Cercetare de Marketing Privind Preferintele Consumatorilor Fata de Ciocolata

=== 8c05a32dff8ce2802f0804f4825c6d3969b0df36_628059_1 ===

CUPRINS

CAPITOLUL I ABORDAREA CERCETĂRILOR DE MARKETING DIN PUNCT DE VEDERE TEORETIC

1.1Definirea cercetărilor de marketing

1.2 Funcțiile cercetărilor de marketing

1.3 Tipologia cercetărilor de marketing

1.4 Etapele procesului de cercetare

1.5 Metode de culegere a informațiilor

1.6 Tehnici folosite in cercetarile de marketing

CAPITOLUL II PIAȚA CIOCOLATEI ÎN ROMÂNIA

2.1 Oferta și cererea pe piața ciocolatei în România

2.2 Comerțul exterior

CAPITOLUL III CERCETARE DE MARKETING PRIVIND PREFERNȚELE CONSUMATORILOR DE CIOCOLATĂ

3.1 Studiu de piață privind preferințele consumatorilor față de ciocolată

3.2 Obiectivele , ipotezele și metodologia cercetării

3.3 Rezultatele cercetării efectuate

3.4 Analiza economico-financiară a principalilor producători de pe piața ciocolatei.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Chestionar referitor la preferințele consumatorilor de ciocolată

CAPITOLUL I ABORDAREA CERCETĂRILOR DE MARKETING DIN PUNCT DE VEDERE TEORETIC

1.1Definirea cercetărilor de marketing

Orientarea spre clienți constituie un pas important în dezvoltarea unei companii de succes, care-și clădește renumele pas cu pas și care pune clienții în vârful listei de priorități.

„Orientarea către consumator presupune o documentare temeinică și pe această bază soluționarea unor probleme esențiale legate de cunoașterea produselor sau serviciilor pe care le preferă consumatorii, a prețului la care sunt dispuși să le cumpere, a locului de unde preferă să le cumpere și a modului în care preferă să le cumpere.”

Orientarea spre client a dobândit o mare importanță în anii 90’ ai secolului XX , conceptul de marketing fiind definitoriu în relația cu clienții.M.Bruhn sesizează în cartea sa ˝Orientarea spre client-Temelia afacerii de succes ˝ diferența între orientarea spre client și orientarea spre rețeaua de clienți, apărută după anul 2000, care presupune fidelizarea clienților care aduc profit firmei pe o perioadă mare de timp.

Orientarea spre client presupune acordarea atenției în mod egal tuturor clienților pe care îi are firma respectivă, pe când rețeaua de clienți este constituită din cei mai fideli clienți ai companiei cărora li se acordă o atenție specială,

Paul Garrison, un reputat profesor de marketing, spunea:˝Dacă nu vei încerca să-ți înțelegi clienții la un alt nivel- dincolo de cum consumă, cumpara sau folosesc un anumit produs – e foarte probabil că îți va veni extrem de greu să-ți extinzi afacerea și să câștigi clienți noi. Gândește-te la clienții tăi potențiali mai întâi ca oameni –ți o să vezi că ei vor

ajunge să-ți fie și clienți˝

Orientarea spre client reprezintă pentru o companie o garanție convingătoare pentru reușita și menținerea pe piața în care activează.

Orientarea spre client se referă strict la relația în evoluție continuă care există între firmă și client.. Scopul declarat al orientării spre client este reprezentat de satisfacerea necesităților pe care le au clienții, a așteptărilor pe care aceștia le au de la firmă și de la produs, conferirea unui maxim de utilitate a bunului pentru client, fără a se pune accent pe ideea obținerii unui avantaj în raport cu producătorii ce fabrică același gen de produse.

Teoria face distincție între trei interpretări ale acestui concept mai larg de orientare spre client : orientare informațională, orientare filozofică sau culturală și sensul derivat din rezultate și interacțiune .

Prima interpretare, cea informațională își are rădăcinile în ideea că orientarea spre clienți a firmei este legată de obținerea, analiza și utilizarea datelor referitoare la cerințele clienților ce se dobândesc prin cercetări de marketing, efectuate de către firmă

Conform acestui sens, firma are orientare spre client atunci când se obțin diverse date despre clienți și acestea sunt transmise oamenilor ce se ocupă cu diverse probleme ale întreprinderii, în scopul de a fi stocate și prelucrate.

Cea de a doua interpretare se referă la faptul că componente ale culturii organizației precum ar fi normele sau convingerile pe care se pune preț în firmă au un rol hotărâtor în

privința orientării spre clienți a firmei respective. Ideea fundamentală a acestei concepții este aceea că o cultură a firmei orientată spre clienți determină felul în care sunt tratați clienții. Firmele care aplică acest concept și aderă la aceste convingeri organizează diverse seminarii, analize, work-shopuri pentru a-și promova cultura organizațională.

Ultima interpretare are ca punct central convingerea că orientarea spre client este legată de produsele și serviciiile pe care le oferă firma, dar și de legătura creată între ofertant și client, care trebuie să fie bazată pe încredere.Orientarea spre client a firmei este demonstrată de calitatea pe care o au produsele sau serviciiile firmei, aceasta având ca prioritate satisfacerea așteptărilor clienților.

Potrivit acestei concepții o firmă care are o bună orientare spre clienți este definită de o calitate foarte bună a produselor și serviciilor, un răspuns rapid la cerințele deosebite ale clienților și o bună motivare a propriilor angajați.

În zilele noastre, cercetarea de marketing este un instrument esențial în procesul decizional ce însoțește marketingul, deoarece contribuie la luarea unor decizii pertinente furnizând conducerii informații exacte și în timp util3.

Pentru a defini cercetările de marketing au fost elaborate mai multe definiții dintre care amintim pe cea a lui Pasuraman“ acel set de principii și tehnici, folosite pentru colectarea,înregistrarea,analizarea și interpretarea sistematică a datelor care pot ajuta la luarea deciziilor,privind marketingul unor bunuri servicii și idei”4

Specialiștii români au dat o definiție conform căreia “Activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare, se realizează sistematic specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea obiectivă a informațiilor de marketing, destinate conducerii întreprinderii, pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora”5

Cercetarea de marketing presupune faptul că activitățile ce se desfășoară nu sunt izolate, ci trebuie să existe reguli bine determinate în cadrul unui proces în care studierea fenomenelor să se realizeze pe etape.6

Deoarece dorește să ofere informații cu privire la probleme reale, cercetarea de marketing trebuie să aibă ca trăsătură esențială obiectivitatea și prezentarea imparțială a rezultatelor.

Datele ce se culeg sunt doar materia primă pentru cercetare nefiind utile luate ca atare, ci numai după prelucrarea și interpretarea lor.

Comparativ cu anii trecuți, tot mai multe companii vor să utilizeze cercetările de marketing în activitatea lor pentru a încerca să rezolve diverse probleme.

