Cercetare calitativ ă privind accesul [613672]
Cercetare calitativ ă privind accesul
adolescen ților consuma tori de droguri
la servicii de asisten ță medical ă,
psihologic ă, social ă
Raport de cercetare
2015
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
1
Cercetare calitativă privind accesul
adolescenților consumatori de droguri
la servicii de asistență medicală,
psihologică, socială
Raport de cercetare
2015
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
2
Autori :
Psiholog Monica Dan
Dr. Gabriel Cicu
Dr. Florentina Furtunescu Dr. Mihai Corciova
Asistent social Daniela Maria Corlan
Coordonator de proiect:
Mihai Lixandru
Specialist UNICE F pentru problemele adol escenților ș i tinerilor :
Eugenia Apolzan
Mulțumiri colaboratorilor :
– membrii grupului de lucru inter -institu țional ( Anexa 1)
– Mona Necula (Agen ția Național ă Antidrog)
– Dr. Izabe lla Popa (A utoritatea Național ă pentru Protec ția Drepturilor Copilului și Adopție )
– Dr. Lumini ța Mihai (CSM „ Prof. Dr. C . Gorgos ”)
– Eugenia Apolzan, specialist UNICEF , a contribuit substanț ial la realizarea cercet ării, de la
etapa de elaborare a metod ologiei de lucru, a fundament ării analizei de cont ext și până la
redactarea raportului de cercetare.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
3
LISTA ABREVIERILOR
ALIAT – Alianța de Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor
ANA – Agenția Națională Antidrog
ANPDCA – A utoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
ARAS – Asociația Română Anti -SIDA
CJAP – Centrul județean de Asistență Psihopedagogică
CJRAE – Centrul județean de Resurse și Asistență Educațională
CMBAP – Centrul de Asistență Psihopedagogică al M unicipiului București
CMBRAE – Centrul de Resurse și Asistență Educațională al Municipiului București
CPECA – Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog
CRPECA – Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog
DAS – Direcția de Asistență Socială
DGASPC – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată
DSP – Direcția de Sănătate Publică
GPS – General Survey Population (engl.) , studiu în populația generală
HBV – Hepatitis B virus (engl.), virusul hepatitei B
HCV – Hepatitis C virus (engl.), virusul hepatitei C
ICD – International Classification of Diseases (engl.) , clasificarea internațională a bolilor, conform
Organizației Mondiale a Sănătății
IEC – Informare, educare, comunicare
ITS – Infecții cu transmitere sexuală
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
MENCS – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelo r Vârstnice
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
4
MS – Ministerul Sănătății
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
PIA – P lan individualizat de asistență1 (pentru consum de droguri)
PIP – P lan de intervenție personalizat
PIS – P lan de intervenție socială
PIT2 – Program integrat de asistență pentru consumatorii de droguri
RHRN – Romanian Harm Reduction Network
ROFUIP – Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
SA – Sistemul național de asistență medicală, psihologică și socială pentru consumatorii de droguri
SNPP – Substanțe noi cu proprietăți psihoactive
SPAS – Serviciul Public de Asistență Socială
SSA – Standardele sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială pentru
consumatorii de droguri
UNICEF – Fondul Națiunilor Unite pentru Copii
UNODC – Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate
1 HG nr. 860/2005, art. 13; Decizie MAI/ ANA nr. 17/2006.
2 Ibidem, anexa 6.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
5
CUPRINS
1. Rezumat………………………………………………………………………………………………………………………..7
2. Contextul și justificarea necesității cercetării…………………………………………………….13
2.1. Delimitarea grupului -țintă……………………………………………………………………13
2.2. Cercetări anterioare …………………………………………………………………………..13
2.3. Context legal …………………………………………………………………………………16
3. Metodologia cercetării ……………………………………………………………………………20
3.1. Scopul și obiectivele cercetării ……………………………………………………………….19
3.2. Componentele cercetării ………………………………………………………………………20
3.3. Considerații etice ……………………………………………………………………………..22
3.4. Colectarea datelor …………………………………………………………………………….22
3.5. Limite ale cercetării …………………………………………………………………………..23
4. Rezultate ………………………………………………………………………………………….23
4.1. Analiza legală …………………………………………………………………………………24
4.1.1. Analiza cadrului legal care descrie sistemul național de furnizare a serviciilor
de asistență pentru adoles cenții care con sumă droguri …………………………………………….. 24
4.1.2. Analiză descriptivă a reglementărilor din domeniul sănătății …………………………………… 33
4.1.3. Analiza cadrului legislativ de desfășurare a activităților de prevenire a consumului
de droguri și de asistență psihologică vizând adolescenții care consumă droguri ………… 41
4.1.4. Analiza reglementărilor legale din domeniul serviciilor sociale și de protecție a
drepturilor copilului ……………………………………………………………………………………………. 47
4.2. Problematica adolescenților care consumă droguri ……………………………………………………….. 54
4.3. Analiza furnizării serviciilor ……………………………………………………………………………………… 66
4.3.1. Analiza descriptivă a furnizării serviciilor de asistență medicală, psihologică
și socială, managementul de caz (CPECA, furnizori de servicii de asistență
pentru consumatorii de droguri) …………………………………………………………………………… 66
4.3.2. A naliza furnizării serviciilor din domeniul sănătății ……………………………………………….. 80
4.3.3. Analiza furnizării de servicii de prevenire a consumului de droguri și de servicii
psihologice pentru adolescentul consumator de droguri …………………………………………………… 85
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
6
4.3.4. Analiza furnizării de servicii de asistență socială și protecție pentru adolescenții
care consumă droguri; managementul de caz și colaborarea instituțională ………….….95
5. Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………..104
5.1. Bariere legale în accesarea serviciilor de asistență pentru adolescenții
care consumă droguri …………………………………………………………………………………………… 104
5.2. Recomandări privitoare la modificările legislative ………………………………………………….. 106
5.3. Bariere legate de condițiile furnizării serviciilor ……………………………………………………… 107
5.4. Recomandări ………………………………………………………………………………………………………. 109
6. Anexe ………………………………………………………………………………………….110
Anexa 1: Grupul de lucru inter -instituțional ………………………………………………………………….. 110
Anexa 2: Lista instituțiilor incluse în eșantionul cercetării ……………………………………………… 111
Anexa 3: Lista autorităților naționale cu responsabilități în prevenirea consumului
de droguri și asistența consumatorilor de droguri …………………………………………….. 111
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
7
1. Rezumat
Cercetarea de faț ă a fost realizat ă în cadrul proiectului Metodologia de lucru cu adolescen ții care
consum ă droguri – o urgen ță, proiect care ș i-a propus să contribuie la creș terea accesului
adolescen ților consumatori de substanț e psihoactive la servicii de asistență specifică pentru
problema consumului , prin elaborarea unei metodologii de lucru cu adolescenț ii care consum ă
droguri , instruirea specialiș tilor care lucreaz ă în serviciile de asisten ță pentru adolescen ți, colaborare
inter-institu țional ă în furnizarea serviciilor . Proiectul este implementat de către ARAS – Asociaț ia
Rom ână Anti -SIDA, cu sprijinul teh nic și financiar al UNICEF .
Cercetarea a beneficiat de suportul grupului de lucru inter-institu țional din care fac parte ANPDCA
(Autoritatea Național ă pentru Protec ția Drepturilor Copilului), ANA (Agenț ia Naț ional ă Antidrog),
Ministerul Educa ției Na ționale și Cercet ării Științifice, reprezentan ți ai unor furnizori de servicii de
asisten ță medical ă din București (CSM pentru minori „Prof. Dr. C. Gorgos ”, Spitalul Clinic de
Psihiatrie „Dr. Al. Obregia ”) și ai unor organiza ții neguvernamentale care furnizeaz ă servicii pentru
adolescen ții la risc (ALIAT, „ Parada” ) – Anexa 1 .
De asemenea, î n cadrul unui atelier naț ional , organizat în cadrul proiectului (Bucure ști, noiembrie
2015) , reprezentan ți ai institu țiilor și organiza țiilor care furnizeaz ă servicii de prevenire a
consumului de droguri î n rândul adolescenț ilor, de asisten ță medical ă, psihologic ă, social ă și de
protec ție a copilului ( Anexa 3) au contribuit la identificarea obstacolelor î n furnizarea serviciilor de
preve nire a consumului de droguri ș i a m ăsurilor recoma ndate pentru dep ășirea acestora.
Delimitarea adolescen ței, din punct de vedere al v ârstei, variaz ă în diversele cadre de analiz ă și
interven ție. Conform OMS, adolescenț a este definit ă ca perioada de dezvoltare cuprins ă între 10 ș i
19 ani. Cercetarea de faț ă se refer ă la persoanele cu v ârste cuprinse î ntre 14 ș i 18 ani, dar în
situa țiile în care participan ții la cercetare fac referire ș i la v ârste mai mici de 14 ani, aceste date au
fost înregistrate ș i incluse î n raport. Conform legii, adolescenț ii sunt considera ți copii, persoane care
nu au împlinit v ârsta de 18 ani ș i nu a u dobândit capacitatea deplin ă de exerci țiu3. Legisla ția
privitoare la furnizarea serviciilor de asisten ță pentru consumatorii de droguri face referir e la
adolescenți utiliz ând termen ul de minori .
Studiile naționale realizate de Agen ția Naț ional ă Antidrog4 arată că popula ția de v ârsta 15-24 de ani
este cea mai „ activ ă” în privinț a consumului de droguri . În rândul popula ției cu vârsta de 15-24 de
3 Legea nr. 272/2004, actualizată 2014, art. 4.
4 Studiile naționale în populația generală privind consumul de tutun, alcool și droguri – GPS (2004, 2007, 2010,2013);
Studiul național în școli privind consumul de tutun, alcool și droguri (Agenția Națională Antidrog, ESPAD, 2011) .
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
8
ani se î nregistreaz ă cele mai mari prevalen țe, atât în consumul recent ( în ultima lun ă/ în ultimul an) ,
precum și de-a lungul vie ții5, iar majoritatea responden ților care au consumat vreodat ă droguri au
declarat că au ini țiat consumul de droguri î n adolescen ță. În ceea ce privește consumul de droguri î n
rândul popula ției școlare în vârstă de 16 ani, România se situează sub media europeană de 18%,
numărându- se printre ultimele 10 state europene, cu cele mai scăzute prevalențe ale consumului de –
a lungul vieții a l oricărui tip de drog ilicit6 (10%). Cele mai experimentate droguri în rândul
tinerilor de 16 ani din România sunt canabisul și substanțele inhalante , cu o prevalen ță de 7,2%.
Cercet ările care descriu problemele adolescen ților7 din perspectiva consumului de droguri ș i a
consecin țelor acestuia, realizate la ini țiativa și cu sp rijinul tehnic ș i financiar al UNICEF (2010,
2011) au eviden țiat impactul devastator al noilor substanț e cu propriet ăți psihoactive asupra tinerilor
consumatori , riscurile asociate consumului ș i accesarea redus ă a serviciilor de asisten ță de către
adolescen ți și au recomanda t eliminar ea barierelor legislative care împiedică furnizarea de servicii
adaptate (schimb de seringi, tratament substitutiv, sănătatea reproducerii, accesul la servicii
medicale) către copiii și tinerii care se află în situații de risc medical și social .
Datele de monitorizare a furniz ării de servicii de asisten ță pentru consumatorii de droguri cuprinse
în Rapoartele Naț ionale8 privind situaț ia consumului de droguri nu includ indicatori numerici sau
de acoperire cu privire la copii i care consum ă droguri (exist ă referiri la v ârsta de debut ș i de
admitere î n asisten ță, vârsta minimă , medie, cel mai frecvent mod) .
În contextul unei epidemii HIV ș i având o prevalenț ă ridicat ă a hepatitei C î n rândul consumatorilor
de droguri din Rom ânia, este indispensabil s ă se cunoască situa ția curent ă a consumului de droguri
în rândul adolescenț ilor și, mai ales , factorii care condi ționeaz ă accesul acestora la servicii , pentru
creșterea accesului la servicii de asisten ță specifică problematicii consum ului.
Scopul cercet ării. Cercetarea de faț ă și-a propus evidenț ierea și descrierea problemelor
adolescenților care consum ă droguri și a familiilor aces tora, precum ș i ale factorilor care
condi ționeaz ă accesul adolescen ților care consum ă droguri la servicii de asisten ță specifică pentru
problema consumului .
Concluziile și recomand ările cercet ării constituie baza elabor ării metodologiei de lucru cu
adolescen ții care consum ă droguri , metodologie care este dezvolta tă în cadrul proiectului , cu scopul
creșterii accesului adole scenților la servicii de asiste nță medical ă, psihologic ă și social ă.
5 Studii naționale în populația generală privind consumul de tutun, alcool și droguri – GPS 2013,
http://www.ana.gov.ro/studii/Raport%20GPS%202013%20site.pdf
6 Canabis, ecstas y, cocaină, crack, amfetamine, LSD sau alte halucinogene, heroină, GHB, cf. Studiul Național în școli
privind consumul de tutun, alcool, droguri, p.11, http://www.ana.gov.ro/studii/ESPAD_2013.pdf .
7 Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanț e noi cu propriet ăți psihoactive î n rândul copiilor ș i tinerilor din
România7 (Agen ția Na țional ă Antidrog, în colaborare cu RHRN, 2011) , Studiul privind adolescenții cu risc crescut
HIV/SIDA (Facultatea de Sociologie și Asisten ță social ă), implementate cu sprijin tehnic și financiar UNICEF .
8 Raport Național privind consumul de droguri, 2014.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
9
Metodologia cercet ării. Metodologi a cercet ării a cuprins trei componente calitative : analiza
cadrului legal de furnizare a serviciilor , descrierea practicilor de furnizare a serviciilor de prevenire
a consumului de droguri ș i de asisten ță pentru adolescen ții care consum ă droguri și descrierea
problematicii adolescen ților care consum ă drogur i în raport cu modalitatea de accesare a serviciilor
de asisten ță pentru consumul de droguri . Studiul cadrului legal s -a realizat prin analiza de tip
desktop review, iar componentele descriptive ale cercet ării au fost realizat e în baza unor ghiduri de
interviu semistructurate, în patru județe-țintă pentru proiectele UNICEF (Bac ău, Cluj, Constanț a,
Iași) și în Municipiul Bucure ști.
Au fost realizate 27 de interviuri individuale și 9 interviuri de grup cu m edici, psihologi, asisten ți
sociali și consilieri ș colari din instituț ii care furnizeaz ă servicii de asisten ță medical ă, psihologic ă,
social ă și de protec ție a copilului, precum ș i din unit ăți de î nvățăm ânt (Anexa 2) . De asemenea, au
fost înregistrate 10 interviuri cu tineri (cu vâ rsta de peste 18 ani) care au consumat droguri î ncep ând
din adolescen ță și un interviu cu un pă rinte al că rui fiu a consumat droguri de la o v ârstă mai mic ă
de 18 ani. Recrutarea speciali știlor s -a realizat prin expedierea unor invita ții către institu ții, iar
beneficiarii au fost aborda ți prin intermediul furnizorilor de servicii. Participarea tinerilor a fost
anonim ă. Participarea tuturor respondenț ilor a fost voluntar ă și consim țită printr -un acord scris , care
a garantat anonimitatea cit ărilor în raportul de cercetare, pentru profesioni știi care au participat la
aceasta.
Concluzii . Analiza cadrului legal , realizat ă în cadrul c ercet ării, a relevat faptul că legisla ția
românească permite accesul adolescen ților consumatori de droguri la toate servicii le de asisten ță
medical ă, psihologic ă și social ă prevăzute de legisla ție pentru consumatorii de droguri adul ți, cu
consim țământul pă rinților sau a l reprezentant ului legal9. Pentru accesarea serviciilor de asisten ță,
familiile sau reprezentan ții legali se pot adresa CPECA sau unui alt furnizor de servicii10. Serviciile
de asisten ță pentru consumul de droguri sunt integrate , în cadrul metodei managementului de caz,
de către speci aliștii CPECA11; în cazul în care consumatorul de droguri este minor (termen utilizat
în actul normativ) , atunci CPEC A va colabora cu DGASPC pentru management de caz . Furnizorii
de servicii prev ăzuți de lege sunt: CPECA (serviciul public de asistență psihosocială, prevenire,
evaluare și consiliere antidrog ), serviciul public de asistență medicală (de urgență, primară,
ambulatorie și de specialitate etc.), serviciul public de asistență socială, alte servicii publice,
furnizorii privați de servicii (asociații și fundații și orice alte forme organizate ale societății civile,
persoane fizice și juridice, organisme interna țional e cu activ ități în domeniu. Legisla ția prevede, pe
de alt ă parte, libertatea copilului de a c ăuta, de a primi […] informa ții de orice natur ă, care vizeaz ă
promovarea bună stării sale sociale, spirituale și morale, s ănătatea sa fizic ă și mentală , sub orice
form ă și prin orice mijloace , la alegerea sa12, și calific ă drept neglijare omisiunea […] de a lua orice
9 HG nr. 860/2005, art. 13, par. 2.
10 Ibidem, art. 26.
11 Ibidem, art. 12, 19, 26; Dec izia MAI/ ANA nr. 16/2006 – Management de caz.
12 Legea nr. 272/2004, actualizată 2014, art. 28 .
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
10
măsură pe care o presupune î ndeplinirea acestei responsabilit ăți, care pune î n pericol via ța,
dezvoltarea fizic ă, mental ă, spiritual ă, moral ă sau social ă, integritatea corporal ă, sănătatea fizic ă
sau psihic ă a copilului13, prin urmare cre ează premisele obliga ției și urgenț ei facilită rii accesului
adolescentului care consum ă droguri la servicii care s ă asigure întreruperea asistat ă a consumului de
droguri, menț inerea abstinen ței sau reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, î n cadrul
unui continuum de servicii adaptate nevoilor fiec ărui adolescent. Nu exist ă prevederi legale cu
privire la asisten ța nou- născuților mame lor dependente de opiacee.
Profilul adolescentului cu risc de consum de droguri sau care consum ă droguri evidențiază o
deplasare a inițierii către vârste mai mici, un mediu familial adesea disfuncțional și trăsături de
personalitate , caracteristici de relaționare, probleme de integrare ș i performan ță școlar ă care permit
identificarea precoce a vulnerabilității față de consum.
Bariere legale î n accesul ș i furnizarea de servicii pentru adol escenții care consum ă droguri ;
recomandări
Legisla ția care descrie furnizarea serviciilor de asisten ță pentru persoana care consum ă droguri nu
are prevederi specifice cu privire la identificarea, informarea ș i motivarea adol escenților care
consum ă droguri pentru implicarea familiei/ reprezen tantului legal ș i accesarea de servicii de
asisten ță. Este recomandat, prin urmare, ca metodologia de lucru pentru adol escentul care consum ă
droguri s ă conțină prevederi clare care s ă asigure ghidarea speci aliștilor de la nivelul unit ăților de
învățăm ânt, uni tăților de asiste nță medical ă de urgen ță și primar ă, serviciilo r de asistenț ă social ă și
protec ție a copilului, în leg ătură cu modalităț ile de ide ntificare, informare ș i motivare a
adolescenților care consum ă droguri în scopul implic ării familiei ș i acces ării serviciilor de asisten ță.
Legisla ția14 privitoare la asigurarea managementului de caz con ține prevederi de natur ă să creeze
obstacole în colaborarea inter-institu țional ă (furnizarea de documente cu privire la î ntreg procesul
terapeutic15).
Metod ologia de lucru trebuie s ă simplifice circula ția document elor între furnizori , în managementul
de caz , și să prevad ă colaborarea CPECA ș i DGASPC sau SPAS, în cazurile în care managerul de
caz din CPECA o consider ă necesar ă. Lipsa din nomenclatorul de servicii sociale a serviciilor
pentru copilul (terminologia utilizată în legisla ție) care consum ă droguri face imposibil ă furnizarea
de servicii î n cadrul unui centru autorizat conform legisla ției16. Acreditarea în vederea acord ării de
servicii pentru cons umatorii de droguri presupune obț inerea prealabil ă de autoriza ții pentru
furnizarea de servicii sociale, respectiv medicale , care sunt tot at âtea bariere î n oferirea de servicii
pentru consumatorii de droguri, adul ți sau copii . Autorizarea pentru furnizarea de servic ii către
13 Legea nr. 272/2004, actu alizată 2014, art. 94.
14 HG nr. 860/2005, art. 12, Dec izia MAI/ ANA nr. 16/2006.
15 HG nr. 860, art. 26.
16 HG nr. 860/2005, Ordinul nr. 1.389/2008.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
11
consumatorii de droguri trebuie s ă fie simplif icată. Nomenclatorul de servicii sociale trebuie s ă fie
completat cu servicii sociale pentru adol escentul care consum ă droguri.
Bariere î n furnizarea de servicii pen tru adol escenții care consum ă droguri; recomand ări
Cercetarea arat ă faptul c ă adolescenții care consum ă droguri beneficiaz ă de servic ii de asisten ță
medical ă (în regim de urgen ță și de specialitate, psihiatrie pediatric ă, în am bulator iu sau în cadrul
CSM pentru minori) , unitățile din sistemu l de asiste nță medical ă prefer ând să se raporteze unele la
celelalte pentru referirea adol escentului care consum ă droguri .
Alte servicii sunt oferite adolescen ților care consum ă droguri și famil iilor acestora de către CPECA ,
structură care colaboreaz ă cu organiza ții ale societ ății civile pentru furnizarea de servicii de
prevenire a consumului de droguri ș i de asisten ță pentru consum atorii de droguri ș i, în mai rare
cazuri, cu servicii de protecț ie a copilului din cadrul DGASPC sau chi ar cu psihologi cu practic ă
privat ă. Din lan țul terapeutic pentru adol escenții care consum ă droguri lipsesc centrele de zi și
comunit ățile terapeutice.
Un alt tip de servicii care au fost men ționate de c ătre speciali știi intervie vați ca fiind importante
pentru adolescenț ii cu risc de co nsum sau care consum ă droguri și care lipsesc sunt cele prin
intermediul cărora adolescen ții se pot implica î n activităț i sportive, educa ționale , de pet recere a
timpului liber ș i socializare.
Servici ile de reducere a riscurilor sunt percepute de către unii specialiști din cadrul CPECA, servicii
de protecție a copilului sau de asistență medicală ca fiind inadecvate pentru adolescen ții care
consum ă droguri , astfel încât este posibil să existe reticen ță în referirea adolescen ților la servicii de
reducere a riscurilor , în cazurile în care alte m ăsuri de asisten ță eșuează (fugă din centrul de primire
în regim de urgen ță, neaderen ță la servicii de consiliere psihologic ă sau alte programe terapeutice).
Specialiș tii din cadrul s erviciilor de reducere a riscurilor care sunt adresate persoanelor vuln erabile
sunt reticen ți în a apela la serviciile d e protecț ie a copilului, din cauza percepț iei cu privire la
capacitatea, limitată , a acestora de a furniza servicii adaptate nevoilor adolescen ților care consum ă
droguri, de a -i reține în servicii pentru a nu ajunge din nou î n strad ă.
Colaborarea inter-institu țional ă este redus ă, din cauza cunoa șterii limitate a cadrului legal care
prevede asisten ța integrat ă a adoles centului ce consum ă droguri . Alte bariere î n furnizarea de
servicii pentru a dolescenții consum atori de droguri sunt l egate de resursele umane ș i logistica
insuficiente (în cazul serviciilor publice de asisten ță social ă și protec ție a copilului sau CPECA ), de
nevoia de instruire în domeniul consumului de droguri (în cazul speciali știlor din serviciile de
protec ție a copilului, din educa ție și asisten ță medical ă primar ă) și în domeniul asist enței pentru
adolescen ți și familie (în cazul speciali știlor din CPECA și din servicii le de reducere a riscurilor ).
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
12
Promovarea insuf icient ă a serviciilor existente, negarea manifestat ă de că tre p ărinți, stigmatizarea
adolescenților care consum ă droguri și a familiilor acestora , în special la nivelul unit ăților de
învățăm ânt, sunt alte bariere î n accesarea serviciilor de asisten ță.
Majoritatea serviciilor existente nu sunt specializate pentru tineri (excep ție fac serviciile de asisten ță
medical ă de specialitate – psihiatrie pediatric ă). Într-o mare m ăsură, identifica rea adol escenților care
consum ă droguri este un demers pasiv. Nu se colecteaz ă și nu se public ă date cu privire la
adolescenții consum atori de droguri care beneficiaz ă de asisten ță (în afara celor care beneficiaz ă de
tratament – fișa de admitere la tratament) . Nu exist ă în toate ariile geografice cuprinse î n cercetare o
coordonare sistematică a institu țiilor și organiza țiilor în furnizarea de servicii pentru adolescen ții
care consum ă droguri, fapt care face ca speciali știi din diferitele institu ții și organiza ții să aibă
perspective foarte diferite cu privire la nevoile adolescenț ilor care consum ă droguri în ceea ce
prive ște serviciile de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă.
Neaprobarea Programului Național de asistență medicală, psihologică și social ă pentru consumatorii
de droguri 2013- 2016 a blocat opera ționalizarea unui centru de zi pentru adol escenții care consum ă
droguri17. Lipsa resurselor financiare pentru serviciile destinate adolescen ților care consum ă droguri
sau lipsa, din strategiile locale , a prevederilor legate de crearea de servicii pentru adole scenții care
consum ă droguri au determinat absen ța, din lanț ul terapeutic, a unor centre de servicii cum sunt
centrele de zi sau comunit ățile terapeutice.
Îmbună tățirea accesului adol escenților la servicii de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă
presupune : crearea de servicii specializate de asisten ță pentru adol escenții care consum ă droguri;
asigurarea integr ării serviciilor ( în special pentru adol escenții consumatori care ajung din strad ă în
centre ale SPAS/ DGASPC) ; asigurarea resurselor umane ș i logistic e necesare institu țiilor de
asisten ță pentru consum de droguri / protec ția copilului ; accesul sistematic al specialiștilor care
lucrează în domeniu la instruire î n domeniul drogurilor ș i al lucrului c u adolescen ții și familia ;
colectarea de date cu privire la num ărul, situa ția și accesul adolescen ților care consum ă droguri la
servicii de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă.
Cercetarea a scos în evidenț ă un exemplu de bună practic ă în furnizarea de servicii pentru
adolescen ții care cons umă droguri și familiile ace stora, management de caz ș i colaborare inter –
institu țional ă la nivel local ș i național .
17 Raport Național privind situația consumului de droguri.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
13
2. Contextul și justificarea necesit ății cercet ării
2.1. Delimitarea grupului-țint ă
Delimitarea adolescen ței, din punct de vedere al vârstei, variaz ă în diversele cadre de analiz ă și
interven ție. Conform OMS, adolescenț a este definit ă ca perioada de dezvoltare cuprins ă între 10 ș i
19 ani. Cercetarea de faț ă se refer ă la persoanele cu v ârste cuprinse î ntre 14 ș i 18 ani, dar î n
situa țiile în care participan ții la studiu fac referire ș i la v ârste mai mici de 14 ani, aceste date au fost
înregistrate și incluse în raport . Confor m legii, adole scenț ii sunt considera ți copii, persoane care nu
au împlinit v ârsta de 18 ani ș i nu au dobândit capacitatea deplin ă de exerci țiu18. Legisla ția
referitoare la furnizarea serviciilor de asisten ță pentru consumatorii de droguri face referir e la
adolescenți utiliz ând termen ul de minori .
Din punctul de vedere al raporturilor existente î n mod real între adolescent și familie / reprezentant
legal , se disting două situa ții. Prima este cea î n care adolescentul se afl ă într-o relație în cadrul
căreia sunt î ndeplinite responsabilit ățile de îngrijire, supraveghere, orientare , fie de că tre familie, fie
în cadrul unei m ăsuri de protec ție special ă, situa ție în care furnizorii de servicii se pot raporta la
familie sau reprezentant legal. În cea de -a doua , adolescentul se afl ă într-o situa ție de neglijare ,
eventual pe strad ă, situa ție în care furnizorii de servicii trebuie s ă întreprindă demersuri de
contactare a familiei sau de referire a cazului la SPAS/ DGASPC .
Adolescen ța este etapa de dezvoltare a persoanei în care se contureaz ă personalitatea, se dezvolt ă
semnificativ capacitatea de relaț ionare, de analiz ă, de decizie î n leg ătură cu propria persoană , se
contureaz ă imaginea de sine, prin raportare la ceilalț i și la sarcinile specifice v ârstei (învățătur ă,
relațiile cu e gali, alegerea cursului form ării profesionale, rela țiile romantice). Este perioada î n care
persoana care consum ă sau cu risc de consum de droguri, dacă este sprijinită corect, are cele mai
mari șanse s ă poată face alegeri s ănătoase și durabile pentru viitorul s ău, în cunoș tință de cauz ă și
din voinț ă proprie. În plus, dezvoltarea conș tiinței de sine este legat ă și de implicarea î n activităț i
mai complexe, noi, î ntr-un context de exersare treptat ă a autonomiei de decizie ș i acțiune, care este
negociat ă la nivel familial.
2.2. Cercetă ri anterioare
În prezent, î n Rom ânia exist ă date limitate cu privire la consumul de droguri î n rândul
adolescen ților și tinerilor sub 18 ani și cu privire la modalitatea în care ace știa au acces la servicii de
asisten ță, date care sunt cuprinse exclusiv î n două cercetări realizate cu sp rijinul UNICEF î n 2010 și
18 Legea nr. 272/2004, actualizată 2014, art. 4.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
14
2011. Studiul Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanț e noi cu propriet ăți psihoactive
în rândul copiilor ș i tinerilor din Rom ânia19 (Agen ția Naț ional ă Antidrog, în colaborare cu RHRN,
2011) atr ăgea aten ția asupra impactului devastator al noilor substanț e cu propriet ăți psihoactive
asupra tinerilor consumatori: mai mult de jumă tate dintre cei 120 de respondenț i (tineri din 10 ora șe
mari) au declarat că au consumat mai multe tipuri de substan țe de tip SNPP î n ultimele 30 de zile,
iar unul din șase responden ți consumase droguri prin injectare. Peste 25% dintre persoanele
intervievate au declarat c ă au accesat servicii de asisten ță pentru consumul de droguri (majoritatea,
serviciile medicale de urgen ță). Nu exist ă nici în cadrul acestui studiu date privind exclusiv
segmentul 15- 18 ani , dar v ârsta medie a participan ților este de 18,2 ani, iar vâ rsta cea mai frecvent ă
este de 17 ani, î n lotul de 120 de copii și tineri (cu v ârste cuprinse î ntre 10 și 24 de ani). Studiul
recomanda eliminarea barierelor legislative care împiedică furnizarea de servicii adaptate (schimb
de seringi, tratament substitutiv, sănătatea reproducerii, accesul la servicii medicale) către copiii și
tinerii care se află în situații de risc medical și social .
Singurul studiu cantitativ care prezint ă date privitoare la accesul adolescenților la servicii este cel
realizat în 2010, de o echip ă a Facult ății de Sociologie ș i Asisten ță Social ă, cu sprijinul UNICEF ,
studiu care arată că, în rândul celor 6% dintre cei 300 de tineri consumatori de droguri din
Bucure ști, Iași, Cluj ș i Timiș oara (eș antionul cercet ării) care aveau v ârste sub 18 ani, procentul celor
care utilizaser ă echipamentul de inj ectare în comun cu o alt ă persoană , la cea mai recent ă injectare ,
era mai mare decâ t cel înregistrat în rândul tinerilor cu v ârste î ntre 18 ș i 24 de ani, iar rata de
accesare a serviciilor de reducere a riscurilor era mai mică20.
Anchetele serologice ș i comportamentale realizate î n 2008, 2009, 201021 și 201222 au avut î n vedere
date cantitative cu privire la rata de accesare a serviciilor de că tre consumatorii cu v ârste de peste 18
ani, exclu zând din e șantion minorii care consum ă droguri , din cauza componentei de testare, care,
conform legii , putea fi aplica tă doar cu acordul p ărinților, ceea ce este de natur ă a crea dificult ăți în
colectarea datelor23. Prevederile legislative cu privire la oferirea serviciilor de asisten ță (medical ă,
psihologic ă, specializat ă pentru consumul de droguri) în cazul copiilor constituie, de fapt, una dintre
importantele bariere î n cercetarea fenomen ului și în crearea de servicii adecvate nevoilor
adolescenților care consum ă droguri.
Studiile naționale privind consumul de tutun, alcool și droguri în rândul populației generale – GPS
(2004, 2007, 2010, 2013), realizate de Agen ția Naț ional ă Antidrog , arată că popula ția cu vârsta 15-
19 Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanțe noi cu proprietăți psihoactive în rândul copiilor și tinerilor
din România, rhrn.ro/public/uplo ads/file/226/evaluarea -riscurilor -asociate -consumului -de-substante -noi-cu-proprietati-
psihoactive -in-randul -copiilor -si-tinerilor -din-romania -raport -de-cercetare -2011.pdf .
20 Studiul privind adolescenții cu risc crescut HIV/ SIDA, p. 8, http://www.unicef.ro/wp -content/uploads/rezumat –
studiul -privind -adolescentii -cu-risc-crescut -hivsida.pdf .
21 Agenția Națională Antidrog și UNODC.
22 Agenția Națională Antidrog, Fundația RAA și Asociația „Carusel”, în cadrul proiectului Tubidu.
23 Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, art 649 si 650.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
15
24 de ani este cea mai „ activ ă” în privinț a consumului de droguri. Cel mai recent dintre acestea
(2013) arat ă că, în rândul popula ției cu vârsta de 15-24 de ani , se înregistreaz ă cele mai mari
prevalen țe, atât în consumul recent ( în ultima lun ă/ ultimul an) , precum și de-a lungul vie ții24,
majoritatea responden ților care au consumat vreodat ă droguri declar ând că au ini țiat consumul î n
adolescen ță. Studiile GPS nu ofer ă date privind prevalenț a consumului, segmentat, pentru categoria
15-18 ani. Studiul naț ional în școli privind consumul de tutun, alcool ș i droguri (Agen ția Naț ional ă
Antidrog, ESPAD, 2011) arat ă că, în privinț a consumului de droguri î n rândul popula ției școlare în
vârstă de 16 ani, România se situează sub media europeană de 18%, numărându- se printre ultimele
10 state europene cu cele mai scăzute prevalențe ale consumului de -a lungul vieții a l oricărui tip de
drog ilicit25 (10%). Cele mai experimentate droguri , în rândul tinerilor de 16 ani din România, sunt
canabisul și substanțele inhalante , cu o prevalen ță de 7,2%.
Nu exist ă cercet ări care s ă descrie problemele adolescen ților și familiilor lor din perspectiva
accesului la servicii de asisten ță. În contextul unei epidemii HIV ș i având o prevalenț ă ridicată a
hepatitei C î n rândul consumatorilor de droguri din Rom ânia, este indispensabil s ă se cunoasc ă și
situa ția consumului de droguri î n rândul adolescenț ilor, dar ș i factorii care determin ă accesul
acestora la servicii.
Datele de monitorizare a furniz ării de servicii de asisten ță pentru consumatorii de droguri cuprinse
în Rapoartele Naț ionale privind situaț ia consumului de droguri nu cuprind indicatori numerici sau
de acoperire cu privire la copii i care consum ă droguri și la accesul lor la servicii de asisten ță (exist ă
referiri la v ârsta de debut ș i de admitere î n asisten ță, vârsta minimă , medie, cel mai frecvent mod):
deși cele mai mici valori pentru minimul vârstei de debut , ca și de admitere în asistență sunt pentru
SNPP și opiacee (8 ani, respectiv 12 ani), similar anilor anteriori, pentru inhalante se înregistrează
cele mai mici valori, atât pentru media vârstei de debut, cât și de admitere în asistență (18,5 ani,
respectiv 22,2 ani) sau pentru cea mai frecventă valoare (m od: 14 ani, respectiv 20 de ani)26.
Datele cu privire la con sumul de droguri î n rândul copiilor , menționate de ANPDC în
fundamentarea Strategiei Naționale privi nd Drepturile Copilului 2014- 2020, se refer ă la o statistic ă
realizat ă la nivel european , cu privire la prevalen ța consumului de droguri în rândul tinerilor de 16
ani (f ără citarea sursei) .
Serviciile de reducere a riscurilor implementate de organiza țiile neguvernamentale raporteaz ă, în
cadrul acordurilor de parteneriat cu Agen ția Naț ional ă Antidrog, datele cu privire la serviciile de
asisten ță furnizate adolescen ților. Aceste organiza ții au inclus în servicii , încă de la debutul
programelor de schimb de seringi, adolescen ții consumatori de droguri, cu scopul evit ării situa ției în
24 Studii naționale în populația generală privind consumul de tutun, alcool și droguri – GPS, 2013,
http://www.ana.gov.ro/studii/Raport%20GPS%202013%20site.pdf .
25 Canabis, ecstasy, cocaină, crack, amfetamine, LSD sau alte halucinogene, heroină, GHB, cf. Studiul Național în școli
privind consumul de tutun, alcool, droguri, p.11, http://www.ana.gov.ro/stud ii/ESPAD_2013.pdf .
26 Raportul Național privind consumul de droguri, 2014, date referitoare la anul 2013 , p. 60 .
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
16
care aceș tia să folosească seringi utilizate ș i aruncate de adul ți, risc ând astfel s ă se infecteze cu HIV
sau cu alte infecț ii care se transmit pe cale sanguin ă.
La data realiz ării cercet ării, nu se realizase o analiz ă opera țional ă a cadrului legal ce reglementeaz ă
furnizarea de servicii c ătre adolescen ții care consum ă droguri , astfel încât să fie identificate clar
bariere legale î n calea dezvolt ării și furniz ării de servicii, suprapuneri de roluri (situa ții care pot
duce la pasarea responsabilit ății) ori domenii n ereglementate.
2.3. Context legal
Legisla ția care descrie furnizarea serviciilor de prevenire ș i de asisten ță pentru consum atorii de
droguri s -a elaborat î n perioada 2005- 2008.
Aceast ă legisla ție include:
• Legea nr. 43/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și 99consumului ilicit de droguri,
cu modificările și completările ulterioare ;
• HG nr. 860/2005 ( pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr.
143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu
modificările și completările ulterioare) ;
• Ordinul comun nr. 1.389/513/282 privind aprobarea Criteriilor ș i metodologiei de autorizare a
centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri ș i a Standardelor minime
obligat orii de organizare ș i func ționare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii
de droguri ;
• Deciziile nr. 16, 17/2006 ale Directorului Agenț iei Nationale Antidrog pentru aprobarea
standardelor privind managementul de caz , respectiv pentru aproba rea metodologiei de
elaborare, modificare ș i implementare a Planului individualizat de asisten ță pentru consumatorul
de droguri ;
• HG nr. 461/2011 privind î nfiin țarea ș i func ționarea Agen ției Na ționale Antidrog ;
• HG nr. 784/2013 privind aprobarea Strategiei na ționale antidrog 2013 -2020 și a Planului de
acțiune pentru implementarea strategiei î n perioada 2013- 2020.
