Cercetare de Marketing Privind Comportamentul Consumatorului de Carburant

CERCETARE DE MARKETING PRIVIND COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE CARBURANT

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII DE MARKETING 5

1.1 Obiectivele cercetării de marketing 5

1.2 Ipotezele cercetării de marketing 7

1.3 Tipuri de întrebări utilizate 8

1.4 Tipuri de scale 9

CAPITOLUL II METODOLOGIA CERCETĂRII 11

2.1 Metoda de cercetare 11

2.2 Populația cercetată și mărimea acesteia 12

2.3 Stabilirea mărimii eșantionului 13

2.4 Alegerea metodei de cercetare 15

CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII 17

3.1 Analiza descriptivă 17

3.2 Testarea ipotezelor cercetării prin diferite metode 27

3.3 Analiza celor două ipoteze (bivariată) 29

CONCLUZII 35

BIBLIOGRAFIE 36

ANEXE 37

INTRODUCERE

Mediul de marketing se schimbă într-un ritm accelerat, deci nevoia de informații prompte despre piață a devenit astăzi mai mare decât oricând. Mutațiile sunt spectaculoase: de la marketingul național la cel global, de la abordarea nevoilor cumpărătorului la satisfacerea dorințelor cumpărătorului, de la concurență prin prețuri la concurență independentă de preț.

Pe măsură ce firmele își extind gradul de acoperire geografică a piețelor, managerii lor au nevoie de mai multe informații și au nevoie de ele mai repede.

Pe măsură ce veniturile cresc, cumpărătorii devin mai pretențioși în alegerea bunurilor. Pentru a putea previziona reacțiile cumpărătorilor la diverse caracteristici, stiluri și alte atribute, vânzătorii trebuie să apeleze la cercetarea de marketing.

Pe măsură ce își sporesc gradul în care utilizează numele de marcă, diferențierea produsului, publicitatea și promovarea vânzărilor, ei au nevoie de informații privind eficacitatea acestor instrumente de marketing.

Lucrarea de față este structurată pe trei capitole. În primul capitol se pune accent pe obiectivele și ipotezele cercetării de marketing privind comportamentul consumatorului de carburant a stațiilor petroliere OMV comparativ cu celelalte stații petroliere dintre cele mai cunoscute în România.

În capitolul II Metodologia cercetării de marketing sunt analizate pe baza unui b#%l!^+a?chestionare necesitățile consumatorilor de carburant.

În ultimul capitol sunt analizate rezultatele cercetării de marketing pe baza metodologiei de cercetare din capitolul anterior. Pe baza datelor din capitolul II, în capitolul III, sunt testate ipotezele cercetării prin diferite metode și analiza celor două ipoteze (bivariată).

Cercetarea de marketing presupune o scurtă prezentare a firmei, stabilirea ipotezelor cercetării, stabilirea obiectivelor cercetării, identificarea tipurilor de scale folosite în alcătuirea chestionarului, realizarea diagramei legăturilor între întrebări, analiza datelor de marketing și încheind cu testarea ipotezelor cercetării și anume corelarea între diferite variabile ale cercetării.

CAPITOLUL I OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII DE MARKETING

1.1 Obiectivele cercetării de marketing

Cercetările de marketing sunt deosebit de importante pentru activitatea unei organizații în general și pentru sistemul de marketing în special. Pe baza cercetării de marketing, o organizație poate afla informații cu privire la caracteristicile comportamentelor mediului ambiant, în vederea identificării amenințărilor și oportunităților care vin din partea acestora. Pe baza cercetărilor de marketing se b#%l!^+a?identifică nevoile și cerințele consumatorului, elemente absolut necesare în orientarea politicii de marketing specifice fiecărei componente a mix-ului de marketing.

Cercetările de marketing sunt astfel indispensabile procesului fundamentării științifice a deciziilor, ele reducând aspectele de incertitudine în privința comportamentului de marketing al agenților economici.

Fiind în esență instrumente de culegere a informațiilor de piață, specialistul de marketing trebuie să facă deosebire între cercetarea de marketing și sistemul informatic de marketing. Sistemul informatic de marketing se bazează foarte mult pe cercetarea de marketing, însă acestea nu trebuie să fie confundate. Principala diferență dintre cercetarea de marketing și sistemul informatic de marketing constă în faptul că cercetarea de marketing reprezintă un proces de culegere a datelor pentru situații specifice create de diferite probleme sau oportunități de marketing, în timp ce sistemul informatic creează fluxuri permanente de date și informații necesare activității curente a organizației.

