Cercetare de Marketing din Punctul de Vedere al Unei Organizatii

CUPRINS

Introducere : Justificarea necesității realizării cercetării

Ipotezele și obiectivele cercetării

Ipotezele generale

Ipotezele statistice

Obiectivele cercetării

Considerații privind aspectele calitative ale investigației

Tipuri de investigații calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasă

Exemplificare concretă a unei metode de analiză calitativă având în vedere tema aleasă

Abordare practică, concretă a aspectelor calitativ-cantitative pe care le implică tema de cercetare

Tipul cercetării si metoda de obținere a datelor primare

Considerații privind elaborarea chestionarului

Tipuri de întrebări utilizate, ordinea de aranjare a întrebărilor, legăturile dintre întrebări ( schema ), tipuri de scale folosite pentru întrebări, forma finala a chestionarului

Consideratii metodologice privind eșantionarea

Populația cercetată și mărimea acesteia

Stabilirea mărimii eșantionului

Alegerea unității de observare, de eșantionare și de analiză

Alegerea metodei de eșantionare

Asigurarea reprezentativității eșantionului

Planificarea activității de teren. Validarea eșantionului

Măsuri preconizate menite să conducă la reducerea erorii aleatoare și a erorilor sistematice

Analiza și interpretarea datelor primare și secundare

Statistica fiecărei întrebări

Estimarea parametrilor populației pentru cele mai importante variabile ale cercetării ( estimare punctuală și prin intervale de încredere )

Grafice pentru statistica celor mai importante variabile

Testarea ipotezelor statistice ale cercetării cu diferite metode

Testarea diferențelor dintre medii și a diferențelor dintre procente

Analiza legăturii dintre două variabile ( seturi de variabile relevante )

Tabele de contingență

Testul X2

Analiza asocierii dintre variabile

3.8.1 Determinarea diferiților coeficienți de corelație și indicarea semnificației acestora

Concluzii, propuneri

Bibliografie

65 pagini

=== CERCET~1 ===

CUPRINS

Introducere : Justificarea necesității realizării cercetării

Ipotezele și obiectivele cercetării

Ipotezele generale

Ipotezele statistice

Obiectivele cercetării

Considerații privind aspectele calitative ale investigației

Tipuri de investigații calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasă

Exemplificare concretă a unei metode de analiză calitativă având în vedere tema aleasă

Abordare practică, concretă a aspectelor calitativ-cantitative pe care le implică tema de cercetare

Tipul cercetării si metoda de obținere a datelor primare

Considerații privind elaborarea chestionarului

Tipuri de întrebări utilizate, ordinea de aranjare a întrebărilor, legăturile dintre întrebări ( schema ), tipuri de scale folosite pentru întrebări, forma finala a chestionarului

Consideratii metodologice privind eșantionarea

Populația cercetată și mărimea acesteia

Stabilirea mărimii eșantionului

Alegerea unității de observare, de eșantionare și de analiză

Alegerea metodei de eșantionare

Asigurarea reprezentativității eșantionului

Planificarea activității de teren. Validarea eșantionului

Măsuri preconizate menite să conducă la reducerea erorii aleatoare și a erorilor sistematice

Analiza și interpretarea datelor primare și secundare

Statistica fiecărei întrebări

Estimarea parametrilor populației pentru cele mai importante variabile ale cercetării ( estimare punctuală și prin intervale de încredere )

Grafice pentru statistica celor mai importante variabile

Testarea ipotezelor statistice ale cercetării cu diferite metode

Testarea diferențelor dintre medii și a diferențelor dintre procente

Analiza legăturii dintre două variabile ( seturi de variabile relevante )

Tabele de contingență

Testul X2

Analiza asocierii dintre variabile

3.8.1 Determinarea diferiților coeficienți de corelație și indicarea semnificației acestora

Concluzii, propuneri

Bibliografie

INTRODUCERE

Paradoxal, secolul XX, cel mai avansat al mileniului doi, este și secolul terorismului. Terorismul există de când lumea. Cuvântul care îl desemnează s-a născut în urma cu peste 200 ani, în suplimentul pentru anul 1798 al Dicționarului Academiei Franceze. Una dintre cele mai timpurii forme de manifestare a terorismului înregistrată de istorie o constituie secta religioasă a sicarilor, ce a activat în Palestina, în secolul I e.n. Walter Laqueur, istoric si comentator de politică externă american, spunea într-o carte consacrată acestui fenomen că între 1936 și 1981 s-au dat peste 109 definiții terorismului, dar nici una dintre ele nu este suficient de cuprinzătoare. Britanicii – printre primii care au reacționat față de recrudescența fenomenului terorist în a doua jumătate a acestui secol – îl defineau astfel într-o lege din 1974: "folosirea violenței în scopuri politice, incluzând orice recurgere la violență în scopul de a plasa publicul sau orice secțiune a publicului într-o stare de teama". Evident, nici această definiție nu este suficient de riguroasă, căci demonstrațiile de stradă violente, de exemplu, nu pot fi considerate acte de terorism.

Am conceput această cercetare de marketing din punctul de vedere al unei organizații care luptă împotriva terorismului și care activează în România. Cercetarea de fața urmărește doar o partea a acestui fenomen- reacțiunea statelor împotriva terorismului. Am încercat să aflu în ce măsură brașovenii cunosc fenomenul luptei împotriva terorismului, sunt de acord cu folosirea violenței împotriva teroriștilor, în ce măsură statele ar trebui să colaboreze pentru a rezolva această problemă. In final am urmărit modul in care România se implică în lupta împotriva terorismului.

1.Ipotezele și obiectivele cercetării

IPOTEZE GENERALE

În general, populația brașoveană nu cunoaște elemente referitoare la lupta împotriva terorismului.

În general, populația brașoveană este de părere că lupta împotriva terorismului trebuie să fie violentă.

IPOTEZE STATISTICE

H0: 70% din populația brașoveană cunoaște elemente referitoare la lupta împotriva terorismului.

H1: mai putin de 70% din populația brașoveană cunoaște elemente referitoare la lupta împotriva terorismului.

H0: între procentul bărbaților și cel al femeilor care consideră că lupta împotriva terorismului trebuie să fie violentă există diferențe semnificative

H1: între procentul bărbaților și cel al femeilor care consideră că lupta împotriva terorismului trebuie să fie violentă nu există diferențe semnificative

H0: procentul populației brașovene care consideră că statele lumii ar trebui să coopereze la nivel mondial în lupta împotriva terorismului este de 40%

H1: procentul populației brașovene care consideră că statele lumii ar trebui să coopereze la nivel mondial în lupta împotriva terorismului este mai mare de 40%

H0: există diferențe semnificative între categoriile de vârstă în ceea ce privește acordul populației brașovene cu privire la participarea Romaniei la lupta împotriva terorismului

H1: nu există diferențe semnificative între categoriile de vîrstă în ceea ce privește acordul populației brașovene cu privire la participarea Romaniei la lupta împotriva terorismului

H0: nu există diferențe semnificative, între bărbați și femei, în legătură cu opinia lor conform căreia Romania se implică în lupta împotriva terorismului pentru a crește șansele aderării ei la organismele internaționale .

