Cercetare DE Marketing, Privind Atitudinea Consumatorilor Fată DE Produsele Fast Food

SNSPA, FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

CERCETARE DE MARKETING, PRIVIND ATITUDINEA CONSUMATORILOR

FAȚĂ DE PRODUSELE FAST-FOOD

NEGULEȚ DANIEL GEORGE

SOCIOLOGIE,

ANUL III

CUPRINS

Consumul de produse agroalimentare

Calitate și siguranță în agribusiness

Alimentație tradițională vs. alimentație Fast-food

Oferta produselor de tipul fast-foodului

Minicercetare cantitativă de marketing privind atitudinea consumatorului față de produsele fast-food

Definirea problemei și scopul cercetării

Obiectivul cercetării și ipoteza

Metoda și participanți

Concluzii – rezultate

Bibliografie

CONSUMUL PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Consumul alimentare este reprezentat de totalitatea actelor decizionale realizate individual, ori grup, fiind în legătură cu consumul de produse agroalimentare, menite pentru a satisface necesitățile de hrană, prezente ori viitoare, ce include atât procesle decizionale ce preced, cât și pe cele ce determină consumul acestor categorii de produse. În ceea ce privește comportamentul consumatorilor produselor agroalimentare, el se prezintă cu o serie de particularități, comparativ cu alte categorii de bunuri.

Consumul de produse alimentare este influențat într-un mod semnificativ de:

Stilul de viață, adică modul în care o persoană trăiește ce este vizibil în activitățilem interesele, opiniile sale.

Factori de natură economică, mai exact veniturile pe care le au consumatorii, puterea de cumpărare a populației și prețul produselor agroalimentare.

Factori de natură socială, exprimat prin statutul social, familie, grupurile de apartenență.

Factori de natură culturală ce se referă șa tradiții, obiceiuri, valori, credințe, norme.

Factori de natură demografică ca sexul, vârsta, starea civilă, numărul de membrii ai uneo familii, mediul în care trăiește, naționalitate, etnie etc.

De obicei, în gospodăriile cu venituri modeste, ei se orientează, de cele mai multe ori, către produse cu grad scăzut de prelucrare, implicit valoare adăugată scăzută, ca mai apoi prelucrarea să se desfășoare în propria bucătărie. ( Diaconescu, 2003 )

Oamenii din mediul rural și nu numai, se orientează mai mult spre mâncărurile tradiționale, care se pot prepara ușor în bucătărie,iar cateodată, cina este servită în locuri publice ( care în timpul saptamâniii poate deveni o masă principală). Pe de altă parte, tinerii, manifestă, in general, interes și o mare deschidere spre tot ce este nou, implicit în domeniul produselor alimentare; de aceea, concomitent cu transmiterea obiceiurilor tradiționale, de la o generație la alta, asistăm la un fenomen de împrumut, atfel că rezultatul acestui fenomen a condus la expansiunea fast-foodurilor pe piața agroalimentară românească.

Specficul unităților de consum de tip fast-food este că acesta se adresează copiilor și tinerilor, în general, care locuiesc în mediul urban. ( Catoiu, Teodorescu, 1997 ).

În România, produsele precum hot-dog, hamburger, pizza, se adresează într-o manieră specială tinerilor, deoarece este vizibil că tot mai mulți tineri renunță la mâncărurile tradiționale românești, care se pepară, acasă, în propria bucătărie, în favoarea celor gata prepaparate. Pe de altă parte, vârstnicii, pun accent foarte mare pe mâncărurile cu conținut minim de grăsimi, substanțe care, dacă sunt consumate în mod excesiv, pot aduce efecte negative asupra sănătății ( zahăr, grăsimi, sare, alcool ) .

CALITATE ȘI SIGURANȚĂ ÎN AGRIBUSINESS

Calitatea și siguranța alimentară au devenit o topică de mare actualitate în ultimii10 ani, atât ăn dezbaterile publice, în politica alimentară, în industrie, cât și în cercetare. Trebuie menționat faptul că, la aceste dezbateri au condus mai mulți factori. În primul rând, o varietate de alimente îî sperie pe oameni, atfel au îndreptat atenția publicului la problemele de siguranță alimentară. Ca rezultat, de ceva timp, figurează în agenda politică unele dintre aceste probleme, alături de hârtia albă a UE a siguranței mâncării, ( Commission of the European Communities- Comisia comunităților Europene, 1999 ) și inființarea Agenției Europene pentru Siguranța Mâncării ( European Food Safety Agency ) ca rezultate vizibile. În al doilea rând, segmente ale publicului larg au devenit adesea interesate și critică anumite moduri în care mâncarea este produsă, atât la nivelul fermei, cât și la nivelul de procesare. Rezultatul a fost discuțiile despre producția ecologică, bunăstarea animalelor, precum și utilizarea organismelor modificate, în producșia mâncării. Evidențierea conceptelor de calitate și siguranță în agribusiness este condusă de toți actorii de pe piață. ( Grunert, 2005, p.369 ).