Cercetarea de marketing – așa cum este denumită de Asociația Americană de Marketing, este funcția care leagă consumatorul, cumpărătorul și publicul larg cu specialistul de marketing prin intermediul informațiilor – informații prin care se identifică și se definesc oportunitățile și problemele de marketing, se generează, b#%l!^+a?clarifică și evaluează acțiunile de marketing, se monitorizează performanțele de marketing și se asigură înțelegerea marketingului ca un proces. Cercetările de marketing stabilesc informațiile cerute de investigarea aspectelor legate de problema cercetată, stabilesc metode de obținere a informațiilor, dirijează și asigură realizarea procesului de culegere a datelor, analizează și comunică rezultatele și implicațiile lor.

Tabelul 1 Obiectivele cercetării

1.2 Ipotezele cercetării de marketing

Ipotezele în cercetarea de marketing reprezintă afirmații sau supoziții ale cercetătorilor cu privire la rezultatele previzibile ale cercetării. Acestea sunt în faza inițială, doar niște presupuneri ale cercetătorului bazate pe intuiție sau pe informațiile pe care le are la acel moment, urmând ca pe baza rezultatelor cercetării, ipotezele să fie confirmate sau infirmate.

Ipotezele cercetării se pot concepe ca ipoteze generale (cele care au rolul de a imprima direcțiile de bază ale cercetării ) sau ca ipoteze statistice, care urmează a fi validate pe baza unui test statistic.

O ipoteză statică reprezintă supoziția care se face cu privire la parametrii unei repartiții sau la legea de repartiție pe care o urmează anumite variabile aleatoare. Procedeul de verificare al unei ipoteze statice poartă numele de test sau de criteriu de semnificație.

Ipotezele statice sunt concepute ca:

Ipoteze nule (H0); b#%l!^+a?

Ipoteze alternative (H1).

Ipoteza nulă – este o afirmație despre un status quo. În esență ea este acea afirmație care comunică ideea că orice schimbare de la ceea ce s-a gândit că este adevărat se va datora în întregime erorilor aleatoare.

Ipoteza alternativă – este o afirmație care reflectă opusul ipotezei nule. Scopul formulării ipotezei alternative este de fapt acela de a indica o posibilitate de neconfirmare a ipotezei nule.

1.3 Tipuri de întrebări utilizate

Următoarea etapă în cercetarea de marketing o reprezintă recoltarea datelor și a informațiilor. Fiind vorba de o cercetare de teren, această etapă este foarte importantă, cercetarea putând eșua daca activitatea de culegere a datelor nu se desfășoară într-un mod corect. Proiectarea corespunzătoare a cercetării va înlătura numeroase surse de eroare, totuși este necesară executarea cu atenție a recoltării informațiilor, pentru a ajunge la rezultate care nu conțin erori semnificative.

Activitățile desfășurate în etapa de recoltare a informațiilor sunt următoarele: constituirea forțelor de teren (stabilirea tuturor persoanelor care urmează să recolteze informațiile, în funcție de cerințele specifice ale cercetării aflate în b#%l!^+a?derulare), pregătirea forțelor de teren (instruirea tuturor operatorilor), culegerea informațiilor (deplasarea pe teren, în cazul cercetării noastre privind comportamentul consumatorului de carburant, și recoltarea datelor și informațiilor în conformitate cu instrucțiunile primite), controlul activității forțelor de teren și evaluarea operatorilor.

Pentru testarea ipotezelor formulate se redactează următorul chestionar(anexa 1) pentru a afla informațiile necesare continuării cercetării de marketing.

Întrebări care presupun o alegere unică: 2, 3 ,6, 10, 11, 12, 13.

Întrebări care presupun o alegere multiplă: 1, 7.

Întrebări de opinie: 5, 7.

Întrebări factuale: 1, 2, 3, 4, 6, 9.

Întrebări de caracterizare a subiecților: 10, 11, 12 ,13.

1.4 Tipuri de scale

Pentru măsurarea datelor ce se culeg prin cercetările de marketing se poate utiliza o mare varietate de metode de scalare. Unele metode servesc pentru scalarea unidimensională, caz în care se măsoară doar caracteristică sau proprietate a obiectului sau fenomenului cercetat. Cu ajutorul altor metode se realizează scalarea multidimensională, atunci când se măsoară simultan mai multe caracteristici sau proprietăți ale obiectului sau fenomenului respectiv.

