Cercetare de Marketing. Conceptul de Marketing Si Aplicarea Lui In Domeniul Audientei Radio

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE MARKETING ȘI APLICAREA LUI ÎN DOMENIUL AUDIENȚEI RADIO

I. 1. Conceptul de marketing – o prezentare generală a modului în care firmele își atrag clienții

Definită, în general, drept arta de a vinde, noțiunea de marketing, reprezintă activitatea menită să creeze, să comunice, să ofere și să schimbe diverse oferte cu valoare semnificativă pentru clienți, parteneri și societate, în general. Este, deci, o funcție organizațională, un set de procese pentru crearea, comunicarea și furnizarea de valoare pentru clienți, dar și pentru administrarea relațiilor cu clienții în moduri de care beneficiază organizația și părțile interesate.

În accepțiunea lui Philip Kotler, conceptul de marketing este definit ca un proces prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și ceea ce doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii cu o anumită valoare pentru ei. Astfel, clienții folosesc un produs sau un serviciu pentru că au o anumită nevoie, sau pentru că acel produs sau serviciu le aduce un beneficiu, o satisfacție, fiind încurajați să ia decizia de cumpărare sau de utilizare a acelui produs sau serviciu.

I. 1. 1. Cercetarea de marketing

Cercetarea nevoilor și a comportamentului de consum se axează pe cercetarea comportamentului de cumpărare și de consum, pe cercetarea eficienței activităților de marketing, a planurilor, programelor, strategiilor și politicilor de marketing, dar și pe cercetarea drepturilor clientului, de la educare sau informare la protecție și siguranță, atunci când vine vorba de produsele de consum. Și pentru că urmărește să ofere informații asupra unor realități, cercetarea de marketing trebuie să prezinte maximă obiectivitate, să fie pe cât posibil imparțială și lipsită de erori, spre satisfacerea clienților, cărora produsele trebuie să le fie disponibile la momentul potrivit într-un loc corespunzător și acceptabil.

Cercetarea de marketing se desfășoară în cadrul unei piețe. O piață este definită prin populație sau activități cu interes potențial, putere de cumpărare și dorinta de a cheltui bani pentru a cumpăra un produs sau beneficia de un serviciu pentru satisfacerea unei necesități. Studiul de piață trebuie să determine dacă există o necesitate pentru un produs sau serviciu, dacă cei care au o necesitate sunt interesați să cumpere produsul sau serviciul sau dispun de suficienți bani și daca cei cu suficienți bani doresc să îi cheltuiască pentru un produs sau serviciu.

Aplicarea și dezvoltarea unei strategii de marketing implică selectarea piețelor și dezvoltarea programelor pentru acapararea lor, ceea ce se realizeaza în spiritul obținerii simultane de beneficii atât de către piețele selectate prin satisfacerea necesităților sau solicitărilor beneficiarilor, dar și de organizație prin încasări.

Evaluarea oportunității conține în mod obișnuit, două aspecte distincte, calitativ și cantitativ. Aspectul calitativ se concentrează pe sincronizarea dintre existența unui moment prielnic cu potențialul organizației, sincronizare dependentă de o situație competitivă, cerințele beneficiarilor, cererea pieței și sursele de aprovizionare, forțele politice, economico-sociale și tehnologice precum și de capacitățile organizației. Aspectul cantitativ oferă estimări ale potențialului de piață, de vânzări ale organizației și posibile cauzalități ale vânzărilor precum și bugete pentru resursele de marketing financiare, umane și de producție, necesare pentru a evalua profitabilitatea unei ocazii de piață.

O mai bună organizare a piețelor se poate face prin segmentarea lor, divizarea sau reunirea beneficiarilor potențiali în grupuri, numite segmente de piață. Fiecare segment este considerat ca posesor al unui anumit tip de caracteristici omogene privind atitudinea clienților. Segmentarea de piață are două avantaje în relație cu dezvoltarea strategiei de marketing: determinarea necesităților, dorințelor și atitudinilor grupurilor specifice de beneficiari și alocarea mai rațională a resurselor în proiectarea activităților de marketing, de satisfacere a necesităților.

Deoarece uneori clienții sunt mai sensibili la preț, mai ales în perioadele de recesiune, specialiștii în marketing trebuie să evalueze eficiența activităților specifice pentru a se asigura minimizarea cheltuielilor de marketing, prețurile tinzând spre o valoare acceptabilă. Puterea de cumpărare depinde, deci, de dimensiunea resurselor care oferă individului capacitatea de cumpărare și starea economiei.

I. 1. 2. Comunicarea de marketing

Comunicarea de marketing reprezintă un concept relativ nou, o componentă de bază a activității  de marketing, în general, care și-a început evoluția în ultimile două decenii ale secolului al XX-lea, căpătând o importanță din ce în ce mai semnificativă în activitatea organizațiilor. Prin intermediul acesteia se pun bazele unor legături specifice între organizație pe de o parte și angajați, clienți, furnizori, distribuitori sau alte categorii de public, pe de altă parte.

Datorită faptului că permite organizației să se raporteze la mediul ei intern și extern, comunicarea de marketing reprezintă un fenomen deosebit de important privind implicațiile sale în cadrul organizațiilor și a societății în general. Succesul unei organizații, pe plan economic, financiar sau social, este limitat prin modalitatea în care managerii organizației abordează problemele legate de inițierea și derularea procesului de comunicare. Concret, pe plan conceptual, comunicarea de marketing a evoluat treptat în strânsă legătură cu filosofia de marketing. În timp ce vechiul concept de marketing avea drept scop o comunicare rațională, axată pe produs și pe caracteristicile acestuia, noul concept de marketing determină marea majoritate a organizațiilor să-și modifice discursul, promovând comunicarea bazată pe argument emoțional.

Între promovare și comunicarea de marketing există o strânsă legatură. Comunicarea de marketing susține planul de marketing, ajutând totodată publicul țintă să înțeleagă și să aibă încredere în produsul promovat de organizație. Realizându-se prin tehnici de comunicare promoțională, prin acțiuni cu caracter temporar, care se desfășoară în cadrul campaniilor și tehnicilor de comunicare continuă, include intervențiile venite să asigure o comunicare neîntreruptă cu publicul țintă. Inițial comunicarea de marketing a fost definită ca reprezentând un mix format din patru elemente esențiale: publicitate, vânzări personale, promovarea vânzărilor și relații publice, sau din mesaje specific elaborate pentru a evoca anumite aspecte sau opinii. Astfel, acest tip de comunicare face parte din mixul de marketing alături de produs, preț și distribuție. Această abordare este una elementară prin care se aduc la același nivel termenul de comunicare de marketing și cel de promovare. Însă, comunicarea de marketing reprezintă un concept mai complex, care înglobează promovarea și care din punctul de vedere al conținutului său are două mari componente: comunicarea promoțională și comunicarea continuă. Printre tehnicile de comunicare promoțională se numără publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice, forța de vânzare sau marketingul direct. Marca, designul și ambalajul produsului aparțin comunicării continue.

Comunicarea și mixul comunicațional sunt elemente cheie în activitatea de marketing, pentru orice fel de organizație profit sau non-profit. Deciziile la nivel de strategie de comunicare sunt luate în cadrul departamentului de marketing la cel mai înalt nivel, după ce, în prealabil, au fost stabilite: misiunea organizației, ce reprezintă ea și cu ce se ocupă, obiectivele generale ale organizației și scopurile sale pe termen mediu și lung, organizarea echipei, clienții vizați și doleanțele lor în ceea ce privește organizația, portofoliul de activități, bunurile și serviciile oferite pieței, strategiile globale și alocarea resurselor.

Prin toate acestea comunicarea de marketing transmite pieței, misiunea companiei, valorile sale, strategiile și mentalitatea, deci, imaginea care trebuie să diferențieze organizația de concurenții săi de pe piață. Prin conturarea acestei imagini globale, asociată organizației și a obiectivelor generale și de marketing, într-un anumit moment al evoluției pieței și produselor, organizația adoptă strategii de comunicare comerciale, corporative sau mixte. În timp, mesajele difuzate de organizație au dobândit un conținut tot mai variat. Astfel că, o marcă nu se mai poate impune decât în condițiile în care procesul de comunicare în totalitatea sa este foarte bine coordonat. Odata cu înțelegerea acestui concept, a apărut un altul, acela de comunicare integrată de marketing, care așigură coerență în comunicarea valorilor brandului către client, interactivitate și eficiență în costuri, timp și rezultate livrate.

Termenul integrare reprezintă acțiunea de încorporare, contopire a mai multor părți într-un întreg. Atunci când marketingul unei firmei este integrat, toate departamentele firmei participă la realizarea acțiunilor de marketing, nu doar departamentul de specialitate. Efortul comun are drept scop satisfacerea nevoilor consumatorilor în vederea obținerii unui maximum de profit. În general, marketingul integrat abordează problemele esențiale, strategice ale mixului de marketing dintre care produsul, prețul, distribuția și promovarea, sau, altfel spus, clientul, costul, plasarea și comunicarea sunt, de departe, cele mai importante.

Comunicarea integrată de marketing vizează numai funcția de comunicare în sine sau pe cea promoțională a activității de marketing. În ultimii ani s-a tot vorbit despre acest concept, IMC – Integrated Marketing Communication sau Comunicare Integrată de Marketing, un concept de management relativ nou care pornește de la premisa că toate aspectele comunicării de marketing, inclușiv publicitatea, promovarea, relațiile publice și marketingul direct se află într-o strânsă legătură. Campaniile de comunicare integrată pot fi privite și din perspectiva promovării vânzării și cumpărării într-o economie digitală, din ce în ce mai prezentă în mediul virtual, în plină ascensiune. Acest concept include multe canale online și offline.

Canalele de marketing online se reprezintă orice campanie de e-marketing/ marketing electronic, de la optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO), programe pay-per-click, e-mail-ing, bannere până la bloguri, RSS-uri, podcasturi și televiziuni online.

Canalele de marketing offline sunt reprezentate de tradiționalul print: ziare și reviste, poștă, relații publice, radio și televiziune.