Au fost dezvoltate Standardele sistemului na țional de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă a
consumatorilor de droguri (2005) .
În 2011 a fost realizat ă, sub egida Agenț iei Na ționale Antidrog (proiect „ Democraț ie, Oraș e și
Droguri II”), Metodologia privind asistenț a integrat ă a minorilor consumatori de droguri (2011,
Alian ța pentru Copil ș i Familie) , în care se arat ă că evaluarea situației actuale relevă faptul că, în
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
17
ceea ce privește cererea de tratament, experiența cu minorii consumatori de droguri este relativ
limitată27.
Acelaș i document arat ă faptul c ă metodologia de lucru/ standardele de asisten ță pentru minorii
consumatori de droguri era u unul dintre cele patru domenii care nu fuseser ă descrise prin
standarde le naționale de furnizare a serviciilor , elaborate î n 2005.
Metodologia descrie modalitatea de acordare a serviciilor după mai multe criterii:
• pe niveluri de asisten ță:
– nivel ul I: care presupune identificarea, motivarea ș i referirea adolescen ților consumatori de
droguri c ătre servicii specializate ș i asigurarea unor necesit ăți sociale ș i medical e de baz ă28;
– nivel ul al II -lea: unități specializate din sistemul de Sănătate Public ă și CPECA, asisten ță
specializat ă, coordonare și trimitere spre servicii de nivel 3;
– nivel al III -lea: reinser ție social ă și servicii cu nivel crescut de specializare.
• pe tipuri de a sisten ță pentru consumatorii de droguri:
– asisten ță medical ă;
– asisten ță psihologic ă;
– asisten ță social ă;
– servicii de reducere a riscurilor .
• pe etape de acordare a asisten ței:
– identificarea ș i referirea;
– evaluarea;
– tratamentul;
– integrarea social ă.
În acest document s unt descrise, de asemenea, atribu țiile autorit ăților în domeniul politicilor,
coordonă rii, dezvolt ării de servicii, precum ș i tipurile de furnizori de servicii.
Metodologia nu a fost aplicat ă din cauza diferen țelor de interpretare a cadrului legal existent ș i a
modalităț ii de raportare a metod ologiei la acesta.
Principalele reglement ări legale cu privire la furnizarea serviciilor de asistenț ă medical ă,
psihologic ă și social ă pentru adolescenț ii care consum ă droguri deriv ă din cadrul legal general de
27 Metodologia privind asistența integrată a minorilor consumatori de droguri, p.8.
28 Ibidem, p.14.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
18
asisten ță pentru consumatorii de droguri, î ntruc ât nu exist ă dezvoltat ă o legisla ție specific ă pentru
consumatorii de droguri cu vâ rsta sub 18 ani.
Cadrul legal privitor la furnizarea de servicii pentru adolescen ți/ minori încredin țează solicitarea și
decizia cu privire la furnizarea serviciilor medicale ș i psihologice pă rinților sau reprezentan ților
legali29, dar prevede ș i dreptul minorului î n vârstă de peste 10 ani s ă fie informat ș i consultat cu
privire la procedurile care î l privesc ș i încredin țează adolescen ților cu vâ rste de peste 14 ani luarea
de decizii importante, cum ar fi alegerea religiei, a cursului formării profesionale ș i încuviinț area
măsurii de protec ție special ă. Legisla ția recunoaș te, prin urmare, dreptul copilului de a fi consulta t
cu privire la orice decizie care î l prive ște.
Conform legii, asisten ța pentru consumatorii de droguri trebuie s ă fie integrată (medical ă,
psihologic ă și social ă), prin metoda managementului de caz , și se afl ă în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.
Furnizarea de servicii de asisten ță integrat ă pentru consumatori i de droguri prevede urm ătoarele
etape:
– evaluarea cazului , în vederea intr ării într-un program de tratament ;
– planificarea, stabilirea obiectivelor ș i implementarea interven țiilor prev ăzute în planul individual
de asisten ță (PIA) ;
– încheierea unui acord de asisten ță între furnizorul de servicii ș i persoana care consum ă droguri;
– stabilirea leg ăturilor între servicii ș i resurse, monitor izarea implement ării interven țiilor și
advocacy ;
– finaliz area programului .
Programul integrat de asisten ță pentru un consumator de droguri se realizeaz ă în cadrul a patru
tipuri de programe integrate de asiste nță (PIT)30, prevăzute de le gisla ție, încadrarea fiind ghidat ă de
un set de criterii de orientare pentru fiecare dintre acestea. PIT 4, care este a dresat asisten ței pentru
consumator ii de droguri cu risc sever , datorat intoxicației/ sevrajului sau semnelor/ simptomelor
biomedicale ori emoționale/ comportamentale , preve de, între cr iteriile de orientare , vârsta de peste
18 ani.
Orice consumator de droguri se poate adresa pentru servicii de asisten ță oricăruia dintre urm ătorii
furnizori de servicii31:
29 HG nr. 860/2005, art . 13, par. 2; L egea nr. 272/2004, actualizat ă 2014, art. 29, 30, 37, 57 par. 3.
30 HG nr. 860/2005, art. 13, anexe 6, 7.
31 Idem.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
19
– publici : serviciul public de asistență psihosocială, prevenire, evaluare și consiliere antidrog,
serviciul public de asistență medicală (de urgență, primară, ambulatorie și de specialitate
etc.), serviciul public de asistență social ă, alte servicii publice;
– privaț i: asociații și fundații și orice alte forme organizate ale societății civile, persoane fizice
și juridice autorizate în condițiile legii, organisme internaționale care d esfășoară activități în
domeniu.
Legisla ția prevede autorizarea furnizori lor de servicii pentru consumatorii de droguri conform unui
ordin com un al MS, MMSSF, MAI.
Legisla ția privitoare la drepturile copilului se raporteaz ă la minorul care consum ă droguri ca la un
copil în dificultate ș i recomand ă ca includerea consumatorului de d roguri într -un program integrat ș i
implementarea unui plan individualizat de asisten ță a acestuia s ă se facă în colaborare cu serviciile
publice de asisten ță social ă de la nivelul municipiilor ș i ora șelor din Rom ânia, precum și cu
direcț iile generale de asisten ță social ă și protec ția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului
Bucure ști. În cazul minorului sub 16 ani , pentru care procurorul a dispus evaluarea , în vederea
includerii într-un program de asistenț ă, este solicitat ă participarea p ărinților/ tutorilor și a
delegatului autorităț ii tutelare la fiecare ș edință de evaluare, iar managerul de caz este obligat s ă
colaboreze cu organele care efectueaz ă ancheta social ă.
3. Metodologia cercetării
3.1. Scopul și obiectivele cercet ării
Cercetarea de fa ță este parte a proiectului Metodologia de lucru cu adolescenț ii care consum ă
droguri – o urgenț ă, proiect care îș i propune s ă contribuie la creș terea accesului adolescen ților
consumatori de substanț e psihoactive la servicii de asisten ță specifică pentru problema consum ului
de droguri.
Scopul cercet ării este de a eviden ția și descrie factorii ce condi ționeaz ă accesul adolescen ților care
consum ă droguri la servicii de asisten ță pentru consum de droguri , pentru a se fundamenta
elaborarea unei metodol ogii de lucru cu adolescen ții care consum ă droguri.
Cercetarea se refer ă la asisten ța consum atorilor de droguri adolescenț i, respectiv a persoanelor cu
vârste cuprinse î ntre 14 ș i 18 ani32.
32 Conform OMS, adolescen ța este def inită ca perioada de dezvoltare cuprins ă între 10 ș i 19 ani,
http://www.who.int/maternal_child_adolescent/topics/adolescence/dev/en/.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
20
Cercetarea este deschis ă – de la faza de metodologie pâ nă la raport ș i concluzii – sugestiilor unui
grup de speciali ști din a riile educaț iei, asisten ței medicale, protecț iei copilului, politicilor ș i
serviciilor în domeniul drogurilor ( Grupul de lucru inter -institu țional – Anexa 1 ), aceast ă abordare
fiind menită să asigure partici parea la dezbaterea problematicii și la g ăsirea de solu ții asumate de
către actorii implica ți.
3.2. Componentele cercetării
Cercetarea calitativ ă a inclus trei componente:
3.2.1. Analiza ca drului legal a vizat:
• Responsabilit ățile în elaborarea politicilor, strategiilor, programelor na ționale, în
implementarea și monitorizarea lor , ce revin autorit ăților naționale (Anexa 3 ) și autorit ăților
locale corespondente ;
• Activităț ile de prevenire a cons umului de droguri î n rândul adolescenț ilor (ca activit ăți ce
pot facilita identificarea ș i referirea adolescen ților care consum ă droguri);
• Procedurile de contactare și identificare a adolescen ților care consum ă droguri ;
• Procedurile de furnizare a s erviciilor de:
– asisten ță medical ă33;
– asistență psihologic ă34;
– asisten ță social ă 35;
– servicii le de asisten ță pentru consumatorii de droguri organizate ș i autorizate36;
• Colaborarea dintre institu ții în procesul integr ării serviciilor pentru adoscenț ii care consum ă
droguri; aplicarea metodei managementului de caz37;
• Asisten ța adolescen ților consumatori de droguri afla ți în situa ții de neglijare38.
33 Legea nr. 95/2006, actualizată 2014, HG nr. 400/2014, Contract -cadru, Ordin nr. 388/186/2015, MS -CNAS: Norme
contract -cadru, Ordin nr. 386/ 2015, Programe de prevenire, Ordin nr. 185/2015, Programe curative ș.a.m.d.
34 Legea nr. 213/2004, Norme metodologice, Legea nr. 213/2004, HG nr. 4/2013, COPSI – Codul deontologic al
profesiei de psiholog.
35 Legea nr. 272/2004, art. 94, Legea nr. 292/2011, actualizată, HG nr. 867/2015 – Nomenclatorul serviciilor sociale,
Legea nr. 197/2012, Strategia Națională și Planul Operațional Drepturile Copilului 2014 -2020 ș.a.m.d.
36 HG nr. 860/2005, Ordin nr. 1.389/200 8, Standardele sistemului național de furnizare a serviciilor de asistență
medicală, psihologică și socială pentru consumatorii de droguri.
37 HG nr. 860/2005, Decizia MAI/ ANA nr. 16/2006.
38 Legea nr. 272/2004, art. 94, Legea nr. 292/2011, actualizată.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
21
3.2.2. Descrierea problematicii și nevoii de asisten ță a adolescenților care consum ă
droguri; nevoia de asistență a familiilor adolescenților care consum ă droguri
Temele cercet ării au vizat :
• Experien ța de consum de droguri: circumstanț e, percep ție subiectiv ă, dinamic ă;
Experien ța de supradoz ă, sindrom de abstinenț ă, alte probleme grave de s ănătate;
• Sănătate: prezen ța infecț iilor cu HIV, H BV, HCV;
• Relaț ii familiale, sociale, ș coală;
• Violen ță și droguri ;
• Comportamentul de c ăutare a ajutorului – Unde/cui s -au adresat părinții care au avut
suspiciunea consumului la propriul copil?
• Priorit ăți și percep ția viitorului .
3.2.3. Descrierea serviciilor existente pentru consumatorii de droguri și a practicii reale
de furnizare a serviciilor, de la iden tificare la referire și management de caz, a vizat:
• Descrierea activit ăților de prevenire a consumului de droguri ;
• Descrierea furniz ării serviciilor disponibile pentru asisten ța adol escen ților care consum ă
droguri (integrate, de asisten ță medical ă, psihologic ă, social ă), ca și modalitatea de
implementare a metodei managementului de caz ș i colaborarea inter -institu țional ă.
Instrumente le de colectare a datelor utilizate sunt ghiduri de interviu semistructurate care au fost
redactate pe m ăsura elaborării analizei legale, astfel î ncât să colecteze aspect e privitoare la practic ă
versus cadru legal .
În faza de colectare a datelor s -a renun țat la utilizarea metodei de solicitare de informa ții publice de
la ins tituțiile na ționale respo nsabile de domeniul asisten ței pentru consumatorii de droguri,
asisten ței medicale ș i sănătății publice, protec ției drepturilor copilului , din cauza faptului că
planificarea cercet ării nu a luat î n considerare un interval de timp suficient pentru colectarea datelor.
Cercetarea este structurat ă pe urm ătoarele domenii:
• servicii de asisten ță integrat ă pentru adolescenț ii care consum ă droguri ;
• servicii de asisten ță medical ă și sănătate public ă;
• prevenirea consumului de droguri ș i asisten ța psihologic ă a adolescentului consumator ș i
familiei;
• servicii sociale ș i protec ția adolescentului care consum ă droguri.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
22
Fiecare domeniu a fost descris prin cadrul legal ș i serviciile existente pentru asisten ța adolescen ților
care consum ă droguri, precum ș i prin modalitatea de referire sau de management de caz aplicat ă.
3.3. Considerații etice
Fiecare dintre parti cipanți a fost infor mat cu privire la scopul cercet ării, modalitatea de î nregist rare,
păstrare a datelor și distrugere a î nregistr ărilor dup ă încheierea cercet ării, moda litatea de utiliz are a
informa țiilor fur nizate în cadrul raportului de cercetare, anume acela că citatele vor fi inserate cu
funcția și institu ția în care își exercit ă atribu ția fiecare dintre respondenț i. Fiecare participant la
cercetare a fost informat c ă are libertatea de a nu r ăspunde la î ntreb ări sau de a î ncheia interviul î n
orice moment ș i a semnat un consim țământ de partic ipare la cercetare.
3.4. Colectarea datelor
Perioada: 15 septembrie -26 octombrie 2015
Au fost realizate : 27 de interviuri individuale și 9 focus -grupuri la care au participat 84 de medici,
psihologi , asisten ți sociali, profesori și consilieri ș colari din cadrul intitu țiilor și organiza țiilor care
furnizeaz ă servicii pentru consumatorii de droguri , respectiv îș i desf ășoară activitatea în unit ăți de
învățăm ânt preuniversitar (Anexa 2) :
• Agen ția Naț ional ă Antidrog, CPECA;
• Unități de asisten ță medical ă: UPU, medicin ă de familie , de specialitate psihiatrie pedi atrică
– spital ș i CSM pentru minori;
• DGASPC, DAS ;
• CJAP/ CMAP, CJRAE, CMBRAE ;
• Organiza ții care furnizeaz ă servicii pentru persoane î n situa ții de risc ș i vulnerabilitate
(adul ți, copii): f unda ția „Parada” , organiza ția „Salvaț i copiii” ;
• Organiza ții care furni zează servicii de prevenire a consumului de droguri, de educa ție și
dezvoltare : asociaț iile „Preventis ” și „Caritas ” (Cluj), Centrele de Resurse pentru adol escenți
(ALIAT) ;
• Organiza ții care furnizeaz ă servicii de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri
(ARAS) ;
• Furnizori priva ți de servicii de asisten ță psihiatric ă și psihologic ă (clinica A LIAT , psiholog
cu practic ă privat ă).
Dintre aceș tia, șapte au fost persoane cu rol de conducere.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
23
10 interviuri cu tineri ( 4 tinere cu v ârste între 18 ș i 21 de ani ș i 6 tineri cu v ârste între 18 ș i 21 de
ani) care au consumat droguri î ncep ând din adolescenț ă și cu un p ărinte al c ărui fiu a consumat
droguri de la o vâ rstă mai mic ă de 18 ani. Intervievarea tinerilor care au consumat droguri î ncep ând
din adolescen ță a permis recrutarea mai facil ă, aceș tia fiind beneficiari ai serviciilor de asisten ță
pentru consum atorii de droguri, precum și evitarea necesităr ii consimț ământului parental pentru
participarea la cercetare.
Contactarea participan ților la interviuri a fost realizată prin trimiterea unor invita ții de participare la
cercetare, adresate conducerii institu țiilor. Contactarea tinerilor care au consumat droguri î n
adolescen ță a fost realizat ă prin inte rmediul furnizorilor de servicii, inclusiv CPECA. Î n acelaș i mod
a fost asigurat ă și implicarea unicului p ărinte care a participat la cercetare.
Aria geografic ă: Bucure ști, Bacău, Constanț a, Cluj, Ia și.
3.5. Limite ale cercetă rii
Cercetarea este una de tip calitativ, care eviden țiază exist ența unor factori ce condi ționeaz ă accesul
adolescenților la servicii de asistență specifică pentru problema consumului și formuleaz ă
recomand ări pentru î mbună tățirea legisla ției și a condi țiilor de asigurare a serviciilor de asisten ță.
Concluziile cercet ării privind furnizarea de servicii de asiste nță pentru adol escenții care consum ă
droguri nu pot fi generalizate ș i trebuie inte rpretate ca direcț ii posibile de evaluare sistematic ă a
serviciilor, de dezvoltare de servicii noi , specializate pentru adolescen ți.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
24
4. Rezultate
4.1. Analiza legal ă
4.1.1. Analiza cadrului legal care descrie sistemul na țional de furnizare a serviciilor de
asistență pentru adolescen ții care consumă droguri
A. Responsabilit ățile Agen ției Na ționale Antidrog
Agenția Națională Antidrog a luat ființă în anul 2003, prin instituționalizarea Comisiei
Interministeriale Antidrog și crearea unei structuri guvernamentale, care, la momentul respectiv
trebuia să răspundă cerințelor europene în dom eniu, constitui nd un punct pe „ foaia de parcurs ”
pentru accesul Rom âniei în UE.
Preluând atribuțiile deținute de Comisia Interministerială, noua instituție urma să asigure la nivel
național coordonarea unitară a acestui domeniu pe baza unei strategii naționale, context în care îi
revenea și misiunea de a asigura elaborarea, dezvoltarea și promovarea politicilor în domeniul
drogurilor, î n totalitatea sa.
Agen ția stabile ște concep ția și coordoneaz ă, evalueaz ă și monitorizeaz ă, la nivel na țional, politicile
în domeniul prevenirii ș i combaterii traficului ș i consumului ilicit de droguri, p recum și al asisten ței
integrate a consumatorilor, aplicate de că tre institu țiile cu atribu ții în domeniu. Toate aceste
atribu ții, de coordonare, monitorizare ș i evaluare, sunt stipulate î n diferitele documente oficiale,
legi, hot ărâri de govern, ordine com une al e miniș trilor cu atribu ții în domeniu, de cizii ale
președintelui ANA etc . și confer ă agen ției un rol de coordonator unic pe do meniu, la nivel na țional.
Inițial, ANA a fost creat ă la nivel de agen ție guvernamental ă, pre ședintele s ău av ând statut de
secretar de stat ( în cadrul MAI) ; ulterior, cu justificarea crizei financiare început e în anul 2008, a
fost „retrogradat ă”, mai întâi la nivel de Direcț ie în cadrul IGPR ș i apoi transferat ă din nou î n cadrul
MAI, tot la nivel de Direc ție. Aceast ă poziționare influenț ează în mod fundamental capacitatea
institu țional ă și legal ă a ANA de a coordona, monitori za și evalua politicile antidrog la nivel
național ș i local.
Atribuțiile principale ale Agenției Naționale Antidrog39:
39 HG nr. 461/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, art. 3.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
25
a) elaborează proiectul Strategiei naționale antidrog și planul său de acțiune și le supune spre
aprobare Guvernului;
b) asigură coordonarea activității desfășurate de instituțiile, organizațiile guvernamentale
implicate în realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia național ă antidrog;
c) colaborează cu organizațiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în
Strategia națională antidrog;
d) monitorizează activitățile desfășurate de instituțiile publice cu atribuții în implementarea Strategiei naționale antidrog;
e) colectează, stochează, procesează și analizează date și informații cu caracter personal și
statistic în domeniul său de competență, în condițiile legii;
f) efectuează studii, cercetări și analize privind evoluția fenomenului traficului și consumului ilicit de droguri;
g) întocmește anual raportul național privind evoluția ș i nivelul traficului și consumului ilicit de
droguri;
h) îndeplinește rolul de punct focal național în Rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX), conform Regulamentului (CE) nr. 1.920/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul
European pentru Droguri și Toxicomanie;
i) stabilește indicatorii și criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor în baza ghidurilor și
recomandărilor europene;
j) gestionează anual Acordul de finanțare cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanii și asigură implementarea acestuia;
k) gestionează sistemul de înregistrare pentru Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri;
l) furnizează, prin structurile teritoriale, servicii integrate de asistență medicală, psihologică și socială, precum și servicii de prevenire;
m) elaborează, fundamentează, implementează, finanțează, monitorizează și evaluează programul național și programul de interes național de pr evenire și asistență medicală,
psihologică și socială a consumatorilor de droguri;
n) monitorizează operațiunile cu precursori și constituie punct național focal privind precursorii de droguri;
o) asigură legătura cu organismele și organizațiile internaționale și europene cu atribuții în
domeniu, precum și reprezentarea în cadrul acestora;
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
26
p) asigură schimbul de informații în cadrul Sistemului european de avertizare rapidă timpurie
(EWAS);
q) propune modificarea legislației în domeniu;
r) acreditează și implementează programe de formare în domeniul reducerii cererii și ofertei de
droguri;
s) participă la aplicarea dispozițiilor privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
Prima Strategie Națională Antidrog a fost elaborat ă pentru perioada 2003- 2004 și a constituit
documentul programatic de î nfiin țare și creare a contextului legislativ pentru func ționare a unei
institu ții cu rol de coordonare a politicilor î n domeniul drogurilor la nivel na țional, ș i anume ANA.
Cea de- a doua Strategie Națională Antidrog (pentru perioada 2005- 2012) a reprezentat documentul
în care Guvernul României a considerat „ lupta antidrog ” ca o prioritate națională. Aceast ă strategie,
împreună cu Planul de acț iune aferent , s-a elaborat în concordanță cu cerințele europene în acest
domeniu, fiind din acest punct de vedere racordată la dimensiunea internațională a fenomenului, dar și la specificitatea națională a acestuia. Prin aceast ă strategie s -a dorit dezvoltarea sistemului
național de prevenire ș i asis tență pentru problema consumul ui de droguri. În acest context au fost
dezvoltate instrumentele func ționale ale sistemului de asisten ță – standarde func ționale, standarde
de calitate, proceduri (management de caz, plan individualizat de asisten ță etc.) și a fost dezvoltat
sistemul institu țional al centrelor ANA (47 CP ECA și 5 CAIA) , astfel încât să reprezinte punctul
central al sistemului de prevenire ș i asisten ță.
Cea de- a treia Strategie (2013- 2020) se dore ște a dezvolta mai specific sistemul de prevenire și
asisten ță prin crearea de servicii mai specializate ș i mai profesioniste. De asemenea, se dore ște
susținerea mai accentuat ă a serviciilor de prevenire ș i asisten ță în rândul comunit ăților locale ș i al
organiza țiilor n eguvernamentale prin crearea Programului de interes na țional, cu rol de finanț are a
serviciilor la nivelul organiza țiilor din comunit ățile locale, și a Programului național de prevenire și
asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, cu rol de dezvoltare instituțional ă și func țional ă a serviciilor oferite de ANA.
Structură și funcționare
Agenția Națională Antidrog are în structura sa organizatorică următoarele compartimente:
Conducerea Agenției, Compartimentul Documente Clasificate și Secretariat, Compartimentul Control Intern, Compartimentul Juridic, Compartimentul Relații Publice, Compartimentul Centrul Național de Formare și Documentare în domeniul drogurilor, Compartimentul Comunicații și
Informatică, Serviciul Analiză Strategică, Planificare și Politici, Serviciul Financiar -Contabilitate,
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
27
Serviciul Logistică, Compartimentul Resurse Umane, Structura de Securitate, Serviciul Reducerea
Cererii de Droguri, Serviciul Monitorizarea Reducerii Ofertei de Droguri, Serviciul Observatorul Român de Droguri și Toxicomanie, Serviciul Precursori și Serviciul Relații Internaționale și
Programe.
Conducerea Agenției Naționale Antidrog se exercită de către Director. Acesta este coordonatorul
național
40 al activităților de reducere a cererii și ofertei de droguri. Directorul Agenției este
ordonator de credite și reprezintă Agenția în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele
juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, ministerele și instituțiile publice centrale și locale, cu
responsabilități în prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și al asistenței consumatorilor, precum și furnizorii privați de servicii pentru consumatori au obligația să
furnizeze
41, la cererea Agenției, datele referitoare la fenomenul drogurilor.
B. Tipuri de servicii de asisten ță pentru consumatorii de droguri – descrierea
sistemului de asisten ță
Documentul ce reglementează cadrul național pentru acordarea serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială adresate consumatorilor de droguri și care se așteaptă a fi implementate în
toate regiunile țării este reprezentat de Standardele sistemului na țional de asisten ță medical ă,
psihologic ă și social ă a consumatorilor de droguri.
În baza acestui document au fost elaborate principalele documente oficiale ce definesc modalit ățile
concrete, rolurile ș i responsabilităț ile specifice, procedurile asisten ței consumatorilor de droguri.
Astfel, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea ș i combaterea traficului ș i consumului ilicit de
droguri; Hotărârea de guvern nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispozi țiilor Legii nr. 143/200 privind prevenirea ș i combaterea traficului ș i consumului ilicit de
droguri, Ordinul nr. 1.389/513/282 din 2008 privind aprobarea Criteriilor ș i metodologiei de
autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri ș i a Stand ardelor
minime obligatorii de organizare ș i func ționare a centrelor de furnizare de serivcii p entru
consumatorii de droguri, Decizia MAI/ ANA nr. 16/2006 pentru aprobarea St andardelor minime
obligatorii privind managementul de caz î n domeniul asistenț ei consumatorului de droguri, Decizia
MAI/ ANA nr. 17/2006 pentru aprobarea Metodologiei de elabora re, modificare ș i implementare a
planului individualizat de asisten ță a consumatorului de droguri descriu î n mod detaliat ș i
40 HG nr. 461/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, art. 4.
41 Ibidem , art. 10.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
28
cuprinzător atât structura organizatoric ă a sistemului de asisten ță, cât și metodologiile ș i procedurile
funcționale ale sistemului prin definirea urm ătoarelor componente:
A. niveluri de asisten ță;
B. resurse ;
B. servicii ;
C. modalit ăți de oferire a serviciilor: procedur ă, specificităț i pe nivel uri, relaț ia între nivel uri.
Sistemul include componente publice, private sau mixte acreditate/ autorizate și este coordonat și
monitorizat de către Agenția Națională Antidrog , pe baza standardelor de calitate și în conformi tate
cu legislația în vigoare.
Niveluri de asistență
Nivelurile de asistență reprezintă cadrul instituțional sau programatic în interiorul căruia au loc
intervențiile terapeutice. Complexitatea sau modul de operare al unui centru poate să corespundă
unui singur nivel; altele pot include componente integrate corespunzând mai multor niveluri. Un
nivel de asistență reprezintă o combi nație de elemente structurale sau tipuri de centre care oferă sau
coordonează servicii , ca răspuns la nevoile identificate, și care va determina complexitatea
serviciilor necesare unei asistențe adecvate a consumatorilor de droguri.
Sistemul de asistență medicală, psihologică și socială este structurat pe trei niv eluri de intervenție,
incluzând sistemul de asistență medicală ambulatorie (primară și de specialitate) și spitalicească,
serviciile psihologice și serviciile sociale.
Nivelul I. Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea și trimiterea
consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesităților sociale și medicale de
bază ale consumatorilor de droguri și coordonarea necesară cu resursele din nivelu rile al II-lea și al
III-lea.
Resurse: asistență medicală primară; servicii sociale generale; r esurse care dezvoltă programe de
reducere a riscu rilor (harm reduction); servicii de urgență; alte resurse medicale și sociale ce oferă
asistență de bază. Pot fi: publice, private, mixte sau n eguvernamentale.
Forma de acces : directă, la cererea consumatorilor.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
29
Nivelul al II -lea. Nivelul al doilea este constituit din unități specializate din sistemul de Sănătate
public ă (MS) și din Centrele de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și Centrele de asisten ță
integrat ă a adicț iilor (ANA) și asigură asistență specializată și trimiterea spre cel de -al treilea nivel.
Reprezintă nivelul central (prin intermediul managementu lui de caz) pentru întreg sistemul de
asistență și asigur ă coordonarea necesară între toate nivelurile de intervenție.
Resurse: resurse specializate cu caracter general (asistență primară, specializată sau sănătate mintală
– psihiatrie) ș i resurse specifi ce (CPECA și CAIA). Sistem public.
Forma de acces : centrele de prevenire, consiliere și evaluare antidrog sunt centre de primire
directă, cu caracter ambulatoriu, la care pot apela toate persoanele dependente de droguri. Fiind
punctul central al sistemului de asisten ță, este resursa care coordoneaz ă serviciile oferite unui
consumator în cadrul î ntregului lanț terapeutic și este responsabil de referirea consumatorului către
alte centre ș i servicii de asistență, conform planului individualizat de asistență, stabilit cu acordul
informat al pacientului.
Nivelul al III- lea. Cel de- al treilea nivel asigură reinserția socială prin intervenții specifice și prin
servicii cu nivel crescut de specializare care sprijină nivelul al II-lea.
Resurse: resurse de dezintoxicare intraspitalicească; eesurse rezidențiale; comunități terapeut ice etc.
Sistem public, privat, mixt sau n eguvernamental.
Forma de acces : în cadrul unui program integrat de asistență, prin trimitere din partea echipei de
profesioniști a CP ECA/ CAIA (managerul de caz).
Resurse: toți furnizorii de servicii, publici sau priva ți, trebuie s ă fie autoriza ți/ acredita ți de că tre
ANA pe baza Standardelor minime obligatorii și a Standardelor de calitate. În acest mod, sunt
asigurat e colaborarea ș i coordonarea resurselor42.
În cadrul ANA funcționează structuri regionale, fără personalitate juridică, fiecare având arondate
unul sau mai multe centre jude țene. ANA are î n structur ă Centre de prevenire , evaluare și consiliere
antidr og (CPECA) și Centre de asisten ță integrat ă a adicț iilor (CAIA) , a căror organizare se
stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare al Agenției.
Servicii: servicii medicale, servicii psihologice, servicii sociale, urgențe, reducerea riscurilor
asociate consumului, dezintoxicare, testarea prezenței drogurilor, menținere cu agoniști de opiacee
(metadonă, buprenorfină/ naloxonă ), susținerea abstinenței cu antagonist opiaceu, schimb de seringi,
reinserție, consiliere și psihoterapie etc. Un centru poate oferi servicii specializate de unul sau mai
42 HG nr. 860/2005, art. 27.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
30
multe tipuri, corespunz ătoare unuia sau mai multor niveluri, î n func ție de standardele î ndeplinite și
autorizarea/ acreditarea ob ținută.
Un centru de prevenire, evaluare și consiliere antidr og (CPECA)43 trebuie s ă asigure minimum
următoarele servicii: a) informare, educare, comunicare pentru promovarea unui stil de via ță
sănătos, precum ș i pentru prevenirea riscurilor asociate consumului de alcool, tutun ș i droguri; b)
prevenirea consumului de tutun, alcool ș i droguri în ș coală, familie, comunitate etc.; c) acordarea
primului ajutor; d) evalua rea medical ă, psihologic ă și social ă a consumatorilor de droguri; e)
servicii medicale de baz ă, cum ar fi: efectuarea de m ăsurători antropometrice, monitorizarea
parametrilor fiziologici, imunizare etc.; f) administrarea de medicamente; g) întreruperea
consumului de droguri sub control medical ș i men ținerea abstinen ței în ambulator iu; h) stabilizare
biomedical ă; i) informare ș i educare pentru prevenirea infecț iilor cu transmitere pe cale sanguină
sau sexual ă, cum ar fi HIV, hepatita B, C etc.; j) recoltarea de produse biologice ș i testarea prezen ței
drogurilor; k) îngrijirea plă gilor simple ș i suprainfectate; l) coordonarea asisten ței consumatorilor în
rețeaua local ă de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă; m) management de caz; n) interven ții
psihologice; o) servicii de asisten ță social ă; p) consiliere.
Un centru de asistență integrată în adicții (CAIA)44 trebuie s ă asigure minimum următoarele
servicii: a) servicii medicale de baz ă: evaluare medical ă, efectuarea de m ăsurători antropometrice,
monitorizarea parametrilor fiziologici, imunizare etc .; b) administrarea de medicamente; c)
acordarea primului ajutor; d) întreruperea consumului de droguri sub control medical ș i men ținerea
abstinen ței în ambulator iu; e) stabilizare biomedicală ; f) informare ș i educare pentru prevenirea
infecț iilor cu transmitere pe cale sang uină sau sexual ă, cum ar fi HIV, hepatita B, C, precum ș i
pentru un stil de via ță sănătos; g) recoltarea de produse biologice ș i testarea prezen ței drogurilor; h)
îngrijirea plăgilor simple ș i suprainfectate; i) psihodiagnostic ș i evaluare clinic ă; j) interven ții
psihologice; k) servicii de asisten ță social ă.
Modalitatea de oferire a asistenței integrate
În mod teoretic , accesul că tre servicii se poate realiza fie prin acces direct către oricare dintre
resursele/ centrele ce ofer ă servicii pentru consumatori, indiferent de nivel, de statut, de tipul de
servicii, fie prin accesarea CPECA/ CAIA.
Accesul unui consumator î n sistem se realizeaz ă: a) la solicitarea direct ă a acestuia; b) prin
dispozi ția procurorului sau a altui organ judiciar; c) în cazuri de urgență ; d) la finalizarea serviciilor
oferite de un furnizor; e) la solicitarea conducerii locului de detenț ie.
Astfel, dac ă solicitarea pentru acordarea de servicii de asisten ță se adreseaz ă unui alt furnizor de
servicii de asisten ță decât Centrul de prevenire, evaluare ș i consiliere antidr og (sau CAIA), acesta
43 Ordin nr. 1.389/2008, Anexa 2, Standard 2.
44 Ibidem.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
31
va proceda după cum urmeaz ă: a) dac ă are resursele necesare, va realiza procesul de acordare a
serviciilor de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă, cu consultarea centrului de prevenire,
evaluare și consiliere antidrog ; b) dac ă, în urma evalu ării consumatorului , constat ă că nu are
resursele necesare ducerii la îndeplinire a planului individualizat de asisten ță, va îndruma
consumatorul c ătre un centru de prevenire, evaluare ș i consiliere antidrog, în vederea realiz ării
procesului de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă adecvat .
În cazul de la punctul a), furnizorul de servicii are obligaț ia de a transmite centrului de prevenire,
evaluare și consiliere antidrog, pentru toț i consumatorii care le -au solicitat servicii direct,
următoarele documente: a) raportul de evaluare; b) acordu l de asisten ță medical ă, psihologic ă și
social ă; c) planul individualizat de asisten ță; d) raportul de evaluare a evoluț iei; e) recomand ările
făcute, la finalizarea serviciilor furnizate, pentru continuarea programului.
La finalizarea serviciilor acordate, consumatorul va fi îndrumat c ătre un centru de prevenire,
evaluare ș i consiliere antidrog, în vederea asigur ării managementului de caz45.
Toate acestea descriu faptul că trebuie realizat ă legătura dintre diferitele servicii și resurse din
sistem cu punctul central al sistemului, reprezentat de m anagerul de caz (nivel ul al II-lea), care este
situat în CPECA/ CAIA. Managerul de caz are rolul de a coordona î ntregul proces de asi stență,
precum și resursele ș i serv iciile din diferitele niveluri sau din interiorul aceluia și nivel. Procedura
managementului de caz este detaliat reglementat ă prin Decizia MAI/ ANA nr. 16/2006. Modul de
colaborare între diver șii furnizori de servicii este reglementat prin art. 28 din Regulamentul de
aplicare a Leg ii nr. 143/ 2000.
Procesul de acordare a serviciilor în toate etapele sale este evaluat și monitorizat prin intermediul
managementului de caz. Managementul de caz urmărește, pentru fiecare pacient în parte,
următoarele elemente specifice: a) realizarea evaluării pe cele cinci arii de identificare; b) utilizarea
criteriilor de orientare, pentru identificarea PIT cel mai adecvat nevoilor depistate în urma evaluării;
c) includerea într -un PIT și stabilirea unui plan individualizat de asistență; d) monitorizarea
implementă rii planului individualizat , urmărind: concomitența, trimiterea, șederea, ieșirea, durata,
evaluarea procesului, evaluarea rezultatului și coordonarea.
Procesul de acordare a serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială are următoarele
etape:
a) evaluarea;
b) includerea într -un program integrat de asistență (PIT);
c) elaborarea planului individualizat de asistență (PIA);
45 HG nr. 860/2005, art 26.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
32
d) implementarea și monitorizarea măsurilor prevăzute în planul individualizat;
e) evaluarea implementării măsurilor prevăzute în planul individualizat și a rezultatelor
acestora.
Obiectivul evaluării este identificarea caracteristicilor individuale ale consumatorului, în vederea
selectării programului integrat de asistență și individualizării serviciilor terapeutice, psihologice și
sociale. Evaluarea se realizează pe următoarele arii: a) istoric personal și de consum, semne de
intoxicație și/ sau sindrom de abstinență; b) condiții biomedicale și complicații curente; c) condiții
psihologice și/ sau psihiatrice și complicații; d) condiții soc iale și familiale; e) situația juridică
anterioară și prezentă.
Stabilirea programului integrat de asistență în care este inclus consumatorul se face în funcție de
criteriile de orientare. Criteriile de orientare sunt specifice ariilor de evaluare. Pentru includerea
într-unul din cele patru programe sunt necesare unul sau mai multe din criteriile enumerate la
fiecare arie. Acestea au caracter de orientare pentru selecția programului adecvat profilului fiecărui
consumator. În orice caz , criteriile specifice și cele caracteristice vor fi considerate cele pe baza
cărora managerul de caz va face selecția.
Planul individualizat de asistență46 cuprinde o serie de componente funcționale, ce constau în
totalitatea activităților destinate asistenței consumatorilor de droguri, în concordanță cu nevoile
depistate, a căror aplicare se desfășoară în centre, servicii sau programe, de- a lungul unui continuum
de servicii. Componentele s e constituie în general din două tipuri de intervenții: farmacologice și
psihosociale.
C. Accesul copiilor și adolescenților la servicii
Sistemul, cu tot ce î nseamn ă el – reglement ări, resurse, servicii etc. –, descrie, în general,
modalitatea de organizare a serviciilor adresat e pacienților adulți, peste 18 ani. Modalitatea de
acordare a serviciilor pentru tinerii sub 18 ani trebuie să asigure conexiunile necesare cu
reglementările și standardele de asistență adresate minorilor , menționate în responsabilit ățile altor
institu ții, și care, î n mod teoretic, ar trebui coordonat e de managerul de caz din cadrul CPECA /
CAIA.