Tendința aceasta este favorizată de multe aspecte caracteristice economiei din perioada actuală cum ar fi:

-creșterea mărimii pe care o au tot mai multe firme

-existența unui decalaj între producție și consum

-perfecționarea continuă a cercetărilor de marketing

O cercetare de marketing are în componență activități precum ar fi:

-cercetări cantitative sau calitative

-cercetări cu privire la publicitate

-cercetarea de tip business-to-bussiness și industrial

-cercetări făcute în rândul unor categorii speciale de consumatori

-sondaje de opinie publică

Obiectivele pe care și le poate propune o cercetare de marketing sunt:7

-cunoașterea mediului în care își desfășoară activitatea firma

-determinarea oportunităților pe care le are organizația pe respectiva piață

-stabilirea alternativelor de acțiune pe care le are firma respectivă și alegerea variantei optime dintre cele posibile

Cercetarea de marketing nu poate să fie o acțiune izolată, desfășurată doar la un anumit moment ci este necesar să fie o acțiune permanentă, care să aibă reguli bine stabilite.

Activitatea de cercetare de marketing depinde de următorii factori:

– numărul competitorilor existenți pe piață

-mărirea gradului de complexitatea al necesităților consumatorilor

-diversificarea metodelor prin care se realizează cercetarea pieții

1.2 Funcțiile cercetărilor de marketing

Cercetarea de marketing îndeplinește mai multe funcții:8

-funcția exploratorie( descriptivă) care se referă la culegerea de informații și prelucrarea acestora și care are misiunea de a asigura descrierea caracteristicilor, proceselor, fenomenelor ce au loc pe piață

-funcția explicativă( de diagnosticare) are în vedere culegerea și prelucrarea unor date cu scopul de a stabili modul în care evoluează anumite fenomene pe piață, legăturile existente între procese, fenomene și factori de influență ai acestora

-funcția predictivă ce privește anticiparea evoluției pe care pot să o aibă fenomenele de piață.

Cercetarea de marketing nu poate să fie o acțiune izolată, desfășurată doar la un anumit moment ci este necesar să fie o acțiune permanent, care să aibă reguli bine stabilite.

Activitatea de cercetare de marketing depinde de următorii factori:9

– numărul competitorilor existenți pe piață

-mărirea gradului de complexitatea al necesităților consumatorilor

-diversificarea metodelor prin care se realizează cercetarea pieții

Sfera de cuprindere pentru cercetările de marketing:

O cercetare de marketing se poate realiza la nivelul firmei, la nivelul unui grup de firme sau la nivel macroeconomic.

-La nivelul firmei se pot realiza studii referitoare la potențialul pe care îl are organizația și mediul său exterior(situația acestuia, dimensiuni)

-La nivelul grupului se pot face studii cu privire la apariția unor noi unități în rețea, tendințe existente pe termen mediu sau lung în ceea ce privește necesitățile consumatorilor

-La nivelul macroeconomic se poate studia tendința cererii și ofertei naționale și mondiale cu privire la unele produse

Domeniul principal al cercetărilor de marketing este organizația supusă analizei în cadrul căreia se supun investigației toate tipurile de resurse (materiale, financiare,umane) din punct de vedere al volumului, structurii, calității sau capacitatea de a lucra a compartimentelor funcționale pentru a se realiza o eficiență optimă.

Cel de al doilea domeniu pentru cercetările de marketing este mediul în care funcționează firma( felul pieței, factorii ce exercită o influență asupra pieții, comportamentul consumatorilor, posibilitățile de a acționa în direcția acoperirii cererii de mărfuri)

Elementele care conduc la fundamentarea strategiilor și politicilor de marketing

Produs

Caracteristici principale

Structura sortimentală

Ambalaj, marcă

Produse similare

Preț

Modalitate de formare

Strategii de prețuri

Rabat/bonificații

Distribuția

Structura canalelor

Structura logisticii

Promovare

Forme

Metode și tehnici

Cheltuieli antrenate, eficiența

1.3 Tipologia cercetărilor de marketing

Există mai multe criterii de clasificare a cercetărilor de marketing, între acestea putând fi menționate:10

1.După obiectul de activitate:

-cercetări exploratorii care au ca obiect definirea coordonatelor unui fenomen economic, în special obiectivele și ipotezele cercetării și care sunt doar studii premergătoare altor cercetări

-cercetări instrumentale ce își propun să descopere, testeze și valideze noi modalități prin care se poate realiza o cercetare (metode matemetice, chestionare)

După validarea acestora ele pot fi incluse în metodologia generală

-cercetări descriptive ce descriu principalele coordonate pe care le au fenomenele

-cercetări explicative care oferă lămuriri cu privire la evoluția în timp a unor fenomene în funcție de evoluția pe care o au factorii ce le influențează

-cercetările predictive fac o anticipare în ceea ce privește evoluția viitoare

2.După locul în care se desfășoară

-cercetări de teren care se fac prin contact nemijlocit cu producători, intermediari, consumatori

-cercetări de birou se realizează prin prelucrarea datelor din documentele statistice

3.După scopul cercetării :

-cercetări fundamentale care aduc contribuții la dezvoltarea generală a domeniului

-cercetări aplicative ce doresc atingerea obiectivelor firmelor

4.În funcție de tipul informațiilor generate există:

-cercetare cantitativă

-cercetare calitativă

5.După frecvența cu care se desfășoară cercetare pot fi distinse:11

-cercetare permanentă presupune o culegere sistematică a datelor de la persoanele ce constituie eșantionul de-a lungul unei perioade îndelungate de timp

-cercetare periodică este cercetarea în care datele sunt obținute la anumite intervalle de timp ce pot fi egale sau inegale pe eșantioane ce pot fi constituite din persoane diferite

-cercetarea ocazională în care sunt culese informații de la colectivitatea ce este cercetată la un anumit moment, atunci când se vizează studierea unei probleme de marketing cum ar fi lansarea unui produs nou.

Pentru a se putea lua deciziile optime, tipul de cercetare de marketing trebuie ales cu cu grijă, astfel încât să se poată realiza obiectivele pe care le urmărește organizația.

1.4 Etapele procesului de cercetare

Pentru a rezolva o problemă de cercetare de marketing , se parcurg mai multe etape în procesul decizional:12

-activitatea de cercetare ce constă în a cerceta mediul pentru a putea afla condițiile restrictive care pot fi resurse material, spații geografice, condiții de natură socială, economică, aspect demografice, nivel tehnic și tehnologic

-activitatea de analiză ce presupune stabilirea și analiza unor modalități în care se poate acționa

În această fază se pornește de la metodele de cercetare, de analizare a variantelor, de identificare a punctelor tari și punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor vizând atât mediul intern cât și pe cel extern

-activitatea de selecție ce se referă la alegerea unei căi dintre acelea pe care firma le are la dispoziție.

În mod practic, această alegere ține cont și de preferințele individuale ale conducătorilor deoarece managerii sunt implicați în mod inevitabil în deciziile importante de la nivelul firmei.

-activitatea de revedere constă în evaluarea altor opțiuni decât cele alese dacă se constată că rezultatele obținute nu sunt cele așteptate.

Direcțiile ce pot fi urmate sunt într-o cercetare sunt:13

-cercetare pentru a identifica problemele, făcută pentru a ajuta la găsirea problemelor care nu sunt neapărat vizibile, dar pot exista sau pot să apară ulterior

-cercetare pentru a rezolva problemele

Domeniul principal al cercetării de marketing este studierea pieței, fenomenele întâlnite pe piață fiind de o mare complexitate și dinamism.14

Fig 1 Planul investigării formale Sursa:A Tăroată, Management Marketing, Timișoara, 2010

Cercetările de marketing au limitele lor și nu pot oferi soluții pentru toate problemele care apar.Există două aspecte care pot fi identificate:15

-cercetarea de marketing nu poate oferi decizii, ea adunând date de pe piață pe care le aranjează într-o formă ce poate ajuta decidentul la luarea unor decizii

-cercetarea de marketing nu poate să garanteze succesul , poate doar să mărească șansele ca decidentul să ia o decizie bună

1.5 Metode de culegere a informațiilor

O problemă foarte dificilă în cadrul cercetărilor de marketing este obținerea informațiilor de care specialiștii au nevoie.16

De aceea se acordă o mare atenție obținerii și prelucrării acestora, în mod general existând patru căi fundamentale :investigând unele surse statistice, prin cercetare directă, prin experimente de marketing sau prin simularea fenomenelor de marketing.

