ei din zonă de
tranzit, în care se practică cu preponderență turismul cultural și religios, într -o regiune
care să se preteze la turismul de agrement, cu o ședere a turiștilor de până la 5
nopți. Acest lucru este posibil doar dacă turiștii vor găsi suficiente mijloace de
petrecere a timpului liber, care să combine odihna activă cu mișcarea fizică, cu vizitarea locurilor de interes cultural, religios, istoric. Obiectivele proiectului
Făcând referire cu precădere la turismul de aventur ă, așa cum se arăta
anterior, inițiative există, dar insuficient dezvoltate și foarte puțin mediatizate. De aceea, un obiectiv secundar al proiectului ar putea constitui îmbunătățirea informării turiștilor existenți și potențiali despre posibilitățile de practicare a unor forme de activități fizice ca cele luate în discuție aici.

69
Un al treilea obiectiv al proiectului este legat de gradul de ocupare a forței de
muncă cu calificare în domeniu, respectiv a ghizilor turistici și a instructorilor de
diverse spor turi de iarnă. Aceștia sunt ocupați parțial, existând lungi perioade de- a
lungul anului când nu au activitate. Abilitățile lor profesionale pot fi completate cu unele specifice turismului de aventură, ceea ce ar conduce la oferirea de activități alternativ e cu desfășurare în tot timpul anului, indiferent de anotimp.
Ideea de afaceri Aventură în natură în Țara Dornelor se adresează tuturor
categoriilor de turiști, precum și locuitorilor din zonă. Se face precizarea că pentru anumite acti vități ce necesită un efort fizic deosebit (river rafting) sau o pregătire
minimă anterioară (mountain bike) categoria de turiști se restrânge la cei care pot
practica activitățile respective fără ca acest lucru să le afecteze, sănătatea,
integritatea corporală sau chiar viața. Principalii clienți
În ceea ce privește nordic walking, aici într -adevăr nu există limitări deoarece
nu implică efort fizic deosebit, se poate practica la orice vârstă și fiecare poate să- și
aleagă lungimea și dificultatea traseului în funcție de scopu l urmărit (plimbare în
natură, mișcare fizică, antrenament sportiv, etc.).
Turismul de aventură nu reprezintă o tradiție în Depresiunea Dornelor și, deși
există condiții de realizare a acestuia, nu s -a conturat un furnizor pe piața d in zonă
din cauza faptului că activitățile s -au desfășurat sporadic și neorganizat. Dintre
agenții economici înregistrați, care în obiectul lor de activitate practicarea acestui tip de turism se amintesc: Principalii concurenți
− Romanian Rafting Vatra Dornei – ca organizează la c ererea unor grupuri de
turiști coborâri cu barca pe cursul superior al Bistriței, precum și pe râul Dorna;
− Dorna Adventure – implicată atât în activități sportive specifice anotimpului
rece (schi alpin, schi extrem, escaladă pe gheață) dar și în organizarea de tururi pe trasee montane cu biciclete (mountain bike) și cățărat pe stânci;
− Hotel Sport – unitatea turistică oferă informații despre practicarea salturilor cu
parapanta și pune în contact pe doritori cu instructorii autorizați. Parapantiștii nelicenți ați trebuie să urmeze un curs teoretic și practic de 7 zile ținut de un instructor
experimentat. Echipamentele puse la dispoziția turiștilor sunt de cea mai ridicată calitate și îndeplinesc atât standardele naționale cât și cele internaționale.
− Turism Buco vina, precum și agențiile de turism din țară și din străinătate,
care promovează oferte în domeniu, dar care sunt intermediari pe piață.
În privința conceptului de nordic walking se poate preciza că este o noutate în
zona Dornelor și chiar în România, unul dintre singurele proiecte focalizate doar pe
acest tip de activitate fizică fiind în curs de implementare de către Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava în colaborare cu Societatea „Știință” din Cernăuți și Primăriile din Vatra Dornei, Gura Humorulu i și Sucevița.
Situația ideală ar fi ca sediul firmei să se afle în zona centrală a orașului, la
distanțe mici de principalele hoteluri, în apropierea punctului de informare turistică, ușor de găsit pentru turiștii aflați în oraș.
Amplasament

70
Din analiza informațiilor cuprinse în Masterplanul realizat de Autoritatea
Națională pentru Turism în 2007 (Masterplanul de Turism al României, p.67, Dimensiunea și localizarea pieței specifice
www.mturism.ro ) se poate constata p referința turiștilor pentru turismul în natură în
zonele montane; în perioada 2002 – 2005 documentul arată că cel mai mare număr
de sosiri este în zona montană (cu excepția Bucureștiului în care predomină turismul
de afaceri) identificând astfel orientarea turiștilor străini, mai ales, spre NATURĂ și
CULTURĂ.
Regiunea Dornelor nu face excepție, cei care au vizitat -o o dată își exprimă
dorința de a se reîntoarce pentru profita de șederea în natură, dar o multitudine de probleme și disfuncționalități caracter izarea furnizarea serviciilor turistice în zonă:
oferta de servicii învechită, necompetitivă pe piața internațională, structuri turistice de primire cu grad de uzură înaintat, oferta de agrement săracă și de slabă calitate, domenii schiabile neamenajate, ș .a.
Piața specifică căreia i se adresează această idee de afaceri este formată din
trei segmente:
− turiști străini, cunoscători și practicanți ai turismului de aventură sau celor
care vor să încerce ceva nou, într -o locație inedită;
− turiștilor români, cu un apetit crescut pentru noi tipuri de turism ce nu s -au
mai practicat la noi;
− localnicilor, oameni ai muntelui, deschiși spre provocările pe care le aduce o
astfel de activitate fizică.
La estimarea costurilor necesare puner ii în aplicare a ideii de afaceri Aventură
în natură în Țara Dornelor s-au avut în vedere ca principale categorii de costuri
achiziția de materiale sportive specifice, necesare practicării fiecărui tip de activitate, costurile aferente funcționării unui se diu, cheltuieli de personal și costurile de
promovare și publicitate ale proiectului. Costuri estimate ale proiectului

Tabel nr. 3
Echipamentele necesare în cadrul proiectului „Aventură în natură în Țara
Dornelor”
Tipul echipamentului Furnizor Nr. buc. Preț unitar
[Ron] Total
[Ron]
a) River Rafting
Barcă pentru rafting
„Colorado” pentru 6
persoane GUMOTEX,
Breclav, Cehia 2 4500 9000
Echipament și accesorii
(veste de salvare, căști,
padele) GUMOTEX,
Breclav,
Cehia 12 650 7800
b) Mountain bike
Bicicletă pentru mountain SC 8 1000 8000

71
– bike “ORBEA SP ORT
TUAREG” PELOTON
SRL, Brașov
Cască “CASCO ALPEN” MAROS
BIKE, Cluj –
Napoca 10 100 1000
c) Nordic walking
Perechi de bețe speciale
pentru nordic walking SC MATOP
SRL, Cluj –
Napoca 10 200 2000
TOTAL 27800

Pentru promovarea proiectul ui și informarea turiștilor despre noile oferte de
petrecere a timpului liber, proiectul își propune:
– achiziționarea unui domeniu pentru crearea unui site propriu pe internet;
– o campanie publicitară în mass -media locală și regională;
– tipărirea unor anunțuri care să fie puse la dispoziția turiștilor prin intermediul
unităților de cazare din zonă.