În ceea ce priveș te acordarea asisten ței pacien ților sub 18 ani , procesul este asem ănător. În cazul
evalu ării copilului, în vederea includerii într -un program integrat de asistenț ă, managerul de caz
colaboreaz ă sau asigur ă colaborarea cu serviciile publice de asisten ță social ă de la nivelul
46 Decizia MAI/ ANA nr. 17/2006.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
33
municipiilor și ora șelor și cu direcț iile generale de asisten ță social ă și protec ția copilului de la
nivelul sectoarelor municipiului Bucure ști47.
Recomand ările de includere într -un program, planul individualizat de asisten ță a consumatorului de
droguri și implementarea acestuia se fac, de asemenea, în colaborare cu serviciile publice de
asisten ță social ă de la nivelul municipiilor ș i orașelor și cu direcț iile generale de asisten ță socială și
protec ția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucure ști.
Singura men țiune specifică, în legislația pe tema drogurilor, cu privire la procesul de acordare a
asisten ței se refer ă la cazul în care procurorul a dispus evaluarea î n vederea includerii într-un
program de asisten ță pentru un copil care nu a împlinit vârsta de 16 ani. Astfel, în acest caz, se
menționeaz ă că, la orice ș edință pentru realizarea evalu ării, managerul de caz solicită participarea
delegatului autorităț ii tutelare, precum ș i a părinților, iar când este cazul , a tutorelui, curatorului sau
a persoanei în grija sau sub supravegherea c ăreia se afl ă minorul.
În cazul solicită rii, de că tre procuror, a evalu ării unui minor, managerul de caz colaboreaz ă cu
organul care efectueaz ă ancheta social ă dispus ă de organul de urm ărire penal ă.
Se înțelege, prin urmare, că asisten ța minorului urmeaz ă aceleaș i principii ca ș i în cazul adultului ,
cu men țiunea – important ă, de altfel – de colaborare cu serviciile specializate de asisten ță a
minorului , regl ementate î n legisla ția specific ă.
4.1.2. Analiză descriptivă a reglementărilor din domeniul sănătății
A. Prevederile privind autoritățile responsabile în domeniul sănătății și atribuțiile
principale ale acestora
Ministerul Sănătății (MS) reprezintă autoritatea de sănătate publică și operează la nivel județean/ al
municipiului București prin direcțiile de sănătate publică (DSP) – unitățile sale deconcentrate48.
Principalele domenii ale asistenței de sănătate publică sunt reprezentate, printre altele, de
prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile, inclusiv prin
supravegherea factorilor de risc comportamentali (între care se înc adrează și consumul de droguri),
monitorizarea stării de sănătate, promovarea sănătății ș i educație pentru sănătate și reglementare în
domeniul sănătății publice49.
47 Decizia MAI/ ANA nr. 16/2006.
48 Legea nr. 95/2006, art. 11, 12.
49 Legea nr. 95/2006, art 6.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
34
Principalele responsabilități ale MS/ DSP în domeniul sănătății publice constau în elaborare a de
politici publice în domeniul sănătății (inclusiv prevenire, promovarea sănătății, abordarea
determinanților sănătății, care includ consumul de droguri), implementarea acestor politici, reglementare și control
50. DSP -urile exercită aceleași atribuții la nivelul județului51. Atribuțiile MS
sunt detaliate în Hotărârea Guvernului nr . 144/201052. Atribuțiile și structura DSP sunt detaliate în
Ordinul MS nr 1078/201053.
Analizând aceste prevederi legislat ive, vom constata că atât Ministerul Sănătății, cât și DSP au
atribuția de a organiza și implementa activități de:
• promovarea sănătății și educație pentru sănătate, inclusiv prevenirea consumului de droguri ;
• identificare precoce a riscurilor pentru sănătate, implicit identificarea precoce a consumatorilor de drog uri;
• planificare a politicilor, serviciilor și programelor de sănătate – inclusiv servicii și programe
destinate controlului consumului de droguri;
• control și evaluare a modului de asigurare a asistenței medicale curative și profilactice .
În anul 2009 s -a înființat Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, denumit în
continuare Centrul, instituție publică de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătății, care are atribuții privind definirea, implementarea și eva luarea politicilor de
sănătate mintală
54.
B. Prevederile privind dreptul persoanelor la asistență medicală
În România , sistemul de sănătate este de tip asigurări sociale (finanțat prin contribuția obligatorie a
angajatorilor – 5,2% din fondul lunar de salarii, și a angajaț ilor – 5,5% d in venitul lunar brut55.
Principalele drepturi ale adolescenților se concretizează în următoarele:
i. Copiii sunt asigurați fără plata contribuției, indiferent de statutul de asigurat al părintelui, având implicit dreptul la serviciile medicale incluse în pachetul de bază pentru asigurați, dar și la
programele naționale de sănătate. Acest statut durează până la vârsta de 18 ani, sau până la vârsta
de 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din muncă. De
50 Legea nr. 95/2006, art. 16.
51 Legea nr. 95/2006, art, 17, 20.
52 HG nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea MS, cu modificările și completările ulterioare.
53 Ordin nr. 1078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare și a structurii organizatorice ale
direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București .
54 Ibidem.
55 Legea nr. 95/2006, titlul 8.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
35
asemenea, sunt asigurați până la vârsta de 26 de ani, dacă provin din sistemul de protecție a
copilului. Pachetul de servicii de bază, care conține o listă exhaustivă de servicii preventive și
curative, furnizate în asistența medicală p rimară (medicul de familie), de medicină dentară,
ambulatorie de specialitate și spitalicească56.
ii. Copiii sunt scutiți de coplată57.
iii. După împlinirea vârstei de 18/26 de ani, dacă nu devin contribuabili la sistemul de asigurări de sănătate (fie prin angajare/ câștigarea unor venituri, fie prin încadrare într -o categorie de asigurați
exceptați de la plata contribuției), tinerii devin „persoane neasigurate” și își păstr ează dreptul la un
pachet minimal de servicii , care conține servicii de asistență med icală pentru situații de urgență și
boli endemo- epidemice
58.
iv. Toate persoanele (asigurate sau neasigurate, inclusiv copiii) au dreptul la servicii furnizate prin programele naționale de sănătate.
C. Prevederi privind confidențialitatea în relația personal medical – părinte – copil
Dreptul la confidențialitate este unul dintre drepturile fundamentale ale tuturor pacienților (inclusiv pentru consumatorii de droguri) și , totodată o obligație a personalului medical : Legea nr . 46/2003 –
Legea drepturilor pacientului – prevede că pacientul are dreptul de a primi informație medicală, de a
se implica decizional în actul terapeutic prin consimțământ și dreptul la confidențialitate. Aceeași lege prevede la art. 16: „În cazul în care se cere consimțământul reprezentantului legal, pacientul
trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înțelegere”.
Acest articol poate fi translatat la copil, în general, și constituie un argument pentru personalul
medical să implice în decizia terapeutică atât părinții, cât și copilul.
Adițional, dreptul la confidențialitate este prevăzut expres, împreună cu o serie de alte drepturi,
pentru persoanele cu HIV/SIDA, în Legea nr . 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii
maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, există prevederi specifice privind drepturile persoanelor cu tulb urări psihice în Legea
nr. 487/2002 – Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, în sensul
prevederii explicite a consimțământului părintelui pentru inițierea tratamentului, în cazul în care
pacientul este minor.
56 Legea nr. 95/2006, art. 217.
57 Legea nr. 95/2006, art 213.
58 Legea nr. 95/2006, art 220.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
36
Legea nr . 95/2006 privind reforma în sănătate prevede acordul scris al pacientului pentru a fi supus
la metode de preven ire, diagnostic și tratament, cu potențial de risc pentru pacient, după explicarea
lor de către personalul medical, precum și faptul că vârsta le gală pentru exprimarea
consimțământului informat este de 18 ani. Minorii își pot exprima consimțământul în absența
părinților sau reprezentantului legal, în situații de urgență, când părinții sau reprezentantul legal
nu pot fi contactați, iar minorul are discernământul necesar pentru a înțelege situația medicală în care se află sau în situații medicale legate de diagnosticul și/ sau tratamentul problemelor
sexuale și reproductive, la solicitarea expresă a minorului în vârstă de peste 16 ani.
De asemenea, î n Programul național de sănătate mintală
59 se prevede expres că, pentru tratamentul
de substituție cu agoniști și antagoniști de opiacee, se ia în considerare vârsta peste 18 ani sau peste
16 ani, când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare și doar cu consimțământul
scris al reprezentantului legal.
D. Prevederile privind tipurile de servicii și tipurile de furnizori
Principalele tipuri de servicii medicale furnizate copiilor, fără referire specifică la consumul de
droguri, dar care pot fi utile în acest sens sunt:
– D1. pachetul de servicii de bază (sau pachetul minimal , după împlinirea vârstei de 18 ani,
dacă nu se încadrează în situațiile de asigurat)
– D2. programele naționale de sănătate
– D3. a sistența medicală în școli
– D4. s ervicii le furnizate prin centrele de s ănătate mintală
D1. P achetul de bază de servicii medicale
Pachetul de servicii de bază și pachetul minimal de servicii sunt descrise în contractul -cadru privind
condițiile de acordare a asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate60 și detaliate
în normele de aplicare a acestuia61.
Pachetul de bază de servicii medicale conține:
a. servicii de asistență medicală primară – copiii trebuie să fie înscriși pe lista unui medic de
familie. În această calitate , au dreptul la un examen anual de bilanț al stării de sănătate, vizând
creșterea și dezvoltarea, starea de nutriție și practicile nutriționale și depistarea și intervenția în
59 Ordin CNAS nr. 185/2015.
60 HG nr. 400/2014.
61 Ordinul ministrul ui Sănătății și al președintelui CNAS nr. 388/186/2015.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
37
consecință pentru riscurile specifice grupei de vârstă/ sex. Examenul de bilanț pen tru adolescenți nu
prevede instrumente de screening pentru identificarea riscului de consum de droguri.
b. servicii de asistență ambulatorie de specialitate – consultații în servicii de psihiatrie și activități
conexe (psihoterapie) furnizate în ambulator ii de specialitate și servicii medicale furnizate în
laboratoarele și centrele de sănătate mintală, instituții în subordinea Ministerului Sănătății, care nu
sunt integrate în sistemul de asigurări de sănătate.
c. servicii spitalicești – internare pentru condiții/ afecțiuni cauzate de consumul de droguri,
clasificate conform ICD 10.
d. asistență medicală de urgență – prespital icească (ambulanț ă sau în cabinetele medicilor de
familie, în limita competenței) și spitalicească [prezentarea în unitatea de primiri urgențe (UPU) ].
La prezentarea în spital se completează o fișă UPU , care include semne și simptome, dar nu
diagnostic. Pe de altă parte, în conformitate cu HG nr. 860/2005 și cu Ordinul ministrului Sănătății
nr. 770/2007 pentru aprobarea Metodologiei de completare a fișelor standard și de transmitere a
datelor prevăzute în foaia individuală de urgență pentru consumul de droguri, în foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, în fișa privind cazurile înregis trate de H BV și
HCV în rândul consumatorilor de droguri injectabile și în fișa standard de prevalență a infecțiilor cu
HIV, HBV și HCV în rândul consumatorilor de droguri injectabile, spitalele cu structuri de primiri
urgențe și spitalele de psihiatrie car e primesc urgențe trebuie să le înregistreze utilizând formularul
Foaia individuală de urgență pentru consumul de droguri, care se completează pentru urgențele
medicale produse ca urmare a consumului ilicit de droguri. Urgențele astfel înregistrate se
raportează la ANA. În prezent , la nivelul Ministerului Sănătății nu există informații privind
modalitatea în care funcționează aceste sisteme de raportare.
Pachetul minimal de servicii medicale include asistența medicală de urgență, inclusiv servi cii
spitalicești pentru situații de urgență.
D2. Programele naționale de sănătate
Adițional pachetelor de servicii, Ministerul Sănătății finanțează programe cu scop în general
preventiv, iar CNAS programe în general curative. Acestea se aprobă prin HG o d ată la doi ani
62, iar
conținutul lor este detaliat în normele de aplicare63 și în Ordinul președintelul CNAS nr . 185/2015
pentru programele curative.
Avantajul programelor este reprezentat de accesul universal (cel puțin din punct de vedere
legislativ).
62 HG nr. 206/2015, privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2015 și 2016.
63 Ordinul ministrului Sănătății nr 386/2015 pentru programele profilactice.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
38
Dintre programe le finanțate de MS și CNAS care abordează/ pot a borda și consumul de droguri
sunt:
– Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA (MS) – are
activități de testare HIV și ITS, inclusiv promovarea testării și componentă de schimb de seringi.
DSP trebuie să asigure distribuirea seringilor de unică folosință și acelor necesare activităților de
schimb de seringi , în scopul prevenirii transmiterii infecției HIV/SIDA la utilizatorii de droguri
injectabile către unități sanitare care derulează programul. Atribuțiile tuturor furnizorilor sunt
detaliate în norme. Programul prevede însă doar seringile, nu și materialele sanitare adiționale și
costurile pentru distrugerea seringilor colectate. De asemenea, nu este clară abordarea
consumatorilor de către furnizori în teren.
– Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică (MS) – are
activitate de asigurare a accesului la programe de sănătate mintală specifice pentru copii și
adolescenți, care implică organizarea și desfășurarea de programe de instruire pentru părinți și
consilieri școlari, în vederea depistării precoce și intervenției în cazul tulburărilor de dezvoltare
pentru copii și adolescenți și organizar ea și desfășurarea unui program -pilot pentru prevenirea
apariției tulburărilor de alimentație la copii și adolescent.
– Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate (MS) – are
intervenții pentru un stil de viață sănătos (inclusiv campanii IEC) și activități de evaluare a stării
de sănătate a populației generale.
– Programul național de sănătate mintală (CNAS) , care asigură tratamentul de substituție cu
agoniști și antagoniști de opiacee pentru persoane cu toxicodependență și testarea metaboliților
stupefiantelor în urină în vederea introducerii în tratament și pentru monitorizarea tratamentului.
În acest program pot fi incluși și adolescenți cu vârsta de peste 16 ani, atunci când beneficiul
tratamentului este superior efectelor secundare și doar cu consimțământul scris al
reprezentantului legal64. Unitățile care implementează programul sunt menționate în Norme.
D3. Asistența medicală în școli
Asistența medicală în unitățile de învățământ se acordă în baza Legii educației naționale nr 1/2011
și a Ordinului MECT nr. 5298/2011 și constă în câteva tipuri de servicii medicale care vi zează o
bună stare de sănătate individuală și a colectivității. Asistența medicală a stu denților se realizează în
conformitate cu Ordinul ministrului S ănătății nr 653/2001. Din pă cate, personalul medical din școli
este puțin reprezentat (medici și asistenți medicali) și preocupat în special de aspectele curative. Nu
în ultimul rând, acest personal a fost transferat la autoritățile publice locale din anul 200965, moment
64 Ordinul CNAS nr. 185/2015.
65 OUG nr 162/2008.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
39
din care atât coor donarea metodologică din partea MS/ DSP, cât și informațiile efective despre
problematica școlilor s -au diminuat. Nu este preconizată în pre zent o direcție de dezvoltare a
asistenței medicale în unitățile de învățământ.
D4. Serviciile furnizate prin cent rele de sănătate mintală
Persoanele cu probleme de sănătate mintală beneficiază de o reglementare sectorială66. Această
reglementare prezintă unele discordanțe în ceea ce privește serviciile la care au dreptul persoanele
cu probleme de sănătate mintală, în sensul că unele servicii menționate în legea sănătății mintale nu
s-au dezvoltat suficient, iar altele – cu referire specifică la serviciile furnizate în centrele de sănătate
mintală – nu sunt incluse în pachetul de servicii de bază furnizat prin sistemul de asigurări sociale
de sănătate și, din acest considerent, au rămas oarecum în desuetudine. Centrele de sănătate mintală
sunt finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, dar nu raportează activitatea
sau cazurile pe care le au în evidență, problematica gestionată de acestea rămânând necunoscută.
E. A sigurarea calității serviciilor med icale
Toți furnizorii de servicii de sănătate trebuie să dețină cel puțin următoarele documente:
a. autorizație sanitară – pentru a putea funcționa legal67;
b. evaluare (acreditare pentru spitale) – pentru a intra în contract cu casele de asigurări de
sănătate68;
c. autorizare ANA – pentru a trata consumatorii de droguri69.
F. Sistemul informațional privind consumul de droguri
Spitalele generale publice care au în structură o unitate de primiri urgențe și care primesc urgențe
medicale de orice cauză, precum și spitalele de psihiatrie care primesc urgențe au obligația de a
raporta consumul de droguri, prin c ompletare a unor fișe standard:
66 Legea sănătății mintale nr. 487/2002 cu modificările și completările ulterioare și Normele de aplicar e – Ordinul
ministrului Sănătății nr. 372/2006.
67 Ordin nr. 1030/2009.
68 Legea nr. 95/2006.
69 În conformitate cu HG nr. 860/2005 și cu Ordinul comun al ministrului Sănătății, ministrului Muncii și al ministrului
Internelor și Reformei administrative nr. 1.389/513/282/2008 privind aprobarea Criteriilor și metodologiei de autorizare
a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri și a Standardelor minime obligatorii de organizare și
funcționare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri .
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
40
• foaia individuală de urgență pentru consumul de droguri ;
• foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri ;
• fișa privind cazurile înregistrate de H BV ș i H CV în rândul consumatorilor de droguri
injectabile și
• fișa standard de prevalență a infecțiilor cu HIV, H BV și HC V în rândul consumatorilor de
droguri injectabile.
Raportarea se realizează semestrial, la ANA – Direcția Observatorul Român de Droguri și
Toxicomanii, procesul fiind reglementat prin Ordinul comun al ministrului Sănătății și al
ministrului Internelor și reformei administrative nr 770/2007 pentru aprobarea Metodologiei de
completare a fișelor standard și de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgență
pentru consumul de droguri, în foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de
droguri, în fișa privind cazurile înregistrate de H BV și HVC în rândul consumatorilor de droguri
injectabile și în fișa standard de prevalență a infecțiilor cu HIV, HB V și H CV în rândul
consumatorilor de droguri injectabile .
Pentru raportare se selecționează și se înregistrează acele episoade de urgență spitalizate și în a căror anamneză se menționează consumul a cel puțin una dintre substanțele psihoactive incluse în lista
prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, cu excepția celor datorate exclusiv consumului de alcool și tutun, și care îndeplinesc simultan cele patru criterii de includere și n u îndeplinesc niciunul dintre cele de
excludere.
Criteriile de includere a cazurilor sunt următoarele:
a) consultația a fost acordată de un medic dintr -un serviciu spitalicesc de urgență. Îngrijirea
spitalicească se referă inclusiv la observația și monitorizarea funcțiilor vitale sau la procedurile de
diagnostic și tratament. Sunt înregistrate doar serviciile de îngrijire spitalicească oferite dintr -un
departament de urgență al unui spital. Nu sunt incluse serviciile de urgență furnizate de ambulanță
sau de un serviciu de urgență extraspitalicesc;
b) existența consumului non- medical de droguri sau de subst anțe psihoactive. Se consideră că
există un consum non- medical de droguri când substanța consumată nu a fost prescrisă de către un
medic sau substanța prescrisă de medic nu a fost administrată cu respectarea dozelor sau a formei de administrare;
c) tratamentul unei complicații medicale, psihologice sau traumatice, adică sunt incluse urgențele al căror motiv principal al consultației sunt leziunile sau traumatismele produse prin autoleziune,
accidente, agresiuni și alte cauze externe, întotdeauna când este menționat consumul non- medical de
substanțe psihoactive;
d) cazurile înregistrate la persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, ambele incluse.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
41
Din sistemul de raportare sunt excluse episoadele de urgență care, în acord cu documentația clinică,
îndeplinesc unul dintre următoarele criterii de excludere:
a) pacient cu vârsta mai mică de 15 ani sau mai mare de 49 de ani;
b) persoana a decedat anterior admiterii în serviciul de urgență;
c) sarcina și complicațiile sarcinii, când în anamneză es te menționat consumul de substanțe
psihoactive;
d) urgențele datorate reacțiilor adverse la medicamente utilizate în forma, doza și cu frecvența
recomandate de medic, cu excepția cazurilor apărute la opiaceele prescrise în tratamentul de
substituție;
e) urgențele în care se menționează exclusiv consumul de alcool, nicotină, ceai, cafea sau orice
combinație dintre aceste substanțe.
4.1.3. Analiza cadrului legislativ de desfășurare a activit ăților de prevenire a
consumului de droguri și de asisten ță psihologică vizând adolescen ții care consumă
droguri
A. Responsabilit ăți legale î n domeniul prevenirii consumului de droguri în rândul copiilor
și adolescen ților, al form ării personalului ș i al asigur ării asisten ței psihologice pentru
adolescen ții care consum ă droguri
Agen ția Naț ional ă Antidrog (ANA) este agen ția guvernamental ă responsabil ă de organizarea,
implementarea ș i evaluarea programelor de prevenire a consumului de droguri70.
ANA împarte aceast ă responsabilitate cu Ministerul Muncii, Protec ției Sociale ș i Persoanelor
Vârstnice î n ceea ce priveș te programele de prevenire î n rândul copiilor ș i adolescen ților71.
Ministerul S ănătății (MS) are, de asemenea, atribu ții în domeniul prevenirii consumului de
droguri72, în cadrul responsabilit ății de promovare a sănătății și educație pentru sănătate. MS
elaboreaz ă, prin structurile sale, programe na ționale de s ănătate ce au, printre altele, scopul de a
preveni îmbolnă virile și de a promova un stil de via ță sănătos73. Programele naționale de sănătate
70 Hotărâre nr. 461 din 11 mai 2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, Monitorul Oficial
nr. 331 din 12 mai 2011, art 2.
71 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, repu blicată 2014, art. 93.
72 Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății , actualizată la 15.05.2014, Art. 6c.
73 Ibidem, art. 9.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
42
se adresează populației și sunt orientate către promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și
prelungirea vieții de bună calitate . Programul na țional de educa ție pentru s ănătate74 include
organizarea și desf ășurarea campaniilor IEC destinate celebr ării zi lelor mondiale/ europene ,
conform calendarului stabilit anual , și campaniilor IEC cu teme stabilite pe baza unor priorit ăți de
sănătate specifice na ționale .
Măsurile de prevenire a consumului ilicit de droguri vizeaz ă evitarea începerii consumului,
întârzierea debutului acestuia, evitarea trecerii la un consum cu risc mai mare și promov area unui
stil de viață sănătos . Măsurile constau î n activităț i de informare -educare, sensibilizare, deprindere de
abilităț i și se desf ășoară pe baza unor programe conform standardelor de calitate elaborate de
Agenția Națională Antidrog, aprobate prin ordin comun al ministrului Sănătății, ministrului Muncii,
Solidarității sociale și Familiei și ministrului Administrației și Internelor75.
Evidenț a programelor de prevenire este realizat ă de Agen ția Naț ional ă Antidrog , pe baza unei fi șe
standard76.
Agen ția Naț ional ă Antidrog a elaborat, conform atribuț iilor sale77, prin consultare cu instituț iile cu
responsabilități în domeniu, Strategi a național ă antidrog 2013 -2020, Planul de acțiune pentru
implementarea Strategiei na ționale. Strategia ș i Planul de acț iune asigur ă cadrul legal necesar
dezvolt ării de activităț i de prevenire ș i aloc ării de fonduri pentru implementare a acestora ș i specific ă
institu țiile responsabile pentru implementarea activităț ilor de prevenire prevă zute î n strategie:
– Ministerul Afacerilor Interne prin Agenția Națională Antidrog,
– Ministerul Educației Naționale,
– Ministerul Tineretului și Sportului,
– Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
– autoritățile administrației publice locale,
– Societatea Română de Radiodifuziune,
– societatea civilă.
74 Ordinul MS nr. 386/03.2015, Anexa 6, cap. VI.
75 HG nr. 860 din 28 iulie 2005 (*actualizată*) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr.
143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările
ulterioare, actualizată până la data de 11 ianuarie 2007*, art.4.
76 HG nr. 860 din 28 iulie 2005, art 5.
77 HG nr. 461 din 11 mai 2011privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, Monitorul Oficial nr.
331 din 12 mai 2011, art. 3, a), m).
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
43
B. Furnizarea serviciilor de prevenire a consumului de droguri (reducerea cererii)
Agen ția Naț ional ă Antidrog furnizeaz ă, prin structurile sale teritoriale, centrele (regionale, integrate)
de evaluare, prevenire și consiliere antidrog, servicii de prevenire a consumului de droguri78, iar
autorit ățile administra ției publice locale trebuie s ă sprijine derularea activ ităților de prevenire a
consumului de droguri79.
Agen ția Naț ional ă Antidrog prevede urm ătoarele tipuri de interven ții de prevenire a consumului de
droguri în unit ățile de î nvățăm ânt (conform Standardelor minime de calitate ale programelor de
prevenire a consumului de droguri în școală , care fac referire la Strategia națională antidrog în
perioada 2005- 2012 și la Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale antidrog în
perioada 2005 -2008 ):
– universale – care se adr eseaz ă întregii popula ții;
– selective – care se adreseaz ă segmentelor de popula ție cu risc crescut de abuz , printre care
tineri î n abandon ș colar, tineri din familii de consumatori de droguri;
– indicate – au ca scop reducerea abuzului de substanț e la persoanele care prezint ă semne de
consum de droguri; se adreseaz ă tinerilor identifica ți drept consumatori activi sau care au
predispozi ție faț ă de consum. Aceste a ctivităț i de prevenire indicate se pot desf ășura în
școală, în comunitate, în familie.
• Prevenirea consumului de droguri la nivelul unit ăților de î nvățăm ânt
Unitățile de î nvățăm ânt și institu țiile descentralizate din cadrul sistemului na țional de î nvățăm ânt
preuniversitar – Centrele Jude țene de Asisten ță Psihopedagogic ă (CJAP), respe ctiv Centrul de
Asisten ță Psihopedagogic ă al Municipiului Bucure ști (CMBAP), Centrele Județene de Resurse ș i
Asisten ță Psihopedagogic ă (CJRAE/CMBRAE) – colaboreaz ă cu CRPECA/CPECA î n organizarea
activităț ilor de prevenire a consumului de droguri, la nivel ș colar.
Dirigintele desfă șoară activități de suport educațional, consiliere și orientare profesională pentru
elevii clasei pe care o coordoneaz ă, între care educația antidrog (alături de cea rutieră, anti –
infracțională, protecția civilă, educația antiseismică și altele )80. Dirigintele desf ășoară și activităț i de
suport educa țional și consiliere pentru pă rinți. Dirigintele colaboreaz ă cu coordonatorul pentru
proiecte și programe educative ș colare și extra școlare pentru informarea privind activitatea elevilor,
78 Ibidem, art 6.
79 HG nr. 860 din 28 iulie 2005, art 6.
80 Anexa 1 la Ordinul MECI nr. 5.132/10.09.2009 privind activitățile specifice funcției de diriginte, art.3, Ordinul MEN
nr. 5.115/15.12.2014, publicat în Monitorul Oficial nr. 23 și 23bis/13.01.2015, ROFUIP, art. 65.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
44
pentru soluț ionarea unor situa ții specifice activităț ilor școlare și pentru toate aspectele care vizeaz ă
procesul instructiv- educativ81.
Coordonatorul pentru proiecte ș i programe educative ș colare și extra școlare, cadru didactic titular,
ales de consiliul profesoral ș i aprobat de c ătre Consiliul de Administra ție, elaboreaz ă, propune ș i
implementeaz ă proiecte și programe educative de interven ție și prevenire a absenteismului, a
abandonului școlar, a violenț ei, a delincven ței juvenile, precum ș i programe pentru dezvoltarea
abilităț ilor de via ță, de educaț ie civică, promovarea s ănătății,[…]. Consilierul colaboreaz ă cu șeful
comisiei dirigin ților, cu responsabilul comisiei de î nvățăm ânt primar, cu consiliul reprezentativ al
părin ților pe ș coală/ asocia ția de părin ți, cu reprezentanț i ai consiliului elevilor, cu consilierul
școlar ș i cu partenerii guvernamentali si neguvernamentali82.
Centrul Jude țean de Asisten ță Psihopedagogic ă (CJMAP)/ Centrul Municipiului București de
Asistență Psihopedagogică (CMBAP) oferă servicii de :
– informare, consiliere, documentare și îndrumare pentru preșcolari/ elevi, părinți și cadre
didactice;
– prevenire și diminuare a factorilor care determină tulbu rări comportamentale,
comportamente de risc sau disconfort psihic, de investigare psihopedagogică a copiilor și
elevilor
– consil iere și cursuri pentru părinți.
Personalul centrelor monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri școlari proprii, situațiile de abandon școlar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale din unitățile de învățământ preuniversitar din județ/ municipiul București în care , din motive obiective , nu au
putut fi normate posturi în cabinete școlare, urmând să prezinte rapoarte semestriale.
CJAP/ CMAP recomandă părinților consultarea altor instituții pentru problemele care nu sunt de
competența sa – centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice
83.
Profesorul consilier școlar din cabinetele școlare de asistență psihopedagogică particip ă, la
solicitarea unității de învățământ, la diverse proiecte și programe educaționale, colaboreaz ă cu
personalul didactic al unității de învățământ, participă la consiliile profesorale, ședințele cu
părinții, […] organizeaz ă lectorate pentru părinți cu tematică specifică.
Profesorul consilier ș colar prezint ă în consiliul profesoral al unității de învățământ un raport de
activitate semestrial , care cuprinde inclusiv măsurile ameliorative propuse pentru situațiile de
81 Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, Ordinul MEN nr. 5115/15.12.2014,
publicat în Monitorul Oficial nr. 23 și 23bis/13.01.2015, ROFUIP, art. 67.
82 Ibidem , art. 60, 61.
83 Ordin nr. 5.555 din 7 octombrie 2011 pen tru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea centrelor
județene/ al municipiului București de resurse și asistență educațională, cap. II, art. 8,9.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
45
criză, situațiile speciale și măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ ameliorarea acestora, alte
informații solicitate de unitatea de învățământ .
CJRAE/CMBRAE coordonează , monitorizează și evaluează, la nivel județean/ al municipiului
București, activitatea Centrului județean de Asistență Psihopedagogică (CJAP)/ Centrului
Municipiului București de Asistență Psihopedagogică (CMBAP) și a cabinetelor de asistență
psihopedagog ică, a centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare, colaborează cu centrele școlare
pentru educație inclus ivă, în vederea asigurării serviciilor educaționale specializate, coordonează,
monitorizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară.
• Prevenirea consumului de droguri la nivelul sistemului de protec ție a copilului
Serviciile publice de asisten ță social ă organizate la nivelul municipiilor ș i oraselor, direc ția general ă
de asisten ță social ă și protec ția copilului la nivelul sectoarelor municipiului Bucure ști asigur ă
consilierea și informarea familiilor cu copii î n întreținere asupra drepturilor ș i obliga țiilor acestora ș i
asupra serviciilor disponibile pe plan local ș i asigur ă și urm ăresc aplicarea m ăsurilor de prevenire ș i
combatere a consumului de alcool ș i droguri […] .
• Identificarea și referirea adolescenț ilor integra ți în învățăm ânt care consum ă droguri
La nivelul unit ăților de î nvățăm ânt preuniversitar, profesorul diriginte are cel mai important rol î n
identificarea consumului de droguri la elevii clasei pe care o coordoneaz ă, împreună cu consiliul
clasei (cadrele didactice care predau la clasa respectiv ă, reprezentantul elevilor , reprezentantul
părinților). Dirigintele are responsabilitatea de a monitoriza comportamentul elevilor în timpul
activită ților școlare și extra școlare și de a informa p ărinții tutori sau sus ținători legali despre situa ția
școlar ă, despre comportamentul elevilor, despre frecvenț a acestora la ore, sancț iunile disciplinare
aplicate84. Informarea se realizeaz ă în cadrul î ntâlnirilor cu pă rinții, precum ș i în scris, ori de c âte
ori este nevoie.
• Circuitul informa ției și asigurarea confidenț ialităț ii la nivelul unităț ilor de î nvățăm ânt
Circuitul informa țiilor cu privire la conduita unui elev în cadrul unit ăților de î nvățăm ânt include
cadrele didactice de la nivelul clasei (consiliul clasei), unit ății școlare (consiliul profesoral),
reprezentantul p ărinților clasei ș i un reprezentant al elevilor din clas ă (consiliul clasei).
Consiliul profesoral are urm ătoarele atribuț ii: hotărăște asupra tipului de sanc țiune disciplinar ă
aplicat elevilor care s ăvârșesc abateri85.
Consiliu l clasei […] este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa
respectivă, din cel puț in un părinte delegat al comitetului de p ărinți al clasei, cu excep ția claselor
din învățăm ântul postliceal ș i, pentru toate clasele, cu excepț ia celor din învățăm ântul primar, din
84 Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, Ordinul MEN nr. 5.115/
15.12.2014, publicat în Monitorul Oficial nr. 23 și 23bis/ 13.01.2015.
85 Ibidem, art. 49.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
46
reprezentantul elevilor clasei respective și propune învățătorului/ institutorului/ profesorului pentru
învățăm ântul primar/ profesorului diriginte, din proprie ini țiativă sau la solicitarea directorului ori
a consiliului profesoral, după caz, sanc țiunile disciplinare prev ăzute pentru elevi, î n conformitate
cu legisla ția în vigoare86.
Prin urmare, dac ă comportamentul de consum de droguri al unui elev ( în afara ș colii sau î n școală)
va fi cunoscut și, cel mai probabil , evaluat ca fiind un comportament inadecvat (care î ncalcă
regulamentul unit ății de î nvățăm ânt), practic î ntreaga unitate de î nvățăm ânt va afla acest lucru.
Consiliul clasei [ …] (c) stabile ște notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, î n func ție de
comportamentul acestora î n unitatea de î nvățăm ânt preuniversitar ș i în afara acesteia, și propune
consiliului profesoral validarea mediilor mai mici dec ât 7,00 ș i, respectiv, mai mici dec ât 8,00,
pentru unit ățile de î nvățăm ânt cu profil pedagogic, teologic ș i militar sau a calificativelor
„suficient” ș i „insuficient”, pentru învățăm ântul primar87.
• Informarea familiei ș i referirea pentru servicii de asisten ță pentru consumul de droguri
Dirigintele colaboreaz ă cu cabinetele de asisten ță psihopedagogic ă, în activităț i de consiliere ș i
orientare a elevilor clasei ș i poate referi un elev care are probleme de comportament sau altfel de
probleme c ătre cabinetul de asisten ță psihopedagogic ă ori poate solicita sprijinul profesorului
consilier școlar. În cadrul activităț ii de consiliere desf ășurate cu acordul p ărinților sau
reprezentantului legal, profesorul diriginte poate identifica problema de consum de substanț e
psihoactive și poate formula, c onform atribuț iilor sale, recomand ări pentru accesarea unor servicii
specializate pe problematica respectiv ă, în cazul consumului de droguri, f ăcând referirea c ătre
CPECA sau către alt furnizor autorizat de servicii pentru consumatorii de droguri. În situa ția în care
familia nu se prezintă la școală pentru consiliere și furnizarea acceptului pentru consilierea elevului
care ar putea avea probleme legate de consumul de droguri, profesorul diriginte se poate adresa
DGASPC cu o sesizare privind neglijarea copilului, conform art . 96 din L egea nr. 272/2004
actualizat ă în 2014.
Serviciile de asisten ță psihologic ă pot fi furnizate în sectorul privat (cabinete individuale, cabinete
asociate, societ ăți civile profesionale ) sau î n sectorul public88.
În sectorul public , servici ile de asisten ță psihologic ă pot fi accesate î n cadrul institu țiilor de
învățăm ânt (consilieri ș colari – absolvenț i ai facult ăților de psihologie ), în cadrul institu țiilor/
serviciilor de asisten ță social ă și protec ția copilului sau î n cadrul ambulatoriilor de asisten ță
medical ă de speciali tate, spitalelor etc.
86 Ordinul MEN nr. 5.115/ 15.12.2014, publicat în Monitorul Oficial, nr. 23 și 23bis/ 13.01.2015, ROFUIP, art. 53.
87 Idem.
88 Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și
funcționarea Colegiului Psihologilor din România, art. 6.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
47
Serviciile de asisten ță psihologic ă pot fi furnizate de c ătre psihologi care au dobâ ndit atestatul de
liberă practic ă, în limitele de competen ță prevă zute de acesta (psihologie clinic ă, consiliere
psihologic ă, psihoterapie )89.
4.1.4. Analiza reglementărilor legale din domeniul
serviciilor sociale ș i de protecție a drepturilor copilului
A. Responsabilit ăți legale în organizarea ș i furnizarea de servicii de prevenire a consumului de
droguri la copii ș i de organizare ș i furnizare de servicii de asisten ță pentru copiii care consum ă
droguri
Ministerul Muncii, Familiei, Protec ției Sociale ș i Persoanelor V ârstnice, prin intermediul
ANP DCA , are urm ătoarele atribu ții/ responsabilit ăți în domeniul prevenirii consumului de droguri
în rândul adolescenț ilor, conform legisla ției în vigoare:
• Să deruleze programe de conștientizare a populaț iei cu privire la problema consumului de
droguri , în vederea recunoaș terii primelor simptome de consum de droguri î n rândul copiilor
și a reducerii toleran ței90.
• Să sprijine derularea de programe de prevenire a consumului de droguri91 – prin intermediul
autorit ăților administra ției publice locale .
• Să ia, în colaborare cu Agen ția Naț ional ă Antidrog, m ăsurile necesare pentru sprijinirea
copiilor și familiilor prin consiliere, confiden țială, și prin elaborare de politici ș i strategii
care s ă garanteze recuperarea și reintegrarea copiilor dependen ți de droguri, i nclusiv prin
dezvoltarea de metode de interven ție alternativ ă la institu țiile psihiatrice. De asemenea, are
responsabilitatea de a dezvolt a sisteme de colectare de date reale cu privire la apari ția
consumului de droguri la copii, evaluarea permanent ă a acestor situaț ii92.
• Să dezvolte și să diversifice serviciile de asisten ță integrat ă a consumului de droguri93.
Acțiuni: derularea de acțiuni de informare, educare, sensibilizare și conștientizare în vederea
neînceperii consumului de droguri și alte substanțe nocive; dezvoltarea la nivel comunitar a
89 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profes iei de psiholog cu drept de liberă
practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
90 Legea nr. 272/2004, art. 88.
91 Regulament de aplicare a Legii nr. 143/2000, art. 6.
92 Legea nr. 272/2004, art. 93, par. 1.
93 Obiectiv specific – Strategia pentru protecția copilului 2014 -2020.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
48
intervențiilor de identificare, atragere și motivare a copiilor care consumă droguri și alte
substanțe nocive în servicii specializate de asistență integrată, adaptate nevoilor acestora.