Informațiile ce provin din surse statistice sunt în cele mai multe cazuri un punct de plecare pentru cercetările de marketing.

Sursele statistice pot pune în evidență evoluția unor fenomene , tendințe și direcții ce pot fi utilizate cu succes în cercetările de marketing.

Aceste surse statistice, care sunt tot mai multe în ultima vreme permit obținerea rapidă și cu costuri mici a unor date ce pot fi utilizate în cercetări.

În cele mai multe cazuri utilizarea acestor informații nu implică probleme deosebite, dar sursele utilizate este necesar să fie obiective, credibile și de încredere pntru ca cercetarea să fie concludentă.

Un alt aspect este faptul că aceste surse nu dau întotdeauna datele directe necesare, deci poate fi nevoie să se recurgă în completare și la alte surse de date indirecte.

În toate situațiile în care este posibil se recomandă studiul statisticilor originale, iar contextual în care a avut loc cercetarea luată ca model trebuie cunoscut foarte bine.

De asemenea se recomană ca sursele consultate să fie cât mai recente și fiecare informație să fie filtrată prin obiectivele proprii cercetării care se dorește a fi realizată.

Atunci când rezultatele obținute pe baza consultării surselor statistice nu sunt relevante, se trece la utilizarea cercetării directe.

Metodele acestea permit culegerea informațiilor necesare de la consumatori, producători de mărfuri sau de servicii, intermediari, în concordanță cu obiectivele cercetării.

Informațiile pot fi obținute telefonic, prin vizite la domiciliul subiecților, pe stradă, în magazine , la târguri și expoziții.

Metodele folosite sunt observarea, atunci când informarea se face fără a se solicita acest lucru subiecților și ancheta atunci când se furnizează datele la cererea celui care efectuează cercetarea.

Observarea mecanică se efectuează cu ajutrul unor aparate ce înregistrează informațiile dorite, iar observarea personală se face de către cercetător.

În cadrul anchetei informațiile pot fi transmise pe cale orală (telefonic ori prin operatorii de interviu) sau pe cale scrisă(în mod direct sau utilizând serviciile poștei).

Informațiile dorite pentru cercetări mai pot fi obținute prin experimente care oferă date cu acuratețe ridicată și cu un cost destul de redus.

Este cercetat felul în care un fenomen de marketing este influențat de diverși factori. Prin această metodă variația uneia ori mai multor variabile independente este controlată de cel care efectuează cercetarea și se determină influența acestora asupra variabilelor dependente .

O trăsătură principală a acestei metode o reprezintă intervenția celor ce realizează cercetarea cu scopul de a “provoca” apariția datelor.

Date prețioase pot fi obținute și prin folosirea unor simulări ce presupun construirea unor modele ce aproximează fenomenele din realitate și modalitatea în care se vor desfășura aceste.

Un sistem de simulare este format din: model, operatorii simulării (denumiți și jucători), date de intrare și date de ieșire.

Indiferent de metoda pe care specialiștii o aleg pentru cercetarea de marketing, important este ca rezultatele să fie obținute cu acuratețe.

1.6 Tehnici folosite in cercetarile de marketing

Metodele cele mai utilizate în cercetările de marketing sunt metoda interviului și metoda chestionarului, ale căror rezultate sunt considerate a fi concludente.

Tehnica chestionarului presupune faptul că răspunsurile care se primesc sunt în formă scrisă, pe când răspunsurile la interviu sunt în formă verbală, putând fi consemnate pe hârtie de către cei care realizează interviul-

După cum spune Septimiu Chelcea în cursul „Tehnici de cercetare sociologică”, interviul și-a demonstrat utilitatea în toate științele sociale, cât și în cele socio-umane .

Conform lui Denzin, interviul poate fi definit ca o conversație față în față, în cadrul căreia o persoană va obține informații de la o altă persoană.175126

Nu orice convorbire din viața cotidiană este un interviu, deși sunt cercetători care pentru care convorbirea este sinonimă cu interviul.

În acest proces al comunicării există un receptor( cel care realizează interviul), un emițător ( cel căruia i se ia interviul) și informația care este transmisă de la emițător spre receptor.

În cadrul literaturii de specialitate se găsesc mai multe criterii de clasificare a interviurilor printre care pot fi menționate:18

-conținutul comunicării

-calitatea datelor care se obțin

-gradul de libertate pe care îl are cercetătorul în privința abordării diverselor teme

-posibilitatea de a repeta convorbirile

-numărul persoanelor care participă la interviu

-modalitatea în care se realizează comunicarea

„Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și corespunzător un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”195227

Chestionarele se pot clasifica după conținut, formă și mod de aplicare 2019 538

După conținutul informațiilor, există:

-chestionare de date factuale, ce se referă la fapte obiective, care se pot observa direct și care se pot verifica și de alte persoane

-chestionarele de opinie ce reflectă atitudinile, motivația și interesele individului care a completat acest tip de chestionar.

După formă chestionarele se clasifică în:

-chestionare cu întrebări deschise lasă respondenților o mare libertate în ceea ce privește distribuția răspunsurilor, din acest motiv repartiția răspunsurilor poate fi mai greu analizată, însă permit culegerea unor date diverse, deoarece persoanele care răspund la întrebări nu au nici o constrângere

-chestionare cu întrebări închise nu dau libertate respondentului, ci trebuie să se încadreze într-una din categoriile fixate de cel care a conceput chestionarul

Întrebările închise favorizează întocmirea unor statistici referitoare la răspunsuri, pot servi ca un “filtru” pentru întrebările care vor urma, dau senzația de siguranță a respondentului, de aceea sunt preferate în foarte multe ocazii.

După forma pe care o au întrebările pot exista :

-chestionare cu întrebări închise ce nu permit decât selectarea unui răspuns dintre cele existente în chestionar, gradul de libertate al respondentului fiind mic

-chestionare cu întrebări deschise ce lasă posibilitatea ca persoanele ce răspund să își exprime opiniile în mod liber.

-chestionare cu întrebări atât închise cât și deschise

În funcție de obiectivele urmărite, o firmă poate opta pentru folosirea uneia dintre cele două metode, rezultatele obținute prin prelucrarea informațiilor constituind baza pentru realizarea unor performanțe superioare

Capitolul 2- Piata ciocolatei in România

2.1 Oferta și cererea pe piața ciocolatei în România

Din toată populația pe care o are România, există anumite segmente care obișnuiesc să cumpere și să consume produse de ciocolată, indiferent că este vorba despre ciocolată de diverse mărimi, praline sau biscuiți.

Consumatorii pot fi persoane de sex masculin sau feminin, de vârste diferite începând de la copii și până la persoane în vârstă, care de obicei provin din mediul urban și au venituri cel puțin medii.

