Cercetare de Agromarketing Privind Atitudinea Consumatorilor Față de Produsele Fast Food

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE management, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală

-filiala slatina-

SPECIALIZAREA inginerie economică

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător :

Sl.Univ.Dr. Nijloveanu Daniel

Absolvent:

ȘTEFAN P. GHEORGHE RĂZVAN

SLATINA

– 2016 –

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ.

PROIECT DE DIPLOMĂ

Cercetare de agromarketing privind atitudinea consumatorilor față de produsele fast-food

Îndrumător :

Sl.Univ.Dr. Nijloveanu Daniel Absolvent:

ȘTEFAN P. GHEORGHE RĂZVAN

slatina

– 2016-

CUPRINS

INTRODUCERE

Românii duc o viață din ce în ce mai puțin sănătoasă, în timp ce profitul companiilor de tip fast food crește pe zi ce trece tocmai de pe urma obiceiurilor de consum ce nu țin neapărat cont de regulile corecte de nutriție. Grija pentru o nutriție echilibrată este mai vizibilă în orașele mici față de cele mari, unde tendințele către obiceiuri mai puțin sănătoase sunt mai clare: persoanele care locuiesc în orașele mari nu respectă orele de mese, gătesc mai rar și consumă mai multe semipreparate. Fast-food-ul, fenomen necunoscut la noi până în anii '90, a influențat puternic obiceiurile de consum ale românilor și a devenit o afacere foarte profitabilă pentru lanțurile de restaurante de profil. Pentru că fast food-ul reprezintă o masă rapidă, peste 70% dintre românii care trăiesc la oraș obișnuiesc să meargă la fast-food, arată un studiu al companiei de cercetare Isra Center. Toți cei chestionați spun că preferă masele rapide din lipsa de timp. Același studiu arată că un roman din trei consumă produse fast-food doar în weekend și unu din cinci, în timpul săptămânii, cât și în weekend, ceea ce este destul de îngrijorător.

În această lucrare s-a urmărit studierea preferințelor consumatorilor față de produsele agroalimentare, dar în special a celor de tip fast food. O problemă majoră cu care se confruntă România este cea a securității și a siguranței alimentare, a alimentației adecvate. În ultimii ani, rolul dietei în menținerea stării de sănătate a fost amplu discutat, având în vedere tranziția spre stilul de viața urbanizat, caracterizat prin viteza și spirit competitiv, însoțită de diete tip fast-food.

Lucrarea de față este structurată pe trei capitole.

Capitolul I are rolul de a prezenta consumul de produse agroalimentare, este împarțit pe trei subcapitole: primul evidențiază factorii care influențează consumul alimentar, cel de-al doilea ne arată modele de consum alimentar, cât și consumul alimentar pe plan mondial și ultimul ne prezintă cum a evoluat consumul alimentar din perioada interbelică până în zilele noastre, mai precis din anul 1938 până în anul 2013.

Capitolul II are ca obiectiv cunoașterea pieței produselor de tip fast food, are șase subcapitole: primul subcapitol pune în evidență alimentația tradițională, sănătoasă versus alimentația de tip fast food, cel de-al doilea ne prezintă oferta de produse de tip fast food, în al treilea subcapitol vorbim despre cererea de produse de tip fast food și evidențiem printr-un tabel evoluția pieței fast food în Europa de Est, al patrulea subcapitol ne arată prețul produselor de tip fast food, precum și timpul necesar de muncă pentru cumpărarea unui hamburger, în următorul subcapitol prezentăm concurența pe piața fast food și în ultimul subcapitol arătăm tendințele pieței francizei în România.

Capitolul III realizează o cercetare de marketing cantitativă a pieței din România a produselor fast food în scopul obținerii de informații referitoare la atitudinea consumatorilor față de produsele fast food, obiectivele principale fiind determinarea gradului de cunoaștere referitor la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produselor fast –food, motivul pentru care se apelează la aceste produse, cum se apreciază modul de servire din restaurantele de tip fast food precum și cât ar fi dispuși să plătească pentru un sandviș sănătos în comparație cu hamburger. Pe ansamblu, studiul evidențiază înclinația românilor către un anumit stil de viață.

Lucrarea mai cuprinde și componenta Anexe, în care este prezentat înregistrarea datelor din chestionar.

Marketingul agroalimentar se referă deopotrivă la activitățile ce au drept scop producția și comercializarea produselor agricole cât și a produselor alimentare. Altfel spus, marketingul produselor agroalimentare cuprinde un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate ce urmăresc întregul circuit al produselor agroalimentare, din faza de programare și realizare a producției agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final.

Industria alimentară este una din cele mai importante ramuri ale industriei producătoare de bunuri de consum. Importanța acestei industrii în cadrul economiei naționale este deosebită, datorită materiilor prime naturale, necesare obținerii produselor folosite în alimentație.

Industria alimentară cuprinde de la marile întreprinderi de produse alimentare și până la restaurante și fast-food-uri. Această industrie are impact asupra tuturor oamenilor de pe glob, cu toate că nu toți realizează influența acesteia în viața lor de zi cu zi.

Piața produselor alimentare reprezintă o piață care a fost liberalizată în totalitate începând cu anul 1997, atunci când de fapt a avut loc liberalizarea prețurilor principalelor produse alimentare cu excepția legumelor și fructelor care a fost prima piață a produselor agroalimentare liberalizată (din 1990) și care a reușit să devină, în timp, piața care funcționează după principiile economiei de piață.

Corelarea cantitativă și calitativă a producției alimentare cu cererea consumatorilor este foarte importantă și este necesar să fie cunoscută specificitatea cererii alimentare, care este însă determinată de trebuințele efective ale consumatorului și desigur a securității alimentare.

Problema securității alimentare, a aprovizionării populației cu produse agroalimentare de bază și de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate țările lumii dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Problema alimentației a fost prima problemă economică abordată de ONU încă de la înființarea sa și care și-a propus ca obiectiv major pentru a scăpa umanitatea de foame. Astfel problema foamei sau a securității alimentare a devenit un subiect vital al întregii omeniri care se cerea analizat și soluționat fără întârziere, problema alimentației având un rol definitoriu în evoluția societății.

Astăzi problema alimentară constituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial. Asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii contribuie la liniștea socială din fiecare țară, la stabilitate și prosperitate. Securitatea alimentară este o problemă complexă și generală omenirii de care toate țările lumii sunt responsabile. Acest lucru a fost demonstrat de diferite studii privind alimentația populației, evoluția producției agricole, evoluția populației precum și utilizarea resurselor.

O alimentație adecvată trebuie să fie privită atât din punct de vedere al cantității corespunzătoare de alimente cât a calității și a diversității acestora. Conceptul de securitate alimentară a fost formulat pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial în cadrul dezbaterilor Organizației pentru agricultură și alimentație (FAO) când a fost lansat la Roma în 1963 celebrul manifest ,,Proclamația dreptului fiecarui om de a mânca pentru a-și astâmpăra foamea“.FAO definește securitatea alimentară astfel:”accesul nemijlocit al tuturor oamenilor la hrană de care au nevoie”pentru a-și satisface funcțiile vitale și pentru a duce o viață sanătoasă și activă.

Specific produselor agroalimentare, sunt urmărite trebuințele alimentare specifice care decurg din modul de participare a elementelor implicate, existând: trebuințe la nivelul purtătorilor alimentari (produselor agroalimentare ca materii prime ce urmează a fi prelucrate), trebuințe la nivelul sistemelor ce realizează prelucrarea.

Dorințele privind consumul alimentar sunt strâns legate de procesele de consum propriu-zis, și se referă la: prelucrarea și asimilarea alimentelor în organism să comporte procese simple, realizabile cu ușurință de consumator; pentru unele tipuri de alimente unii consumatori preferă să asiste sau să efectueze singuri pregătirea unor preparate culinare; alimentele care se servesc consumatorului să fie în așa fel pregătite, încât să asigure un cadru cât mai adecvat de punere în valoare a utilității senzoriale și nutritive de care dispun; cu ocazia și în urma consumului alimentar să se obțină satisfacții senzoriale și sațietatea necesară unui echilibru nutrițional al organismului.

CAPITOLUL I.

CONSUMUL DE PRODUSE AGROALIMENTARE

1.1.Factorii care influențează consumul alimentar

Consumul alimentar constituie totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, în legătură cu consumul de produse agroalimentare, destinate a satisface necesitățile de hrană, prezente și viitoare, incluzând atât procesele decizionale care preced cât și pe cele care determină consumul acestor categorii de produse. Comportamentul consumatorilor de produse agroalimentare prezintă o serie de particularități, în comparație cu alte categorii de bunuri. Încă de la început cererea potențială de consum alimentar s-a exprimat prin presiunea populației asupra disponibilităților de hrană puse la dispoziția acesteia de către resursele naturale, de-a lungul întregii istorii a omenirii.

Consumul de produsele agroalimentare este influențat semnificativ de:

stilul de viață, respectiv modul de trai al unei persoane exprimat în activitățile, interesele, opiniile sale; stilul de viață fiind influențat în fapt, de celelalte criterii de segmentare prezentate anterior.

factori de natură economică: veniturile consumatorilor, puterea de cumpărare a populației la nivelul unei anumite arii teritoriale, prețul produselor agroalimentare;

factori de natură socială: statutul social, familia, grupurile de apartenență;

factori de natură culturală: tradiții, obiceiuri, valori, credințe, norme care guvernează statutul oamenilor în societate;

factori de natură demografică: vârsta, sexul, starea civilă, numărul de membri ai unei gospodării, mediul de locuit, naționalitate, etnie.

Creșterea nivelului de trai al populației generează o deplasare a nevoii de a mânca către plăcerea de a mânca, iar alimentația devine din ce în ce mai mult, pentru gospodăriile cu venituri ridicate, un spațiu al creativității în pregătirea meniului, al libertății de alegere.