H1: există diferențe semnificative, între bărbați și femei, în legătură cu opinia lor conform căreia Romania se implică în lupta împotriva terorismului pentru a crește șansele aderării ei la organismele internaționale .

OBIECTIVELE CERCETĂRII

2.Considerații privind aspectele calitative ale investigației

Tipuri de investigații calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasă

Pentru cercetarea în cauză se pot realiza două tipuri de cercetări calitative:

Metoda interviului de profunzime

Metoda interviului orientat de grup ( focus grup )

Metoda interviului de profunzime

Cercetarea constă într-o conversație, un dialog, o comunicare nondirectivă. Aceasta presupune formularea de către cercetător a unui număr mare de întrebări cu scopul de a afla de la subiect, în amănunt, credințele și simțămintele sale în legătură cu tema avută în vedere Un rol foarte important în acest tip de cercetare îl are comportamentul cercetătorului.Cercetătorul trebuie să manifeste un maxim interes față de subiectul intervievat, să intre în rezonanță cu el.

Lucruri pe care cercetătorul nu trebuie să le facă:

nu trebuie să fie cel care direcționează discuția;

nu trebuie să prefigureze răspunsul;

nu trebuie să își exprime acordul sau dezacordul in legatură cu problema cercetată

nu trebuie să îl întrerupă pe subiect.

Cercetătorul este obligat :

să demonstreze atenția pe care o acordă subiectului;

să dovedească faptul că îl înțelege;

să aprofundeze un aspect abordat anterior.

Interviul de profunzime poate dura de la 45 de minute până la 2 ore. În acelaș timp el lasă subiectului libertatea totală de a aborda și dezvolta cât mai adânc subiectul. Dialogul purtat se înregistrează pe bandă, se retranscrie și apoi se analizează conținutul.

Deficiențe ale interviului de profunzime: De multe ori eșantionul nu este reprezentativ iar timpul de realizare este destul de lung.

Metoda interviului orientat de grup ( focus grup )

Această metodă constă în analiza mai multor grupuri (maxim 3), rezultatele urmând a fi analizate separat și comparate în vederea identificării corelațiilor existente.Grupurile constituite vor trebui să fie:

omogene din punctul de vedere al interesului pentru tema pusă în discuție și al statutului social;

eterogene sub aspectul altor caracteristici care conferă diversitatea de atitudini și comportamente ce se manifestă la nivelul populației totale.

Grupurile pot cuprinde 8-10 membrii. Rolul cel mai important îi revine moderatorului. Acesta trebuie să urmărească abordarea tuturor temelor puse în discuție, precum și accesul la discuții al tuturor subiecților. Temele vor fi reunite într-un ghid de interviu (format numai din întrebări deschise ). Ședințele de grup se desfășoară în camere special amenajate care permit înregistrarea audio-video a discuțiilor.Masa la care vor fi așezați paricipanții va fi rotundă sau ovală, căutându-se imprimarea unei atmosfere cât mai calde prin reducerea distanței spațiale dintre subiecți.

Avantajele acestei metode comparativ cu metoda interviului de profunzime:

interacțiunea de grup contribuie la crearea unor efecte sinergetice ce conduc la o calitate superioară a informațiilor;

timpul de recoltare al datelor este mult mai redus.

Ca metodă de cercetare calitativă am ales metoda interviului de grup (focus grup).

Exemplificarea concretă a unei metode de analiză

calitativă având în vedere tema aleasă

Etapele care trebuiesc parcurse în cazul focus grupului sunt următoarele :

definirea problemei și a obiectivelor studiului;

definirea eșantionului;

alegerea datei, orei si a locului de desfășurare a discuțiilor;

recrutarea participanților;

pregătirea condițiilor de desfășurare a reuniunii;

desfășurarea reuniunii;

analiza informațiilor obținute și întocmirea raportului final.

Definirea problemei și a obiectivelor studiului

Cercetarea calitativă a fost inițiată datorită evenimentelor din septembrie 2001 din SUA care au condus la intensificarea luptei împotriva terorismului. Lupta s-a extins la nivel internațional, România aderând și ea la „coaliția împotriva terorismului ” .

Obiectivele studiului sunt cele prezentate în capitolul 1.

Definirea eșantionului

Pentru această cercetare calitativă se impun circa 3 ședințe de grup formate din :

un grup format din 9-10 persoane cu studii elementare și vârsta de peste 18 ani

un grup format din 9-10 persoane cu studii medii și vârsta de peste 18 ani

un grup format din 9-10 persoane cu studii superioare și vârsta de peste 18 ani

Motivul pentu care am optat pentru această formulă este faptul că persoanele care au numai studii elementare își exprimă greu opinia adevărată, sau nu și-o exprimă deloc atunci când se află într-un mediu elevat.

Alegerea datei,orei și a locului de desfășurare

Data și ora vor fi stabilite astfel încât să nu se suprapună cu sărbători religioase sau de altă natură sau alte evenimente la care ar putea să participe.Ora la care se desfășoară întâlnirea trebuie să nu se suprapună cu programul de lucru al participanților.

Recrutarea participanților

Recrutarea este una dintre cele mai importante faze din procesul de organizare a ședințelor de grup.Aceasta presupune selectarea unor persoane dintr-o listă existentă și contactarea acestora. Selecția se face pe baza unui scurt chestionar care este administrat persoanelor selectate.

Chestionarul va conține întrebări referitoare la:

ocupația persoanei

vârsta persoanei

gradul de informare în legătură cu problema terorismului- lupta împotriva terorismului

disponibilitatea persoanelor de a asista la discuții

data,ora și locul cele mai convenabile pentru desfășurarea discuțiilor

Se vor recruta mai mulți participanți (cu până 20%) pentru a evita incoveniente legate de neparticiparea unor subiecți.

Pregătirea condițiilor de desfășurare a reuniunii

Această etapă presupune:

pregătirea ghidului de conversație care ghidează moderatorul pentru a urmări problemele ce urmează a fi discutate;

pregătirea aparaturii audio-video;

pregătirea unor gustări și a unor băuturi răcoritoare pentru participanții la discuții.