DGASPC are ca atribu ții în domeniul protec ției adolescentului consumator de droguri :
• Să asigure și s ă urmăreasc ă aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de
alcool și droguri94, ceea ce permite acestora s ă desfășoare inclusiv campanii de informare ș i
educare.
• Să asigure m ăsurile de protecț ie special ă pentru copilul aflat î n dificultate95 – plasament în
regim de urgen ță, plasament, supraveghere specializat ă.
• Să participe la implementarea m ăsurilor din planul individualizat de asistență stabilit de
managerul de caz din cadrul CPECA96.
B. Furnizorii principali ai serviciilor de asisten ță medical ă, psihologic ă și social ă pentru
adolescen ții consumatori de droguri sunt:
• Agen ția Naț ional ă Antidrog , prin intermediul CPECA / CAIA ;
• Ministerul Muncii, Familiei, Protec ției Sociale ș i Persoanelor V ârstnice , prin intermediul
DGASPC , oferă servicii adolescen ților consumatori de droguri at ât în centre de zi , cât și în
centre reziden țiale97;
• Ministerul S ănătății și Familiei, prin Direc ții de S ănătate Public ă, UPU, cabinete medicale,
spitale de psihiatrie ;
• Ministerul Educa ției – inspectorate școlare, școli, cabinete de consiliere, centre de resurse,
cabinete medicale ș colare;
• Ministerul Justiț iei – centre de probaț iune, penitenciare.
Furnizorii de servicii medicale, psihologice ș i sociale pentru adolescen ții consumatori de droguri pot
fi persoane fizice sau juridice, publice sau private, autorizate, care presteaz ă servicii conform
standardelor de calitate98.
94 Legea nr. 272/2004, art. 106, lit.f.
95 Legea nr. 272/2004.
96 Regulament de aplicare a Legii nr. 143/2000, art.18, 19.
97 Legea nr. 272/2004.
98 HG nr. 860/2005, art. 27, alin.1.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
49
Conform HG nr. 860/2005, art . 27, furnizorii serviciilor men ționate sunt:
• furnizori publici :
– serviciul public de asisten ță psihosocial ă, prevenire, evaluare ș i consiliere antidrog
(CPECA) ;
– serviciul public de asisten ță medical ă;
– serviciul public de asisten ță social ă (DGASPC, SPAS) ;
– alte servicii.
• furnizori priva ți:
– asociaț ii și funda ții;
– persoane fizice și juridice autorizate;
– organisme interna țional e.
Conform Legii nr. 292/2011 – legea asisten ței sociale –, furnizorii publici de servicii sociale pot fi
structuri specializate din cadrul autorităț ilor administra ției publice, unit ăți sanitare, unit ăți de
învățăm ânt și alte institu ții99.
Direcț iile de Asisten ță Social ă și Protec ția Copilului
DGASPC este furnizor de servicii pentru copilul aflat î n dificultate, î n general100, dar ș i pentr u
copilul consumator de droguri101.
În cadrul DGASPC sunt furnizate servicii pentru copilul aflat î n dificultate, inclusiv pentru copilul
consumator de droguri care se afl ă în familie/ pe strad ă, lipsit de protec ție/ în sistemul de protec ție a
copilului (centre reziden țiale, asisten ță maternal ă).
Legea 272/2004, prin art . 36, permite reprezentan ților DGASPC/ SPAS, atunci câ nd au motive de a
suspecta c ă viața și securitatea unui copil sunt primejduite î n familie, s ă viziteze copiii î n familie ș i
să sesizeze instan ța judecatorească . Acest articol al legii permite reprezentan ților DGASPC/ SPAS
să se autosesizese ș i să intervin ă și în familiile î n care exis tă copii consumatori de droguri , în
vederea identifică rii mă surilor adecvate de interven ție și de protec ție.
Tipuri de centre de fu rnizare a serviciilor sociale
La nivelul DGASPC, pentru prevenirea separării copilului de părinții săi, precum și pentru
realizarea protecției speciale a acestuia, inclusiv pentru adolescentul consumator de droguri, se pot
organiza și pot funcționa următoarele tipuri de servicii:
99 Legea nr. 292/2011 a asisten ței sociale , art. 37.
100 Legea nr. 272/2004.
101 Regulament de aplicare al Legii nr. 143/2000, art. 27 – furnizorii publici de servicii pentru consumatori.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
50
– centre de plasament în regim de urgență ;
– centre de plasament ;
– centre de zi ;
– adăpost de noapte;
– echipe mobile de intervenț ie;
– centre de consiliere pentru părinți și copii ;
– centre de pregătire și sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie ;
– centre pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă ;
– servicii de tip familial.
În cadrul acestora se ofer ă asisten ță medical ă primar ă, consiliere psihologic ă și social ă, ergoterapie,
informare, g ăzduire, î ngrijire ș i supraveghere.
Legisla ția privind protec ția copilului aflat î n dificultate nu prevede î nfiin țarea de centre speciale
pentr u adolescen ții consumatori de droguri, m ăsurile de protec ție special ă pentru aceș tia fiind
asigurate în cadrul centrelor/ familiilor de plasament, alături de al ți copii afla ți în dificultate din
cauze diferite.
Nomenclatorul de servicii sociale în vigoare prevede , pentru persoanele adulte consumatoare de
droguri, urm ătoarele tipuri de centre:
– centre de zi pentru prevenire, evaluare și consiliere antidrog ;
– centre reziden țiale de reabilitare social ă pentru adic ții.
Ordinul nr. 1.389/513/282 din 4 august 2008 privind aprobarea Criteriilor și metodologiei de
autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri menț ioneaz ă
următoarele servicii:
– centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog ;
– centrul de zi ;
– centrul de asistenț ă integrată a adicțiilor ;
– centrele de tip comunitate terapeutică;
– locuința protejată ;
– centrul de dezintoxicare ;
– centrul de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri .
Noul Nomenclator de servicii sociale , aprobat în ședință de Guvern prin HG nr. 867/2015, prevede
pentru persoanele adulte consumatoare de droguri, urm ătoarele tipuri de servicii sociale:
Centre reziden țiale:
– centre rezidențiale de reabilitare socială pentru adicții ;
– centre rezidențiale de tip comunitate terapeutică.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
51
Centre de zi:
– centre de zi pentru prevenire, evaluare și consiliere antidrog ;
– centre de zi de integrare- reintegrare socială;
– centre de zi pentru asistență integrată a adicțiilor ;
– centre de zi pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri .
Servicii de intervenție în stradă pentru persoane cu diferite adicții :
– echipă mobilă ;
– ambulanț ă socială.
Aceste servicii nu sunt î nsă menționate și la serviciile destinate copilului consumator de droguri ,
pentru care nu sunt prev ăzute în nomenclator servicii speciale, el beneficiind de serviciile oferite
copilului aflat î n dificultate.
Pentru a fi autoriza te de Agen ția Naț ional ă Antidrog , centrele de furnizare de servicii pentru
consumatorii de droguri trebuie mai î ntâi să fie acreditate ca furnizori de servicii sociale de că tre
Ministerul Muncii, Familiei, Protec ției Sociale ș i Persoanelor V ârstnice. Noul nomenclator de
servicii sociale , propus și aprobat î n ședință de Guvern, nu menț ioneaz ă locuinț ele protejate ș i
centrele de dezintoxicare. Nomenclatorul î n vigoare ș i cel propus nu prevă d centre de servicii
destinate special copiilor consumatori de droguri.
După regimul de acordare , serviciile se acordă în regim normal și în regim special: a) servicii
acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale; b) servicii acordate în regim
special , cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive ce se oferă în regim
de birocrație redusă și un set de servicii sociale care vor fi accesate de beneficiari doar în condițiile
păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenței în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu
beneficiarii; c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială
102.
Contactarea ș i referirea
Contactarea adolescen ților consumatori de droguri î n vederea acord ării serviciilor de asisten ță
socio -psiho- medical ă se realizeaz ă:
– direct – la solicitarea minorului/ reprezentantului legal103; prin intermediul echipelor mobile
de teren ;
– indirect – la dispozi ția procurorului; autosesizarea furnizorilor autoriza ți; sesizare ter ți.
102 Legea nr. 292/2011, art. 30 par. 6.
103 Legea nr. 292/2011, a rt. 44; Regulamentul de aplicare al Legii nr. 143/2000, art. 13 .
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
52
Adolescen ții consumatori de droguri sunt orienta ți către furnizorii de servicii acredita ți, de c ătre
familie, școală, serviciile de urgen ță, cabinete medicale si psihologice, ONG- uri, institu ții de
aplicare a legii, al ți adolescen ți consumatori, membri ai comunităț ii etc. În legisla ție nu este
prevăzută în mod c lar obliga ția ca instanțele menționat e mai sus să informeze DGASPC/ SPAS.
Articolul 48, alineatul 4 din Legea nr . 272/2004 precizeaz ă: „Cadrele didactice au obligația de a
semnala serviciului public de asistență socială sau, după caz, direcției generale de asistență socială
și protecția copilului , cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor”.
Articolul 3.2 din Legea nr. 272/2004 precizeaz ă că identificarea cazurilor copiilor afla ți în
dificultate se realizează prin cel puțin una din următoarele situații:
a) solicitare directă din partea copilului și/ sau a familiei/ reprezentantului legal,
b) referire din partea unei alte instituții, publice s au private,
c) semnalare/ sesizare scrisă sau telefonică din partea unor alte persoane decât membrii
familiei/ reprezentantul legal și
d) autosesizare.
În general, cazurile copiilor consumatori de droguri afla ți în dificultate sunt raportate de c ătre
comunitate/ institu ții DGASPC -urilor. Ordinul nr. 1.216/2005 prevede ca ș i cazurile consumatorilor
minori din centrele de reeducare a minorilor să se notifice de urgen ță, de c ătre conducerea unit ății,
direcț iei generale de asisten ță social ă și protec ție a copilului.
Pentru categoria copiilor consumatori de droguri se stabilesc ș i furnizeaz ă servicii în cadrul unui
program integrat ș i continuu stabilit de CPECA; la stabilirea serviciilor este obligatorie prezen ța
reprezentantului legal al copilului.
Reprezentantul legal, pentru copilul (consumator de droguri) aflat î n familie sau î n centrele de
plasament av ând m ăsura de plasament stabilită cu acordul pă rinților, este p ărintele copilului.
Reprezentantul legal, pentru copilul (consumator de droguri) afla t în strad ă sau în centre
reziden țiale, în urma stabilirii plasamentului î n regim de urgen ță, urmat de instituirea unei m ăsuri de
protec ție de că tre instan ță, este directorul DGASPC , care deleag ă responsabilit ățile exercit ării
drepturilor pă rintești reprezentantului DGASPC.
Legea nr. 272/2004, art . 57, alin. 3 prevede c ă măsurile de protec ție special ă a copilului, inclusiv a
copilului consumator de droguri (plasament, supraveghere specializat ă) care a î mplinit v ârsta de 14
ani, se stabilesc numai cu consim țământul acestuia. În situa ția în care copilul refuz ă, măsurile se
stabilesc numai de că tre instan ța judecă torească , instanță care, în situa ții temeinic motivate, poate
trece peste refuzul acestuia.
Art. 24 face referire la dreptul copilului de a fi ascultat ș i de a -și exprima opinia în orice procedur ă
judiciar ă sau administrativ ă care î l prive ște.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
53
Evaluarea
Evaluarea particularit ăților adolescentului consumator de droguri î n vederea acord ării serviciilor se
face în mod obligatoriu î n prezen ța reprezentantului legal, iar acordarea serviciilor se face prin
intermediul metodei managementului de caz104.
Evaluarea se realizeaz ă de că tre o echip ă multidisciplinar ă, alcătuită din profesioni ști cu sp ecializare
în asisten ța minorilor consumatori de droguri, sub coordonarea managerului de caz. Managerul de
caz realizeaz ă primul interviu structurat cu minorul.
Managementul de caz
Stabilirea managerului de caz este prev ăzută în urm ătoarele acte legislative:
• Decizia nr. 16/2006 a Agen ției Na ționale Antidrog – prevede ca, pentru consumatorul de
droguri, managerul s ă fie stabilit de c ătre CPECA, iar î n situa ția în care acesta este copil,
managerul de caz colaboreaz ă în elaborarea ș i implementarea pl anului individualizat de
asisten ță cu DGASPC/ SPAS.
• Ordinul nr. 288/2006, Standarde minime obligatorii privind managementul de caz în
domeniul protecției drepturilor copilului – prevede ca, pentru toț i copiii aflați în protecție
specială, s ă fie desemnat un manager de caz .
• Legea nr. 272/2004, art. 91, precizeaz ă ca toți copiii abuzați, neglijați și/ sau exploatați ,
aflați în evidenț ă, să aibă desemnat un manager de caz.
În situa ția în care copilul se afl ă în dificultate, managerul de caz este desemnat de c ătre directorul
DGASPC, prin dispozi ție scris ă105, iar pentru copilul consumator de droguri, managerul este stabilit
de că tre CPECA106.
În practic ă, întâlnim frecvent cazuri î n care copilul neglijat/ părăsit/ abuzat etc., care necesit ă
măsură de protec ție special ă, este și consumator de droguri. Pentru acesta , se va numi , imediat după
stabilirea mă surii de protec ție, un manager de caz din cadrul DGASPC, manager care r ăspunde de
elaborarea și implementarea planului individualizat de protecție ( PIP) pentru copiii separați de
familie și a planului de reabilitare și/ sau reintegrare socială pentru copiii abuzați, neglijați și/sau
exploatați , cu obiectiv ul final al reintegr ării familiale și social e.
Managerul de caz din cadrul DGASPC contacteaz ă CPECA în vederea desemn ării unui manager de
caz responsabil de componenta consumului de droguri ș i care urmeaz ă să stabilească și să
monitorizeze implementarea PIA. În aceast ă situa ție, se aplică standardele at ât pentru
104 Regulament de aplicare a Legii nr. 143/2000, art. 12.
105 Conform Legii nr. 272/2004 și a Ordinului nr. 288/2006.
106 Decizia MAI/ ANA nr. 16/2006.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
54
managementul de caz î n domeniul protec ției copilului , cât și cele din domeniul asisten ței
consumatorului de droguri.
Capitolul al III -lea – Copii – al Deciziei nr. 16/2006 precizeaz ă că, în cazul evalu ării copilului
consumator de droguri î n vederea includerii î ntr-un program integrat de asiste nță și a implementă rii
planului individualizat de asisten ță, managerul de caz din cadrul CPECA va colabora cu DGASPC/
SPAS.
Din acest capitol re zultă că, pentru orice copil consumator de droguri luat î n evidență de CPECA
(copil din familie , care a solicitat direct sau prin reprezentantul legal serviciile CPECA/ copil aflat
în evidență în urma solicită rii procurorului etc.), va fi desemnat manager de caz din cadrul CPECA
și va fi anunț ată DGASPC .
Din analiza legisla ției specifice, reiese că în eviden țele DGASPC ajung toate cazurile identificate
ale adolescen ților aflați în situa ții de dificultate care sunt ș i consumatori de droguri, inclusiv cele
care s -au adresat direct CPECA, iar DGASPC este implicat î n elaborarea ș i implementarea PIP ș i
PIA.
4.2. Problematica adolescen ților care consum ă droguri
„Cel mai greu mi -a fost mie s ă suport milioanele de etichete , adresate at ât mie, c ât și băiatului
meu, și felul în care eram privi ți, ca și cum n -am fi făcut parte din țara asta, eram ni ște eșecuri,
niște rateuri, ni ște nimeni. To ți părinții care trec prin asta sunt dăr âmați, ar avea nevoie ca
cineva s ă le ridice stima de sine, s ă li se spun ă că nu e o situaț ie pe care ei au generat -o în mod
inten ționat. Pot fi probleme î n familie care pot dete rmina anumite comportamente, dar pot fi
probleme ce pot fi rezolvate, dar din păcate nu -i un singur factor care genereaz ă consumul, c ă
dacă ar fi, ar fi foarte simplu.”
„Dacă reușim să înțelegem că e dreptul lor s ă consume , cu condi ția să nu strice rela țiile cu cei
din jur, pentru c ă eu asta mi -am dorit cel mai mult, s ă putem convieț ui împreună și să
convieț uiasc ă și el cu oamenii cu care intr ă în contact la serviciu, prieteni, f ără ca acest consum
să-i ocupe toat ă ziua, toat ă via ța și să fie singurul mot iv pentru care tr ăiește.”
„Nu am î ntâmpinat greut ăți în a fi asistată tot timpul de Antidrog, CPECA […]. Nimeni nu l -a
forțat, toat ă lumea de aici l -a lăsat în ritmul lui, pentru c ă nimeni nu poate s ă iasă din ceva când
îi spui, ci fiecare c ând poate. Î n dependen ță trebuie s ă fie un moment c ând poț i.”
(părintele unui tâ năr care a consumat droguri î n adolescen ță)
Capitolul de fa ță își propune s ă prezinte sumar o perspectiv ă asupra experien ței de consum de
droguri a adolescent ului. Descrierea experien ței consumului și a asisten ței specializate pentru
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
55
problema consum ului includ inițierea consumului de droguri de c ătre adolescen t – problematic ă cu
care se confrunt ă înainte ca p ărinții să afle –, reacț ia și dinamica rela țiilor familiale pe parcursul
acces ării servici ilor de asisten ță, precum ș i reacț ia social ă. Câteva idei legate de nevoile
adolescen ților c are consum ă droguri și ale p ărinților celor afla ți în aceast ă situa ție sunt prezentate,
de asemenea, î n acest capitol .
Una dintre limitele cercetă rii este aceea de a nu fi reu șit colectarea de date de la mai mul ți părinți ai
unor tineri care au consumat droguri. Unica m ărturie a cercet ării relev ă un exemplu de bune practici
în asisten ța și management ul de caz din partea CPECA (dintr -unul dintre jude țele incluse în cadrul
cercet ării), la care p ărintele a ajuns prin intermediul DIICOT.
Mărturia parental ă prezentat ă este foarte importantă în demonstra ția tezei conform căreia asistenț a
pentru un adolescent care consum ă droguri implic ă asisten ță oferit ă părinților.
Comportamentul de consum
Inițierea consumului are loc în anturaj, cu prietenii , în perioada adolescen ței (16 -17 ani) sau chiar și
în preadolescen ță (13 ani), pe fondul unor probleme familiale sau de integrare ș colar ă.
„Am început s ă beau pu țin și apoi , în spatele blocului, c ând s -au deschis magazinele [de
vise] , băieții mai mari au zis : «hai s ă facem chet ă, să cump ărăm și noi, s ă vedem despre ce
e vorba », și așa am î nceput eu, uș or, uș or, s ă consum droguri. Mai apoi , am început s ă
consum week -end de week -end. Într-o vacanț ă de var ă am decis s ă fumez zilnic.[…] Am dat
de farmaceutice, am î ncercat prima oar ă T[…] R[…], mi-au pl ăcut în mod special
halucinogenicele și apoi am î ncercat pastilele de la Co ffee Shop, care con țineau codeină,
am încercat mef edrona care era î n S[…] G[…], apoi am avut experienț e cu inhalante, î n
special prenadez, care mi -a plăcut foarte mul t, pentru c ă era halucinogenic .” (tânăr,
consumator de droguri î n adolescen ță)
„Prin sering ă [direct] . Eu m -am uitat , eu știam d eja de mult cum se face ș i am f ăcut
împreună cu prietenul meu c âteva linii ș i așa am f ăcut și de atunci mi-a plăcut și apoi m -au
luat r ăurile și așa a început. [Prima oar ă] m-a injectat cineva, un prieten de -al meu .” (tânăr,
18 ani)
Droguri le consumate includ substanț e psihotrope stimulente și inhibitoare, de sintez ă și semisintez ă,
medicamente utilizate î n afara cadrului de asisten ță medical ă:
„SNPP, medicame nte psihotrope, heroină, MDMA, e cstasy, cocain ă.” (tânăr care a
consumat droguri din adolescen ță)
„Numai heroină.“ (adolescent, 18 ani)
Frecven ța consumului variaz ă într-o gamă care are la o extremitate consumul ocazional, iar la
cealaltă, consumul zilnic, repetat de mai multe ori pe zi.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
56
„Zilnic, c ât de des puteam, c ât de des aveam bani .” (tânăr, consumator de droguri î n
adolescen ță)
„Dacă vine un prieten pe la mine ș i spune «hai s ă facem și noi»… fac, ș i așa des… cam de
3-4 ori pe s ăptămână. Nu sunt î nrăit, cum s -ar spune .” (adolescent, 18 ani)
„Non- stop. Zi de zi .” (tânăr consumator de droguri din adolescenț ă)
„… în fiecare zi , de 4- 5 ori .” (adolescent, 18 ani)
Modalit ățile de consum utilizate de adolescen ți acoper ă, de asemenea, toate posibilit ățile:
„Fumând, tr ăgând pe nas, luând pastile ș i inhalare.” (tânăr, consumator de droguri din
adolescen ță)
„Prin sering ă.” (adolescent, 18 ani)
Cauzele ini țierii consumului
Relaț ionarea familială marcat ă fie de neglijare (adesea, involuntar ă), fie de control ș i autoritate î n
exces ; sau durerea psihologic ă a copilului / adolescentului, corelat ă cu problemele familale sau
probleme legate de adolescen ță (școală, relaț ii romantice):
„Nu am avut părinți. Sunt al nimănui.” (tânăr, 18 ani)
„Certuri acas ă, tata fiind alco olic, nu mai rezistam, nu mai aveam cu cine s ă vorbesc și am
zis c ă… încerc o dat ă, ce poate s ă se întâmple? ” (tânără care a consumat droguri î n
adolescen ță)
„Am înțeles pe parcursul consilierii că el [fiul] era supărat pe mine pentru c ă tatăl lui s -a
recăs ătorit și, înainte de asta, c ând noi eram deja despăr țiți, a avut o convorbire brutal ă cu
el, era foarte î ndrăgostit tatăl și i-a spus băiatului c ă nu mai vrea s ă știe de el. […] Intrând
la liceu , unde provoc ările sunt mult mai mari… fiind atunci î nființate Magazinele de Vise,
fiind un copil supradotat… […] A șa, consumul lui s -a agravat, pentru c ă, în dependenț ă, un
om are o mare durere sufleteasc ă pe care trebuie s ă o umple cu ceva.” (părinte)
„Toț i purtau o durere din diverse motive: c ă nu-și găseau uș or locul î n liceu, c ă nu-și
găseau locul î n cas ă, că nu-și găseau locul î n cartier, c ă unii aveau mai multe valori
materiale ca al ții, că unii erau crescu ți în presiunea de a î nvăța, că-și doreau relaț ii
sentimentale și nu puteau s ă le abordeze . Părinții habar nu au prin ce drame trec copi ii lor
și ce catastrof ă poate fi, de exemplu, refuzul unei fete.” (părinte)
Modelele familiale :
„Persoanele cu care stau sunt ș i ele la fel ca ș i mine, în cas ă cu m ătușa mea, care se
drogheaz ă și ea.” (tânăr, 18 ani)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
57
Experien ța, percep ția subiectiv ă a consumului de droguri
Tinerii intervieva ți au descri s experien ța căutată de ei în consumul de droguri , anume bucuri a,
uitarea problemelor, energi a, curaj ul, încredere a în sine, experien ță pe care, din pă cate, nu au g ăsit-o
într-o altă manier ă, utilă și fără riscuri .
„Mult ă lume ar spune c ă perioada de consum este o perioadă foarte ur âtă, dar eu am avut
și experien țe pozitive , care pe mine m -au format ca om ș i mi-au dat o alt ă viziune asupra
societ ății noastre, deci are ș i părți rele, are ș i părți bune […] Am cunoscut oame nii din toate
ramurile societ ății, inclusiv copii de bani gata ș i boschetari, oameni cu probleme, oameni
fără probleme, diferite tipologii de oameni pe care am putut s ă le analizez.” (tânăr,
consumator de droguri din adolescenț ă)
„[…] diferite tipuri de halucinaț ii, pentru c ă am luat diferite halucinogene. Combinam 10
pastile de R . cu câteva picături de H ., cu prafuri, etnobotanice ș i alcool, ie șea un cocktail
foarte puternic. Și de la ciuperci ș i de la timbre sintetice am halucinat. […] Paranoia? Da.
Am combinat două T. […] cu o sticl ă de prenadez, eram singur pe stradă, noaptea, pentru
că, dacă ești singur ș i consumi halucinogene , efectul se dubleaz ă, nu mai are cine s ă te țină
legat de realitate ș i atunci am fugit de foarte multe ori din centrul oraș ului p ână la mine
acasă și înapoi , crezând c ă mă urmăresc umbre, fantome, ninja, multe, multe chestii, dar î n
general umbre. Sim țeam că umbrele m ă atacă.” (tânăr, consumator de droguri din
adolescen ță)
„Frumoas ă, ce pot s ă spun ? Mi-a plăcut, îmi dă energie, curaj, te sim ți așa, într-un anumit
fel, te sim ți în lumea ta […] Îmi dă energia aia care î mi place mie, te sim ți cu putere, bazat
pe tine, îți d ă încredere, te sim ți altfel.” (adolescent, 18 ani)
„Foarte frumoas ă, foarte dr ăguț, uiți de probleme și ajungi într-o altă lume… tocmai d- asta
consumam. Ce at âtea scandaluri? Hai s ă mergem s ă fumăm, via ța e frumoas ă, trebuie
trăită.” (tânără, consumatoare de dr oguri î n adolescen ță)
Problemele asociate consumului de droguri includ probleme grave de sănătate, deteriorarea
capacit ății de a î nvăța, deterioarea relaț iilor cu familia ș i persoanele relevante (prieteni, colegi, cadre
didactice), delincven ță:
„Eu am fost mereu un copil c ăruia i -a plăcut cartea, s ă studieze, s ă citească, eram print re
primii mereu la școală. Când am î nceput, școala nu a mai fost o prioritate, am l ăsat-o
acolo… Asta m -a deranjat, c ă dintr -un copil bun, printr e primii în clas ă, am ajuns s ă mă
târăsc, s ă mă rog de profesori : «îmi da ți și mie un 5 , să trec și eu, v ă rog?»” (tânără care a
consumat droguri î n adolescen ță)
„A început școala, a X -a. A î nceput s ă chiuleasc ă, eu s ă fiu chemat ă la școală. S- a purtat
urât cu profesorii, c ă ei când consum ă spun lucruri oribile ș i urlă; a î nceput s ă slăbeasc ă
îngrozitor. A slăbit foarte tare, a avut probleme neurologice […] și inima afectat ă o
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
58
perioadă. Sunt foarte multe substanț e în etnobotanice care nu se cunosc.[…] medicul […]
care e specializat pe dependenț e mi-a explicat c ă psihoza maniacal ă în care a intrat era
efectul tot unor subs tanțe necunoscute […] nu ș tiu dac ă nu cumva va r ămâne cu sechele
psihice ș i nu ș tim dac ă nu vor apărea ni ște boli pe parcurs.” (părinte)
„Am fugit ș i trei zile de acas ă. În a doua azi m -am întors acas ă, am spart u șa casei, am luat
laptop- ul și am plecat spu nându- i «opre ște-mă, dac ă poți!»” (tânăr, consumator de droguri
din adolescen ță)
„Am schimbat cinci licee, pentru că orice școală din Rom ânia – general ă, liceu – prefer ă să
dea afar ă, dec ât să te ajute. Psihologul ș colii este un psiholog bun, dar nu este preg ătit s ă
facă față unei persoane î n consum, pentru c ă trebuie foarte mult ă psihoterapie cognit iv-
comportamental ă și majoritatea nu sunt pe cognitiv -comportamental ă. Toate ș colile se
feresc, pentru că dau rapoarte și, la sf ârșit, trebuie s ă arate acolo c ă nu au niciun
consumator î n școală, din păcate, î n loc s ă recuno ască adev ărul.
Am facut o dată o supradoz ă de H . și am avut aproape stop renal ș i stop car diac, am avut ș i
probleme la ficat. A fost singura dat ă când nu m -am uitat pe internet s ă văd dozajul pentru
consumul uman c ând vrei s ă iei H . ca drog. Î n rest , mă uitam și analizam î n func ție de
kilogramele mele ce dozaj s ă iau, ca s ă nu mor, am fost grijuliu.
Am avut un grup de prieteni din copil ărie, dinainte s ă mă apuc de droguri. N -am mai
discutat cu ei foarte mult timp ș i, de obicei , aici s -ar fi încheiat o relaț ie, dar norocul meu a
fost c ă, după ce mi -am revenit , m-am dus la ei ș i m-au primit cu braț ele deschise. ” (tânăr,
consumator de droguri din adolescenț ă)
„Cam după două luni am avut r ăuri, ca un drogat normal .” (tânăr, 18 ani)
Interven ția familiei sau a altor adul ți relevan ți
Aflarea, de că tre p ărinți, a faptului c ă fiul sau fiica lor consum ă droguri are loc î n împrejur ări
divers e, în situa ția în care exist ă semne, se monitorizeaz ă situația școlar ă sau prin intermediul unui
covârstnic, spontan sau la cererea p ărinților.
„[Am aflat] în momentul î n care am ajuns la liceu, într-a IX-a, să-i verific situa ția școlar ă.
Lipsisem de acas ă […] veneam numai seara, pentru c ă mama era bolnav ă de Alzheimer.
[…] Eu, bazat ă fiind c ă el e un copil care ș tie să se gestioneze singur, avea ș ase corigen țe și
un comportament haotic ș i agresiv, dar eu am pus -o pe seama adolescenț ei și a faptului c ă
am lipsit d e-acasă. […] Am r ugat un vecin t ânăr să se ducă în cartier și să afle adev ărul și
băiatul s -a dus ș i a venit și mi-a spus : «consum ă droguri». C ând a venit b ăiatul acas ă, l-am
întrebat : «tu consumi droguri?» ș i el mi- a zis : «da ». Eu nu am ș tiut asta, c ă el spunând
«da», de fapt era primul strig ăt de ajutor… a recunoscut foarte uș or.” (părinte)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
59
„Da, toat ă lumea a observat, dar î n momentul c ând tu refuzi ajutorul, nici nu o s ă-ți apar ă
de nic ăieri. Și poate nici nu conș tientize zi că refuzi; în interiorul t ău, ca și consumator , urli,
țipi.”(tânăr, consumator de droguri din adolescenț ă)
„Din vorbă în vorbă, c ă a auzit de la un băiat, de la o prietenă a ei, că fi-tu așa… c ă și s-a
auzit , că așa se aude. ” (adolescent, 18 ani)
Semnele consumului sunt modific ări clare de comportament:
„A început s ă aibă excese agresive verbale cu mine, ur âte, foarte ur âte, pe care eu nu le -am
înțeles.” (părinte)
„A disp ărut tot aurul din cas ă și m-a întrebat unde e aurul ș i am spus c ă l-am v ândut pentru
droguri. A șa a aflat c ă consum .” (tânăr, consumator de droguri din adolescenț ă)
„Părinții nu prea ș tiu, b ănuie ei ceva , dar nu prea […] sunt f oarte cuminte, adic ă nu am
nici un dosar la poli ție, nu… acuma, dacă intru la o sec ție de poli ție și mă dă pe calculator ,
sunt curat. Nu am furat, î mi văd de treaba mea… ” (adolescent, 18 ani)
Accesarea serviciilor de asisten ță
Reacț ia parental ă – apelul la servicii
Aflarea ș i con știentizarea consumului de droguri a l fiului sau fiicei provoac ă reacț ii diferite
(inclusiv lipsa de reac ție). Se î ntâlnește și situa ția în care p ărinții aleg s ă cread ă negarea st ângace a
consumului de c ătre fiu sau fiic ă, despre care un ter ț le spusese c ă ar consuma droguri, f ără să
verifice, f ără să insiste, f ără să facă recurs la servicii specializate pentru asisten ță. Este posibil ă și
situa ția în care p ărintele se raporteaz ă la serviciile de asisten ță, chiar și în situa ția în care
adolescentul consumator refuz ă sistematic asisten ța de specialitate. Un p ărinte poate fi beneficiarul
serviciilor de asisten ță, inclusiv de f ormare, ca un mijlocitor al acestora, pentru fiica sau fiul care
consum ă droguri.
„Mi-a spus: «De ce faci așa ceva, c ă nu e bine […] ?» I-am spus c ă «nu e adev ărat, mamă,
nu te mai lua după lume, c ă eu nu fac aș a ceva, sunt cuminte… »” (tânăr consumator de
droguri, 18 ani)
„Nu a fost o c ăutare, m -au trimis de la DIICOT. […] În momentul ăla, eu m -am dus la
poliție […] cu g ândul s ă spun c ă ceva nu e î n regul ă, că baiatul meu consum ă droguri.
Acolo a fost foarte OK , cineva î n civil, mare î n grad, m-a trimis la Antidrog ș i eu m -am dus
să caut Agenț ia, nu ș tiam c ă există așa ceva ș i am ajuns la Antidrog obosit ă, sfârșită,
enervat ă că poliția nu face nimic ; și când am deschis uș a acolo, […] care este ș eful
Antidrog, m -a întrebat ce anume caut ș i eu i -am zis c ă am un copil care consum ă și am
izbucnit în plâns. Din momentul ăla, după ce m -a lăsat s ă plâng, am intrat î n consiliere. Am
fost preluat ă cu mult ă bunăvoin ță și cu mult ă atenție, cu mult ă milă, ei to ți mergeau parc ă
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
60
în vârful picioarelor pe l ângă mine, eu aș a am avut senzaț ia. […] Am urmat la centru
cursurile de preg ătire ca persoană de suport. […] Conteaz ă prezen ța părintelui și
pregătirea lui, c ă pe copil nu- l poți duce cu for ța.” (părinte)
„Păi, dacă mătușa mea e la fel ca mine, m ă înțelege, stau la ea, nu stau la mama ș i la tata,
mă înțeleg bine cu ea. […]Mama ș i tata, da, [m -au întrebat] dacă fac a șa ceva, am spus c ă
nu, c ă nu puteam s ă spun c ă da, c ă mi-e rușine de ei. Chiar dac ă ar ști că fac a șa ceva, eu
m-am ferit; de exemplu, dac ă aș face droguri , nu m -aș duce în cas ă chiar acum, stau afar ă
una-două ore, până mi se duce starea de somnolenț ă, d’astea. Și apoi aș intra în cas ă.”
(tânăr consumator de droguri , 18 ani)
Atitudinea adolescentului consumator de droguri î n raport cu accesarea serviciilor
Este o atitudine fie de am ânare a solicit ării ajutorului ș i de negare a consumului fa ță de părinți, fie
de refuz total al acces ării oric ărui servic iu, până la limita situa ției în care suferin ța este de
nesuportat. Aderenț a la servicii sau la planul terapeutic este marcat ă de întreruperi, situa ție frecvent
întâlnită în demersul terapeutic.
„Nu am fost la nimic, nu am cerut ajutor. Că, dacă eu mi -am făcut singur, nu am cerut la
nimeni ajutor. Eu am vrut , eu mi le trag, dac ă eu am decis s ă fac a șa ceva… a șa… nu am
cerut la nimeni. Bine înțeles că vreau s ă mă las, s ă vorbesc cu cineva s ă nu mai fac aș a ceva,
mă gândesc la un ps iholog sau aș a ceva… nu știu… ceva. [ De programul de reducere a
riscurilor am aflat…] de la o prietenă care vine aici s ă ia seringi; se aude. [Teste pentru
HIV, hepatite virale ] le-am făcut la spital, c ând am fost cu m ătușa mea… nu prea mi -aduc
aminte… la B agdas ar…” (tânăr, 18 ani)
„Atunci a venit mama pe la CPECA ș i m-au dus la Cluj, acolo mi s -au făcut un set de
investiga ții, am stat o s ăptămână, ar fi trebuit s ă stau șase luni sau trei , nu mai re țin, dar eu
am refuzat pentru c ă știam c ă am școală și nu voiam s ă o las.” (tânără care a consumat
droguri î n adolescen ță)
„Au încercat s ă-l aduc ă și pe el la consiliere, dar el a refuzat categoric. A venit o dat ă forțat
de mine, î n prima parte a consumului. Deci, a fost o dat ă, dar disimula foarte mult ș i nu au
reușit să fac ă consiliere cu el. […]
După episodul ăsta, când a venit din spital, cam la o s ăptămână, două, și-a dorit s ă vină să
discute ca un om normal, aș a și-a dorit el – «vreau s ă fiu un om normal» – și a venit ș i am
discutat aș a în patru, o discuț ie am iabilă, nu a fost o consiliere , și apoi a mai venit singur.
Nu am î ntrebat ce anume discut a, nu mai era problema mea.” (părinte)
„La început am fost foarte refractar ș i nu am apelat la nimeni. Nu pentru c ă mi-a fost
rușine, fric ă. C ând e ști în consum , nu poț i să priveș ti în afara consumului.” (tînăr,
consumator de droguri din adolescenț ă)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
61
„Mama a apelat ș i s-a dus la Antidrog, unde a fost pregătită să-mi fie mie persoan ă de
suport . După ce m -am l ăsat, am vrut ș i eu s ă-i cunosc. Am interac ționat și eu cu ei, am
devenit voluntar, am î nceput și eu s ă discut despre problema mea î n fața mul țimilor, ca s ă-i
ajut pe al ții la r ândul meu.” (tânăr, consumator de droguri din adolescenț ă)
„La un moment dat , ai mei m -au trimis la un centru din Sibiu pentru adic ții femei, acolo am
stat o lună; n-am mai rezistat, am ajuns acas ă și, primul lucru pe care l -am făcut când m -am
întors , a fost să iau bani și să mă duc s ă-mi cump ăr și tot a șa, tot injectabil. Chestia asta am
făcut-o singur ă, fără să-mi anunț vreun prieten – eu am vrut, am luat bani, m -am dus ș i mi-
am luat.” (tânără, consumatoare de droguri î n adolescen ță)
Accesarea serviciilor ș i dinamica rela țiilor familiale
Accesarea serviciilor de asisten ță de că tre un adolescent, aderen ța sa la planul de asisten ță sunt
acțiuni care sunt determinate de dinamica familială ; este posibil ca refuzul de participare s ă fie, în
unele cazuri, un comportament de opozi ție la decizia, sau chiar presiunea, parental ă.