În general, comunicarea integrată de marketing are ca scop transmiterea rolului organizației și a valorilor de bază ale acesteia, nu doar formule și teme cu caracter temporar. Comunicarea integrată nu reprezintă doar promovare sau comunicare, ci încearcă să abordeze un spectru mult mai larg de probleme la nivel de organizație. Deci nu are un caracter mai pronunțat decât marketingul tradițional, deși pune accent pe gestionarea activelor strategice pentru atingerea scopurilor strategice. Astfel ca adoptarea comunicării integrate de marketing se poate dovedi eficace, reprezentând o modalitate eficientă de realizare a misiunii și obiectivelor organizației. Obiectivul principal al politicii de comunicare îl constituie crearea și consolidarea unei imagini favorabile în rândul publicului țintă. Conceptul de imagine și cel de comunicare sunt indisolubil legate. Imaginea organizației este o noțiune complexă sub aspectul conținutului său, cuprinzând imaginea internă, financiară, tehnologică, comercială și publică. Astfel că, imaginea dorită de firmă, cea difuzată în exterior și imaginea formată în viziunea publicului coincid într-o mare măsură. Există, desigur, unele mici abateri de la imaginea difuzată publicului larg, care însă, în cazul print-ului – ziare și reviste, nu afectează întreaga masă de cititori în același timp.

I. 1. 3. Metode de atragere și satisfacție a clienților

Île mai importante.

Comunicarea integrată de marketing vizează numai funcția de comunicare în sine sau pe cea promoțională a activității de marketing. În ultimii ani s-a tot vorbit despre acest concept, IMC – Integrated Marketing Communication sau Comunicare Integrată de Marketing, un concept de management relativ nou care pornește de la premisa că toate aspectele comunicării de marketing, inclușiv publicitatea, promovarea, relațiile publice și marketingul direct se află într-o strânsă legătură. Campaniile de comunicare integrată pot fi privite și din perspectiva promovării vânzării și cumpărării într-o economie digitală, din ce în ce mai prezentă în mediul virtual, în plină ascensiune. Acest concept include multe canale online și offline.

Canalele de marketing online se reprezintă orice campanie de e-marketing/ marketing electronic, de la optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO), programe pay-per-click, e-mail-ing, bannere până la bloguri, RSS-uri, podcasturi și televiziuni online.

Canalele de marketing offline sunt reprezentate de tradiționalul print: ziare și reviste, poștă, relații publice, radio și televiziune.

În general, comunicarea integrată de marketing are ca scop transmiterea rolului organizației și a valorilor de bază ale acesteia, nu doar formule și teme cu caracter temporar. Comunicarea integrată nu reprezintă doar promovare sau comunicare, ci încearcă să abordeze un spectru mult mai larg de probleme la nivel de organizație. Deci nu are un caracter mai pronunțat decât marketingul tradițional, deși pune accent pe gestionarea activelor strategice pentru atingerea scopurilor strategice. Astfel ca adoptarea comunicării integrate de marketing se poate dovedi eficace, reprezentând o modalitate eficientă de realizare a misiunii și obiectivelor organizației. Obiectivul principal al politicii de comunicare îl constituie crearea și consolidarea unei imagini favorabile în rândul publicului țintă. Conceptul de imagine și cel de comunicare sunt indisolubil legate. Imaginea organizației este o noțiune complexă sub aspectul conținutului său, cuprinzând imaginea internă, financiară, tehnologică, comercială și publică. Astfel că, imaginea dorită de firmă, cea difuzată în exterior și imaginea formată în viziunea publicului coincid într-o mare măsură. Există, desigur, unele mici abateri de la imaginea difuzată publicului larg, care însă, în cazul print-ului – ziare și reviste, nu afectează întreaga masă de cititori în același timp.

I. 1. 3. Metode de atragere și satisfacție a clienților

În orice activitate, indiferent de domeniu, este importantă câștigarea încrederii noilor potențiali clienți. O companie sau persoană are nevoie să dezvolte materiale speciale pentru a arăta că are un nivel înalt de cunoștinte în domeniul în care își desfășoară activitatea. În primul rând trebuie identicate zonele de interes pe care clientul le are. Apoi, trebuie scoasă în evidență experiența firmei sau persoanei care promovează produsul. Cheia succesului stă într-o mai bună satisfacere a nevoilor clienților care doresc maximizarea valorii, în alegerea lor fiind influentați de costuri, cunoștinte, mobilitate și venit. Ei compară valoarea obținută din consumarea produsului cu valoarea așteptată și cumpără de la firmele care oferă cea mai înaltă valoare. Astfel că, firmele trebuie să pună un accent mai mare pe coordonarea proceselor de bază care au loc la nivelul unei intreprinderi, cum ar fi procesul de creașie a produsului, cel de gestionare a stocurilor, procesul de onorare a comenzilor sau cel de satisfacere efectivă a nevoilor clientului. Coordonarea tuturor acestor procese de bază oferă un avantaj substanțial în fața concurenților, creându-se astfel un sistem performant de furnizare a valorii către segmentele vizate.

Pentru a atrage cât mai mulți clienți, firmele realizează o descriere proprie cât mai amplă care să fie un plus de imagine pentru produsele și serviciile pe care le comercializează. O primă impresie poate face diferența pentru un potențial client, în descrierea companiei benefică fiind scoaterea în evidență a punctelor forte: certificări, experiență în domeniu, clienți sau lucrări importante, date corecte și actualizate, importante pentru diferite categorii de clienți.

Numele produselor sau serviciilor trebuie să fie clare, iar descrierea lor trebuie să fie cât mai amplă și să conțină toate datele tehnice sau comerciale. Imaginea produsului poate ajuta foarte mult în prezentarea, distribuția și vânzarea sa, diferențierea de concurență realizându-se prin activitatea companiei care promovează produsul sau serviciul, prin ofertă, prin promptitudine, prin volumul de vânzări.

I. 2. Piața audienței radio

Radioul oferă divertisment, transmite informații imediat după ce au avut loc și ajunge instantaneu la milioane de persoane. În mod tradițional, pe piața radio din România există o discrepanță între ceea ce ascultătorii declară că le place și ceea ce le place de fapt.

Pentru un canal mediatic, nevoia de a cunoaște numărul ascultătorilor săi, alături de vârsta, sexul, nivelul lor de studii sau statutul socioprofesional, se asociază cu definirea clară a categoriilor de public cărora se adresează. O astfel de cercetare ar trebui să garanteze o comunicare mult mai eficientă. De aceea, deseori, sunt puse în practică sisteme de anchetă cu scopul de a cunoaște mai bine auditoriul și preferințele lui, mass-media folosind măsurarea audienței și analiza structurii socio-economice a acesteia pentru a-și stabili anumite tarife publicitare sau pentru a-și face reclamă pe lângă clinții ce doresc achiziționarea de spațiu publicitar. Studiul cantitativ și calitativ al practicilor de ascultare a devenit instrumentul unei gândiri de marketing adaptată suporturilor existente la evoluția pieții în domeniu. Astfel, studiul audienței și analiza publicului dobândesc un caracter strategic pentru mass-media.

Asociația pentru Radio Audiență, constituită pentru a reprezenta interese comune ale fondatorilor săi: societățile de radiodifuziune, agențiile de publicitate și agențiile de media, are drept scop măsurarea audienței și a cotelor de piață a posturilor de radio, propunându-și promovarea și susținerea unor proceduri care să permită obținerea de informații obiective, precise și corecte referitoare la audiență și cota de piață a posturilor radio sau a programelor radiodifuzorilor din România precum și exprimarea unui punct de vedere privind certificarea și validarea rezultatelor.

Firmele care au măsurat audiența radio în perioda 2008-2011 au fost IMAS și Mercury Research. Institutul de Marketing și Sondaje – IMAS, se ocupă cu cercetarea de piață, iar Mercury Research este o firmă de cercetare a pieței care deține în portofoliul său de clienți nume ca Procter & Gamble, Coca Cola, Orange și Romtelecom.

Începând cu luna ianuarie 2012, potrivit Asociației pentru Radio Audiență, furnizorii Studiului Național de Audiență Radio sunt companiile GfK și IMAS, care au câștigat licitația organizată pentru alegerea companiilor de cercetare ce vor furniza Studiul Audienței Radio în perioada 2012 – 2015. În următorii 4 ani vor derula studiul sindicalizat de audiență pentru Asociația pentru Radio Audiență, fiind chestionați anual, prin metodologia CATI (interviuri prin telefon), 28.200 de ascultători de radio, cu privire la consumul lor de radio. GfK va realiza 11.100 interviuri pe an, pe un eșantion urban și 3.000 în mediul rural. La rândul său, IMAS va realiza 14.100 de interviuri anual.

Acest Studiu Național de Audiență Radio este, de fapt, instrumentul complet și standardizat de analiză și monitorizare pentru industria de publicitate din România, reprezentând un program de cercetare sindicalizat, realizat pentru și în colaborare cu Asociația pentru Radio Audiență. Scopul acestui studiu este măsurarea audienței posturilor de radio din România, alături de furnizarea unui set de informații privind publicul ascultător, în industria de media. Studiul este proiectat și se realizează pe baza standardelor metodologice și profesionale acreditate pe plan internațional pentru măsurarea audienței radio.

I. 3. Piața publicității radio

Radioul este conceput ca un model economic bazat 100% pe publicitate. Atât timp cât această percepție va continua, iar operatorii de radio nu vor înțelege că trebuie să inventeze metode noi de a aduce venituri, radioul va avea de suferit de pe urma fiecărei tresăriri din piața de publicitate. Viitorul radioului se îndreaptă spre trei direcții – mobil, digital și creativ. De aceea, radiourile de pe net nu sunt radiouri. Radio nu este ceea ce cântă. Radio este felul în care îl folosești. Iar felul în care îl folosești este: mobil, mic, wireless. Digital, pentru că aceasta este direcția în care se îndreaptă lumea. Telefonul este digital. Muzica, de asemenea. Imaginile sunt digitale. Televizorul sau cărțile, la fel. Radioul este deja digital, în mare parte. Creativ, pentru că radioul întotdeauna se reinventează singur.

