(Cercetare aplicativă) [625418]

STUDIU PRIVIND
“MOTIVAȚIA ÎN
ÎNVĂȚARE”

(Cercetare aplicativă)
R A P O R T D E C E R C E T A R E

7 Februarie – 27 Mai 2011

CENTRUL
MUNICIPIULUI
BUCURE ȘTI DE
RESURSE ȘI
ASISTEN ȚĂ
EDUCAȚIONALĂ

1

I. Introducere

Învățarea școlară este o activitate planificată, un model de acțiune dinamică,
un plan de acțiune prin care se reconstruiește și dezvoltă sistematic cunoș tințe,
idei și moduri prin care putem fundamenta, examina și valida adevăruri. Este
activitatea de organizare și autoorganizare a experienței, de construcție și
reconstrucție a personalității elevului, de formare ș i autoformare a propriei
individualități bio-psiho -sociocu lturale.
Una dintre legile care stau la baza învăță rii școlare este Legea
motivației care arată că învățarea școla ră este esențial motivată și orientată spre
cunoaștere, spre sensibil, spre rațional și comunicativitate. Motivația face ca
învățarea să se producă și să se autosusțină; este generatoare de energie și
stimulatoare pentru noi experiențe de internalizare a valorilor.
Ausubel considera că, există trei componente ale conceptului de motivaț ie
în cadrul școlii. Prima componentă , centrată în jurul trebuinței de a
cunoaște și de a înțelege, de a stăpâni cunoștințele și de a formula și rezolva
probleme și care dă naștere la ceea ce se numește impulsul cognitiv. Impulsul
cognitiv este îndreptat în întregime spre sarcina didactică în sensul că, trebuința
de a fi implicat în realizarea sarcinii respective este intrinsecă sarcinii însăși, adică,
e pur si simplu, trebuința de a cunoaște. A doua componentă a motivației, este
aceea a afirmării puternice a eului iar randamentul școlar ridicat poate satisface
această trebuință, deoarece realizările de acest fel, conduc la situația socială
primară sau dobandită, ceea ce generează în conștiința elevului sentimente de
acceptabilitate și respect de sine. Un element important al acestui tip de motivație
este anxietatea – teama care rezultă din anticiparea pe plan mental a pierderii
respectu lui de sine, care ar urma eșecului la învățătură. Aprobarea, lauda și
încurajarea din partea profesorului satisfac afirmarea eului în calitatea sa de
componentă a motivației activității școlare și constituie o confirmare a realizărilor
elevului. A treia componentă a motivației activității școlare, se bazează pe
trebuința de afiliere. Ea nu este orientată spre randamentul la invațătura ci mai
degrabă spre realizari care îi asigură individului aprobarea din partea unei
persoane sau a unui grup de persoane, cu care el se identifică în sensul de
dependență față de acestea, si de la care în cazul încuviințării, el dobândește o
situație socială, în mod indir ect sau derivat. Această ultimă categorie de situație
socială, nu e determinată direct de nivelul randamentului propriu al individului ci de
permanenta acceptare a sa de către persoana cu care se identifică. Performanța
școlară apare atunci cand este puternic motivată și cand este susținută de o
recompensă. Formele de recompense care se practică în școală ( note, laude,
distincții, premii, excursii, etc) urmăresc un scop de întărire, de a forma motive
puternice pentru a se însuși mai bine, mai repede materialul. Cu cât întărirea
este mai puternică, cu atât crește și randamentul, cresc și performan țele.
În felul acesta se constată faptul că descreșterea recompe nsei
sau întreruperea aplică rii ei, ca și suprimarea ei conduc la scăderea randamentului.

2 Legea Yerkes și Dodson arată că, o dată cu creșterea motivației, crește și
performanța , dar de îndată ce s-a atins un nivel optim, se înregi strează o descreștere
sensibilă în performantă. Punctul optim de motivație descrește o dată cu creșterea
în complexitate a sarcinii. Cercetările în psihologie confirmă teza că stimularea
prin laudă este de preferat stimulării prin pedeapsă sau intimidare, totuși, trebuie
dozată în funcție de personalitate. Altfel, pot apărea efect e negative ca îngâmfarea,
lipsa de rezistență la eșecuri.

II. Obiecti vele cercetă rii

II.1.Analizarea corela țiilor opiniilor elevi gimnaziu -elevi liceu, profesori -elevi, profesori –
părinți, părinți -elevi, profesori liceu -profesori gimnaziu, părinți elevi gimnaziu -părinți
elevi liceu ;
II.2. Identif icarea ponderii/pro porției funcțiilor care influențează motivația în învăț are a
elevilor ;
II.3. Determinarea modalităților de stimulare a motivației în învăț are;
II.4.Măsurarea/ investigarea disponibilităț ilor pentru participarea la un pro gram de
dezvoltare motivaț ională ;
II.5. Identificarea percepției asup ra rolului școlii și al familiei în elaborarea modelelor de
reușită ;
II.6. Prezentarea concluziilor și identificarea soluțiilor .

III. Ipoteze le cercetării

III.1. Existenț a modelelor umane duce la cr eșterea motivaț iei pentru invăț are;
III.2. Atitudinea d in familie privind invățarea determină creșterea motivaț iei;
III.3. Conștientizarea nevoilor personale și a obiectivelor invățării determină creșterea
motivaț iei;
III.4. Implicarea în activități le extraș colare duce la creșterea motivaț iei;
III.5. Stilul di dactic influențează pozitiv motivaț ia în învățare;
III.6. Cultura organizațională a ș colii infl uențează motivaț ia în învățare;
III.7. Gradul de informare a părinților asupra fenomenului educațional și asupra unor
instituții de specialitate , contribuie la i mplicarea lor , mai intensă , în dezvoltarea personală
și accentuarea motivației la proprii copii.

IV. Universul cercetării

IV.1. A fost invesigat un lot de 567 de elevi (număr proiectat: 690) provenind din 30 de
școli generale și 12 instituții liceale apa rținând tuturor sectoarelor Capitalei (a se vedea
Anexa 1, chestionar tip adresat elevilor) ;
IV.2. A fost investigat un lot de 335 de cadre didactice ( număr proiectat:420) provenind
din 30 de școli generale și 12 instituții liceale aparținând sectoarelor (a se vedea Anexa 2,
chestionar tip adresat cadrelor didactice) ;
IV.3. A fost investigat un lot de 367 părinți (număr proiectat: 420) ai elevilor provenind
din aceleași unități școlare bucureștene (a se vedea Anexa 3, chestionar tip adresat
părinților) ;

3 IV.4. Unitățile școlare cuprinse în eșantionul reprezentativ* (a se consulta Anexa 4) .

V. Metodologie

V.1. Au fost aplicate trei tipuri de chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice și
părinților (a se vedea Anexele 1, 2, 3), ca instrumente de cerce tare psihosociologică
folosite in ancheta sociologică.
V.2. A fost aplicată metoda observației indirecte: analiza documentelor de specialitate, a
rapoartelor unor cercetări anterioare și a unor documente statistice.

VI. Echipa de cercetare :

Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiș
Profesor Sociolog Iuliana Mustață
Profesor Psihopedagog Drd. Marcela Căline ci
Profesor Sociolog Drd. Livia Iliescu
Profesor Sociolog Mihai Bădănoiu
Profesor Psiholog Cristina Gheorghe
Profesor Psihopedagog Drd. Constantin Valentina
Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez
Profesor Sociolog Maria Eugenia
Asistent Social Simona Vlădulescu
Profesor Sociolog Daniel Pătrășincă
Profesor Psihopedagog Oancea Ana Maria
Profesor Psihopedagog Ciocâlteu Ioana Andreea
Profesor Psihopedagog Cazan Manuela
Profesor Psihopedagog Lidia Guțu
Profesor Psihopedagog Radu Mădălina
Profesor Psihopedagog Florea Robert Florin
Profesor Psihopedagog Stăculescu Aurelia
Profesor Psihopedagog Stemate Ramona
Profesor Psihopedagog Lespezeanu Monica
Profesor Psihopedagog Androșa Daniela
Profesor Psihopedagog Neacșu Lucic a
Profesor Psihopedagog Stan Ionela
Profesor Psihopedagog Gurău Ana Maria
Profesor Psihopedagog Ilie Cristiana
Informatician Stanciu Tudor
Introducere a Studiului a fost realizată de Profesor Psiholog Alexandru Grigore

4 VII. Analiza informațiilor și interpretarea datelor

VII.1. Corelație opinii elevi -profesori

Distribuția opiniilor cadrelor didactice ș i elevilor
despre implicarea familiei în viaț a elevului

Itemul : Familia mea …..