Gospodăriile cu venituri modeste, se orientează, în general, către produse cu grad scăzut de prelucrare și implicit cu valoare adăugată scăzută, urmând ca un număr mare de operațiuni de prelucrare a produselor cumpărate să se desfășoare în propria bucătărie. În consumul de produse agroalimentare o pondere însemnată dețin alimentele cotidiene, în mare parte netransformate (lapte, ouă, legume, etc.), iar alimentele transformate, și îndeosebi cele festive, având un preț mai ridicat, sunt achiziționate cu frecvență redusă.

Gradul de diversificare a alimentelor consumate este relativ redus, aceste gospodării fiind orientate către consumul mâncărurilor tradiționale, ușor de preparat în propria bucătărie.Uneori masa este servită în locuri publice. În general, aceste categorii de gospodării sunt formate din persoane ocupate, astfel încât, pe lângă aceste particularități ale comportamentului de consum, se remarcă și o modificare a ritmului tradițional al meselor, cu preponderență în timpul săptămânii. Cina tinde să devină masa principală a zilei, mesele zilnice sunt înlocuite cu produse de tip snack sau produse ale restaurantelor de tip fast-food.

Tinerii, în general, manifestă o deschidere mare spre tot ceea ce este nou, implicit în domeniul produselor alimentare. Asistăm, astfel, concomitent cu transmiterea obiceiurilor de consum de la o generație la alta și la un fenomen de împrumut pe orizontală, îndeosebi la această categorie de persoane tinere, pe fondul renunțării la o serie de tradiții, obiceiuri de consum moștenite.

Rezultatul acestui fenomen este, de exemplu, expansiunea pe care piața fast-food-urilor a înregistrat-o pe piața agroalimentară românească. Specifice obiceiurilor de consum alimentar american produsele oferite de unitățile tip fast-food, se adresează în general copiilor și tinerilor, care locuiesc în mediul urban, și într-o mai mică măsură vârstnicilor, sau celor care locuiesc în mediul rural. Prin tradițiile de consum cu ocazia anumitor sărbători religioase, religia influențează cantitativ și calitativ consumul alimentar în aceste perioade ale anului. De exemplu, credința islamică interzice consumul de carne de porc, precum și băuturile alcoolice. Cu ocazia Paștelui la creștini, crește consumul de carne de miel și ouă, iar cu ocazia Crăciunului, o pondere însemnată în alimentația populației o deține carnea de porc. În țările în care populația este predominant creștină crește consumul băuturilor alcoolice cu ocazia sărbătorilor religioase.

Sărbătorile religioase atrag, în general, o creștere a consumului de alimente festive (alimente care servesc satisfacerii unor plăceri, având, în general, un conținut mai ridicat de grăsimi, zaharuri, alcool sau alte elemente al căror consum curent poate dăuna organismului). Posturile determină modificări semnificative de natură structurală la nivelul anumitor segmente de consumatori (persoane vârstnice, din mediul rural), prin creșterea ponderii produselor de origine vegetală în consumul populației.

În România, produse precum hamburger, hot-dog, sau pizza se adresează în special tinerilor. Tot mai mulți tineri renunță la tradiționalele mâncăruri românești care se prepară, de obicei, în propria bucătărie, în favoarea consumului de alimente cu preparare rapidă, sau gata preparate. Aceste modificări, care tind să devină obiceiuri de consum, se datorează în special faptului că tinerii sunt cei mai susceptibili la influențele culturale transmise pe orizontală, ele fiind mai pronunțate comparativ cu cele pe verticală (respectiv, transmiterea valorilor prin filiație).

În schimb, segmentul celor vârstnici, dincolo de orientarea către ceea ce este tradițional, pun un mare accent pe alimentele cu conținut redus de substanțe a căror consum excesiv poate avea efecte negative asupra sănătății (zahăr, grăsimi, sare, alcool). O serie de studii realizate în mai multe țări ale Uniunii Europene au evidențiat anumite particularități ale comportamentului de consum alimentar al persoanelor peste 64 ani, segment ce tinde să devină din ce în ce mai important, ca rezultat al scăderii natalității și creșterii ponderii celor vârstnici în totalul populației. Rezultatele studiilor au scos în evidență că persoanele de peste 64 ani au o atitudine favorabilă față de produsele cu potențial sanogenetic ridicat, datorită grijii pe care o manifestă pentru păstrarea stării de sănătate. Acest segment se orientează către produsele echilibrate din punct de vedere nutrițional, care să nu fie potențial dăunătoare sănătății și eventual să prezinte proprietăți curative în anumite afecțiuni.

În general, femeile consumă o cantitate mai mică de alimente, necesarul energetic fiind direct proporțional cu dimensiunea corporală a fiecărui individ. De asemenea, se observă diferențe structurale în alimentația bărbaților și a femeilor; bărbații orientându-se cu preponderență spre alimentele cu conținut caloric ridicat. Aceste diferențe sunt evidente, îndeosebi, în cazul gospodăriilor de celibatari, tot mai numeroase mai ales în țările dezvoltate, și mai puțin sesizabile în cazul familiilor, unde se observă o omogenizare a consumului alimentar.

Ca factor de influență asupra comportamentului consumatorului de produse agroalimentare, starea civilă, și cu atât mai mult prezența copiilor în familie, influențează cantitativ și calitativ consumul. Familiile, mai ales cele cu copii, au o alimentație mai rațională, mai diversificată. Se înregistrează o mai mare stabilitate în orarul meselor, iar servirea mesei în locuri publice are o frecvență mai scăzută. Alimentele de tip fast-food au în general o pondere mai redusă în alimentație, urmărindu-se, îndeosebi, pentru alimentația copiilor, achiziționarea unor alimente cât mai echilibrate din punct de vedere nutrițional,copiii consumând lapte și cereale în cantități mari. Printre obiceiurile de consum alimentar chinezești, se remarcă importanța acordată în pregătirea mâncării. Deosebit de diversificată, mâncarea chinezească este foarte condimentată, chinezii preferând mâncărurile calde.

Comportamentul alimentar al consumatorilor înregistrează variații de la o țară la alta, sau în cadrul aceleași țări de la o regiune la alta. Caracteristici precum naționalitatea sau etnia au, în multe situații, influență semnificativă asupra comportamentelor indivizilor în legătură cu achiziționarea și consumul de alimente.

Indivizii care aparțin claselor sociale superioare servesc frecvent masa în locuri publice, chiar în cluburi sau restaurante care se adresează anumitor categorii sociale (diferențiate îndeosebi pe baza veniturilor, a ocupației sau a educației). Pentru această categorie, a mânca constituie în primul rând o plăcere. La polul opus, clasele sociale cu venituri scăzute, cu nivel educațional relativ redus, se orientează către produsele ieftine, mâncarea fiind, în general, preparată în bucătăria proprie, iar consumul de alimente constituindu-se, în mare parte, într-o necesitate.

Consumul alimentelor festive sau scumpe este asociat cu anumite evenimente deosebite și în mică măsură cu dorințele cotidiene ale membrilor gospodăriei.

Schimbarea obiceiurilor de consum alimentar ale romanilor este resimțită de producători,
raioanele de semipreparate și de salate ale hipermarket-urilor fiind într-o continuă creștere. Carnea de pui câștigă din ce în ce mai mult teren ( cca 10 %), în detrimentul celei de porc, romanii au început să-și schimbe obiceiurile de consum alimentar. Acest lucru este demonstrat de cererea tot mai mare pentru alimente preparate și semipreparate și de limitarea consumului unor alimente cu valoare nutritivă ridicată. Reprezentanții hipermarketurilor și cei ai producătorilor de carne de pasăre conștientizează aceste tendințe și, drept urmare, țin cont de ele in afacerile lor, consumul de carne de pui este de 27 kg/locuitor în mediul urban și de 20-21 kg/locuitor în mediul rural, care se află deja la nivelul celui european. Președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări, Ilie Van constată că, deși nu există încă un consum sezonier clar definit al unor produse în detrimentul altora, diferențele între alimentele preferate vara și cele cumpărate iarna încep să fie resimțite de marile lanțuri de magazine.

1.2. Modele de consum alimentar

Studierea consumului reprezintă o componentă importantă a oricărei cercetări de piață. Din perspectiva consumului alimentar, se impune necesitatea studierii științifice a acestuia și a stabilirii, atât a modalităților concrete de satisfacere, cât și a posibilităților de diversificare a acestuia. Un consum alimentar echilibrat presupune existența, la dispoziția consumatorului, a unui venit suficient, iar analiza filierelor agroalimentare nu poate fi realizată fără o studiere atentă a consumului alimentar.

Agricultura, de-a lungul timpului, a avut drept obiectiv esențial satisfacerea nevoilor de consum alimentar ale populației. Analiza din perspectiva nutriționist a consumului nu este suficienta și relevantă în totalitate, existând diferențieri de la o categorie de populație la alta, în funcție de vârstă, sex, ocupație etc. Abordarea strict nutriționist a nevoilor de consum alimentar nu oferă instrumentarul necesar diagnosticării acestei probleme, impunându-se realizarea unor conexiuni între aspectele de natura economică, respectiv socială, culturală, psihologică etc. implicate. Economiștii pot construi modele statistico-matematice prin care să se asigure, la cele mai mici costuri, echilibrul alimentar. În timp au fost elaborate mai multe astfel de modele, pornind de la nevoile alimentare ale populației, și de la costurile de producție ale diverselor produse alimentare. Aplicabilitatea acestor modele este însa restrânsă, având în vedere faptul că preferințele alimentare sunt diferite. În realitate, s-a demonstrat faptul că semnificația culturală a alimentației este la fel de importantă, în unele cazuri chiar și mai importantă comparativ cu latura sa funcțională.