In cercetarea noastră de marketing am utilizat următoarele tipuri de scale (corespunzătoare întrebărilor din chestionar)

Scala nominală:

Scala nominală cu posibilitate de alegere unică: 2, 3, 6, 10, 11, 12, 13.

Scala nominală cu posibilitate de alegere multiplă: 1, 7.

Scala nominală de clasificare: 10, 11, 12 ,13.

Scala ordinală:

Scala de ordonare a alternativelor în raport cu un anumit criteriu: 4.

Diferențială semantică: 5, 9.

Diagrama legăturilor dintre întrebări

CAPITOLUL II METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Metoda de cercetare

Observarea este o metodă foarte utilizată în științele sociale și se definește ca fiind înregistrarea precisă și sistematică a activităților realizate de indivizi aflați în situații normale. Ea este particular adaptată situațiilor în care ne interesează acțiunile propriu-zise, dinamica lor și interacțiunile dintre indivizi, într-o anumită situație. Poate fi utilizată fie în cadrul unui studiu explorator, dacă obiectivul este explorarea sau înțelegerea comportamentului, fie în cadrul unei cercetări descriptive cantitative.

Metoda tabelelor de informare vizează reconstruirea procesului de gândire și prelucrare a informației în cazul unei decizii simulate. Ea constă în prezentarea unui tabel cu două intrări, care pe linii conține alternativele (produse sau categorii b#%l!^+a?de produse), iar pe coloane, atributele sau caracteristicile acestora.

Experimentul reprezintă acea metodă de cercetare prin care variația uneia sau mai multor variabile explicative (independente) este controlată sau manipulată de cercetător, după care se măsoară efectul acesteia (ora) asupra variabilei (variabilelor) dependente.

Metode pseudo-experimentale sunt metode în care tratamentele nu sunt alocate aleator unităților experimentale. Printre principalele planuri posibile, putem cita următoarele:

un grup, observat ante – și post-tratament

două grupuri – din care un grup control – observate post-tratament

două grupuri –din care un grup control – observate ante – și post-tratament

Metodele nedirective pleacă de la principiul conform căruia comportamentul individului este influențat de factori pe care acesta nu îi conștientizează și/sau nu vrea să îi menționeze direct, datorită acțiunii mecanismelor de apărare.

Studiile bazate pe aceste metode sunt:

Interviurile individuale libere (nedirective)

Interviurile individuale semidirective

Reuniunile (interviurile) de grup (Focus group)

Teste proiective

Ancheta poate furniza informații asupra caracteristicilor socio-economice, asupra atitudinilor, motivațiilor, opiniilor, intențiilor și comportamentelor, deci poate fi utilizată atât în cercetările calitative, cât și în cele cantitative. b#%l!^+a?

Realizarea unei anchete presupune stabilirea instrumentelor de cercetare, a planului de eșantionare și a mijloacelor de contact. De asemenea, culegerea informațiilor trebuie să fie suficient de structurată sau standardizată, pentru a facilita operațiunile de prelucrare și analiză; eșantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a permite validarea statistică a rezultatelor și pentru a putea extrapola rezultatele obținute la întreaga populație studiată.

2.2 Populația cercetată și mărimea acesteia

Populația cercetată reprezintă publicul țintă pentru realizarea unei cercetări de marketing. Pentru a stabili corect populația, se impune slizarea unei anchete presupune stabilirea instrumentelor de cercetare, a planului de eșantionare și a mijloacelor de contact. De asemenea, culegerea informațiilor trebuie să fie suficient de structurată sau standardizată, pentru a facilita operațiunile de prelucrare și analiză; eșantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a permite validarea statistică a rezultatelor și pentru a putea extrapola rezultatele obținute la întreaga populație studiată.

2.2 Populația cercetată și mărimea acesteia

Populația cercetată reprezintă publicul țintă pentru realizarea unei cercetări de marketing. Pentru a stabili corect populația, se impune să identificăm foarte clar persoanele care fac parte din categoria consumatorilor de carburant, astfel încât populația să nu fie nejustificat de mare, prin includerea unor persoane care nu pot să furnizeze date cu privire la cercetarea de marketing a consumatorilor de carburant.

Foarte importantă pentru determinarea eșantionului este stabilirea corectă a populației statistice asupra căreia se va realiza cercetarea, dacă eșantionul se dorește a fi reprezentativ.