I. 3. 1. Piața radioului în România

Radiofonia românească a debutat în 1908. În 1921, dintr-o initiațivă guvernamentală, s-a înființat o rețea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul țării. În ziua de joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, se difuzează oficial prima emisiune a postului Radio România. Alături de Radio România, care emite și azi, alte posture la fel de cunoscute sunt și Kiss FM, Pro FM, Europa FM, Radio ZU, Național FM, Realitatea FM, Romantic FM, Magic FM, Radio Trinitas, Info Pro.

Ca și în situația presei scrise, veniturile din publicitate atrase de posturile de radio depind de situația economică existentă. Radio 21, Kiss FM și Radio ZU sunt cele mai ascultate radiouri la noi. Din ce în ce mai multe persoane accesează radiourile online sau optează pentru posturi de muzică personalizate, audiența fiind formată în prezent din peste 6,9 milioane ascultători, potrivit unui studiu realizat de agenția de monitorizare RAJAR și preluat de brandrepublic.com.

Posturile de radio deținute de grupul Lagardere, Radio 21 și Europa FM, domină peisajul radiofonic din București, la nivel de audiență, în timp ce grupul SBS Broadcasting este mai puternic la nivel național și urban, prin postul Kiss FM. Acesta se situează la un nivel similar de audiență cu postul public Radio România Actualități (RRA).

În anul precedent, valoarea totală netă a pieței locale de media a fost de 316 milioane de euro, totalul investițiilor în media pe 2011 fiind mai mic comparativ cu 2010. În 2012, conform cercetării Initiative, investițiile totale în publicitate ar putea reprezenta un an de evoluție, în creștere comparativ cu 2011.

I. 3. 2. Avantajele și dezavantajele utilizării radioului drept vehicul pentru mesajele publicitare

Radioul reprezintă cel mai important mijloc privind transmiterea mesajelor către segmente de public restrânse care nu utilizează alte surse mass-media. De asemenea, este un mijloc de comunicare care îi poate însoți pe potențialii clienți oriunde se deplasează, oferindu-le companiilor care își fac publicitate la radio, un mijloc de a-și transmite mesajul chiar în momentul în care clientul se decide asupra unui produs sau serviciu. Utilizarea frecventă a radioului poate duce la fidelizarea unui segment important al ascultătorilor, favorizând opțiunea pentru radio drept vehicul al mesajelor publicitare. Astfel se stabilește o relație personală cu ascultătorii, bazată pe o încredere mai mare în radio, în publicitatea difuzată pe un astfel de canal mediatic, dar și în produsele cărora li se face publicitate, ale cărei costuri sunt relativ scăzute.

Pe de altă parte, radioul nu are același impact ca televiziunea, fiind lipsit de componenta vizuală, fără a i se acorda o atenție sporită. Astfel, mesajul publicitar difuzat prin radio poate avea un caracter efemer, iar audiența medie, relativ scăzută a multor posturi de radio necesită o difuzare frecventă a mesajului publicitar pentru o răspândire cât mai largă a mesajului.

I. 3. 3. Cifre actuale pe piața radio din România

Radioul reprezintă un canal media potrivit, dacă există deja o imagine formată în mintea publicului țintă asupra produsului, serviciului sau companiei promovate. Radioul este mai ieftin și deține supremația în fașa altor vehicule media în categoria mediilor de dimineață, stabilind în mintea oamenilor secvența de care au nevoie pentru a începe o nouă zi.

Pentru reclamele difuzate în 2011, piața de radio din România a atras un buget total de 19 milioane de euro. Radiourile noastre au difuzat anul trecut 395.412 clipuri publicitare, conform monitorizărilor Alfa Cont, cu 2,2% mai multe decât în 2010. Bugetul consumat de clienții publicitari pe piața radio a fost estimat de „Forbes” la 19 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât în anul precedent.

Bătălia radiourilor pentru veniturile din publicitate s-a dat, în principal, între Kiss FM și Radio ZU. În 2011, aceste două posture de radio au obținut cele mai mari venituri din publicitate. Potrivit Alfa Cont, Kiss FM a difuzat 83.903 de clipuri, realizând un volum brut de publicitate de 29,7 milioane de euro. Rivalul său, Radio ZU, a lansat ascultătorilor 75.619 de spoturi, cu un volum brut de 24,8 milioane de euro. Printre posturile comerciale se află și România Actualități, canalul public, care a difuzat 22.427 de spoturi, pentru un volum brut de 6,1 milioane de euro.

Cel mai important client pentru piața de radio prin campaniile de promovare a turismului intern a fost, în 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, ale cărui campanii publicitare, pentru promovarea turismului, s-au difuzat în special de către România Actualități, în peste 8.261 de clipuri, cu o valoare brută de 2,2 milioane de euro.

Dar cel mai prezent client pe piața publicității radio a fost Orange, o companie de telefonie mobilă care a difuzat 13.833 de spoturi, culminând cu faptul că, în 2011, a ocupat primul loc în topul advertiserilor în presa scrisă și locul secund în topul TV

Tot radioul este cel care se situează în fruntea preferințelor privind promovarea supermarketurilor și hypermarketurilor, de la promoții, până la oferte și tombole. Printre cei mai semnificativi clienți, cu cele mai mari investitiții în radio, se află și firme din domeniul retail: Hypermarketul Real cu 19.308 spoturi publicitare pe radio, Carrefour cu 17.494, și Metro cu aproape 10.000 de clipuri.

CAPITOLUL AL II-LEA

AFACERI DIN MEDIA. POSTURI DE RADIO

De-a lungul timpului s-a încercat identificarea unei definiții pentru termenul de radio public, însă conform studiilor de specialitate, de-a lungul anilor, au putut fi observate anumite caracteristici ale acestei forme de comunicare. Printre principalele scopuri ale radioului public se numără îmbunătățirea societății, printr-o informare corectă a ascultătorului. Segmentele de public țintă sunt extrem de variate, acoperind o arie largă de preferințe, începând cu programe dedicate celor mici până la emisiuni cu caracter politic, economic, emisiuni de dezbatere, de cultură și civilizație, emisiuni destinate activității parlamentare, emisiuni destinate oamenilor de pretutindeni.

II. 1. Posturile de radio din România

Existența undelor radio a fost făcută cunoscută de către Guilermo Marconi, un inventator italian. Fizicianul sârb, stabilit în America, Nikola Tesla a contribuit în mod esențial, pe lângă alți câțiva inventatori, la crearea primului aparat de radio, precum și la alte invenții din domeniul electrotehnicii, construind un sistem care putea transmite și primi semnale radio de la o distanță de aproape 3 km. În 1895 a trimis un semnal radio pentru prima dată, iar în 1907 a recepționat prima dată un semnal radio din Canada, și anume semnul "x" din Codul Morse. Odată cu aceasta a început să se dezvolte telegrafia fără fir și folosirea codului Morse, care au fost foarte importante mai ales pentru comunicarea între nave în cazul unor dezastre pe mare. Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a fost Reginald Fessenden în 1900. Nikola Tesla a început în 1900 construcția primei stații de emisie radio, dar din lipsă de fonduri a abandonat ideea. Totuși el este considerat inventatorul ideii de stații radio cu emisiuni.

În România, exista încă din anii 20 ai secolului trecut o adevărată mișcare pro-radiofonie. La 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniștri al țării, declara constituirea Societății de Difuziune Radiotelefonică din România. La data de 1 noiembrie 1928 are loc prima emisiune oficială, transmisă de Radio România Actualități, care a debutat prin cuvântul marelui fizician român, profesorul Dragomir Hurmuzescu, devenit ulterior președinte al Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică. În decembrie 1928, debutează prima transmisiune umoristică, iar un an mai târziu prima emisiune pentru cei mici, Ora copiilor, alături de primele transmisiuni directe de la Ateneul Român și de la Opera Română. Tot în 1929 are loc și prima transmisiune de teatru radiofonic, iar în 1930 apar emisiuni destinate unor categorii distincte de ascultători: Universitatea Radio, cu prelegeri și conferințe ținute de personalități ale intelectualității românești, din perioada interbelică, și emisiunile Ora sătenilor și Ora școlarilor, în același an fiind transmis pentru prima oară un miting aviatic.

În evoluția sa, radioul românesc a cunoscut mai multe perioade. Între 1928 și 1937, numărul orelor de program sporește considerabil, ponderea programelor muzicale ajunge la 70% și apar reviste dedicate radioului: Radiofonia, Radiofonia – Radio și știință pentru toți, Radio – program radio. Film sonor. Televiziunea. Recunoscut promotor al sportului, postul de radio realizează pe 11 iunie 1933 prima transmisiune în direct a unui meci de fotbal: România – Iugoslavia, din cupa Balcanică.

Între 1938 și 1944, radioul își menține rolul de informare și răspândire a culturii. Ora Marii Britanii, Ora Franței, Ora Germaniei, Ora ostășească germano-română erau emisiuni produse în această perioadă. În 1941, ia ființă Corul Radio. În condiții de război, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere.

Între 1945 și 1988, evenimentele politice care se succed afectează structurile și activitatea instituției. Se fac schimbări politice la conducere, orele de emisie cresc ca număr, ajungând în 1950 la peste 9000, se construiește un nou sediu în 1952, iar emisiunile in limbi străine evoluează și se diversifică, devenind un departament aparte.

Decembrie 1989 a însemnat pentru Radiodifuziune și pentru societatea românească un moment de răscruce. Societatea Română de Radiodifuziune a devenit după 1989 membră cu drepturi depline a Uniunii Europene de Radio, înființând Editura Casa Radio, care reintroducea documentele conservate în arhivele instituției, în circuitul mediatic național, în paralel cu elaborarea unor instrumente de referință în domeniul radiofoniei. În anul 2000 începe modernizarea unor echipamente specific studiourilor de radio, posturile teritoriale fiind digitalizate în proporție de 80%, punându-se în circulație emițătoare în FM, bandă vest.