Un alt aspect al studierii consumului alimentar abordat de economiști se referă la costurile satisfacerii acestuia, altfel spus la partea din venit alocată cheltuielilor alimentare. Relevantă în acest sens poate fi considerată legea lui Engel, care spune că pe măsură ce venitul unei gospodarii crește, partea din el consacrată cheltuielilor alimentare rămâne relativ stabilă din punct de vedere absolut, dar sub aspect relativ prezintă o tendință de scădere .

Un alt domeniu important al analizei poate fi considerat acela al calității produselor alimentare. Obiectiv, analiza calității produselor alimentare se realizează prin intermediul a două mari categorii de metode: de laborator și organoleptice. Metodele de laborator, indiferent de locul și momentul în care se efectuează analizele, oferă rezultate riguroase și comparabile. În practică, mai ales când analizăm caracteristici cum ar fi mirosul, gustul sau culoarea, ele sunt combinate cu cele organoleptice, bazate pe utilizarea unor organe senzoriale ale omului în aprecierea calității produselor alimentare.

Modelul de consum alimentar este o noțiune foarte complexă și explică mecanismul comportamental de cumpărare și consum al consumatorului, care se referă la modalitățile oamenilor pentru a-și organiza consumul, practicile alimentare, natura și calitatea alimentelor consumate, raportările consumului față de comportamentul (conduita) alimentară. În tabelul de mai jos este redată structura de investigare pentru situația unei analize a modelului de consum alimentar, provoacă mutații semnificative în direcția remodelării deprinderilor alimentare, în sensul că cca. 40% din mese vor fi luate în afara locuinței, alături de separarea tot mai accentuată a mesei obișnuite de cea festivă. Pe fondul acestor modele ale consumatorului, apariția unor dezechilibre, generează revendicări ale consumatorilor de natură politică prin care se urmărește apărarea mediului și o mai bună calitate a vieții.

ANALIZA MODELULUI DE CONSUM ALIMENTAR

Tabelul 1..1.

Sursa: Marian Constantin, Agromarketing, Editura Didactica si Pedagogică, 1999

Unele modele urmăresc explicarea modalității de luare a deciziei de cumpărare, iar altele formalizează modul în care cumpărătorul alocă veniturile sale pentru achiziționarea produselor și serviciilor care-i satisfac nevoile de consum. Însemnătatea stabilirii politicii alimentare pentru reducerea efectelor foametei și a alimentației neraționale a făcut ca problema să fie în permanență în atenția forurilor internaționale

Consumul alimentar pe plan mondial

În lucrarea “Marketing agroalimentar”, autorul Mihai Diaconescu, face o scurtă prezentare a preferințelor culinare, tradițiilor și obiceiurilor alimentare, specifice diferitelor popoare. De exemplu, legat de modul în care este perceput consumul de alimente, de către francezi sau italieni acesta constituie o plăcere, în schimb, nemții consideră mâncarea o necesitate. Pentru chinezi consumul de alimente este perceput ca având proprietăți curative în funcție de gustul mâncării (dulce, sărat, picant, amar sau acru).

În ceea ce privește comportamentul de consum, francezii preferă mesele complete, de unde să nu lipsească nimic. Germanii preferă mâncărurile cât mai ușor de preparat, iar micul dejun este consistent. Acordă o deosebită importanță “naturalului și ecologicului”, preferând mâncărurile fără aditivi. Chinezii preferă mâncarea în cantități mici și cât mai variată.

Structura consumului alimentar, este diferită de la un popor la altul. Francezii se remarcă prin brânzeturile într-un număr mare de sortimente, foarte apreciate și pe piețele externe. Italienii sunt mari consumatori de paste făinoase, pizza, dar și de pește crustacee sau pui de baltă. Americanii și englezii sunt mari consumatori de carne și legume pe care le asociază cu sosuri preparate la nivel industrial.. Maghiarii preferă mâncarea grasă și condimentată, utilizând, îndeosebi, smântână și boia de ardei.Cercetările au demonstrat că apartenența la o anumită clasă socială influențează pe termen lung comportamentul indivizilor în calitatea lor de consumatori, clasele sociale fiind, de fapt, diviziuni dispuse ierarhic, care rezistă mult în timp.

În țările din Europa Occidentală, principalele surse de calorii în dieta alimentară sunt : produse de origine animală ( 33%), cerealele (26%), grăsimile, uleiurile și zahărul (25%), legumele și fructele (10%), în timp ce rădăcinoasele și cartofii nu depășesc 4%. În Africa, produsele de bază în alimentație sunt : cerealele (46%), rădăcinoasele și tuberculii (20%), iar produsele de origine animală nu depașesc 7%. În România, principala sursă de calorii în dieta o reprezintă cerealele (43%), grăsimile, uleiurile, zahărul (21,2%), produsele de origine animală (18%), cartofii și leguminoasele (6,7%).

În țările puțin dezvoltate, consumul alimentar evoluează, dar în ritmuri lente, populația rămânând predominant rurală, iar creșterea economică foarte lentă antrenează o stagnare structurală a consumului alimentar.

În țările dezvoltate, rația calorică consumată în țările din „Nordul bogat” depășește 3500 kcal (calorii finale), dintre care 30-40 sunt calorii de origine animală. Consumul de calorii inițiale echivalent se situează în jurul a 10 000 de calorii vegetale ( pentru obținerea unei calorii finale de origine animală sunt necesare 7 calorii vegetale).Aceste țări se caracterizează printr-un model de consum de masă, în care puterea de cumpărare a clasei mijlocii este mare, iar majoritatea populației are un consum alimentar ridicat.

1.3.Evoluția consumului alimentar în România

Pentru a percepe nivelul și structura consumului alimentar, vom analiza pe sub perioade, pornind de la cunoașterea nivelului consumului în perioada interbelică.

Consumul principalelor produse alimentare pe

locuitor din 1938 până în 2004

Tabelul 1.2.

Sursa : Anuarul Statistic al României

România este încadrată în zona de alimente de origine animală și grâu, în care rațiile alimentare de consum asigură necesarul de calorii în următoarea ordine: cereale (39%), grăsimi și zahăr în aceeași proporție (13%), carne și pește (11%), ouă și lapte (10%), rădăcinoase suculente (7%), fructe și legume (4%), leguminoase (3%), iar necesarul de proteine: cereale (39%), carne și pește (26%), ouă și lapte (22%), rădăcinoase suculente (5%), fructe și legume (4%)

În perioada 2007-2013 consumul de produse cerealiere, cartofi, legume și produse din legume și fructe, a fost în creștere în comparație cu consumul produselor: cartofi, lapte și produse din lapte, ouă, carne și produse din carne conform tabelului următor.

Consumul principalelor produse alimentare pe locuitor din 2007-2013

Tabelul 1.3.

După disponibilitățile alimentare exprimate în calorii/zi, România în cadrul Uniunii

Consumul mediu zilnic exprimat în calorii și factori nutritivi a crescut față de anul 2004 înregistrând în anul 2013 : calorii 3385; proteine 112,2 ; lipide 101,7 și glucide 483,9, cu mult peste necesarul energetic mediu, care este de 2550 calorii/zi pentru bărbați adulți și de 1940 calorii/zi pentru femeile adulte, subliniind faptul că excesul poate fi dăunător și putând favoriza o greutate peste limitele normale. Totodată pentru bărbații adulți sunt menționate 55gr/zi proteine, iar pentru femeile adulte 45gr/zi.

Europene ocupă ultimul loc după Marea Britanie și Olanda, primele locuri revenind Irlandei, Greciei și Spaniei, iar în clasificarea după numărul de grame de proteine pe persoană/zi, România devansează Olanda și Marea Britanie, care se situează pe ultimele poziții, primele trei locuri sunt ocupate de țările: Irlanda, Franța și Grecia.

CAPITOLUL II.

PIAȚA PRODUSELOR DE TIP FAST – FOOD

.

2.1. Alimentația tradițională versus alimentația de tip fast –food

În epoca contemporană, marea diversitate de alimente disponibile, compoziția chimică complexă a acestora, riscurile de îmbolnăvire prin intermediul alimentelor ingerate, schimbarea mediului în care omul își desfășoară activitatea, au determinat o revizuire a concepției despre alimentația umană, accentuarea caracterului ei rațional și de factor preventiv în sănătate. Securitatea alimentară la nivel individual este ”dreptul de a mânca”. După Mircea Bulgaru “securitatea alimentară este dată de cantitatea de alimente necesară pentru un individ exprimată în unități fizice, convenționale (calorii), și trofine pentru a-și asigura echilibrul fiziologic și a-și acoperi rațiile zilnice de consum: rația de întreținere, rația de creștere și rația de activitate.”