Ținând cont de faptul că pe cei care alimentează cu carburant nu putem să-i categorisim ca fiind doar bărbați sau ca fiind numai persoane tinere, vom spune că populația cercetată va fi populația întregului Brașov in vârstă de peste 18 ani. b#%l!^+a? Mărimea acesteia este de aproximativ 140 persoane.

In definirea populației am avut grijă să evităm fie tendința de a alege o populație nejustificat de mare, fie tendința de a alege o populație nejustificat de restrânsă.

Din această populație cadru va fi ales un eșantion de la care vom obține informațiile primare.

2.3 Stabilirea mărimii eșantionului

Eșantionul de la care vor fi culese datele necesare cercetării de marketing trebuie să respecte exigențele referitoare la mărime, astfel încât să fie posibilă extrapolarea rezultatelor la nivelul populației cercetate în limitele unei erori suficient de mici, care este stabilită de cercetător în funcție de cerințele cercetării. Având în vedere că extrapolarea se face pentru anumiți parametri ai populației (media sau procentul), măsurați la nivelul unor variabile metrice, mărimea eșantionului se va stabili în raport cu acești parametri.

Determinarea mărimii eșantionului se efectuează pornind de la eroarea de eșantionare, care ne conduce la un interval de valori pe care le poate lua parametrul la nivelul populației cercetate. Astfel, când vorbim despre media populației pentru o b#%l!^+a?anumită variabilă, nu putem spune că aceasta este egală cu media calculată la nivelul eșantionului. Putem însă garanta cu o anumită probabilitate că media la nivelul populației va fi egală cu media la nivelul eșantionului din care se scade, respectiv la care se adună o eroare, ceea ce ne conduce la un interval de încredere pentru media populației.

Pentru a determina mărimea eșantionului, utilizând eșantionarea nealeatoare, am luat în considerare un nivel de încredere de 95% și o eroare admisă de ± 5% pentru care ”z” ia valoarea 1,96. Cu ajutorul acestor date am determinat mărimea ”n” a eșantionului în cazul procentelor, aplicând formula:

Unde,

E = eroarea admisă , exprimată în procente,

z = valoarea din tabelul distribuției normale ce corespunde nivelului de încredere avut în vedere.

p = estimarea în caz de succes sau a celor care spun ”Da”

q = (100 – p) – estimarea procentelor în caz de insucces sau a celor care spun ”Nu”. În situația noastră, nu avem informații anterioare despre ”p” . Prin urmare, adoptăm nivelul maxim pe care acesta îl poate atinge : p = 50% => q = 50% .

N= 384 persoane din municipiul Brașov cu vârsta de 18 și peste 18 ani, de ambele sexe, deținători de permise auto. Nu am putut lua în considerare un eșantion format din 384 de persoane și am ales o mărime fixă a eșantionului de 140 persoane.

În acest caz eroarea va fi:

Intervalul de încredere va fi:

Unitatea de eșantionare utilizată în cadrul acestei cercetări este persoana. Unitatea de observare este reprezentată de populația Brașovului de 18 si peste 18 ani, deținători de permis auto.

2.4 Alegerea metodei de cercetare

În funcție de tipul cercetării se pot utiliza două modalități de eșantionare:

Eșantionarea aleatoare (probabilistă);

Eșantionarea nealeatoare sau pe bază de raționament.

Eșantionarea aleatoare – se bazează pe principiul asigurării pentru toți subiecții a egalității de șanse privind includerea în eșantion. Aceasta presupune că inițial toți indivizii vor avea aceeași probabilitate de a fi incluși în eșantion, această probabilitate putând să se schimbe pe măsură ce se face selecția membrilor eșantionului. Pentru respectarea acestui principiu, membrii eșantionului nu vor fi stabiliți la latitudinea cercetătorului, ei fiind selectați prin tragere la sorți.

Eșantionarea nealeatoare – reprezintă acea tehnică de stabilire a eșantionului pe baza logicii personale a cercetătorului, selecția nefiind făcută prin b#%l!^+a?tragere la sorți.

Obținerea unor eșantioane reprezentative pentru populația cercetată și extrapolarea rezultatelor cercetării nu sunt posibile decât prin utilizarea unor metode de eșantionare aleatoare. Punerea în practică a unor astfel de metode necesită un cadru de eșantionare care să permită selectarea indivizilor prin tragere la sorți. Cadrul de eșantionare este o listă care conține toți membrii populației cercetate, din care se extrag membrii eșantionului. Această listă este în mod obligatoriu necesară pentru asigurarea egalității de șanse în privința includerii în eșantion.