Actualmente, pe piața radio din România își desfășoară activitatea diverse posturi de radio, care emit la nivel național, regional și local, beneficiind de unul sau mai multe studiori de emisie. Acestea se pot adresa unor segmente diverse de ascultători și consumatori de emisiuni radio, în funcție de domeniul pe care își axează formatul stabilit și promovat: muzică, știri, religie, cultură, sport. Grila de programe trebuie construită în așa fel încât să ofere ascultătorilor informații corecte și divertisment. În ultimele două decenii a existat o concurență continuă între radioul public și cel privat, cotele de ascultători dezvăluind faptul că un program orientat spre muzică și divertisment poate fi de succes. În radio, termenul Prime-Time care definește momentul când se înregistrează cel mai mare număr de ascultători, este între orele 6.00 și 8.00 dimineața. În cursul zilei, folosirea radioului scade, în timp ce după-amiaza, folosirea T.V.-ului crește constant. În jurul orei 18.00, curbele de utilizare se suprapun, din acest moment al zilei, televiziunea bucurându-se mai mulți utilizatori decât radioul.

Radioul de stat, reprezentat de Societatea Română de Radiodifuziune (S. R. R.), deține o serie de studiouri care emit la nivel național, internațional și regional, cuprinzând o gamă variată de programe de la emisiuni musicale și sportive, la cele culturale și de știri: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internațional, Radio România Regional, Antena Satelor, Radio București și Radio Chișinău, dar și 10 stații regionale și locale. Aliniindu-se noilor tendințe, reprezentanții S. R. R. au pus bazele Radio 3net, care emite online, pentru a atrage mai mulți ascultători și pentru a-i fideliza pe cei care ascultă deja aceste posturi de radio. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Kids Radio și agenția de presă Rador.

Posturile de radio particulare, considerate posturi comerciale, datorită grilei de programe și a genurilor de muzică promovată și difuzată, beneficiază de o audiență semnificativă, poate cea mai ridicată din acest mediu, și de cei mai mulți ascultători, încadrați pe segmentul de vârstă 14 – 44 ani. Cele mai cunoscute radiouri, care emit la nivel național, dar și online, sunt Kiss FM, Radio 21, Pro FM, Dance FM, Europa FM, Radio ZU, Radio Guerrilla, Național FM, Mix FM, Romantic FM, Gold FM, Magic FM, Vibe FM, Rock FM.

Posturi de radio care emit internațional și își axează formatul pe emisiuni de știri și dezbateri politico-culturale sunt BBC România și Radio France Internationale. Același format, dar la nivel național este adoptat de InfoPro, post de ținut de Trustul de Presă Media Pro, Realitatea FM și News FM.

Posturi radio religioase care emit la nivel național sunt Radio Trinitas, Radio Maria, Micul Samaritean și Radio Vocea Speranței, ultimele două emițând și pe internet. Un post destinat copiilor este Itsy Bitsy FM, unul destinat consumatorilor de muzică populară este Favorit FM, iar Radio Net Romania este postul de radio care emite exclusiv online.

În structura organizatorică a unui post de radio există funcții care privesc fiecare activitate în parte. Conducerea apaține unui redactor șef care este și director de programe. Acesta se ocupă printre altele cu stabilirea și dezvoltarea programului postului, decide în privința personalului, supraveghează oferta muzicală, respectarea profilelor muzicale indicate și a listelor de melodii difuzate și conduce ședințele de redacție. Alături de redactorul șef activează,mai ales în cazul studiourilor de radio locale, șeful de studio care este autorizat să dea indicații redactorilor, reporterilor, asistenților de redacție și colaboratorilor din studio, fiind responsabil de emisiunile și intervențiile studioului, controlând respectarea grilelor de program și îndeplinind funcții administrative. Redactorul de serviciu este cel care analizează anunțurile primite de la agențiile de știri, planifică emisiunile și spațiile de emisie, caută subiecte, pregătește inteviuri, redactează știri și texte de moderare. În ierarhie, urmează reporterii care se ocupă cu deplasarea pe teren, interviuri, sondaje, conferințe de presă și propunerea de subiecte diferite redactorului., și asistentul de redacție care se ocupă de problemele administrative ale postului de radio, preia apelurile telefonice, sortează și dirijează corespondența, se îngrijește de solicitările ascultătorilor, însoțește invitații și vizitatorii în studio, anunță relatările corespondenților, se ocupă de emisiunile realizate cu participarea ascultătorilor și de tragerile la sorți ale premiilor, și îngrijește arhiva. De buna funcționare a echipamentului audio din regia tehnică se ocupă editorul de sunet sau tehnicianianul care contribuie la realizarea emisiei prin mânuirea echipamentului audio.

II. 2. Posturile de radio din Oradea

De-a lungul timpului, pe plan local și regional s-au pus bazele unor posturi de radio care să suplinească informațiile furnizate de radiourile cu acoperire națională și care, în plus, să acorde o atenție sporită activităților de interes local pentru fiecare oraș în parte, de exemplu. Reprezentând un interes aparte pentru cei interesați de problemele care-i înconjoară mai îndeaproape, indiferent de domeniu, apariția studiourilor locale s-a dovedit a avea un rol important.

Încă dinainte de cel de-al doilea război mondial, românii au beneficiat de înființarea unor studiouri locale ale Societății de Radiodifuziune, la Iași, Cluj și Timișoara. La 8 octombrie 1939, a fost dat în folosință Radio Basarabia, cu un program propriu de emisiuni în limba română și rusă, iar la 2 noiembrie 1941, Radio Moldova, având sediul la Iași. În timp, crește importanta emițătoarelor pe unde scurte, posturile locale care intră în emisie în anul 1943 dovedindu-și utilitatea în august 1944, când, pentru câteva zile, posturile mari de la Băneasa și Bod nu au mai transmis. Din anul 1954 încep să apară treptat, studiourile locale de radio la Cluj, Craiova, Timșoara și Tg. Mures, 10 ani mai târziu aceste studiourile regionale ajungând să emită peste 4.000 de ore de program, în 1971, înregistrând un număr dublu. Anul 1985 este anul desființării, din ordin prezidențial, a studiourilor regionale, 1990 fiind cel al reînființării.

În Oradea emit posturi de radio naționale și locale. Dintre radiourile care dețin studiouri locale în Oradea amintim, posturile comerciale Kiss FM, Europa FM, Radio ZU, Magic FM, Național FM, Mix FM și Radio Favorit care difuzează muzică populară și folclorică. De asemenea, radiourile cu temă religioasă, Vocea Evangheliei, Micul Samaritean și Radio Maria, dar și postul de știri InfoPro, emit pe frecvențe captate de orădeni. La nivel local și regional, există Radio Transilvania pe 97.2 FM, un post de radio înființat în Oradea, care a reușit performanța de a emite în toată Transilvania. Cu emisiuni pe gustul publicului tratând teme de interes, radio Transilvania se situează în topul preferințelor orădenilor și nu numai.

II. 3. Aspecte financiare

În contextul economic actual, companiile încep să acorde o atenție sporită administrării resurselor, folosind în acest scop, bugetele de venituri și cheltuieli, ca instrumente de management financiar, la nivel de firmă și la nivelul principalelor tipuri de activități ale firmei. Posturile de radio nu fac excepție atunci când vine vorba de aspecte privind situația lor financiară. Aspectele financiare se referă la veniturile și cheltuielile pe care le presupun activitatea pe care o prestează reprezentanții unui post de la radio, de la cei ce îndeplinesc funcții de conducere până la simpli angajați.

Bugetul de venituri reprezintă estimarea financiară a vânzărilor de produse și servicii ale unei firme, iar bugetul de cheltuieli este estimarea financiară a consumului de resurse necesare realizării obiectivelor firmei. Astfel că, trebuie să se anticipeze și să se ia în considerare volumul, structura și valoarea vânzărilor firmei, în acest caz, spațiu publicitar. La elaborarea și controlul bugetelor de venituri și cheltuieli ale unei companiei contribuie toată echipa managerială, scopul fiind o viziune comună asupra afacerii. Bugetul unei companii, indiferent de domeniul de activitate, este stabilit anual, necesitând un efort considerabil și poate fi văzut ca un plan financiar.

În scopul menținerii echilibrului bugetar și al cheltuielilor, în limita fondurilor disponibile, sunt fixate obiective de creștere a veniturilor, fiind dispuse și măsuri privind reducerea semnificativă a cheltuielilor, raționalizarea consumurilor, responsabilizarea salariaților, în funcție de limitele de competențe.

Radioul este considerat drept un media capabil de a transporta cu un efort tehnic relativ redus opiniile și informațiile grupurilor de interese, înființarea programelor radio ce pot fi utilizate de oricine, reprezintând o alternativă realizată în mod conștient la posturile de radio comerciale private. Radioul privat se deosebește esențial în bazele sale economice de cel public-național, prin faptul că sursele sale de venituri sunt momentele de reclamă vândute, în timp ce posturile de radio publice beneficiază de taxe de radio și pot folosi momentele de reclamă ca o sursă suplimentară de venit.

Orice post de radio care se respectă trebuie să emită online. Probabil că undeva în viitorul nu foarte îndepărtat FM-ul va fi istorie, iar radioul va rămâne doar online. O certitudine este și faptul că televiziunea migrează încet dar sigur tot spre mediul online, dar migrarea posturilor radio de la unde la online este mult mai ușor de făcut. Deși există și la noi posturi care emit exclusiv online, posturile de radio de top, nu s-au mutat complet online. Emit pe Internet, însă atât timp cât publicitatea le vine tot pentru rating-ul realizat în formatul clasic, nu vor renunța la forma lor actuală.