Tabel nr. 4
Cheltuielile proiectului „Aventură în natură în Țara Dornelor”
a) cheltuieli inițiale
1. Cheltuieli cu echipamente 27800 Ron
2. Cheltuieli de marke ting,
promovare, publicitate 2000 Ron
3. Cheltuieli de înființare 800 Ron
b) cheltuieli curente
4. Închiriere spațiu pentru sediu 714 Ron/lună
5. Cheltuieli de funcționare
(telefon, internet) 60 Ron/lună
c) cheltuieli de personal (contracte de colabor are cu
ghizi, instructori)
6. Instructor însoțitor pentru river
rafting 40 Ron/oră/pers.
7. Instructor pentru nordic walking 20 Ron/oră (grup
max. 10 pers.)
În ceea ce privește tarifele propuse pentru a fi percepute turiștilor, s -a analizat
mai întâi oferta concurenței existente; de exemplu, Romanian Rafting Vatra Dornei
percepe între 70 și 100 Ron/persoană pentru o plimbare cu barca pneumatică de 2 –
4 ore; pentru mountain bike bicicletele se închiriază cu ziua, iar pentru echipamentul
de protecție se percepe un tarif separat. Astfel, Dorna Adventure percepe un tarif de
60 Ron/zi (TVA inclus) pentru bicicletă și 6 Ron/zi pentru casca de protecție. În cazul agențiilor de turism specializate, cluburilor și asociațiilor de profil sau a unor

72
evenimente org anizate în zonă se poate negocia un tarif redus la 48 Ron/zi
închirierea bicicletei, respectiv 4,8 Ron/zi pentru casca de protecție.
În consecință, se propun următoarele tarife pentru activitățile cuprinse în
proiect:

Tabel nr. 5 Tarifele din cadrul proie ctului „Aventură în natură în Țara Dornelor”
River rafting 60 Ron/oră/persoană
Mountain bike 60 Ron/zi/persoană
(inclusiv casca de protecție)
Nordic walking 8,5 Ron/oră/persoană
În ceea ce privește durata de prestare a serviciilor pe parcursul anului ș i a
numărului turiști estimați se fac următoarele aprecieri:
– pentru River rafting 6 luni x 30 ore/lună
– pentru Mountain bike 6 luni x 15 zile/lună o medie de 4 turiști pe zi
– pentru Nordic walking 8 luni x 90 ore/lună o medie de 25 turiști pe lună
În aceste condiții se poate aprecia că investiția inițială se poate amortiza într -un
interval de timp cuprins între 12 și 18 luni.
Deoarece proiectul se încadrează în domeniul de dezvoltare a serviciilor
turistice într -o zonă defavorizată, el poate să part icipe la o competiție de finanțare din
fonduri europene prin care să se asigure o finanțare parțială.
5. CONCLUZII

Turismul reprezintă una dintre ramurile economiei românești care, în pofida
atâtor probleme ale societății noastre, ar părea că și -a găs it, în sfârșit, drumul spre
dezvoltare durabilă.
Prezentul proiect și -a propus să prezinte o alternativă avantajoasă la ofertele
pieței de turism sportiv și de turism în general: Țara Dornelor. Zona oferă reale perspective de dezvoltare a turismului de ave ntură, dispunând de un relief adecvat,
de o rețea de unități de cazare noi sau modernizate și de prețuri accesibile, mai mici decât în alte zone ale Europei.
Succesul turismului în această zonă depinde de conceperea și aplicarea unui
marketing agresiv – pozitiv, prin crearea unor strategii de promovare și de construire
a unui brand puternic care să fie competitiv pe o piață caracterizată de o concurență acerbă.

73
BIBLIOGRAFIE

1. * * * International Journal of Hospitality and Tourism Administration, The
Hawort h Hospitality Press, New York, 1999 -2004
2. * * * Survey, Romanian Business Digest, 2005
3. Chașovschi, C., Năstase, C., Albu, A., Albu, O., ș.a, Cultural Tourism in North
Eastern of Romania – Places of Spirit, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2006
4. Nedelea, A., Politici de marketing, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2008
5. Nichituș, M., Vatra Dornei – ghid turistic
6. Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura
Economică, București, 2004
7. www.mturism.ro
8. www.wall -street.ro

74
PERSPECTIVE DE DEZVO LTARE A ZONELOR RURALE POLUATE DIN JUDEȚUL
SUCEAVA PRIN PROMOVAREA TURISMULUI DURABIL

masterand Lavinia – Elena ENGEL
masterand Daniel MAFTEI
Mihaela CAȘU
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava – Facultatea de Știinte Economice și
Administrație Publică, Suceava, România

Abstract
In a world built only in extreme, man continues to enhance it in a specific
manner. Human activity has upset irreve rsibly the environment, created greater
damages by the brutal intervention of its components, destroyed the chance of future generations to live and grow. Current initiatives at global, European, national and regional seek to limit pollution, to restore the affected areas as much as it is possible the various activities that have left lasting and painful environment.
In Suceava County there are several areas in this situation, which, although
present, are strongly affected by mining activity conducted in the past, have real possibilities of development, if we will succeed in erasing the painful mark of the pollution. The paper propose solutions for environmental reconstruction, alternatives to polluting activities in rural areas of Suceava to the harmonious development of
these regions by the new principles of sustainable development as an alternative to
traditional principles of conventional economics.

Cuvinte cheie : reconstrucție ecologică, terenuri degradate, activități miniere,
poluare, dezvoltare dur abilă.

1. INTRODUCERE

Calitatea mediului înconjurător constituie astăzi una dintre cele mai stringente
probleme globale ale omenirii, deoarece nu este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci de supraviețuirea speciei umane. Dezechilibrul din ce în ce mai
accentuat al raportului dintre economie și mediul înconjurător a determinat formarea unei conștiințe ecologice și modificarea atitudinii umane față de mediul natural. Astfel a apărut conceptul de dezvoltare durabilă ce desemnează totalitatea form elor și
metodelor de dezvoltare socio- economică, al căror fundament îl reprezintă, în primul
rând, asigurarea unui echilibru între sistemele socio- economice și elementele
capitalului natural. Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om/mediu, fie că e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.

75
Deși inițial dezvoltarea durabilă s -a vrut a fi o soluție la criza ecologică
determinat ă de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a
mediului și căuta în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent
conceptul s -a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic
și social. Obiectiv al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și
echitate între state, nu numai între generații. De asemenea termenul aduce în prim plan nu numai economisirea resurselor actuale, ci și refacerea mediului afectat prin activitățile economice și găsirea de alternative de reconstrucție ecologică în zone în
care resursele s -au epuizat iar mediul este degradat.
2. RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ
Pe măsură ce omenirea a devenit tot mai conștientă de impactul activităților
proprii asupra mediului înconjurător, s -a impus și necesitatea luării de măsuri pentru
refacerea sistemelor afectate, pentru îndepărtarea urmelor poluării de orice tip și de restabilire a echilibrului natural. Întregul complex de activități care au ca scop refacerea mediului geologic, a ecosistemelor afectate și aducerea acestora cât mai
aproape de starea naturală prin aplicarea unor măsuri specifice sunt cunoscute sub numele de reconstrucție ecologică.
Activitățile întreprinse cu acest scop sunt diverse și depind de tipul poluării,
componenta mediului care a fost afectată (sol, apă, aer), specificul agenților poluați, factori naturali caracteristici zonei afectate și intensitatea poluării. Reconstrucția ecologică este un proces lung și adaptativ ce necesită modificări la nivelul infrastructurii economice prin care să se reducă poluarea, dar fără că aceasta să afecteze eficiența economică a activităților. În acest context, se poate vorbi de: (Bran, F., 2002)
 eficiență ecologică, ce constă în limitarea poluării conform normelor impuse
de limitarea concentrațiilor la un nivel tolerabil de către ecosisteme și populațiile umane;
 eficiență față de mediu, ce constă în utilizarea resurselor naturale în limita
capacității productive și de suport a capitalului natural prin mini mizarea deșeurilor și
creșterea activităților de reciclare și reutilizare.
Dintre cele trei componente ale mediului ambiant, se apreciază că solul
necesită cele mai multe lucrări de refacere ecologică, mai ales datorită fixității sale și capacității de a menține timp îndelungat agenții poluanți cu care ajunge în contact.
Terenurile degradate reprezintă suprafețe pe care solul și -a pierdut parțial sau total
proprietățile productive sub acțiunea distructivă a unor factori naturali sau social –
economici. Am eliorarea lor constă în acțiuni de combatere a eroziunii solului, de
refacere și fertilizare a acestuia în etape și pe categorii de lucrări. Avantajele reconstrucției ecologice a solurilor degradate sunt următoarele:
 intervine în depoluarea solului prin re ducerea hidrocarburilor, erbicidelor,
pesticidelor, a metalelor grele și radionuclizilor;