Ghid de conversație pentru problema cercetată

Aveți destule informații cu privire la lupta împotriva terorismului?

Care sunt sursele de informare ?

Sunteți mulțumit de calitatea informațiilor obținute?

Aveți suficiente informații care să vă ajute să vă formați o părere despre lupta împotriva terorismului ?

Care este imaginea dvs legată de un terorist?

Este conducătorul terorist o persoană bogată ?

Este conducătorul terorist o persoană educată ?

Este conducătorul terorist o persoană credincioasă ?

În ce măsură sunt afectate statele lumii de acțiunile împotriva terorismului?

Cum afectează actualele acțiuni din Afganistan populația indigenă ?

În ce măsură ar trebui să se implice România în lupta împotriva terorismului?

Cum ați caracteriza mijloacele de luptă împotriva terorismului?

Considerați că mijloacele de luptă împotriva terorismului ar trebui să fie violente?

Considerați că statele lumii ar trebui să coopereze în lupta împotriva terorismului?

Găsiți că mijloacele de luptă împotriva terorismului folosite la ora actuală au nevoie de îmbunănătățiri?

Ce ați sugera pentru îmbunătățirea luptei împotriva terorismului ?

Desfășurarea reuniunii

Timpul de desfășurare a discuțiilor va fi de 100-120 minute. Reuniunea va începe cu o prezentare a regulilor de desfășurare a discuțiilor, comunicându-le și faptul că vor fi înregistrați audio-video Reguli principale:

toate răspunsurile se vor lua în considerație neexistând răspunsuri corecte sau greșite

nu se va discuta cu vecinii și nici în contradictoriu

fiecare va avea dreptul la opinie

nimeni nu are voie să monopolizeze discuția.

După prezentarea acestor aspecte fiecare participant se va prezenta și va povesti ceva despre el. Discuția efectivă poate începe o dată cu o frază de genul: „Haideți să ne gândim fiecare la importanța pe care o are lupta împotriva terorismului ?”.

Fiecare își vor spune propriile păreri și astfel discuția va începe.Se pun în discuție doar temele mari urmând ca întrebările specifice să fie puse numai dacă subiecții nu ating din proprie inițiativă aceste puncte sau atunci când se dorește să se aprofundeze un anumit aspect cercetat.

La finalul discuției se va face un scurt rezumat al ideilor enunțate și moderatorul va mulțumi subiecților pentru participarea la cercetare .

3.Abordare practică,concretă a aspectelor calitativ-cantitative

pe care le implică tema de cercetare

3.1Tipul cercetării și metoda de obținere a datelor primare

Cercetările de marketing îndeplinesc un rol esențial în sistemul de marketing deoarece ele asigură informațiile necesare funcționării sale. Ele sunt indispensabile procesului fundamentării științifice ale deciziilor.

Cercetarea de marketing este funcția care leagă cumpărătorul, consumatorul și publicul larg cu specialistul de marketing prin intermediul informațiilor prin care se identifică și se definesc oportunitățile și problemele, se generează, clarifică și evaluează acțiunile de marketing. Cercetările de marketing stabilesc informațiile cerute de investigarea aspectelor legate de problema cercetată, stabilesc metodele de obținere a informațiilor, dirijează și asigură realizarea procesului de colectare a datelor, analizează rezultatele, comunică rezultatele obținute și implicațiile lor.

Pentru a obține informații referitoare la atitudinile, opiniile, gradul de cunoaștere al populației brașovene cu privire la lupta împotriva terorismului am apelat la cercetarea descriptivă. Se mai dorește a se determina amploarea diferențelor din punctul de vedere al atitudinilor și opiniilor între diferite segmente precum și caracteristicile demografice și socio-economice ale acestor respondenți.

Datele primare s-au obținut prin metoda anchetei statistice, pe bază de interviu. Această metodă oferă posibilitatea obținerii unor răspunsuri corecte. Pe baza acestei anchete se vor obține prin răspunsurile întrebărilor din chestionar adresate subiecților, datele primare. Aceste date vor fi înregistrate de către operatorul interviului direct.

3.2 Considerații privind elaborarea chestionarului

3.2.1 Tipuri de întrebări utilizate

Conceperea chestionarului este o activitate de maximă importanță pentru realizarea cercetării propuse. Se spune că o cercetare nu poate fi mai bună decât chestionarul ei. În chestionare pot fi utilizate mai multe tipuri de întrebări: închise, deschise, ajutătoare, directe, indirecte, filtru, de opinie și de caracterizare a subiecților.În urma pretestării chestionarului, pe un număr de 16 persoane, după efectuarea modificărilor de rigoare, a rezultat un număr de 34 de întrebări.

Majoritatea sunt întrebări închise precum întrebările 1, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 24, 25, 28, 29, 31, 32, 33, 34.

Am utilizat și întrebări mixte: 2, 4, 27 și întrebări deschise: 22, 26, 30 pentru a le oferi subiecților posibilitatea de a-și exprima părerea liber.

Dintre întrebările închise 8 sunt întrebări simple, cu răspunsuri dihotomice ( Da/Nu) : 1, 3, 7, 12, 18, 21, 25, 29 iar una este întrebare mai complexă cu răspunsuri Da/Nu/Nu știu : 28.

Chestionarul mai cuprinde printre întrebările închise și 3 întrebări cu alegere multiplă din mai multe variante de răspuns : 2, 4, 27 iar celelalte întrebări închise presupun răspunsuri cu alegere unică, precum întrebările : 5, 6, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 20, 23, 24, 31, 32, 33, 34.

Întrebările 31, 32, 33, 34 sunt întrebări de caracterizare a subiecților. În chestionar sunt incluse și întrebări filtru care sunt folosite pentru a împărții eșantionul în grupuri sau pentru a elimina din cercetare persoanele care nu pot parcurge chestionarul pentru că nu-i interesează problema. Întrebările filtru sunt : 1, 3, 21.

3.3.2 Ordinea de așezare a întrebărilor

Pentru a realiza bine cercetarea, este foarte importantă ordinea de aranjare a întrebărilor, deoarece ea influențează decizia subiecților de a coopera la desfășurarea anchetei și de a răspunde la întrebări.

Chestionarul începe cu întrebări simple, dihotomice, sau cu alegere unică ori multiplă. Ca ordonare, în interiorul chestionarului, am plasat întrebările ușoare la început, întrebările dificile și cele medii care impun un efort superior de gândire și scale de măsurare sofisticate sunt situate la mijloc, iar la sfârșit am plasat întrebările de caracterizare, care permit descrierea subiecților în funcție de anumite criterii socio-economice.