Există consumatori ce se feresc de aceste produse de ciocolată din cauză că țin cură de slăbire, însă la apariția unor sortimente care au conținut scăzut în calorii, aceștia se pot transforma în clienți fideli ai unor produse de ciocolată .

Piața ciocolatei include competitori puternici cum ar fi firma Kandia, care este extrem de populară în țară de multă vreme, chiar din perioada comunistă, firma Mondelez ce produce ciocolata Milka sau Poiana, Heidi ce comercializează specialități elvețiene de ciocolată și marea companie Nestle.

Vom prezenta oferta produselor de ciocolată a celor mai importanți producători de pe piața românească.

Mondelez International

Kandia Dulce

Consumatorul contemporan este asaltat și derutat de reclame realizate pentru diferite produse aparținând diverșilor producători de ciocolată , decizia de cumpărare fiind de multe ori luată pe baza informațiilor furnizate de respectivele materiale publicitare.

Avalanșa de producători a creat o piață foarte aglomerată care are o ofertă extrem de variată pentru toate categoriile de produse.

Dacă nu sunt furnizate informații reale și specializate, este greu ca o diferențiere a produselor să fie făcută în mod conștient de către cumpărători, care în cele mai multe cazuri nu au cunoștințele tehnice necesare

Consumul de ciocolată în România se situează sub media europeană în ciuda faptului că piața este atractivă (1,4kg pe cap de locuitor conform Euromonitor 2013), consumul mediu în Europa de Est fiind de 4,3kg pe cap de locuitor, pe când în Elveția acesta este de 9,1 kg.. 21

Există jucători internaționali și locali foarte puternici( Mondelez Romania, Heidi, Kandia) ce realizează investiții mari în comunicarea cu clienții pe piața românească promovându-și intens produsele .

Se apreciază că valoarea pieței locale era de 1,3 miliarde lei conform unui studiu de piață AC Nielsen din 2014, principalul segment fiind acela al tabletelor care este 45% din valoare, restul pieții fiind împărțit între praline și batoane.22.22

Piața mondială pentru ciocolată are o valoare care a fost estimată pentru anul 2016 la 105 miliarde de dolari, existând un potențial de creștere după cum se precizează într-un raport Technavio. 23

Conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică, consumul de ciocolată din România se situează și în anul 2016 la un nivel destul de scăzut comparativ cu celelalte țări europene, deși consumul a crescut destul de mult în ultimii ani, înregistrându-se 2,3 kg consum mediu anual pe cap de locuitor, comparativ cu 1,4 kg pe consum pe cap de locuitor în 2013, așa cum a fost menționat la începutul acestui subcapitol.

Piața ciocolatei a fost în 2016 de circa 6o0 milioane de lei, estimările indicând o creștere de 3,8% a pieții la finalul lui 2017, când valoarea pieții ar putea ajunge la 620 milioane lei.

Rata de creștere a pieții ciocolatei la nivel global este estimată a fi de 3% după cum precizează Statista, deci consumul din România ar putea crește mai rapid față de alte țări.

Figura 1. Consumul mediu lunar pe persoană, estimat pentru anul 2017 Sursa: https://artaalba.ro/ciocolata-o-piata-cu-potential/ conform Statista

Dacă privim consumul de ciocolată pe plan regional, în regiunile Vest, Centru și Nord Vest există un consum mai mare de ciocolată comparativ cu zonele de sud și de est ale României în anul 2016. 24

Cel mai mare consum de ciocolată se înregistrează în București unde consumul este cu 27% mai mare decât cel de pe plan național.

Este de remarcat faptul că și în regiunile din sudul țării consumul a crescut în anii 2015 și 2016, deși în multe din județele cuprinse în această regiune veniturile locuitorilor sunt mai mici decât media pe țară.

Produsele premium sunt cumpărate mai ales de oamenii din regiunea Centru, în aceste locuri existând o tradiție ce impune achiziția unor produse superioare din punct de vedere calitativ.

Consumul de produse de ciocolată s-a majorat în primul trimestru al anului 2017 cu 7,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea din punct de vedere valoric fiind de 8,9%, cea mai accentuată fiind creșterea din regiunile Vest, Nord-Est și Sud-Est.

Figura .2 Consumul de ciocolată din 2016 pe regiuni din România

Conform studiului KeysFin, care a analizat evoluția pieței pentru ciocolată din 2012 până în prezent, principalul indicator care susține dinamica sectorului îl reprezintă profitabilitatea pieței.25
Dacă în anul 2012, cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată aveau un profit net de 107,3 milioane lei, în anul 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.
"Piața ciocolatei a trecut printr-un proces de consolidare, de maturizare, eficientizarea business-ului fiind în prim-plan. Astfel s-a ajuns ca, la o cifră de afaceri relativ constantă în acest interval, profitul firmelor să crească de peste două ori. Firmele și-au diminuat creanțele cu peste 300 milioane lei, datoriile comerciale s-au redus de la 829,5 milioane lei la 675,3 milioane de lei în 2016, iar pierderile nete au scăzut de la 138,7 milioane la 79,7 milioane lei''.

Statisticile arată că pe piața românească există, în prezent, peste 90 de branduri de ciocolată, pe toate cele trei segmente de preț – premium, mediu și economic.

Conform Euromonitor și în anul 2017 Milka și Poiana au fost mărcile de ciocolată care s-au vândut cel mai bine cota de piață fiind 24% din totalul vânzărilor de ciocolată, iar Mondelez România este cel mai mare producător având o cotă de piață de 27% din totalul pieței.26

Comunicarea cu publicul este esențială pentru a produsele firmei să fie cunoscute și apreciate, iar Mondelez, Kandia și Ferrero excelează din acest punct de vedere, mai ales în domeniul virtual, în diverse reviste de specialitate în care managerii firmei vorbesc pe larg despre realizări și despre produsele noi ale firmelor lansate în România.

România este o țară ce face parte din Uniunea Europeană și ca urmare a fost necesară implementarea reglementărilor valabile pe tot teritoriul acesteia.

Se urmărește sprijinirea producătorilor ce realizează investiții pe cuprinsul Uniunii, aceștia putând apela la credite obținute de la instituții financiare internaționale sau locale sau la obținerea de fonduri nerambursabile prin anumite programe.

În funcție de înțelegerile făcute cu statul pe teritoriul căruia activează, o firmă poate beneficia și de scutiri de taxe și impozite ce sunt valabile pentru o anumită perioadă.

În România , cele mai multe companii din piața de ciocolată se află în București (127), acolo unde, de altfel, și consumul produselor este cel mai ridicat din țară, dovadă fiind cifra de afaceri de 870 milioane lei înregistrată de aceste firme în 2016. Urmează județul Ilfov, unde se găsesc 54 de companii și afaceri ce toalizează 540 milioane lei, Prahova, cu 8 companii cu un business total de 401,8 milioane lei, Argeș (22 firme/396,8 milioane lei), Timiș (19 firme/150,8 milioane lei), Brașov (13 firme/90,4 milioane lei) și Buzău (10 firme/87,5 milioane lei).27

2.2 Comerțul exterior

Competiția internațională a făcut ca managementul internațional să fie mult mai complex decât cel intern, în lume existând o diversitate de culturi, iar cei care activează pe piețe diferite de cele din țările de origine trebuie să țină cont de specificul respectivei țări în momentul când dorește a comunica cu oameni de afaceri ce împărtășesc diverse puncte de vedere.