76
 contribuie la aerarea, descompunerea și transportul substanțelor organice și
anorganice;
 determină reducerea eroziunii solului protejând flora și fauna care mai exist ă;
 favorizează reinstaurarea microorganismelor indigene cu rol în procesul de
formare a stratului fertil de humus;
 activitatea de reconstrucție ecologică poate dezvolta aptitudini practice cu
scop educațional în domeniul conservării și utilizării durabile a capitalului natural.
Una dintre cele mai frecvente măsuri de reconstrucție ecologică a terenurilor
degradate este împădurirea lor (reconstrucție forestieră) și înierbarea. Reconstrucția
ecologică forestieră prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosințe
agricole, precum și a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are
că scop principal protejarea solului, refacerea stratului de humus și a echilibrului
hidrologic și îmbunătățirea condițiilor de mediu.
Refacerea zonelor afectate de activitățile umane necesită un suport financiar
consistent și constant, atât pentru identificarea problemelor prin măsurători specifice, cât și pentru măsurile propriu- zise de reconstrucție. Ca surse de finanțare pot fi
utilizate: fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit conform Legii fondului
funciar nr.18/1991, cu modificările și completările ulterioare; alocații de la bugetul statului; alocații de la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor; fondul pentru mediu; sponsorizări de la societăți comerciale, fundații și
altele; surse financiare externe nerambursabile sau credite externe pe termen lung;
contribuția benevolă a persoanelor fizice sau juridice, interesate de executarea lucrărilor de ameliorare; despăgubirile legale, datorate de persoanele fizice sau juridice, vinovate de degradarea solului, stabilite de instanța competentă; alte surse legale. (Bran, F. et all, 2006)
La nivelul anului 2008 Ministerul Mediului aprecia că România are nevoie de 32
– 33 de miliarde de dolari pentru finanțarea proiectelor de mediu destinate
reconstrucției ecologice, iar până acum, în acest scop, UE, băncile și organismele
internaționale au alocat cca. 7,5 miliarde de dolari.
1
Dintre activitățile industriale cu impact major asupra solului fac parte și
activitățile miniere datorită unor acțiuni de excavație, prelucrare și tratare a
minereurilor când sunt produse însemnate cantități de steril cu conținut mărit în metale grele, ape uzate ce conțin substanțe minerale toxice (cianuri, acizi, metale
grele etc.) și emis ii de gaze toxice în atmosferă. Principalele efecte negative ale
activităților miniere asupra mediului sunt: Din cauza acestui fapt există în
prezent în România mai multe zone care necesită reconstrucție ecologică imediată,
dar care nu beneficiază de fonduri, chiar dacă documentația tehnică a fost întocmită și aprobată.
 pierderea unor suprafețe importante silvice și agricole și distrugerea florei și
faunei din arealul respectiv;
 generarea proceselor de eroziune hidrică și alunecări de teren;

1 http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

77
 modificarea și alterarea peisajului natural prin excavații și depuneri de steril
minier;
 afectarea calității solului, a apei subterane din zona respectivă și a calității
apelor de suprafață prin antrenarea unor produși toxici;
 afectarea calității aerului prin emisii de gaze toxice (oxizi de sulf și pulberi cu
conținut mărit de metale grele etc.).
Prin depozitarea deșeurilor miniere, prin infiltrarea apelor uzate și depunerilor
toxice antrenate direct pe sol sau din aer și precip itații, solul se poluează
constatându- se apariția unor dezechilibre ecologice, uneori greu de remediat. Solul
contaminat cu metale grele ca urmare a activităților miniere constituie una din sursele
principale de poluare și a vegetației implicit a alimentaț iei umane, motiv pentru care
s-a impus elaborarea unor norme care să cuprindă limitele maxime admise pentru
diferite substanțe poluante (metale, substanțe anorganice etc.) a căror depășire conduce la modificări irecuperabile ale ecosistemului, uneori cu gr ave repercusiuni
asupra stării de sănătate a populației. Reconstrucția ecologică a solurilor degradate de activitățile miniere este relevantă în următoarele direcții:
 în remedierea calității solurilor prin utilizarea miceliului la descompunerea
reziduurilo r toxice și a diferitelor categorii de poluanți;
 în silvicultură, prin utilizarea subproduselor rezultate din cultura fungilor în
nutriția și protecția diversității plantelor;
O mare parte din fostele exploatări miniere din România, care, în prezent nu
mai funcționează necesită urgent intervenții de refacere ecologică pentru protejarea
populației din zonă, pentru stoparea degradării mediului și pentru conformarea cu standardele de mediu în vigoare.

3. PREZENTAREA STĂRII MEDIULUI ÎN ZONA JUDEȚULUI SUCEAV A

Dezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru între creșterea
economică și conservarea și reconstrucția cadrului natural, menit să asigure o
dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerințele actuale cât și cele de perspectivă. La niv elul județului Suceava îndeplinirea acestui deziderat ridică o serie
de probleme ca urmare a existenței unor capacități de producție supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral și fizic, a insuficienței sau lipsei unor mijloace financiare pentru procura rea unor echipamente de protecție a mediului, precum și datorită unui
management orientat în general spre obținerea unui profit imediat (Albu, A., 2005).
Contextul legislativ actual oferă în cea mai mare parte cadrul general necesar
reconsiderarii problematicii de mediu din perspectiva dezvoltării durabile pe baza unor indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, apă, sol, floră, faună. Starea de calitate a factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici, monitorizați prin laboratoarele Inspectoratelor Județene de Protecție a Mediului și ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor și prin rețeaua de supraveghere și monitorizare existentă la nivelul județelor.

78
3.1. Zone critice sub aspectul poluării aerului

În Munic ipiul Suceava, ca urmare a emisiilor de mercaptani în atmosferă,
datorate funcționării combinatului de celuloză și hârtie SC AMBRO SA prin procedeul sulfat, poate fi considerat că o zonă critică nu atât sub aspectul afectării sănătății umane sau mediului, cât prin disconfortul creat sucevenilor de mirosul specific respingător al acestui poluant. Unitatea a luat în ultimii ani măsuri de reducere a emisiilor de mercaptani, atât tehnologice, prin modernizarea cazanului de regenerare, că sursă majoră de emisie, cât și prin realizarea, în 2002, a unei instalații
de spălare a gazelor urât mirositoare și apoi racordarea treptată la aceasta a principalelor surse de gaze concentrate în compuși cu sulf redus. Mercaptanii sunt
parțial reținuți în instalația de spălare a gazelor, pentru reducerea suplimentară a
emisiilor, gazele depoluate fiind ulterior incinerate în cuptoarele de var ale unității.

3.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și a celor
subterane

Din activitatea de monitorizare realizat ă de Sistemul de Gospodărire a Apelor
(SGA) Suceava a calității apelor de suprafață nu a rezultat existența unor zone critice în județul Suceava sub aspectul poluării apelor de suprafață. În ceea ce privește
poluarea pânzei freatice, se poate menționa ca o zonă critică afectată de poluarea
istorică a solului și apelor subterane, zona industrială Valea Sucevei, ca urmare a
amplorii și specificului activităților desfășurate în ultimele decenii, în principal fabricarea celulozei și hârtiei și fabricarea de fibre și fire artificiale (până în anul 1990). O parte din sursele de poluare au fost sistate în perioada 2000 -2002, prin
lucrările realizate de SC AMBRO SA Suceava în conformitate cu prevederile programului pentru conformare: la gospodăria de păcură, gospodăria de sulfat de aluminiu, depozitări de chimicale direct pe sol, scurgeri din conducte de apă uzată
etc. Poluarea apei subterane din zonă persistă însă, datorită acumulării de poluanți
de-a lungul timpului și a posibilităților tehnice reduse de depoluare. Depozitele proprii
de nămol organic și șlam mineral ale SC AMBRO SA reprezintă încă surse de contaminare a solului și apei subterane, datorită faptului că nu sunt impermeabilizate și amenajate corespunzător, deși concentrarea prealabilă a șlamului mineral
depozitat la halda AMBRO, prin dotarea unității cu un concentrator de nămol (din anul 2001), a redus considerabil atât volumul, cât și infiltrațiile lichide de poluanți pe haldă.

3.3. Zone critice sub aspectul poluării/degradării solului

Zona fostei ex ploatări miniere Călimani , unde s -a desfășurat activitatea de
exploatare (din subteran și carieră) a zăcământului de sulf și de preparare a sulfului
tehnic în perioada 1970 -1997. Deși activitatea de exploatare a fost sistată încă din
anul 1997, problemele de mediu persistă și în prezent, datorită nerealizării lucrărilor
de reconstrucție ecologică necesare. Se poate aprecia chiar că s -a produs în timp o

79
extindere a arealului afectat, ploile abundente conducând la antrenarea de sulf tehnic
degradat de pe plat forma industrială uzina de preparare – pe versanții naturali și ai
haldelor de steril, destabilizarea treptelor din carieră și antrenarea de către apele
meteorice de material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafeței lor inițiale
de influenț ă și în cursurile de apă.