Există numeroase posturi de radio care obțin suficiente venituri din publicitate pentru a se autofinanța și a obține profit. Bineînțeles acesta este cazul posturilor comerciale. Cheltuielile pentru susținerea unui post de radio de stat sunt mai mici, iar cifrele obținute din publicitate nu sunt obligatoriu în creștere, dar sunt suplinite de taxa radio colectată de la orice utilizator declarat drept posesor de aparat de radio. Radioul Public a atras venituri din taxa radio de 195,2 milioane de lei și venituri din publicitate de peste 4 milioane de lei, în 2011, în condițiile în care instituția a avut anul trecut venituri totale în cuantum de 405,3 milioane de lei și un profit net de 4,2 milioane de lei. Potrivit raportului pe 2011, S.R.R. a avut anul trecut venituri în cuantum de 405.314.961 de lei și cheltuieli de 400.477.389 de lei. Veniturile au fost compuse din: venituri de la bugetul de stat, venituri din fonduri europene și alte surse externe, dar și venituri proprii și aici vorbim de venituri din taxa radio, din publicitate, din sponsorizări și donații, vânzare de produse. În ceea ce privește cheltuielile, Radioul Public a plătit anul trecut taxe, impozite și contribuții salariale ale angajaților.

Dacă pentru radioul public sursa principală de venit este taxa radio, la care se adaugă alocațiile bugetare și veniturile din publicitate, pentru radiourile comerciale principala sursă de venit înseamnă publicitatea. Radiourile au ajuns să se susțină din publicitate în proporție de peste 70%, restul de 30% fiind susținut de proprietarii postului de radio. Publicitatea este atrasă de către acest tip de vehicul media doar în baza unor date de cercetare a pieței, date care înseamnă costuri și care sunt aceleași la nivelul întregii piețe de media. Datele sunt livrate, în cazul radiourilor de Asociația pentru Radio Audiență, iar rigorile impuse sunt necesare din nevoia difuzorilor de a se alinia unor standarde internaționale. Unele posturi de radio se confruntă cu fenomenul sold out, care presupune ca spațiul publicitar să fie vândut în avans, dar acest lucru se întâmplă în cazul radiourilor care înregistrează audiențe de top pe piața radio din România, Kiss FM, Radio 21, Radio ZU, Europa FM.

Activitate financiară întreprinsă de un post de radio care emite la nivel local și nu beneficiază de popularitatea pe care o dețin posturile de radio naționale presupune îndeplinirea unor roluri esențiale pentru bunul mers al unei firme. Astfel este necesară optimizarea și fluidizarea circuitelor și fluxurilor de informații, documente, persoane și fonduri bănești și asigurarea parametrilor de lucru ai fiecărui element și al obiectivelor firmei în ansamblu. În ceea ce privește resursele umane, este optimă acordarea unei atenții asupra proceselor de selecționare, instruire și evaluare a angajaților, utilizându-le la maximum posibilitățile.

Toate acestea pot duce la performanțe semnificative în activitatea firmei, la creșterea profitului și a popularității radioului. Activitatea financiară, în sine, cuprinde analize economico-financiare, previziuni financiare, efectuarea de decontări și salarizări pentru angajați, dar și un control financiar intern.

II. 4. Audiența radio din Oradea

Cel mai cunoscut post de radio din Oradea este Radio Transilvania, care emite în zonă, alături de frecvențe ale radiourilor de top din țară. Grila de programe precum și gama activităților unui post de radio de acest fel sunt cele care se dovedesc responsabile în stabilirea audienței de care beneficiază acel post de radio. Dacă posturile de radio de la nivel național se ocupă prea puțin de evidențierea problemelor culturale, economice și sociale din teritoriu, indiferent de oraș sau regiune, radiourile locale sunt cele care subliniază și dezbate aceste aspecte. În acest fel, fiecare post de radio poate avea, în funcție de bugetul și de specializarea angajaților de care dispune, o redacție proprie cu profesioniști în toate domeniile, existând cazuri când în cadrul unui post local, este creată propria agenție de știri, distinctă în context național, pentru că tratează probleme de interes local, fiind implicată în toate evenimentele importante din regiune. Astfel se justifica o audiență ridicată a programelor transmise și o popularitate ridicată în rândul consumatorilor de radio din zonă. Partenerii în activitatea publicitară colaborează susțin încrederea și continuitatea în postul de radio care se asigură că mesajul lor ajunge acolo unde trebuie și cu eficiența dorită.

În preferințele ascultătorilor orădeni se situează posturile de radio comerciale Kiss FM, Europa FM și Radio ZU, dar ca și emitent local, în 15 orașe din zonă, inclusiv Oradea, este preferat Radio Transilvania.

CAPITOLUL AL III-LEA

PREZENTAREA POSTULUI DE RADIO

RADIO TRANSILVANIA

Radio Transilvania reprezintă un post de radio cu un program dinamic, bine ancorat în actualitatea locală și bazat pe o muzică diversificată, segmentul de vârstă la care se adresează fiind cuprins între 20 și 55 de ani. Pe parcursul unei zile, ascultătorii au parte de un program muzical format din cele mai cunoscute hit – uri ale anilor 80, 90 și de azi, presărat din oră în oră, cu buletine de știri bine realizate și documentate. Concursurile și noutățile din show – biz completează programul.

III. 1. Prezentarea firmei și a serviciului

Firma a luat ființă în anul 1994 cu scopul de a pune bazele unei rețele regionale de radio, care să furnizeze știri de ultimă oră, emisiuni informative și muzică de cea mai bună calitate. Primul post de radio a fost deschis la Bistrița, județul Bistrița-Năsăud. Ulterior au urmat și alte stații radio la Oradea, Satu Mare și Zalău.

În prezent, rețeaua Radio Transilvania cuprinde 15 posturi locale care acoperă 9 județe din regiunea Transilvania. Astfel, stații locale aparținând Radio Transivania există la Oradea, Aleșd și Beiuș, în județul Bihor, la Bistrița și Beclean, în județul Bistrița Năsăud, la Chișineu-Criș, în județul Arad, la Cluj-napoca și Turda, în județul Cluj, la Luduș, în județul Mureș, la Baia Mare și Sighetul Marmației, în județul Maramureș, la Zalău, în județul Sălaj, la Satu Mare și Carei, în județul Satu Mare și la Mediaș, în județul Sibiu.

Sloganul companiei este Un radio cât toată Transilvania!

III. 2. Analiza mediului intern și a mediului extern al firmei

Firma, o societate pe acțiuni, cu 40 de angajați și 5 acționari, este înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul J05 / 911 / 1994, având drept Cod Unic de Înregistrare: RO 5397727. Adresa sediului central a postului de radio Radio Transilvania este B-dul Dacia, numărul 103, Oradea, județul Bihor, iar ca numere de contact sunt puse la dispoziție două numere de telefon: 0259-44.71.50 și 0359-40.19.15. De asemenea, există pentru publicul larg o adresă de e-mail – [anonimizat] și un site de internet: www.radiotransilvania.ro , la care ascultătorii pot apela pentru a afla mai multe informații despre acest post de radio sau pentru a-și exprima părerile.

Analiza mediului intern al unei firme presupune, de fapt, analiza resurselor firmei respective care pot fi resurse materiale, financiare și umane.

Resursele materiale ale Radio Transilvania reprezintă aparatura cu care este emis programul de zi cu zi al postului de radio: antene, calculatoare, microfoane, mixere, emițătoare, cd-uri, mașini de serviciu, clădiri, toate acestea contribuind la realizarea programelor și a emisiei. Progresul tehnologic ajută radiourile la îmbunătățirea calității emisiei, iar aparatele din ce în ce mai performante de emisie cresc aria de acoperire a radiourilor.

Resursele financiare provin, în cea mai mare parte, din publicitate. Și, asemeni altor instituții de presă care se respectă și intenționează să aibă o activitate continuă și constantă, Radio Transilvania vinde spațiul publicitar din calupurile sale. În fiecare oră, pe parcursul zilei, sunt difuzate trei calupuri publicitare, cu o durată cuprinsă între 1 și 3 minute. Prețul acestor spații variază în funcție de oraș, de intervalul orar și de durata spotului publicitar. Prețurile sunt negociabile și se acordă discount-uri pentru volum și pentru durata campaniei publicitare. Profitul Radio Transilvania se situează în jurul sumei de 120.000 ron anual, având o cotă de piață de 15% și o cifră de afaceri de aproximativ 1.800.000 ron în fiecare an.

Resursele umane ale firmei sunt furnizate de către instituțiile specializate: facultăți din domeniul economic, mass-media sau agenții pentru ocuparea forței de muncă. În general, numărul angajaților la cele 15 posturi de radio oscilează în jurul valorii de 40 de persoane, organigrama firmei cuprinzând un director general, un director administrativ, un director executiv, un director tehnic și unul de imagine, un director marketing și un contabil-șef, un informatician rețea și un director stație, alături de redactori-actualități și redactori animatori. Organizarea societății mai cuprinde un agent marketing, diverși colaboratori și o redacție în fiercare post de radio local.

Mediul extern al firmei cuprinde furnizorii, intermediarii, clienții și concurenții postului Radio Transilvania.

Furnizorii sunt firmele care asigură resursele materiale necesare desfășurării activității radioului, de la echipamente și energie electrică la servicii de consultanță și publicitate. Printre furnizorii Radio Transilvania se numără F.D.F.E.E. Electrica, Compania de Apă R.A., Romtelecom și Rcs & Rds. Laet-exim este furnizorul de echipamente tehnologice, casele de discuri sunt cele furnizează muzica, Vodafone și Q sound asigură softul de emisie, iar agențiile de publicitate sunt cele care furnizează campanile publicitare.

Intermediarii sunt firmele care ajută Radio Transilvania să distribuie emisiunile, să-și promoveze programul și să își vândă spațiul publicitar. Aici pot fi numite diverse publicații, ziare sau reviste prin care radioul este promovat. Compania națională de telefonie Romtelecom furnizează serviciile de streaming pentru siteul www.radiotransilvania.ro și pentru emisia pe internet. Agențiile de publicitate au o dublă calitate, deoarece pe lângă faptul că reprezintă furnizori radio-ului, ajută firma să își vândă și spațiul publicitar din calupurile de reclame.