3.2.3 Tipuri de scale folosite pentru întrebări

În cercetarea de față am folosit mai multe tipuri de scale:

Scala nominală binară: întrebările 1, 3, 7, 12, 18, 21, 25, 29 ( de genul Da/Nu ) și întrebarea 28 ( de genul Da/Nu/Nu știu ).

Scala nominală: întrebările 2, 4, 8, 9, 11, 15, 19, 27, 31, 32, 33, 34.

Scala ordinală : întrebarea 17

-diferențiala semantică : 6, 10, 13, 23, 24.

-scala lui Likert : 5, 14, 20.

Scala interval cu adjective bipolare de sens opus : 16.

3.3.Considerații metodologice privind eșantionarea

3.3.1 Populația cercetată și mărimea acesteia

În cazul acestei cercetări de marketing am considerat ca bază de eșantionare populația municipiului Brașov cu vârsta de și peste 18 ani. Am luat în considerare această limitare a nivelului de vârstă deoarece am considerat că tinerii cu vârsta mai mică de 18 ani nu au cunoștiințele necesare pentru a completa veridic chestionarele astfel încât să nu introducă erori semnificative în rezultatul final al cercetării.

Conform Direcției Generale de Statistică a Județului Brașov, populația municipiului Brașov cu vârsta de și mai mare de 18 ani este în număr de 242 827 persoane. Dintre aceștia, 123 842 persoane sunt femei iar 118 985 bărbați.

Structura pe vârste: 18-24 ani -18%

25-34 ani -21%

35- 44 ani -17%

45- 54 ani -19 %

peste 55 ani -25%

3.3.2 Stabilirea mărimii eșantionului

Am luat în considerare intervalul de încredere de 95%. Nivelul de precizie al estimării ( eroarea admisă ), , va fi de 5%.

Din tabelul de distribuție normală la un interval de încredere de 95 % și o eroare admisă de 5% (=0,05), z are valoarea 1,96.

95%, =0,05 z/2=z0,025= 1,96

Mărimea „n” a eșantionului, în cazul procentelor, se va calcula astfel :

E= eroarea admisă (%)

z= valoarea din tabelul de distribuție pentru =0,05

p= estimarea procentului în caz de succes sau a a celor care spun DA

q= 1-p, estimarea celor care spun NU

p și q sunt necunoscute, ca urmare vom lua în calcul un nivel maxim pe care-l pot atinge acestea.

p= 50% q=50% z=1,96 E= 5%

Mărimea eșantionului, n=384 persoane, este prea mare, fiind nevoie de un număr important de persoane pentru a aplica chestionarul tuturor acestor indivizi. Ca urmare am ales o mărime fixă a eșantionului de 75 de persoane.

Eroarea va fi în acest caz :

3.3.3 Alegerea unității de observare, eșantionare

și de analiză

În cazul acestei cercetări de marketing unitatea de observare, eșantionare și analiză a fost obținută prin chestionarea unei singure persoane cu vârsta de și peste 18 ani, din fiecare apartament selectat din municipiul Brașov și care a fost de acord să răspundă la întrebările din chestionar.

În cazul în care persoana care a îndeplinit cerințele expuse mai sus a refuzat să răspundă la chestionar atunci poate fi aleasă următoarea persoană din apartament care îndeplinește condițiile.

3.3.4 Alegerea metodei de eșantionare

Datorită faptului că doresc un nivel ridicat de acuratețe, precizie și reprezentabilitate a eșantionului am ales metoda probabilistică (aleatoare) de eșantionare.

În acest caz, populația relevantă a fost împărțită în subgrupuri:

unități primare : cartierele municipiului Brașov;

unități secundare : străzile acestor cartiere;

unități terțiare : imobilele de pe aceste străzi;

unități cuaternare : apartamentele din imobile;

unități finale : individul chestionat din fiecare apartament.

În urma datelor obținute de la unitățile finale am tras concluziile valabile pentru populația avută în vedere.

Procesul de alegere al unităților finale:

Din cele 12 cartiere ale Brașovului am ales aleator simplu:Tractorul , Hărman-Zizin, Astra. Din aceste 3 cartiere aleator simplu am ales următoarele străzi:

Str. Aluminiului………………….Cartierul Tractoru

B-dul Alexandru Vlahuță……..Cartierul Hărman-Zizin

Str. Carpaților……………………..Cartierul Astra

De pe strada Aluminiului am ales în mod aleator simplu 2 imobile.

1 bloc cu 4 etaje și 3 scări care are în total 60 de apartamente

1 bloc cu 4 etaje și trei scări care are în total 60 de apartamente

De pe strada Alexandru Vlahuță am ales în mod aleator simplu 2 imobile:

1 bloc cu 9 etaje și 2 scări care are în total 60 apartamente

1 bloc cu 10 etaje și două scări care are în total 60 apartamente

De pe strada Carpaților am ales aleator simplu 2 imobile:

1 bloc cu 5 etaje și trei scări care are în total 72 apartamente

1 bloc cu 9 etaje și două scări care are în total 80 apartamente

Din cele 3 cartiere am selectat, în total, un număr de 392 de apartamente. Am stabilit pasul mecanic ca fiind 392/75 5.

Din lista alcătuită cu cele 392 de apartamente, din primele 5 am extras o cifră start, și anume cifra 2. Apoi am ales elementele eșantionului la fiecare al V- lea apartament, chestionând câte o singură persoană cu vârsta de și peste 18 ani, din fiecare apartament selectat din municipiul Brașov și care a fost de acord să răspundă la întrebările din chestionar. Astfel, primul apartament va avea numărul doi, al 2-lea 7, apoi 12, 17, 22, și așa mai departe până la 75 de apartamente.

Eșantionul se va constitui din 75 de persoane chestionate, din apartamentele selectate cu ajutorul pasului; se va chestiona câte o singură persoană din fiecare apartament, care are vârsta de și peste 18 ani și este dispusă să răspundă la întrebări.

Vom urmări să chestionăm 34 de bărbați și 41 de femei. Pentru a respecta structura pe vârste va trebui ca 13 respondenți să aibă vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, 16 între 25-34 de ani, 13 între 35-44 de ani, 14 între 45-54 de ani și 19 cu vârsta de peste 54 de ani.

3.3.5 Asigurarea reprezentativității eșantionului

Validarea eșantionului

Reprezentativitatea eșantionului este asigurată prin metoda aleasă : eșantionarea aleatoare. De asemenea, asigurarea unei erori admise de 5%, ar determina reprezentativitatea eșantionului, dar reducând mărimea eșantionului la doar 75 de persoane, rezultă o eroare de 11,3% care garantează cu un nivel de încredere de 95% reprezentativitatea eșantionului ales.