Conform autorului Militaru Cezar” Managementul afacerilor internaționale reprezintă totalitatea conceptelor, metodelor și instrumentelor necesare identificării unor oportunități de afaceri în mediul economic internațional și a acțiunilor de promovare, negociere, contractare și derulare a afacerilor dintre parteneri ce aparțin unor țări diferite”28.

Același autor determină tendințele pe care le prezintă mediul de afaceri internațional:

-mărirea ponderii pe care o au afacerile internaționale în totalul afacerilor ( investiții majore s-au înregistrat în Uniunea Europeană, SUA, Japonia și în țările în curs de dezvoltare).

-o creștere semnificativă a volumului pe care îl au activitățile de comerț exterior realizată cu scopul căutării unor noi resurse mai convenabile sau pentru a crește cota de piață și profitul.

-această creștere foarte mare a volumului de afaceri internaționale a condus la apariția unui nou tip de management care a îmbogățit managementul existent și ne referim la managementul internațional.

-trecerea care se realizează de la internaționalizarea la globalizarea vieții economice , înțelegând prin globalizare procesul prin care se realizează conexiuni puternice între afacerile de pe plan mondial.

Globalizarea a crescut foarte mult în ultimele decenii, favorizată de progresul tehnologic, care ușurează în mod vizibil realizarea unor contacte între oameni, ca și deplasarea dintr-un colț în altul al globului.

S-a redus importanța prezenței granițelor între state, dacă privim din punctul de vedere al comerțului și al economiei.

De aceea globalizarea este calea aleasă în mileniul trei pentru îmbunătățirea vieții locuitorilor planetei.

Afacerile internaționale sunt reprezentate de toate schimburile comerciale derulate de firme sau instituții guvernamentale aparținând mai multor țări.

O firmă poate fi determinată de mai mulți factori să desfășoare afaceri internaționale:29

-Mărirea vânzărilor

-Achiziționarea mai convenabilă a resurselor

-Găsirea mai multor surse de achiziție și piețe de desfacere

-O micșorare în privința riscului comercial.

Desfășurarea de afaceri internaționale ar putea să realizeze o mărire a riscului asociat afacerilor de acea o latură importantă a activității firmelor constă în elaborarea unei strategii prin care să realizeze o gestionare corespunzătoare a riscului.

De aceea incertitudinea se poate micșora prin formarea unor alianțe care să se bazeze pe valorificarea avantajelor comune pe care le au firmele dintr-o astfel de alianță.

Tot ceea ce formează domeniul afacerilor se deplasează la nevoie dintr-o țară în alta, referindu-ne aici la furnizori, concurenți, beneficiari ,că și la o parte a personalului unei firme.

Volumul mărit al afacerilor necesită obținerea și prelucrarea unui volum sporit de informații, care se pot obține mult mai ușor cu ajutorul tehnologiei și al cooperării între organizații.

A devenit necesar ca managerii să obțină date despre caracteristicile pe care le prezintă o anumită țară din punct de vedere economic, juridic, politic și nu numai să le dobândească dar să le și înțeleagă, să acționeze pentru a-și îndeplini obiectivele în consens cu cele aflate.

Continua dezvoltare a afacerilor internaționale este condiționată de mai mulți factori:

-Progresul tehnologiei

-Circulația mai liberă între state

-semnarea unor acorduri în privința instituțiilor care se constituie într-un suport al economiei mondiale

-Relații mai strânse între diversele state ale lumii

-Dezvoltarea comerțului la scară mondială

-Internaționalizarea afacerilor

 Tranzacțiile de comerț exterior sunt o componentă a afacerilor sau tranzacțiilor internaționale în raport cu care se reliefează, prin natura obiectului, calitatea participanților și mecanismele prin care se realizează aceste schimburi.

Firmele care au activități de comerț exterior sunt societăți comerciale specializate care asigura pentru clienții lor ce sunt reprezentați de producători, o gamă de servicii pentru derularea exportului-importului de mărfuri. 

Firmele ce au ca obiect de activitate comerțul exterior pot acționa pe contul partenerilor (în calitate de comisionar), sau pot acționa pe cont propriu (în calitate de comerciant).

Datorită contractelor permanente pe care le au cu piețele externe, cu furnizorii sau beneficiarii, ele au o influență importantă asupra producției de export, realizată prin adaptarea la cerințele pe care le are pieța mondială. Serviciile pe care le poate oferi o firmă de comerț exterior sunt:

–   cercetarea si prospectarea piețelor externe, în cazul în care condițiile de acces sunt    dificile și costurile sunt ridicate pentru producatori

–    punerea la dispoziția celor interesați a unei rețele de comercializare care este deja implantata și funcțională pe o anumită piață

–     asigurarea distribuției fizice a bunurilor, operații de asigurare și vamale

–         finanțarea operațiunilor și preluarea riscurilor ce au legătură cu de tranzacțiile internaționale

Cel mai mare producător de ciocolată din lume este Mars (afaceri de 18 miliarde dolari), urmat de Ferrero (12 miliarde dolari), Mondelez  (11,6 miliarde dolari), Meiji (9,6 miliarde dolari) și Nestle (8,8 miliarde dolari). Urmează, în top Hershey's, Lindt, Glico, Haribo și Arcor. Împreună, cei mai mari 10 producători de ciocolată din lume au avut vânzări de peste 80 de miliarde de dolari în 2016.30

Exporturile de ciocolată realizate de România în țările din Uniunea Europeană sau din afara acesteia au fost de  6.300 de tone în primele patru luni din anul 2017 , în creștere cu 80% față de aceeași perioadă din anul 2016, când au fost de 3.500 de tone, potrivit balanței comerciale cu produse agroalimentare ce a fost întocmită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).31

România a încasat din exportul de ciocolată 24,6 milioane de euro în perioada menționată, cu peste 25% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut când livrările pe piața externă au adus un plus de 19,6 milioane de euro.

Cât privește  valoarea importurilor de ciocolată în primele patru luni ale anului 2017, aceasta a depășit 73,7 milioane de euro, cantitatea fiind de 20.100 tone, în timp ce în perioada similară a anului trecut s-au importat 20.000 de tone de ciocolată pentru care au fost cheltuiti 70,4 milioane de euro.

CAPITOLUL III CERCETARE DE MARKETING PRIVIND PREFERNȚELE CONSUMATORILOR DE CIOCOLATĂ

3.1 Studiu de piață privind preferințele consumatorilor față de ciocolată

Consumul de ciocolată a fost mai mare cu 9% în anul 2016 față de 2015, cel mai vândut sortiment fiind cel de ciocolată cu lapte, însă puternic din urmă vine segmentul de ciocolată amăruie, considerată mai sănătoasă de mulți consumatori.

În privința compoziției pe care o are ciocolata, românii au preferințe puțin diferite față de ceilalți europeni, achiziționând în proporții egale ciocolata simplă, pe cea cu adausuri sau cu umplutură, în timp ce majoritatea europenilor cumpără mai mult ciocolata simplă (44%), o treime pe cea cu adausuri, iar 19% cumpără ciocolată cu umplutură.

Figura 3.Segmentare a pieții după tipul ciocolatei și după compoziție în anul 2016 Sursa: Retail Zoom

Cel mai des românii cumpără tablete ori batoane de ciocolată, însă această piață a ajuns deja la maturitate și de aceea dezvoltarea are un ritm mai lent.