Principalele metode de eșantionare aleatoare sunt:

Eșantionarea aleatoare simplă;

Eșantionarea sistematică;

Eșantionarea stratificată;

Eșantionarea de grup;

Eșantionarea în trepte;

Eșantionarea în mai multe faze.

Pentru această cercetare am ales o metodă de eșantionare nealeatoare, care reprezintă acea tehnică a stabilirii eșantionului care presupune necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității.

Selecția are un caracter arbitrar, subiectiv, și se bazează, în primul rând, pe judecata personală a cercetătorului presupunând o "alegere rezonabilă.

Dintre metodele de eșantionare nealeatoare, am ales eșantionarea la locul de b#%l!^+a?consum sau de cumpărare, mai exact la punctul de lucru al societății J.A Petrol si eșantionarea logică, prin intermediul rețelelor de socializare.

#%l!^+a? b#%l!^+a?

CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII

3.1 Analiza descriptivă

“Analiza și prelucrarea datelor de marketing constau în structurarea datelor culese de la membrii eșantionului și centralizarea acestora sub diferite forme (tabele, grafice, indicatori statistici sintetici), în scopul obținerii unor informații utile factorilor decizionali. Aceste prelucrări poartă numele de statistică descriptivă a întrebărilor cercetării.

Întrebare: 1. Ce tip de carburant achiziționați?

Tabel 1.1 Tabel Statistică Descriptivă

Fig. 1.1

Cei mai multi dintre consumatorii de carburant folosesc este benzina fara plumb 95 cu un procent de 52.9%, iar motorina este folosită în procent de 15.7%. Scorul mediu este de 1.93, valoarea medianei este egală cu 2.

Întrebarea 2. Cât de des cumpărați carburant auto?

Tabelul 1.2 Tabel Statistică Descriptivă

Scorul mediu este 2.44. Valoarea medianei este egală cu 3 si valoarea modală 3. Oblicitatea distribuției este pozitivă, deci, coada curbei este lungă spre stânga. Boltirea curbei distribuției este negativă, deci, distribuția este leptocurtică.

Figura 1.2. Histogramă: Cât de des cumpărați carburant auto?

Tabelul 1.3 Tabelul frecvențelor

În tabelul 1.3 se observă că persoanele chestionate, achiziționează carburant auto săptămânal, în procent de 45.7%, la polul opus, cu un scor de 1.4 % este plasată achiziționarea odată la două luni sau mai rar.

Întrebarea: 3. Cât cheltuiți în medie la o achiziționare de carburant auto?

Tabelul 1.4 Tabelul frecvențelor

Se poate observa din tabelul 1.2 că 44,3% din respondenți cheltuie in medie la o achiziționare de carburant auto între 100-500 de lei în timp ce 5% dintre ei cheltuie mai puțin de 50 lei, ceea ce indică faptul că persoanele intervievate optează pentru alimetarea unei cantități mai mari de carburant, în același timp reducând si frecventarea diferitelor companii petroliere.

Figura 1.3 Pie: Cât cheltuiți în medie la o achiziționare d ecarburant auto?

Întrebarea: 4. Care sunt criteriile in funcție de care vă alegeți stația distribuție carburanți?

Tabelul 1.5 Tabel statistică descriptivă

Din tabelul 1.5 putem obeserva că cel mai important criteriu pentru alegerea stației de distribuție a carburanților este prețul cu un scor mediu de 1.94. În schimb serviciile de fidelizare ocupă ultimul loc cu un scor mediu de 5.44.

Întrebarea 5. Ce părere aveți despre companiile de mai jos?

Tabel 1.6 Tabel Statistică Descriptivă

Compania cu cel mai mare procent pentru utilizarea serviciilor de alimentare cu carburant este OMV cu un procent de 77.10%, urmată de Rompetrol 51.5%.

Întrebarea 6. De la ce companie obișnuiți să achiziționați carburanți auto?

Conform tabelului 1.7, persoanele din eșantion obișnuiesc să achizițineze în primul rănd carburant auto de la compania OMV, aceasta având un scor de 0.28, ultimele locuri revenind companiillor Gazprom și Socar.

Întrebarea 7. Care este motivul pentru care preferați această companie?