Iazului de decantare Tărnicioara
este o altă zonă critică. Este vorba despre un
iaz inactiv care începând din 2002 a deservit Uzina de Preparare Tarnița din comuna
Ostra, subunitate a SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei. Iazul Tărnic ioara are cca.
80 m înălțime, ocupă o suprafață de 28,5 ha și depozitează aprox. 15,5 mil. tone de steril uzinal provenit de la prepararea mecano- chimică a minereului neferos și
nemetalifer. Există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea acestui i az având în
vedere evoluția din ultimul deceniu, începând cu o pâlnie de prăbușire în partea inferioară a iazului în anul 1993 și continuând până astăzi probleme de poluare a apelor freatice și infiltrare în sol. APM Suceava a interzis depozitarea sterilul ui pe
acest iaz în anul 2002 și a solicitat în anul 2003 efectuarea unei expertize privind starea de siguranță a iazului.
Iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase
Fundu Moldovei
prezintă de asemenea factori de risc. Iazul de decantare a sterilului
uzinal Dealu Negru , are activitatea oprită din anul 2001. La acest iaz fenomenul de
ravenare este permanent, cu toate lucrările de întreținere ale taluzului efectuate în timp. Riscul rezidă totodată și din amplasarea iazului pe malul drept al râului
Moldova, fiind un iaz de coastă. La iazul de decantare Pârâul Cailor , aparținând
aceleiași subunități miniere, în cursul anului 2002 s -a remarcat apariția unor izvoare
cu încărcare mare de fier care degradează calitatea apelor din zonă.
Cariera de barită Ostra este o altă zonă critică, întrucât halda de steril din
descopertă și cel provenit din exploatarea în carieră a baritei necesită lucrări de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece pârâul Brăteasa, existând riscul obturării secțiunii de curgere a acestuia.
Depozitul de acetocianhidrină degradată de la Fălticeni
nu mai reprezintă o
zonă critică deoarece în luna ianuarie 2005 s -au încheiat lucrările de neutralizare și
eliminare a deșeurilor din aceste rezervoare . În urma lucrărilor au rezultat o fază
lichidă și un deșeu solid. Partea lichidă a fost eliminată prin stația de epurare a municipiului Fălticeni, iar deșeul solid a fost incinerat în incineratorul SC
SUPERSTAR COM SRL Rădăuți.

80
4. RECONSTRUCȚIA ECOLOGI CĂ A TERENURILOR DEGRADATE DE
ACTIVITĂȚILE MINIERE

Suceava dispune de o serie de resurse minerale valoroase plasate în zona
muntoasă a județului, a căror exploatare minieră a făcut obiectul unor activități
intense începând cu anii 1960 și până după anul 2000. Se remarcă resursele de
metale neferoase, uraniu și sulf, alături de cele de sare și materiale de construcții.2
– Zona fostei exploatări miniere Călimani;
Datorită ineficienței economice cu care se desfășura activitatea de exploatare a acestor resurse naturale, treptat activitatea s -a redus, iar unele puncte de lucru au
fost închise. În ceea ce privește măsurile de protecție a mediului, de refacere a zonelor afectate, în perioada comunistă au fost inexistente, ceea ce a dus la
acutizarea problemelor ambientale până la degradarea totală a solul ui și afectarea
apelor de suprafață și de adâncime. Sub acest aspect, zonele critice care necesită
lucrări de reconstrucție ecologică sunt:
– Zona iazului de decantare Tărnicioara și Cariera de barită de la Ostra;
– Zona iazului de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru;

4.1. Zona Călimani

Exploatarea Minieră Călimani și fabrica aferentă de producere a sulfului tehnic
au constituit o sursă majoră de poluare a tuturor factorilor de mediu din zona centrală
a Mu nților Călimani. Exploatarea minieră se întinde pe o suprafață de 325 ha între
confluența pârâului Dumitrelu cu Neagra Șarului (1260 m) și vârful Negoiul Românesc (1880 m altitudine), în bazinul superior al pârâului Neagra Șarului, în interiorul craterului vulcanic Călimani, pe versantul nordic. Amplasarea în zona
presubalpină și subalpină a unui obiectiv economic, indiferent de amploarea, mărimea și durata acestei acțiuni reprezintă în toate cazurile o adevărată breșă, de
natură antropică a dezechilibrelor ecologice, cu consecințe uneori imprevizibile și cu
efecte propagate în cascadă, asupra tuturor ecosistemelor aflate în zona respectivă
și chiar și în zone mai îndepărtate. Trebuie avut în vedere că activitatea desfășurată de exploatarea minieră Călimani în perioada 1990- 1997 prin decopertare, transport
minereu de sulf și preparare sulf a avut un impact major asupra tuturor componentelor mediului (aer, apă de suprafață și sol) prin:
 acoperirea unei suprafețe de circa 10 ha cu iazul de decantare Dumitrelu în
care este depozitat sterilul cu conținut mărit de sulf și metale;
 decopertarea unei suprafețe de 150 ha cu minereu;
 afectarea unei suprafețe de circa 30 ha de platforma industrială;
 depozitările însemnate de steril pe cele 100 de ha ocupate de halde;
 deteriorarea calității pârâului Neagra Șarului și distrugerea biocenozei
acvatice pe o lungime de 45 km.

2 http://www.suceava.insse.ro/main.php?id=404

81
Prin activitatea de exploatare și preparare a sulfului, fondul forestier a fost
afectat în ultimii 25 de ani pe o suprafață de 1500- 2000 ha, constatându- se pierderi
de creștere ale arborilor și chiar a uscarea acestora distanțe de 2- 5 km de sursă. În
iulie 1997 întreaga activitate de pe platforma Călimani a fost întreruptă pe
considerente economice (la o producție de 1000 lei se cheltuiau 3000 lei) și de mediu. Amprenta acestei activități antropice asupra calității ecosistemelor acvatice și terestre pe un areal de 350 ha se resimte însă și în prezent și va rămâne și în viitor.
Lucrările de ecologizare recomandate pentru o astfel de zonă afectată prin
aceas tă activitate antropică trebuie realizată prin înierbarea și îmbrăcarea taluzelor
cu pământ vegetal de cel puțin10 cm grosime și plantarea de puieți de arbori de foioase. S -a estimat un timp de cca. 2 ani necesar pentru a fi spălate de precipitații
metalel e care au fost solubilizate în sol.
O primă încercare de demarare a unor lucrări de reconstrucție ecologică în
Călimani s -a făcut chiar din anul 1997, când s -a întocmit de către SC ICPM SA Baia
Mare documentația de sistare a activității miniere. Prin HGR 816/19.11.1998 s -a
aprobat închiderea perimetrului, cu alocarea sumei de 34 mil. lei pentru elaborarea proiectului tehnic.
În anul 1999, Ministerul Industriei și Resurselor București sistează elaborarea
Proiectului tehnic și dispune întocmirea unei noi documentații, care să cuprindă și aspectele ce nu erau menționate în documentația anterioară, de către SC I.C.P.M.
SA Baia Mare, care întocmește documentația tehnică conținând lucrări de
reconstrucție ecologică pentru cariera propriu- zisă, haldele de steril , platforma
industrială, utilități, zone afectate de scurgeri accidentale de steril. Costurile lucrărilor se estimează că depășesc suma de 500 mld lei (vechi).
De-a lungul timpului, interesate de reconstrucție s -au arătat mai multe entități
politice, adm inistrative sau științifice din țări precum Japonia, Germania SUA, însă
finanțarea proiectării lucrărilor s -a făcut prin Ministerul Economiei și Comerțului.
Documentația a fost finalizată în 2005 și, după îndelungi dezbateri publice, pe 27
februarie 2006 s -a eliberat acordul de mediu. Toate lucrările sunt concepute în
scopul stopării, pe cât posibil, a surselor continue de poluare, încetarea activității de
exploatare – preparare a sulfului neînsemnând și stagnarea fenomenului. Se poate
aprecia chiar că, în timp, s -a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente
conducând la antrenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industrială pe versanți, producându- se destabilizarea treptelor din carieră și scurgerea de material
pe solul din exteriorul suprafeței inițiale de influență, precum și în cursurile de apă. Suprafața totală supusă reconstrucției ecologice este de 105 ha, cu costuri de care
se ridică la 60.000.000 lei; suma provine dintr -un credit de la Banca Mondială prin
Guvernul României.