Clienții radioului sunt, de fapt, ascultătorii postului Radio Transilvania, dar și clienții de publicitate. Astfel că, ascultătorii sunt cei care ascultă programele radioului, ei fiind oameni cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani, mediu și superior instruiți. În ceea ce privește clienții de publicitate, aceștia sunt acele firme care doresc să își promoveze serviciile sau produsele. Radio Transilvania a avut de-a lungul anilor colaborări fructuoase cu firme renumite din Oradea: Romcolor, Carbenta Com, Crișul Center, Mic Mobilier Trans, Diego, Proges, Classmotor, Mobila Alfa, Autoclass sau Casa Auto.

Concurența Radio Transilvania este formată din alte posturi de radio private existente în orașele în care emite și acest post de radio: Europa FM, Magic FM, Kiss FM, Radio Zu, Național FM, Favorit FM și Info Pro. Alături de posturile de radio concurente există și presa scrisă, dar și televiziunea care sunt concurente indirecte ale radioului.

Foarte importante în existența și activitatea unei firme sunt și diverse grupurile de interese, reprezentate de instituții ale statului: A.N.A.F., Fisc, I.T.M., A.J.O.F.M., C.A.S., C.N.A. sau U.P.F.R., de instituții financiar-bancare, de acționariatul firmei, de mass-media și de publicul postului de radio.

Deosebit de importantă în existența unui post de radio regional, care nu are acoperire națională, este și audiența, influențată mai mult sau mai puțin de mediul demografic, cultural, tehnologic, economic și politic specifice țării noastre și implicit regiunii în care emite Radio Transilvania.

Mediul demografic este format din populația celor 9 județe în care Radio Transilvania deține posturi locale de radio, cu o vârstă medie cuprinsă între 25 și 55 ani, mediu și superior instruită, din nord-vestul și centrul țării, aparținând unor etnii diverse: români, maghiari, evrei, germani, sași, slovaci, sârbi, ucrainieni, rromi.

Mediul cultural cuprinde ansamblul tradițiilor, valorilor, credințelor și obiceiurilor din regiunea politico-geografică românească Transilvania, unde sunt prezente radiouri cu diverse teme de promovare și activitate, fiecare având un anumit segment de ascultători.

Mediul tehnologic este reprezentat de aparatura tehnică și softurile de emisie. Datorită dezvoltării tehnologiei și inovării ei, aparatele sunt din ce în ce mai performante, reușind să redea un sunet mai clar, antenele acoperă zone mai întinse ca suprafață, iar softurile ușurează cu mult munca animatorilor de radio.

Din punct de vedere economic și politic, puterea de cumpărare a clienților firmei este cea care contează, numărul, durata și volumul comenzilor de publicitate influențând profitul postului de radio. Alături de aceasta, este promovat dreptul la liberă exprimare a presei asupra tuturor domeniilor de activitate.

Important este și mediul legislativ, format din legile audio-vizualului, deciziile luate de Consiliul Național al Audio-vizualului, din ordinele Președintelui Asociației Naționale pentru Comunicații, și din legile care apără drepturile consumatorilor.

III. 3. Modele de analiză a mediului

Importanța analizei mediului de marketing, rezidă în faptul că aceste analize și previziuni de mediu stau la baza planificării strategice din firme. Prin analizele și previziunile mediului de marketing, firma nu face altceva decât să analizeze, să evalueze, să prevadă și să facă față modificărilor care le vor afecta piețele lor de desfacere, precum și propria lor poziție pe acele piețe. La modul conceptual, analiza mediului de marketing reprezintă studiul forțelor și factorilor de mediu, al relațiilor dintre ele și al potențialului lor efect asupra firmelor.

Mediul intern și extern al unei firme poate fi analizat prin diverse metode. Cea mai întâlnită este analiza S.W.O.T. Prin analiza S.W.O.T. sunt scoase în evidență punctele tari și punctele slabe ale unui post de radio. În cazul de față, printre aspectele pozitive ale activității postului Radio Transilvania se numără contracte cu agenții media din București, colaborarea cu firme din același domeniu, un portofoliu de clienți cunoscuți, servicii pe termen lung, flexibilitate, parteneri loiali, o echipă consacrată și un feedback pozitiv al pieței. Aceste aspecte pot duce la oportunități privind extinderea rețelei filialelor și dezvoltarea relațiilor cu clienții locali reprezentativi.Punctele slabe numără un buget de imagine mic, termene de încasare din ce în ce mai mari, personal redus al departamentelor de marketing și vânzare, un portofoliu de activități redus, o publicitate redusă, o notorietate mică față de concurență. Astfel de aspect pot duce la pierderea de clienți prin reducerea termenului de plată, imposibilitatea identificării de personal calificat și o concurență mare în domeniu.

O altă metodă de analiză a mediului este cea a focalizării succesive care presupune explorarea mediului în următoarele etape: monitorizarea indirectă, monitorizarea directă, cercetarea informală, cercetarea formală, obținerea de informații secundare, obținerea informațiilor primare, analiza, decizia.

În cele din urmă, există metoda QUEST, o tehnica de explorare rapidă a mediului, o ședință de schimb de opinii între managerii firmei, despre tendințele mediului și implicațiile lor potențiale asupra strategiilor acesteia. Este un instrument eficient de a dezvolta o înțelegere comună a problemelor prioritare ale firmei și de a concentra rapid atenția managementului asupra zonelor strategice care se vor confrunta cu ele. Analiza QUEST se desfășoară în următoarea succesiune: analiza condițiilor curente ale mediului, fixarea scopului și modului de desfășurare a ședinței, stabilirea orizontului și limitelor discuțiilor, identificarea evenimentelor potențiale, stabilirea importanței evenimentelor, evaluarea probabilității apariției evenimentelor, analiza impactului evenimentelor asupra firmei, dezvoltarea scenariilor de răspuns la mediu.

CAPITOLUL AL IV-LEA

CERCETAREA DE MARKETING PRIVIND AUDIENȚA POSTULUI DE RADIO

RADIO TRANSILVANIA

IV. 1. Prezentarea variabilelor

Studiile de marketing din sfera consumului presupun, într-o primă fază, abordări cantitative, caractizate printr-un anumit grad, relativ ridicat, de cuprindere a fenomenelor pieței și prin amploarea investigației, cu referire la dimensiunile acesteia. Sunt necesare studii în profunzimea fenomenelor pieței, care sa clarifice mecanismul prin care purtătorul cererii se manifestă explicit dând curs unui comportament economic, denumit în literatura de specialitate drept comportament al consumatorului.

Abordarea calitativă sau cantitativă se poate cerceta prin prisma ierarhizării unor variabile luate în considerare în procesul decizional de cumpărare și se poate realiza, în principiu, prin aplicarea a două modalități: solicitarea ierarhizării de către consumatori a variabilelor considerate, în ordinea importanței lor, sau evaluarea importanței fiecărei variabile printr-o metodă convenabilă. Fiecare variabilă urmează să aibă o valoare de scală, astfel încât să se poziționeze adecvat toate variabilele considerate, prin evaluarea directă de către consumatori, dar într-un mod mai complex, sau prin introducerea conceptului preț/ calitate. Această abordare este mult mai relevantă, deoarece permite cunoașterea legăturii existente între prețul și calitatea produsului, în viziunea consumatorilor.

În cercetare au fost luate în considerare diverse variabile necesare înțelegerii cât mai exacte a informațiilor obținute din desfășurarea cercetării prin completarea chestionarului. La modul general, foarte importante s-au dovedit a fi procentele care exprimă cetățenia, sexul și limba vorbită de către cei intervievați. La fel de importantă este și grupa de vârstă în care se încadrează respondenții. Mediul de proveniență, studiile, ocupația și venitul net personal ale acestora completează cadrul general al cercetării. Apoi, pe un plan mai specific, semnificativ este genul de muzică preferat de ascultătorul de radio, genul de emisiuni radio pe care le urmărește, dar și perioada din zi în care acesta alege să asculte programele unui post de radio. Pentru Radio Transilvania, postul de radio cercetat în această lucrare, importante sunt perioada de timp în care acest post de radio este ascultat, locația în care este recepționat pe parcursul unei zile, emisiunile preferate și cele mai puțin ascultate la Radio Transilvania.

IV. 2. Date secundare

Din rândul obiectivelor fundamentale ale cercetării comportamentului consumatorului fac parte alegerea celor mai potrivite instrumente ale cercetării, în concordanță cu scopul urmărit, selectarea consumatorilor care participă la cercetarea calitativă și selecția și pregătirea recenzorilor pentru diferite interviuri individuale. Pentru prima situație, specialiștii au pus în evideță principalele tipuri de interviuri la care se poate recurge și anume interviurile individuale de profunzime, sau intensive, cu durata de până la o oră, cele semi-structurate, cele mai scurte de 20-30 de minute, de tipul “smulgerii” de informații de la consumatori și interviurile de tipul protocoalelor de decizie a consumatorului, sau cele de tipul repertoriului grilă, denumite și Grile Kelly. Apoi, selectarea consumatorilor care participă la cercetare se face, firește, pe baza unor criterii precise, potrivit obiectivelor cercetării, iar selecția și pregătirea recenzorilor face necesară recurgerea la persoane cu diverse niveluri de pregătire, calificare și experiență.

Obiectivelele cercetării comportamentului consumatorului presupun măsurarea audienței postului de radio Transilvania și obținerea unor informații despre publicul ascultător al acestuia.

Ipotezele cercetării susțin faptul că marea majoritate a ascultătorilor postului Radio Transilvania, sunt studenți de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 20 și 25 de ani, care vorbesc preponderent limba română, și care au cel puțin studii universitare, cu un venit net personal de cca 1000 Ron/lună și care ascultă radio în fiecare zi, preferând emisiunile de muzică modernă.

Analiza și interpretarea rezultatelor presupune elaborarea de rapoarte verbale și scrise și este un aspect particular al studierii comportamentului consumatorului. Rapoartele studiilor trebuie însoțite de concluzii și recomandări clare, care să reprezinte punctele de vedere ale cercetărilor. Metodele de culegere a datelor presupun inițial implicarea investigatorului în controlul tehnicii pe care o utilizează și care nu conține, adesea, nici o grilă sau alte caracterizări care să permită ghidarea automată a cercetării. O metodă adecvată pentru explicarea comportamentelor și practicilor sociale este ancheta prin chestionar, care este în același timp, descriptivă și explicativă de culegere a datelor, pentru că urmărește să explice o activitate sau o opinie, identificând factorii care o influențează. Ancheta prin chestionar are o serie de caracteristici definitorii, care vizează aspectul formal al cercetării, conținutul problemelor studiate și natura populației investigate.