În Europa, încrederea consumatorilor în produsele pe care le cumpără este dată de imaginea firmei. Singurul avantaj al fast food-urilor celebre este că mâncarea cumpărată din astfel de locuri este sigură din punct de vedere al calității, produsele comercializate nu pot avea bacterii, viermi ori alte substanțe chimice. Dar, din punct de vedere nutrițional, aceste alimente au densitate calorică foarte mare, iar prin procesul de preparare sunt nevitaminizate și sărăcite de proteinele și oligoelementele necesare metabolismului. Consumatorii trebuie sa fie precauți la tot felul de fast food-uri obscure, care nu prezintă garanții, consideră prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Astăzi lumea se îndreaptă tot mai mult spre o alimentație din care lipsesc tocmai preparatele tradiționale. La începutul existentei sale, omul primitiv își procura cele necesare alimentației practicând vânatul și pescuitul, dar odată cu creșterea populației, necesarul de hrană a crescut la rândul său, producându-se prima revoluție în agricultură. O perioadă foarte importantă în istoria alimentației a început atunci când europenii au cultivat pentru prima dată porumbul, cartoful etc. “Revoluția în alimentație” – a avut loc după primul război mondial, începând în SUA, prin super-tehnologizare. Din acel moment au fost puse bazele unei industrii agroalimentare puternice. În ultimul deceniu, populația României este din ce în ce mai preocupată de calitatea și securitatea alimentelor. Consumatorii doresc să fie siguri că alimentele pe care le cumpără din magazine sau le consumă în restaurante și fast-fooduri sunt corespunzătoare din punct de vedere igienic, calitativ și nutritiv și sunt produse la un anumit standard. Au apărut industriile “fast-food”, a conservelor și a semi-preparatelor, care au cucerit lumea noua și, în special, tinerii. De asemenea, “tradițional versus fast food” este din păcate confundat obsesiv de des drept “mâncare sănătoasă versus mâncare nesănătoasă”. Mulți tineri din zilele noastre renunță cu ușurință a consuma fructe proaspete, consumând sucurile cancerigene din aditiv și apă. Bineînțeles că nu trebuie să se consume numai banane, legume și fructe exotice, dar, pe cât posibil, să se evite gustoșii hamburgeri, hot-dogs. Cel puțin verdețurile care sunt folosite în mâncarea tradițională să provină din zona noastră, deoarece acestea sunt foarte importante, atunci când este vorba de sănătate. Din cauza unor politici necorespunzătoare, se uită grija față de alimentele date de natură pentru binele consumatorilor și tocmai agricultorii sunt speranța viitorului pentru o alimentație veritabilă, deoarece numai ei mai au posibilitatea de a produce alimente de calitate în armonie cu legile naturii, fără să dăuneze mediului. Tinerii, ar trebui să se gândească mai des la alimentele produse în România și să nu mai cumpere ceea ce este fără valoare, fiindcă este bine cunoscut că produsele “fast-food” nu sunt sănătoase, acestea conținând mulți aditivi și antioxidanți, ce ne pot afecta. În țările dezvoltate, deși media de vârstă depășește 80 ani, există o frecvență crescută a bolilor cardio-vasculare, a diabetului, având o frecvență redusă în țările în care regimul de viață al oamenilor e modest, bazat în special pe vegetale și pește.

Fast food-ul este modul de alimentație sinonim cu societatea actuală. Trăim într-o epocă a dezvoltării, a vitezei, care are nevoie de același tip de alimentație. Iar fast food-ul, trecând peste eticheta de ‘junk food’ ce i-a fost atribuită, este perfect pentru persoanele aflate mereu în mișcare, persoanele dinamice, precum și pentru cele care petrec nenumărate ore la serviciu și nu mai au timp de gătit acasă. Astfel, pentru mulți, fast food-ul devine o salvare (cel puțin pană la șansa acestora de a se delecta cu tipuri de mâncăruri mai aproape de tradițional).

Mâncarea tradițională întotdeauna a fost sănătoasă, ar trebui să alegem un sadwich făcut acasă, chiar dacă îl putem găsi și la un restaurant de tip fast – food, pentru că diferențele există. Putem concluziona că suntem ceea ce mâncăm și nimic nu se compară cu mâncarea “ ca la mama acasă”

2.2.Oferta de produse de tip fast-food

Oferta pe piața produselor alimentare de bază din agricultură este dispersată și cantitativ neregulată. Volumul producției depinde pe de o parte de tehnica de dotare, iar pe de altă parte de condițiile climatice și biologice care sunt aleatorii, imprimând acestor piețe a produselor de bază din agricultură, un caracter extrem de mobil. Oferta de produse agricole este variabilă în funcție de factorii climatici sau sezonieri, precum și de nivelul stocurilor în cazul produselor agricole stocabile. Deprecierile calitative la nivelul produselor agricole vegetale, la nivelul restaurantelor de tip fast food nu impun întotdeauna eliminarea din circuitul producției/consumului. În unele cazuri, când deprecierea a afectat doar parțial produsul, acesta este declasat trecând la o clasă de calitate inferioară.

Rezistența legumelor și fructelor la manipulare – transport – păstrare dintr-un restaurant de tip fast food

Tabelul 2.1.

Sursa: Diaconescu I. – Merceologie Alimentară, Editura Qlassrom, București, 2004

Oferta de produse de tip fast food este din ce în ce mai variată, și se va continua politica de extindere, în special în locații de tip mall-uri, care reprezintă deja un mod de viață în România. Marketingul la nivelul fiecărui restaurant de tip fast food în parte are ca principal scop implicarea în comunitatea în care se află respectivul restaurant. Prin organizarea de evenimente și activități specifice, își doresc să fie o parte a comunității. Marketingul la nivelul fiecărui restaurant constă în descoperirea de noi căi prin care fiecare restaurant în parte să contribuie la dezvoltarea zonei în care se află amplasat.

Pe lângă restaurantele de tip fast – food cunoscute mai sunt și diferitele fast food-uri fantomă, întâlnite la orice colț de stradă, care reprezintă un pericol extraordinar pentru sănătatea oricărui gurmand. Conform unui studiu realizat de doctorul Mircea Cinteză pentru compania farmaceutică Ozone, mai mult de un sfert dintre concetățenii noștri sunt obezi. Autorul studiului spune că după anii 1990 românii au din ce în ce mai multe opțiuni privind mâncatul în oraș, iar una dintre cele mai des folosite o reprezintă restaurantele fast-food. Cinteză declară că și acest lucru a dus la creșterea cazurilor de obezitate în rândul românilor. Toate restaurantele de tip fast – food oferă consumatorilor hamburger, cheeseburger, cartofi prajiți, băuturi carbogazoase si necarbogazoase, băuturi calde, deserturi.

Anticipând nevoia consumatorilor de a le avea la îndemână, în piața produselor de tip fast food s-a creat, un segment de salate gata preparate, care evoluează, în condițiile în care timpul alocat gătitului în casă scade considerabil. Astfel, salata de vinete, salata de boeuf, cea nelipsită de la vreo sarbatoare importantă a românilor, salata de icre – toate sunt produse pe care consumatorii le pot găsi cu arome diverse, în ambalaje practice și sub denumiri care mai de care mai imbietoare, carnea de pui câștigă din ce în ce mai mult teren, în detrimentul celei de porc.

Unul dintre fast food-urile cunoscute este McDonald’s, care a devenit exemplul cel mai la îndemână pentru ceea ce înseamnă franchising, anume informații sistematizate care permit reproducerea în cele mai mici amănunte a unei afaceri. McDonald’s are un raspuns simplu și clar pentru absolut orice problemă legată de procesul de funcționare, de la timpul exact, cât trebuie prăjiți cartofii, până la fraza cu care angajații îi intampină pe vizitatori. Aceste lucruri pot părea exagerate, dar ele nu fac decat să contribuie la reușita clonării afacerii. McDonald’s nu lasă nimic la latitudinea angajaților; este un stil McDonald’s pentru orice și absolut orice este facut în stilul McDonald’s. Firma a investit 4 milioane de euro în deschiderea unui restaurant în Capitala, în cartierul Floreasca. Rețeaua McDonald’s România, parte a grupului american cu același nume, este prezentă atât pe piața din Bucuresti, cât și în alte 19 orașe din țară, prin 55 de locații. McDonald’s a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, o cifră de afaceri de 80 milioane de lei (circa 22 milioane de euro), în creștere cu 18% față de perioada similară anului trecut. În 2007, compania a avut vânzari de circa 92 mil. euro, pentru acest an vizând depășirea pragului de 100 milioane de euro.

2.3.Cererea de produse de tip fast – food

Fast-food-ul, fenomen necunoscut la noi până în anii '90, a influențat puternic obiceiurile de consum ale românilor și a devenit o afacere foarte profitabilă pentru lanțurile de restaurante de profil, monopolizând prânzul românilor.

Reprezentând cantitatea de produse agricole și alimentare pe care cumpărătorii sunt dispuși să o cumpere la un moment dat de pe piață, cererea de produse agroalimentare se divide în cerere de consum final și cerere de consum productiv. Dacă cererea de produse destinate consumului productiv prezintă, în mare măsură, caracteristicile cererii manifestate pe piața de afaceri, cererea populației, deci a consumatorilor finali, prezintă o serie de particularități în cazul produselor agroalimentare. Cererea de produse agroalimentare, inclusiv cererea de produse fast-food a populației este determinată atât de factori endogeni cât și exogeni, obiectivi și subiectivi.

Principalul element formativ al cererii îl constituie nevoile de consum alimentar, nevoi ce sunt rezultatul unor impulsuri de natură fiziologică (senzația de foame, sete). Produsele agroalimentare asigură organismului uman necesarul nutritiv, pentru desfășurarea normală a proceselor metabolice, omul având nevoie de oxigen, apă, protide, lipide, glucide, elemente minerale și vitamine. Cu excepția oxigenului și parțial a apei, toate celelalte substanțe se găsesc în proporții variabile în produsele agroalimentare.

Nevoile de consum alimentar sunt influențate de o serie de factori care determină diferențieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Astfel, factorii care influențează asupra nevoilor fiziologice ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea psihică, efortul fizic depus, particularitățile metabolismului, pe de o parte, ca factori de natură endogenă, precum și: clima, condițiile în care lucrează individul, etc, ca factori de natură exogenă. De asemenea, nevoia de substanțe nutritive este diferită de la o perioadă la alta în cazul aceluiași individ, fiind determinată de factori ce înregistrează variații în timp: vârstă, stări patologice, metabolice, oboseală, etc.

Cererea de produse de tip fast food este foarte puțin elastică atât la variația prețurilor cât și a veniturilor, cel puțin din punct de vedere cantitativ. Astfel, scăderi sau creșteri ale prețurilor sau după caz, ale veniturilor populației se reflectă imediat în modificări ale structurii consumului de fast food.