Validarea eșantionului reprezintă procesul prin care caracterizăm reprezentativitatea eșantionului. Ea implică folosirea unui test specific, și anume testul diferențelor dintre procente sau a diferențelor dintre medii pentru variabilele cercetate, respectiv caracteristicile relevante ale populației cercetate.

– procentul la nivelul populației cercetate

p- procentul la nivelul eșantionului

H0: =p

H1: p

Vom face validarea pentru sex și vârstă.

Validarea pentru variabila sex:

H0: =p

H1: p

=0,05 z =1,96

zobs z H0 se acceptă.( Structura pe sexe asigură reprezentativitatea eșantionului. )

Validarea pentru variabila vârstă:

H0: =p

H1: p

=0,05 z =1,96

zobs z H0 se acceptă.( Structura pe vârstă asigură reprezentativitatea eșantionului. )

zobs2 z H0 se acceptă.( Structura pe vârstă asigură reprezentativitatea eșantionului. )

zobs3 z H0 se acceptă.( Structura pe vârstă asigură reprezentativitatea eșantionului. )

zobs4 z H0 se acceptă.( Structura pe vârstă asigură reprezentativitatea eșantionului. )

3.3.6 Planificarea activității de teren

Ancheta se va realiza la apartamentele selectate anterior. Pentru a culege datele primare vom utiliza metoda interviului direct. În cazul persoanelor identificate conform condițiilor care nu vor fi găsite acasă, vom reveni în altă zi sau la momente diferite ale zilei.

Contactul inițial va demara cu formula de introducere în urma căreia subiecții vor afla cine este persoana care va realiza interviul, calitatea în care realizează interviul și scopul urmărit. Va urma identificarea persoanei căreia va trebui să-i aplic chestionarul.

Întrebările din chestionar vor fi puse așa cum apar formulate și-n ordinea din chestionar. Vor fi parcurse toate întrebările din chestionar, nescurtate; nici una nu va fi reformulată. În cazul în care subiecții vor afirma faptul că nu înțeleg sensul întrebărilor, acestea vor fi repetate.

Răspunsurile la întrebări vor fi consemnate în momentul imediat ulterior răspunsului și înregistrate exact. La finalul interviului vom mulțumi pentru amabilitatea, timpul și sprijinul acordat.

3.3.7 Măsuri preconizate menite să conducă

la reducerea erorii aleatoare și a erorii sistematice

În cazul erorii aleatoare aceasta este influențată de mărimea aleasă a eșantionului. Reducând mărimea eșantionului de la 384 de persoane în cazul calculării cu o eroare de 5% la 75 de persoane rezultă o eroare de 11,3%.

Eroarea sistematică are drept factori nonrăspunsurile, erorile de apreciere superlativă sau erorile în selecția componentelor eșantionului.

Vom utiliza următoarele metode pentru a reduce aceste tipuri de erori :

Întrebările vor fi adresate clar și rar

Vom evita accentuarea anumitor cuvinte din întrebare

Vom adresa toate întrebările din chestionar în ordinea în care apar

Vom lăsa interlocutorii să-și exprime liber punctul de vedere, evitând influențarea lor

În cazul în care subiecții selecționați nu vor fi găsiți acasă vom reveni în altă zi sau la momente diferite ale zilei.

Analiza și interpretarea datelor primare și secundare

Statistica fiecărei întrebari

Întrebarea 1: Cunoașteți elemente legate de lupta împotriva terorismului ?

Întrebarea 2: Care sunt sursele Dvs de informare legate de lupta împotriva terorismului ?

Group $V2 surse de informare

(Value tabulated = 1)

Pct of Pct of

Dichotomy label Name Count Responses Cases

presa V2.1 48 33,1 82,8

radio V2.2 23 15,9 39,7

televiziune V2.3 53 36,6 91,4

prieteni, cunostiinte, vecini V2.4 12 8,3 20,7

altele V2.5 9 6,2 15,5

––- –– ––

Total responses 145 100,0 250,0

17 missing cases; 58 valid cases

Întrebarea 3: Sunteți interesați de aspectele legate de lupta împotriva terorismului ?

Întrebarea 4: Care credeți că sunt cele mai importante mijloace de luptă împotriva terorismului utilizate de țările lumii la ora actuală?

Group $V4 cele mai importante mijloace de lupta

Pct of Pct of

Category label Code Count Responses Cases

confruntarea armata 1 26 19,4 44,1

legislatia 2 16 11,9 27,1

inghetarea conturilor teroristilor 3 22 16,4 37,3

cooperarea tarilor 4 40 29,9 67,8

securizare granite 5 30 22,4 50,8

––- –– ––

Total responses 134 100,0 227,1

16 missing cases; 59 valid cases

Întrebarea 5: Indicați gradul Dvs de acord sau dezacord în legătură cu următoarele afirmații :

A.” Persoanele care activează în grupări teroriste sunt preponderent bărbați ”

B.”Conducătorii grupărilor teroriste sunt persoane bogate.”

. ”Conducătorii grupărilor teroriste sunt persoane credincioase.”

. ”Conducătorii grupărilor teroriste sunt persoane violente.”

”Conducătorii grupărilor teroriste sunt persoane educate.”

Întrebarea 6: În ce măsură considerați următoarele afirmații ca fiind cauze ale actelor teroriste :

sărăcia

promovarea imaginilor violente în mass-media

educație necorespunzătoare

regimuri dictatoriale

religia

Întrebarea 7: Considerați recentele bombardamente ale armatei americane asupra unor obiective teroriste din Afganistan ca fiind îndreptățite ?

Întrebarea 8 : Care sunt motivele pentru care le considerați îndreptățite ?

Întrebarea 9: Care sunt motivele pentru care nu le considerați îndreptățite ?

Întrebarea 10: În ce măsură credeți că incursiunea armată din Afganistan afectează viața economică a acestei țări ?

Întrebarea 11: Cum ar trebui să se realizeze, după părerea Dvs lupta împotriva terorismului ?

Întrebarea 12: Considerați confruntarea armată ca fiind una dintre cele mai utilizate forme de luptă împotriva teroriștilor, la ora actuală ?

Întrebarea 13: După părerea Dvs, în ce măsură confruntarea armată dă și cele mai bune rezultate în lupta împotriva terorismului?

Întrebarea 14: Indicați gradul Dvs de acord sau dezacord în legătură cu următoarele afirmații :

A.„ La violență trebuie să se răspundă cu violență. ”

B.” Grupările teroriste acționează violent. ”

Întrebarea 15: În ce condiții considerați că lupta împotriva terorismului ar da rezultate mai bune?

Întrebarea 16: Vă rugăm să precizați care este importanța implicării clasei politice în lupta împotriva terorismului ?