Tabel de distribu ție
Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
Reprezintă un model pentru elev 68,28% 44,82%
Se implică în via ța școlară 56,7% 59,8%
Ajută elevul în procesul de învă țare 52,21% 26,9%
Are așteptări în ceea ce prive ște rezultatele
școlare ale elevului 34,40% 60,77%
Mă recompensează pentru rezultatele școlare 19,98% 18,53%

Cadrele didactice consideră într -o măsură mai mare decât elevii, că familia
reprezintă un model. Pentru ca părinții să reprezinte un model de via ță pentru elevi,
legătura de ata șament și de comunicare între cele două păr ți trebuie să fie puternică.
Majoritatea copiilor î și petrec două treimi din zi făcându -și temele și privind la televizor,
în restul timpului a vând și alte activită ți cum ar fi ie șitul cu prietenii, sportul sau
navigarea pe internet, timpul petrecut cu familia scăzând foarte mult. Astfel modelul
educațional oferit de parin ți își pierde din valoare.
Familia exercită o influen ță deosebit de adânc ă asupra copiilor, dar atunci când în
cadrul ei apar disfunc ții majore, nu mai putem vorbi de familie ca model . În cadrul
familiei moderne se produc unele muta ții care constau: în înlocuirea familiei formată din
trei genera ții cu familia formată din două g enerații, nivelul de trai scăzut care obligă
ambii părin ți să își găsească cel pu țin un loc de muncă pentru a putea asigura un trai
decent copiilor, divor țul. În asemenea condiții, supravegherea copiilor este limitată, sau
este încredin țată altor persoane sau institu ții sociale , diminuându -se funcția sa de model
educațional.
Cadrele di dactice sunt con știente că modelul educa țional oferit de familie este
foarte important, dar datorită unei rela ții de comunicare deficitară între cei doi parteneri,
cadrul d idactic nu cunoa ște în totalitate mediul familial al copilului și nivelul de
implicare al părin ților în educa ție. Aceste aspecte explică și lipsa de corela ție între
opiniile cadrelor didactice și elevi, în cazul variantei de răspuns “ajută elevul în proces ul
de învățare ”. Astfel , 52,21 % dintre cadrele didactice sunt de părere că familia ajută
elevul în procesul de învă țare, și numai 26,9 % dintre elevi împărtă șesc această opinie.
Pe lâ ngă școală și alte organiza ții, familia ocupa un rol important î n educația copilului și
se implică în via ța școlară a elevului, opinie împărtă șită atât de elevi (59,8%) cât și de
cadrele didactice (56,7%). Această corela ție este foarte importantă pentru motivarea

5 elevilor spre dezvoltare și implicare, cât și pentru profesori i care găsesc un sprijin real în
partenerul său, familia.
Un procent foarte mare de elevi (60,77%) consideră că părin ții lor au a șteptări
privind rezultatele școlare. A șteptările părin ților privind rezultatele copiilor pot fi
adaptative, normale sau dezad aptative, care contravin nevoilor, dorin țelor sau
potențialului elevilor . Dacă a șteptarile părin ților sunt realiste, ele contribuie la
dezvoltarea capacită ții copilului de autocontrol și auto monitorizare.
În schimb, doar 34,40 % dintre profesori consideră că părinții au așteptări privind
rezultatele elevului. Lipsa de corela ție poate fi explicată prin teama părin ților de a nu
influența procesul de decizie și evaluare. Însă , profesorul trebuie să cunoască aceste
așteptări și să se asigure că părin ții cun osc programul și scopul învățământului, pentru a
evita posibile conflicte de interese.
Recompensele pot încuraja creativitatea și plăcerea studiului, pot orienta elevii în
obținerea unor comportamente dezirabile, dacă ele sunt aplicate corespunzător. Însă, ele
nu sunt folosite de către părin ți, afirmă 19,98% din cadrele didactice și 18,53% din elevi ,
procente destul de scăzute.

Distribuția opiniilor cadrelor didactice ș i elevilor
despre motivele pen tru care elevul învață

Itemul : Motivele pentru car e elevul înva ță sunt

Tabel de distribu ție

Variante de răspuns
Cadre didactice Elevi
Pentru a avea o carieră de succes 19,3% 70,62%
Materiile îi vor fi utile mai târziu 42,86% 51,8 %
Materia e interesantă și atractivă 48,79% 40,43%
Pentru a lua no te bune 12,5% 36,72%
Profesorul inspiră respect, este un model 46,98% 26,35%
Pentru că profesorul are un stil de predare
atractiv 53,96% 23,43%
Părinții insistă să înve țe 39,73% 15,71%
Profesorul inspiră teamă 23,68% 4,53%

Motivația are nu numai un c aracter energizator ori activator asupra
comportamentului, ci totodată , și unul de direcționare al comportamentelor de învă țare.
Nu dispunem de o motivație universală și generală, ci de una orientată mai mult sau mai
puțin precis spre rezolvarea sau nerezo lvarea unor probleme specifice. De aceea , ceea ce
îi motivează pe elevi nu corespunde, în toate situa țiile, cu ceea ce crede profesorul despre
sistemul lor motiva țional.
Un procent (70,62%) foarte mare de elevi este motivat în învă țare de perspectiva
unei cariere de succes. Profesorii (19,3%) nu consideră că elevii sunt motiva ți de
posibilitatea ob ținerii unei profesii de succes. Această diferen ță foarte mare poate avea

6 consecințe negative asupra adaptării procesului instructiv -educativ. Elevii au nevoie s ă
cunoască beneficiile aduse de studiul unui domeniu, asupra viitoarei sale cariere.
Atât cadrele didactice (42,86%) , cât și elevii (51,8%) consideră că , materiile
studiate vor fi utile pentru dezvoltarea personală și profesională a elevului și accentueaz ă,
astfel importan ța rolului pe care îl are școala, prin calitatea informa țiilor transmise.
Învățămîntul atractiv pune accentul pe capacitatea profesorilor de a atrage elevii la
școală. Un învățămînt care să fie motivant pentru că este plăcut, interesant, ușor și liber.
Materia interesantă și atractivă este o sursă de motivare puternică atât în opinia elevilor
(40,43%) cât și a profesorilor(48,79%).
Un procent de 37,72% dintre elevi înva ță pentru a lua note bune și doar 12,5%
dintre cadre didactice sunt d e părere că elevii sunt motiva ți de note. Chiar dacă elevii se
gândesc la cariera profesională, un procent destul de mare sunt motiva ți de note. În
această etapă de dezvoltare , elevii sunt motiva ți din exterior, vor să demonstreze
capacitatea lor intelectu ală, sunt competitivi iar notele reprezintă mijlocul cel mai facil de
a demonstra acest lucru. În cadrul activității concrete și sub influența aprecierii făcute de
adulți asupra cunoștințelor elevilor, la aceștia se formează nevoia de performanță și
nivelu l de aspirație. Obținerea unor calificative are rol de motivație extrinsecă și prezintă
valoare pentru elevi, doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat și elevii
sînt informați despre beneficiile „calificării” respective.
Cadrele didactice nu sunt doar deținători și transmițători de informații, ci
educatori, îndrumători și formatori de caractere. Profesorii (46,98%) î și asumă acest rol
și funcția de orientare spre valori, așteaptă ndu-se ca elevii să urmeze acest model.
Profesorii sunt consi derati un model de către 26,35% dintre cei chestionati, opțiune care
se clasează pe locul al 5 -lea. Orientare a spre alte modele este întarită ș i de modul în care
elevii investigaț i îsi vad viitorul : ei doresc, în primul rând, să aibă o carieră de succes,
care să le asigure siguran ța financiară.
Datele ob ținute arată că 53,96% dintre cadrele didactice consideră că , stilul de
predare atractiv îi motivează pe elevi. Această opinie nu este împărtă șită și de elevi. Doar
23,43% dintre elevi sus țin că stilul de predare atractiv îi motivează în învă țare. Un
procent destul de mare de elevi este însă motivat de materiile atractive și nu
conștientizează importan ța adoptării unui stil de predare interesant, pentru a face
procesul educativ mai interesant.
Structura m otivațională de bază la școlarii mici rămâne învă țarea pentru a
satisface un gen de sentiment de identitate personală sau a familiei, și de a păstra
afecțiunea și respectul celorlal ți. Aceasta se modifică în următoarele etape de dezvoltare,
astfel că doar 15,71% dintre elevi mai sunt motiva ți de insisten țele părinților sau de
dorința de a le oferi satisfac ție. Cadrele didactice acordă părin ților o mai mare putere în
sistemul motiva țional și 39,73% dintre ei consideră că , elevii sunt motiva ți de
insistențele părinților. Această diferen ță de opinie poate fi explicată prin faptul că elevii
declară permanent că sunt presa ți de părin ți să învețe, sunt supraveghea ți, dar în realitate
acest lucru nu reprezintă un factor motivator eficient.
În teoria ”educa ției noi” este propusă reformarea educa ției în fucție de cerin țele
elevului și care să asigure libertatea de manifestare a copilului, disciplina rezultând din
însăși asigurarea acestei libertă ți de manifestare. Stilul de predare autoritar, în care
profesorul inspir ă teamă blochează elevilor creativitatea, ace știa își pierd încrederea în