Rețeaua Carrefour a identificat o creștere a cererii de alimente mai ușoare, de fructe și de legume vara. Dacă producătorii de carne de pui au reușit să onoreze această solicitare a pieței, agricultorii au eșuat parțial, din cauza secetei prelungite. Se constată că vara există o cerere mai mare pentru fructe și legume de sezon, însă seceta din țară se simte la nivelul cantităților existente în piața de fructe și legume originare din România. În ceea ce privește evoluția departamentelor de alimente preparate și semipreparate, în topul vânzărilor sunt mâncărurile gătite și salatele, care este un segment în continuă creștere, fără a înregistra totuși evoluții spectaculoase de la un an la altul.

Restaurantele de tip fast-food devin din ce în ce mai profitabile. Speculând tendința multora dintre români de a consuma în timpul zilei mâncăruri semipreparate din cauza crizei aproape permanente de timp, lanțurile de fast-food-uri s-au extins rapid în ultimii ani, aceste rețele numărând în prezent peste 100 de locații. Schimbarea ritmului de viață a locuitorilor din marile orașe, dar și a obiceiurilor, creșterea puterii de cumpărare, apariția unei clase de mijloc sunt principale explicații pentru creșterea consumatorilor de mâncare fast-food. Pe de altă parte, un alt factor care a sprijinit expansiunea segmentului food-service a fost dezvoltarea comerțului modern. Potrivit unui studiu realizat de Euromonitor International, România a fost considerată piața est-europeană care a cunoscut cea mai mare creștere medie anuală a industriei food-service, atât din punctul de vedere al valorii vânzărilor, cât și prin prisma numărului de locații deschise.

În privința locuitorilor capitalei, se poate spune că aceștia preferă mărcile consacrate de fast-food, în defavoarea celor alternative, cu mâncare sănătoasă. Criteriile după care consumatorii aleg aceste locații sunt impărțite astfel: pe primul loc mâncarea, apoi serviciile, urmate de preț, curățenie , iar pe ultimul loc mâncarea sănătoasă.

Dacă în urmă cu cinci ani McDonald’s avea în jur de 100.000 de clienți zilnic, la ora actuală numărul lor a ajuns la 200.000. Creșterea numărului de clienți este semnificativă și pentru celelalte rețele. Schimbarea ritmului de viață a locuitorilor din marile orașe, dar și a obiceiurilor, creșterea puterii de cumpărare, apariția unei clase de mijloc sunt principale explicații pentru creșterea consumatorilor de mâncare fast-food. Pe de altă parte, un alt factor care a sprijinit expansiunea segmentului food-service a fost dezvoltarea comerțului modern. Hipermarketurile și mallurile s-au dovedit a fi oportunități apreciate și luate în considerare în planurile de extindere de către lanțurile naționale și multinaționale.

Evoluția pieței fast food în Europa de Est

Tabelul 5.

Sursa : Ziarul Adevarul

Se poate observa că evoluția pieței fast food în România este într-o continuă creștere, având rata de creștere între 2000 – 2015 de 305,5% cu mult peste alte țări din Europa de Est, dar totuși valoarea creșterii totale este doar de 1468,3 milioane E, față Rusia care are valoarea creșterii totale de 3464,2 milioane E. În ceea ce privește rata medie anuală de creștere între anii 2000 – 2015,

Ritmul de viață alert, creșterea puterii de cumpărare a populatiei, marketingul profesionist, precum și abordarea, de multe ori, agresivă a pieței, sunt doar cateva dintre motivele care au stat la baza acestui succes al firmelor de profil. Schimbarea stilului de viață, mai ales în orașele mari, unde lumea nu are timp pentru o masă normală, ar putea fi un alt motiv al acestei dezvoltari. Dacă la început a fost o chestiune care ținea mai degrabă de imitație, de moda zilei, în prezent a devenit ceva obișnuit, care face parte din cotidian. În plus, posibilitatea menținerii unor prețuri mici, odată cu extinderea lanțurilor de acest gen, a contribuit la majorarea interesului consumatorilor pentru rețelele de fast-food.

2.4.Prețul produselor de tip fast-food

Creșterea prețurilor poate afecta în mod evident cererea de alimente și calitatea alimentației, dacă prețul crește, producătorul va prefera să vândă și să reducă autoconsumul propriei familii.

Strategia prețurilor spune că produsele de cea mai bună calitate sunt cumpărate la cele mai mici prețuri posibile fără să afecteze valoarea acestora.

Un român cu salariu minim trebuie să muncească o oră pentru a-și cumpăra un hamburger, mai mult decât un salariat din orice țară est – europeană, apoi este Moscova și Varsovia.Cei care lucrează cel mai puțin pentru cumpărarea unui hamburger sunt cei din Atena și Instanbul doar cu 15 minute, respectiv 31 minute.

Figura 2.1 Timp de muncă necesar pentru

cumpărarea unui hamburger

La KFC, bucătăria e apreciată ca fiind ceva mai sănătoasă decât la McDonald’s, pe motivul că puiul prăjit e mai sănătos decât carnea de vită pe grătar. Meniul însă e sărac, nu strălucește prin diversitate ca la McDonald’s, meniurile ecologice cu salate nu sunt excelente, iar sucurile naturale sunt nectaruri prigat; în zona eco, e apreciat însă porumbul fiert stropit cu unt, în ciuda prețului (4.9 lei). În general, prețurile sunt accesibile, și de aceea românii aleg mesele rapide. Același studiu arată că un român din trei consumă produse fast-food doar în weekend și unu din cinci, în timpul săptămânii, cât și în weekend.

Anul trecut americanii au cheltuit 160 miliarde USD în fast-food-uri, din care 80% din tranzacții s-au facut cu bani cash, dar în martie 2007 s-a constatat că în ultimele 12 luni utilizarea cardurilor de credit Visa, pentru efectuarea de plăți în astfel de restaurante, a crescut cu 31%, iar numărul plăților cu carduri de debit, cu 32%. Alte studii au arătat că în prezent clienții se opresc mai puțin la restaurantele care nu acceptă cărți de credit. În cadrul unui alt sondaj efectuat de Visa în 2002, în SUA, 32% dintre clienți au admis că nu au mai cumpărat de la un restaurant fast-food pentru că nu aveau îndeajuns de mulți bani cash ca să plătească pentru ceea ce doreau să cumpere.

2.5.Concurența

Concurența în accepțiunea de marketing reprezintă un ansamblu de raporturi în care intră agenții economici în lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare, dispunerea acelorași furnizori, clienti sau prestatori de servicii. Concurența stimulează creșterea cantității și calității, stimulează procesul de primenire al firmelor slabe cu capacități mici dar și înnoirea produselor în producție.

În țara noastră sunt prezente 17 lanțuri fast-food, iar piața a fost deja cucerită de 2 dintre ele: McDonald’s și KFC acestora li se va alătura în curând și Burger King, care vrea să doboare concurența.

McDonald's

În anul 1999 a fost construit și primul restaurant McDonald's mobil, succesul înregistrat de acest restaurant pe roți determinând compania să înceapă construcția unei noi unități de acest fel. Având încredere în potențialul și viitorul țării noastre, McDonald's a investit într-un interval de timp relativ scurt, peste 54.milioane USD, astfel încât la ora actuală funcționează un număr de 52 de restaurante în principalele orașe din România. Datorită situației economice și a inflației, prețurile sunt adaptate la puterea de cumpărare a fiecărei țări, ținându-se cont de concurența locală. De exemplu, în Austria prețul unui Big Mac este de $3,00, iar în țările Europei Centrale, acesta costă între $1,0 și $2,6. Strategia prețurilor spune că produse de cea mai bună calitate sunt cumpărate la cele mai mici prețuri posibile, fără să afecteze valoarea. Produsele McDonald's constau în ingrediente hrănitoare de bază, cum ar fi: carne de vită, carne de pui, chifle, salată, cartofi și produse lactate. Aceste produse își păstrează calitatea și elementele naturale pe întreg parcursul procesului de gătire. Asigurarea completă a calității începe cu controlul materiei prime până la fiecare produs finit în parte. Controlul chiflelor este de asemenea un element esențial în procesul de asigurare a calității, prin el aplicându-se specificațiile și standardele McDonald’s, care sunt stabilite în manualele operaționale ale Companiei. Produsul preferat al clienților McDonald’s este Big Mac-ul. Acesta conține două felii de carne 100% de vită, salată, ceapă, castraveți murați, brânză și sos special Big Mac, totul pe o chiflă cu semințe de susan. Hamburgerul și cheesburgerul sunt de asemenea produse clasice McDonald’s. Toate au o trăsătură comună: carne de vită 100% selectată, fără produse chimice și fără conservanți.

KFC

Kentucky Fried Chicken operează sub un contract de franciză prin care licența este acordată companiei US Food Network SA. Primul restaurant a fost deschis în aprilie 1997 pe Blvd. Magheru din Bucuresti. În 2004 KFC deschide al saptelea restaurant al său, în Constanta la Tomis Mall, primul în afara capitalei. În prezent Compania US Food Network SA deține 27 restaurante KFC, dintre care 10 în Bucuresti și celelalte alte orașe. Calitatea produselor, modul excepțional de servire și standardele menținute la un nivel constant ridicat au indreptățit echipele KFC din România să caștige numeroase premii europene și mondiale în competiția cu celelalte restaurante KFC din lume pentru Restaurant Excellence.

Această performanță a introdus echipele manageriale din Romania în Champions Club și le-a oferit participarea la galele anuale de la Reykjavik, Sevilla, Paris, Limassol, Atena, Mauritius. În prezent colectivul KFC România cuprinde peste 800 de oameni.

Succesul produselor KFC pe piața românească a determinat ca anul acesta să se deschidă o nouă locație în lanțul de restaurante. KFC Beldiman este al 10 lea restaurant din București și al 25 lea la nivel național. Astăzi, în cele mai importante orașe din țară restaurantele KFC își delectează clienții cu cele mai bune preparate din carne de pui. Compania  mizează pe vanzări de 32 milioane de euro pentru 2007, în creștere cu 20% față de 2006 deține în prezent 19 locații la nivel național investiții de 2 milioane de euro pentru deschiderea a șase noi locații.