Întrebarea 17: Ordonați următoarele modalitați de luptă împotriva grupărilor teroriste în funcție de eficiența pe care considerați că o au în descurajarea acțiunilor acestora:

confruntarea armată

lupta împotriva activităților din care teroriștii își scot cele mai importante surse de venituri

alianțe strategice

înarmarea mai bună a statelor lumii

securizarea granițelor

S1=183

S2=203

S3=203

S4=111

S5=173

Ca urmare a calculelor de mai sus:

pe primul loc se află la egalitate lupta împotriva activităților din care teroriștii își scot cele mai importante surse de venituri și alianțele strategice

pe locul 2 se află confruntarea armată

pe locul 3 se află securizarea granițelor

pe locul 4 se află înarmarea mai bună a statelor lumii.

Întrebarea 18 : Considerați că este necesară constituirea unei organizații internaționale care să se ocupe numai de problema contracarării terorismului?

Întrebarea 19: De cine credeți că ar trebui să depindă această organizație ?

Întrebarea 20: Indicați gradul Dvs de acord sau dezacord în legătură cu următoarele afirmații :

A.”Toate statele lumii ar trebui să se implice în susținerea acestei organizații.”

B.”Statele pe teritoriul cărora se află cele mai multe rețele teroriste ar trebui să participe mai mult decât celelalte la susținerea materială a acestei organizații.”

C.”Sediul acestei organizații ar trebui să fie secret.”

Întrebarea 21: Sunteți de acord cu implicarea României în lupta împotriva terorismului ?

Întrebarea 23: Care credeți că este gradul de implicare al României în lupta împotriva terorismului ?

Întrebarea 24: În ce măsură implicarea României în lupta împotriva terorismului crește șansele aderării ei la organismele internaționale ?

Întrebarea 25: Credeți că organismele din România abilitate în lupta împotriva terorismului sunt destul de pregătite să lupte împotriva acestui fenomen ?

Întrebarea 27: După părerea Dvs., care sunt condițiile pe care România trebuie să le mai îndeplinească pentru a fi pregătită să lupte împotriva terorismului ?

Group $V27 conditii de lupta ale Romaniei

(Value tabulated = 1)

Pct of Pct of

Dichotomy label Name Count Responses Cases

armament modern V27.1 17 14,5 39,5

sistem de informare bine pus la punct V27.2 22 18,8 51,2

mai multe resurse bănesti V27.3 37 31,6 86,0

securizarea granitelor V27.4 37 31,6 86,0

altele V27.5 4 3,4 9,3

––- –– ––

Total responses 117 100,0 272,1

32 missing cases; 43 valid cases

Întrebarea 28: Considerați că starea actuală din România ( economică și politică ) constituie o piedică în lupta împotriva terorismului ?

Întrebarea 29: Considerați că mijloacele de luptă împotriva terorismului utilizate în lume au nevoie de îmbunătățiri ?

Întrebarea 31: Ocupația Dvs este:

elev

student

intelectual ( cu studii superioare )

funcționar ( cu studii medii )

muncitor

pensionar

șomer

altă profesie

Întrebarea 32: În ce categorie de vârstă vă încadrați ?

18-24 de ani

25-34 de ani

35-44 de ani

45-54 de ani

perte 54 de ani

Întrebarea 33: Studii:

elementare

medii

superioare

Întrebarea 34: Sexul Dvs este :

Masculin

Feminin

ÎNTREBĂRI DESCHISE

Întrebarea22: Care sunt motivele pentru care nu sunteți de acord cu implicarea României în lupta împotriva terorismului ?

În urma analizei de conținut a acestei întrebări deschise care exprimă în mare părerea celor intervievați s-au observat următoarele tendințe:

nu este treaba României

avem mai mari probleme decât terorismul la nivel național

nu dorim să fim marionete în mâna marilor puteri

Întrebarea 26: Care sunt motivele pentru care credeți că organismele române abilitate să lupte împotriva terorismului nu sunt destul de pregătite ?

În urma analizei de conținut a acestei întrebări deschise care exprimă în mare părerea celor intervievați s-au observat următoarele tendințe:

dotare slabă

lipsa instructajelor speciale

nu sunt destule fonduri

corupția

lipsa de experiență în problema terorismului deoarece România nu s-a mai confruntat cu astfel de situații

Întrebarea 30: Care sunt mijloacele de luptă împotriva terorismului care au nevoie de îmbunătățiri ?

În urma analizei de conținut a acestei întrebări deschise care exprimă în mare părerea celor intervievați s-au observat următoarele tendințe:

armament, tactică, diplomație

colaborare dintre state

securizarea granițelor

informarea

resurse bănești

educația

Estimarea parametrilor populației pentru cele mai importante variabile ale cercetării ( estimare punctuală și prin intervale de încredere )

Conform cercetării privind atitudinile, opiniile, gradul de cunoaștere al populației brașovene cu privire la lupta împotriva terorismului, am evidențiat că 77% din persoanele intervievate (selecționate în cadrul eșantionului reprezentativ de 75 de persoane) cunosc elemente legate de lupta împotriva terorismului.

Estimare punctuală

p= procentul celor care cunosc elemente de luptă împotriva terorismului (la nivelul eșantionului)

p= 77% (0,77)

p= reprezintă o estimare a procentului la nivelul populației ()

Formula de determinare a lui p este:

unde yi, ca variabilă dichotomică are ca valori:1 când răspunsul este DA și 0 când răspunsul este NU.

Estimare prin intervale de încredere

Acesta se determină pe baza relației:

= procentul celor care posedă caracteristica (la nivelul populației cercetate)

p= valoarea estimată a lui

z= valoarea din tabelul repartiției normale corespunzătoare nivelului de încredere stabilit

=abaterea standard a procentului („a procentelor eșantioanelor”) în cazul populației

Când nu cunoaștem aceasta se estimează pe baza procentului eșantionului, astfel:

=0,05 z/2=1,96

Deci, în condițiile unei probabilități de 95 %, procentul de la nivelul populației se va afla în intervalul [ 67%……86% ].

Grafice pentru statistica celor mai importante variabile

Cunoașterea elementelor de luptă împotriva terorismului

Interesul pentru aspectele legate de lupta împotriva terorismului

Măsura în care confruntarea armată dă și cele mai bune rezultate în lupta împotriva terorismului

Gradul de acord sau dezacord în legătură cu următoarele afirmații :

A.„ La violență trebuie să se răspundă cu violență. ”

B.” Grupările teroriste acționează violent. ”

Condițiile în care lupta împotriva terorismului ar da rezultate mai bune

Importanța implicării clasei politice în lupta împotriva terorismului

Acordul în legătură cu implicarea României în lupta împotriva terorismului

Măsura în care implicarea României în lupta împotriva terorismului crește șansele aderării ei la organismele internaționale

Testarea ipotezelor statistice ale cercetării cu diferite metode

1.H0: 70% din populația brașoveană cunoaște elemente referitoare la lupta împotriva terorismului.