7 sine și prezintă fa ță de școală un sentiment de teamă. În școală trebuie să existe un
echilibru între permisivitate și putere. Rolul profesorului nu trebuie văzut ca cineva
care ne inspiră teamă și de care învă țăm de frică, sau ca să luăm o notă mare. Însă, pentru
a găsi acest echilibru este nevoie de timp și implicare. Schimbările noii genera ții au dus
la imposibilitatea de a men ține disciplina în clasă, și adoptarea unui stil autor itar poate fi
o soluție pe termen scurt. Astfel , 23,68% dintre cadrele didactice consideră că elevii sunt
mai motiva ți la materiile la care profesorul inspiră teamă, fa ță de doar 4,53% dintre elevi.

Distribuția opiniilor cadrelor didactice ș i elevilor
despre modali tățile de învăț are ale elevilor

Itemul 3 : Modalitatea de a învă ța

Tabel de distribu ție
Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
Când înva ță urmărește să
înțeleagă ce predă profesorul 60,7% de cele mai multe
ori
11,99% întotdeauna 43,9% de cele mai multe
ori
33,68% întotdeauna

Când studiază asociază noile
cunoștințe cu cele deja
cunoscute 42,3 % de cele mai multe
ori
8,9% întotdeauna 38,3% de cele mai multe
ori
32,7% întotdeauna
Pentru a învă ța mai bine
încearcă să re țină logic
informațiile predate 46% de cele mai multe ori

11,11% întotdeauna 32,75% de cele mai multe
ori

37,48% întotdeauna
Apelează la infoma țiile pe
care consideră că le de țin
părinții, frații/surorile, bunicii,
alte persoane 47,3 % uneori

21,3% rareori 33,07% uneori

20,8% rareori
Când înva ță, încearcă să
găsească utilitatea
informațiilor în via ța de zi cu
zi 36,9% uneori 30,25% uneori
Obișnuiesc să înve țe pe de
rost 39,2% uneori
33,5% de cele mai multe
ori 34,11% rareori
28,37% uneori

Din analiza primei var iante de răspuns reiese că , 33,68% dintre elevi încearcă
întotdeauna să în țeleagă ce predă profesorul și 43, 9% de cele mai multe ori. Acest aspect
este foarte important în procesul de învă țare.Transmiterea și însușirea cuno ștințelor
trebuie să se facă lo gic și să fie cât mai clară. Profesorii (60,7% de cele mai multe ori )
împărtășesc și ei aceea și opinie, doar că nu sunt convin și că acest lucru se întâmplă în
toate cazurile (11,99% întotdeauna). Timp îndelungat învățământul a fost orientat cu

8 precădere spre aspectul i nformațional, considerându -se că cel care deține informațiile
poate și opera cu ele la un nivel acceptabil. Rezultatele acestui chestionar confirmă
încercarea cadrelor didactice de a -l pregăti pe elev ca personalitate complexă și
deschiderea elevilor spre o învă țare complexă și de durată.
În cazul celei de -a doua variante de răspuns, 70% dintre elevi consideră că
aproape întotdeauna și de cele mai multe ori, atunci când studiază, asociază noile
cunoșințe cu cele deja cunoscute. Acest aspect este împărtă șit de doar 51% dintre cadrele
didactice. Această lipsă de corela ție între răspunsurile celor două grupuri țintă , poate fi
explicată prin lipsa unei consisten țe și calitate în încercarea elevilor de a utiliza
cunoștințele anterioare. În pract ica școlară se constată adesea că elevii, care nu reușesc să
rezolve anumite probleme, posedă totuși cunoștințele necesare acestei rezolvări. Aceasta
înseamnă că nu le lipsesc cunoștințele, ci organizarea lor flexibilă, centrată pe tip de
problemă și princ ipiu rezolutiv. Aceasta se poate realiza prin utilizarea mai multor surse
în învățarea conținutului (notele de curs, manualul, discuția cu profesorul, cu colegii,
etc.), printr -o iscusită alegere de către profesor a exemplelor și o modalitate de prezentare
care să decentreze reprezentarea elevului de pe un anumit exemplu (prin remarcile
explicite ale profesorului: “această procedură trebuie urmată ori de câte ori întâlniți o
problemă similară”, “ceea ce e important de reținut de acum înainte este că…”, etc. ), prin
confruntare permanentă cu sarcini de un anumit tip și reflecție asupra modului de
rezolvare (ex: rezumarea în limbaj interior a demersului întreprins, explicarea și
argumentarea acestui demers, etc.).
Pentru a învă ța mai bine elevii (38,3% de cel e mai multe ori și 32,7%
întotdeauna) încearcă să re țină logic informa țiile predate. Memorarea pasivă este mai
putin utilizată, lăsând loc memorării active. Un procent mai mic de cadre didactice au
observat această schimbare în procesul de învă țare al el evilor. Această lipsă de corela ție
este pusă în eviden ță și prin răspunsurile ultimului item : 39,2% dintre cadrele didactice
consideră că elevii uneori înva ță pe de rost și 34,11% dintre elevi consideră că , acest
lucru se întâmplă rareori.
Atât în opinia cadrelor didactice (47,3 % uneori) cât și a elevilor (33,07% uneori),
sursa de infomare din partea părin ților, rudelor nu este foarte des solicitată de către elevi,
în învățare. Acest lucru poate fi explicat fie prin lipsa de pregătire a membrilor familie i în
anumite domenii, existența unui decalaj între curriculumul studiat de cele două genera ții,
fie prin limitarea timpului disponibil pentru copii. Calculatorul a devenit o sursă mult mai
rapidă și mai eficientă de cautare a informa țiilor.
Stilul peda gogic pur de predare în care elevul ascultă sau î și ia notițe nu este
tocmai potrivit pentru elevi. Copiii înva ță mai ales emotional, în situa ții concrete. În
realitate , acest lucru nu se întâmplă. Doar 30,25% dintre elevi încearcă , uneori , să
găsească util itatea informa țiilor în via ța de zi cu zi, când înva ță. Cadrele didactice sunt
conștiente de faptul că, doar uneori, elevii caută să explice practic ceea ce înva ță, și de
aceea rolul lor este de a -l ajuta pe copil să găsească utilitatea informa țiilor în vi ața de zi
cu zi și să dezvolte la elevi abilitatea de a corela lumea teoretică, cu cea practică.

9
Itemul: Activită țile extrașcolare în care se implică elevii

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
excursii 75,7% 60,11%
vizionare spectacole 54,3% 52,94%
sport 80,6% 51,16%
vizite muzeu 64,06% 46,22%
programe/proiecte
educaționale în cadrul școlii 40,8% 32,24%

Activitățile extrașcolare în care se implică elevii sunt îndeosebi: excursii
(60,11%), vizionare spectacole (52,94%), sport (51,16%), vi zite muzeu (46,22%),
programe/proiecte educa ționale în cadrul școlii (32,24%).
În urma exprimării opiniei cadrelor didactice observăm că această ierarhie se modifică:
sport (80,6%), excursii (75,7%), vizite muzeu (64,06%), vizionare de
filme/spectacole/con certe (54,3%), programe /proiecte educa ționale în cadrul școlii
(40,8%).
Observăm că , în opinia cadrelor didactice activitatile extra școlare în care se
implică elevii sunt sportul (80,6%) și excursiile(75,7%). Acestea sunt activită țile în care,
probabil, e levii se angajează cel mai u șor, fiind mai atractive și distractive. Cadrele
didactice au observat această dorin ță de implicare a elevilor în astfel de activită ți. Însă,
elevii se implică mai des în excursii și vizionări de spectacole. Sportul este văzut d e elevi
ca un hobby , care nu are legătură cu școala, și nu este atât de accesibil ca celelalte
activități extrașcolare. Nu toți elevii au aptitudini sportive.De aceea , doar 51, 16 % dintre
elevi se implică în activită ți sportive. Un procent destul de mare , atât de elevi cât și de
cadre didactice au ales programele și proiectele educa ționale din cadrul școlii ca
activități în care se implică elevii.