CAPITOLUL III

CERCETARE CANTITIVĂ DE MARKETING PRIVIND ATITUDINEA COSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE FAST – FOOD

Cercetarea de marketing este o activitate de marketing formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici specifice de investigare se realizează 5 acțiuni: specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea datelor necesare conducerii unității economice.

Philip Kotler: „o activitate formală care are în vedere proiectarea, culegerea, analiza, raportarea sistematică a datelor și concluziilor referitoare la o situație cu care firma se confruntă pe piață”.

Cercetarea de marketing ar trebui să urmeze trei etape cheie:

1. Planificarea un scop clar pentru cercetarea de marketing trebuie să fie identificat înainte ca orice acțiune să fie luată. Planificarea generează de obicei și o problemă. Pot fi relevate semne de întrebare sau oportunități, care într-o organizație pot cauza incertitudine asupra direcției care trebuie urmată.

2. Implementarea– trebuie să demonstreze că nu a existat un mod mai bun de a colectare a datelor.

Modul în care cercetarea este implementată va depinde de planul de cercetare definit anterior.

3. Interpretarea “informația” este creată în momentul în care datele colectate sunt interpretate în contextul obiectivelor de cercetat

Cercetarea de marketing poate fi calitativă și cantitativă. Obiectivele cercetării cantitative necesită colectări de date cu privire la câți oameni au păreri similare sau au anumite caracteristici.

Cercetarea cantitativă se deosebește de celelalte metode de cercetare directă prin faptul că utilizează un chestionar structurat (cu întrebări și variante de răspuns), se realizează asupra unui număr mare de persoane, analiza se face folosind metode și tehnici statistice și se urmărește ca rezultatele să fie reprezentative la nivelul colectivității studiate. Culegerea datelor într-o cercetare cantitativă se poate realiza de la întreaga colectivitate cercetată, situație în care se realizează o cercetare totală sau se poate proceda doar la chestionarea unui număr definit de persoane ale căror răspunsuri pot fi generalizate la nivelul întregii colectivități, situație în care vorbim despre o cercetare selectivă bazată pe un eșantion reprezentativ.

Definirea problemelor și scopul cercetării

Definirea problemei reprezintă una dintre etapele de maximă importanță în realizarea unei cercetări de marketing, strict legată de finalitatea acesteia. În definitiv, informațiile care vor fi obținute în urma procesului de cercetare trebuie să contribuie la rezolvarea problemei care a impus cercetarea.

În România piața globală a produselor fast food înregistrează anual o cifră de afaceri de 400 mil. E cu un ritm anual de creștere de 5-10%. Dacă pe plan mondial această piață poate fi caracterizată ca fiind saturată și în recesiune, în țara noastră produsele fast – food au o piață nesaturată, dinamică și în expansiune. Restaurantele de tip fast food sunt într-o continua creștere, de exemplu, McDonald’s a intrat pe această piață doar de cinci ani, dar în acest timp a reușit să se impună astfel încât la ora actuală, circa 45.000 – 50.000 de români trec zilnic pragul unuia dintre restaurantele McDonald’s deschise în țara noastră. Datorită situației economice și a inflației, prețurile sunt adaptate la puterea de cumpărare a fiecărei țări, ținându-se cont de concurența locală. Problema consumului din ce în ce mai crescut de produse de tip fast food a devenit o reală problemă.

Scopul cercetării cantitative se referă la obținerea de informații obiective de la eșantioane, cercetarea cantitativă este utilizată în scopul obținerii unor concluzii concrete, care pot fi raportate numeric la populația ținta. În cazul nostru este acela de a afla atitudinea comportamentului consumatorului fața de produsele fast food, de a studia imaginea pe care și-au creat-o restaurantele de tip fast food în rândul consumatorilor în vederea găsirii de soluții pentru diminuarea consumului de produse de tip fast food.

Stabilirea obiectivelor cercetării trebuie să fie în acord cu informațiile necesare rezolvării problemei definite. Obiectivele principale ale acestei cercetări sunt: determinarea gradului de cunoaștere referitor la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produselor fast –food, cât de des sunt frecventate restaurantele de tip fast food, motivul pentru care se apelează la aceste produse, cum apreciază modul de servire din restaurantele de tip fast food precum și cât ar fi dispuși să plătească pentru un sandviș sănătos în comparație cu hamburger.

Acestor obiective, în teorie și în practică li se asociază ipoteze, care vor fi testate prin cercetare. O ipoteză reprezintă de fapt, un răspuns așteptat la o întrebare (o soluție pentru un obiectiv), pe care îl formulează cercetătorul fie pornind de la rezultatele unor cercetări desfășurate anterior, fie dintr-un studiu explorator, fie din experiență.

Ipotezele sunt: schimbarea obiceiurilor de consum alimentar ale românilor este resimțită de producători ; consumul de fast food este într-o continuă creștere ; fast food-ul produce obezitate ; motivul pentru care se apelează la aceste produse este lipsa de timp; 60% frecventează lunar restaurantele de tip fast food, McDonald’s este lider pe piața produselor de tip fast food, majoritatea frecventează fast food-ul împreună cu prietenii, peste 50% stiu că sunt dăunătoare, deși le consumă destul de des.

Stabilirea metodei de recoltare a informatiilor

În aceasta cercetare cantitativă s-a folosit cercetarea directa, pentru ca prin aceasta se obține o imagine completă și cuprinzătoare asupra fenomenului cercetat.

Recoltarea informațiilor s-a facut prin metoda sondajului, ca formă structurată de comunicare – tuturor subiecților le este prezentat același chestionar. Chestionarul se realizează pe bază de chestionar aplicat față în față, interlocutorii având peste 18 ani.

Culegerii informațiilor are în vedere următoarele elemente:

stabilirea colectivității cercetate și a persoanelor care vor furniza informațiile – persoane de toate vârstele;

elaborarea instrumentului de culegere a datelor –chestionar;

stabilirea modalității de înregistrare a răspunsurilor – în scris

determinarea eșantionului cercetat – 150 de persoane

stabilirea coordonatelor temporale ale cercetării – 9-12 iunie, durata totală a cercetării – 8 ore, 2 ore/zi

stabilirea coordonatelor modale referitoare la intervievare – interviul s-a desfășurat pe stradă

Culegerea informațiilor cunoscută în cercetarea directă și ca etapa “de teren”, are în vedere aplicarea instrumentului de recoltare a informațiilor la nivelul indivizilor ce alcătuiesc eșantionul. În această etapă rolul directorului de rețea, al supervizorilor și operatorilor de interviu este definitoriu. Pentru reușita cercetării trebuie respectate cu strictețe coordonatele și regulile stabilite în faza de proiectare a culegerii datelor. Comunicarea permanentă, un instructaj bine efectuat înainte și controlul sistematic al desfășurării acestei etape sunt elemente care vor asigura calitatea informațiilor culese.

Elaborarea chestionarului

Chestionarul reprezintă instrumentul de culegere a datelor de care depinde reușita acestei cercetări. La realizarea lui s-a ținut cont de scopul cercetării, cât și de obiectivele principale.

Chestionar

1.Ați consumat produse de tip fast – food în ultimele luni?

a) da

b) nu

2.Frecventați restaurantele de tip fast – food?

a) zilnic

b) 2-3ori/ sapt

c)săptămânal

d)lunar

e)mai rar

3.Frecventați restaurantele de tip fast – food

a) singur/ă

b)cu prietenii/colegii

c)cu familia (incluzând copii)

4.Ce rețea de restaurante fast – food preferați?

a) Mcdonald’s

b) KFC

e) Sheriff’s

f) nici una

5.Care sunt motivele pentru care apelați la produsele de tip fast – food?

a) gustul plăcut

b) lipsa de timp

c) prețul accesibil

d) apropierea de locul de muncă

6.Dispuneți de informații referitoare la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produse fast -food?

a) da

b) nu

c) nu știu/nu mă intereseaza

7.Știați că o singură brioșă de la McDonald’s conține 7 chiar 8 aditivi alimentari (E-uri) ?

a) da

b) nu

c) nu știu

8.Ați avut vreodată probleme de sănătate în urma consumării produselor de tip fast- food?

a) da

b )nu

c) nu știu

9. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 este foarte slab și 5 – foarte bun) ce notă acordați restaurantelor de tip fast – food?

a) 1 b) 2 c)3 d) 4 e) 5

10.Cum apreciați produsele de tip fast – food?

a) gustoase

b) hrănitoare

c) sănătoase

d) dăunătoare

e) ieftine

11.Sunteți de acord cu interzicerea comercializării produselor de tip fast – food în școli?

a) da

b) nu

c) relativ de acord

d) indiferent

12.Cum apreciați modul de servire din restaurantele de tip fast – food?

a) foarte bun

b) bun

c) satisfăcător

d) nesatisfăcător

13.Care este prețul maxim pe care sunteți dispuși să-l platiți pentru un hamburger?

a) între 1 – 2 lei

b) între 2 – 3 lei

c) între 3 – 4 lei

d) între 4 – 5 lei

e) peste 5 lei

14.Ce preț sunteți dispuși să plătiți pentru un sandviș sănătos?

a) între 1 – 2 lei

b) între 2 – 3 lei

c) între 3 – 4 lei

d) între 4 – 5 lei

e) peste 5 lei

f) oricât

15.Credeți că profitul restaurantelor de tip fast food este influențat într-o mare măsură de promovare ?

a) da

b) nu

c) nu cred

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

18 – 25 ani

26 – 35 ani

36 – 45 ani

46 – 55 ani

peste 55 de ani

Ultima școală absolvită de dvs. este:

școala gimnazială

școala profesională

liceul

școala postliceală

facultate/postuniversitară

Sexul :

Masculin

Feminin

Interpretarea rezultatelor urmărește să confirme sau infirme ipotezele formulate și stabilește, pe baza rezultatelor și a testelor de semnificație, tendințe și factori de influență în evoluția fenomenului analizat. Ea nu trebuie să se rezume doar la informația obținută din cercetare curentă, deoarece există anumite aspecte care nu au putut fi surprinse.