H1: mai puțin de 70% din populația brașoveană cunoaște elemente referitoare la lupta împotriva terorismului.

TESTUL Z

Având un eșantion mai mare de 30 de persoane vom folosi testul de distribuție normală z. Vom efectua un test unilateral la dreapta.

Ipoteze: H0: =70%

H1: 70%

În urma analizei răspunsurilor din chestionar a rezultat că procentul celor care cunosc elemente legate de lupta împotriva terorismului este p=77%.

Stabilim nivelul de semnificație =0,05 z= -1,64.

Stabilim valoarea

p-pocentul la nivel de eșantion

0-procentul presupus din cadrul populației

-estimarea abaterii standard a procentului

Deoarece zobs -1,64 acceptăm ipoteza nulă H0. Reiese așadar că 70% din populația brașoveană cunoaște elemente referitoare la lupta împotriva terorismului.

H0: între procentul barbaților și cel al femeilor care consideră că trebuie să se constituie o organizație internațională care să se ocupe numai de problema contracarării terorismului există diferențe semnificative

H1: între procentul barbaților și cel al femeilor care consideră că trebuie să se constituie o organizație internațională care să se ocupe numai de problema contracarării terorismului nu există diferențe semnificative

TESTUL Z

Pentru testarea semnificației statistice a două procente aferente a două populații independente vor fi folosite două eșantioane. Legătura va fi efectuată între întrebările 18 și 34.

Raportul critic se determină astfel:

Deoarece 1-2=0

p1= procentul populației feminine care este de acord cu înființarea unei organizații

p2= procentul populației masculine care este de acord cu înființarea unei organizații

=estimarea comună a abaterii standard a diferențelor dintre procente

unde:

= estimarea comună a procentului de succes în cadrul eșantionului

= (100-), estimarea comună a procentului de insucces din cadrul eșantionului.

n1= 32

n2= 26

În acest caz, n30, deci vom utiliza testul Z.

Atunci p1=50%, p2=35%,

Pentru =0,05 z=1,96

care nu aparține [-1,96 ; +1,96]. Vom accepta ipoteza alternativă, H1, deci între procentul barbaților și cel al femeilor care consideră că trebuie să se constituie o organizație internațională care să se ocupe numai de problema contracarării terorismului nu există diferențe semnificative

H0: procentul populației brașovene care consideră că statele lumii ar trebui sa coopereze la nivel mondial in lupta împotriva terorismului este de 40%

H1: procentul populației brașovene care consideră că statele lumii ar trebui sa coopereze la nivel mondial in lupta împotriva terorismului este mai mare de 40%

TESTUL Z

Având un eșantion mai mare de 30 de persoane vom folosi testul de distribuție normală z. Vom efectua un test unilateral la dreapta.

Ipoteze: H0: =40%

H1: 40%

În urma analizei răspunsurilor din chestionar a rezultat că procentul celor care sunt de acord ca statele lumii să coopereze la nivel mondial este p=73%.

Stabilim nivelul de semnificație =0,05 z= 1,64.

Stabilim valoarea

p-pocentul la nivel de eșantion

0-procentul presupus din cadrul populației

-estimarea abaterii standard a procentului

Deoarece zobs 1,64 respingem ipoteza nulă H0 și acceptăm ipoteza alternativă H1. Reiese așadar că procentul populației brașovene care consideră că statele lumii ar trebui sa coopereze la nivel mondial in lupta împotriva terorismului este mai mare de 40%

4. H0: există diferențe semnificative între categoriile de vîrstă în ceea ce privește acordul populației brașovene cu privire la participarea Romaniei la lupta împotriva terorismului

H1: nu există diferențe semnificative între categoriile de vîrstă în ceea ce privește acordul populației brașovene cu privire la participarea Romaniei la lupta împotriva terorismului

TESTUL 2

Pentru a stabili dacă există sau nu o diferență semnificativă între categoriile de vârstă (determinată la întrebarea 32) și acordul în legătură implicarea României în lupta împotriva terorismului ( întrebarea 21 ) se folosește testul 2 utilizându-se formula :

Eij= frecvența așteptată în celula ij

Oij= frecvența observată în celula ij

Se compară 2calc cu valoarea teoretică 2 din tabelul repartiției 2 cu un număr de (r-1)(c-1) grade de libertate.

Regula de decizie :

Se acceptă H0 dacă 2calc 2

Se respinge H0 și se acceptă H1 dacă 2calc2

2calc=4,840

20,05;4=9,49

2calc20,05;4 acceptăm ipoteza H0 rezultă că există diferențe semnificative între categoriile de vîrstă în ceea ce privește acordul populației brașovene cu privire la implicarea Romaniei la lupta împotriva terorismului

5. H0: nu există diferențe semnificative, între bărbați și femei, în legătură cu opinia lor conform căreia Romania se implică în lupta împotriva terorismului pentru a creste șansele aderarii ei la organismele internaționale .

H1: există diferențe semnificative, între bărbați și femei, în legătură cu opinia lor conform căreia Romania se implică în lupta împotriva terorismului pentru a creste șansele aderarii ei la organismele internaționale .

Testul Kolmogorov Smirnov

Dcalc= 0,163

Ipotezele sunt, în cazul de față :

H0: diferența maximă dintre frecvențele relative cumulate, pentru bărbați (F1) și femei (F2) este zero

H1: diferența maximă dintre frecvențele relative cumulate, pentru bărbați (F1) și femei (F2) este diferită de zero

=0,05

Dcalc H0 se acceptă .Ca urmare, nu există diferențe semnificative, între bărbați și femei, în legătură cu opinia lor conform căreia România se implică în lupta împotriva terorismului pentru a crește șansele aderării ei la organismele internaționale .

Testarea diferențelor dintre medii și a diferențelor dintre procente

Testul z de comparare a mediilor provenite

de la 2 eșantioane independente

Pentru a aprecia importanța implicării clasei politice în lupta împotriva terorismului am utilizat o scală interval cu adjective de sens opus folosind testul z de comparare a mediilor provenite de la 2 eșantioane independente :

n1= numărul bărbaților din eșantion (27de persoane )

n2= numărul femeilor din eșantion ( 31 de persoane )

Dorim să vedem dacă există diferențe semnificative între media aprecierii bărbaților și media aprecierii femeilor. Datele culese pe baza chestionarului se prezintă astfel :

(media aprecierilor bărbaților)

(media aprecierilor femeilor)

s1=1,54

s2=1,52

Ipoteze statistice:

H0: 1=2

H1: 12

= abaterea standard comună a diferențelor mediilor

R.C [-1,96;+1,96] Se acceptă H0. Ca urmare, putem afirma că nu există diferențe între cele două sexe în aprecierea importanței implicării clasei politice în lupta împotriva terorismului.