O soluția pentru dinamizare ar putea să fie apariția unor noi sortimente care să răspundă gusturilor actuale ale consumatorilor.

Pralinele ar putea fi o oportunitate pentru producători, ele reprezentând o soluție atât pentru consumul obișnuit cât și pentru a fi făcute cadou cu diferite ocazii, în special cele din categoria premium.

Piața figurinelor de ciocolată este sezonieră, fiind înregistrată o creștere mare în perioada sărbătorilor de Crăciun sau de Paște.

O posibilitate de creștere ar fi și pe segmentul de miniaturi, cota de piață fiind destul de ridicată în 2016,multe persoane preferând ciocolata de dimensiuni mici.

Figura .4 Creșterea consumului de ciocolată în 2016 față de 2015

Chiar dacă pe rafturile magazinelor oferta este destul de diversă , cercetarea Nielsen a scos în evidență faptul că la nivelul anului 2016 cei mai mari jucători de pe această piață ( Mondelez, Kandia Dulce, Heidi Chocolat, Nestle și Ferrero ) aveau o cotă de piață cumulată de 66% și valorică de 74%.32

Tot o cercetare Nielsen făcută în perioada octombrie 2016-septembrie 2017, deci foarte recent, a reliefat faptul că vânzările de ciocolată s-au mărit în perioada menționată cu 4% în volum și 10% în valoare comparativ cu perioada octombrie 2015-septembrie2016.33

Creșterea cea mai mare s-a înregistrat la miniaturi(8%), dar ca valoare cel mai mult au crescut figurinele(21%), dar piața este dominată de tablete (49% în volum și 41% ca valoare).

Majoritatea produselor de ciocolată (circa 60%) se achiziționează din marile magazine ponderea acestora în totalul comerțului crescând cu 4,7% în volum și 9,3% în valoare.

Fig.nr 5 Ponderea vânzări ciocolată Sursa: Date Retail Audit Nielsen pentru Total România

3.2 Obiectivele , ipotezele și metodologia cercetării

Pentru a determina părerea consumatorilor cu privire la ciocolată , am realizat o cercetare de marketing într-un hypermarket din București.

În cazul completării unui chestionar de către oameni care au diferite nivele de educație, cel mai important lucru este să formulezi întrebările în asemenea manieră încât cercetarea să își atingă scopul și totodată pentru ca rezultatele să fie relevante, trebuie ca întrebările să fie pe înțelesul oamenilor care au cel mai scăzut nivel de educație

Metodologia utilizată presupune analiza cantitativă a datelor colectate cu ajutorul chestionarului elaborat, iar metoda de strângere a informațiilor a fost administrarea acestui chestionar unor clienți ce au achiziționat ciocolată .

Instrumentul de investigare pe care l-am utilizat în lucrare a fost grila de întrebări, analiză în cadrul căreia s-a încercat găsirea punctelor care presupuneau lămurirea cu ajutorul unor întrebări bine alese,răspunsurile clienților fiind diverse.

Metoda folosită pentru culegerea datelor necesare studiului a fost experimentul, iar cea de prelucrare a datelor a fost una cantitativă, subiecților fiindu-le administrat chestionarul elaborat pentru care am contabilizat felul răspunsurilor primite la aceste întrebări.

Tipul de design utilizat în studiu este cvasiexperimental, deoarece nu s-a intervenit din partea cercetătorului în scopul provocării unor reacții, ci s-a folosit chestionarul fără a se sugera subiecților vreo opinie, iar completarea chestionarului a fost lăsată doar la latitudinea lor.

Cercetarea cantitativă este o cercetare concludentă care are profunzime și presupune intervievarea unui număr relativ mare de subiecți, rezultatele fiind relevante pentru grupul țintă pe care se desfășoară cercetarea.

Însă și în cazul acestor cercetări de tip cantitativ , completarea de către respondenți a unor chestionare ce se bazează pe intuiție și motivație, subiectivitatea tipic umană este imposibil să nu intervină, deci rezultatele obținute pot fi mai mult sau mai puțin așteptate de cercetător.

Unitatea de sondaj este reprezentată de respondent care este locuitor al Bucureștiului , iar unitatea de observare este formată din cei 100 clienți care au dorit să răspundă la întrebările chestionarului.

Eșantionul ales este de 100 de consumatori care au răspuns la întrebări în momentul achiziției unei ciocolate.

Obiectivul principal a fost acela de a cunoaște părerea respondenților cu privire la produsele din gama ciocolată.

Informațiile care sunt obținute prin metodele de cercetare cantitativă relevă cu mai mare exactitate opiniile persoanelor care sunt intervievate, pentru a se afla punctele de vedere ale acestora în legătură cu diferite probleme.

În tabelul de mai jos se vor prezenta obiectivele cercetării și ipotezele de la care s-a plecat în cercetare.

3.3 Rezultatele cercetării efectuate

1.La întrebarea nr1 cu privire la sexul respondenților, 57 persoane au dat răspunsul iar 43 au dat răspunsul b, deci respondenți sunt mai mult femei decât bărbați.

Fig nr1 Răspunsuri la întrebarea nr1

2.La întrebarea nr 2 referitoare la mediul din care provin respondendenții 85 respondenți au dat răspunsul a, iar restul de 15 răspunsul b, majoritatea respondenților fiind din mediul urban..

Fig nr2 Răspunsuri la întrebarea nr2

3.La întrebarea nr 3 cu privire la vârsta respondenților, 6 persoane au răspuns a, 12 au răspuns b, 17 au răspuns c, 45 au răspuns d, iar restul de 20 au răspuns e, cei mai mulți respondenți fiind din grupa de vârstă 35-60 ani .

Fig nr3 Răspunsuri la întrebarea nr3

4.La întrebarea nr 4 referitoare la ocupația pe care o are respondentul, 12 au răspuns a, 46 au răspuns b, 9 au răspuns c, 2 au răspuns d, 3 au răspuns e, 6 au răspuns f iar restul de 22 au răspuns g, majoritatea celor care achiziționează produse de ciocolată fiind angajați.

Fig nr4 Răspunsuri la întrebarea nr4

5.La întrebarea nr5 privitoare la nivelul de educație al respondenților, o persoane au răspuns a, 3 au răspuns b, 52 au răspuns c, 35 au răspuns d, iar restul de 10 au răspuns e, cei mai mulți respondenți având terminat liceul .

Fig nr5 Răspunsuri la întrebarea nr5

6.La întrebarea nr 6 cu privire la venitul respondenților, 4 persoane au răspuns a, 8 persoane au răspuns b, 27 au răspuns c, 36 au răspuns d, iar restul de 25 au răspuns e, majoritatea respondenților având între 2500-3000 lei .

Fig nr6 Răspunsuri la întrebarea nr6

7.La întrebarea nr 7 cu privire la cunoașterea produselor de ciocolată , 96 persoane au răspuns a, iar 4 au răspuns b, cei mai mulți respondenți cunoscând produsele.

Fig nr7 Răspunsuri la întrebarea nr7

8.La întrebarea nr 8 cu privire la obiceiurile de consum ale respondenților 64 au răspuns a, 14 au răspuns b, 11 au dat răspnsul c, 10 au spus e iar 1 a spus f, majoritatea fiind consumatori exclusivi ai acestui tip de produse.