„Văzând c ă el […] nu reduce consumul, nu discut ă cu mine, e din ce in ce mai agresiv […] ,
am decis atunci s ă-l constrâng s ă mergem la o clinic ă de detox […]. Nu am putut s ă-l
conving, el era extrem, extrem de ata șat de grupul de consumatori […] ș i am î nceput s ă-i
iau cheia de la cas ă. Nu i -am mai permis s ă intre în cas ă până nu veneam de la serviciu, el
și așa se ducea la ș coală când voia, iar c ând se ducea, urla la profesori. […] am început s ă
nu mai cumpăr m âncare în cas ă … […] am dus un r ăzboi civil, de gheril ă, eu nu m ă lăsam,
el nu se l ăsa. […] fiindu- i foarte fric ă și fiind și foarte instabil emo țional de la consum,
înfrigurat, înfrico șat, fără bani, a fost momentul c ând el a zis «vreau s ă mă las, vreau s ă
mergem la Cluj ». […] și am ajuns am ândoi la Cluj , după 14 ore cu trenul, evident c ă în fața
clinicii a dat î napoi : «e psihiatrie, nu stau aici » […] atunci l -am internat la Cluj.
Mă gândisem la un moment dat ce -am de f ăcut dac ă moare, c ă slăbea îngrozitor și nu mai
era agresiv verbal cu mine […] Și atunci am respirat adânc și am zis să așteptăm, s ă mă
dau deoparte, ce -o să fie, o s ă fie, s ă facă Dumnezeu , că eu nu mai pot s ă fac nimic. Am avut
o crispare teribil ă, dimineaț a mă trezeam că sunt cu pumnii str ânși și nu î nțelegeam de ce
mă dor aș a […]. Efortul pe care l -am făcut eu , să nu m ă amestec, a fost foarte greu, pentru
că eu eram o mam ă-cloșcă, știi cum sunt toate mamele din Rom ânia, așa cum el ș tia, dar eu
nu știam.
[…] La un moment dat , m-a chemat s ă vin s ă stau cu el, eu am venit, nu i -am pus nicio
întrebare și mi-a zis: «știi, eu de azi î nainte nu mai ies din cas ă». A stat internat, a intrat î n
tratament, eu l -am sus ținut în toat ă perioada lui c ât a stat acolo, nu l -am abandonat, m -am
dus de două ori pe zi, ș tiam c ât de important e felul î n care m ă duceam spre el, f ără să-l
judec, f ără întreb ări, mi -am exprimat dragostea ș i protec ția de mam ă față de el în perioada
cât a stat î n spital. […] noi avem o relaț ie foarte bună, îi respect limitele, î i respect zilele
proaste, nu pun î ntreb ări nepotrivite, nu fac din ț ânțar arm ăsar. ” (părinte)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
62
Experien ța acces ării serviciilor
În general, în procesul de recuperare intervine ș i recunoa șterea beneficiilor serviciilor de a sisten ță
de specialitate. Remarcabil este faptul c ă unii dintre adolescenț i con știentizeaz ă procesul de î nvățare
parcurs în traseul de recuperare din dependen ța de droguri, dar ș i faptul c ă, pe parcursul
consumului, unii dintre ei au î ncercat s ă se documenteze ș i să respecte reguli care i -au ajutat s ă
diminueze consecințele cele mai grave ale consumului.
„Consiliere care a fost foarte important ă pentru mine, apoi multe training -uri, multe cursuri
despre droguri , ca să înțeleg mai bine consumul, pentru c ă nu înțelegeam cum actioneaz ă
chimicalele în corp, cum ajung î n creier ș i asta m -a ajutat pe mine s ă înțeleg. Și când am
recăzut, am gândit altfel problema, pentru c ă aveam informaț iile de baz ă, știam cum
acționau drogurile î n creier, nu cum ne î nvăța la școala c ă mari juana omoar ă.” (tînăr,
consumator de droguri din adolescenț ă)
„Mergeam la farmacie ș i ne luam două seringi; nu ne permiteam s ă ne lu ăm ser, dar luam o
sticlu ță de apă plată și fiecare cu seringa ș i acul ei. Foloseam seringa ș i apoi o aruncam,
doar costa 50 de bani, ce rost avea s ă folosim aceea și sering ă și la a II- a doz ă? – și ăsta a
fost norocul. Puteam acum s ă am cine ș tie ce. Î nainte s ă plec la S[…] , mi s-au cerut toate
analizele ș i au ie șit bine toate.” (tânără care a consumat droguri î n adolescen ță)
„[M-au ajutat] foarte mult. Am fost afar ă și am v ăzut cum sunt acolo clinicile de recuperare,
cum stai ș ase luni în ele. Noi nu avem aș a ceva, dar m ă bucur c ă există măcar minimul
acolo. Deci, dac ă vrei s ă te lași de droguri , se poate. Doar c ă nimeni nu ș tie cum, pentru c ă
nu sunt mediatizate. Eu n- am știut c ă există Antidrog în […] până nu mi -a zis mama. Am
fost la psihologul ș colii, am stat puț in de vorb ă cu el. Era un psiholog bun, chiar pe
cognitiv -comportamental, dar disimulam foarte mult, eram manipulator. El era conș tient de
asta, dar nu avea ce s ă-mi fac ă, aș a eram eu, fiind și în plin consum.” (tânăr, consumator de
droguri din adolescenț ă)
Da… fiecare om din jurul meu a pus c âte o căr ămid ă ca eu sa m ă reclădesc pe mine. Tot ce
a fost nevoie din partea mea a fost un pic de voinț ă; am pus piciorul î n prag ș i am zis :
«gata, de azi nu mai vreau s ă consum ». Atunci am cerut ajutor ș i l-am primit, pentru c ă
lumea din jurul meu a fost pregătită.” (t ânăr, consumator de droguri din adolescenț ă)
„Serviciul de dezintoxicare tot de la Antidrog mi l -au găsit, nu eu am c ăutat, ei au imaginat
planul strategic pentru situaț ia în care [fiul] ar vrea s ă mearg ă. Știau c ând era î n
policonsum, c ând consuma de toate, nu injectabil, dar de toate, ș tiau de la mine ș i ei au ales
aceast ă clinic ă de la Cluj , care e specializat ă pe policonsum. Nu am î ntâmpinat greut ăți în a
fi asistată tot timpul de Antidrog CPECA […]. Nimeni nu l -a for țat, toat ă lumea d e aici l -a
lăsat în ritmul lui, pentru c ă nimeni nu poate s ă iasă din ceva când îi spui, ci fiecare c ând
poate. Î n dependenț ă trebuie s ă fie un moment c ând poț i.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
63
O foarte bună echip ă, foarte bine specializaț i, foarte frumos s -au purtat cu e l. A stat o lună
de zile, după o lună mi l-au dat cu tratament acas ă, cu condi ția să vin în fiecare lun ă să-l
vadă și cam doi ani de zile am f ăcut acest drum la Cluj ș i a luat medicamente. Î nsă, în
aceast ă perioadă, cam după un an de zile , a început s ă nu mai ia medicamentele; ăsta a fost
semnul c ă nu mai vrea tratamentul ș i că se apropia o rec ădere. Întâi a trecut î n alcool la
modul violent, a î nlocuit drogurile cu alcoolul. […] alcoolul l -a afectat foarte tare.
Mie mi -ar fi folosit foarte mult dac ă, de la Cluj , l-aș fi dus î ntr-o comunitate terapeutic ă.
Era un mare avantaj pentru a nu- l scoate din mediul protectiv al dezintoxic ării și a-l
reintroduce în mediul de acasă, pentru c ă acasă erau tot consumatori, era acelaș i spaț iu
[…] dac ă aș fi avut comunitate terap eutic ă, probabil sus ținută de stat, pentru c ă probabil nu
aș fi avut bani s ă plătesc ș ase luni de zile, ar fi fost extrem de bine.
Da, și în mare parte , [ajutorul] cel pe care l -a primit prin mine de la Antidrog a fost
fenomenal.” (părinte)
Serviciile de asisten ță primite nu au fost ș i nici nu ar trebui s ă fie platite, ci au fost ș i ar trebui
susținute de la bugetul de stat sau local :
[A trebuit s ă plătiți serviciile?] „Nu, sub nicio form ă.” (părinte)
Reacț ia social ă
În multe cazuri , reacț ia social ă în raport cu o familie care se confrunt ă cu consumul de doguri este
descurajatoare, stigmatizant ă și lipsită de empatie.
„Am înghițit destule consilii profesorale unde am fost f ăcută praf și pulbere despe educaț ia
pe care i -am dat -o, despre felul î n care nu ș tiu să cresc un copil, mereu mi se spunea s ă fac
o cerere de exmatriculare, tot tacâmul. ” (părinte)
Nevoile familiilor ș i adolescen ților care consum ă droguri
Nevoia cea mai mare este cea de înțelegere din partea societ ății (unităț i de î nvățăm ânt, unit ăți de
asisten ță medical ă) și de suport din partea furnizorilor de servicii .
„[este nevoie de] o recuno aștere a ș colii rom ânești că există foarte multi consumatori, ei
amână aceast ă problem ă de câț iva ani de zile ș i, în interiorul ș colilor generale, vorbesc de
ciclul II, de cel gimnazial, dar ș i în licee, și în cel universitar, chiar ș i la locul actual al
copilului meu, sunt foarte mul ți consumatori .” (părinte)
„Mi se punea î n faț ă o hârtie și mi se explica de fiecare dat ă: «liceul nostru nu are
consumatori și nu va avea niciodat ă». Lucrurile nu erau chiar aș a, pentru c ă copilul meu
consuma cu al ți consumatori tot î n interiorul liceului ș i mai ales la baie se consuma foarte
mult. ” (părinte)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
64
Sugestii pentru furnizarea serviciilor de asisten ță
Asigurarea unui serviciu minimal, format dintr -un medic ș i un psiholog specializa ți, în fiecare oraș .
„Cred că în fiecare ora ș, chiar dac ă este mic, ar trebui s ă existe cel pu țin un medic ș i un
psiholog specializat, pentru c ă sigur la urgenț ă, într-un oraș de 10.000 de locuitori, ajung
consumatori. Nu plecaț i cu ideea că, dacă îl țin trei zile și îi fac o perfuzie, l -am sc ăpat.
Consumatorii nu au deloc î ncredere în serviciile astea, iar p ărinții sunt haotici, nici ei nu
știu ce s ă ceară și atunci ar fi foarte important d acă ar exista mai mult ă toleranț ă în toate
comunit ățile și dac ă ar exista servicii specializate, pentru c a, atunci c ând un consumator
are nevoie de ajutor, s ă vină singur, s ă știe că acolo cineva î l ascult ă, îl îndrum ă și îl
tolereaz ă și nu- l sanc ționeaz ă. Lipsesc servicii î n comunitate, noi aici , în oraș , nu avem
servicii pentru consumatorii de injectabile, schimbul de seringi este foarte important. ”
(părinte)
Organizarea suportului terapeutic î n ritmul adolescentului sau t ânărului consumator, cu respectar ea
ritmului s ău de schimbare.
„Dacă reușim să înțelegem că e dreptul lor s ă consume , cu condi ția să nu strice rela țiile cu
cei din jur, pentru c ă eu asta mi -am dorit cel mai mult, s ă putem convieț ui împreună și să
convieț uiasc ă și el cu oamenii cu care intr ă în contact la serviciu, prieteni, f ără ca acest
consum s ă-i ocupe toat ă ziua, toat ă viața și să fie singurul motiv pentru care tr ăiește…”
(părinte)
Reușite, visuri ș i planuri de viitor
Consumul de droguri nu este o fatalitate. Cu ajutor specializat ș i multă înțelegere în familie,
experien ța consumului, a abuzului ș i dependenț ei pot fi depăș ite; r ăspunsul social de î nțelegere,
acceptare și gestionare în cunoș tință de cauz ă a problemei de consum la un elev sau student sunt de
ajutor î n recuperare.
„M-am pus la locul meu, m -am apucat de î nvățat, am luat bacul. Eram sub tratament c ând
am luat bacul, cred c ă eram pe jum ătate nebună, dar am reuș it, din prima chiar! Și cu toate
astea , niciun coleg nu- mi d ădea vreo ș ansă, toț i spuneau: «n-ai s ă iei bacul !»,
profesori i:«n-ai să iei bacul !». Totuși, au avut î ncredere și m-au băgat în bac ș i am reu șit să
nu-i dezam ăgesc. La geografie , cel pu țin, am r ămas corigent ă pe primul semestru ș i
profesorul nu a vrut s ă mă bage în bac. E, m -a băgat și la geografie am luat nota cea mai
mare : 9,60! ” (tânără care a consumat droguri î n adolescen ță)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
65
Concluzii
Serviciile existente nu sunt suficient mediatizate ș i conectate î ntre ele.
Nu exist ă toate serviciile prev ăzute de legisla ție și necesare asigur ării lan țului terapeutic.
Multe unit ăți de î nvățăm ânt evită recunoa șterea consumului de droguri î n rândul propriilor elevi ș i a
faptului că, de asemenea, multe ș coli nu pot gestiona prezenț a unui adolescent consumator î n
unitatea ș colar ă.
Dacă exist ă responsabilitate și interes pentru atribuț iile de serviciu, interven ția institu țiilor este
profesionist ă, eficient ă și apreciat ă de că tre beneficiari.
Serviciile de asisten ță pentru consumatorii de droguri trebuie s ă fie gratuite ; un pă rinte, o familie nu
își poate asuma costurile serviciilor de asisten ță, care pot fi de lungă durat ă și foarte ridicate .
Serviciile de reducere a riscurilor sunt importante pentru prevenirea infect ării cu HIV ș i hepatite
virale; farmaciile care v ând seringi sunt , de asemenea, o compone ntă important ă a lan țului de
servicii ș i furnizori de servicii.
Organizarea suportului terapeutic î n ritmul adolescentului sau t ânărului consumator, cu respectarea
ritmului s ău de schimbare.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
66
4.3. Analiza furnizării serviciilor
4.3.1. Analiza descriptiv ă a furniz ării serviciilor de asisten ță medical ă, psihologic ă
și social ă, managementul de caz (CPECA, furnizori de servicii de asisten ță pentru
consumatorii de droguri )
A. Profilul adolescen ților consumatori de droguri care au beneficiat de servicii
Din perspectiva speciali știlor, beneficiarii adolescen ți ai serviciilor sunt din mediul urban, dar ș i din
cel rural, cu v ârste chiar și sub 14 ani. Drogurile consumate de adolescenț ii beneficiari ai serviciilor
CPECA și altor furnizori specializa ți sunt: marijuana, SNPP, inhalante (aurolac). Unii dintre
adolescen ți nu știu să spună nici mă car ce tip de drog au consumat. Modalitatea de con sum este
reprezentat ă de fumat, inhalare, injectare.
Minorii consumatori de droguri provin din familii destructurate, cu pă rinți care au probleme de
dependenț ă, tulbur ări de comportament, un stil de via ță cu risc ridicat ori istoric de deten ție, sau din
familii stabile. Adolescen ții din prima catogorie sunt î ntâlniți pe strad ă de că tre organiza ții care
oferă servicii sociale sau de reducere a riscurilor persoanelor vul nerabile ; cei din a doua categorie
sunt din ș coli sau licee, în unele cazuri din unit ăți școlare cu reputaț ie în privinț a rezultatelor bune
ale elevilor.
Num ărul adolescen ților consumatori problematici de droguri este apreciat de c ătre unii specialiș ti ca
fiind redus, î n timp ce num ărul consumatorilor minori de droguri este apreciat ca fiind î n creș tere.
Perspectiva cu privire la num ărul consumatorilor adole scenți de droguri ș i profil ul lor este
condi ționat ă de tipul serviciului î n care este implicat profesion istul (CPECA sau organiza ție care
oferă servicii î n comunitate).
„Am avut ș i tineri de 14 ani, trimi și… cred că cel mai tânăr trimis la noi a fost de 12 ani ,
dar noi lucr ăm cu tineri ș i de 30 de ani […] Consumul, v ârsta la care î ncep tinerii s ă
consume a sc ăzut tot mai tare… […] cei mai mul ți erau din [oraș] dar au î nceput s ă vină
[…] din s ate și vin ș i ne spun c ă în localit ățile din care vin ei sunt foarte mul ți
consumatori;[…] Până anul trecut , am avut […] substanț a de care se vorbea cel mai mult…
acele etnobotanice… dar tot mai mult ă lume vine cu consum de marijuana.” (asistent social,
ONG)
„Fenomenul a î nceput s ă capete propor ții, mai ales pe partea consumului de marijuana.
Într-un fel e un noroc, dac ă putem s ă îi zicem a șa, că nu sunt droguri de mare risc , dar și
aceste etnobotanice, despre care ei de multe ori habar nu au ce reprezint ă… De multe ori î i
intreb : «ai consumat etnobotanice, dar ce anume?», iar ei nu ș tiu ce consum ă. Îmi spun c ă l-
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
67
au primit de la o anumit ă persoană, X-ulescu de pe stradă, și s-a gândit c ă o să se simt ă
bine.” (psiholog, CPECA)
„Problema este […], at ât în școlile mai slăbuț e, cât și în școlile de elit ă sunt elevi care
consum ă.” (asistent social, ONG)
„[…] marea majoritate dintre ei provin din medii defavorizate, din familii destructurate,
părinții fie sunt la închisoar e, fie cu mame prostituate și așa mai departe, ei având deja un
fond de probleme în afara consumului de substanțe, marea majoritate volatile .” (specialist,
CPECA)
„A existat un boom al consumului de droguri î ntre tinerii din strad ă, prin 2008- 2009- 2010 ,
când au apărut celebrele legale ș i-atunci am avut doi beneficiari dintr -o zonă din […] pe
care… […] după două sau trei luni , când am trecut pe -acolo, nu i-am mai recunoscut. Le
căzuseră dinții, sl ăbiser ă foarte mult [ …] Am călcat printre sc ări… sunt seringi … ace,
inclusiv unde am locuit eu, era un băiat care se droga cu al ții [care] veneau din familii c ât
de cât normal e, de oameni muncitori , și se drogau pe scar ă…” (asistent social, ONG)
„Păi, băiatul ăsta e pe strad ă de la 7 ani. E dintr -un sat din Moldova, cu mam ă alcoolic ă și
tată vitreg alcoolic . Nu- și mai g ăsea locul, foarte s ăraci. Fugi ți de-acasă doi fraț i, la 7 ani
el și fratele la 9 ani. Parcurs de stradă și centre, publice/ private , [asociația] Concordia, în
general parcurs clasic de stradă. Consum de aurolac ș i, de pe la 16 ani , de droguri
injectabile .” (asistent social, ONG)
„Sunt tineri, adolescenț i care stau î n zone în care se consum ă… Care au avut timp s ă și
debuteze î n consum de droguri injectabile, s ă se ș i infecteze cu ceva ș i să și ajungă î n stadiul
SIDA. Și au 20 de ani, 21… Da’ , dar ăla nu e adolescent, ăla e t ânăr la risc. ” (lucr ător
social, ONG)
„Unul dintre motivele pentru care debuteaz ă în consum este pentru c ă o au în familie; ș tiu
că tatăl unuia dintre ăș tia s-a eliberat din penitenciar; fost pe ște, fost dealer, a reluat toate
activităț ile astea ș i cumva a intrat ș i el în toate astea.” (lucrător social, ONG)
B. Contactarea ș i identificarea
Modalit ățile prin care un adolescent poate ajunge î n sistemul de asisten ță medical ă, psihologic ă și
social ă organizate potrivit legisla ției ANA sunt:
• prin referire de c ătre organele de poli ție sau cele ale procuraturii/ judec ătoriei/ proba țiune;
• prin referire de la serviciile de interven ție tip harm reduction;
• prin referire de la unit ăți ale M inisterului Sănătății (UPU, spitale, medicin ă de familie, alte
specialit ăți medicale) ;
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
68
• prin referire de la serviciile sociale (DGASPC sau ONG -uri);
• prin referire de la unit ăți de î nvățăm ânt;
• prin s olicitare directă ;
• prin s olicitarea unui apar ținător;
• prin referire de la un furnizor privat ;
• rrin intermediul activităț ilor de prevenire a consumului de droguri implementate î n școli.
În contactarea ș i identificarea adolescen ților care consum ă droguri sunt important e promovarea
serviciilor oferite, colaborarea cu institu țiile de p e așa-numitul nivel I de servicii (unit ăți de
învățăm ânt, UPU, organiza ții care lucreaz ă cu adolescen ți vulnerabili ), instruirea personalului din
aceste ins tituții, pentru a putea face o identificare și o referire.
„Încercăm în aceea și măsură să pregătim personalul care lucreaz ă în unit ățile de primire
urgenț e pentru astfel de situa ții; avem o colaborare foarte bună cu Spitalul Jude țean de
Urgen ță de aici, î ncercă m să o extindem ș i la celelalte două spitale municipale din jude ț, care
abia au deschis unit ăți de primire urgen țe; le au de un an de zile, î n ideea î n care , atunci c ând
apare un t ânăr consumator de droguri , să poat ă fi referit. ” (șef de centru , CPECA)
„Majoritatea vin la noi din propri e inițiativă, ne găsesc ei; am î ncercat s ă fim destul de activi,
de exemplu, î n mediul online, avem pe site -urile noastre, pe pagina de Facebook, avem afi șe în
spitale, avem la psihiatrie adul ți, psihiatrie copii […] este spitalul clinic jude țean, cu două secț ii
de psihiatrie ș i urgenț ă și spitalu l de copii, tot a șa pe două secții, de urgenț ă și de psihiatrie.
[…] Acum , că suntem cunoscuț i prin ș coli, ne trimit psihologii cazuri noi, […] colabor ăm destul
de bine cu serviciul de probaț iune de pe l ângă Tribunalul […], care de asemenea trimit e tineri
către noi, Centrul Antidrog ne trimite cazuri; deci vin din mai multe păr ți și, în ultima vreme,
foarte des caut ă pe internet ș i sună și din alte p ărți […] colabor ăm cu ș colile și de fiecare dat ă
întocmim protocoale cu alte organizaț ii, alte ONG -uri.” (asistent social, ONG)
„Sunt trimiș i prin institu țiile statului, cum ar fi DIICOT sau serviciul de probaț iune.” (psiholog,
CPECA)
„Sunt două modalit ăți […] prima e prin intermediul unui proiect care se nume ște […] este un
proiect al ANA , preluat din Germania, de prevenire indicat ă și selectiv ă, adic ă se adreseaz ă
tinerilor identific ați pentru prima oar ă ca fiind consumatori de droguri. […] poate s ă-i
identifice Protecț ia Copilului dac ă sunt copii institu ționalizaț i, profesorii la ș coală și psihologii
școlari, poli ția, jandarmeria, poli ția local ă […] A doua modalitate […] este referirea direct ă,
adică vin aici fie trimiș i de școli, la fel de psihologii ș colari sau de psihologii din re țeaua din
oraș […] Spitalul Jude țean de Urgenț ă, în speci al secț ia de pediatrie , unde exist ă asistent social
și psiholog, fac referiri c ătre Centrul Antidrog, Unitatea de Primiri Urgen țe de la spital, de
asemenea, dar cei mai mul ți vin prin intermediul ș colilor, sunt trimi și de unit ățile de
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
69
învățăm ânt. Am participat […] cu cei de la Direcț ia de Asisten ță Social ă la astfel de activităț i
de teren , mai ales pentru copiii str ăzii, în anii anteriori, cel puț in în luna noie mbrie, când vine
iarna, și am încercat într-o oarecare m ăsură să dezvolt ăm cu voluntari un astfel de proiect, de
ieșit în stradă și oferit ceai copiilor str ăzii. Pot suna ș i la telefonul centrului, care este un
telverde la care se r ăspunde până la ora 22.” (asistent social, CPECA)
„O alt ă modalitate de a lua legătura cu ace ști elevi predispu și consumului de droguri ar fi s ă
cerem o list ă cu datele elevilor participan ți la campanii ș i să întreb ăm directorii sau diriginț ii
sau consilierii ș colari cam ce ș tiu ei despre elevii din acea clas ă. Și atunci , prin intermediul lor ,
putem s ă aflăm care este mai la risc sau care nu are probleme . Ei bine, î n momentul î n care
avem datele de contact ale copiilor care sunt î n aceast ă situa ție, încercăm s ă-i atragem ca s ă
devin ă beneficiari ai centrului de zi.” (asistent social, ONG)
„Și atunci lu ăm leg ătura cu părin ții, obligatoriu. Avem nevoie de aprobarea părin ților; lu ăm
legătura telefonic iniț ial și, dacă părintele este de acord, putem s ă stabilim întâlnire, ori la
sediul nostru, ori activit ăți de teren. ” (asistent social, ONG)
Includerea în serviciile de asisten ță se realizeaz ă, în unele dintre CPECA incluse î n cercetare,
respect ându-se nevoia de siguran ță a solicitan ților, care sunt de regul ă părinții în căutare de ajutor.
Unii dintre ei au nevoie de asigurarea că nu vor fi î nregistra ți la Poliț ie.
„De obicei vin cu recomandare […] de la psihologul ș colar sau de la medic; î n privinț a
adolescen ților, n-au venit ei î n mod direct, ci au venit părin ții, care au fost î ngrijoraț i de
situa ția în care s -a ajuns […] Prima î ntâlnire e una de informare, adic ă aflăm un pic care
este problematica, apoi orient ăm persoana c ătre serviciul necesar, î n sensul c ă, dac ă este
consumator de droguri […], el trebuie s ă se întâlneasc ă cu o echip ă de evaluare format ă
din medic, psiholog ș i asistent social, care îi fac o eval uare și apoi cei trei speciali ști
stabilesc , în baza criter iilor și procedurilor lor de lucru, gradul de dependenț ă și consum al
persoanei respective. Dacă nu accept ă o astfel de î ntâlnire cu speciali știi, înseamnă că nu
este pregătit s ă primeasc ă ajutor sau s ă-și recunoasc ă problema; cel mult , poate urma o
întâlnire de informare din nou, și cu adolescentul de data asta. În prima faz ă, de cele mai
multe ori , au venit mai î ntâi apar ținătorii, ei au tatonat terenul […] «să vedem un pic cam
despre ce e vorba », «ne spun la poli ție sau nu ne spun? », «avem vreo team ă să venim ?».
Consumatorii în mod direct, aș a, să vină ei prima dat ă, foarte rar, cred c ă am avut unul sau
două cazuri , cel mult, î n care au venit ș i au spus : «m-au trimis de la ș coală, am venit pentru
că aveam programat ă o întâlnire », adic ă cineva înainte f ăcuse deja pasul de programare,
în spe ță psihologul școlar. Teama lor cea mai mare, dincolo de a nu fi judecaț i, este de a
deveni persoane foarte vizibile ș i să-și strice imaginea lor î n comunitate.” (asistent social,
CPECA)
Contactarea de că tre solicitan ți se realizeaz ă telefonic: „prin punerea la dispozi ție a num ărului de
telefon de aici, o persoană de contact, c âteva informaț ii… Dar cel mai bine ț inem leg ătura cu
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
70
conduc ătorul Unității de P rimiri Urgențe, care încearcă să faciliteze întâlnirea între consumator ș i
noi” (asistent social, CPECA) .
Furnizarea serviciilor
În interviurile realizate , au fost descrise mai multe tipuri de abordare î n furnizarea servicilor de
prevenire și asisten ță integrate pentru adolescen ții care consum ă droguri și sunt descri se diverse
tipuri de servicii pentru adolecenț ii care consum ă droguri, unele specializate pentru adolescent, iar
altele nespecializate. Aceste servicii sunt oferite de că tre CPECA s au de c ătre organizaț ii ale
societ ății civile (care au exclusiv sau par țial o misiune legată de prevenirea sau asisten ța pentru
consumatorii de droguri) .
Un prim tip de serviciu, specializat, adresat adolescen ților care au experi mentat consumul de
droguri fără a fi dependen ți, este o abordare de tip prevenire indicat ă, care se desf ășoară în general
în mediul ș colar și este implementată de CPECA sau de unele organiza ții ale societ ății civile. Acest
tip de activitate se desf ășoară cu acordul pă rinților, într-o manier ă care asigur ă, nediscriminatoriu ș i
confidenț ial, informa ții cu privire la riscuri, servicii de asisten ță disponibile.
„Dacă identific ăm un num ăr de elevi care sunt predis puși la consum, noi dezvolt ăm grupuri
de suport sau dezvoltare personal ă pe aceast ă problem ă; din fericire, elevii vin cu
regularitate. Avem de două ori pe lună un grup; ini țial îl preg ătim pentru trei luni, în func ție
de cum se adapteaz ă elevii și cum decurg lucrurile pe parcurs, dar se poate prelungi. […]
avem și grupe pent ru liceeni care deja au consumat ș i acelea sunt supervizate ș i de
psiholog. Pentru cei care sunt curioș i și ar vrea s ă încerce, dar care nu au consumat deloc,
sunt conduse de un asistent social sau doi.” (asistent social, ONG)
„Sunt cursuri care se adresea ză tinerilor și care au o durat ă de aproximativ opt ore, se
desfășoară în două sesiuni, două zile, cel mult î n patru zile c âte două ore, dar cel mai bun
model este de lucru câte patru ore în două zile, o comunicare interactiv ă și direct ă cu tinerii
[…] din punctul nostru de vedere , este un instrument care î i ajut ă destul de mult , atât pe
consumatori, pentru c ă ei se afl ă într-un mediu sigur, non- discriminativ, nimeni nu- i judec ă
acolo […] noi anunț ăm peste tot c ă, uite, facem cursul ăsta î n liceu ș i au posibilitatea , într-o
modalitate mai apropiat ă dezvolt ării lor […] , să afle informa ții despre nivelul lor de
consum, riscurile la care se expun atunci c ând se afl ă în situaț ia de a consuma, serviciile la
care pot apela î n momentul î n care au probleme. Asta- i modalitatea de intervenț ie
timpurie .” (asistent social, CPECA)
„Noi nu ne impunem beneficiarilor, at ât părinților, at ât copiilor , ce anume s ă facă… să îl
ducem către rezultatul care ni se pare nouă optim , ci împreună cu el î ncercăm s ă
descoperim valorile, principiile, potenț ialul, ce crede el că poate s ă facă, cu ce anume poate
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
71
să contribuie el î nsuși pentru dezvoltarea lui personal ă, fiindc ă, în fond, este vorba despre
interesul personal, nu al nostru.” (asistent social, ONG)
Cel de al doilea tip de serviciu descris de că tre participan ții la cercetare este cel reglementat legal107,
care include evaluarea, stabilirea planului individualizat de asisten ță, monitorizarea, evaluarea
cazului, referirea că tre alte servicii. În furnizarea serviciilor de asisten ță medical ă, psihologic ă și
social ă, procedura de lucru este aceeaș i ca ș i în lucrul cu consumatorul adult, dar este adaptat ă
nevoilor adolescentului. Unii dintre speciali ști au men ționat necesitatea form ării personalului î n
domeniul lucrului cu adolescen ții și cu familiile și, de asemenea, faptul că este necesar ă o abordare
care s ă ia în seam ă și motiva ția adolescentului, care nu este un copil ș i care are propriile sale dorin țe
și decizii. Nu a fost men ționat explicit recursul la serv iciile de protec ție a copilului, pentru
întocmirea PIA, aș a cum specifică Ordinul nr. 16/2005. Au fost menț ionate situa ții de solicitare a
serviciilor de asisten ță de c ătre institu ții din cadrul sistemului public de protec ție a copilului, precum
și necesitatea colabor ării cu serviciile publice pentru î ntocmirea actelor de identitate ale minorilor,
fără de care niciun beneficiar nu poate fi referit.
„Procedura este aceeași și pentru adulți, și pentru adolescenț i. În primul r ând, se face o
prim ă evaluare, se stabile ște un plan de intervenț ie, după care, în a II -a ședință, se mai face
o evaluare , în care , împreună cu beneficiarul , se stabilesc ni ște obiective opera ționale care
se lucreaz ă, cu diferite nivel uri de interven ție, adaptate fiec ăruia în parte. Toți sunt diferiț i
și este nevoie de adaptare .” (psiholog, CPECA)
„După ce cazul este preluat la noi , la consiliere, după prima întâlnire (de evaluare) se
stabile ște o durat ă de interven ție, de obicei 4- 5 ședințe minim , la început , ca să vedem
încotro se merge. Acele ș edințe au loc aici, la noi la sediu. O ș edință dureaz ă aproximativ o
oră, încuraj ăm s ă vină adolescen ții, tinerii, cu familiile lor, cu prieteni […] Dacă își
propune întreruperea consumului sau îș i propun e să fie rezisten t la recăde re sau s ă nu
consume la fel de des, acum depinde de fiecare caz î n parte, exist ă și o perioadă de evaluare
și monitorizare .” (asistent social, ONG)
„Una este să lucrezi cu un adult, chiar dacă este toxicoman, și altfel se lucrează cu un
adolescent. Interacțiunea este alta, este totuși adolescent și trebuie să ne raportăm la vârsta
reală a lui. Este o perioadă de transformări, dacă vrea să fie independent, când ai impresia
că le știe pe toate. Abordarea este mai dificilă, el să capete încredere în tine, mie mi se pare că este etapa cea mai dificilă, de dezvoltare a unui om, nu este imposibil de lucrat ; noi, într-
adevăr, avem mai mult experiență pe adulți.” (psiholog, CPECA)
Practica asisten ței pentru adolescen ții consumatori î n cadrul CPECA este destul de redus ă, în unele
dintre jude țe/ sectoare ale municipiului Bucure ști, fiind legată de solicită rile DIICOT sau ale
serviciilor de proba țiune.
107 HG nr. 860/2005.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
72
„Pe adolescen ți nu am avut cazuri. Am avut un singur caz , trimis de c ătre serviciul de
probaț iune.” (psiholog, CPECA)
„Au fost niște tentative, din păcate așa pot să le numesc, de interacțiune cu adolescenți, prin
DGASPC […], adolescenți ce proveneau din familii defavorizate. Interacțiunea a fost
dificilă pentru că , la vremea respectivă , acești copii erau undeva între 14 și 16 ani. Au fost
trei sau patru, întotdeauna au venit însoțiți de reprezentantele DGASPC , de la casele de
copii ; nu am foarte multe informații , dar rețin faptul că a fost foarte greu să interacționez,
să pot să fac o evaluare , să pot să îmi dau seama ce se întâmplă cu ei. Mi -a fost foarte greu
să finalizez evaluarea.” (psiholog, CPECA)
Unii dintre specialiș ti au men ționat dificultăț ile în lucrul cu adolescen ții din sistemul de protec ție a
copilului , din cauza faptului c ă beneficiarii nu se mai prezentau la serviciile din cadrul DGASPC :
„Hai să încercăm să mai avem o întâlnire, să vedem cum facem evaluarea pe parcursul
grupului, poate reușim să mai luăm câteva informații, adică nu ne -am cramponat, nu putem
trece de evaluare, nu vă putem furniza nici un fel de servicii, dar nu, ne sunau de la
DGASPC să ne spună că nu s -au mai prezentat în program la ei, sau ce trebuia să facă
acolo.” (psiholog, CPECA)
„Pe lângă consum, ei au niște tulburări, cei mai mulți dintre ei, și sunt foarte greu de
stăpânit.” (specialist, CPECA)
Au fost menț ionate dificult ăți în lucrul cu minorii, î n situa ția în care aceș tia nu aveau acte de
identitate.
„Legat de referirea la minori , e o problem ă foarte mare; problema e c ă unii minori care au
aceast ă problem ă [consum de droguri] , nu au acte… și nu poț i să referi minori făr ă acte
undeva, pentru c ă nimeni nu se uit ă la ei. Și aici metodologia asta s ă găseasc ă un fel de a
face lucrurile s ă fie bine pentru minorul respectiv. P ăi, numai SPAS- urile și DGASPC -urile
pot face ceva. Dacă ajunge la CPECA sau la DGASPC , trebuie s ă existe o colaborare , să
poată beneficia de toate serviciile .”
O alt ă dificultate men ționat ă era legat ă de refuzul de a participa la procesul de asisten ță.
„Acuma este greu de lucrat cu minorii , atâta timp cât îi aduc cu forța de DIICOT, nu l -a
interesat să vină, cu atât mai mult nu vine dacă. Mai mult este nevoia părintelui să îl aducă,
să îl facă bine, dacă el nu vrea…” (specialist CPECA)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
73
Servicii de tip comunitate terapeutică
Au fost menț ionate serviciile de tip comunitate terapeutic ă, servicii care nu sunt specializate pentru
adolescen ți. Acest tip de serviciu nu este disponibil dec ât în trei județe din țară, potrivit datelor
colectate în cadrul cercet ării. Unul dintre servicii, care a fost inclus î n eșantionul cercet ării, a oferit
servicii și unor adolescenț i, în trecut, dar beneficiarii sunt adul ți consumatori de droguri. Serviciile
sunt oferite î n cadrul unui demers de tip mentorat, bazat pe experien ța de dep ășire a dependen ței a
celor care sunt mentori.
„Nu facem tratamente medicamentoase, pentru c ă nu avem medic psihiatru ș i atunci nici nu
primim persoane care ar avea nevoie de aș a ceva. Mergem mai mult pe mentorizare, nu aș
putea spune c ă e terapie, pentru c ă deja terapia e un proces mult mai complex, implic ă un
plan de terapie pe mai multe luni. Noi mergem mult pe mentorizare, mai ales c ă mulți dintre
membrii echipei a u avut o experien ță la rândul lor cu consumul de droguri, inclusiv eu, ș i
atunci mergem pe mentorizare. Creem un fel de laborator de viaț ă, apar tot felul de chestii.
Îi vezi, unul are probleme cu nervii, altul cu rezolvarea conflictelor etc . și atunci mergem pe
mentorizare pe problema respectivă. Le facem evaluare periodic ă. Fiecare dintre noi are un
grup cu care lucreaz ă la un nivel mai personal, dar asta nu î nseamnă că, dacă cineva are
nevoie s ă discute, zic «nu e al meu, nu m ă bag». În schimb, avem fiecare ni ște băieți ai
noștri, cărora le facem evalu ări periodice, mentoriz ări.” (asistent social, ONG)
Servicii de reducere a riscurilor (harm reduction)
Cercetarea a relevat furnizarea serviciilor de harm reduction, în cadrul unor activit ăți de outreach.
Serviciile sunt bazate pe o relaț ie deschis ă, de suport, pe informare ș i oferire de materiale de
protec ție pentru tinerii care stau pe strad ă. Prioritatea serviciilor de reducere a riscurilor este
prevenirea îmbolnă virii cu HIV, H BV, HCV, prin informare ș i punere la dispozi ție a material elor de
igien ă. Pentru referirea la servicii medicale, lucr ătorii încearcă să discute despre implicarea familiei
și motiveaz ă beneficiarii s ă își aduc ă părinții, dac ă aceștia sunt î n comunitate. Procedura de lucru
presupune sesizarea serviciilor de protecț ie a copilului, î n 24 de ore de la î ntâlnirea unui adolescent
care consum ă droguri. În practică , lucr ătorii nu apeleaz ă la protecț ia copilului din cauza faptului c ă
se consider ă că respectivii adolescen ți, care stau pe strad ă, nu au putut fi ajuta ți de că tre aceste
servicii, ei fiind î ntâlniți în strad ă în mod repetat . Se men ționeaz ă și educarea p ărinților consumatori
de droguri pentru prevenirea ini țierii consumului de c ătre copii ș i adolescen ți.