82
4.2. Zona Ostra

Comuna Ostra este așezată în nordul Moldovei, în bazinul Suha, afluent al
Moldovei, cuprinzând versantul drept al pârâului cu același nume. Din muntele Băisescu se desprinde o obcină care pleacă spre nord și continuă cu obcina Măcieș, până aproape de confluența pârâului Ostra cu pârâul Gemenea. O altă obcină
distinctă este Piciorul Neamțului, care se raportează la Muntele Băisescu (1.250 m). Comuna este situată la o altitudine de 650 metri, fiind formată din satele Ostra și Târnicioara. Ost ra este așezată la confluența a trei pârâuri montane (Brăteasa,
Baisescu și Botoșanu), ce formează râul Suha. Suprafața comunei este de 10.153 ha.
Situată într -o pitorească zonă montană, Ostra beneficiază și de resurse
minerale de barită (baritină) exploatate intensiv în ultimii 30 – 35 ani. Economia
locală a fost dezvoltată odată cu amploarea pe care a luat -o mineritul în zonă:
exploatarea minereului radioactiv, a baritinei, precum și prepararea mecano- chimică
a concentratului neferos. Sistarea activități lor miniere în anul 2004 a determinat o
stagnare a activităților industriale, inclusiv a celor colaterale mineritului, fără luarea măsurilor ecologice ce se impuneau într -o asemenea situație. Principalele probleme
de mediu rămase în urma activităților mini ere și care necesită o reconstrucție
ecologică urgentă sunt: iazul de decantare a sterilului de la Tărnicioara, bazinele de
decantare a sterilului de Tarnița și haldele de steril aflate la limita comunei Ostra. În
afară de problemele de mediu foarte grave (poluarea cu cianuri) situarea acestor
amplasamente în apropierea localităților pune în pericol siguranța locuitorilor. În iulie 2006 locuitorii comunei Ostra erau pe punctul de a fi evacuați, în condițiile în care exista pericolul că digul bazinelor de decantare de steril de la Tarnița să se rupă din cauza presiunii apei acumulate; în bazin se află cca. 15 milioane m
3 steril cu cianuri
care pot distruge orice urmă de viață.
Avizul de mediu întocmit cu ocazia încetării activității în perimetrul minier al
comunei Ostra prevedeau activități multiple de reconstrucție ecologică, atât pentru solul afectat, cât și pentru bazinele de decantare a sterilului, lucrări în valoare de 183.428.728 mii lei. O parte din aceste lucrări au fost executate în termenele indica te, dar cele referitoare la bazinele și iazul de decantare a sterilului au înregistrat
o serie de întârzieri, iar situația s -a agravat datorită precipitațiilor și zăpezilor
abundente din anii 2004, 2005 și 2006.
În prezent situația nu s -a îmbunătățit, în iunie 2009 MinBucovina SA Vatra
Dornei a fost amendată cu 20.000 de lei de către Garda de Mediu Suceava pentru
depozitări de deșeuri în iazul de decantare Tarnița din apropierea comunei Ostra. În
plus, aceeași instituție a constatat că platforma fostei uz ine de producție de la Tarnița
este insalubră datorită lucrărilor de dezmembrare efectuate și a depozitării de deșeuri din construcții și anvelope.

83
4.3. Perspective de dezvoltare a turismului durabil

În general, fenomenul de poluare este asociat cu zonele urbane în care există
activități industriale diverse și un transport auto intens. Cele două zone prezentate succint în cadrul acestei lucrări sunt zone rurale, aflate într -un cadru natural deosebit
de pitoresc, care le- ar fi oferit posibilități de dezv oltare economică și socială pe alte
coordonate, mai aproape de ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. (Albu, A., 2005). Activitățile miniere desfășurate aici au lăsat urme adânci în toate componentele mediului înconjurător și au limitat alte activități benefice comunităților umane, mai puțin poluante.
În ceea ce privește zona fostei exploatări miniere de sulf din munții Călimani,
prin Legea nr. 5/2000 s -a înființat Parcul Național Călimani, iar în urma contractului
încheiat între Ministerul Mediului și Regi a Națională a Pădurilor, în anul 2004 s -a
constituit Administrația Parcului Național Călimani, cu sediul în Vatra Dornei. Incinta fostei Exploatări miniere Călimani este o enclavă în acest parc. Lucrările de reconstrucție ecologică, demolarea fostelor clăd iri devenite inutile și acțiunea
naturală a mediului vor reface treptat zona, care în cca. 5 – 10 ani își va recăpăta
aspectul și caracteristicile inițiale. Aceasta reprezintă cea mai bună perspectivă, cel mai bun viitor al ecosistemului montan al regiunii . Încadrarea în Parcul Național
Călimani atrage după sine o limitare a impactului activităților antropice, precum și o
monitorizare periodică a calității componentelor mediului.
Referitor la fosta zonă minieră Tarnița – Ostra, refacerea componentelor
mediului, înlăturarea pericolelor de poluare și repararea infrastructurii rutiere va pune
zona într -o altă lumină și va da posibilitatea diversificării inițiativelor locale de
dezvoltare. În prezent, comuna Ostra nu posedă obiective turistice deosebite, dar
relieful și peisajul care o înconjoară nu este cu nimic mai prejos față de a altor
comune din județ recunoscute pentru agroturismul sau turismul montan care s -a
dezvoltat în ultimii ani. Comuna Ostra are o poziție centrală în raport cu numeroase
puncte turi stice: Valea Bistriței, Cheile Bicazului, Valea Dornei, Mănăstirile
moldovenești – Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna, etc. Multe trasee turistice pot fi
pornite din comună spre munții Rarău și Giumalău; lângă Ostra se află, de
asemenea, pădurea seculară de la Slătioara.
Dintre inițiativele locale sau ale unor oameni de afaceri din județ putem aminti
următoarele activități economice ce se pot dezvolta aici, incluzând atât activități noi, cât și cele tradiționale:
 Construirea de pensiuni agro- turistice s au amenajarea unor locuințe din
comună pentru practicarea agro -turismului;
 Construirea unei pârtii de ski
 Colectare ciuperci și fructe de pădure
 Amenajare de ferme mixte
 Creșterea animalelor
 Loc de agrement

84
 Procesarea lemnului, o activitate tradițională în Ostra ce poate prelua o parte
din oamenii disponibilizați în mine, ceea ce face posibilă amenajarea unei mini fabrici
de mobilă.
În ceea ce privește autoritățile comunale și cele județene, acestea au inițiat
câteva proiecte de dezvoltare a comunei, în c oncordanță cu viziunea de la nivelul
județului și cu necesitățile imediate ale locuitorilor comunei. Astfel, sunt în derulare:
 două proiecte de amenajare de spații de joacă pentru copii;
 extinderea rețelei de canalizare și construirea unei stații de epurar e;
 construirea de poduri și podețe peste râurile Brăteasca, Șuha, Botușanu;
 extinderea rețelei de alimentare cu apă;
 introducerea în circuitul turistic a zonei Poiana Iepei.
La nivel județean se lucrează la un proiect de transformare a fostei platforme
industriale de la Tarnița în parc industrial zonal.
În vederea identificării posibilităților de dezvoltare a zonei Ostra s -a realizat o
analiză SWOT utilă oricărui investitor care ar dori să dezvolte activități economice în regiune:

PUNCTE TARI PUNCTE SLAB E
– așezare geografică
– peisaj pitoresc, atractiv
– existența căilor de acces rutier
– situare la o distanță medie de Suceava
și de aeroportul Suceava – Salcea
– mână de lucru disponibilă
– păstrarea tradițiilor și a specificului local
– situarea în vec inătatea unor obiective
de interes turistic – lipsă de experiență în accesarea
diferitelor tipuri de fonduri
– lipsă de experiență în implementarea de
politici de dezvoltare locală (mediu,
turism)
– lipsa fondurilor suficiente pentru
proiectele necesare c omunității
– starea precară a infrastructurii de acces
rutier
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– zonă mai puțin cunoscută, ce trezește
interes și curiozitate
– posibilități bune de dezvoltare a
turismului datorită așezării geografice
– posibilități de dezvoltare a activităților
de prelucrare a lemnului
– preț scăzut al mânii de lucru – aplicarea lentă a politicilor de
reconstrucție ecologică a zonei
– persistența poluării
– reluarea activităților miniere

85
5. CONCLUZII

În toate cazurile de activități antropi ce se constată modificări majore ale calității
mediului și ca urmare și vegetația are de suferit modificări semnificative din cauza produșilor toxici emiși în aer, apă și sol din toate etapele ciclurilor de viață ai
produșilor utili.
Reconstrucția ecologi că reprezintă un complex de activități ce urmăresc
refacerea mediului afectat de activitățile omenești necontrolate și sunt absolut necesare acolo unde dezechilibrul natural a fost distrus și natura nu mai are capacitatea de regenerare. Din punct de vedere financiar, aceste activități sunt
deosebit de costisitoare, iar efectele aplicării lor se văd în timp; în schimb, lipsa
reconstrucției ecologice provoacă daune mult mai mari ce nu pot fi evaluate cu
precizie deoarece implicațiilor lor depășesc durata de v iață a unei generații.
În lucrarea de față s -a pus în evidență necesitatea desfășurării unor lucrări de
refacere a mediului în două zone ale județului Suceava cu scopul de a le reda mediului natural și a reface echilibrul ecologic, respectiv de a da posibilitatea apariției și dezvoltării unor activități economice mai puțin distructive, dar cu efecte pozitive asupra calității vieții populației din zonă. Interesul arătat de mediul de afaceri sucevean pentru aceste două zone duce la concluzia că ele prezintă reale
perspective de dezvoltare, cu condiția rezolvării problemelor de mediu care constituie
motive de nesiguranță pentru dezvoltarea unor afaceri viitoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Albu, A., – The development of environmental policies in the Norh – East
region of Romania, volumul Conferinței „Teorie și practică în dezvoltarea regională”,
Editura Economică București, 2005
2. Bran, F. – Relația economie- mediu la începutul mileniului al III -lea, Editura
ASE, Bucuresti, 2002
3. Bran, F., Ioan, I., Rojanschi, V., Grigore, F. – Cuantificarea
dezvotării durabile, Editura Economică, București 2006;
4. Gavrilaș, A., Doliș, M., – Ecologie și protecția mediului , Editura Alfa,
Iași 2006;
5. Vasiliu, D., – Monitorizarea factorilor de mediu, Editura Tehnică,
București 2007;
6.
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm
7. http://www.suceava.insse.ro/main.php?id=404