Fig nr8 Răspunsuri la întrebarea nr8

9.La întrebarea nr 9 privind achiziția produselor de ciocolată , toți cei 100 de respondenți au răspuns a, deci au realizat achiziția.

Fig nr9 Răspunsuri la întrebarea nr9

10.La întrebarea nr 10 privind satisfacția oferită de acest produs, 58 persoane au răspuns a, 27 au răspuns b, 10 au răspuns c, 3 au răspuns d, iar 2 au răspuns e, cei mai mulți respondenți fiind foarte mulțumiți.

Fig nr10 Răspunsuri la întrebarea nr10

11. La întrebarea nr 11 referitoare la diversitatea gamei din care face parte produsul, 79 respondenți au spus a, iar 21 au răspuns b, cel mai mulți respondenți fiind mulțumiți de diversitatea acesteia.

Fig nr11 Răspunsuri la întrebarea nr11

12.La întrebarea nr 12 cu privire la o nouă achiziție a acestui tip de produs , 92 au răspuns a, iar 8 au răspuns b, majoritatea respondenților dorind să repete achiziția.

Fig nr12 Răspunsuri la întrebarea nr12

13.La întrebarea nr 13 referitoare la calitatea produselor, 67 respondenți au dat răspunsul a, 15 au dat b, 12 au dat c, iar restul de 6 au dat e, respondenții considerând că are o calitate foarte bună..

Fig nr13 Răspunsuri la întrebarea nr13

14.La întrebarea nr 14 cu privire la încrederea respondenților în produsele de ciocolată, 95 persoane au dat răspunsul a, iar restul de 5 răspunsul b, majoritatea având încredere în acest șampon.

Fig nr14 Răspunsuri la întrebarea nr14

15.La întrebarea nr15 referitoare la recomandare acestui produs persoanelor apropiate, 93 respondenți au spus a, iar 7 au spus b, deci cei mai mulți l-ar recomanda.

Fig nr15 Răspunsuri la întrebarea nr15

16.La întrebarea nr 16 cu privire la locul din care achiziționează produsele , 34 respondenți au răspuns a, 20 au răspuns b, 27 au răspuns c, 6 au răspuns d, iar 13 au răspuns e, hypermarketurile fiind locul preferat de achiziție.

Fig nr16 Răspunsuri la întrebarea nr16

17.La întrebarea nr 17 privitoare la promovarea produselor de ciocolată ,78 au răspuns a, 15 au răspuns b, iar 7 au răspuns c, respondenții considerând că sunt suficient promovate.

Fig nr17 Răspunsuri la întrebarea nr17

18.La întrebarea nr 18 referitoare la influența publicității în achiziția produselor, 14 respondenți au spus a, 25 au răspuns b, 27 au răspuns c , 20 au răspuns d, iar 14 au răspuns e, deci influența publicității în achiziție este destul de mare. .

Fig nr18 Răspunsuri la întrebarea nr18

19.La întrebarea nr19 cu privire la cantitatea în care achiziționează ciocolata , 16 consumatori au răspuns a, 63 au răspuns b., 10 au răspuns c iar 11 a u răspuns d.

Consumatorii preferă să achiziționeze tablete de ciocolată de 100g.

Fig.19 Răspunsuri la întrebarea nr 19 Sursa: reprezentare proprie

20. La întrebarea nr 20 cu privire la sortimentul de ciocolată preferat, 64 persoane au răspuns a, 9 persoane au răspuns b, 17 au răspuns c, iar 10 au răspuns d, cei mai mulți consumatori preferând ciocolata cu lapte

Fig nr20 Răspunsuri la întrebarea nr20

21. La întrebarea nr 2 cu privire la producătorul preferat 57 persoane au răspuns a, 14 persoane au răspuns b, 10 au răspuns c, iar 18 au răspuns d, cei mai mulți consumatori preferând firma Mondelez

Fig nr21 Răspunsuri la întrebarea nr21

3.4 Analiza economico-financiară a principalilor producători de pe piața ciocolatei.

Conform studiului KeysFin, care a analizat evoluția pieței pentru ciocolată din 2012 până în prezent, principalul indicator care susține dinamica sectorului îl reprezintă profitabilitatea pieței.
Dacă în anul 2012, cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată aveau un profit net de 107,3 milioane lei, în anul 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.
"Piața ciocolatei a trecut printr-un proces de consolidare, de maturizare, eficientizarea business-ului fiind în prim-plan. Astfel s-a ajuns ca, la o cifră de afaceri relativ constantă în acest interval, profitul firmelor să crească de peste două ori. Firmele și-au diminuat creanțele cu peste 300 milioane lei, datoriile comerciale s-au redus de la 829,5 milioane lei la 675,3 milioane de lei în 2016, iar pierderile nete au scăzut de la 138,7 milioane la 79,7 milioane lei''.

Statisticile arată că pe piața românească există, în prezent, peste 90 de branduri de ciocolată, pe toate cele trei segmente de preț – premium, mediu și economic.

Conform Euromonitor și în anul 2017 Milka și Poiana au fost mărcile de ciocolată care s-au vândut cel mai bine cota de piață fiind 24% din totalul vânzărilor de ciocolată, iar Mondelez România este cel mai mare producător având o cotă de piață de 27% din totalul pieței.

Comunicarea cu publicul este esențială pentru a produsele firmei să fie cunoscute și apreciate, iar Mondelez, Kandia și Ferrero excelează din acest punct de vedere, mai ales în domeniul virtual, în diverse reviste de specialitate în care managerii firmei vorbesc pe larg despre realizări și despre produsele noi ale firmelor lansate în România.

România este o țară ce face parte din Uniunea Europeană și ca urmare a fost necesară implementarea reglementărilor valabile pe tot teritoriul acesteia.

Se urmărește sprijinirea producătorilor ce realizează investiții pe cuprinsul Uniunii, aceștia putând apela la credite obținute de la instituții financiare internaționale sau locale sau la obținerea de fonduri nerambursabile prin anumite programe.

În funcție de înțelegerile făcute cu statul pe teritoriul căruia activează, o firmă poate beneficia și de scutiri de taxe și impozite ce sunt valabile pentru o anumită perioadă.

În România , cele mai multe companii din piața de ciocolată se află în București (127), acolo unde, de altfel, și consumul produselor este cel mai ridicat din țară, dovadă fiind cifra de afaceri de 870 milioane lei înregistrată de aceste firme în 2016. Urmează județul Ilfov, unde se găsesc 54 de companii și afaceri ce toalizează 540 milioane lei, Prahova, cu 8 companii cu un business total de 401,8 milioane lei, Argeș (22 firme/396,8 milioane lei), Timiș (19 firme/150,8 milioane lei), Brașov (13 firme/90,4 milioane lei) și Buzău (10 firme/87,5 milioane lei).

CONCLUZII

Piața ciocolatei în România este în plină evoluție, consumatorii descoperind destul de recent gustul unei ciocolate de calitate.

Pe plan mondial se remarcă dorința tot mai accentuată a consumatorilor de a achiziționa produse sănătoase, cu puține calorii, care să contribuie la o alimentație cât mai sănătoasă.

De aceea marii producători s-au orientat spre producerea unor sortimente de acest tip, care să vină în întâmpnarea cerințelor consumatorilor.