„La fiecare client, ne pliem pe nevoi ș i stăm în rela ție… Din punctul ăsta de vedere dar, e la
fel, dar din celelalte puncte de vedere, spre exemplu cu testarea, cu accesul la tratament,
dacă are nevoie de spitalizare, de… eu știu, dac ă vrei s ă îl referi c ătre servicii medicale…
dacă are 13- 14 ani, trebuie s ă vină cu mă-sa și atunci, automat… vorbe ști și despre familie,
relația pe care o are cu familia ș i, dacă îngrijitorii lui, s ă zicem a șa, sau p ărinții au inten ția
sau vor s ă îl acompanieze.” (asistent social, ONG)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
74
„Accesarea serviciilor noastre î nseamnă un comportament s ănătos; unul nes ănătos este s ă
ia seringa din băltoac ă sau s ă o foloseasc ă la comun; deci, faptul c ă vine la noi î nseamnă
că acceseaz ă un serviciu s ănătos și nu mi se pare OK să îl refuz ăm. Alegi r ăul cel mai mic…
răul cel mai mic e s ă protejezi copilul î n momentul respectiv și nu s ă stai cu p ărintele de
vorbă…” (asistent social, ONG)
„Atunci și noi depindem de tutore sau părinte , ca s ă poată accesa anumite servicii.
Încercă m să limităm totu și și efectul ăsta de mod de gândire „negaț ie” și mai prin toate
zonele încercăm s ă negociem sau s ă vorbim cu părin ții care vin cu copiii la serviciile
noastre… și cum s ă spun… cumva le faciliteaz ă… să ia parte la procesul de primire de
servicii de la noi; încercăm s ă îi spunem tot timpul «nu-l mai aduce la ambulanț ă»”.
(asistent social, ONG)
Tratamentul de substitu ție cu metadon ă, ca serviciu de reducere a riscurilor pentru adolescen ți
dependenț i de opiacee, nu constituie o opț iune î n cadrul unuia dintre CPECA .
„Dacă vine cu consum de droguri de mare risc, aici e o problem ă, pentru c ă nu putem oferi
tratamentul de substituț ie (metadonă ); cel pu țin să aibă spre 18 ani , dar altfel, în mod
normal, tratamentul de substituț ie se administreaz ă când el este deja major; dac ă nu se pune
problema de droguri de mare risc de consum, putem s ă mergem pe consiliere psihologic ă,
pe consiliere individual ă/ consiliere socială sau pe probleme juridice .” (psiholog, ANA)
Referirea la servicii d e schimb de seringi nu constitu ie o posibilitate pentru specialiș tii CPECA,
acestea fiind v ăzute ca servicii de nivel I, inferioare ca obiectiv ș i inadecvate pentru un adolescent
consumator , care este considerat ca nefiind un consumator problematic.
„Trebuie s ă ne uit ăm la istoric, unde vrem să ajungem cu el, av ând în vedere că este minor
— scopul final al oric ărei interven ții pentru minori ar trebui s ă fie ajungerea la drog zero.
Dacă noi începem prin a- l referi la un schimb de seringi, probabilitatea s ă ajungă la drog
zero… este zero! D acă cineva ni se adreseaz ă, obiectivul este s ă îl aduci c ătre drog zero,
obiectivul este s ă îl tratezi, s ă îl sco ți din dependenț ă; nu î l întoarcem […] c ătre serviciile
anterioare! ” (specialist CPECA)
„Schimbul de seringi e o modalitate de a intra persoana respectiv ă în sistem. Dac ă schimbul
de seringi nu e coroborat cu consiliere ș i cu alte servicii care i se refer ă…” (specialist
CPECA)
Contactarea ș i implicarea familiei/ repezentantului legal în furnizarea s erviciilor de asisten ță
Contactarea familiei pentru furnizarea serviciilor se realizeaz ă telefonic sau prin invita ții scrise.
Abordarea familiilor se love ște uneori de negare, lips ă de interes, team ă.
„Încercăm. D e cele mai multe ori sun ă părin ții sau sună prietenii sau vin cu cineva la prima
întâlnire și în special la primele î ntâlniri, încercăm s ă-i aducem pe părin ți, îi sunăm, îi
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
75
contact ăm s ă vină… aaa… chiar dac ă după aceea, pe parcurs , se poate lucra individual,
numai cu adolescentul respectiv .” (asistent social, ONG)
„Am avut cel pu țin două proiecte de- a lungul anilor , care nu neapărat c ă s-au soldat cu
eșec, dar au fost multe dificult ăți în a avea grup- țintă, efectiv de lucru cu p ărinții. Nu -ți vin!
«Cum s ă mă duc la centrul antidrog?!» «Sau vin ăia de la antidrog… ce să-mi spună?!
copilul meu nu are nicio problem ă…» E adev ărat c ă scopul nu e at ât să le oferim informa ții
despre consumul de droguri, ci s ă le reamintim c ât de important e s ă fie alături de copi ii lor,
să vorbeasc ă cu ei, s ă observe, s ă afle, s ă fie aten ți. Deci, e important s ă vedem cum putem
aduce părin ții.” (asistent social, ONG)
„Unii dintre ei sunt mai sceptici ș i nu accept ă; unii ne -o reteaz ă din start , că «nu,
mulțumim, la revedere». Ei bine, noi lucr ăm cu cine se poate; for țat, nu poț i să ajuți pe
nimeni, ș i atunci nu are rost s ă insist ăm.” (asistent social, ONG)
„E destul de complicat. E confidenț ialitatea pacientului, e adolescentul , care, din punct de
vedere legal , nu se poate sus ține singur ș i nu poate s ă ia decizii singur. E foarte complicat .”
(asistent social, ONG)
Negarea, de c ătre p ărinți, a situa ției cu privire la consumului fiului/ fiicei reprezint ă una dintre
bariere î n furnizarea serviciilor .
„Consim țământul, că niciun părinte… «Copilul meu nu consum ă, nu bea nu fumeaz ă, nu
face sex niciodat ă…» Negarea părin ților c ă ar putea exista o problem ă.” (asistent social,
ONG)
Un fenomen similar este și negarea de către școli a fenomenului consumului .
„Negarea directorilor de ș coli, care, ca s ă se țină departe de probleme , să iasă bine la
hârtii la sfâr șitul anului : «dar de ce s ă veniți să faceț i prevenire, vi se pare c ă avem o
problem ă de consum ? nu avem nicio problem ă». D ar consim țământul de a face ceva… și de
a ajuta pe adolescent de a lua o decizie informat ă, îi prezin ți și bine , și rău, și îl lași singur,
că dac ă vrea s ă consume , oricum o s ă consume… ” (asistent social, ONG)
Referire, management de caz, colaborare inter -institu țional ă
CPECA ocupă un loc central î n furnizarea serviciilor de asisten ță integrate pentru adolescen ții
minori, prima opț iune în unele dintre jude țe/ sectoare cuprinse î n cercetare. La r ândul lor,
speciali știi CPECA fac referiri c ătre al ți furnizori de servicii, î ntre care servicii de asisten ță
medical ă, psihologic ă, social ă și de protec ție a copilului. Niciunul dintre participan ții la interviu nu
a men ționat furnizarea, î n cadrul raporturilor de management de caz sau al referirii, a unui raport de
evaluare, a acordulu i de asisten ță, a planului individualizat de asisten ță a adolescentului care
consum ă droguri c ătre CPECA.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
76
Raporturile de colaborare, referirea pentru management de caz ș i furnizare de servicii sunt inegal e,
din punct de vedere al calității și consisten ței, în cele patru jude țe incluse î n cercetare, ca ș i în
muncipiul Bucure ști.
„Avem o rela ție destul de bună cu ei… [cu CPECA] …e destul de grea procedura [de
reînnoire a protocolului de colaborare] …t rebuie s ă aducem la Bucure ști și e foarte
complicat. […] î ntr-o perioadă, CPECA nu avea psiholog ș i atunci , având doar asistent
social , nu puteau s ă facă consiliere de specialitate ș i trimiteau c ătre noi cazuri […] Nu prea
referim cazuri c ătre ei, ei ne refer ă nouă cazuri… ne-ar pl ăcea s ă putem s ă referim…”
(asistent social, ONG)
Exist ă colabor ări între furnizori de servicii ș i SPAS/ DGASPC, respectiv î ntre CPECA ș i serviciile
sociale ș i de protec ție a copilului .
„Mai puț in cu DGASPC, ș i mai mult cu SPAS; avem și finan țare de la Prim ărie și poate de
asta e un pic mai uș oară colaborarea.” (asistent social, ONG)
Rețeaua de furnizori de servicii include ș i unit ățile de asisten ță medical ă.
„Spitalul de P sihiatrie […] și Spitalul de U rgență și ar fi CSM – Centrul de Sănătate
Mintală, care nu raporteaz ă prea mult , susținând c ă nu au [cazuri]. Este posibil s ă nu știe
toată lumea c ă se ofer ă servicii și acolo, pentru c ă și ei ofer ă evaluare și asisten ță
psihologic ă, dar probabil c ă nu este cunoscut ă informaț ia.” (specialist, CPECA)
„Medicul [psihiatru] nu face altceva decât s ă constate afec țiunile conexe consumului de
droguri; el are î n permanenț ă simptomele , și diagnosticul pe care î l pune este clar acela de
psihiatrie, nu neapărat de consumator de droguri… ș i, de cele mai multe ori – din experien ță
și cu discu țiile cu colegii din ț ară – evită să foloseasc ă termenul de «consumator de droguri
sau de substanț e»; și atunci, din punctul meu de vedere, este puț in probabil s ă trimită către
noi raport; ei , în general , sunt într-o alt ă lume și nu prea dau raportul altor entit ăți.”
(specialist, CPECA)
CPECA furnizeaz ă informa ții cu privire la alte servicii disponibile și face referiri către acestea,
decizia cu privire la acces area acelor servicii r ămânând la latitudinea beneficiarilor .
„Persoana cu care intr ăm noi î n contact sau părin ții tânărului, dac ă vorbim de adol escent,
sunt informaț i cu privire la celelalte servicii c ătre care sunt î ndrumaț i și aceș tia accept ă sau
nu să ajungă acolo. De cele mai multe ori , accept ă.” (asistent social, CPECA)
Lipsa unor servicii din lanț ul terapeutic, mai ales a unor servicii specializate pentru adolescent , face
ca op țiunile de referire î n cadrul metodei managementului de caz s ă fie destul de puț ine.
„Știm c ă în Rom ânia nu sunt servicii pentru consumatorii minori, nu ș tim de adăposturi sau
de centre reziden țiale, îi referim pe cei majori c ătre, de exemplu, Teen Challenge din
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
77
Bucure ști sau c ătre Crucea Albastr ă… colabor ăm cu ei ș i pentru minori, e mai greu… [ sau]
la Câmpina, unde este centrul de fete.” (asistent social, ONG)
„Eu cred că nu sunt servicii suficiente, serviciile nu sunt accesibile; […] nu există niciun
centru pentru minori, eu cred c ă este o mare nevoie.” (asistent social, ONG)
A fost men ționat ă necesitatea bazelor de date elecronice, care s ă cuprindă furnizorii de servicii , baze
de date care s ă fie accesibile și prietenoase pentru adolescent ș i părinți:
„Un alt aspect important e legat de faptul c ă se impune organizarea (ea exist ă deja) a unei
baze de date cu furnizorii de servicii. Există o baz ă de date pe site -ul ANA, noi am promovat
în comunitatea local ă și s-au înscris spitale care ofer ă servicii de urgen ță, medicale, c âteva
ONG- uri. E important s ă cuprindem c ât mai multe informa ții despre serviciile existente,
probabil o platform ă online ar fi foarte necesar ă. Tinerii sunt foarte atraș i de mediul online
și mai puț in de mediul direct de lucru , și atunci , apari ția unui astfel de serviciu (nu va fi
foarte uș or de f ăcut) ar putea constitui un pas î nainte.” (asistent social, CPECA)
Dificultăț ile în înfiin țarea de servicii sunt legate de finan țare și de autorizare.
„Noi ne -am g ândit s ă înființăm într-o zonă mai periferic ă un centru de dezintoxicare, aș a,
ca la carte , dar e nevoie de foarte mult ă birocraț ie, foarte mul ți bani ș i nu dispunem de
aceste resurse; atunci nu ne r ămâne decât s ă facem ceea ce facem de obicei ș i să scriem
proiecte în continuare , pe «Fonduri » sau s ă găsim sponsori , să ne ajute s ă ducem la
îndeplinire crearea unui centru rezidenț ial.” (asistent social, ONG)
Formarea personalului
Personalul din cadrul CPECA a beneficiat de cursuri de formare î n cadrul instituț iei; în unele
județe, au benefici at de formare și lucr ători din cadrul altor organizații.
„Mai multe stagii de formare cu speciali ști din Germania ș i Spania î n cadrul ANA , la
Bucure ști.” (asistent social, CPECA)
„Au fost ni ște cursuri de pregătire continu ă, chiar ș i la ANA : abordarea psihoterapeutic ă a
familiei toxicomanului.” (psiholog, CPECA)
Autorizarea ca furnizor de servicii pentru consumatorii de droguri
Autorizarea poate fi î mpiedicat ă de criteriile de autorizare considerate prea î nalte, printre care
condi țiile referitoare la spaț iul de lucru cu consumatorii de droguri.
„Adică… cred din tot sufletul c ă […] face foarte multe lucruri , dar totuș i e o organizaț ie
mică, noi ne dorim s ă ne dezvolt ăm, s ă facem mai mult […] , dar suntem limita ți de anumite
lucruri și acreditarea pentru centrul nostru… , ca să te acreditezi ca ș i CPECA, ca un centru
antidrog sau ca s ă te autorizezi de la Bucure ști e destul de greu și nu în deplinim condi țiile
legate de spaț iu și atunci , cumva , suntem blocaț i.” (asistent social, ONG)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
78
Recomand ări
Crearea de proceduri de lucru pe grupe de vâ rstă, astfel încât să fie angajat ă de o manier ă eficient ă
motiva ția adolescentului ș i nu numai a pă rintelui sau apar ținătorului legal.
„Adolescen ții nu mai sunt neapărat ni ște copii ; sunt minori, dar vor s ă fie majori ș i atunci
când vorbim de tineri de 16 ani, o medie a consumatorilor , acum trei ani, aici era î n jur de
17 ani, 17,4, deci î ncă sub 18 ani , și atunci , pentru ace ști tineri care vor s ă facă pasul spre
majorat , lucrurile ar trebui s ă se așeze într-o alt ă modalitate , față de un copil care e ceva
mai mic sau are 12- 13 ani, 14 ani. Deci cred c ă, din punctul acesta de vedere , o
reglementare legal ă, juridic ă, cu privire la anumite categorii de v ârstă ar fi foarte
important ă.” (asistent social, CPECA)
Crearea de proceduri prin care s ă se asigure posibilitatea furniz ării de informa ții de baz ă pentru
adolescen ți, fără solicitatea consim țământului parental, pentru ca riscul consecinț elor negative ale
consumului de droguri s ă fie diminuat, în cazul situa țiilor de negare sau de opozi ție cu privire la
angajarea î n procesul terapeutic.
„[…] să facem o diferen ță clară ce facem cu consim țământ și fără consim țământ… Cred că,
pentru un adolescent , e mai u șor să știe că merge la un specialist ș i poate s ă […] discute cu
el despre asta f ără ca părintele lui s ă afle; încrederea ar fi mai mare î n specialist, decât s ă
știe că există posibilitatea ca specialistul s ă-l pârasc ă părintelui, pentru c ă e obligat s ă facă
asta. Să facem diferen ța între ce se poate oferi f ără acordul părintelui și cu acordul
părintelui.” (asistent social, ONG)
Colectarea de date cu privire la dimensiunile problemei consumului de droguri la tineri ș i
planificarea unor servicii care s ă acopere aceste nevoi, inclusiv prin suplimentarea personalului .
„Studiile realizate tot de Agen ție arat ă că există o tendinț ă crescătoare a tinerilor de a
consuma substanț e psihoactive ș i asta î nseamnă c ă, poate , o creș tere a num ărului de oameni
care lucreaz ă în acest domeniu ar fi foarte important ă. De exemplu, unde lucrez eu , mi-ar fi
mult mai bine dac ă aș avea încă trei oameni, dar m -aș mulțumi cu unul, dac ă mi-ar aduce.
Dar m- aș bucura, în acelaș i timp , dacă aș ști că există un ONG î n care trei oameni ar face
lucrul ăsta, sau o alt ă institu ție care are tangen țe în domeniul ăsta .” (asistent social,
CPECA)
Colectarea de date cu privire la nevoia real ă de servicii pentru adol escenții consumatori de droguri
este importa ntă; există păreri contradictorii ale specialiș tilor cu privire la dimensiunile fenomenului .
„Nu ne intereseaz ă numărul exact, n -o să-l aflăm niciodat ă, nu ne ajut ă la nimic; o estimare
a acestei problematici ne va ajuta pe noi s ă ne redimensionăm un pic nevoile ș i nevoile de
personal , nevoia de legislaț ie, nevoia de resurs ă material ă etc.” (asistent social, CPECA)
„Avem o distribuț ie normal ă… consumatori care au un istoric de injectare lung… peste cinci
ani, cu v ârste între 25 și 35 de ani, c âțiva cu un outl ier… 72-73 de ani… nu trebuie s ă ne
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
79
facem foarte multe griji c ă avem o explozie de consumatori minori, ei trebuie acoperi ți cu
anumite tipuri de servicii.” (specialist , CPECA )
Instruirea personalului din unit ățile de î nvăță mânt, pentru a putea contribui la integrarea și
ancorarea î n activitatea utilă a adolscentului care consum ă droguri.
„Am avut consumatori care erau î n ultimul an de ș coală, erau majori, dar erau î n clasa a
XII-a, cu probleme acas ă, consumatori ș i dependen ți în acela și timp, dar care mergeau la
școală o oră, două și, pentru c ă puneau probleme î n școală, școala a î ncercat s ă rezolve
problema excluz ându- i. E dificil s ă explici oamenilor faptul c ă venirea lor la ș coală era un
lucru extraordinar. E o ancor ă pe care acel individ o are î n via ța lui. ” (șef de centru ,
CPECA)
Speciali știi din cadrul CPECA sau al altor organizaț ii care furnizeaz ă servicii pentru consumatorii
de droguri consider ă că este necesar ă instruirea suplimentar ă a speciali știlor în problematica
complex ă a adolescen ței.
„Cred că suntem într-un pionierat, î n sensul c ă acum înțelegem cât de important ă este
dezvoltarea adolescentului pentru perioada de majorat, pentru a deveni adult […] ne
pregătim pentru eventuale probleme cu care el se confrunt ă acum ori le rezolv ăm, dar dac ă
le am ânăm , sigur vor fi mai grave. Asta î nseamn ă o pregătire a specialiș tilor care lucreaz ă
în domeniu. Cred c ă una dintre dificult ățile majore este creș terea interesului speciali știlor
vizavi de a rezolva problematicile complexe ale adolescen ței. Sunt destul de puț ine întâlniri
științifice sau cu caracter de lucru la care parti cipă speciali știi, m ă refer la comunitatea
local ă. P ână la urm ă, e foarte important ă modalitatea în care comunitatea local ă se
autoprotejeaz ă împotriva unor probleme. Aici ar trebui s ă existe un cointeres mai mare, o
creștere a interesului din partea noastr ă, a tuturor. Ar trebui aduș i la aceea și mas ă
lucrătorii în domeniu, instituț ii, ONG -uri. Sunt prea puț ine întâlniri publice, de exmplu, la
care se fac inform ări despre servicii oferite de ONG -uri.” (asistent social, CPECA)
„Părerea mea personală est e că, totuși , trebuie să fie formări [pe tematica lucrului cu
adolescen ții].” (psiholog, CPECA)
Înfiin țarea unor centre pentru activit ăți educa ționale, recreative, sportive pentru adolescen ți.
Adolescen ții au nevoie de activit ăți care s ă îi implice, î n care s ă se simt ă utili ș i eficien ți.
„Noi de mult timp pled ăm și ne dorim foarte mult s ă existe un fel de cluburi de cartier .”
(asistent social, CPECA)
Obligarea familiei s ă participe la programul de asisten ță integrat ă.
„În momentul î n care e descoperit un adolescent cu astfel de probleme , automat familia ar
trebui s ă suporte ni ște consecin țe, să fie obligat ă la un anumit nivel s ă ia măsuri și să vină
în terapie ș i în consiliere. P roblema adolescentului nu este o problem ă doar a lui, este una
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
80
de sistem , și atunci , în momentul în care îi obligi ș i pe p ărinți, ace știa sunt mai atenț i.”
(psiholog, CPECA)
4.3.2. Analiza furniză rii serviciilor din domeniul sănătății
Populația- țintă: adolescenții (copii cu vârsta de 14 -18 ani)
Direcții de analiză:
a. Profilul consumatorilor (conturat c onform interviurilor) : Copii de vârstă mică – î ncep ând de
la 11, cel mai frecvent 12 -14 ani –, gimnaziu, din medii policarențate, cu probleme familiale.
Există semne premonitorii în dezvoltarea copilului , care pot indica susceptib ilitatea crescută la
consum. Identificarea precoce a acestor semne și intervenția susținută ar putea asigura evitarea
inițierii consumului.
„Păi acum, pentru cei care consum ă, mă gândesc… pentru c ă noi trat ăm, e ș i psihiatria
mare, v ârsta cea mai precoce. .. sunt și de 11 ani care vin din medii policarenț ate, dar î n
general 12- 14, până la 18 ani , dar sunt din medii policarenț ate; cu solven ți volatili, î n
special, de și nu fac parte din substanț ele acestea cu proprietati psihoactive… ” (medic,
psihiatrie pedia trică)
„De la 12 până la 18 ani.” (medic , psihiatrie pediatrică , gardă)
„Nu, este î n rela ție cu consumul de droguri ș i cu anturajul ș i cu tulburarea hiperkinetic ă,
este o asociere frecvent ă; deci, sunt mici probleme comportamentale din mica copil ărie,
sunt copii care au prezentat anumite probleme ș colare – absenteismul, nerespectarea
regulilor în familie – și care, încet-încet, sub presiunea grupului de prieteni sau anturajul
nepotrivit, în perioada de adolescenț ă ajung s ă consume subst anțe psihoac tive; și de aici
deriva și conflictualitatea î n familie ; deci, de cele mai multe ori , ne confrunt ăm cu rela țiile
conflictuale dintre p ărinți și adolescen ți.” (medic , psihiatrie pediatrică)
b. Identificarea: se realizează întotdeauna în abordare pasivă la toate nivelurile – medicul
specialist în psihiatrie pediatrică, chiar și CPECA
„Deci noi , fiind spital, nu particip ăm la partea de preveni re. Avem î n […] un centru ANA,
de unde fie noi î ndrum ăm către ei, fie ei î ndrum ă către noi .” (medic , psihiatrie pediatrică)
„Procedura de identificare a lor… de obicei , la noi vin î n mod voluntar persoanele… în
cazul în care, eu ș tiu… există un program care se de rulează în școală sau în școli și acolo
colegii mei au pe cineva sau eu… există… se observ ă probleme de consum, uneori fie
dirig intele apeleaz ă la noi , dar tot aș a, noi transmitem informaț ia că există asemenea
centre, că oferim serviciile pe care le oferim ș i atunci, î n caz c ă nu exist ă obligaț ie,
persoanele vin la noi .” (medic , psihiatrie pediatrică , gardă)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
81
„Aaaa… sunt c âteva variante, fie vin p ărinții care au adolescenț i cu probleme de consum de
substanț e psihoactive, fie … și după aceea vin adolescen ții cu p ărinții sau singuri, fie prin
institu țiile de tip probaț iune sau altfel… trimi și, deci obligaț i oarecum, fie ne mai
semnaleaz ă DGASPC anumite cazuri, putem lua legătura cu fam ilia, telefonic sau cum se
poate și… așa… cam astea îs variantele… fie vin adolescen ții pur ș i simplu, fie p entru ei , fie
pentru prieteni de -ai lor .” (medic , CPECA )
„De obicei , vin însoțiți. Majoritatea nu consum ă injectabil, prizeaz ă sau fumeaz ă și e mai
greu de identificat. Luăm c ât mai multe detalii legate de ziua respectiv ă de consum , în
general, oricum lucrurile astea nu le vorbesc în prezenț a părin ților, separat .” (medic ,
psihiatrie pediatrică , CSM)
„Întrebare, operator de interviu : Pe aceș tia îi evaluaț i anual?
Răspuns , medic de familie : Dac ă vin. De obicei, c ând vin la consultaț ie.
Î.: Ce urm ăriți când evalua ți un adolescent?
R.: Starea general ă de s ănătate, alimenta ția.
Î.: Include ți în evaluare ș i consumul de alcool, drog, tutun?
R.: Da. De obicei , după vârsta de 15 ani , fumeaz ă. Cam jum ătate din ei cred că sunt
fumători.
Î.: Cum evaluaț i dvs ., ca medic, consumul de droguri?
R.: P ăi, nu ș tiu dac ă se droghe ază. Nu ș tiu ce s ă zic.
Î.: Îi î ntrebaț i dac ă consum ă?
R.: Îi mai î ntreb, dar nu recunoaș te nimeni. ” (medic de familie)
c. Referirea : Cel mai frecvent , copiii ajung la serviciile de psihiatrie pediatrică din serviciul de
urgență. În situații mai rare , ajung direct cu părinții sau sunt direcționați din școală. A fost
menționat rar medicul de familie, responsabil de examenul anual al stării de sănătate a
adolescentului.
„Adolescen ții ajung prin î ndrumare sau transpunere din UPU -pediatrie , deci urgen țele
pediatrice , unde marea majoritate ajung ini țial acolo deoarece consumul de droguri are ș i
efecte somatice cardiovasculare sau acuze de tipul cefalee, ameț eli, probleme cardiace, st ări
de rău am avut… și atunci, ei ajung î n serviciul UPU; sunt evaluaț i acolo, li se asigur ă
asisten ță medical ă de urgenț ă și, ulterior , îndrumaț i în serviciul nostru de psihiatrie
pediatric , apt evaluare, stabilire de diagnostic ș i iniț iere de tratament, la caz… sau mai
pot… adresabilitatea este prin prezentare direct ă, deci poate veni părintele direct cu copilul
în clinic ă, părintele suspecteaz ă consum de droguri, de obicei, î n astfel de cazuri,
adolescentul prezint ă probleme comp ortamentale și prezint ă probleme în familie, pe fondul
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
82
consumului de substanț e psihoactive; aceasta este a doua situa ție; și a trei a situaț ie este mai
rară, pot fi î ndrumaț i și de la ș coală.” (medic , psihiatrie pediatrică)
„Medicul de familie, p ărintele, psihologul ș colii, dac ă ajung s ă cheme ambulanț a, atunci
medicul de pe ambulanț ă îi refer ă la noi .” (medic , psihiatrie pediatrică , CSM)
„În general, sunt aduș i de p ărinți, pentru că ei singuri, de bunăvoie, n u vin pentru așa ceva;
sunt aduș i de p ărinți, care ori î i suspicioneaz ă, ori știu că au consumat la un moment dat
ceva și îi aduc s ă îi «rezolv ăm». În principiu, eu fac informare ș i psihoterapi e și cam ș tiu
care sunt paș ii în psihoterapia consumului de substanț e a dependenț elor… verific cât est e
dependenț ă, cât este pur ș i simplu pr oblem ă de comportament , pentru că toate drogurilor
dau dependenț ă, văd c ât de motivat este el s ă schimbe ceva î n comportamentul lui ; în
principiu, se caut ă să se dezvolte motiva ția pacientului pentru a-și rezolva problema. Deci
cam ăsta este principiul. Acum , nu știu dac ă așa trebuie s ă fie, dar aș a fac eu. ” (medic ,
psihiatrie pediatrică , gardă)
„De multe ori sună, noi r ăspundem la telefon î n fiecare zi , de la 8 la 16; s-a întâmplat de
multe ori ș i după ora 16 s ă sune părin ții și să ceară mai multe informa ții, atunci c ând
problema este stringent ă. În urma convorbirii telefonice , sunt invita ți la centru at ât părinții,
cât și tinerii. Dac ă adolescenț ii sunt î ntr-o situaț ie critic ă, sunt î ntr-o faz ă de negare, nu vor
să vină la centru, se î ntâmpl ă de multe ori s ă vină doar părin ții la prima î ntâlnire.
Colabor ăm foarte bine cu Direc ția de Probaț iune, exist ă persoane care sunt trimise de
acolo, tineri sau mai puț in tineri. Persoanele private de libertate care sunt eliberate din
penitenciar și care s -au declarat consumatoare de droguri, la eliberarea din penitenciar ni
se trimite notificare ș i, tot pe baz ă de voluntariat , pot s ă vină să stea de vorb ă cu noi ș i, de
cele mai multe ori , s-a întâmplat colaborarea foarte str ânsă, pentru c ă este vorba de
adolescen ți, cu ș colile. E vorba de psihologii ș colari , care identific ă în cabinetul de
consiliere astfel de cazuri ș i, pentru c ă colaborarea noastr ă este str ânsă și apr oape an de an
ne întâlnim și știu de ceea ce facem noi, de multe ori telefonic suntem anunț ați, stabilim , la
fel, o întâlnire și adolescentul cu părin ții ajung la noi la evaluare ș i consiliere, dacă e cazul.
Și, să nu uit, spitalul .” (medic , angajat ANA)
d. Furnizarea serviciilor:
– Se inițiază tratamentul comorbidităț ii psihiatrice asociate, consilierea adolescentului ș i
consilierea familie i.
– Concomitent , se ia leg ătura cu al ți actori institu ționali (cu predilec ție DGASPC).
– Nu există instrumente standardizate de practică medicală.
– Nu este asigurată continuitatea în acordarea serviciilor, în special în ceea ce privește accesul la
psiholog, dar și controlul medical ulterior al cazurilor, după vizita inițială .
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
83
„Da, deci noi acordăm asisten ță de urge nță; dup ă ce trece prin serviciul UPU – dar uneori
se întâmpl ă să nu fie necesar ă evaluare prin serviciu l UPU, să nu fie cu intoxica ție acut ă, ci
doar cu pr obleme minime medicale, care nu impun neapărat tratament î n serviciu de
urgenț ă –, instituim tratament p entru comorbidit ățile psihiatrice, a șa cum v- am zis : dacă
are tulburare hiperkinetic ă, tulburare anxioas ă, depresiv ă, tulbur ări de conduit ă, încercăm
să consiliem familia ș i pacientul; avem serviciu de asistenț ă social ă, la unele cazuri,
solicităm anchet ă social ă, anunț ăm DGASPC, ș coala, dac ă e cazul… ” (medic , psihiatrie
pediatrică)
„Poate c ă ar fi bine ca serviciile de consiliere psihologic ă să poată fi cuprins e într-un
program prin Ministerul Sănăt ății, ne referim aici la consum de substanț e psihoactive, s ă fie
decontate gratuit, atunci c ând îi spunem părintelui c ă trebuie s ă mearg ă să caute un
psiholog și toate cabinetele psihologice sunt private… adică noi nu avem o direc ție clar ă, să
știu că eu trimit la un X cabinet psihologic s ă-mi ia copiii pentru consiliere , plus consum de
substanț e psihoactive; aici este un minus, zic eu; plus o terapie ocupaț ional ă sau activit ăți
sportive . Dar unde s ă fie, s ă fie sub un cadru organizat; c ă putem s ă facem noi o
recomandare , să mearg ă la un sport , dar depinde dac ă au acces la ș coală să facă fotbal,
baschet, înot, dar acestea de obicei se pl ătesc și iarăși reticen ța părin ților, pentru că nu toț i
au posibilit ăți, să își poat ă permite s ă facă o activitate ocupaț ional ă alternativ ă, dacă
aceasta este contra -cost; deci, asta ar fi… un centru de terapie ocupaț ional ă, de consiliere;
deci de recup erare, m ă gândesc eu, un centru de recuperare pentru adolescen ții
consumatori de substanț e psihoactive, asta eu resimt… asta e dificil, pen tru că nu avem prea
multe variante unde î i putem î ndrum a.” (medic , psihiatrie pediatrică)
[Întrebare , operator de interviu: Aveți idee dacă exist ă un manager de caz, dacă îl
monitorizeaz ă cineva ulterior? ]
„…eu cred c ă da (râde), eu sper c ă da, nu ș tiu dac ă se î ntâmpl ă treaba asta î n toate cazurile;
asta depinde foarte mult ș i de complianț a pacientului , și de p ărinți; pentru c ă, de multe ori ,
dacă nu exist ă complianț ă, pentru că depinde de cum v ăd ei, pentru c ă ajutor cu for ța e
puțin probabil s ă se î ntâmple.” (medic, psihiatrie pediatrică, gardă )
„Nu, deci…la postcur ă, m-am referit că sunt unii părin ți care î ntreabă și eu știu că nu sunt
decât pentru adulți centre de postcur ă, știu că sunt undeva la Sibiu sau la Bucure ști, eu nu
știu să fie undeva centre de postcur ă pentru adolescen ți. Noi, da, sigur c ă da, ținem leg ătura
cu pacientul, î l chem ăm la control de c âte ori este nevoie, de obicei lunar. Le dăm un num ăr
de contact ș i ne sună ei. ” (medic CPECA)
„Deci, riscul exist ă de a consuma droguri… după părerea mea, exist ă, pentru c ă el se va
întoarce în acela și anturaj unde se consum ă și, uneori, el nu dore ște să înceteze s ă consume
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
84
și lucr ăm foarte mult pe motiva ția de a renunț a la consum.” (medic , psihiatrie pediatrică,
gardă)
[Întrebare , operator de interviu: După ce pleacă de la dvs . din institu ție, reu șiți să păstrați
legătura după ?]
„Se întâmpl ă deseori s ă sunăm s ă mai î ntreb ăm ce mai fac. ”
[Întrebare , operator de interviu: Dar nu -și schimb ă num ărul de telefon?]
„Uneori îl schimb ă, dar dac ă rămâne acela și num ăr, avem noroc ș i mai vorbim cu ei ș i
vedem ce s -a întâmplat.” (medic CPECA)
„Faci consilierea î n momentul î n care î l ai în secț ie, doar dac ă îți permite starea
pacientului, la nivel de medic pediatru, f ără să ai o formare, o experienț ă legat ă de
interven ția pe consum de droguri la adolescenț i. Consilierea pe baz ă de sfaturi, date la cald,
marșând pe teama prezent ă în urma consumului ș i disconfortului fizic ap ărut. Două- trei zile
mai t ârziu este mai greu, c ă nu mai spune nimic după trecerea «pericolului ».” (medic
pediatru , UPU)
e. Managementul de caz ș i colaborarea inter -institu țional ă:
– Personalul medical tratează cazul din punct de vedere al afecțiunilor medicale și îl referă către
servicii psihiatrice de specialitate sau către entități de psihoterapie .
– În general , se anunță DGASPC.
– Se colaborează cu CPECA , dar î n manieră nesistematizată.
– Nu se aplică reglementările privind managementul de caz ș i raportarea că tre CPECA:
[Întrebare, operator de interviu: Ce se î ntâmplă cu un adolescent după externare? Mai primi ți
informații despre el ș i dac ă îl monitorizeaz ă cineva?]
„Nu, după plecare, contactul s -a rupt. 90% din pacienț ii trimiș i către alte servicii nu ajung
acolo.” (medic pediatru , UPU)
[Întrebare, operator de interviu: Referi ți vreodat ă pacien ți la CPECA ?]
„Nu pot s ă vă raspund la î ntrebarea asta, eu nu ș tiu… ” (medic , psihiatrie pediatrică)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
85
„Nu. Pentru c ă nu știu ce activitate are CPECA […]. Ei trebuie s ă vină să ne informeze cu
ce pot face ș i noi s ă trimitem c ătre ei. Doar c ă nu suntem informaț i. Nu am fost informaț i
legat de serviciile lor. Știm c ă exist ă, dar nu ș tim ce fac .” (medic pediatru , UPU).
„Eu am colaborat cu P rotec ția Copilului , cât am lucrat pe proiectul «Oportunit ăți pentru
toți adolescen ții», at ât am colaborat cu ei; î n rest, da… în clinic ă, pe când eram rezident ă,
sunt cazurile sociale pe care î ntotdeauna le semnaliz ăm.” (medic , psihiatrie pediatrică ,
gardă)
[Întrebare, operator de interviu: Care este procedura prin care referi ți adolescen ții care
consum ă droguri la aceste institu ții?]
„Aaa… luăm leg ătura cu… institu ția sau serviciul sau, eu știu?…, organizaț iile respective,
fie telefonic, fie prin alte mijloace ș i întreb ăm, discutam dac ă se poate s ă colabor ăm și… în
felul asta… ” (medic , CPECA)
„Nu am avut at ât de multe cazuri î ncât să fie nevoie s ă colaborez. Nu am avut colabor ări cu
DGASPC sau ONG. Știu c ă pentru adul ți exist ă mai multe servicii, dar pentru copii ș i
adolescen ți… Nu a fost cazul , la cei pe care i -am avut .” (referiri , CPECA).
f. Sistemul informațional
– Există puțină preocupare pentru sistemul informațional.
– În general , nu se respectă legislația privind circuitul informației către ANA .
„Știu că se raportează (ANA), eu personal nu raportez , dar anunț cazurile și sunt raportate
mai departe.” (medic , psihiatrie pediatrică , CSM)
4.3.3. Analiza furnizării de servicii de prevenire a consumului de droguri
și de servicii psihologice pentru adolescentul consumator de droguri
Furnizarea de servicii de p revenire a consumului de droguri
În general, activit ățile de prevenire a consumului de droguri sunt reprezentate de programele
naționale dezvoltate de Agen ția Naț ional ă Antidrog și implementate, la nivel local, de CPECA/
CRPECA , în parteneriat cu diferite institu ții. De asemenea, exist ă sesiuni de informare desf ășurate
de CPECA, ONG- uri locale sau de c ătre diferite categorii profesionale care îș i desf ășoară activitatea
în școli.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
86
În școli, activităț ile de prevenire sunt implementate „ de obicei, [de că tre] consilierul școlar, dar vin
și multe asocia ții în sprijinul ș colilor: ONG -uri, Agenț ia Naț ional ă Antidrog, Asociaț ia European ă
Antidrog. Și în «Săpt ămâna altfel», cam avem oferte pe preven irea consumului de droguri ”
(consilier școlar). Profesorul diriginte are, de asemenea, atribu ții în organizarea sesiunilor de
informare despre droguri: „ dirigintele este obligat s ă țină în orele de dirigenț ie sesiuni despre
droguri ” (consilier ș colar) .