Întrebarea nr.1. ”Ați consumat produse de tip fast – food în ultimele luni?” a) da b) nu

Analizând răspunsurile date, după cum se poate vedea și în figura nr.3.1, cea mai mare parte (73,33%) a intervievaților au spus „da”, au consumat produse de tip fast food în ultimele luni și numai 26,67% au rapuns „nu”.

Se observă un consum în ultimele luni mai mare la persoanele de sex masculin, cu vârste cuprinse între 18-25 ani respectiv 26-35 ani și ultima școală absolvită fiind liceul, respectiv facultatea .Cel mai mic consum de fast food în ultimele luni se înregistrează la persoane cu vârsta de peste 55 de ani și cu școala postliceală respectiv studii superioare. Astfel putem concluziona că populația mai tânără are o tendință de consum de produse de tip fast food mai mare decât cei mai vârstnici.

Figura 3.1. A-ți consumat produse de tip fast food

Întrebarea nr.2. „Frecventați restaurantele de tip fast – food?”

a) zilnic b) 2-3ori/ sapt c)săptămânal d)lunar e)mai rar

Din răspunsurile date se observă că cele mai multe persoane de sex feminin frecventează restaurantele de tip fast food mai des decât persoanele de sex masculin, acestea raspunzând ”săptămânal”, respectiv “ mai rar”. Persoanele de peste 26 de ani au raspuns că frecventează restaurantele ”mai rar”de o luna, în schimb cei mai mulți cu vârste între 28-25 frecventează restaurantele de tip fast food săptămânal, ceea ce este îngrijorator având în vedere consecințele pe care le are consumul excesiv de produse de tip fast food. Cei cu studii medii și superioare frecventează săptămânal restaurantele de tip fast food, cei cu școala profesională si postliceală merg mai rar de o luna .

Figura 3.2.Frecventarea restaurantului de tip fast-food

Întrebarea nr.3. „ Frecventați restaurantele de tip fast – food” a) singur/ă b)cu prietenii/colegii c)cu familia (incluzând copii)

Din cele 150 de persoane chestionate, 62% au răspuns că merg la un restaurant de tip fast food însoțiți de prieteni sau de colegi, din care 32% persoane de sex masculin și 30% persoane de sex feminin; 13, 33% preferă să meargă cu familia, incluzând copii, din care 10% sunt femei și 24,67 preferă să meargă singuri la astfel de restaurante, din care 17,33% sunt bărbăți. De aici putem trage concluzia că majoritatea femeilor nu le place să meargă la un restaurant de tip fast food singure, ci cu familia, spre deosebire de bărbați care preferă mai mult singuri.

În ceea ce priveste vârsta, persoanele cu vârste cuprinse între 18-45 preferă mult mai mult compania prietenilor sau a colegilor, și mai puțin singuri sau a familiei; în schimb cei cu vârste de peste 46 de ani preferă să frecventeze restaurantele de tip fast food singuri. De asemenea cu familia mai frecventează și cei cu școala profesională, iar cu școala gimnazială, liceul, școala postliceală si facultate/postuniversitară preferă cu prietenii/colegii.

Figura.3.3. Frecventați restaurantele de tip fast – food”

a) singur/ă b)cu prietenii/colegii c)cu familia

Întrebarea nr.4. „Ce rețea de restaurante fast – food preferați?” a) Mcdonald’s b) KFC

c)Everest d)Gregory’s e) Sheriff’s f) nici una

Analizând răspunsurile date în chestionar, persoanele intervievate au declarat că restaurantul de tip fast food preferat este Mcdonald’s (56%), urmând KFC (36%), Sheriff’s (5%) și nici una 3%.

Figura.3.4. Rețeaua de fast food preferată

Întrebarea nr.5. “Care sunt motivele pentru care apelați la produsele de tip fast – food?”

a) gustul plăcut b) lipsa de timp c) prețul accesibil d) apropierea de locul de muncă

38,66% dintre subiectii chestionați au declarat că motivul pentru care apelează la un restaurant de tip fast food este lipsa timpului, urmat de 28,66% pentru gustul plăcut.21,33% dintre persoanele de sex feminin apelează la fast food datorită lipsei timpului; 14,66% pentru gustul plăcut, 6% datorită apropierii de locul de muncă și numai 4,66% datorită prețului accesibil. Persoanele de sex masculin apelează la restaurantele de tip fast food în egală masură pentru prețul accesibil și pentru gustul plăcut, și apoi datorită lipsei timpului și a apropierii locului de muncă. Populația tânară între 18-25 de ani recurge la mâncarea fast food mai mult pentru gustul plăcut, în schimb persoanele cu vârste între 26-55 mănâncă de la un restaurant de tip fast food în cea mai mare parte, datorită lipsei timpului.

Figura.3.5. motivele pentru care apelați

la produsele de tip fast – food

Întrebarea nr.6 „Dispuneți de informații referitoare la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produselor fast -food?

a) da b) nu c) nu știu/nu mă interesează

92,66% din persoanele chestionate au afirmat că știu de impactul negativ asupra sănătații al consumului în exces de produse fast food, 4% nu știu și numai 3,33% că nu știau despre acest lucru. Din rezultatele chestionarelor rezultă că persoanele de sex feminin sunt mai informate despre acest aspect. Cei mai informați sunt invervievații de peste 55 de ani, care au raspuns 100% – știau despre impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produse fast –food iar cei mai puțin informați sunt cei cu vârsta cuprinsă între 46-55 ani și 36-45 ani. Lipsa de informație este mai profundă în rândul persoanelor cu scoala gimnazială.

Figura.3.6. Informarea respondenților referitoare la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produselor fast -food

Întrebarea nr.7. „Știați că o singură brioșă de la McDonald’s conține 7 chiar 8 aditivi alimentari (E-uri)?” a) da b) nu c) nu știu

Cea mai mare parte a subiecților chestionați (64,66%) au raspuns “da”, știau că o brioșă de la McDonald’s contine 7,8 aditivi alimentari, 28% au raspuns “nu” și numai 7,33% “nu știu”.

Invervievații cu vârste cuprinse între 18-45 de ani cunosc mai bine ingredientele produselor dintr-un fast food decât persoanele peste 46 de ani. Din cei 10 persoane cu școala gimnazială 9 dintre ei au răspuns “nu stiu”, cei cu școala profesională majoritatea au răspuns “nu” și cei cu liceul, postliceală și facultatea au răspuns “ da”. Din cei 97 de persoane care au spus că știu că o singură brioșă conține 7,8 aditivi alimentari, 63 dintre acestia sunt persoane de sex feminin și numai 34 persoane de sex masculin, ceea ce inseamnă că femeile sunt mai informate în legătură cu aspectele negative ale consumului de fast food decât bărbații.

Figura.3.7. Conștientizarea faptului că o singură brioșă de la McDonald’s conține

7 chiar 8 aditivi alimentari (E-uri)

Întrebarea nr.8. “Ați avut vreodată probleme de sănătate în urma consumării produselor de tip fast- food?” a) da b )nu c) nu știu

Analizând răspunsurile date, se constată că 48,66% nu au avut probleme de sănătate în urma consumării de produse de tip fast food, 39,33% au avut probleme și 12% nu știu despre acest aspect. Din cei care au avut probleme 20% sunt de sex masculin și 19,3 % de sex feminin iar din 39,33 %, 27,33% sunt persoane de de sex masculin și 21,33% persoane de sex feminin. De aici se poate trage concluzia că femeile au avut mai des probleme de sănătate față de bărbați. Cei mai mulți tineri sub 35 de ani au declarat că nu au avut probleme de sănătate, iar persoanele de peste 36 de ani, majoritatea declarând că au avut probleme de sănătate și foarte puțini care nu știau. Doar persoanele cu școală postliceală au afirmat că au avut probleme de sănătate, ceilalți declarând că nu au avut astfel de probleme

Figura.3.8.Răspunsul intervievaților la întrebarea

dacă au avut probleme de sănătate în urma consumului de produse de tip fast food

Întrebarea nr.9. “Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 este foarte slab și 5 – foarte bun) ce notă acordați restaurantelor de tip fast – food?”

a) 1 b) 2 c)3 d) 4 e) 5

Majoritatea respondenților nu au o impresie foarte bună despre restaurantele de tip fast food, acordându-le, în cea mai mare parte, nota 3. Se observă că persoanele de sex feminin sunt mai exigente acordând nota 1 în proporție de 14,66%, iar persoanele de sex masculin acordând nota 3 in proporție de 31,33%. Nota 3 o mai acordă și persoanele cu vârste cuprinse între 18-25 ani, persoanele cu vârsta între 26-35, respectiv cei cu vârsta de peste 55 de ani. Persoanele cu studii medii, superioare și cu școala profesională acordă nota 3 restaurantelor de tip fast food și cei cu școala postliceală nota 4. În concluzie, se poate spune că respondenții au acordat nota medie pentru restaurantele de tip fast food.

Figura.3.9.Nota acordată restaurantelor de tip fast food

Întrebarea nr.10. “Cum apreciați produsele de tip fast – food?”

a) gustoase b) hrănitoare c) sănătoase d) dăunatoare e) ieftine

Analizând răspunsurile date în chestionar 47,33% din persoanele intervievate au declarat că produsele de tip fast food sunt dăunatoare, din care 33,33% persoane de sex feminin și 14% persoane de sex masculin. 36,66% au afirmat că produsele de tip fast food sunt gustoase, din care 26% bărbăți și numai 10,66% femei. Sunt apreciate produsele de tip fast food ca hrănitoare de 7,33%, sănătoase doar de 2,66% și ieftine de 6% din persoanele intervievate. Cei cu vârsta între 18-25 de ani, respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 36-45 ani apreciază produsele ca fiind gustoase, iar cei cu vârsta între 26-35 ani, 46-55 ani și de peste 55 ani apreciază produsele de tip fast food ca fiind dăunatoare.Populația cu școala gimnazială, liceu și postliceala au raspuns “dăunatoare” iar cei cu școala profesională și cu studii superioare au răspuns ”gustoase”.