Chestionarul este cea mai frecventă tehnică de anchetă utilizată deoarece prezintă o serie de avantaje, dintre care cel mai important este timpul scurt de culegere a datelor.

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, respectiv, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. Ancheta se centrează deci pe colectarea unor informații relativ simple și folosește chestionarul, ca instrument de cercetare. Prelucrarea datelor unei anchete se realizează prin  proceduri statistice standard, bazate pe calculul frecvențelor cu care apar diferitele variante de răspuns ale fiecărei întrebări. Tehnicile de realizare a anchetelor au un caracter standardizat, ordinea și formularea întrebărilor precum și eșantioanele reprezentative fiind stabilite foarte clar de la început nefiind permise decât foarte rar abateri de la schema de realizare a anchetei.

Chestionarul este unul dintre cele mai importante elemente al unui sondaj bine organizat și exact. După ce au fost stabilite caracteristicile studiate din punct de vedere cantitativ și calitativ, în concordanță cu obiectivele sondajului, se trece la întocmirea chestionarului.

Metoda de cercetare folosită în acest caz a fost sondajul care a presupus culegerea datelor și informațiilor, utilizând drept instrument de investigare și recoltare a informațiilor chestionarul, completat în format electronic. Inițial s-a efectuat o selecție de întrebări cu privire la subiectul de față – Cercetare de marketing privind audiența postului de radio Radio Transilvania în rândul studenților Facultății de Știinte Economice.

Sondajul a constat în culegerea informațiilor prin postarea pe un site de Internet a chestionarului ce conținea setul de întrebări, ordinea acestora fiind foarte bine stabilită în cadrul chestionarului astfel încât acesta să fie logic și coerent, în perioada determinată de timp, pe parcursul săptămânii 18-25 mai 2012, fiind colectate 150 de răspunsuri, necesare cercetării de marketing urmărite.

Ținând cont de coordonatele cercetării, am decis să selectez pentru intervievare persoanele, de ambele sexe, cu vârsta cuprinsă între 20-55 ani care se declară ascultători ale programelor postului de radio Radio Transilvania și studenți ai Facutății de Științe Economice, în cadrul învățămânului la zi și la distanță, din cadrul Universității din Oradea. Persoanele investigate au domiciliul în România, județul Bihor, municipiul Oradea. Alegerea persoanelor care au participat la cercetare s-a facut în mod absolut aleatoriu, din rândul studenților Facultății de Studii Economice, oricine putând să completeze chestionarul postat pe site. Rezultatele care au reieșit în urma prelucrării datelor sunt semnificative pentru crearea unei imagini cu privire la preferințele ascultătorilor asupra emisiunilor postului Radio Transilvania.

Recoltarea informațiilor s-a facut prin metoda anchetei, fiind o cercetare exploratorie. Tehnica folosită a fost cea a interviului structurat, toți subiecții având de completat același chestionar. Chestionarul s-a completat în format electronic pe un site de internet. Aria geografică a cercetării este locală. Culegerea informațiilor s-a făcut în intervalul 18 – 25 mai 2012, timp de 7 zile. Din lipsă de fonduri și de timp, cercetarea a luat caracterul uneia exploratorii, chestionarul luând în considerare primele 150 de răspunsuri care s-au încadrat în limita de timp admisă, 18-25 mai 2012.

Metoda de eșantionare aleasă a fost eșantionarea în trepte, deoarece nu am dispus de o listă cu populația de peste 20 ani care ascultă programul postului Radio Transilvania, segmentul țintă fiind însă reprezentat de persoanele de sex feminin sau masculin cu vârsta cuprinsă între 20 și 55 de ani, cu studii superioare și venituri medii sau peste medie, din mediul urban. În chestionar s-au folosit 20 de întrebari. Limbajul ales în formularea întrebărilor este fără ambiguități și nu conține termeni tehnici ce nu ar putea fi înțeleși de cei intervievați. Pentru captarea treptată a atenției am început chestionarul cu întrebări simple și interesante. În chestionar au fost folosite mai multe tipuri de întrebări în funcție de caracterul informațiilor ce s-au dorit a fi culese.

În ceea ce privește prelucrarea și interpretarea datelor, odată obținut numărul de răspunsuri necesare pentru chestionarul postat pe internet, s-a trecut la pregătirea acestuia pentru prelucrarea statistică a datelor. O asemenea operație a presupus verificarea chestionarului în privința completitudinii, exactității și uniformității.

Ancheta prin chestionar s-a finalizat cu redactarea raportului de cercetare care a transpus în detaliu definirea clară a problemei studiate, semnificația socială a problemei cercetate, tratarea problemei în literatura de specialitate, ipotezele folosite și măsura în care testarea lor a fost posibilă, descrierea tehnicilor de cercetare și de eșantionare, informații tehnico-statistice necesare înțelegerii semnificației indicatorilor, prezentarea concluziilor, astfel încât un cititor cu formație medie să fie capabil să le înțeleagă, interpretarea rezultatelor și anexele.

IV. 3. Cercetare de marketing privind audiența postului de radio Radio Transilvania în rândul studenților Facultății de Știinte Economice

Rezultatele studiului de față, realizat în perioada 18 – 25 mai 2012, dezvăluie preferințele ascultătorilor din mediul urban orădean al județului Bihor în ceea ce privește postul de radio Radio Transilvania. Eșantionul are un volum de 150 de persoane. Universul cercetării este format din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 55 de ani, rezidente în localitatea Oradea, județtul Bihor, România. Culegerea datelor a fost realizată cu ajutorul unui chestionar postat pe internet.

Rezultatele chestionarului sunt prezentate mai jos, pentru fiecare întrebare în parte și răspunsurile aferente acesteia.

Inițial, din cercetare a rezultat că peste 80% dintre cei chestionați ascultă în fiecare zi radio, (Fig. 1), mai ales în perioada orelor 07.00-10.00 și 13.00-16.00, pentru care s-a înregistrat un procent de 17.39 %, și, respectiv 20.65 %. (Fig. 2) Marea majoritate a celor chestionați, în procent de 47.06 %, au recunoscut că ascută radio când călătoresc, în mașina personală sau în mijloacele de transport în comun. Un procent ridicat, de 39.22 %, l-au înregistrat și cei care ascultă radio acasă. (Fig. 3)

Genul de muzică preferat este cel modern care se situează în topul preferințelor ascultătorilor de radio cu 42,7 %. (Fig. 4), iar emisiunile de largă audiență pe radio sunt cele de muzică, cu un procent de 53.09 %, și cele de știri, cu unul de 20.99 %. (Fig. 5)

Posturile de radio aflate în preferințele ascultătorilor orădeni sunt cele cu acoperire națională, Kiss FM și Radio ZU, cu 17, 36% și, respectiv, 15, 7%, dar și postul de radio local cu acoperire regional, Radio Transilvania, care înregistrat un procent de 16, 53 %. În top, acestora trei, le urmează Magic FM, Radio 21 și Național FM, alături de radiouri locale cu temă religioasă și de știri. (Fig. 6)

În ceea ce privește postul de radio cercetat în lucrarea de față, Radio Transilvania, opiniile ascultătorilor sunt mai mult decât pozitive. 43.96 % dintre cei chestionați ascultă zilnic postul Radio Transilvania, (Fig. 7), marea majoritate preferând intervalul orar 7.00-13.00 și 16.00-19.00, într-un procent de 38, 46 % și, respectiv, 21.15 %, (Fig. 8), în trafic – 47.06 % sau acasă – 39.22 %. (Fig. 9)

Muzica este cea care suscită interesul ascultătorilor Radio Transilvania în procent de 40.98 %. Urmează știrile și emisiunile cultural-informative cu 18.03 % și, respectiv, 16.39 %. (Fig. 10) Din nou putem observa între răspunsurile date la întrebarea Ce vă place la postul de radio Radio Transilvania? și următoarea care exprimă exact contrariul. (Fig. 11) Astfel, ce displace cel mai puțin la acest post de radio este muzica și știrile. De asemenea, sunt menționate la Fig. 12 emisiunile preferate la acest post de radio. Cele mai mari procente le înregistrează emisiunile musicale și cele de știri.

Peste 94 % din cei care au completat chestionarul sunt de cetățenie română, (Fig. 13), 53 % dintre ei fiind bărbați, restul de 47 % din cei chestionați fiind femei. (Fig. 14) Un criteriu important, ale cărui detalii procentuale le-am descoperit din cercetare, este limba vorbită, 38, 18 % dintre respondeți vorbind limba română, 9, 09 % limba maghiară, iar restul de 52, 73 % utilizându-le pe ambele în vorbirea curentă. (Fig. 15)

Grupa de vârstă situează 57% dintre cei chestionați între 20 și 25 ani. Un procent mai mic este cel al celor cu vârsta cuprinsă între 26 și 30 ani, de 25, 8 %, și al celor care au între 31 și 35 ani, de 9 %. Cei cu vârsta de la 36 la 40 ani și de la 41 la 45 ani au înregistrat câte un procent de 3, 5 % și, respectiv, 3 %. Procente nesemnificative de 1, 5 % și 0, 2 % au întrunit cei cu vârsta cuprinsă între 46 și 50 ani și, respectiv, 50 ani și peste. (Fig. 16)

Studiile chestionaților sunt superioare 100%, toți respondenții fiind studenți ai Facultății de Științe Economice, dintre aceștia doar 23% au studii postuniversitare sau urmează astfel de cursuri. (Fig. 17) Dintre aceștia, doar 37 % au și un loc de muncă, restul de 63 % menționând contrariul. (Fig. 18)

Venitul net personal pe lună al celor chestionați este prezentat la Fig. 19, cel mai mare procent, de 41% aparținând celor cu un venit cuprins între 500 și 1000 RON. Urmează cele 22 de procente ale celor cu venit între 1000 și 1500 RON, și venitul sub 500 RON, calculat la un procent de 15%. Cele mai mari venituri personale corespund celor mai mici procente, în conformitate cu răspunsul la întrebarea privitoare la locul de muncă. Din cei 37% chestionați care au un loc de muncă, 11% au un venit cuprins între 1500 și 2000 RON, 7% au un venit de 2000 până la 2500 RON, iar cei mai puțini, doar 4 %, au declarat un venit personal lunar de peste 2500 RON, peste 70 % dintre cei chestionați provenind din mediul urban, (Fig. 20).