Itemul : Măsura în care activită țile extrașcolare îl ajută pe elev în învă țare

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
mult 56,31% 28,8 %
potrivit 24,89% 32,4%

Educația prin activită țile extracurriculare urmăre ște identificarea și cultivarea
coresponden ței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de via ță civilizat,
precum și stimular ea comportamentului creativ în diferite domenii. Activită țile
extrașcolare constituie modalitatea neinstitu ționalizată de realizare a educa ției. La
întrebarea “ În ce măsura considera ți că activită țile extrașcolare îi ajută pe elevi în
învățare? ” , 56,31 % dintre cadrele didactice au răspuns „ mult” și 24,89% „potrivit”.
Cadrele didactice cunosc foarte bine care este rolul acestor activită ți. Pentru elevi
activitățile extrașcolare sunt o sursă de destindere, încredere, recreere, voie bună și mai
puțin o sursă -suport a procesului de învă țare. De aceea , doar 28,8 % dintre elevi

10 consideră că activită țile de mai sus îi ajută mult în învă țare și 32,4% potrivit. Astfel,
cadrele didactice au rolul de a încerca să implice cât mai mul ți elevi și să desfă șoare cât
mai multe activită ți, explicându -le elevilor multiplele beneficii ale acestora.

Distribuția opiniilor cadrelor didactice și a elevilor
despre alte modalită ți de a reu și în viață, în afară de învă țarea în școală

Itemul : Existen ța altor modal ități de a reuși în viață în afară de învă țarea în școală

Tabel de distributie
Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
DA 39% 40%
NU 61% 60%

Aproximativ 40% dintre cadrele didactice și dintre elevi consideră că există alte
modalități de a reuși în viață în afară de învă țarea în școală. A reu și în viață nu înseamnă
doar a dovedi performan țele inițiale, ci și de a a câstiga sau a dispune de un mod mental
de funcționare caracterizat prin performan ță și competitivitate. Reușita în via ță poate
căpăta d efiniții multiple, se poate realiza, în func ție de nevoile fiecăruia , pe unul sau mai
multe planuri. De aceea și procentul de persoane care au răspuns „da” este destul de
mare.

Opiniile cadrelor didactice și a elevilor
despre modalită țile de a reu și în viață, altele decât învă țarea în școală

Itemul : Care sunt modalită țile de a reu și în viață , altele decât învă țarea în școală?

Tabel de frecven ță
Elevi Cadre didactice
Autoinstruirea Autoinstruirea
Activități extrașcolare și dezvoltarea
aptitudinilo r (sport, dans, film, pictură,
muzică, lectură, actorie) Sprijinul familiei prin situa ția materială
(moșteniri)
Sprijinul familiei prin situa ția materială Activități extrașcolare și dezvoltarea

11 (moșteniri) aptitudinilor
Experiența practică personală și a celorlați Relații, pile, mituiri
Relații, pile, mituiri Experiența practică personală și a celorla ți

Atât cadrele didactice cât și elevii, au identificat ca modalități de reușită în viață,
în afară de învățarea școlară, a utoinstruirea , activitățile ext rașcolare și dezvoltarea
aptitudinilor, suportul material al familiei, experien ța practică personală și a celorlal ți.
De remarcat este faptul că profesorii și elevii percep rela țiile, pilele și mituirile ca
fiind factori determinan ți ai reușitei în via ță.

Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune
Elevi Cadre didactice
Mass -media
Concursuri
Profesii ce nu necesită studii
Prieteni
Credința
Respect
Întemeierea unei familii Munca în străinătate
Contextul social
Sex
Comerțul
Studii în străinătate
Susținerea politică

Distribuția opiniilor cadrelor didactice și a elevilor
despre motivația elevului pentru învățare

Itemul : Ce l -ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învă țare?

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
Orele să fie mai atractive 80,8% 35,05%
Abodarea practic -aplicativă a lec țiilor 61,6% 54,03%
Atmosfera din timpul orelor de curs 59,9% 52,94%

Soluțiile care l -ar ajuta pe elev să înve țe mai mult sunt : abordarea practic –
aplicativă a lec țiilor (54,03 %) și atmosfera din timpul orelor (52,94% )
Deși cadrele didactice (80,8%) afirmă că , ceea ce l -ar motiva pe elev , în mod
deosebit , sunt orele atractive, doar 35,05% dintre elevi afirmă că ar fi motiva ți de acest
aspect. O sursă de motivare importantă, atât pentru 54,03% dintre elevi, cât și pentru
61,6% dintre cadrele didactice este aplicabilitatea lec țiilor. Elevii au nevoie de un
„management” al cuno ștințelor prin care să pună în aplicare noi cunoștințe, să
exploateze cuno ștințele în contexte dife rite și pline de provocări, să valorifice învățarea
individuală prin eviden țierea avantajelor dobândit la nivelul întregii sale vie ți.

12 Distribuția opiniilor cadrelor didactice și a elevilor
despre importanța unei cariere de su cces în viața elevilor

Itemul : În ce măsură o carieră de succes este importantă în via ța elevilor?

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
Foarte mare 30,41% 58,82%

Pentru 30,41% dintre cadrele didactice, o carieră de succes are o importan ță foarte
mare pentru elevi . Procentul acesta este mult mai mare în rândul elevilor (58,82%).
Schimbările de pe piața muncii, șomajul, creșterea continuă a informațiilor despre slujbe
contextual socio -economic al țării noastre creează confuzie, indecizie și dezinfo rmare
pentru tineri în ceea ce privește alegerea propriului drum în carieră. Ei î și doresc să
obțină o carieră care să le aducă satisfac ții materiale și financiare, într -un timp foarte
scurt, fără a mai urmări realizarea unei activită ți potrivite sau plăcu te. Cariera de succes
reprezintă modalitatea de a depă și anumite probleme.

Distribuția opiniilor cadrelor didactice și a elevilor
despre elementele care contribuie la construirea unei cariere de succes

Itemul: Ce contribuie la construirea unei carier e de succes?

Tabel de distribu ție în ordinea frecven ței de apari ție (1- frecvență mare a răspunsului)
Elevi Cadre didactice
1.Nivel de pregătire și rezultate școlare
bune 1.Nivel de pregătire și rezultate școlare
bune
2.Efortul în muncă 2.Motivația (vo ința , perseveren ța) în
muncă
3.Motivația (voin ța, perseveren ța) în
muncă 3.Efortul în muncă
4.Sprijinul familiei 4.Sprijinul familiei
5.Atitudini pozitive fa ță de muncă
(seriozitate, pasiune, implicare, optimism,
responsabilitate, încredere, devotament ) 5.Alegerea unor modele potrivite
6.Inteligen ța 6.Orientare școlară și profesională

Nivelul de pregatire și rezultatele școlare constituie factorul cel mai important în
construirea unei cariere de succes , atât în opinia cadrelor didactice cât și în op inia
elevilor. Dacă pentru elevi efortul în muncă este mai important decat motivația, pentru
cadrele didactice ierarhia se schimbă. Cadrele didactice cunosc mai bine cerințele pieței
muncii, caracterizată de nevoia ridicată de competitivitate și motivare.
Aflându -se în plin proces de formare a caracterului, elevii pun accent pe
importanța atitudinilor pozitive față de muncă în construirea unei cariere de succes, pe

13 factorii de personalitate și abilitități de viață ca : sociabilitate a, autocontrol ul, gândir e
realistă, abilitatea de a lucra în echipă, adoptarea unui stil de viață sanătos.
Cadrele didactice sunt conștiente de importanța factorilor externi de influență în
construirea unei cariere, și anume: alegerea unor modele potrivite, orientarea școlară și
profesională, contextul socio -economic și piața muncii.

Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune
Elevi Cadre didactice
Sociabilitatea
Cultura generală
Autocontrol
Ajutor divin
Gândire realistă
Disciplina
Cunoașterea une i limbi străine
Capacitatea de a lucra în echipă
Stil de via ță sănătos
Stabilitatea pe post
Spirit de lider
Policalificarea
Personalitatea
Comunicarea eficientă
Curaj
creativitate Context socio -economic
Emigrarea
Piața muncii
Susținerea politică

Distrib uția opiniilor cadrelor didactice și a elevilor
despre mediul care determină succesul în viață

Itemul: Mediul care determină succesul în via ță

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
Scoala Al 2-lea loc 45,61% Al 2-lea loc 39,15%
Familia 1 loc 57, 7% 1 loc 50,82%
Prietenii Al 3-lea loc 38,81% Al 3-lea loc 35,41%
Mass -media Al 6-lea loc 48,9% Al 6-lea loc 36,67%
Activitatea extra școlară Al 4-lea loc 30,3% Al 4-lea loc 29,16%
Programe/proiecte
educaționale Al 5-lea loc 24,6% Al 5-lea loc 27%

În cadrul acestui item toate răspunsurile corelează. Astfel că, atât pentru cadrele
didactice, cât și pentru elevi, mediul care determină succesul în via ță este familia.
Primele noțiuni educative pe care copilul le primește sunt cele din familie. Familia
constituie una din verigile sociale cele mai vechi și mai stabile în care se conturează și se
formează caracterele; în familie se dezvoltă spiritul de afirmare a idealurilor tânărului,
dorința sa de participare la viața socială, culturală și politică a țări i sale. În familie se

14 formează primele deprinderi de viață sănătoasă ale copilului, de conduită igien ică
individuală, colectivă și de altruism. Dacă familia nu se implică și nu sprijină elevul pe
tot parcursul educa ției sale, succesul în via ță nu este asi gurat. Cadrele didactice sunt
conștiente de importan ța partenerului său în activitate și încearcă sa -l implice cât mai
mult.
Școala, ca mediu ce determină succesul , se situează pe locul al 2 -lea. Îmbinarea
eforturilor educative din familie și din școală es te nu numai recomandabilă și chiar
obligatorie, pentru că de multe ori, pe măsură ce copii i evoluează, părinții au de înfruntat
mereu alte și alte probleme, multe din ele inedite, iar școala are acumulată multă
experiență în soluționarea unor probleme care se ivesc la o categorie de vârstă și care se
repetă la generațiile următoare. Școala este singurul mediu în care se poate construi o
carieră, prin însu șirea cuno ștințelor din diverse domenii și dezvoltarea unor abilită ți de
viață.
Prietenii sunt cei care te provoacă să gânde ști , să te analizezi, care te sprijină,
care te ajută să te regăse ști și fără de care nu ai putea să ajungi la succe s. În zilele noastre
elevii ating mai greu această formă de prietenie și trebuie să facă față presiunilor negative
ale prietenilor. Activitatea extra școlară și proiectele educa ționale reprezintă mediile cele
mai potrivite pentru a pune în valoare pe toate celelalte , de mai sus. Succesul în via ță
este asigurat atunci când î ți dezvolți abilitatea de a selecta rapid informa țiile utile, iar
mass -media este principalul mediu informa țional .

VII.2. Corelație opinii elevi gimnaziu – elevi liceu

Opiniile elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu despre implicarea familiei în viața școlarului
Itemul:
Familia mea :
– Repre zintă un model
– Se implică în viața școlară
– Mă ajută să învăț
– Mă încurajează să am comportamente adecvate în școală
– Discută orice problemă care ține de activitatea școlară.
– Are așteptări legate de rezultatele școlare
– Mă recompensează pentru rezultatele școlare obținute
– Nu are asteptări în ceea ce priveste rezultatele școlare
– Nu manifestă interes față de activitatea mea școlară

Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu
În foarte mare măsură În foarte mare măsură
Reprezintă un model 54% 37%
Se implică în viața școlară 63 60
Mă încurajează să am
comportamente adecvate în
școală 67 61

15 Discută orice problemă care
ține de activitatea școlară
Are așteptări legate de
rezultatele școlare
Mă recompensează pentru
rezultatele școlare obținute

Analizând răspunsurile elevilor (gimnaziu -liceu) constatăm că pentru 54% dintre
elevii de gimnaziu familia este în tr-o foarte mare mă sură un model , acest procentul fiind
în scăder e pentru elevii de liceu, doar 37% considerând acest lucru .
Elevii apreciază că părin ții se implică în foarte mare mă sură în viața lor școlară,
având initiative, răspunzând solicitărilor școlii și asigurând material ele necesare în
învățare. (63, respectiv 60%)
Atât elevii de gimnaziu căt și liceenii consideră că , sunt încurajați de părinți să
aibă comportamente adecvate în școală (67, respectiv 61%), iar atunci când apar
probleme în ceea ce privește activitatea școlară a elevului, 55% dintre elevi i de gimnaziu
apreciază că pă rinții sunt disponibili să discute ace ste probleme cu ei. Același lucru este
susținut și de un procent asemănător al liceenilor ( 50%).

Itemii : Are așteptări (familia) legate de rezultatele școlare
Mă recompensează pentru rezultatele școlare obținute

Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu
Are așteptări (familia)
legate de rezultatele școlare 68% 58%
Mă recompensează pentru
rezultatele școlare obținute 31% 33%

Atât în opinia elevilor de gimnaziu, cât și în cea a elevilor de liceu, au așteptări în
ceea ce privește rezultatele lor școlare (68 respectiv 58%). Cu toate acestea, doar o treime
dintre elevi consideră că sunt recompensați de către familie pentru rezultatele bune pe
care le obțin la școală.

16 Opiniile elevilor de la gimnaziu
și elevilo r de la liceu despre motiva ția pentru învățare

Itemul: Motivele pentru care învăț sunt…
– pentru a fi cel mai bun
– pentru a fi recunoscut și respectat de către ceilalți
– pentru că profesorul explică pe înțelesul meu
– pentru că profesorul are un stil de predare atractiv
– pentru că profeso rul e apropiat de noi
– pentru că profesorul e plăcut ca înfățișare fízică
– pentru că profesorul e calm, nu se enervează
– pentru că profesorul îmi inspiră teamă
– pentru că profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine
– pentru că materia e interesant ă
– pentru că materiile îmi vor fi utile mai târziu
– pentru că părinții insistă să învăț
– pentru că părinții mă recompensează dacă învăț
– pentru că îmi place să studiez
– pentru că sarcinile de învățare date de către profesor sunt clare
– pentru că profesorul face o evaluare corectă
– pentru a lua note bune
– pentru a nu mă face de rușine
– pentru a avea o carieră de succes
– altele…

Ierarhia stabilită în funcție de alegerile elevilor este urmă toarea:
Elevii de gimnaziu consideră că învață
pentru:
– a avea o carieră de succes 72,39%
– că materiile îmi vor fi utile mai târziu
60,28%
– a lua note bune 47,04%
– că materia e interesantă 43,66%
– a fi recunoscut și respectat de către
ceilalți 34,36%
– a fi cel mai bun 33,23%
– că îmi place să studiez 30,70%
– pe ultim ul loc: “pentru că profesorul e
plăcut ca înfățișare fízică” = 1,40% Liceenii consideră că învață pentru:
– a avea o carieră de succes 68,86%
– că materiile îmi vor fi utile mai târziu
43,39%
– a fi recunoscut și respectat de către
ceilalți 38,67%
– că materia e interesantă 37,26%
– a fi cel mai bun 30,66%
– a lua note bune 26,41%
– că profesorul îmi inspiră respect, fiind
un model pentru mine 25,94%
– pe ultimul loc: “pentru că profesorul e
plăcut ca înfățișare fízică” = 1,88%

Observăm în ie rarhia celor două categorii de elevi, de gimnaziu și liceeni, că pe
primele două poziții se situează aceleași categorii de motive, însă la liceu pe locul al
treilea apare nevoia elevilor de a fi respectați și recunoscuți. La elevii de gimnaziu pe
această p oziție clasându -se motivul : “pentru a lua note bune”, care în cazul elevilor de

17 liceu apare pe pozitia a V -a. La ambele grupuri pe ultimul loc (20) se situează motivul :
“pentru că profesorul e plăcut ca înfățișare fízică”.