Prevenirea indicat ă este realizat ă de că tre CPECA , în cadrul unui program cu o durat ă de
aproximativ opt ore, prin care se realizeaz ă „o comunicare interactiv ă și direct ă cu tinerii. Cele mai
multe cursuri s -au realizat prin intermediul școlilor – în sensul c ă unitățile de î nvățăm ânt de tip
liceal au fost cele care au f ăcut sesiz ările – și prin intermediul psihologilor ș colari. Pentru c ă avem
o leg ătură foarte bună cu reț eaua psihologilor ș colari, am putut s ă organiz ăm interviuri. Se
organizeaz ă interv iuri, înainte de a participa la curs , și apoi efectiv se desf ășoară cursul, nu mai
mult de 8- 10 participanț i la sesiunea de formare ” (specialist, CPECA).
Din interviuri reiese faptul c ă, în general , nu se cunosc standardele de calitate ale activit ăților de
prevenire desfăș urate la nivelul unit ăților de î nvățăm ânt de c ătre personalul didactic, de c ătre
profesorii consilieri ș colari, de și există credin ța că activităț ile derulate la nivel naț ional „ cu
siguranță, urmăresc ni ște standarde ; acestea nu ar putea fi aprobate prin minister , dacă nu ar fi
conform standardelor ” (consilier ș colar).
Ca percep ție asupra programelor de prevenire organizate î n școală, se men ționeaz ă faptul c ă acestea
sunt supă rătoare pentru elevi, prin repeti ție: „ei [adolescen ții] deja sunt suprasaturaț i de informaț iile
despre consumul de droguri… , dar… toată lumea despre asta le vorbe ște, încep ând, în gimnaziu, cu
consumul de tutun ș i alcool, continuând cu a VII -a și a VIII- a și liceu , cu droguri. Diriginț i,
consilieri, alte asociaț ii, cel pu țin la mine î n școală, le-am făcut peste tot, fiecare genera ție de elevi
o prind cel puț in în două- trei proiecte care merg puternic pe partea de inf ormare a efectelor ș i a
consecin țelor, deja ei sunt suprasaturaț i de informaț iile verbale pe care le oferim, p entru că există
multe proiecte ” (consil ier școlar).
Pregătirea persoanelor implicate î n activităț i de prevenire variaz ă; astfel , „consilierul școlar nu este
absolvent de psihologie exclusiv ; el poate fi absolvent de pedagogie, de sociologie, de istorie, de
asisten ță social ă și religie, mai nou, aș a. Vorbesc de cei care au f ăcut master, p entru că este, deci
îți dă dreptul s ă… cu master î n psihologie, s ă te duci ca ș i consilier sau î n orice – și manager
organizaț ional . Deci nu au competenț e de interven ție, nici m ăcar de interven ție primar ă. Nu pot s ă
facă asta, dec ât dac ă fac cursuri ” (consil ier școlar).
„Sunt anumite activit ăți educative de preveni re, de consiliere î n carier ă, educaț ie pentru
sănătate, dezvoltare personal ă – cam astea sunt zonele de competență ale consilierului
școlar ”. (consilier școlar)
„Avem formare, o parte din consilierii ș colari avem formare de psihologie clinic ă și
psihoterapie, dar cred c ă puțini sau foarte puț ini au specific pe adic ții”. (consil ier școlar)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
87
Profilul adolescen ților care consum ă droguri, din perspectiva unit ăților de î nvățământ
Consilierii școlari consider ă că mulți adolescen ți consum ă droguri chiar din perioada de
preadolescen ță, de regul ă marijuana, în scop recreativ sau pentru a fi parte din grupul de egali;
pentru unii dintre cei care consum ă, vulnerabilitatea psihologic ă poate favoriza dependenț a și
complica ții ale consumului de droguri. Au fost menț ionate ca droguri consumate ș i SNPP,
medicamentele psihotrope, combinate cu alcool.
„Cred că, în ultima perioadă, a crescut num ărul de adolescenț i care consum ă droguri de la
o vârstă foarte mic ă. E din ce î n ce mai alarmant. Sunt licee î n […] unde se consum ă chiar
și în timpul orelor droguri. ” ( consilier ș colar)
„În gimnaziu, t entația mare, curiozitatea mare ! Pentru c ă părin ții cred că nu este
vulnerabil, c ă e prea mic ș i că liceul este cel care îi… un pic î i tulbur ă […]. Mai depinde ș i
de […] problemele lor, dezechilibrele lor emo ționale, ca o curiozitate ș i poate s ă rămână o
curiozitate, poate s ă… fumeze … dar… ș i după aceea s ă renunț e. (consilier ș colar)
„[…] nu sunt conș tienți de problemele pe care le pot crea acestea […] Ei sunt un grup de
prieteni care vor s ă încerce ni ște senza ții tari despre care au auzit… care au fost
mediatizate, pentru care nu s -a luat nicio m ăsură… și atunci, de aici ș i curiozitatea; și cred
că… mmm… mai ales în liceu apare ș i scopul acesta recreativ .” (consilier școlar)
„Din c âte știu eu, ei fumeaz ă marijuana, etnobotanice foarte multe ș i pastile cu alcool.
Combinaț ia asta.” (consilier ș colar)
Contactarea și identificarea adolescen ților care consum ă droguri l a nivelul unit ăților de
învățământ
Profesorul diriginte are responsabilit ăți (prin fișa postului) î n furnizarea de informa ții și în
prevenirea comportamentelor cu risc la modul general ș i, în acest context, ș i a consumului de
droguri. Identificarea adolescen ților vulnerabili, inclusiv a consumatorilor de droguri, este
considerat ă a fi inclus ă tot în categoria prevenirii și combaterii. Din punct de vedere practic , însă, nu
se consider ă că exist ă o procedur ă exact ă, deși se declar ă că „de asemenea , nu avem o procedur ă
exact ă în ceea ce priveș te identificarea comportamentelor adolescenț ilor vulnerabili. Î n mod
normal, ca ș i mod de func ționare , exist ă atribuț ii pentru fiecare procedur ă și proiect, dar î n direc ția
combaterii ș i prevenirii nu avem un set clar de atribuț ii” (consilier ș colar).
În acelaș i timp , nu exist ă o procedur ă de identificare ș i interven ție timpurie pentru elevii care
consum ă droguri, inclusiv de asistență și referire. Nici î n regulamentul de ordine interioar ă nu exist ă
mențiuni specifice, ci doar men țiuni generale: „în calitate de consilier , nu știu ce s ă fac. Nu e la
îndem ână. Nu avem instrumente de lucru. Dac ă intervenim , o facem pe cont propriu, bazat pe
intuiție și pe ce informa ții mai avem noi , obținute prin surse proprii. ( consilier ș colar) .
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
88
Identificarea consumului de droguri la nivelul unit ăților de î nvățăm ânt și acordarea de servicii sunt
considerate o sarcin ă de echip ă: „dirigin ții pot s ă abordeze astfel de subiecte, dar nu sunt obligaț i”
(consilier ș colar).
„Dacă apar probleme , suntem invita ți să vorbim cu clasa, sau individual cu ei, cu părin ții și
să rezolv ăm noi , dac ă se poate .” (consilier ș colar)
„Managementul, profesorul, dirigintele ș i noi ș i, în unele cazuri , și cadrul medical. Nu se
poate spune c ă este atribu ția unei singure persoane : dirigintele îl vede, îl observ ă, îl trimite
la una dintre noi ș i, împreună, decidem ce referiri se fac.” (consilier ș colar)
În general , nu exist ă un standard al interviului cu adolescenț ii, „de obicei , spun ei care e problema
și facem o anamnez ă, cât de cât ” (consilier ș colar).
„De obicei , se întreabă dacă a consumat alcool și ce alcool, dac ă fumeaz ă sau dac ă e în
grup de fum ători sau dac ă sunt altele , și atunci , după reacț ia pe care o are , poți să mergi
mai departe. Dac ă nu, te opre ști acolo .” (consil ier școlar)
„Dacă ai o suspiciune dat ă de un comportament, de ni ște semne fizice, investighezi. Po ți
întreba și familia, vezi istoricul familiei, istoricul ș colar, relaț ia cu profesorii, cu clasa.
Când e cazul , implici familia, s ă-l verifice, s ă fie aten ți, că mul ți îi scap ă din fr âu. Începi ș i o
consiliere , cu voia p ărintelui. Ideea e s ă vină și să-l poț i ajuta , și nu eticheta sau s ă bagi
frica î n el.” (consilier școlar)
Nu exist ă o program ă specifică după care se desfășoară activităț ile individuale sau colaborative de
informare.
„Facem din fiecare câte pu țin – prevenire, identificare. Î n momentul c ând l -am depistat, l –
am identificat, am î ncercat s ă stau de vorbă cu el, după care îl direc ționez c ătre specialist.”
(consilier școlar)
Anuntarea ș i implicarea familiei
În cazul identific ării unui caz de consum, în func ție de gravitate, este anunț ată în primul r ând
familia.
În cazul neprezent ării familiei, practicile men ționate de că tre participan ții la interviuri sunt diverse ,
iar unele, neconforme cu ROFUIP: directorul institu ției convoac ă familia la ș coală, în scris , și, în
funcție de caz , anunț ă Poliția sau Protec ția Copilului . Nu sunt referite î ntotdeauna cazurile de elevi
consumatori de droguri c ătre CPECA, pentru asisten ță și management de caz.
În alte situa ții, ședințele iniț iale au loc fără înștiințarea p ărintelui, însă „confidenț ialitatea are o
limită, până în momentul î n care nu este pus ă integritatea lui [în pericol] și atunci , împreună cu
elevul, eu a șa procedez : uite, hai, eu cred c ă ar fi bine s ă comunic ăm mamei … cu cine te î nțelegi tu
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
89
mai bine, cu mama, cu tata; ș i având o sus ținere din interior, atunci a fost mult mai uș or să
vorbeasc ă despre problem ă” (consilier ș colar).
Referirea ș i managementul de caz
În cazul î n care se cunoaș te faptul c ă CPECA furnizeaz ă servicii de asisten ță pentru consumul de
droguri, referirea se realizeaz ă către aceasta sau c ătre al ți furnizori de servicii, î n special de asisten ță
medical ă.
„Noi lucr ăm cu centrele de prevenire – cei de la antidrog – și avem parteneriat cu mai
multe: clinica […], un proiect nou, tot pe combatere ș i, în rest , serviciile medicale: urgen ța
(camera de gardă ).” (consilier ș colar)
Consilierii școlari arat ă faptul c ă a face o referire către servicii de asistență nu implic ă automat c ă
părinții și utilizeaz ă și acceseaz ă respectivele servicii.
„Acesta este un aspect destul de delicat , pentru c ă accesarea acestor servicii trebuie s ă fie
voluntar ă. Chiar dac ă tu consiliezi un elev , te poț i lovi de refuzul s ău; tu poț i doar s ă
îndrumi .” (consilier școlar)
1. Servicii de asisten ță psihologic ă și consiliere pentru adolescen ții care consum ă droguri
La nivelul unit ăților de învățământ
În ceea ce priveș te consilierea, la nivelul unităților de învățământ se consider ă că aceasta nu se poate
face f ără acordul p ărinților și, de cele mai multe ori, demersul nu are un rezultat pozitiv, elevul fiind
necooperant în prezen ța părinților sau negâ nd consumul : „ideea e că, fără acordul lor , noi nu putem
oferi servicii ș i atunci le lu ăm datele ș i atât. După care, în cazul î n care consider ăm c ă este necesar
să fac ă o cons iliere individual ă, avem nevoie de un acord individual ” (consilier ș colar).
Din punct de vedere al confidenț ialităț ii, de asemenea, nu se cunoaș te decâ t cadrul general de
menținere a confiden țialităț ii, fără a exista clarifică ri în ceea ce priveș te situa ția în care un elev
consum ă droguri. Nu exist ă un standard de circula ție a informa țiilor despre consumul de droguri al
unui elev. Nu exist ă niciun sistem din care să se știe în ce circumstan țe, când și cum se implic ă
aparținătorii legali: „Aceste lucruri r ămân la latitudinea fiec ărui cadru didactic, e subiectiv. „ Notăm
în registru: elevul cu care am vorbit, ce am aplicat, despre ce am vorbit. Și a u acces la el
consilierul ș colar ș i directorul [ școlar] ” (consilier școlar).
Din punct de vedere al confidenț ialităț ii, aceasta este men ținută în rândul profesorilor , însă dacă și
colegii cunosc cazul, se discut ă la nivel de ș coală: „Semn ăm două declaraț ii de confidenț ialitate,
una la centru [CJRAE] ș i una se semneaz ă la liceu, la fiecare î nceput de an – secretarul, dirigintele
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
90
și alte persoane care intr ă în contact cu datele personale semneaz ă o declaraț ie. O procedur ă nu
avem, dar este î n deontologia meseriei ” (consilier școlar) .
Din cercetare mai rezult ă și faptul c ă nu exist ă un sistem de monitorizare a adolescen ților care
utilizeaz ă droguri , ulterior identificării lor sau după referirea/ accesarea unor servicii (inclusiv cele
de urgen ță).
Ca răspuns la aceast ă neclaritate evident ă în abordarea adolescentulu i consumator de droguri, se
consider ă că ar trebui s ă existe proceduri scrise: „Eu cred că legile sunt generice ș i noi trebuie s ă
venim cu proceduri, cu reglement ări la nivel de ș coală, care s ă fie foarte clare ” (consilier ș colar) .
În ceea ce priveș te serviciile adresate p ărinților, aceste a sunt de informare ș i consiliere, f ără a exista
însă un set minim, standard, de informa ție ce ar trebui transmis ă și o abordare, î n cadrul consilierii,
care s ă aibă puncte de referin ță standardizate.
Colaborarea cu alte institu ții, la nivel local, se face î n baza unor protocoale sau este informal ă:
„Nu exist ă o procedur ă. Informal , se anunț ă profesorul de serviciu , se ia leg ătura cu
consilierul ș colar , care ia leg ătura cu DGASPC -ul și CPECA” (consilier școlar) ;
„Trimitem elevii c ătre cabinetul de consiliere, iar acesta colaboreaz ă cu cabinetul medical.
Cabinetul medical î i direc ționeaz ă către CPECA sau CJRAE. Doar cu acordul părintelui
sau al tutorelui legal. Situaț ia se complic ă atunci când părintele este plecat din țară și nu
lasă un act of icial cu un î mputernicit î n pozi ția de tutore legal” (cadru didactic) .
Un aspect important este legat de formarea ș i abilitatea personalului didactic și de specialitate
(psiholog, medic, asistent) de a oferi informa ții și servicii de consiliere. În cele mai multe cazuri, din
punct de vedere formal, aceast ă instruire este sumar ă sau nu exist ă, de cele mai multe ori fiind vorba
de o informare personal ă, ceea ce nu asigur ă nici mă surarea calit ății interven țiilor, și nici sta bilirea
unui standard minim de calitate. De asemenea, calitatea informaț iilor/ procesului de consiliere are
de suferit prin abordarea, de cele mai multe ori, subiectiv ă.
De altminteri, nevoia formării se resimte ș i la nivelul personal ului însuși, dorindu- se explicit
„formare în domeniu, ț intită pe probleme, proceduri clare, cre șterea capacit ății serviciilor
existente” (consilier școlar) .
Din punct de vedere al nevoilor legate de î mbună tățirea interven țiilor, se consider ă că ar fi necesar e:
„Mai multe activităț i de informare/ prevenire în școli, desfășurate de diferite institu ții/
organizaț ii”;
„Să fie și o formare a cadrelor didactice , ca să ajungem la unison. Să existe o procedur ă
standard ș i foarte clar ă, făcută împreună: c e facem noi, ce faceț i dvs.”;
„O formare a diriginț ilor – ei nu au partea asta de pregătire, nu ș tiu ce s ă le spună, c ât să
le spună î n problematica asta a drogurilor”;
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
91
„O program ă flexibilă pentru consilieri, din care s ă se poat ă lua diverse lucruri , și un
cabinet metodic”.
CPECA
Accesarea serviciilor de asisten ță psihologic ă de că tre adolescen ți nu se face î n urma unei
identific ări directe , ci prin trimitere de la alte institu ții, prin solicitare din partea familiilor
adolescen ților sau din propri a inițiativă a adolescentului .
Procedura de lucru cu adolescen ții este aceeaș i ca și pentru adul ți, respect ându-se aceiași pași. În
cazul în care nu exist ă personal de specialitate (exist ă situa ții în care schema de personal CPECA
este incomplet ă, „posturile fiind î nghe țate”), se face evaluarea ini țială și, dac ă se consider ă necesar,
se face referire că tre servicii specializate de profil. Nu reiese că ar exista o procedur ă standard
pentru referiri / trimiteri.
Ca percep ție asupra problematicii existente, se men ționeaz ă: „în momentul î n care e descoperit
adolescentul cu astfel de probleme , automat familia ar trebui s ă suporte ni ște consecin țe, să fie
obligat ă la un anumit nivel s ă ia m ăsuri și să vină în terapie ș i în consiliere. Problema
adolescentului nu este o problem ă doar a lui, este una de sistem , și atunci , în momentul î n care î i
obligi ș i pe p ărinți, ace știa sunt mai atenț i” (psiholog , CPECA).
De asemenea, î n ceea ce priveș te identificarea ș i pașii urmă tori, se men ționeaz ă: „identificarea se
poate face de c ătre școală, trimiterea se poate face către noi sau c ătre un centru de ș coală, nu
trebuie neapărat s ă se justifice î n faț a nim ănui” (psiholog , CPECA) , iar ca paș i urm ători,
adolescen ții ar trebui trimiș i „probabil c ătre ni ște servicii de consiliere. Dacă noi nu putem s ă îi
consiliem, din cauza faptului c ă suntem sufocaț i, ar fi important ca rolul psihologilor s ă fie extins
și, legislativ , să li se permită să facă astfel de consiliere, pe dependen ță. Să fie cu trimitere , încât
părintele s ă nu fugă și să aștepte a se rezolva de la sine. Să existe o trimitere c ătre psiholog. Ar
trebui să fie de datoria părin ților s ă înceap ă acest proces ” (psiholog , CPECA).
Nu exist ă un sistem de monitorizare a adolescen ților după încheier ea programului de servicii.
Psihologii activi din cadrul CPECA au beneficiat de formare în domeniul drogurilor, î n cadrul
ANA, iar unii au parcurs ș i stagii de formare masterale / doctorale de profil; de asemenea, form ările
în diverse tipuri de psihoterapie sunt aplicate î n cadrul lucrului cu persoane care consum ă droguri.
Speciali știi intervieva ți percep ca dificult ăți în oferirea serviciilor lipsa de pregă tire a diferitelor
categorii profesionale și lipsa de clarific ări legate de circuitul adolescentului î n diferite
circumstan țe. De asemenea, se remarcă „lipsa unei reglement ări legale, de și exist ă Legea nr. 272 de
protec ție a copilului , sub umbrela c ăreia se ofer ă servicii pentru adolescen ți, pentru copii î n
general ; trebuie s ă se facă distinc ție între categoriile de v ârstă ale copiilor ș i elaborate
reglement ări specifice ” (specialist , CPECA). O idee propus ă pentru eficientizarea serviciilor este
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
92
cea a ini țierii de activități online : „Tinerii sunt foarte atra și de mediul online și mai puț in de mediul
direct de lucru , și atunci , apari ția unui astfel de serviciu ar putea constitui un pas î nainte ”
(specialist , CPECA).
DGASPC
Nici în cadrul acestei institu ții, pentru consilieri sau psihologi nu exist ă o procedur ă standard de
identificare a adolescen ților consumatori de droguri. Deoarece nu exist ă nici capacitate de a oferi
servicii în sfera consumului de droguri, ace astă activitate se bazeaz ă pe sistemul de colaborare/
referire c ătre alte institu ții specializate. În cadrul organismului intersectorial de intervenț ie nu sunt
incluse, confor m legisla ției, toate institu țiile abilitate, acest organism fiind î nfiin țat prin hot ărârea
Consiliului Jude țean. Sistemul de referire are, potrivit legii, ca punct central CPECA, a cărei
capacit ate nu este î ntotdeauna corespunz ătoare, comunicarea dintre servicii n efăcându -se nici ea î n
cadrul unui sistem organizat. Ca un factor -cheie în ceea ce priveș te acordarea de servicii se men ționeaz ă lipsa de perfecț ionare/
pregătire profesional ă.
„Nu știu câti dintre colegii ș i asisten ții sociali sau personalul din centrele reziden țiale știu
să lucreze cu astfel de copii. Totul este empiric .” (psiholog, DGASPC)
De asemenea, exist ă situa ții în care nu se cunosc responsabilit ățile legale de a transmite informa ții
pentru constituirea de planuri de asistență și management de caz: „cine este responsabil, care este
procedura? ne pute ți da detalii? ” (personal DGAPS).
În ceea ce priveș te sistemul de trimiteri, se consider ă ca reprezentând o problem ă în accesarea
serviciilor faptul c ă „aceast ă decizie o iau părin ții; tu poț i face h ârtii și acte necesare ș i poț i
rămâne la acest nivel, f ără să se intervin ă în fapt ” (asistent social, SPAS) .
„Nicio altă institu ție nu va chema copilul s ă îl intrebe dac ă consum ă și să îl trimită în
terapie. La CPECA nu se procedeaz ă la fel: ei ofer ă servicii doar dac ă părintele merge ș i
solicită ajutorul. Dac ă ei au identificat un caz ș i părintele cere s ă fie chemat copilul prin
institu ție, nu îl cheam ă. Aici eu văd un mare vid legislativ , pentru c ă aceast ă consiliere
psihologic ă este benevol ă, pe care s ă și-o doreasc ă clientul, ca institu ție nu se preia
inițiativa .” (personal DGAPS)
În mod similar, la nivel de SPAS sau DGASPC, din punct de vedere al consilierii ș i asisten ței
psihologice, exist ă o serie de bariere î n acordarea de servicii adolescen ților care consum ă droguri:
• lipsa form ării/ pregătirii personal ului în domeniul consumului de droguri ( „În domeniul
drogurilor nu avem nicio formare specializat ă, doar din mers am î nvățat câte ceva ”)
• lipsa/ necunoa șterea procedurilor clar e de lucru/ dificultăț i în aplicarea legislaț iei,
necunoa șterea legisla ției în domeniul consumului de droguri de c ătre personal
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
93
• lipsa centrelor /serviciilor specializate pe consumul de droguri
• condi ționarea serviciilor de acordul reprezentantului legal al copilului.
Furnizori priva ți/ ONG- uri
În cazul unora , nu exist ă deloc competen ță în acest domeniu („avem psiholog, care le prezint ă
diferite filmule țe, cu asta se ocupă acesta , dar v ă dați seama c ă e foarte greu pentru ei s ă prind ă
ceva”) și nu exist ă proceduri clare de referire: „doar prin telefon, nu avem o procedur ă standard”
(personal ONG).
În cadrul cabinetelor private de psihoterapie, accesarea serviciilor se face, de regul ă, prin accesarea
individual ă de către părinții adolescentului. Tehnicile utilizate sunt variabile (se men ționeaz ă
interviul motiva țional), f ără a exista obligatoriu ș i preg ătire specifică în domeniul drogurilor. Nu
exist ă corelare cu alte institu ții, doar colaborare direct ă cu alte categorii profesionale (medici
psihiatri).
La nivelul ONG- urilor cu preg ătire de profil , se acord ă asisten ță structurat ă pe pachete de servicii
(asisten ță medico -psihosocial ă), în cadrul unui plan individualizat. Nu exist ă o procedur ă standard
de referire c ătre alte institu ții – „nu avem o procedur ă, îi spunem doar unde s ă caute ” (personal
ONG) – și nu exist ă o procedur ă de contactare a p ărinților/ reprezentan ților legali.
Ca principal ă barier ă în cadrul oferirii ș i acces ării serviciilor se men ționeaz ă dificultatea
adolescen ților de a recunoa ște consumul î n fața părinților.
CSM
În centrul de sănătate mintală, adolescen ții ajung de obicei atunci c ând se suspicionează un consum
sau în urma test ării [antidrog ]. În prezent , accesul la servicii se face prin bilet de trimitere de la
medicul de familie sau direct, î n cazul unui episod psihotic datorat consumului. Procedura urmat ă
este cea a unei evalu ări medico -psihosociale, iar în cazul problemelor psihologice ș i sociale , se
apeleaz ă la serviciile corespunz ătoare existente la nivel local, servicii sociale ș i ONG- uri.
„În cadrul instituț iei în care lucrez, tinerii se adreseaz ă medicului psihiatru cu o trimitere
de la medicul de familie , însoțiți de p ărinți/ tutori/ apar ținători , după care medicul psihiatru
îi redirecț ioneaz ă către serviciul de asisten ță psihologic ă: evaluarea, prima dat ă; în urma
evalu ării, intră într-un proces de consiliere ș i/ sau psihoterapie.” (psiholog , CSM)
Procesul de consiliere este mai mult de informare și discutare a situa ției cu adolescentul și cu
părinții săi. În ceea ce priveș te psihologul, acesta nu are obligatoriu preg ătire specifică în
domeniul drogurilor: „î n domeniul drogurilor nu am nicio formare, sunt psiholog clinician,
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
94
am terminat F acultatea de P sihologie[…], Master în Psihologie clinic ă și formare î n
Psihoterapii scurte ” (psiholog, CSM).
În ceea ce priveș te colaborarea CSM cu CPECA – pentru management de caz – sau cu alte
institu ții, situa ția difer ă de la un jude ț la altul:
„Eu îi spun medicului psihiatru ce am observat, ce recomandări am , și medicul face
trimiterea . Nu știu dac ă există colaborare; eu, din func ția mea , nu pot s ă dau trimitere , nici
o recomandare oficial ă.” (psiholog, CSM)
„Noi, ca centru de sănătate mintală, nu avem protocoale de colaborare nici cu DGASPC -ul,
nici cu Centrul județean de resurse, nici cu CPECA, cu nimeni! ” (medic CSM)
Dificultățile în lucrul cu adolescen ții sunt legate de negarea adol escenților și de abordarea familiei,
care își pune speranț ele în psiholog pentru rezolvarea problemei: „Nu sunt foarte motivaț i să vină,
nu sunt dornici s ă facă aceast ă schimbare, de cele mai multe ori sunt aduș i de p ărinți, ei nu
consider ă că acest lucru î i afecteaz ă […] e foarte greu de rela ționat / interac ționat , atunci c ând nu
își doresc ș i pun aceast ă barier ă – «nu am de ce s ă vin» – și vin pentru c ă sunt aduș i și să se
liniștească părin ții că vin la psiholog ș i se rezolv ă, de și el nu îș i dore ște și în continuare el
consum ă” (psiholog, CSM).
Psihologi la UPU
Abordarea din punct de vedere psihologic se poate baz a și pe instrumente create de personalul
respectiv:
„Am teste de personalitate, de inteligenț ă, putem urm ări deteriorarea cognitiv ă. Se poate
identifica u șor adic ția la substanț ă, chiar dac ă ei nu recunosc. Sunt foarte puț ine cazuri
când vin ș i recunosc lucrul ăsta .”
De asemenea, î n ceea ce priveș te ghidurile de practic ă:
„ghidul clinic ș i-l creeaz ă fiecare specialist î n parte , după nevoile lui, după stilul personal.
Eu, din punctul ăsta de vedere, mi -am creat chiar ghid de interviu, apoi ghidurile
standardizate SCIDUL, ASEBA sunt materialele mele personale , pe care le folosesc î n astfel
de situaț ii, pentru a identifica (teste de inteligen ță, de aten ție). Făcând profilul complet, poț i
să identifici, și fiecare specialist merge pe structura lui pe care ș i-a creat -o. Și la Colegiul
Psihologilor , dacă vă uitați, nu sunt clarificate ș i standardizate ni ște ghiduri, sunt
generalit ăți, așa că rămâne la latitu dinea specialistului ” (psiholog , unitate urgenț e).
Demersul principal al psihologului de la UPU este acela de a ob ține cooperarea ș i deschiderea
adolescentului:
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
95
„Inițial, merg cu alte consumuri î n cadrul interviului, «uite: simptomele tale sunt… » «bei
cafea? tutun? », «fumez, dar foarte puț in». «Mai departe, colegi de -ai tăi consuma ș i
altceva? Țigările le ai de la cine? ». Foarte multe rezultate de deschidere, de a spune
adev ărul le -am avut c ând spuneam «noi avem ni ște teste speciale » – nu știu dac ă este
deontologic neapărat, dar aveam mare nevoie s ă-și asume, s ă accepte că e o problem ă și să
recunoasc ă, să verbalizeze lucrul ăsta – «care ne arat ă consumul de droguri, de
etnobotanice din ultimele trei luni. Dar chiar dac ă nu ai consumat acum, poate altădat ă,
aminteste -ți, ar fi foarte frumos dac ă ne-ai spune, astea sunt foarte scumpe. Î n cazul î n care
iese pozitiv, o s ă plătească părin ții». Mul ți copii erau uș or anxioș i: «bine, dar v ă spun doar
dvs., exist ă o problem ă» și așa, încet-încet, se deschideau pentru a discuta problema asta a
drogurilor.”
În unele dintre jude țele incluse î n cercetare, exist ă o colaborare str ânsă între UPU ș i CPECA, pentru
referirea, asisten ța și managementul cazurilor adolescen ților care consum ă droguri. În alte cazuri
însă, nu exist ă colaborare î n asigurarea asisten ței.
4.3.4. Analiza furniză rii de servicii de asisten ță socială și protecț ie pentru adolescenții
care consum ă droguri; managementul de caz și colaborarea instituțională
1. Profilul ado lescen ților care consum ă droguri
Majoritatea cazurilor de consumatori de droguri cu care se confrunt ă serviciile sociale din cadrul
SPAS sau DGASPC se refer ă la adolescen ții care stau pe strad ă; ei consum ă SNPP, heroină ,
aurolac:
„Consum de droguri este mult spus pentru […] Tipologia consumatorilor de droguri […] este
diferită de Bucure ști. La […] nu sunt drogurile clasice de care ș tim noi, realmente; încă se
mai folose ște aurolacul, produse ieftine.” (asistent social, SPAS/ DGASPC)
„Noi lucr ăm exact pe partea de copiii str ăzii și vă dați seama c ă procentul cel mai mare de
minori consumatori de droguri fac parte din aceast ă categorie. Tot din r ândul copiilor
străzii am avut ș i avem consumatori de droguri care s -au și infectat HIV pe acest fond al
consumului. Cel mai des consum ă etnobotanice, 90% sunt etnobotanice ș i 10% cu punga.
De fapt, consumul la pungă e mult mai frecvent, consum ă și una, și alta. ” (asistent social,
DGASPC)
„Eu nu aș spune nici mul ți, nici puț ini, ci destui. Cred c ă are mai puț ină importanț ă dac ă în
centrul X avem trei sau ș apte; ș i unul dacă avem, trebuie s ă facem ceva cu el. ” (asistent
social, DGASPC)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
96
„Este inevitabil, este foarte clar c ă orice copil care sufer ă o traum ă se va duce î nspre
droguri […]. Consumul în sine e o tulburare psihic ă din punctul meu de vedere ș i nu spun
degeaba chestia asta, nici un copil ș i niciun adult nu se apuc ă de droguri sau de orice
altceva ce face parte din zona adic ției, dac ă nu are o durere interioar ă pe care nu o poate
duce ș i are nevoie s ă scape cumva de ea , asta î i și determin ă.” (psiholog, DGASPC)
„Legat de consum , au rămas cazurile vechi. Lucr ând pe [serviciul] stradal, copiii str ăzii pe
care îi știam ca fiind consumatori au devenit adolescenț ii str ăzii consumatori.” ( asistent
social, DGASPC)
2. Contactarea ș i identificarea adolescen ților care consum ă droguri
Exist ă mai multe modalit ăți prin care furnizorii de servicii sociale intr ă în contact cu adolescen ții cu
risc de consum de droguri :
1.1. Prin aducerea de că tre poli ție
„Ei sunt găsi ți de poli ție, în cele mai multe cazuri , și sunt aduș i către noi, î ndrumaț i către noi,
iar din adăpost trec î n celelalte servicii, î n centrele de tip reziden țial, și se î ntâmpl ă să avem și
consum de droguri .” (asistent social, SPAS/ DGASPC)
„Nu, cred c ă în astfel de cazuri [adolescen ți care consum ă droguri] este chemat ă poliția. Dar nu
o fac at ât de vizibil î ncât să fie prin și, se ascund sau consum ă la ore foarte t ârzii, când oamenii
nu au curaj s ă intervin ă.” (asistent social, DGASPC)
1.2. Prin intermediul serviciilor de interven ție/ teren (serviciu stradal)
„De la canal. Sunt unele zone unde sunt mii de seringi î mprăștiate în jurul canalului. Este ș i un
pericol s ă lași seringile, e nevoie s ă faci ceva. Cureț i zona ș i apoi vezi c ă se reorganizeaz ă și îi
regăsești în alt loc, î n alt parc, î n alt ă casă părăsită. La […] , acum vreun an, erau vreo 30 ș i
ceva. ” (asistent social , DGASPC)
Serviciul stradal este, î n unele locuri, func țional cu personal insuficient, dependent de bugetul
limitat disponibil: „ în func ție de buget ș i de timp, [o echipă ] foarte mic ă, dac ă pe standarde spun
10 lucr ători sociali stradali, pe organigram ă – șase , în practic ă – trei .” (asistent social, DGASPC)
„Așa și la noi, pe l ângă trei stradali, mai sunt 10- 12 pe intervenț ii. Noi suntem buni la
toate.” (asistent social , DGASPC)
„Păi, nu mai avem [serviciu stradal] , l-au comprimat. Este serviciul regim urgenț ă, trafic,
migra ții, telefonul copilului. ” (asistent social , DGASPC)
Ieșirile pe teren nu pot fi zilnice ș i nu beneficiaz ă de posibilitatea utiliz ării unui automobil :
„Serveș te toat ă Direc ția. La trei persoane , nu avem cum s ă facem și documentaț ia, și ieșiri
zilnice. ” (asistent social, DGASPC)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
97
O problem ă în abordarea copiilor sau adolescen ților pe teren este de mult cunoscuta împărțire
teritorială a zonelor de interven ție:
„În var ă am c unoscut un grup la […], cu si guranț ă îl știți și voi, dar ei dorm î n [sectorul] 3, stau
în 5 ș i se duc ș i în 4. Se va pasa responsabilitatea de la un sector la altul, nimeni nu o s ă facă
nimic. ” (asistent social, DGASPC)
1.3. Sesizare de la UPU, spitale, poli ția comunitar ă, școli, comunitate (p ărinți), furnizori de
servicii medico -sociale pentru persoane vulnerabile
Unități de asisten ță medical ă: „Noi primim sesiz ări de la spital, unde ajung sub diverse forme: du și
de p ărinți sau prieteni , pentru c ă li se face r ău, sau merg singuri, acuz ând anumite st ări, iar
spitalul, dac ă e [vorba de un] minor, are obligaț ia să ne sesizeze. Nu foarte multe, ș i vin marea
majoritate de la spitalul jude țean, pentru c ă a ajuns un minor la spital cu diferite simptome, pentru
că a fost găsit dormind l ângă troiță, pentru c ă a fumat , dar nu se ș tie ce. Am constatat ș i alte
probleme î n aceste cazuri, naș teri ne declarate ș i altele .” (asistent social, SPAS)
Furnizorii de servicii pentru persoanele vul nerabile : din partea unora dintre furnizorii de servicii
pentru persoane vulnerabile (inclusiv pentru copiii str ăzii) se manifest ă o rezerv ă în referirea
cazurilor la DGASPC/ SPAS, din cauza riscului perceput de a pierde î ncrederea adolescentului care
a apelat la serviciile furnizorului respectiv , fără șansa de a primi servicii adecvate nevoilor
adolescentului consumator de droguri ( în lipsa serviciilor specializate pentru adolescen ții străzii care
consum ă droguri ).
Sesizarea se poate face telefonic sau î n scris, pe adresa DGASPC: „telefonic , în principal. P ărinții,
uneori , solicită în scris. […] avem un num ăr unde se poate adresa toat ă lumea, inclusiv copiii ”
(asistent social, SPAS) .
„Noi avem telefonul de urgenț ă, la care primim diferite sesiz ări, ne deplas ăm, ved em; [un
telefon] poate oferi informa ții despre dinamica lor, unde s -au mai dus. C ând au spart un grup ș i
s-au mutat, nu- i dibuim din prima, de aceea o sesizare la telefon ne poate ajuta. Este un se rviciu
non-stop.” (asistent social, SPAS)
1.4. Solicitare direct ă: „mai vin părin ții cu astfel de situa ții și noi ne putem da seama dac ă
vedem un copil care este potenț ial consumator , dar nu cred at ât de dur. Facem o evaluare, o
discu ție cu copilul ș i, în astfel de situa ții, se poate ș i testa ” (asistent social, SPAS) .
Identificarea adolescen ților care consum ă droguri se bazeaz ă pe evaluare, pe interviu, nu pe testarea
prezen ței drogurilor î n organism, de și există și aceast ă posibilitate, prin colaborarea cu alte institu ții,
în special cu CPECA : „de regul ă, luăm leg ătura cu cei de la CPECA , noi lucr ăm cu tot ce î nseamn ă
antitrafic ș i antidrog, avem o colaborare foarte bună ș i exist ă acces” (asistent social, SPAS) .
„De cele mai multe ori spun ei, dar se î ntâmpl ă să aibă și simptome vizibile, chiar dac ă
ascund. Mai exact, intr ă în sevraj. Sau cineva care a consumat recent aurolac, chiar dac ă
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
98
recunoaș te sau nu, oricum are un miros specific, mai ales la 20- 30 de minute după ce a
consumat. Spun ș i se și vede. Au ș i semne de înțepare sau r ăni purulente.” (specialist,
DGASPC)
„Se întreabă de rutină: «consumi droguri? », «și ce foloseș ti?», «fumezi, bei? ». Ca s ă nu
pară că îl catalogăm direct ca consumator de droguri, doar pentru c ă stă pe stradă. De
obicei , ne spun dac ă consum ă sau nu. ” (specialist, DGASPC)
„Ei, în general, nu se ascund de noi, ne spun. Chiar le face pl ăcere uneori… ” (asistent
social, DGASPC)
3. Interven ția serviciilor de protec ția copilului – furnizarea serviciilor
Reprezentan ții serviciilor stradale ș i de intervenț ie în regim de urgenț ă, telefonul copilului , au ar ătat
că nu exist ă servicii reale ș i adaptate pentru nevoile adolescen ților care consum ă droguri, în special
pentru ale celor care sunt sau au f ost copii ai str ăzii. Legisla ția face dificil ă instituirea unor m ăsuri
de protec ție special ă (procedura ar presupune citarea în instanță a adolescentului de peste 14 ani,
dacă acesta nu doreș te să accepte m ăsura propus ă).