CONCLUZII

Pentru un canal mediatic, nevoia de a cunoaște numărul ascultătorilor săi, alături de vârsta, sexul, nivelul lor de studii sau statutul socioprofesional, se asociază cu definirea clară a categoriilor de public cărora se adresează. De aceea, deseori, sunt puse în practică sisteme de anchetă cu scopul de a cunoaște mai bine auditoriul și preferințele lui. Studiul cantitativ și calitativ al practicilor de ascultare a devenit instrumentul unei gândiri de marketing adaptată suporturilor existente la evoluția pieții în domeniu. Astfel, studiul audienței și analiza publicului dobândesc un caracter strategic pentru mass-media.

De-a lungul timpului, pe plan local și regional s-au pus bazele unor posturi de radio care să suplinească informațiile furnizate de radiourile cu acoperire națională și care, în plus, să acorde o atenție sporită activităților de interes local pentru fiecare oraș în parte, de exemplu.

În preferințele ascultătorilor orădeni se situează posturile de radio comerciale Kiss FM, Europa FM și Radio ZU, dar ca și emitent local, în 15 orașe din zonă, inclusiv Oradea, este preferat Radio Transilvania.

Cel mai cunoscut post de radio din Oradea este Radio Transilvania, care emite în zonă, alături de frecvențe ale radiourilor de top din țară. Grila de programe precum și gama activităților unui post de radio de acest fel sunt cele care se dovedesc responsabile în stabilirea audienței de care beneficiază acel post de radio. Activitate financiară întreprinsă de un post de radio care emite la nivel local și nu beneficiază de popularitatea pe care o dețin posturile de radio naționale presupune îndeplinirea unor roluri esențiale pentru bunul mers al unei firme.

Radio Transilvania reprezintă un post de radio cu un program dinamic, bine ancorat în actualitatea locală și bazat pe o muzică diversificată, segmentul de vârstă la care se adresează fiind cuprins între 20 și 55 de ani.

Metoda de cercetare folosită în acest caz a fost sondajul care a presupus culegerea datelor și informațiilor, utilizând drept instrument de investigare și recoltare a informațiilor chestionarul, completat în format electronic. Inițial s-a efectuat o selecție de întrebări cu privire la subiectul de față – Cercetare de marketing privind audiența postului de radio Radio Transilvania în rândul studenților Facultății de Știinte Economice.

Scopul efectuării acestei cercetări l-a constituit studiul activității și audienței postului de radio Radio Transilvania, în rândul studenților Facultății de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea. Rezultatele studiului, realizat în perioada 18 – 25 mai 2012, dezvăluie preferințele ascultătorilor din mediul urban orădean al județului Bihor în ceea ce privește postul de radio Radio Transilvania. Mai exact, informațiile obținute în urma cercetării au fost propice postului de radio care se bucură de o audiență și popularitate semnificative în rândul tinerilor cu studii superioare, din mediul urban orădean.

În managementul societății cercetate activitatea de cercetare-dezvoltare deține un rol decisiv, subliniat de faptul că nivelul, ritmul și direcțiile sale influențează toate laturile vieții economico-sociale a unității, dar și productivitatea muncii, nivelul și structura producției, eficiența întregii activități economico-sociale. Succesul activității de cercetare-dezvoltare se concretizează prin înnoiri tehnologice, prin creșterea ritmului de dezvoltare și a productivității, prin menținerea nivelului de competivitate pe piață, în cazul de față piața radio din Transilvania, printr-un grad ridicat al profitului și printr-o riguroasă și eficientă desfășurare a întregului proces productiv.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate

*, Fundația Culturală Mihail Kogălniceanu, Ciclu de conferințe ținute la Radio-București în februarie 1935: Mihail Kogalniceanu, Tipografiile Române Unite, București, 1936

Albert, Pierre, Tudesq, André-Jean, Istoria radioteleviziunii, Editura Institutului European, Iași, 2003

Bakenhus, Norbert, Radioul local, Editura Polirom, Iași, 1998

Cățoiu, I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului. Abordare instrumentală, Editura Uranus, București, 2001

Cățoiu, I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, București, 2003

Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice : metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2007

Coman Mihai, Manual de jurnalism, vol. 1 și 2, Editura Polirom, Iași, 1999

Datculescu, P., Cercetare de marketing. Brandbuilders, Editura Grup, București, 2006

Jugănaru, M., Teoria și practica în cercetarea de marketing,   Editura Expert, București, 2001

Kotler, Philip; Armstrong, Gary, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2005

Marinescu, Valentina, Cercetarea în comunicare: metode și tehnici, Editura C. H. Beck, București, 2009

Prihoancă, Diana Magdalena, Adascăliței, Virgil, cond. st., Comunicarea de marketing, Editura A.S.E., București, 2006

Prutianu, S., Anastasiei, B., Cercetare de marketing: studiul pieței pur și simplu, Editura Polirom, Iași, 2005

Rotariu, Traian, Iluț, Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie: teorie și practică, Editura Polirom, București, 1997

Rus, Flaviu Calin, Introducere în știinta comunicării și a relațiilor publice, Editura Institutul European, Iași, 2002

Stăncioiu A.F., Marketing strategic, Editura Economică, București, 2002

Teodorescu, Nicolae, Marketing, Editura Uranus, București, 2003

Yadin, Daniel, Dicționarul international de marketing : peste 2000 de termeni și tehnici de specialitate, Editura Rentrop & Straton, București, 2006

Zimmer, Gert, Haas, Michael H., Frigge, Uwe, Radio management. Manualul jurnalistului de radio, Editura Polirom, Iași, 2001

Articole de specialitate

1. Iordan, Sorina, Digitalizarea Fonotecii de Aur, 1,5 milioane de euro până acum, Articol în Business Standard, 2009

Site-uri de specialitate

http://www.adplayers.ro/

http://www.audienta-radio.ro/

http://www.avocatnet.ro/

http://www.dailybusiness.ro/

http://dexonline.ro/

http://www.firme.info/

Homepage

http://www.marketingpower.com/

http://www.mediafax.ro/

http://old.standard.money.ro/

http://www.oradea-online.ro/

http://www.radiotransilvania.ro/

http://www.romania-actualitati.ro/

Home

http://www.royalmediagroup.ro/

http://www.srr.ro/

http://www.wall-street.ro/

http://en.wikipedia.org/

http://www.ziare.com/

ANEXE

Chestionar

Audiența postului de radio Radio Transilvania

1. Cu ce frecvență ascultați radio?

În fiecare zi

De câteva ori pe săptămână

O dată pe săptămână

Rar

2. În ce perioadă a zilei ascultați radio?

07.00-10.00

10.00-13.00

13.00-16.00

16.00-19.00

19.00-22.00

noaptea

3. Unde ascultați radio ?

în transport

la odihna

la serviciu

acasa

4. Ce gen de muzică ascultați?

Modernă – Pop, Rock, Dance, R&B, hip-hop

Retro/Disco

Manele

Populară

Clasică

Altele

5. Ce emisiuni ascultați la radio?

emisiuni cultural-informative

emisiuni interactive (cu dedicatii si felicitari)

muzica

știri

6. Ce posturi de radio ascultați?

Radio ZU

Radio Transilvania

Info Pro

Radio 21

Magic FM

Europa FM

Favorit FM

Micul Samaritean

Vocea Evangheliei

Radio Maria

Mix FM

Kiss FM

Național FM

Altele

7. Cât de des ascultați postul de radio Radio Transilvania?

Zilnic

Saptaminal

De citeva ori pe luna

Rar

Nu ascult

8. În ce perioadă de timp ascultați postul de radio Radio Transilvania?

07.00-10.00

10.00-13.00

13.00-16.00

16.00-19.00

19.00-22.00

noaptea

9. Unde ascultați postul de radio Radio Transilvania?

în transport

la odihna

la serviciu

acasa

10. Ce vă place să ascultați la postul de radio Radio Transilvania?

moderatorii

programul cu dedicatii muzicale

emisiunile cultural-informative

stirile

muzica

11. Ce nu vă place la postul de radio Radio Transilvania?

moderatorii

stirile

programul cu dedicatii

muzica

emisiunile

12. Ce emisiuni vă plac la postul de radio Radio Transilvania?

ROTISORUL POLITIC

SEARA CU NOI

JURNALUL REGIONAL

CEASURI ALBE Muzica noptilor tale

WEEK-END MATINAL

RADIO WEEK-ND

TRANSILVANIA SENTIMENTAL

RADIO DISCOTECA

STIRILE RADIO ((( T )))

JAZZ & BLUES NIGHTS

PROMOROACKA

TRANSILVANIA MATINAL

DIALOGURI SPORTIVE

SIMTI NRG!A

TROPIKUL ROCK-ULUI

PATRULA DE SERVICIU

13. Cetățenie

Română

Alta

14. Sex

Femeiesc

Bărbătesc

15. Limba vorbită

română

maghiară

ambele

16. În ce grupă de vârstă vă încadrați?

20-25 ani

26-30 ani

31-35 ani

36-40 ani

41-45 ani

46-50 ani

50 ani și peste

17. Studii

universitare

postuniversitare

18. Loc de muncă

da

nu

19. Care este venitul net personal pe lună ?

< 500 RON

500 – 1000 RON

1000 – 1500 RON

1500 – 2000 RON

2000 – 2500 RON

< 2500 RON

20. Mediul

Urban

Rural

Grafice