Opiniile elevilor de la gimnaz iu
și elevilor de la liceu asupra modului de a învăța

Itemul: Modul de a învăța :
– când învăț urmăresc să înțeleg ce predă profesorul, în clasă ;
– când studiez asociez noile cunoștințe cu cele deja cunoscute ;
– pentru a învăța mai bine, încerc să rețin logic informațiile predate (sub forma
schemelor, tabelelor, formulelor, etc.) ;
– apelez la informațiile pe care consider că le dețin părinții, frații/surorile, bunicii,
alte per soane, alte surse de informații;
– când învăț, încerc să găs esc utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi ;
– obișnuiesc să învăț pe de rost .

Analizând modul în care elevii învață am constatat că atât elevii de gimnaziu cât și
cei de liceu au afirmat că , întotdeauna încearcă să rețină logic informațiile, pe ult imul loc
situând învățarea mecanică.
Ierarhia stabilită în funcție de alegerile elevilor este urmă toarea:
– pentru a învăța mai bine, încerc să rețin logic informațiile predate (sub forma
schemelor, tabelelor, formulelor, etc.) ;
– când învăț urmăresc să înțe leg ce predă profesorul, în clasă ;
– când studiez asociez noile cunoștințe cu cele deja cunoscute ;
– când învăț, încerc să găsesc utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi ;
– apelez la informațiile pe care consider că le dețin părinții, frații/surorile, bu nicii,
alte persoane, alte surse de informații ;
– obișnuiesc să învăț pe de rost .

Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra timpului alocat activităților dintr -o zi

Itemul: Cât de mult timp aloci într -o zi următoarelor activități:

Variante de răspuns deloc mai puțin
de o oră 1- 2
ore 2- 4
ore mai mult
de 4 ore
te uiți la TV :
gimnaziu
liceu
4,22%
0,47
14,08
19,33
43,94
39,62
25,07
25,00
13,80
11,79
te joci la calculator :
gimnaziu
liceu
6,47
3,30
14,36
13,20
26,76
23,58
28,73
27,83
23,38
26,41
activități în familie :
gimnaziu
liceu
7,32
7,07
26,47
25,00
33,52
34,43
40,56
17,45
13,23
10,37
activități cu prietenii :

18 gimnaziu
liceu 1,40
2,83 15,21
15,09 24,78
20,28 33,52
31,60 30,14
26,41
cursuri organizate: dans, instrument
muzical, limbi străine, sport, etc. :
gimnaziu
liceu

36,61
31,60

11,26
19,81

29,57
23,58

13,80
13,20

9,29
7,54
activități recreative în aer liber :
gimnaziu
liceu
9,57
9,43
33,23
25,00
43,09
32,07
20,56
17,92
14,64
9,90
citești :
gimnaziu
liceu
12,95
16,50
39,15
37,26
32,39
31,13
8,45
7,07
4,50
3,30
înveți:
gimnaziu
liceu
1,97
8,49
17,18
20,75
40,56
33,96
27,88
17,45
9,01
4,24

Analizând timpul pe care îl acordă elevii anumitor activități am constatat că nu
există diferen țe semnificative între cele două catego rii de elevi, cu o singură exceptie:
timpul alocat activităților în familie pentru elevii de gimnaziu este de 2 -4 ore pentru un
procent de 40,56 elevi față de 17,45% dintre liceeni (pentru aceeași perioadă de timp) .

Itemul: Bifează activitățile extrașco lare în care te -ai implicat:

Ierarhia stabilită în funcție de alegerile elevilor este urmă toarea:

Elevi gimnaziu Elevi liceu
Excursii Excursii + Vizionare de
spectacole/ filme/ concerte
Sport Sport
Vizionare de spectacole/
filme/ concerte Programe/ proiecte
educaționale la școală
Vizite la muzeu Vizite la muzeu
Programe / proiecte
educaționale la școală Voluntariat
Artă (pictură, desen,
modelaj) Artă (pictură, desen,
modelaj) + Dans
Dans
Voluntariat

Elevii din ciclul gimnazial s -au im plicat în diferite activități extrașcolare, pe
primul loc situându -se excursiile, urmate de sport și v izionare a de spectacole/ filme/
concerte pe ultimul loc fiind voluntariatul. Liceenii așeaz ă pe acelasi loc excursiile și
vizionare a de spectacole/ filme / concerte și pe locul al II -lea, sportul , voluntariatul
trecând pe locul al V -lea. La nivelul al IV -lea avem în ambele cazuri , vizitele la muzeu.

19
Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra activităților extrașcolare care au jucat un rol important
în activitatea de învăț are

Itemul: În ce măsură te -au ajutat aceste activități extrașcolare în învățare?

Elevi foarte mult mult potrivit puțin deloc
Gimnaziu
Liceu 23,66
17,45 33,23
26,88 30,98
33,96 8,16
17,45 4,50
3,77

56,89 % dintre elevii de gimnaziu au considerat că activitățile extrașcolare i -au
ajutat mult și foarte mult în învățare comparativ cu un procen t de 44,33 dintre liceeni.

Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra modalităților de a reuși în viață,
în afară de învățarea în școală

Itemul: Crezi că există alte modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală?

Da Nu
Gimnaziu
Liceu 36,06
40,1 63,94
59,90

Dacă DA, car e sunt acestea?

Gimnaziu – nr. de alegeri :
– Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 18
– Sportul de performanță 12
– Studiul individual 9
– Sprijin financiar din partea familiei 7
– Fotbalist, fotomodel 6
– Modelele 6
– Activităti extrașcolare 5
– Interese, pasiu ni, voință, sacrificiul 4
– Practica 3
– Educația 2
– Meditatii 2
– Norocul 2
– Credința 2
– Relații 1
– Mita 1
– Cultura generală 1
– Școala vieții 1
– Abilitatea de a te descurca în viață 1

20 – Atenția la detalii 1
– Organizarea rațională a timpului 1

Liceu – nr. de alegeri :

– Studiul individual 11
– Sportul de performanta 6
– Sprijin financiar din partea familiei 6
– Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 6
– Practica 5
– Relații 4
– Modele 4
– Norocul 3
– Meditații 3
– Exploatarea oportunităților 3
– Activități extrașcolare 2
– Inteligența 2
– Perseverenta , voința 2
– Cursuri 2
– Voluntariat 1
– Afaceri proprii 1
– Furt 1

Consta tăm că opiniile elevilor diferă; dacă cei din cic lul gimnazial consideră că
principală modalitate de a reuși în viață constă în valorificarea unor aptitudini ca: dans,
actorie , cântat, pictură, artă sau alte talente, cei de la liceu considerând ca primordial
studiul individual. Pe locul al II -lea, la ambele grupe de elevi se situează practicarea
sportului de performanță, ca modalitate de a reuși în viață. Pe locul al III -lea, î n opinia
elevilor de gimnaziu, se află studiul individual pe când la liceeni este sprijinul financiar
din partea familiei.

Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra nivelului de motivație pentru învățare

Itemul: Pe o s cală de la 1 – 10 apreciază -ți nivelul de motivație pentru învățare, unde 1
este cel mai puțin, 10 este cel mai mult.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Gimnaziu
Liceu 0,84
0,94 0,84
0,94
0,28
0,47
0,84
0,94
2,53
5,18
3,09
8,01
10,98
19,81
30,70
32,54 34,08
18,86 14,92
7,07

Analizând nivelul de motivație pentru învățare apreciat de elevi, constatăm că
elevii de gimnaziu își atribuie nivelul 9 într -un procent de 34%, la acelasi nivel
apreciindu -se doar aproximativ 19% dintre elevii de liceu. Nivelul 8 este asum at de 33%
dintre liceeni, acest nivel fiind al doilea ales de elevii de gimnaziu (aprox. 31%.). Doar

21 7% dintre liceeni și aprox. 15% dintre elevii de gimnaziu consideră că au un nivel de
motivație 10.

Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevi lor de la liceu asupra elementelor care îi ajuta în învățare

Itemul: Ce te -ar ajuta mai mult să înveți?