„Lipsa serviciilor reale, deci nu există servicii reale pentru aceș ti copii. Î n afara consilierii
pe care o oferi acolo, î n centrul î n care oricum nu poate sta, pentru c ă trebuie s ă se
drogheze ș i are comportamente specifice ș i nu vrea s ă se lase, nu ai ce s ă-i oferi. Nu ai ce s ă
faci cu el. Concret, nu putem s ă le oferim nimic. ” (asistent social, DGASPC)
„Dacă îi iei din strad ă, îi duci î ntr-un centru, legea nu- ți permite nici m ăcar o perioadă să-i
ții, asta î nseamnă că pot pleca din nou î n stradă. Oric ând, oricum .” (șef de centru,
DGASPC)
„Peste 14 ani , nici m ăcar nu ai voie s ă-l ții cu for ța, ai nevoie de acordul lui , dac ă nu ai
hotărâre judecătoreasc ă. D ar fiind î n stradă, e imposibil s ă-i dai hot ărâre în instanț ă,
trebuie s ă-l citezi nu ș tiu cum.” (șef de centru, DGASPC)
„Centrul [de primire î n regim de urgen ță] nu este o metodă care s ă le ofere absolut nimic,
deci nici î n stradă, nici î n centru, pentru c ă ei nu se pot adapta condi țiilor unui centru, mai
ales dac ă vin din strad ă. Dac ă vin dintr -o familie dezorganizat ă, mai discu ți cu ei ș i se
poate face ceva, dar luaț i din stradă, consumatori de droguri , și aduș i în centru, 48 de ore e
mult dac ă rezist ă! Sunt obosi ți, vin s ă doarm ă, să mănânce și pleac ă. Ne -ar trebui un centru
specializat și un centru intermediar, un centru de tranzit î ntre strad ă și centrul de urgenț ă.
Este imposibil s ă se poat ă adapta la programul unui centru.” (șef de centru, DGASPC)
„[Într-un astfel de centru] ar trebui s ă fie personal medical ca s ă acopere patru ture. Grupe
de patru- cinci, cu un instructor supraveghetor, patru- cinci psihologi, patru- cinci asisten ți
sociali. ” (asistent social, CPECA)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
99
Durata procedurilor judec ătorești pentru î ntocmirea actelor de identitate face, de asemenea, dificil e
interven ția și furniz area de servicii pentru adolscen ții care consum ă droguri.
„Avem copii î n centru cu v ârste de 15 ani, 15 ani și, și nu au buletine, tocmai pentru c ă s-a
intrat de anul trecut î n tribunal cu ei ș i nici p ână acuma nu ne -a parvenit hot ărârea
judec ătoreasc ă, să putem s ă le facem documente. Despre asta discut ăm.” (asistent social,
DGASPC)
Pentru adolescen ții cu o perioadă de consum destul de lung ă nu exist ă servicii adaptate:
„Copiii care ajung la noi sunt î ntr-un stadiu al consumului avansat, ori acolo nu este
suficient, este nevoie de cel pu țin un centru rezidenț ial, unde s ă poată să se facă terapie și
interven ție, pentru c ă, copilul , în momentul î n care este consiliat, nu o s ă vină niciodat ă la
consiliere la cab inet, pentru că îl consiliezi tu […], el are nevoie de alt ă interven ție […]
Chiar acum avem un caz, nu ș tim ce s ă facem cu el… , este deja î ntr-o stare avansat ă a
consumului .” (șef de centru, SPAS)
„Direcția are un serviciu de interven ție în caz de abuz, neglijare ș i violen ță în familie , dar
acel serviciu preia ș i aceste cazuri , pentru c ă vorbesc de tot ce î nseamn ă familie și fac
inclusiv consiliere, a copilului, a familiei. Î n momentul în care aceste cazuri ajung la
direcț ie, ele sunt redir ecționate și către noi ș i se face o verificare, o analiz ă a situaț iei
familiei, dar de regul ă consilierea psihologic ă o fac [speciali știi] de la D irecție [DGASPC ].
Primul serviciu oferit e cel de la D irecție. […] Noi, ca Direcție, într-o astfel de situa ție,
începem cu vizita la domiciliu, neanunț ată. Dac ă nu îi găsim , le lăsăm invita ție. Dac ă
aceștia nu r ăspund la invitaț ie, revenim noi la domiciliu, ulterior vin ei, vorbesc cu d- na
psiholog.” (asistent social, SPAS)
„Noi încercăm s ă ducem serviciile cât mai aproape de comunitate. Acest lucru se poate face
și pe partea de consum de droguri. Să stai la birou și să faci h ârtii nu este o atribu ție care
scade consumul sau previne consumul ș i nu e ști aproape de cet ățean și de nevoile lui. ”
(asistent social, S PAS)
„La noi , facem partea de consiliere ș i, dacă se dore ște ceva reziden țial, încercăm s ă aflăm
unde ar putea fi primit .” (asistent social, SPAS)
„Serviciile de consiliere nu sunt adaptate nevoilor celor afectaț i, adolescenț i și părinți:
consilierea are loc î ntre 8 și 16… ” (asistent social, DGASPC)
„Dacă accept ă să mearg ă la consiliere, bine… dacă nu, cu for ța nu î i putem aduce. Ajung la
spital, iar ne sesizeaz ă, iar î i indrum ăm, chem ăm… dacă vor s ă vină, bine… luați-l și
duce ți-l într-un centru… ” (asistent social, DGASPC)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
100
4. Referirea cazurilor că tre institu ții speci alizate, management de caz
În urma identific ării, se realizeaz ă referirea c ătre institu țiile abilitate. Au fost enumerate CPECA ș i/
sau CSM, respectiv spitalul de psihiatrie/ secția de psihiatrie, centre ale unor organizaț ii ale
societ ății civile.
„Cu cele două spitale, […], dar e foarte dificil, pentru c ă foarte puț ini copii doresc s ă fie
trata ți de droguri.” (asistent social, DGASPC)
„Sunt limitări date de legis lația în vigoare. Nici spitalul nu poate s ă-l țină.” (asistent social,
DGASPC)
„Spitalul îl ține doar cu supraveghere, cu î nsoțitor. Asta î nseamnă să existe personal de
supraveghere , și aici suntem î ntr-un impas. Asta î nseamnă ca Direc ția să plătească patru
oameni ca s ă supravegheze un singur copil în spital, pentru c ă sunt patru ture, trebuie
asigurate toate.” (asistent social, DGASPC)
Legisla ția specific ă adresat ă consumatorilor de droguri prevede ca toate cazurile de consumatori s ă
fie referite c ătre CPECA, iar aceasta s ă colaboreze cu DGASPC î n vederea elabor ării PIP ș i a
complet ării gamei de servicii, dup ă caz. Experien ța personalului care lucreaz ă efectiv în teren, at ât
cel din institu țiile publice , cât și cel din mediul privat, arat ă că raportarea cazurilor că tre CPECA ș i
DGASPC nu se realizeaz ă întotdeauna, din diferite motive:
• parte din personal nu cunoa ște rolul CPECA ș i metodologia de stabilire a managerului de
caz:
„Cine este responsabil, care este procedura? N e pute ți da detalii? ” (asistent social, SPAS/
DGASPC)
„Noi am discutat cu ei [CPECA], dar doar pe partea de prevenire. O s ă întreb și de
asisten ță, de aceste servicii de care nu am auzit p ână în prezent. ” (asistent social,
DGASPC )
• nu exist ă în toate cazurile incluse î n cercetare (sub aspect regional) parteneriate/ convenț ii de
colaborare î ncheiate î ntre institu ții;
• dificultatea ob ținerii acordului reprezentantului legal, precum ș i al copilului.
Dificultăț ile întâmpinate de speciali ști în practică sunt legate de condi ționarea prest ării serviciilor de
acordul reprezentantului legal al copilului, acesta fiind un alt obstacol î n furnizarea serviciilor
pentru adolescen ții consumatori de droguri. Pentru realizarea evalu ării de c ătre CPECA , în vederea
stabilirii tipurilor de servicii adecvate , este necesar acordul p ărintelui/ reprezentantului legal. În
situa ția în care copilul este din familie sau cu m ăsură de plasament î n regim de urgenț ă (drepturile
părintești sunt suspendate ș i preluate de reprezentantul DGASPC), nu sunt probleme î n obț inerea
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
101
acordului ; dificultăț ile apar atunci c ând nu este identificat pă rintele și nu este instituită măsura de
protec ție (cazul copiilor str ăzii care au peste 14 ani ș i nu sunt de acord cu instituirea m ăsurii de
protec ție, dar care doresc servicii de consi liere, evaluare, includerea î n programe de harm
reduction).
Obligativitatea de a referi consumatorul de droguri către CPECA poate fi un imp ediment în
dezvoltarea relaț iei dintre adolescent ș i profesionist, duc ând la renunț area minorului la serviciile
furnizate ș i la pierderea contactului cu el .
Speciali știi serviciilor sociale (SPAS, DGASPC – Protecț ia Copilului) intervieva ți arat ă faptul c ă
rezultatul referirii nu este î ntotdeauna cel dorit, respectiv accesarea serviciilor specializate de c ătre
părinții adolescentului care consum ă droguri, servicii către care a f ăcut referirea speci alistul
DGASPC, nu se realizeaz ă:
„Problema este că aceast ă decizie o iau părin ții, tu poț i face h ârtii și acte necesare ș i poț i
rămâne la acest nivel, f ără să se intervin ă în fapt. Nici o alt ă institu ție nu va chema copilul
să îl întrebe dac ă consum ă și să îl trimită î n terapie.” (asistent social, SPAS/ DGASPC)
„Aici eu văd un mare vid legislativ , pentru c ă aceast ă consiliere psihologic ă este benevol ă,
pe care s ă și-o doreasc ă clientul, c ă institu ția nu […] preia ini țiativa. ” (asistent social,
SPAS/ DGASPC)
Speciali știi din DGASPC/ SPAS sunt de pă rere că procesul de asisten ță pentru consum de droguri
trebuie urm ărit, respectiv c ă managementul de caz exercitat de că tre CPECA este esen țial. Mai mult,
consider ă că este important ca mă surile terapeutice recomandate de că tre CPECA s ă fie stimulate
prin trimiterea de înștiințări pe adresa părinților sau s ă fie chiar obligatorii. Speciali știi CPECA ar
trebui să se deplaseze pentru furnizarea serviciilor de asisten ță psihologic ă.
„Dacă ai apelat la serviciile de psihiatrie pentru consum, atunci CPECA s ă emită o hârtie
care se trimite acas ă și cheam ă copilul la consiliere. Dac ă nu vi ne copilul, merge un
reprezentant la copil.” (asistent social, SPAS/ DGASPC)
„Eu a ș vedea pentru CPECA ni ște atribu ții mai specifice , pentru a putea pătrunde în
comunitate. Serviciile nu ar trebui limitate doar la situaț ia în care vine p ărintele și cere
ajutorul. Să se emit ă o baz ă de date lunară cu cei identifica ți drept consumatori de c ătre
celela lte institu ții, iar ei , ca institu ție CPECA, s ă mearg ă în teren ș i să investigheze care
este situa ția. Altfel, totul r ămâne doar la nivel de informaț ii.” (asistent social, SPAS/
DGASPC)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
102
5. Colaborarea inter -institu țional ă
Poliția a fost men ționat ă ca fiind un colaborator al serviciilor sociale/ de protecț ia copilului.
„Dar s ă știți că noi facem permanent sesiz ări la sec țiile de poliț ie, îi anunț ăm. Inclusiv, mai
nou, faptul c ă etnobotanicele se v ând la liniu ță, la 3 lei, 5 lei liniu ța, astfel devin foarte
accesibile. Și de obicei fur ă, ori fiare vechi, tot felul de chestii ca s ă le vândă și să-și
cumpere. A șa și apare deli ncven ța.” (asistent social, DGASPC)
„La nivelul jude țului există echip ă local ă intersectorială, care, inițial, se ocupa doar de
situa țiile de exploatare prin munc ă, apoi de abuz ș i ne-am extins astfel î ncât to ți
reprezentan ții institu țiilor publice care vin î n contact cu copilul, inspectoratul ș colar
județean, direc ția de s ănătate public ă, jandarmeria, poli ția, inclusiv ONG -uri, sunt î n acest
grup și colaboreaz ă. Colaborarea este foarte bună. [CSM] nu sunt cu noi î n acest grup.
Exist ă și o hot ărâre de consiliu județean, care a decis componenț a, pentru c ă, inițial,
legisla ția punea poli ția ca responsabil ș i am adăugat și jandarmii , și ONG- urile, am
încercat s ă strângem c ât mai mul ți actori, care s ă facă prevenire pe toate domeniile, care
ulterior disemineaz ă informaț ia.” (asistent social, SPAS/ DGASPC)
DGASPC relev ă utilitatea și calitatea colabor ării cu organiza țiile societ ății civile , care furnizeaz ă
servicii copiilor vul nerab ili, din familii defavorizate:
„Avem un sistem de ONG -uri destul de bine structurat , cei care ne sunt aproape sunt puț ini,
dar sunt serioș i și ofer ă exact serviciile complementare de care avem nevoie ș i ne sprijin ă
foarte tare. […] centru de zi, servicii de tip reziden țial, […] servicii și în stradă, un centru de
activităț i pentru copiii din comunitate, de zi, unde îș i fac temele, […] școală de var ă pentru
peste 400 de copii […]. Cu […] am colaborat, c ând aveau buget ș i proiecte, pe partea de
prostitu ție si am colaborat foarte bine.” (asistent social, SPAS/ DGASPC)
Asistentul social explic ă și mecanismul de colaborare dintre SPAS ș i DGASPC:
„A apărut o hot ărâre de guvern de cur ând, care prevede colaborarea dintre DGASPC și
SPAS -uri, pe care noi va trebui s ă o punem în aplicare pe -repede- înainte. Suntem î n
procesul de gândire a unei strategii, pentru c ă se men ționeaz ă că Direcția poate delega
reprezentan ți sau poate crea un compartiment specializat , care s ă ofere coordonare
metodologic ă SPAS -urilor.”
6. Dificult ățile întâmpinate în furnizarea serviciilor pentru adolescen ții care consum ă droguri ,
menționate de că tre speciali știi serviciilor sociale (SPAS/ DGASPC – Protecț ia Copilului) :
• lipsă formare/ pregătire personal î n domeniul consumului de droguri – unii dintre specialiș tii
particpan ți la cercetare nu au nicio formare î n domeniul drogurilor : „În domeniul drogurilor
nu avem nicio formare specializat ă, doar din mers am î nvățat câte ceva ”;
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
103
• lipsa/ necunoa șterea procedurilor clare de lucru ;
• lipsa centrelor/ serviciilor specializate pe consu mul de droguri ;
• condi ționarea serviciilor de acordul reprezentantului legal al copilului ;
• necunoa șterea legisla ției în domeniul consumului de droguri de c ătre personal/ dificultăț i în
aplicarea legisla ției.
La nivelul DGASPC , se constat ă că nu exist ă suficient personal specializat pe furnizarea de servicii
copilului consumator de droguri; personalul nu participă la programe de formare continu ă în lucrul
cu adolescen ții cu adic ții sau un num ăr mic de asisten ți sociali au beneficiat de cursuri de
specializare organizate de că tre ANA.
De asemenea, profesioni știi din domeniu, public ș i privat, au constatat din practic ă faptul că, atunci
când adolescentul cu vâ rsta peste 14 ani, care este deja consumator , nu dore ște servicii de consiliere,
evaluare, g ăzduir e, este inutil ă stabilirea unei mă suri de protec ție, întruc ât acesta va fugi din centru
și va ajunge s ă trăiască tot în strad ă. Profesioni știi care au participat la interviu au concluzionat c ă
programele de distribuire a seringilor c ătre adolescen ții consumatori ar veni în sprijinul acestora,
protej ându-i de cont ractarea unor boli transmi sibile . Exist ă însă o barier ă legal ă în ceea ce priveș te
schimbul de seringi pentru adolescen ții cu v ârsta peste 14 ani – obținerea acordului pă rinților/
reprezentantului legal.
7. Recomand ări
Se constat ă nevoia dezvolt ării și încheierii de parteneriate at ât între institu țiile publice , cât și între
institu ții publice ș i ONG- urile de profil pentru acordarea de s uport reciproc, de servicii
complementare, care s ă vină în sprijinul adolescentului consumator.
Personalul din cadrul centrelor de primire î n regim de urgenț ă/ adăposturi pentru copiii str ăzii/
reprezentan ți DGASPC consider ă oportun ă înfiin țarea de centre specializate pentru adolescen ții
consumatori , din mai multe motive: acestea ar dispune de personal specializat; minorii cu probleme
de comportament , provocate de consumul de droguri , nu i-ar influen ța negativ pe ceilal ți adolescen ți
aflați în centru , care nu sunt consumatori; ar exista proceduri clare de intervenț ie și referire c ătre alte
tipuri de institu ții ce pot acorda s prijin .
„Ne-ar trebui un centru specializat ș i un centru intermediar, un centru de tranzit î ntre
strad ă și centrul de urgenț ă. Es te imposibil s ă se poat ă adapta la programul unui centru.”
(șef de centru, DGASPC)
„[Într-un astfel de centru] ar trebui s ă fie personal medical , ca să acopere patru ture. Grupe
de patru- cinci, cu un instructor supraveghetor, patru- cinci psihologi, patru- cinci asisten ți
sociali. ” (asistent social, CPECA)
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
104
Programele de schimb de seringi sunt considerate, de speciali știi DGASPC, ca o modalitate de
prevenire a infecț iilor cu transmitere sanguin ă, care î nsă ar trebui s ă fie o conexiune î ntre
consumator ș i servicii de asisten ță social ă și medicală .
„Nu neapărat ideea de a le da seringi trebuie s ă fie finalitatea, ci intrarea. Dac ă vorbim de
minori peste 14 ani , e OK . Sub ace astă vârstă, nu.” (speciali st, DGASPC)
Ar fi util ca s peciali știi CPECA s ă aibă activităț i de t eren, eventual în colaborare cu al ți furnizori de
servicii autoriza ți, întruc ât, adeseori, beneficiarii adol escenți nu pot fi aduș i la centru pentru
furnizarea de servicii .
5. Concluzii
5.1. Bariere legale în accesarea serviciilor de asisten ță pentru adolescen ții care
consum ă droguri
Legisla ția
108 referitoare la furnizarea serviciilor de asisten ță pentru consum atorii de droguri, precum
și standardele sistemului na țional de asisten ță a acestora nu includ prevederi specifice pentru
identi ficarea precoce și motivarea adolescen ților care consum ă droguri în a accesa serviciile de
asisten ță pentru consumul de droguri (cu anunț area prealabil ă a familiei sau reprezentantului legal ),
prevederi care s ă orienteze activitatea furnizorilor de servicii de asisten ță pe nivel ul I (pre-
tratament) și a unit ăților de î nvățăm ânt. Acest lucru determin ă evitarea identifică rii adol escenților
consumatori de droguri de către profesioni știi din cadrul unit ăților de î nvățăm ânt, sănătate, servicii
sociale, exist ând posibilitatea cre ării de probl eme de natur ă juridic ă cu părinții care neag ă situa ția de
consum a fiului/ fiicei. Implica țiile acestei lipse metodologice ș i legislative se resimte la nivelul
unităților de î nvățăm ânt la modul g eneral, școlile încerc ând s ă elimine problema elevilor
consumatori fie evit ând să o repereze, fie că utând să transfere în alte școli pe cei b ănuiți de consum .
Nu exist ă prevederi legale care s ă permită o depistare activ ă a adolescen ților consumatori de droguri
în cadrul se rviciilor medicale. Examenul de bilanț al adolescentului nu include un instrument de
screening privind consumul de droguri (medicină de familie); î n legisla ție, depistarea adolescentului
consumator de droguri este una de tip pasiv, prin apelarea familiei sau reprezentantului legal la
servicii de asisten ță medical ă, psihologic ă, social ă.
Nu exist ă reglement ări specifice care s ă faciliteze accesul beneficiarilor că tre servicii de asisten ță a
consumatorilor de droguri în situa ții cum sunt lipsa actelor de identitate, absen ța reprezentantului
108 HG nr. 860/2005, Ordin nr. 1.389/2008, Decizie MAI/ ANA nr. 16, 17/2006.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
105
legal ; prevederile legale109 referitoare la furnizarea serviciilor de asisten ță pentru consumatorii de
droguri prev ăd obligativitatea ob ținerii acordului parental/ al reprezentantului legal pentru
furnizarea serviciilor, ceea ce este o limitare a accesului la servicii pentru adolescen ții consumatori
și încalcă un principiu fundamental î n domeniul adic țiilor, anume acela că a sta î n contact cu un
consumator este o băt ălie c âștigată. Aceast ă prevedere legal ă este corelat ă cu cea din domeniul
asisten ței medicale ș i psihologice, care fac referir e la vârsta de 18 ani ca limită minimă pentru
accesarea independent ă a serviciilor de asisten ță medical ă110, respectiv psihologic ă. Aceste
prevederi corelate determin ă reticen ța cu care profesioni știi abordeaz ă problem atica adol escentului
cu risc de consum de droguri sau care consum ă droguri și împiedic ă adolescen ții care ar dori s ă
obțină ajutor să beneficieze de acesta, î n situa ția în care p ărinții sau reprezentantul legal este unicul
care semneaz ă fișa de consim țământ pentru servicii.
Prevederile legale111 referitoare la furnizarea serviciilor de reducere a r iscurilor nu sunt suficient de
clare. Încadrarea programului de asisten ță într-unul dintre cele patru programe de asist ență integrat ă
(PIT) prevăzute în legisla ția care descrie sistemul naț ional de asisten ță pentru consumatorii de
droguri face referire la criterii de orientare și men ționeaz ă pentru PIT 4 ( de reducere a riscurilor
asociate consmului de droguri), vâ rsta peste 18 ani. Pe de alt ă parte, criteriile specifice de
organizare și func ționare a centrelor care fur nizează tratament de substitu ție cu agoni ști de opiacee
(care este unul dintre cele dou ă programe prev ăzute în cadrul PIT 4) prevede drept criterii de acces
vârsta peste 18 ani sau peste 16 ani, când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare,
și doar cu consim țământul scris al reprezentantului legal.
Nu exist ă prevederi legale cu privire la standardele de asisten ță a consuma torilor de droguri minori ,
altele dec ât cele care privesc aplicarea metod ei managementului de caz. Acestea prevăd colaborarea
CPECA cu DGASPC în toate situațiile (chiar și în aceea în care familia adolescentului consumator colaborează la furnizarea serviciilor adresate acestuia). Lipsa unor prevederi mai specifice î n ceea ce
prive ște asisten ța pentru consumatorii minori/ adolescen ți – cum sunt cele care privesc formarea
speciali știlor, detalierea specificit ăților legate de problematica copilului/ adolescentului în diferitele
etape ale procesului de asisten ță (prezen ța unui pă rinte/ tutore pe durata proce sului, limite ale
confidenț ialităț ii, rela ția dintre servicii, rolul psihiatriei pediatrice, responsabilităț ile serviciilor din
comunitate în ceea ce priveș te rapor tarea cazurilor de minori etc.) , spa țiul de lucru – produce , în
fapt, o renunțare la a mai acorda anumit e tipuri de servicii , în loc s ă favorizeze tocmai dezvoltarea și
acordarea lor .
Rolul major pe care managerul de caz d e la nivelul CPECA (Nivelul al II -lea) î l are este dificil, dac ă
nu imposibil, de implementat, din mai multe motive:
109 HG nr. 860, art. 15, anexe 6, 7, Ordin comun nr. 1.389/513/282 /2008.
110 Cu excepția situațiilor de urgență și a celor privitoare la sănătatea reproducerii, Legea nr. 95/2001.
111 HG nr. 860, art. 15, anexe 6, 7, Ordin comun nr. 1.389/513/282 /2008.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
106
– existen ța, în fapt , a două sisteme publice paralele de asisten ță pentru consumatorii de droguri
(cel al ANA ș i cel al Ministerului Să nătății – serviciile de psihiatrie); ANA nu autorizeaz ă,
în fapt, serviciile/ centrele altor institu ții publice (MS, DGASPC).
– absența, în fapt , a unora dintre responsabilit ățile, asumate prin reglementă rile în vigoare, ale
managerului de caz, mai ales cele de ordin proactiv: identificare precoce ș i interven ție
timpurie (prin legatura cu serviciile de pre venire sau harm reduction), colaborare (cu
serviciile de protec ție a copilului, cu serviciile de psihiatrie) etc. ;
– confuzia creat ă de existen ța a dou ă institu ții cu rol de autorizare (ANA ș i MS);
– poziția pe care o are ANA î n organigrama G uvernului (la nivel de Direcț ie în cadrul MAI)
nu îi permite un rol de coordonator na țional ș i nici local;
– sistemul de referire al copilului care consumă droguri ș i continuitatea îngrijirilor medicale
nu sunt clar reflectat e de legislația în domeniul serviciil or medicale;
– prevederile legale referitoare la transmiterea de documente cu privire la consumatorul de
droguri î n procesul managementului de caz cree ază premisele î ncărcării nejustificate a
personalului CPECA112 sau a altor furnizori de servicii;
– ignorarea (necunoa șterea sau nerecunoa șterea), de c ătre majoritatea furnizorilor de servicii, a
legisla ției cu privire la sistemul de asisten ță pentru consumatorii de droguri ș i a rolului
CPECA î n managementul de caz di n domeniul asisten ței consumatorilor de droguri.
Procedurile de autorizare a centrelor de servicii de asisten ță pentru consumatorii de droguri ș i a
serviciilor sociale destinate consumatorilor de droguri sunt laborioase și insuficient reglementate
(serviciile pentru consumatori de droguri nu au existat î n nomencla torul de servicii sociale până în
noiembrie 2015; în prezent exist ă, dar se pot licenția numai cele pentru adul ți). Pentru func ționarea
unui astfel de serviciu/ centru de servicii este necesar ă obținerea de autorizaț ii și licen țe de
funcționare succesiv , de la autorit ățile de s ănătate public ă, de la Ministerul Muncii, respectiv de la
Agen ția Naț ional ă Antidrog .
5.2. Recomand ări privitoare la modific ările legislative
Elaborarea, în cadrul metodologiei de lucru cu adolescenț ii care consum ă droguri, de proceduri
specifice de identificare activ ă a adolescenților cu risc de consum de droguri ș i a celor care consum ă
droguri, de proceduri de informare , motivare și sprijinire a acestora pentru a -și implica familia , în
scopul acces ării de servicii de asistenț ă pentru consumul de droguri. Includerea în legisla ție a
prevederilor cu privire la identificarea activ ă a adolescen ților care consum ă droguri și furnizarea
serviciilor de informare, motivare ș i sprijin î n etapa de pre- tratament. Este recomandat ca
112 Ibidem, art. 26, par. 3.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
107
metodologia de includere î n servicii a ado lescen ților care consum ă droguri să faciliteze accesul lor
la servicii medicale, psihologice ș i sociale. A ccesul direct și fără condi ția solicită rii/ acordului
parental , de la 16 ani î n sus , înregistrare a codificat ă pot fi luate î n considerare pentru stimularea
acces ării de serv icii de asisten ță pentru consum atorii de droguri de c ătre adolescen ți.
Clarificarea metodologic ă și legal ă a prevederilor referitoare la modalitatea de fu rnizare a serviciilor
de reducere a riscurilor î n cadrul continuumului de servicii de asisten ță pentru consumatorii de
droguri adol escenți, av ând în vedere riscurile de infectare cu HIV ș i alți agen ți patogeni cu
transm itere sanguin ă, în special pentru adol escenții care stau pe str adă și consum ă droguri prin
injectare. Includerea în legisla ție a serviciilor de reducere a riscurilor (inclusiv cu schimb de seringi )
ca servi cii de nivel I, cu acces direct, înregist rare pe coduri ș i regim de urgen ță, cu durata limitată și
ca o component ă de asi stență în situa ția recă derilor sau pe parcursul pregătirii pentru abstinență și
stabiliz ării biomedicale, psihologice, sociale .
Simplificarea p roceduril or de autorizare a serviciilor de asistenț ă pentru consumatorii de droguri în
general ș i pentru adolescenț ii care consum ă droguri î n particular .
Modificarea prevederilor legale referitoare la transmiterea de documente cu privire la consumatorul
de droguri î n procesul managementului de caz113 sau al altor furnizori de servicii , prin î nlocuirea
prevederilor legate de transmiterea raportul ui de evaluare, a acordului de asistență medical ă
psihologic ă și social ă și a planului individualizat de asisten ță.
Modificarea legală a obligativității colabor ării CPECA cu DGASPC î n toate situa țiile de asistare a
adolescen ților consumatori de droguri cu obligativitatea de colaborare numai î n cazurile
adolescenților a c ăror familie sau reprezentant legal nu coopere ază pentru furnizarea asisten ței de
specialitate sau î n care adolescen ții și familiile au probleme de ordin psihosocial ș i economic ce
necesit ă interven ția SPAS/ DGASPC.
5.3. Bariere legate de condi țiile furniz ării serviciilor
Necunoa șterea situa ției adolescen ților care consum ă droguri și a acces ării de c ătre aceș tia a
serviciilor – absen ța unui sistem specific de colectare de date privind ado lescenții care sunt
identifica ți și referi ți și care acceseaz ă serviciile de asisten ță pentru consumul de droguri .
Lipsa unei practici profesionale unitare, a unor ghiduri de practic ă; de exemplu , interviurile
profesioniștilor nu au relevat utilizarea vreunui instrument de screening pentru identificarea riscului
de consum sau existența unor proceduri în acest sens.
113 Ibidem, art. 26, par. 3.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
108
Managementul de caz ș i colaborarea inter -institu țional ă:
– bariera majoră în accesul real la tratament este reprezentată de lipsa continuității în
acordarea de servicii, atât între diferite niveluri ale asistenței medicale, cât și între serviciile medicale și alte categorii de servicii (psihologice, sociale etc). P ersonalul medical nu știe
unde s -au dus pacienții tratați, cum au progresat sau dacă au rezolvat problema de sănătate.
Nu se realizează follow -up-ul consumatorilor. Personalul medical tratează cazul din punct de
vedere al afecțiunilor medicale și îl referă către servicii psihiatrice de specialitate, entități de
psihoterapie sau chiar către CPECA ;
– lipsa unor centre de servicii de asisten ță specifice pentru adolescen ții care consum ă droguri,
în cadrul c ărora serviciile de asisten ță (medical ă, psihologic ă și social ă) să fie furnizate
ținându-se cont de specificitatea de dezvoltare ș i de tipul de intervenț ie recomandat ă: nu
exist ă, printre altele, centre de zi pentru adolescen ții care consum ă droguri și nu exist ă
comunit ăți terapeutice pentru adol escenții care consum ă droguri;
– lipsa asigur ării unor servicii î n cadrul centrelor de asisten ță social ă și protec ție a copilului .
Nu sunt asigurate servicii de asisten ță de psihiatrie pediatric ă în cadrul tuturor serviciilor de
primire în regim de urgenț ă, acolo unde sunt aduș i adol escenți consumatori din stradă, aflați
sub influenț a drogurilor ; sevrajul neasistat , experimentat de adolescen ții dependenț i în unele
centre de primire în regim de urgență (CPRU), este de natur ă a-i face s ă evite serviciile de
protec ție a dr epturilor copilului ;
– lipsa centrelor care s ă ofere alternative de petrecere a timpului liber ș i dezvoltare: activităț i
sportive, educative, de grup, centre care pot contribui la dezvoltarea adol escenților și la
prevenirea ini țierii consumului de droguri ;
– insuficienta dezvoltare , în unitățile de învățământ, ale asistenței medicale primare, în
serviciile sociale și de protecție a copiilor; a interven țiilor de identificare activ ă a
adolescen ților care consum ă droguri ;
– insuficien ța acută a resurselor umane ș i a logisticii din dotarea unităț ilor de asisten ță
existente (CPECA, serviciile de asisten ță social ă și de protec ție a copilului , în unit ățile de
învățăm ânt – medici ș colari, profesori consilieri ș colari );
– necesitatea form ării în problematica drogurilor și în domeniul lucrului cu adolescenț ii și
familia a celor mai mulț i dintre profesioni știi care furnizeaz ă servicii pentru consumatorii de
droguri, respectiv pentru copii ș i adolescen ți, inclusiv la nivelul unit ăților de î nvățăm ânt;
– insuficienta colaborare dintre institu ții și profesioni ști, în primul r ând din cauza
necunoa șterii legisla ției în domeniul asistenț ei pentru consum atorii de droguri ;
– insuficienta promovare prin publicitate ș i colaborare inter -institu țională a serviciilor de
asisten ță pentru adol escen ții care consum ă droguri ;
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
109
– nerespectarea confiden țialităț ii și stigmatizarea adolescen ților care consum ă droguri și a
familiilor lor , în special î n cadrul unit ăților de î nvățăm ânt;
– insuficienta dezvoltare a serviciilor de interven ție pe teren, a centrelor de asisten ță pentru
copiii străzii și de primire î n regim de urgenț ă pentru reducerea fenomenului „ copiii str ăzii”;
– insuficien ța fondurilor pentru crearea, dezvoltarea și susținerea serviciilor de asisten ță pentru
adolescen ții care consum ă droguri;
Sistemul informațional – prin acte normative inițiate de ANA , este definit un flux informațional
privind consumul și consumatorii de droguri, iar prin prevederile generale privind sistemul de
sănătate, este definit un alt flux informațional. Concordanța dintre cele două fluxuri informaționale
este scăzută și nu este clar gradul și modul de raportare.
5.4. Recomand ări
Crearea unui sistem specific de colectare de date privind adolescen ții care co nsum ă droguri , care
sunt identifica ți și referi ți și care acceseaz ă serviciile de asisten ță pentru consum atorii de droguri .
Crearea unor ghiduri de practică unitare, pe domenii de asistență, care s ă cuprindă toate etapele, de
la identificare până la reintegrarea socială a adolescenților consumatori de droguri .
Crearea de centre de servicii de asisten ță specifice pentru adolescen ții care consum ă droguri .
Asigurarea servicii lor de asisten ță de psihiatrie pediatric ă în cadrul serviciilor de primire î n regim de
urgenț ă pentru adolescenț ii afla ți sub influenț a drogurilor , aduși din strad ă, pentru asistenț a
sevrajului ș i a tulbur ărilor de comportament asociate, î n unele cazuri, consumului de droguri .
Crearea, dezvoltarea ș i sus ținerea centrelor care s ă ofere alternative de petrecere a timpului liber ș i
dezvoltare pentru adolescenț i: activităț i sportive, educative, de grup.
Dezvoltarea, în cadrul unităților de învățământ, al structurilor de asistență medicală primară, în
serviciile sociale și de protecție a copiilor, a intervenț iilor de identificare activ ă a adolescen ților care
consum ă droguri.
Asigurarea și suplimentarea resurselor umane conform schemei de personal prev ăzute de legisla ție
și a logisticii (automobile) din dotarea unităț ilor de asisten ță existente (CPECA, serviciile de
asisten ță social ă și de protecț ie a copilului) .
Asigurarea stagiilor de formare ș i coordonare regulate î n domeniul drogurilor ș i în domeniul
lucrului cu adolescen ții și familia a profesioniș tilor care furnizeaz ă servicii pentru consumatorii de
droguri, respectiv pentru copii ș i adolescen ți, inclusiv la nivelul unit ăților de î nvățăm ânt.
Asigurarea colabor ării dintre institu ții și profesion iști.
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
110
Asigurarea promovă rii serviciilor de asisten ță pentru adolescen ții consum atori de droguri prin
publicitate (online, telefonic ă, materiale publicitare) ș i prin colaborare inter -institu țional ă.
Realizarea de activit ăți de informare, educa ție și con știentizare a cadrelor didactice ș i părinților, la
nivelul unit ăților de î nvățăm ânt, cu privire la consumul de droguri, pentru reducerea fenomenului de
negare, stigmatizare ș i rejec ție a adolescentilor care consum ă droguri.
Dezvoltarea serviciilor de interven ție pe teren ș i a centrelor de primire î n regim de urgenț ă, pentru
reducerea fenomenului „ copiii str ăzii”.
Asigurarea fondurilor pentru crearea, dezvoltarea ș i sus ținerea serviciilor de asisten ță pentru
adolescen ții care consum ă droguri prin finan țarea programelor na ționale și de interes național de
către ANA, MS , MMFPSPV , ANPDC și de la bugetele locale.
6. Anexe
Anexa 1: Grupul de lucru inter -institu țional
• ANA – Agenția Națională A ntidrog
• ANP DCA – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
• MAI – Ministerul Afacerilor Interne
• MS – Ministerul S ănătății; reprezentan ți ai CSM pentru minori „ Prof. Dr. C . Gorgos ”, INBI
„Prof. D r. Matei Bal ș”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „ Dr. Al. Obregia ”
• MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protec ției Sociale ș i Persoanelor V ârstnice
• MENCS – Ministerul Educa ției Na ționale ș i Cercet ării Științifice
• Organiza ții ale societ ății civile: f unda ția „Parada” , respectiv asociaț ia ALIAT
Cercetare calitativă privind accesul adolescenților consumatori de droguri la servicii de asistență medicală, psihologică, socială
111
Anexa 2: Lista institu țiilor incluse î n eșantionul cercet ării
(Bucure ști, sectoarele 1 -6; Bacău, Cluj, Constanț a, Iași)
• Agen ția Naț ional ă Antidrog, CPECA
• Unități de asisten ță medical ă: UPU, medicin ă de familie , specialitate psihiatrie pedia trica –
spital ș i CSM pentru minori
• DGASPC, DAS
• CJAP / CMAP, CJRAE, CMBRAE
• Organiza ții care furni zează servicii pentru persoane în situa ții de risc ș i vulne rabilitate
(adul ți, copii): f unda ția „Parada” , organiza ția „Salvaț i copiii”
• Organiza ții care furni zează servicii de prevenire a consumului de droguri, de educa ție și
dezvoltare: asociaț iile „Preventis ” și „Caritas ” (Cluj), Centrele de r esurse pentru adol escenți
(ALIAT)
• Organiza ții care furnizeaz ă servicii de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri
(ARAS)
• Furnizori priva ți de servicii de asistență psihiatric ă și psihologic ă (clinica ALIAT , psiholog
cu practic ă privat ă)
Anexa 3: L ista autorit ăților na ționale cu responsabilit ăți114 în preve nirea
consumului de droguri și asis tența consumatorilor de droguri
• ANA – Agenția Națională Antidrog
• MAI – Ministerul Afacerilor Interne
• MS – Ministerul S ănătății
• MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protec ției Sociale ș i Persoanelor V ârstnice
• MENCS – Ministerul Educa ției Na ționale ș i Cercet ării Științifice
• Ministerul Tineretului ș i Sporturilor
114 HG nr. 461/2011, Legea nr. 272/2004, actualizată 2014, art. 93, HG nr. 784/2013, Legea nr. 95/2006 ș.a.m.d.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cercetare calitativ ă privind accesul [613672] (ID: 613672)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.