După anul 1990 au pătruns pe piața românească a produselor de ciocolată mai multe firme de renume internațional care încearcă să se impună și să fidelizeze clienții pe care îi atrag.

Se observă faptul că firmele care au ca obiect de activitate fabricarea și comercializarea produseelor din acest domeniu sunt tot mai profitabile pe măsura trecerii timpului.

Un mare avânt au început să îl ia mărcile proprii ale marilor lanțuri de magazine care oferă o calitate satisfăcătoare la un preț acceptabil, mult mai redus decât al marilor producători.

Aceste produse reprezintă alegerea persoanelor cu venituri mai modeste, care în general sunt interesate mai mult de cantitatea de produs pe care o primesc pentru banii cheltuiți.

Cei mai mulți consumatori preferă ciocolata simplă, cu lapte în detrimentul celor care au umplutură, deoarece oamenii consideră că ciocolata simplă este mai naturală.

Ciocolata albă nu prezintă prea mult interes pentru consumatorii români care preferă gustul ciocolatei obișnuite.

Din cercetarea efectuată am ajuns la concluzia că produsul ciocolată a devenit o necesitate în ceea ce privește consumul pentru mulți oameni , care sunt încântați de efectele pe care le produce ciocolata asupra stării lor fizice și psihice.

Femeile sunt mai mari consumatoare de produse de ciocolată decât bărbații , categoria de vârstă care declară că este consumatoare fidelă de produse de ciocolată fiind cea de vârstă medie, care achiziționează însă acest tip de produse în special pentru copii.

Persoanele din mediul urban sunt cele care cumpără mai des ciocolată, datorită faptului că în mediul urban veniturile sunt mai ridicate.

Firmele au diversificat continuu gama de produse de ciocolată și fiecare producător și tip de ciocolată are un public fidel, care este obișnuit cu o anumită marcă.

Cu toate acestea, atunci când există promoții la care reducerea de preț este consistentă, mulți consumatori încearcă și alte produse pentru a le putea compara cu cele pe care le achiziționează în mod obișnuit.

Este posibil ca în anuu următori să se ajungă la o maturizare a pieței de ciocolată din România, după modelul preluat de la statele cu experiență în acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE

1. Balaure V. Marketing, Ed Uranus București, 2002

2. .Cătoiu I (coord.), Cercetări de marketing, Ed. Uranus, București, 2003

3. Chelcea S, Metodologia cercetării sociologice, Ed Economică, București, 2001

4. Constantinescu D.A, 2000, Management strategic, Colecția Națională,. București,

5. Denzin, Norman K. și Linkoln, Yvonna S. (eds.).Handbook of Qualitatve Research. Thousand Oaks: SAGE Publications, Inc.,1994

6. Garrison Paul http://www.revistabiz.ro/chiar-esti-orientat-spre-client-272.html

7. Nenciu D, Cercetări de marketing, Constanța,2010,

8. Pasuraman A” Marketing Research” , Addison Wesley, USA, 1991

9. Sima Violeta, Cercetări de marketing – Abordări, metode, aplicații, Ed. Karta Graphic, Ploiești, 2011,

10. Tăroată A, Marketing Management , Ed.Politehnica Timișoara,2010

11. Vaschi M, 2015, Produsele din ciocolată, o piață de 1,3miliarde lei https://www.revista-piata.ro/fmcg/analize-si-tendinte/cafea-si-dulciuri/item/11586-produsele-din-ciocolata-o-piata-de-1,3-miliarde-de-lei

12. Vaschi M , articol Producătorii de ciocolată pariază pe «big size»

http://www.revista-piata.ro/index.php?c=newslist&m=detaliu&id=13589

13. https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/marketing/cercetari-de-marketing-23922.html

14. https://ina1401.wordpress.com/2012/12/09/tipologia-cercetarilor-de-marketing/

15. http://www.revista-piata.ro/index.php?c=newslist&m=detaliu&id=11586

16.http://file.ucdc.ro/cursuri/R_3_n35_Managementul_afacerilor_internationale_Militaru_Cezar_pdf.pdf

17. https://modernbuyer.ro/exporturile-de-ciocolata-in-crestere-cu-aproape-80-in-primele-patru-luni/

18.https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/02/14/consumul-de-ciocolata-a-crescut-in-romania-piata-de-profil-va-atinge-in-acest-an-un-nivel-istoric-de-aproxi

Chestionar referitor la preferințele consumatorilor de ciocolată

1.Dumneavoastră sunteți?

a. Femeie

b. Bărbat

2. Domiciliu:

a. Urban

b. Rural

3.Aveți vârsta:

a. sub 18 ani

b. între 18-25ani

c. între 25-35 ani

d. între 35-60 ani

e. peste 60 ani

4. Care este ocupația dumneavoastră?

a. Student

b. Angajat

c. Antreprenor

d. Casnic

e. Liber profesionist

f. Șomer

g. Pensionar

5. Nivel de educație:

a. Școală primară

b. Gimnaziu

c. Liceu

d. Facultate

e. Studii postuniversitare

6.Venitul dumneavoastră se încadrează în următoarea categorie:

a.sub 1500 lei

b.între 1500-2000lei

c.între 2000-2500lei

d.între 2500-3500lei

e.Peste 3500lei

7. Cunoașteți produsele de cicolată?

a.Da

b.Nu pe toate

8. Sunteți un consumator al acestor produse?

a.Consum exclusiv dulciuri din acestă gamă

b.În foarte mare măsură

c.În mare măsură

d.În mică măsură

e.Nu

9. Ați achiziționat recent ciocolată?

a.Da

b.Nu

10. Cât de satisfăcut sunteți de produsele de ciocolată?
a. foarte mulțumit
b. mulțumit in mare măsură
c. mulțumit în mică măsură
d. nemulțumit in mare măsură
e. foarte nemulțumit

11. Ce părere aveți cu privire la diversitatea acestei game?

a.Gamă variată

c.Gamă limitată

12. Ați dori să cumpărați din nou acest tip de produse ?

a.Da

b.Nu

13. Ce părere aveți cu privire la calitatea acestor produse?

a.Foarte bună

b.Bună

c.Este satisfăcător

d.Destul de proastă

e.Proastă

14. Considerați că produsele sunt de încredere?

a.Da

b.Nu

15. Ați recomanda celor apropiați cumpărarea acestui tip de produse ?

a.Da

b.Nu

16. De unde achiziționați aceste produse?

a.Hypermarket

b.Supermarket

c.Magazinele firmei

d.Magazine specializate

e.De pe site-ul firmei

17.Considerați că produsele de ciocolată sunt suficient promovate?

a.În foarte mare măsură

b.În mare măsură

c. În mică măsură

18. Vă influențează publicitatea făcută unui produs în achiziția acestuia?

a. În mod decisiv

b.În foarte mare măsură

c.În mare măsură

d. În mică măsură

e. Nu

19. Ce fel de ciocolată achiziționați de obicei?

a.Miniaturi de 20g

b.Tablete de 100g

c.Tablete 250 g

d.Praline

20.Ce sortiment de ciocolată preferați?

a.Ciocolată cu lapte

b.Ciocolată cu cremă

c.Ciocolată amăruie

d.Ciocolată albă

21.Care este producătorul preferat de dumneavoastră?

a.Mondelez

b.Kandia

c.Heidi

d.Mărci proprii ale magazinelor

Vă mulțumim frumos pentru timpul acordat!