Ierarhia stabilită în funcție de alegerile elevilor este urmă toarea:

Gimnaziu
– informațiile predate îmi sunt folositoare
– să aplic practic ceea ce am învățat
– atmosfera din timpul orelor de curs
– părerea mea să fie luată în considerare de către profesori
– recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii
– orele să fie antrenante
– recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite

Liceu

– informațiile predate să -mi fie folositoare
– atmosfera din timpul orelor de curs
– să aplic practic ceea ce am învățat
– recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii
– orele să fie antrenante
– părerea mea să fie luată în considerare de către prof esori
– recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite

Observăm d in ierahizarea variantelor de ră spuns că , atât elevii de gimnaziu , cât și
cei de liceu consideră că i -ar ajuta mai mult să învețe dacă informațiile predate le sunt
folositoare, pe locul al doilea și al treilea fiind aplicabilitatea în practică a celor învățate
și deosebit de importantă fiind , însă, și atmosfera din timpul orelor de curs. Dacă elevii de
gimnaziu consideră important ca pă rerea lor să fie luată în considerare de către profe sori
(locul 4), liceenii doresc să fie recompensați prin laude, aprecieri pozitive, încurajări,
premii. Recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite este pozitionată pe ultimul
loc de către ambele categorii de elevi.

22

Distribuția opiniil or elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu despre ceea ce reprezintă succesul în viață

Itemul: Pentru tine, succesul în viață înseamnă:

Variante de răspuns 1
puțin 2 3 4 5
mult
întemeierea unei familii :
gimnaziu
liceu
8,73
3,77
6,76
6,60
22,8
26,88
19,43
25,47
46,19
36,79
prestigiul social :
gimnaziu
liceu
5,35
3,77
7,88
7,54
19,15
16,98
35,21
38,20
29,29
33,01
cariera de succes :
gimnaziu
liceu
2,25
0,47
3,94
2,35
5,63
4,24
18,87
24,05
69,01
68,39
banii:
gimnaziu
liceu
4,22
2,35
5,07
1,88
20,84
3,77
34,36
34,43
34,64
43,86
relațiile armonioase cu ceilalți :
gimnaziu
liceu
3,94
3,77
4,22
1,41
14,08
15,09
27,88
29,24
49,57
50,47

Ierarhia stabilită în funcție de alegerile elevilor este urmă toarea:

Gimnaz iu Liceu

cariera de succes cariera de succes
relațiile armonioase cu ceilalți relațiile armonioase cu ceilalți
întemeierea unei fami lii banii
banii întemeierea unei familii
prestigiul social prestigiul social

Observăm că există o opinie unitară a elevilor din ambele categor ii pentru primele
două pozitii, succesul în viață reprezentând pentru aceștia o carieră de succes dar și relații
armonioase cu ceilalți. Pe locul al treilea, la nivel de gimnaziu se află întemeierea unei
familii , iar la liceu banii, pe ultimul loc, în opin ia elevilor, fiind prestigiul social.

23

Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra importanței unei cariere de succes în viață

Itemul: Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viața?
foarte ma re mare potrivit mică foarte mică
Gimnaziu
Liceu 57,74
59,90 31,54
28,30 7,6
10,37 0
1,41 0
0

Constatăm că pentru ambele categorii de elevi, o carieră de succes este foarte
importantă, ceea ce confirmă încă o dată ierarhia de la itemul 11.

Opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra elementelor care contribuie la construirea unei cariere
de succes

Itemul: Ce contribuie, din punctul tău de vedere, la construirea unei cariere de succes?

Elevii de gimnaziu au ră spuns:

– învățătura 35
– școala 23
– voința 22
– munca 13
– informatțile acumulate 12
– familia 10
– studiile superioare 9
– inteligența 9
– ajutorul familiei 7
– suportul moral 7
– banii 9
– prietenii, anturajul 6
– relațiile 6
– talentul 5
– norocul 5
– aspectul fizic 3
– educatia 3
– sociabilitatea 3
– compo rtament moral 3
– Altele: influența, seriozitatea, atitudinea, respectul, disciplina, dorința, activități
extrașcolare, participarea activă la ore, modelele, profesorii, sportul, aptitudini,
comunicarea, traseul educational etc – 31 răspunsuri.

24 Elevii de l iceu au raspuns:
– competente, aptitudini 9
– munca 7
– rezultate școlare 7
– ajutorul familiei 6
– motivația 6
– perseverența 6
– practica 6
– voința 5
– pasiunea 4
– seriozitatea 4
– aspirații 4
– comunicarea 4
– inteligența 3
– respectul 3
– devotament, loialitate 3
– optimism 3
– noroc ul 3
– banii 3
– talent 3
– prietenii 3
– altele: implicare, interes, activități extrașcolare, stil de viață, relațiile, stabilitatea
pe post, rigurozitate, intuiția, spirit de lider, punctualitatea, încrederea în sine,
personalitatea, informațiile și orientarea ș colară, aspectul fizic, flexibilitatea,
autoperfecționarea, curajul, comportament și atitudini, răbdarea, creativitatea –
27.
Observăm că pentru elevii de gimnaziu , la construirea unei cariere de succes , pe
primul loc este învățătura urmată de școală, voi nță, muncă și informațiile acumulate.
Pentru elevii de liceu, în construirea unei cariere de succes, un loc important îl ocupă
competențele și aptitudinile apoi munca și pe locul al treilea rezultatele școlare.

Opiniile elevilor de la gimnaziu
și elevilo r de la liceu asupra motivelor pentru care aceștia nu învață

Itemul: Nu învăț pentru că:
– nu am condiții (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite
școlare, etc.)
– nu am voință
– atât pot eu
– nu am timp
– nu mă interesează ce fac la școală
– nu vreau
– nu vreau să fiu considerat tocilar
– pentru familia mea nu contează
– nu înțeleg nimic din ce se predă

25 – profesorul nu mă apreciază/ valorizează
– nu îmi folosește în ceea ce mi -am propus să fac mai târziu
– NS/ NR

Gimnaziu – liceu
Nr.crt a b c d e f g h i j k
Gimnaziu
(%) 1,40
16,61
16,61
9,57

2,25
7,88

8,73
1,69
7,60

10,7

8,73

Liceu
(%) 2,83 25,47 16,50 21,69 8,01 12,26 5,66 0,47 11,32 14,15 26,88

Gimnaziu:
– nu am voință + atât pot eu
– profesorul nu mă apreciază/ valorizează
– nu am t imp
– nu vreau să fiu considerat tocilar
– nu vreau
– nu înțeleg nimic din ce se predă
– nu mă interesează ce fac la școală
– pentru familia mea nu contează
– nu am condiții (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite
școlare, etc.)

Liceu :
– nu îmi folosește în ceea ce mi -am propus să fac mai târziu
– nu am voință
– nu am timp
– atât pot eu
– profesorul nu mă apreciază/ valorizează
– nu vreau
– nu înțeleg nimic din ce se predă
– nu mă interesează ce fac la școală
– nu vreau să fiu considerat tocilar
– nu am condiții (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite
școlare, etc.)
– pentru familia mea nu contează

26 Opiniile elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra lucrurilor considerate importante în unitatea în care
studiază

Itemul: În școala mea:

– se desfășoară activități practice în laboratoare/ cabinete
– este încurajată competiția
– sunt încurajate colaborarea, cooperarea
– în clasa mea este important să ai rezultate bune
– în clasa mea este important să fim prieteni buni
– altele…

Crit. a b c d e
Gimnaziu
Liceu 43,09
49,52 31,54
29,24 49,85
42,92 38,30
31,13 61,12
43,86

Gimnaziu :
– în clasa mea este important să fim prieteni buni
– sunt încurajate colaborarea, cooperarea
– se desfășoară activități practice în laboratoare/ cabinete
– în cla sa mea este important să ai rezultate bune
– este încurajată competiția

Liceu :
– se desfășoară activități practice în laboratoare/ cabinete
– în clasa mea este important să fim prieteni buni
– sunt încurajate colaborarea, cooperarea
– în clasa mea este important s ă ai rezultate bune
– este încurajată competiția

Constatăm că , 61% dintre elevii de gimnaziu afirmă că în clasa lor este important
să fie prieteni buni și 43 % consideră că în școala lor sunt încurajate colaborarea,
cooperarea. Elevii de liceu, aproximativ 50% afirmă că se desfășoară activități practice în
laboratoare/ cabinete si 44% consideră că , în clasa lor este important să fie prieteni buni.
Observăm că pe ultimul loc, atât la gimnaziu cât și la liceu, elevii au identificat
încurajarea competiției.