Figura.3.10.Aprecierea produselor de tip fast food

Întrebarea nr.11. “Sunteți de acord cu interzicerea comercializării produselor de tip fast – food in școli?”

a) da b) nu c) relativ de acord d) indiferent

Din cei 150 de respondenți, 87 au raspuns că sunt de acord să se interzică comercializarea produselor de tip fast food în școli, din care 45 sunt persoane de sex feminin și 38 persoane de sex masculin. Persoanele cu vârsta de peste 26 de ani au raspuns “da”, numai persoanele cu vârsta între 18-25 de ani au raspuns “nu” având un procent de 42%. Persoanele cu studii medii și superioare au afirmat că sunt de acord cu acest aspect.

Figura.3.11.Opinia intervievaților cu referire la interzicere

comercializării produselor fast – food

Intrebarea nr.12. “Cum apreciați modul de servire din restaurantele de tip fast – food?”

a) foarte bun b) bun c) satisfăcător d) nesatisfăcător

În ceea ce priveste modul de servire din restaurantele de tip fast food 52% din persoanele interviervate au raspuns “satisfăcător”, din care 28,66% sunt persoane de sex masculin și 23,33% persoane de sex feminin. Populația tânără cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani au apreciat ca fiind foarte bun modul de servire al personalului, iar persoanele de peste 25 de ani au apreciat modul de servire ca fiind satisfăcător.

Respondenții cu studii minime, medii și superioare au apreciat satisfăcător modul de servire din restaurantele de tip fast food, excepție făcând cei cu liceul care au afirmat că este foarte bun.

Figura.3.12 Aprecierea modului servire din restaurantele de tip fast – food

Întrebarea nr.13 “Care este prețul maxim pe care sunteți dispuși să-l plătiți pentru un hamburger?”

a) între 1 – 2 lei b) între 2 – 3 lei c) între 3 – 4 lei d) între 4 – 5 lei e) peste 5 lei

La această întrebare 44,6% din cei intervievați ar da pentru un hamburger între 2-3 lei, apoi 20,66% între 3-4 lei,15,33% între 4-5 lei, 12% peste 5 lei și doar 7,33 între 1-2 lei. 51 din 70 de femei ar da doar 2-3 lei pentru un hamburger și doar o femeie din 70 ar da peste 5 lei, pe când 17 bărbăți ar da peste 5 lei pentru un hamburger. Persoanele cu vârsta între18-25 ani, 26-35 ani și 36-45 ani ar da 2-3 lei pentru cumpărarea unui hamburger, cei cu vârsta cuprinsă între 46-55 ar da între 3-4 lei iar cei cu peste 55 de ani chiar și peste 5 lei. Având în vedere ultima școala absolvită, majoritatea ar da maxim 2-3 lei pentru un hamburger.

Figura.3.13. Prețul maxim pe care intervievații îl pot plăti pentru un hamburger

Întrebarea nr.14.” Ce preț sunteți dispuși să plătiți pentru un sandviș sănătos?”

a) între 1 – 2 lei b) între 2 – 3 lei c) între 3 – 4 lei d) între 4 – 5 lei e) peste 5 lei f) oricât

Analizând răspunsurile date în chestionar, 38% ar plăti peste 5 lei pentru un sandviș sănătos, 34,66% între 4-5 lei, 13,33% între 3-4 lei, 8,66% ar plăti oricât, 3,33% între 2-3 lei și 2% între 1-2 lei. Persoanele de sex masculin ar plăti mai mult pentru un sandviș sănătos decât ar plăti o femeie.

Figura.3.14. Prețul pe care respondenți sunt dispuși să îl plătească

pentru un sandviș sănătos

Cei cu vârsta între 18-25 ar da între 4-5 lei, cei cu vârsta între 26-35 ar da între 3-4 lei, iar cei cu vârsta de peste 55 ar da numai 3-4 lei pentru un sandviș sănătos. Persoanele cu studii superioare ar plăti peste 5 lei iar cei cu studii medii ar plăti între 4-5 lei.

Întrebarea nr.15. Credeți că profitul restaurantelor de tip fast food este influențat într-o mare măsură de promovare ? a) da b) nu c) nu cred

60,66% din persoanele intervievate au afirmat că restaurantele au un profit mare datorită publicității, 8% au răspuns “nu” și 31,33% nu știu dacă promovarea are un efect asupra profitului restaurantelor de tip fast food. Se constată că persoanele de sex feminin cred că acest lucru mai mult decât persoanele de sex masculin. Cei cu vârste cuprinse între 18 ani și până la 46 de ani răspund afirmativ iar cei de peste 55 de ani nu știu. Respondenții cu studii minine, medii și superioare au afirmat că promovarea influențează profitul restaurantele de tip fast food.

Figura.3.15. Credeți că profitul restaurantelor de tip fast food este influențat într-o mare măsură de promovare ?

CONCLUZII

Produsele de tip fast food sunt într-o continuă creștere, în ciuda faptului că cea mai mare parte a persoanelor intervievate (92 %) au declarat că știu despre efectele negative pe care le au consumul în exces de astfel de produse, totuși 73,3% au fost în ultimele luni la un restaurant de tip fast food. Datorită consumului în exces de fast food tot mai mulți oameni devin supraponderali, dacă în anul 1990 doar aproximativ 30% dintre români erau supraponderali și obezi, acum procentul este mai mult de 50%. Obezitatea este o problemă de sănătate, ea ducând la apariția bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, infarctului miocardic, 75% dintre bolile de astăzi sunt consecința alimentației fast-food și a stilului de viață dezordonat. Majoritatea persoanelor frecventează săptămânal restaurantele de tip fast food și de obicei din lipsa timpului. Populația tânără are o tendința de consum de produse de tip fast food mai mare decât cei mai vârstnici, astfel persoanele de peste 55 de ani sunt mai reticenți în ceea ce privește mâncarea de tip fast food, datorită problemelor pe care le-au avut de sănătate, iar tinerii consumă produse de tip fast food, deși le consideră dăunătore, McDonald’s fiind restaurantul preferat. Diferențele între un sandvis sănătos și un hamburger sunt simțite la nivelul prețurilor, în timp ce pentru un hamburger 44% ar plăti numai 2-3 lei, pentru un sandviș sănătos 38% ar plăti chiar peste 5 lei si 34 % între 4-5 lei.

Ar trebui să avem mult mai mare grija la alimentația noastră, deoarece produsele de tip fast food sunt bogate în substanțe cancerigene și contin un aport foarte mare în calorii. Consecințele unor astfel de obiceiuri nesănătoase sunt imediate, unul dintre ele este creșterea în greutate, care duce la creșterea presiunii sângelui și nivelul colesterolului provocând astfel diverse probleme de sănătate.

Înțelegerea consumatorilor, a atitudinii și a obiceiurilor care le influențează modul de viață este un demers care trebuie făcut pentru a știi ce măsuri ar trebui luate pentru diminuarea consumului de fast food și creșterea celei sănătoase, tradiționale.

Avantajele unui stil de alimentație natural sunt nenumărate: sănătate, energie, echilibru fizic și psihic, tinerețe, vitalitate, imunitate și astfel se recapătă forța vitală pierdută printr-un regim de viață nesănătos.

BIBLIOGRAFIE

1. Boboc Dan, Managementul calitătii produselor agroalimentare, Editura Ase, București, 2006

2. Bulgaru Mircea, Dreptul de a mânca- disparități mondiale și realități românești, Editura Economică, Bucuresti, 2002

3.Catoiu Iacob, Teodorescu Nicolae, Comportamentul consumatorului, Editura Economică, București, 1997

4.. Chiran Aurel, Gîndu Elena, Piața produselor agricole și agroalimentare, Editura Ceres, București,2004

5.Constantin Marian, Agromarketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002

6.Constantin Marian, Marketingul productiei agroalimentare, Editura Universitaria, Craiova, 2002 

7. Davidovici Ioan, Gavrilescu Dinu, Economia creșterii agroalimentare, Editura Expert, București, 2002

8. Diaconescu Ion , Merceologie Alimentară, Editura Qlassrom, București, 2004

9. Diaconescu Mihai, Marketing Agroalimentar, Editura Uranus, București, 2003

10.Gavrilescu Dinu, Economia agroalimentară, Editura Expert, București, 2000

11.Ionescu Daniel, Bulgaru Mircea, Modele de consum alimentar al populației României, Editura Ase, București, 2001

12.Iosif Gheorghe, Analiza calității produselor, Editura Tribuna Economică, București, 2002

13.Kotler Philip, Armstrong Gary,  Principiile marketingului, Editura Teora, București, 2004

14.Manole Victor, Stoian Mirela, Agromarketing. Editura ASE, București, 2003

15.Niță Constantin, Popescu Marius, Dicționar de marketing și afaceri, Editura Economică, București, 1999

16.Tracey Michael, Produsele alimentare și agricultura în economia de piață, Editura Impex, București,1993

17. Institutul National De Statistică

18. www.adevarul.ro

19. www.anpcnet.ro

20. www.gardianul.ro

21. www.fbb.ro

22.www.gregory’s.ro

23. www.huon.ro

24.. www.kfc.ro

25. www.libertatea.ro

26. www.mcdonld’s.ro

27. www.romanialibera.ro

28. www.severpress.ro

29. www.snackattack.ro

30. www.wikipedia.ro