Testul z de comparare a diferențelor dintre

2 procente

Am pornit de la ipoteza că între procentul femeilor și procentul bărbaților care doresc înființarea unei organizații care să se ocupe numai de problema luptei împotriva terorismului există diferențe semnificative.

n1= nr bărbaților din eșantion =26

n2= nr femeilor din eșantion =32

Mărimea eșantionului n= n1+ n2 n=58

Ipotezele statistice sunt următoarele :

H0: 1=2

H1: 12

1= procentul populației masculine care răspund la întrebare

2= procentul populației feminine care răspund la întrebare

Raportul critic se determină astfel:

p1= procentul populației masculine care este de acord cu înființarea unei astfel de organizatii

p2= procentul populației feminine care este de acord cu înființarea unei astfel de organizatii

=estimarea comună a abaterii standard a diferențelor dintre procente

unde:

= estimarea comună a procentului de succes în cadrul eșantionului

= (100-), estimarea comună a procentului de insucces din cadrul eșantionului.

În acest caz, n30, deci vom utiliza testul Z.

Atunci p1=35%, p2=50%,

Pentru =0,05 z=1,96

care [-1,96 ; +1,96]. Vom accepta ipoteza alternativă, H1, deci între procentul barbaților și cel al femeilor care consideră că trebuie să se constituie o organizație internațională care să se ocupe numai de problema contracarării terorismului există diferențe semnificative

3.7Analiza legăturii dintre două variabile ( seturi de variabile relevante )

3.7.1Tabele de contingență

Pentru a realiza legătura dintre 2 variabile utilizăm tabelarea încrucișată.

Tabelul de contingență are în vedere 2 variabile : condițiile pe care trebuie să le îndeplinească România pentru a fi pregătită să lupte împotriva terorismului și nivelul de educație.

Pentru a realiza mai bine legătura dintre aceste 2 variabile am recurs la metoda contingentării sau a tabelării încrucișate pe bază de procente. Procentele rezultate ne indică că persoanele cu studii elementare consideră ca principală condiție pe care România trebuie să o mai îndeplinească pentru a fi pregătită să lupte impotriva terorismului „armamentul modern”, cei cu studii medii „sistemul de informare bine pus la punct” iar cei cu studii superioare „armamentul modern”. Armamentul modern este preferat de persoanele cu studii superioare, sistemul de informare și resursele banești ca de altfel și securizarea granițelor de persoanele cu studii medii. Tot persoanele cu studii medii au dat și cele mai multe răspunsuri din categoria „altele”.

3.7.2 Testul 2

Folosindu-ne de testul 2vrem să stabilim dacă există deosebiri semnificative pe grupe de vârstă în ceea ce privește pregătirea organismelor abilitate din România de a lupta împotriva terorismului.

Formularea ipotezelor:

H0: nu există diferențe semnificative pe grupe de vârstă în ceea ce privește pregătirea organismelor abilitate din România de a lupta împotriva terorismului.

H0: există diferențe semnificative pe grupe de vârstă în ceea ce privește pregătirea organismelor

abilitate din România de a lupta împotriva terorismului.

Calculul frecvențelor așteptate (Aij)

Determinarea valorii :

=frecvențele potrivit ipotezei nule

=frecvențele observate

Identificăm valoarea teoretică a lui :

=0,05

df=(r-1)(c-1)=4

=9,49

2,14 = 9,49 Se acceptă ipoteza H0.

3.8 Analiza asocierii dintre variabile

3.8.1 Determinarea diferiților coeficienți de corelație și indicarea semnificației acestora

Asocierea dintre două variabile nominale:

Pentru aceasta am ales întrebările din chestionar 25 și 32.

Coeficientul de contingență C

=2,14

C= 0,166. Rezultă o legătură slabă între cele 2 variabile.

Coeficientul T a lui Ciuprov

Rezultă o legătură slabă între cele 2 variabile, având în vedere că acest coeficient poate atinge valoarea 1.

Coeficientul V al lui Cramer

t= min [(r-1),(c-1)]=1

Rezultă o legătură slabă între cele 2 variabile.

Concluzii

Majoritatea respondenților la chestionar au recunoscut faptul că sunt interesați și cunosc elemente legate de lupta împotriva terorismului, iar principalele lor mijloace de informare le constituie presa și televiziunea iar în mai mică măsură prietenii, cunoștiițele, rudele. În general populația tânără (cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani) a precizat alături de direcțiile de informare enunțate anterior și Internetul sau cărțile, în categoria „altele”.

Populația brașoveană este de acord cu o cooperarea țărilor ca principală formă de acțiune împotriva terorismului.

Am încercat să creez un portret al luptătorului terorist ,iar conform cercetării a reieșit faptul că în general bărbații sunt cele mai des întâlnite persoane în interiorul grupărilor teroriste.

Ca o cauză principală a terorismului oamenii văd educația necorespunzătoare iar alături de aceasta religia.

În general populația brașoveană nu este de acord cu o luptă violentă impotriva terorismului ci pe o cale de mijloc ( atât prin diplomație cât și prin confruntări armate ).

Populația brașoveană este de acord cu faptul că principala modalitate de luptă impotriva terorismului la ora actuală este confruntarea armată, dar nu consideră că aceasta dă și cele mai bune rezultate.

Populația și-a exprimat acordul în legătură cu înființarea unei organizații care să aibă ca singur obiectiv lupta împotriva terorismului și dorește ca aceasta să fie susținută de toate statele lumii.

În ceea ce privește problema implicării României în lupta împotriva terorismului, aceasta este considerată nepregătită, participarea României la această luptă nefiind apreciată ca o șansă de aderare la organismele internaționale . Majoritatea persoanelor au afirmat faptul că una dintre cauzele nepregătirii României este faptul că în țara noastră oficialitățile nu au avut ocazia să se confrunte prea des (aproape deloc) cu astfel de fenomene. Au fost multe persoane care au afirmat că toate mijloacele de luptă împotriva terorismului utilizate la ora actuală au nevoie de îmbunătățiri, o dovadă în acest sens constituind-o intensificarea actelor teroriste din ultima perioadă.

BIBLIOGRAFIE

Ziarul „Adevărul”

Internet

Ziarul „Monitorul”

Terorismul în lume