Tabel 1.8 Tabel Statistică Descriptivă

Majoritatea persoanelor chestionate au stabilit că utilizează serviciile de alimentare cu carburant de la OMV datorită prețului, în procent de 58.6%, iar 39.3% au optat pentru serviciile de alimentare cu carburant de la OMV, datorită calității pe care carburantului.

Întrebarea 8. Care considerați că sunt cele mai importante servicii pe care ar trebui sa le ofere o stație distribuție carburanți, în afara comercializării de carburant? Acordați o notă de la 1(puțin important) la 5(foarte important) în funcție de utilitatea serviciului.

Tabel 1.9 Tabel Statistică Descriptivă

Pe o scală de la 1 – 5, cele mai utilizate servicii de consumatorii de carburanți, în cadrul unei stații sunt cele de cafenea cu un procentaj de 57.9%.

Întrebarea 9. Ce vă determină să preferați o companie în detrimentul alteia?

Tabel 1.10Tabel Statistică Descriptivă

Întrebarea: 10. Sexul interlocutorului:

Întrebarea: 11. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Întrebarea: 12. Mediul de proveniență:

Întrebarea: 13. Ultima școală absolvită de d-voastră este:

3.2 Testarea ipotezelor cercetării prin diferite metode

Ipoteze generale

Majoritatea consumatorilor utilizează frecvent serviciile companiei OMV.

Consumatorii aleg serviciile unei companii petroliere datorită prețului produselor. b#%l!^+a?

În opinia persoanelor chestionate, cel mai important element pentru alegerea stației de distribuție a carburanților sunt serviciile extra (cafenea, toaletă, restaurant etc.).

Ipoteze statistice

H0: 70% din consumatori utilizează frecvent serviciile companiei OMV.

H1: Sub 70% din consumatori utilizează frecvent serviciile companiei OMV.

H0: 40% din consumatori aleg serviciile unei companii petroliere datorită prețului produselor.

H1: Sub 40% din consumatori aleg serviciile unei companii petroliere datorită prețului produselor.

H0: 40% dintre persoanele chestionate, consideră că cel mai important element pentru alegerea stației de distribuție a carburanților sunt serviciile extra(cafenea, toaletă, restaurant etc.).

H1: Sub 40% dintre persoanele chestionate, , consideră că cel mai important element pentru alegerea stației de distribuție a carburanților sunt serviciile extra(cafenea, toaletă, restaurant etc.).

Ip 1. 70% din consumatori utilizează frecvent serviciile companiei OMV.

H0: µ = 0,7 H1: µ ≠ 0,7

Nivelul de semnificație Sig. 2 tailed este mai mic decât 0,05, deci, se aplică ipoteza alternativă, iar media este strict diferită de 70%.

Ip 2. H0: 40% din persoanele chestioanate aleg o companie petrolieră pentru prețul carburanților.

H0: µ = 0,4 H1: µ ≠ 0,4

Tabelul 1.8 Tabelul [anonimizat] de semnificație Sig. 2 tailed este mai mare decât 0,05, deci, se acceptă ipoteza nulă, coform căreia consumatorii nu aleg serviciile unei companii pentru prețul acestora.

Ip 3. Pentru 40% dintre persoanele chestionate, cel mai important element pentru alegerea stației de distribuție a carburanților sunt serviciile extra(cafenea, toaletă, restaurant etc.).

H0: µ = 0,4 H1: µ ≠ 0,4

Nivelul de semnificație Sig. 2 tailed este mai mic decât 0,05, deci, se acceptă ipoteza alternativă, media fiind strict diferită de 40%.

3.3 Analiza celor două ipoteze (bivariată)

b#%l!^+a?

Testarea legăturilor dintre variabile are în vedere o analiză bivariată la nivelul populației cercetate. Analiza bivariată presupune investigarea relațiilor care există între două variabile în vederea identificării diferențelor dintre două sau mai multe grupuri ale populației sau pentru punerea în evidență a unor relații de tip cauză efect. Analiza bivariată se poate face fie având în vedere legătura dintre o variabilă a cercetării și o variabilă de caracterizare, fie legătura dintre două variabile ale cercetării dintre care nici una nu este de caracterizare. Analiza bivariată se poate face pe baza tabelelor de contingență, care ne pot da o idee despre existența unor diferențe între grupurile populației, precum și pe baza testelor statistice, care permit luarea unor decizii privind semnificația respectivelor diferențe la nivelul populației totale.

H0: 70% din consumatori utilizează frecvent serviciile companiei OMV.

H1: Sub 70% din consumatori utilizează frecvent serviciile companiei OMV.