86
ASPECTE ALE POTENȚIALULUI RUTELELOR TURISTICE FEROVIA RE DIN
BUCOVINA – PROLEGOMENE

Economist Drd. Anca -Andreea CÂRJAN
Academia de Studii Economice, București, România
Arhitect Drd. Liviu -Gabriel GHIȚULEASA
Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București, România

Abstract
Tourism is a compet itive industry, even on a small scale (Stănciulescu, ) If
access to a destination or attraction is too complicated, time consuming, expensive or
not providing adequate capacity, even the most spectacular attraction will remain a
secret to most tourists, as they will prefer competitive alternatives” (Smiths, 2003).
Transport represents the only element a tourist cannot give up to when traveling
to tourist destinations. The connections between tourism and transport are so tight,
complex and varied, that one c an say that transport, by its attractiveness, can
become the voyage motivation stimulus.
Romania, a state situated in the south- east of Europe, with a rich and various
tourist potential, is part of that category of countries rich in tradition and experienc e in
the field of tourism. Obviously, the economic state, and the socio- political events
have greatly influenced Romania’s position, not only on the European tourist market,
but also on the global one (Ioncica, 2005).
As we all know, innovation is the key to responding to the future challenges that
confront all sectors. Customizing, to establish those mentioned above, we chose rail
services to presenting Bucovina tourist destination, constituted as a true national
center -mark of tourism development.
Innovat ion in tourism is a matter of limited research and political consideration.
Thus, our study attempts to cover the importance and benefits of the rails up to
Bucovina by re- launching the railway tourist routes. This is an oportunity to develop
the potential of this sector in stimulating the business area.

Cuvinte Cheie: turism de agrement, inovație, rute feroviare, Bucovina.

87
1. INTRODUCERE

Prin intermediul lucrării de față avem în vedere prezentarea unui aspect al
Bucovinei mai puțin cunoscut sau valorifi cat în contemporaneitate, și anume acela al
turismului feroviar, înțeles ca ustensil și implicit, ca un factor determinant în revelarea potențialului turistic al zonei.
Filosoful german Martin Heidegger, afirma, atunci când se referea la ustensil
într-una dintre lucrările sale, că materia și forma ca determinări ale ființei își au
originea în esența ustensilului, ele nefiind determinări originare ale reității lucrului ca atare, amplasându -l în acest chip într -o poziție intermediară, specifică, între lucru ș i
operă. (Heidegger,1982)
Pornind de la aceasta afirmație, pentru început vom defini termenii de turism și
transport feroviar, așa cum sunt ei înțeleși în această lucrare, abordați prin prisma politicii și a strategiei regionale de dezvoltare.
Tabel nr. 1 – Structura industriei turistice

Industria
Turismului Servicii de cazare: cabane, campinguri, cazionuri, hoteluri,
moteluri, parcuri, sate de vacanță, vase de croazieră.
Servicii de transport: aeriene, feroviare, navale, rutiere.
Servicii de aliment ație: baruri, catering, restaurante, taverne.
Vânzare cu amănuntul: magazine de cadouri, de obiecte de artă
și artizanat, de suveniruri.
Servicii complementare : cultural -artistice, de afaceri, etnice,
recreative, sezoniere, sportive, tratament.
Sursa : realizat de autori.
Astfel, în acest material nu facem referire la ansamblul activităților prin care
omul își petrece timpul liber, călătorind în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a- și îmbogăți cunoșt ințele generale,
pentru a se distra sau pur și simplu pentru a face sport, pentru odihnă sau tratament, ci ne limităm la a reducere conceptul de turism sub forma (tabel nr.1) unei industrii creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiș ti la locul de destinație,
la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.
Pe de altă parte, al doilea concept, cel de transport feroviar, reprezintă unul dintre
cele mai eficiente modalități de transport terestru cu mijloace mecanizate. Drumul de fier asigură o cale de rulare foarte dură și în același timp netedă, pe care roțile
trenului pot rula cu m inimum de fricțiune.
Utilizând transportul feroviar se face o importantă economie de spațiu, prin
prisma faptului că o linie ferată dublă poate transporta mai mulți pasageri, în același interval de timp, decât o autostradă cu patru benzi. Ca rezultat, transportul feroviar
este o formă majoră a
transportului public în multe țări.

88
2. CONȚINUTUL LUCRĂRII

Din perspectiva Uniunii Europene (U.E.), coeziunea economică și socială es te
văzută ca diminuare a decalajelor de dezvoltare regională și este considerată ca o condiție esențială a asigurării stabilității acestui important pol de putere, la nivel mondial.
Politica de coeziune economică și socială (Traite de Maastricht) „vizează
reducera decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni și a
întârzierii dezvoltării regiunilor mai puțin favorizate, avându- se în vedere zonele
rurale”.
Această problematică este abordată ca solidaritate și coeziune socială de către
Politica Regională a U.E.: “două cuvinte, solidaritate și coeziune, însumează valorile
care stau la baza politicii regionale a U.E. “:
 Solidaritate – deoarece politica urmărește să fie în beneficiul cetățenilor și
regiunilor care sunt defavorizate în raport cu media U.E.;
 Coeziune – pentru că există beneficii pozitive pentru toți în cazul îngustării
decalajului de venituri și bunăstare dintre țările și regiunile mai sărace și cele mai bogate.”
În proiectarea și apoi în aplicarea strategiilor de dezvoltare re gională, obiectivul
general va fi particularizat, ținând cont de:
1. realitățile specifice regiunii;
2. cadrul inter -regional și național;
3. conjunctura economică, socială și politică națională și internațională.
În primul rând, cunoaștem faptul că această zonă, a fagilor, este amplasată în
nordul Moldovei, reprezentând una dintre cele trei provincii istorice ale României, alături de Muntenia (Valahia) și Transilvania (Siebenbuergen).
Pentru al doilea criteriu, amintim faptul că Bucovina, cunoscută de noi,
corespunde cu aproximație, județului Suceava și cuprinde doar partea de sud a
Bucovinei istorice, în timp de partea de nord a rămas în componența Ucrainei. Așadar, regiunea istorică Bucovina cuprinde următoarele localități: Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți , Siret și Vicovu de Sus, zone din România,
precum și zonele Cernăuți și Storojinet din Ucraina.
În ceea ce privește conjunctura socio- economică și politică a zonei noastre de
analiză, menționăm că principalele obiective ale strategiilor de dezvoltare regi onală
constau în:
 dezvoltarea socio- economică echilibrată;
 ameliorarea cadrului de viață a locuitorilor (locuințe, servicii publice etc.);
 gestionarea resurselor locale și protejarea mediului;
 utilizarea rațională a terenurilor;
 corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială în cadrul planurilor
de amenajare a teritoriului, în funcție de impactul acestora asupra condițiilor de habitat.
Este interesant să aflăm cum se făcea turismul în vremea când nu existau
trenuri și când călătoriile durau chiar luni întregi, constituind adevărate aventuri lungi

89
și primejdioase. Au rămas în istorie figurile vechilor surugii ce treceau cu greu prin
vaduri și din poștă în poștă, unde schimbau caii, mai mult vara și rareori iarna, transportând puțini călători și poș ta vremii; erau primele mijloace de transport în
comun. (Bellu R., 2003)
Dacă ne amintim acum o primă formă de turism feroviar, începem cu data de 27
septembrie 1825, cu ocazia deschiderii primei căi ferate din lume, între Stokton și Brusselton, în cele 34 de vagoane ale trenului inaugural, condus de G. Stephenson,
în care au circulat 450 de călători, pionierii turismului feroviar.
O frumoasă descriere găsim în presa vremii din Sibiu cu ocazia inaugurării, la
11 octombrie 1872, a liniei ferate Sibiu -Copșa M ică, iar I.L. Caragiale evoca
faimoasele "trenuri de plăcere" ce au circulat între București și Sinaia, primele forme
de turism feroviar neorganizat.