ALIMENTAȚIE TRADIȚIONALĂ VS. ALIMENTAȚIE FAST-FOOD.

Este binecunoscut faptul că, în epoca contemporană, marea diversitate a alimentelor disponibile, compoziția chimică complexă, riscurile de îmbolnăvire prin intermendiul alimentelor ingerate, schimbările mediului în care oamenii își desfășoară activitatea, au condus la o revizuire a concepției despre alimentația umană, accentuându-se caracterul rațional și factor preventiv ăn sănătate. ( Scholesser, 2001 )

În ceea ce privește încrederea consumatorilor în produsele pe care le cumpără, în Europa, este dată de imaginea firmei, de aceea, singurul avatanj al fast-foodurilor celebre este că mâncarea cumpărată din asemenea locuri este sigură din punctual de vedere al calității, produsele nu pot avea bacterii etc, însă, din punct de vedere nutrițional, aceste alimente au valoare caloric extrem de mare, iar ele sunt devitaminizate și sărăcite de proteine.

În ultimii zece ani, populația României a devenit din ce în ce mai preocupată de calitatea și securitatea alimentelor, consumatorii dorind să fie siguri că alimentele pe care le cumpară din magazine sau le consumă în restaurant și fast-fooduri sunt corespunzătoare igienic, calitativ și nutritiv. Ce este interesant, este că ,,tradițional” și ,,fast-food” sunt etichetate ca ,,sănătos” și ,,nesănătos”, iar majoritatea tinerilor renunță foarte ușor la alimentele noastre praospete, fructe, consumînd sucurile cancerigene cu aditivi și apă, dar trebuie să se consume pe cât posibil fructe, legume, și să încerce să evite hamburgerii, hot-dogii. ( Boboc, 2006 )

Știm cu toții că mâncarea tradițională a fost întotdeauna sănătoasă și ar fi foarte bine dacă am alege un sandwich făcut în casă, decât unul pe care l-am putea găsi într-un restaurant de tip fast-food. Astfel, putem spune că suntem ceea ce mâncăm și că nimic nu se compară cu mâncarea de la noi de acasă.

OFERTA PRODUSELOR DE TIPUL FAST-FOODULUI

Oferta produselor agricole este variabilă, depinzând de factorii climatici sau sezonieri.

Oferta de produse fast-foos este din ce în ce mai variată, continuându-se extinderea în locații precum mall-uri, iar marketingul la nivelul fiecărui restaurat tip fast-food au ca scop principal implicarea în comunitatea în care se află respectivul restaurant, el constând în descoperirea unor noi modalități de dezvoltare a zonei în care este amplasat.

În piața produselor de tip fast-food, a fost creat un segment de salate preparate ce evoluează, asfel în preajma sărbătorilor, putem găsi foarte ușor conserve se salate de vinete, icre, etc cu denumriri care mai de care mai atrăgătoare. Printre cele mai cunoscute fast-fooduri remarcăm McDonald`s care a investit 4 milioane de euro în deschiderea unui restaurant în cartierul Floreasca, KFC, sau lanțul de restaurante fast-food Gregory`s. ( Cummins, McKay, 2005 ). Nevoile de consum alimentar sunt influențate de mai mulți factori ce determină diferențieri ale cererii individuale, la nivel calitativ și cantitativ, facoti care influențează fiind vârsta, secul, dimensiunile corporale, efort fizic etc, dar și factori de natură endogenă, clima, condițiile de lucru etc. De aceea, cererea de produse de tip fast-food este puțin elastică la nivel de preț și venituri. Cu toate acestea, restaurantele de tip fast-food, devin din ce în ce mai profitabile.

În ceea ce privește locuitorii capitalei, putem spune că preferă fast-foodurile , in defavoarea celorlalte alimente, fiind în permanentă criză de timp, munca și agitația contribuind și ele în alegerile pe care aceștia le fac. Astfel că, dacă în urmă cu câțiva ani McDonald`s avea în jur de 100.000 de clienți zilnic, acum s-a ajuns undeva la 200.000 conform Ziarului Adevărul

( Gavrilescu, 2000 ) .

MINICERCETARE CANTITATIVĂ PRIVIND ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE DE TIP FAST-FOOD.

Definirea problemei și scopul cercetării

În România, piața globală a produselor fast-food înregistrează anual creșteri de 5-10%, restaurantele de tip fast food fiind în continuă creștere, asfetl că, de exemplu Mc-ul a intrat pe piața românească în 1995, prețurile fiind adaptate la veniturile și posibilitățile economice, iar problemtica consumului din ce în ce mai ridicat al produselor fast-foos, a devenit o preoblemă reală.