Folosindu-se testul Kolmorov-Smirnov s-a urmărit să se verifice statistic dacă b#%l!^+a?există diferențe între utilizarea serviciilor de la compania petrolieră OMV si altă companie petrolieră în ceea ce privește influența în alegerea unui serviciu, s-au respectat condițiile aplicării testului și anume:

cele două subeșantioane (al răspunsurilor DA și NU) sunt independente;

influența în alegerea unui serviciu a fost măsurată ordinal folosindu-se scala diferențială semantica cu 5 trepte.

Diferența maximă între frecvențe cumulate este:

D = maxk | F1(k) – F2(k) |

D = max5 | F1(5) – F2(5) | = 0,16

Se acceptă ipoteza nulă H0 și se respinge ipoteza alternativă H1 și anume 70% dintre consumatori utilizează frecvent serviciile companiei OMV.

H0: 40% din consumatori aleg serviciile unei companii petroliere datorită prețului produselor.

H1: Sub 40% din consumatori aleg serviciile unei companii petroliere datorită prețului produselor.

Se dorește testarea celor două ipoteze statice, cu ajutorul testului χ2 dacă există o legătură între cele două variabile (venit și intenția de cumpărare)

Calcularea frecvențelor așteptate (Aij), presupunând adevărată ipoteza nulă (H0). Acestea se determină pe baza frecvențelor observate după formula:

Valorile așteptate, calculate se prezintă astfel:

Determinarea valorii calculate a lui . Se folosește următoarea relație:

unde: Aij = frecvențe potrivit ipotezei nule

Oij = frecvențe calculate

Identificarea valorii teoretice a lui conform:

nivelului de semnificație ales α = 0,05

numărul de grade de libertate

df = (r-1)(c-1) = 5

r = numărul de linii

c = numărul de coloane

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretică și anume:

Se acceptă ipoteza nulă H0 și se respinge ipoteza alternativă H1 și anume venitul nu influențează decizia de cumpărare a carburantului.

H0: 40% dintre persoanele chestionate, consideră că cel mai important element pentru alegerea stației de distribuție a carburanților sunt serviciile extra(cafenea, toaletă, restaurant etc.).

H1: Sub 40% dintre persoanele chestionate, , consideră că cel mai important element pentru alegerea stației de distribuție a carburanților sunt serviciile extra(cafenea, toaletă, restaurant etc.).

Diferența maximă între frecvențe cumulate este:

D = maxk | F1(k) – F2(k) |

D = max5 | F1(5) – F2(5) | = 0,13

Se acceptă ipoteza nulă H0 și se respinge ipoteza alternativă H1 și anume 40% dintre consumatori de carburanți consideră că cel mai important element pentru utilizarea unei element pentru alegerea unei stații petroliere sunt serviciile extra.

CONCLUZII

In lucrarea de fata au fost studiate atitudinile, opiniile și intențiile consumatorului de carburant. In urma analizei datelor am observat ca respondenții folosesc combustibil la preț cat mai mic și carburant care conferă motorului o protecție de lungă durată. Vârsta subiecților nu influențează aceasta activitate.

Mai mult de jumătate din subiecții intervievați folosesc carburant de la OMV, considerând că este de o calitate mai buna la prețuri cât mai avantajoase.

Cu ajutorul testului Kolmorov- Smirnov s-a ajuns la concluzia că există diferențe în alegerea companiei petroliere în ceea ce privește influența calității și a prețului în alegerea carburantului.. Altfel spus pentru majoritatea consumatorilor de carburanți este un element definitoriu calitatea carburantului atât pentru preț cât și pentru întreținerea motorului pe o lungă durată.

Pe lângă serviciile de alimentare cu carburant, majoritatea consumatorilor de carburant consideră stațiile petroliere necesare și pentru servicii extra (cafea, toaletă, restaurant, etc.).

În urma testării ipotezelor statistice cu ajutorul testului s-a arătat că venitul nu influențează decizia de cumpărare a unui carburant de bună calitate.

Cu ajutorul testului în urma verificării ipotezelor statistice s-a identificat că venitul influențează alegerea unui carburant în funcție de anumite criterii.

Cu alte cuvinte venitul influențează criteriile tangibile în alegerea unui carburant și nici de cum criteriile intangibile de alegere a unui carburant de bună calitate.