3. EXEMPLIFICAREA STRATEGIEI PENTRU PROMOVAREA BUCOVINEI

Prin urmare, ca rezultat al evoluției și a des coperirilor științifice, în zilele noastre
se propun regulile de elaborare a strategiilor de dezvoltare regională ce presupun:
a) definirea cadrului natural, a mediului economic, social, cultural și politic
regional. Entitatea geografică trebuie să prezinte o anumită unitate fizică, iar cea
culturală, economică și socio -politică o suficientă comuniune de interese, astfel încât
aplicarea strategiilor de dezvoltare regională să beneficieze de un cadru adecvat și de o acțiune convergentă.
În cazul nostru Bucovin a, ca destinație turistică, dispune de resurse numeroase
(naturale, culturale, istorice și balneare) transformându- se într -un vast muzeu în aer
liber, în care a rămas înscrisă în piatră, lemn, culoare și grai o însemnată parte din
zbuciumul, din visele și străduințele străbunilor noștri, și în care oamenii locurilor te
întâmpină și azi cu o tradițională ospitalitate, dar și cu noblețea vredniciei și
aspirațiilor lor spre frumos.
b) respectarea principiilor analizei spațiului amenajat: este reprezentată în
Buco vina prin salba de 5 municipii și 3 orașe, distribuite proporțional în teritoriu
pentru a penetra către ele cele 90 centre comunale și 397 de sate, fiecare cu o
anume specificitate și o distincție aparte, se desfășoară într -un cadru natural de
excepție.
c) definirea unui sistem general de obiective în succesiune temporală (până la
orizontul de timp fixat) și în structură sectorială. În acest cadru trebuie stabilită o
ierarhie a priorităților și definite criteriile de selecție a acțiunilor determinate, cu efect
de antrenare. Într -o succesiune logică sunt analizate apoi posibiltățile de integrare a
acestor acțiuni într -un ansamblu unitar.
Prin urmare, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii trans -europene de
transport și a rețelelor de legătură reprezintă un element strategic ce va genera, la
nivel național, coeziunea teritorială între România și Statele Membre ale Uniunii
Europene, prin:

90
 reducerea timpilor de călătorie către principale destinații, atât interne cât și
externe, contribuind la creșterea mobili tății persoanelor și a mărfurilor;
 modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport, respectiv a
facilităților feroviare în mod particular, în vederea integrării polilor regionali de
creștere cu rețeaua trans -europeană de transport, la combaterea izolării zonelor
subdezvoltate și, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale și locale. (Strategia Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013)
Una din cauzele principale ale disparității dezvoltării inter și intra -regionale es te
dată de accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport județeană, națională și internațională și de calitatea necorespunzătoare a acesteia.
Printre regiunile cu acces limitat la infrastructura de transport este și Regiunea
Nord -Est. Rețeau a de cale ferată a regiunii se situează sub nivelul mediu național din
punct de vedere al lungimii tronsoanelor și al dotărilor tehnice. Astfel, la nivel intra-regional, rețeaua de transport inadecvată impiedică dezvoltarea orașelor mici și mijlocii, a com unelor și a satelor.
d) definirea condițiilor unei cooperări active și permanente a populației.
Putem afirma că industria turismului este foarte fragmentată, fiind formată din
diferite firme mici și mari, iar dezvoltarea turismului în această regiune necesit ă
coordonare, investiții, instruire și marketing, fiind de fapt o coordonare între Guvern, autoritățile administrației publice locale, firmele și comunitățile locale.
Necesitatea dezvoltării economice durabile ne relevă tot mai mult importanța
elaborării ș i aprobării unor strategii, al căror obiectiv final rezidă în faptul că
potențialul turistic natural și antropic al Bucovinei să nu fie afectat negativ de turism, ci dimpotrivă, să fie protejat spre binele generațiilor viitoare.
Strategiile de dezvoltare a turismului descoperă deficiențele existente în oferta
turistică a Bucovinei și determină direcțiile strategice de înlăturare a lor, precum și organizațiile responsabile de realizarea scopurilor scontate.
e) definirea metodelor și mijloacelor de realizare practică a obiectivelor. Tot în
acest context sunt desemnate instituțiile și organismele competente să asigure coordonarea diverselor acțiuni care concură la realizarea obiectivelor.
În prezent rețeaua de cale ferată autohtonă (fig. nr.1) este formata din 9
magistrale principale, din care se desprind mai multe magistrale secundare.
Cele 9 magistrale administrate de operatorul național Căile Ferate Române
(C.F.R.) reprezintă principalele artere feroviare din România. Principalele noduri de cale ferată din care se ramifică mai mult de cinci linii sunt: București, Ploiești,
Timișoara, Arad, Oradea, Făurei, Roșiori de Vede.

91

Figura nr. 1 – Plan de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea I –
Rețele de Transport, B. Direcții de dezvoltare a rețelei de căi fer oviare ,
Sursa: M.T.C.T.– Proiect de Lege pentru actualizarea Legii nr. 71/1996

Așa cum am menționat și în introducere, ca o particularitate a transportului
feroviar și ca urmare a ceea ce am detaliat până acum, vrem să expunem
posibilitatea realizării t urismului feroviar în zona bucovineană.
Astfel, la modul general, acest concept de vacanță presupune călătorii pe
diferite rute cu trenuri speciale, o ofertă excelentă ce cuprinde locomotive și vagoane unicat în Europa și chiar în lume.
Traseele turiștilo r oferite la noi în țară sunt realizate spre zonele autohtone cele
mai pitorești, ce conduc pe căi ce nu pot fi străbătute decât cu trenurile nostalgice. Acest tip de turism, permite realizarea de imagini, de filmulețe spre a reține momente de neuitat.
Astăzi în România există șase linii feroviare, cu o lungime totală de 236 km,
reprezentând circa 2,5% din rețeaua feroviară română, care s -au construit și datorită
turismului, astfel:
1. Linia Oradea -Băile Episcopiei, în lungime de 11 km, inaugurată la 14 mai
1885 de către Societatea Particulară a Căilor Ferate Locale Oradea- Beiuș -Vașcău,
ce făcea legătura între Oradea și renumitele Băi ale Episcopiei (azi Felix);
2. Linia Timișoara- Buziaș, 37 km, inaugurată la 18 noiembrie 1896 de către
Societatea Căilor Ferate Locale Timișoreana- Buziaș pentru a ușura drumul
bănățenilor la renumitele băi de la Buziaș;
3. Linia Constanța- Mangalia, 44 km, construită de Administrația C.F.R.,
concepută ca o linie turistică menita să asigure transportul pe litoralul românesc între Constanța și Mangalia. Primul tronson, Constanța- Eforie, a fost dat în funcțiune la 5
iunie 1927 și, după 11 ani, la 17 iulie 1938, a fost dată în circulație întreaga linie;
4. Linia Constanța- Rex, 11 km, construită de C.F.R. în anul 1938, cu un
pronunțat caracter s uburban, pentru interes local, turistic, dar și strategic. Fiind
construită în perimetrul municipiului Constanța, o dată cu sistematizarea urbană, linia a fost desființată;

92
5. Linia Căciulați- Snagov, 16 km, construită prin munca voluntară a salariaților
C.F.R . și inaugurată la 30 aprilie 1948, având numai scop turistic, pentru deplasarea
ceferiștilor și a familiilor lor în zona de agrement Snagov;
6. Linia Dărmănești -Vatra Dornei, 117 km, construită între anii 1888- 1908 de
către societatea de căi ferate locale bucovinene pentru a lega localitățile Suceava și
Cernăuți cu stațiunea balneologică Vatra Dornei, fără a neglija și importanța industriei forestiere din zonă și în special apropierea de Transilvania.
Prin acest tip de serviciu turistic feroviar se pune în ev idență posibilitatea de a
redescoperi epocile trenurilor cu abur, precum și cunoașterea luxul trenurilor regale.
Serviciile turistice de transport feroviar vin să întregească vacanțele turiștilor,
prin realizarea de călătorii în zone geografice mirifice, c u peisaje de neuitat, o
asemenea zonă fiind și cea bucovineană.