Scopul este de a obține informații obiective, de a afla atitudinea pe care o are consumatorul față de aceste produse de tip fast-food.

Obiectivul cercetării și ipoteza

Este reprezentat de determinarea gradului de cunoaștere al impactului negativ asupra sănătății al consumului în exces, zilnic al acestor produse, cât de des sunt frecventate restaurantele fast-food, dart și motivul pentru care recurg la aceste produse.

Intrebări de cercetare:

Consumul de fast-food are efect negativ asupra sănătății?

Resimt producătorii schimbarea obiceiurilor alimentare ?

Ipoteza: fast-foodul produce obezitate; schimbarea obiceiurilor de consum este resimțită de producători.

Metoda și participanți:

Obținerea informațiilor s-a realizat prin metoda sondajului, ca formă structurată de comunicare, chestionarul utilizat fiind aplicat față în față respondenților, având peste 18 ani., 30 respondenți. Interviul a fost realizat atât pe stradă cât și în restauranetele fast food Mc Donald s, în perioada 9-11 iunie, 3 ore, 1h/zi, în București.

18 – 25 ani

CONCLUZII ȘI REZULTATE

Ati consumat produse fast food în ultimele luni ?

Se observă că persoanele chestionate au consumat produse de tip fast food, putem concluziona că tinerii recurg la fast-food.

De cate ori ?

Din răspunsurile oferite se observă că marea majoritate a persoanelor merg în mod frecvent în fast food, o parte din aceștia spunând ca merg mai rar, alții saptămănal.

Cu cine mergeți ?

În ceea ce privește persoanele cu vărsta cuprinsă între 18-25 ani spun că merg în compania colegilor ori prietenilor, când ies de la liceu sau facultate , ori de la muncă, însă doar 5 dintre aceștia spun ca merg cu familia.

Care este motivul pentru care mergeți în restaurantele fast-food?

Este evident faptul că majoritatea persoanelor merg la fast-food din lipsa timpului, fiindu- le la îndemână sa meargă la fast-food, pentru că ori ies de la facultate sau au ferestre la muncă, ori nu au timp să gătească acasă.

Dispuneți de informații despre impactul negativ pe care îl au produsele fast food asupra sănătății?

Deși recunosc că pot avea efecte negative, coninuă să le consume pentru că le face plăcere, le este mai ușor, însă o parte dintre aceștia spun că nu îi interesează ce efecte pot avea.

Ați avut probleme de sănătate?

Doar doi dintre respondenți afirmă că au avut probleme, o urticarie sau infecție alimentară, restul de 28 au continuat să consume pentru că nu îii deranjează în vreun fel.

Ce notă acordați produselor de tip fast-food de la 1-5 (slab-foarte bun) ?

Noteole oferite de participanți sunt d ela 3la 5 , ceea ce înseamnă că media este undeva la nota 4, deoarece consideră ca este bună și foarte buna.

Cum apreciati produsele de tip fast-food?

20 dintre subiecți au răspuns că aceste alimente sunt dăunătoare, cu toate acestea ei în continuare le consumă , din motivele prezentate mai sus, timpul, ușurința, iar restul de 10 le consideră gustoace, acest lucru însemnând că ei vor reveni în restaurantele fast food.

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Cei mai mulți dintre partcipanți au vârssta cuprinsă între 18-25 ani.

Prin urmare, putem concluziona că produsele de tip fast-food sunt în continuă creștere, în ciuda faptului că persoanele intevievate recunosc faptul că acestea nu sunt sănătoase și că dacă ele sunt consumate în exces pot aduce probleme serioase, obezitate ș.a. aceasta obezitate ar putea conduce la probleme cardiovasculare, diabet .

Majoritatea peroanleor frecventează săptămânal fast-foodurile, avînd ca preferințe MC-ul sau KFC-ul.

Noi ar trebui să avem mare grijă la alimentația noastră, deoarece produsele de tip fast-food sunt bogate în grăsimi, substanțe cancerigene etc.

Bibliografie

Boboc Dan, ,, Managementul calității produselor agroalimentare”, Ed. ASE, București 2006

Catoiu Iacob și Teodorescu Nicolae, ,, Comportamentul consumatorului”, Ed. Economică, București, 1997

Diaconescu Mihai, ,, Marketing Alimentar”, Ed. Uranus, București, 2003

Gheorge Iosif, ,, Analiza calității produselor”, Ed. Tribuna, București, 2002

Steven C. J. Cummins, McKay Salley, ”McDonald`s Restaurant and Neighborhood Deprivation in Scotland and England”- Journal of the American College of Preventive Medicine”, 2005

Klaus C. Grunert, “Food quality and safety: consumer perception and demand”, Oxford University Press and Foundation for the European Review of Agricultural Economics, 2005