Cei cu venituri ridicate pun accent pe calitatea carburanților conferită prin numele unei stații petroliere, a caracteristicilor tehnice fără a lua în considerare prețul, cei cu venituri mici au ca si criteriu de alegere a unui carburant, prețul în primul rând, după care calitatea, caracteristicile tehnice și în final serviciile adiacente prestate de personalul stațiilor petroliere.

BIBLIOGRAFIE

Cătoiu, Iacob (Coord.) – Metode și tehnici utilizate în cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing,, Ed. Uranus, București, 2002

Cătoiu, Iacob (Coord.) -Cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing,, Editura Uranus, București, 2002

Cetină, Iuliana – Marketingul competitiv în sectorul serviciilor Editura Rao, București 2001

Constantin, C. – Cercetări de marketing. Curs pentru învățământ la distanță.

Constantin, C. – Sisteme informatice de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2006

Kotler, Philip – Principiile marketingului, Editura Teora, București 1999 Lefter, Constantin; Răuță, Cristina – Cercetări de marketing, Editura Universitatea Transilvania, Brașov, 2000

Lefter, C.– Cercetarea de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2004.

Malhotra, N. – Marketing research. Prentice Hall, 2007.

Patriche, Dumitru – Marketing în economia de piață, Editura Optimal, București, 1991

ANEXE

ANEXA 1

CHESTIONAR

Comportamentul consumatorului de carburanți auto

Bună!

Numele meu este Ioan Cătălin Mecleș și studiez Afaceri Internaționale, în cadrul Facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, Universitatea Transilvania din Brașov.

Pentru lucrarea de licență, voi realiza o cercetare de marketing cu titlul „Comportamentul consumatorului de carburanti”

Menționez că informațiile primite sunt strict confidențiale. Mulțumesc!

1. Ce tip de carburant achiziționați?

Benzină fără Plumb 95

Benzină fără Plumb 99

Motorină Euro Diesel 5

Motorină Extra Top Euro Diesel 5

2. Cât de des cumpărați carburant auto?

Zilnic

La 3 zile

Săptămânal

Lunar

Odată la două luni sau mai rar

(se acceptă un singur răspuns)

3. Cât cheltuiți în medie la o achiziționare de carburant?

Mai puțin de 50 lei

Între 50-100 lei

Între 100-500 lei

Între 500-1000 lei

Mai mult de 1000 lei

(se acceptă un singur răspuns)

4. Care sunt criteriile în funcție de care vă alegeți stația distribuție carburanți? Ordonați în funcția importanței de la 1(cel mai important) la 7.

5. Ce părere aveți despre companiile de mai jos?

6. De la ce companie obșnuiți să achiziționați carburant auto?

Petrom

Rompetrol

Lukoil

OMV

Socar

Gazprom

Mol

Alta, care? _____________

(se acceptă un singur răspuns)

7. Care este motivul pentru care preferați această companie?

Calitate

Pret

Proximitate

Obicei

Altul. Care?

8. Care considerați că sunt cele mai importante servicii pe care ar trebui sa le ofere o stație distribuție carburanți, în afara comercializării de carburant? Acordați o notă de la 1(puțin important) la 5(foarte important) în funcție de utilitatea serviciului.

9. Ce vă determină să preferați o companie în detrimentul alteia?

10. Câteva date despre dumneavoastă

Sex:

Feminin

Masculin

11. Vârstă (întrebare deschisă):

12. Mediu de proveniență:

Rural

Urban

13. Ultima școală urmată:

Gimnaziu

Liceu

Studii superioare

Vă mulțumim pentru timpul acordat !

=== BIBLIОGRАFIΕ ===

BIBLIOGRAFIE

Cătoiu, Iacob (Coord.) – Metode și tehnici utilizate în cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing,, Ed. Uranus, București, 2002

Cătoiu, Iacob (Coord.) -Cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing,, Editura Uranus, București, 2002

Cetină, Iuliana – Marketingul competitiv în sectorul serviciilor Editura Rao, București 2001

Constantin, C. – Cercetări de marketing. Curs pentru învățământ la distanță.

Constantin, C. – Sisteme informatice de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2006

Kotler, Philip – Principiile marketingului, Editura Teora, București 1999 Lefter, Constantin; Răuță, Cristina – Cercetări de marketing, Editura Universitatea Transilvania, Brașov, 2000

Lefter, C.– Cercetarea de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2004.

Malhotra, N. – Marketing research. Prentice Hall, 2007.

Patriche, Dumitru – Marketing în economia de piață, Editura Optimal, București, 1991