4. CALEA FERATĂ ÎNȚELEASĂ CA USTENSIL ÎN REVELAREA BUCOVINEI
Având în vedere zona Bucovinei, transportul cu trenul pornind de la București
către Suceava se va desfășura pe magistrala Bucureșt i – Bacău – Suceava – Vicșani,
cu ramificațiile:
1. Suceava -Rădăuți -Putna și
2. Suceava -Gura -Humorului -Câmpulung Moldovenesc -Vatra Dornei -Sîngeorz
Băi-Năsăud- Beclean,
ramificații care fac legătura cu zona Rădăuți și cu zona Humor – Câmpulung –
Dorna.
Pe de altă parte, trasportul pe calea ferată a turiștilor dinspre și spre
Transilvania se realizează pe magistrala Timișoara – Iași, tronson ce face legatura
între cele mai importante orașe din vestul țării : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej, trecând în Bucovina peste munți, urmând apoi traseul Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava.
Prin urmare, traseele turistice feroviare din zona Suceava sunt:
 Vatra Dornei – Vama – Moldovița sau
 Suceava – Putna.
În apropierea acestor zone se află vesti tele mănăstiri și biserici pictate de la
Moldovița, Sucevița, Putna, Arbore, Humor, Voroneț și altele.
La terminarea primului război mondial, în Bucovina, cu o suprafață de 10.424
km
2, existau 832 km de cale ferata, realizați între 1866, anul în care a int rat primul
tren în Cernăuți, și în anul 1918, anul Marii Uniri, când "Țara Fagilor" a revenit la Patria Mamă, de două societăți austriece: Bukowiner Lokalbahnen (Căile Ferate Locale Bucovinene) și Neue Bukowiner Lokalbahnen (Noile Căi Ferate Bucovinene).
Desigur, construirea acestei rețele a fost determinată în primul rând de bogăția
și mărfurile oferite de zonele agricole și silvice ale orașului Cernăuți, de minele din regiune, de producția de piei și lemne, precum și de producția "povernelor" (instalații simple de fabricat spirt și rachiu).

93
Una dintre aceste căi ferate, în lungime de 66 km, a fost și linia Dornești –
Nisipitu, cu o ramificație de 6 km de la Gura Putnei la Putna, dată în funcțiune în
1889, care avea tocmai menirea aratată mai sus – să culeaga și să aducă mărfurile
din inima "Țării Fagilor" la calea ferată principală, care ajungea la Cernăuți și, mai
departe, la Viena.
După plecarea din Dornești și trecerea prin Rădăuți, calea ferat ă se îndreaptă,
la "umbra" Obcinei Mari, spre Valea Sucevei, urmându- i traseul pe malul drept până
la Falcău, unde, din cauza spațiului redus și a vegetației, trece pe malul stâng și ajunge la Nisipitu, adică la frontieră.
De la km 34, din stația Gura Putnei, o ramificație ia drumul unui mic afluent al
Sucevei, apa Putnei, parcurgând codrii veșnic verzi, până la Putna, la câteva sute de
metri de Mănăstirea cu același nume, care adăpostește mormântul voievodului al
Moldovei.
Totuși calea ferată principală este cea de pe valea Moldovei. Ea se desprinde la
Suceava din magistrala feroviară București -Vicșani, folosind axa transcarpatică de
legătură între Moldova și Transilvania, pe tronsonul Păltinoas a-Gura Humorului –
Frasin -Molid -Vama -Prisaca Dornei -Câmpulung Moldovenesc -Sadova -Pojorata- Valea
Putnei -Mestecăniș -Iacobeni. Din acest tronson se desprind spre nord- vest doua căi
ferate secundare:
 una de la Vama, pe valea Moldoviței, până la Moldovița, în lu ngime de 20
km, de unde se continuă în amonte cu calea ferata îngustă, de exploatare, până la fundul văii principale și pe unii afluenți ai săi, și alta de la Pojorata la Fundu Moldovei de doar 7 km lungime.
 a doua cale ferată este cea de pe valea Sucevei ; ea se ramifică tot din
magistrala București -Vicșani, la Dornești, și de aici, prin Rădăuți -Vicov, pătrunde în
munte până la Nisipitu.
Se pot stabili excursii feroviare în Bucovina, nu numai pentru vizitarea
locașurilor de cult, ci și pentru participarea la manifestările folclorice (tabel nr.2), care
au loc apropare în fiecare lună a anului, câteva opțiuni fiind:

Tabel nr.2 – Festivaluri în Bucovina
Denumire manifestare Locul
serbării Luna din an
Vremea șezătorilor Păltinoasa Februarie,
Martie
Hora Go spodarilor Cornu Luncii Martie
Flori din Bucovina Vatra
Moldoviței Martie
Conviețuiri Dărmănești Mai
Sărbătoarea salcâmului Arbore Iunie
Baia – file de istorie –
simpozion Baia Iunie
Târgul meșterilor olari Rădăuți Iulie

94
“Ochi de păun”
Festival ul concurs “Umor la
Gura Humorului” Gura
Humorului Iulie
Târgul meșterilor populari Suceava August
Festival concurs “Silvestru
Lungoci” Horodnic Septembrie
Târgul copiilor mesteșugari Suceava Noiembrie
Datini și obiceiuri Fălticeni Decembrie
Sursa: realizat de autori.

Cea mai frumoasă rută feroviară de turism rămâne însă linia secundară Vama –
Moldovița, ce a făcut parte din Căile Ferate Bucovinene și a fost construită de firma austriacă Louis -Ortlieb&Co -Munchen, interesată în exploatarea păduri lor în Valea
Moldoviței.
Mai întâi a fost dat în exploatare traseul Vama – Dragosa, la 1 august 1889,
apoi pe întreg traseul Vama – Dragosa – Vatra Moldoviței – Moldovița, la 15 august
1889.
Căile ferate înguste au fost construite în Bucovina, pe timpul dominației
habsburgice, pentru a servi la transportul materialului lemnos, din anul 1889 până în anul 1904. După această dată, trenurile, ce poartă denumirea de mocanițe, au transportat și călători. Astăzi însă, datorită costului ridicat de întreținere a ace stor căi
ferate înguste, majoritatea au fost dezafectate.

5. CONCLUZII
Pământ al legendelor, județul Suceava, este pentru turiști, cunoscut sub numele
de Bucovina, un loc unde istoria este prezentă pretutindeni, fiind locul de naștere al
unei vechi civili zații. (Bouaru Codruța, 2006)
Ca provincie istorică, situată în nordul României, Bucovina este una dintre cele
mai fascinante destinații de vacanță din România, unde regăsim multe ocazii de sărbătoare, cum ar fi cele religioase, apoi, festivaluri etno -folclorice, legate de obicei
de ritualurile agrare ciclice, iar la acestea pot fi adăugate numeroase alte manifestări culturale și târguri.
Autoritățile județene trebuie să re -gândească punerea în valoare a rutelor
feroviare de aici, contribuind la dezvoltarea infrastructurii feroviare, pe care să se
poată rula fie cu un tren de epocă, fie cu mocănițe, precum și la reabilitarea și modernizarea gărilor, în conformitate cu cerințele secolului XXI.
În lucrarea noastră am încercat să subliniem faptul că refacerea sistemului de
transport feroviar, care să atragă turismul în Bucovina este acum cel puțin la fel de
valoroasă din perspectiva turistică, precum este Valea Prahovei sau zona litoralului românesc.

95
BIBLIOGRAFIE

1. Aldea D.D. (2003), Turism Feroviar. Cu mocănița la mormântul lui Ștefan cel
Mare , în Jurnal Feroviar, nr. 10, 2003.
2. Bellu, R. (2003), Turismul în Transporturile Feroviare Române, Jurnal
Feroviar, nr. 10, 2003, informație disponibilă la adresa :
http://www.cfr.ro/jf/romana/2001_1/turism.htm
3. Bouaru, Codruța Petronela (2006) Dezvoltarea turismului în Bucovina,
Revista de Comerț, v.7, nr. 7, 19 -24, iulie 2006.
4. Heidegger M. (1982), Originea Operei De Artă, Edit ura Univers, București,
p.43.
5. Minciu Rodica (2005), Economia turismului , Editura Uranus, București.
6. Programul de Guvernare, Capitolul 15 – Politica de dezvoltare regională,
informație disponibilă la adresa: www.gov.ro .
7. Smiths R. (2003) Sustainable Tourism -Destination Development , informație
disponibilă la adresa: http://web.ebscohost.com.
8. Stănciulescu Gabriela (2008), City Image -As Tourism Destination, Analele
Universității Orade, v.8, Management -Marketing, p.1218.
9. Strate gia PND 2007- 2013, Dezvoltarea și Modernizarea Infrastructurii de
Transport , informație disponibilă la adresa: http://www.mt.ro.
10. Traite de Maastricht, Partie I, Elargissement des competences. Renforcer
la cohésion économique et sociale, informație disponib ilă la adresa:
http://www.europarl.europa.eu.