27 Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu asupra mediului care determină succesul în viață

Itemul: Din punctul tău de vedere, ierarhizează de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6
este ultimul loc, mediul care determină s uccesul în viață.
– școala
– familia
– grupul de prieteni
– mass media
– activități extrașcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)
– programe/ proiecte educaționale (antreprenoriat, stil de viață sănătos, etc.)

Criteriul 1 2 3 4 5 6
Gimnaziu
Liceu a 42,25
31,60 39,15
39,15 8,73
12,73 2,81
6,60 1,4
0,94 1,97
0,94
Gimnaziu
Liceu b 49,29
52,35 34,92
23,58 7,88
10,37 1,97
3,30 1,12
2,83 0,84
2,83
Gimnaziu
Liceu c 3,09
8,01 9,01
16,98 42,53
28,30 16,90
12,73 14,64
7,54 7,60
8,96
Gimnaziu
Liceu d 2,25
2,35 1,97
4,71 4,50
10,84 16,90
17,92 22,53
18,39 46,47
26,88
Gimnaziu
Liceu e 4,50
5,66 5,63
8,49 21,69
11,32 30,98
27,35 20,56
18,39 7,88
8,49
Gimnaziu
Liceu f 2,81
4,71 2,53
5,18 5,63
8,49 23,30
14,15 27,32
27,83 27,60
21,69

Locul 1 2 3 4 5 6
Gimaziu familia
școala
grupul de
prieteni
activități
extrașcolare
(sport,
muzică,
pictură,
dans, etc.) programe/
proiecte
educaționale
(antreprenoriat,
stil de viață
sănătos, etc.) mass
media

Liceu familia
școala grupul de
prieteni
activități
extrașcolare
(sport,
muzică,
pictură,
dans, etc.) programe/
proiecte
educaționale
(antreprenoriat,
stil de viață
sănătos, etc.) mass
media

28 Mediul care determină succesul în viață, atât pentr u elevii de gimnaziu , cât si
pentru elevii de liceu, este familia, iar pe locul al doilea fiin d, în opinia elevilor, școala.
Pe ultimul loc se situeaza mass media.

Distribuția opiniilor elevilor de la gimnaziu
și elevilor de la liceu despre contribuire a succesului în școală la creșterea șanselor
pentru reușita în viață

Itemul: Consideri că succesul î n școală contribuie la creș terea șanselor pentru
reușita în viață?

în foarte
mare
măsură în mare
măsură în potrivită
măsură în mică
măsură în foarte
mică
măsură NS/ NR
Gimnaziu 47,60 29,57 11,54 1,12 2,25 0,28
Liceu 32,07 42,45 7,54 4,71 1,41 0,47

Aproximativ 48 % elevi de gimnaziu consideră că școala contribuie la creșterea
șanselor pentru reușita în viață , în foarte mare măsură , și 2,25% considera că școala
contribuie în foarte mică măsură la reușita în viață. In ceea ce priveste elevii de lic eu,
aproximativ 42% considera că școala contribuie la creș terea șanselor pentru r eușita în
viață în mare măsură și 1,41% considera că, școala contribuie în fo arte mică măsură la
reușita în viață.

EȘANTION
Date de identificare

La studiu au participat 355 elevi gimna ziu, din care 222 fete și 133 bă ieți, cu
vârste cuprinse între 12 -16 ani (78 – 12 ani, 114 – 13 ani, 109 – 14 ani, 47 – 15 ani, 1 –
16 ani) și 21 2 elevi de liceu, din care 126 fete și 66 baieti (26 – 15 ani, 62 – 16 ani, 58 –
17 ani, 33 – 18 ani, 5 – 9 ani).

Media generală anuală în anul școlar precedent

4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00
Gimnaziu – 0,6 0,9 10,84 31,02 56,62
Liceu – 1,41 11,32 25,47 29,24 32,54

29 VII.3. Corelație opinii profesori – părinți

Distribuția opiniilor profesorilor și părinților asupra implicării familiei în viața
școlarului

Itemul: Familia elevului

Familia elevului Părinți Profesori
Reprezi ntă un model
pentru elev/elevă 53,99% 68,28%
Se implică în viața
școlară 74,45% 56,67%
Obișnuiește să discute cu
copilul problemele pe
care le are la școală
74,30%
55,67%

Profesorii consideră că familia reprezintă un model pentru elevi (68,28%).
Foarte mulți părinți (74,45%) afirmă că , se implică în viața școlară a copilului lor, iar
74,30% dintre aceștia obișnuiesc să discute problemele pe care copilul lor le are la
școală.

Distribuția opiniilor profesorilor și părinților despre școală ca mediu ca re
determină succesul în viață

Itemul: Școala -mediul care determină succesul în viață :

Școala -mediul care determină
succesul în viață Părinți Profesori
37,29% 38,68%

Părinții și cadrele didactice consideră în proporții asemănătoare (37,29% respectiv
38,68%) că școala contribuie la reușita în viață.

Distribuția opiniilor profesorilor și părinților
asupra aspectelor ce reprezintă pentru ei succesul în viață

Itemul: Succesul în viață înseamnă…

Succesul în viață înseamnă… Părinți Profesori
Întemeier ea unei familii 59,59% 57,70%
Cariera de succes 45,10% 30,42%
Relații armonioase cu
ceilalți/prietenii 44,41% –

Atât părinții, cât și profesorii consideră că succesul în viață presupune întemeierea
unei familii și construirea unei cariere de succes.

30

Distribuția opiniilor profesorilor și părinților
despre măsura în care familia se implică în
activitatea de învățare a elevului

Itemul: Măsura în care familia se implică în activitatea de învățare a elevului :

Măsura în care familia se implică
în ac tivitatea de învățare a elevului Părinți Profesori
În foarte
mare măsură În mare
măsură În foarte mare
măsură/
În mare măsură
21,57% 43,98% 43,5%

În ceea ce privește implicarea familiei în activitatea de învățare a elevului,
21,57% dintre părinți co nsideră că se implică în foarte mare măsură, în timp ce 43,98%
dintre aceștia apreciază că se implică într -o mare măsură. În același timp, doar 43,5% din
cadrele didactice sunt de opini e că familia joacă un rol activ în procesul de învățare al
copiilor.

Distribuția opiniilor profesorilor și părinților
asupra motivelor pentru care elevul învață

Itemul: Motivele pentru care elevul învață

Motivele pentru care
elevul învață Părinți Profesori
Cunoștințele și abilitățile
accumulate vor fi utile
mai târziu 72,82% 42,86%
Notele 54,71% 12,54%
Profesorul are un stil de
predare atractiv – 51,45%

În opinia părinților, principalele motive pentru care elevul învață sunt:
-cunoștințele și abilitățile acumulate vor fi utile mai târziu ;
-primirea unor note bune .
Prin comparație, profesorii plasează pe locul I în ierarhia acestor motive stilul de
predare atractiv al cadrului didactic, iar pe locul II , utilitatea c unoștințelor și abilităților
acumulate .

31 De remarcat este faptul că , majoritatea profesorilor nu consid eră că notele
reprezintă un motiv pentru care elevul învață.
Deși majoritatea părințilo r apreciază că se implică activ în activitatea școlară a
elevului, percepția profesorilor nu este aceeași, aceștia indicând într -o mai mică măsură
gradul de implicare a l părinților.

VII.4. Corelație opinii părinți -elevi

Opinia elevilor privind
implicarea familiei în viața lor școlară

Itemul: Familia…

Variante de răspuns În foarte
mare
măsură În mare
măsură Intr-o
oarecare
măsură În mică
măsură Deloc
Reprezint ă un model pentru
mine 44,82% 32,95% 15,23% 2,11% 1,08%
Se implică în viața școlară (are
inițiative, răspunde solicitărilor,
imi asigură materialele
necesare în învățare) 59,89% 25,82% 10,17% 1,03 0,37%
Mă ajută să învăț (face lecții
împreună cu mine, îm i oferă
pregatire suplimentară) 26,9% 24,77% 24,41% 15,8% 14,41%
Mă încurajează să am
comportamente adecvate în
școală 59,8% 23,05% 7,67% 3,01% 1,03%
Discută orice problemă care
ține de activitatea mea în școală 50,05% 27,66% 13,46% 3,19% 1,45%
Are aște ptări în ceea ce privește
rezultatele mele școlare 70,77% 25,9% 7,5% 2,48% 0,51%
Mă recompensează pentru
rezultatele școlare obținute 19,98% 25,54% 30,01% 12,32% 5,78%
Nu are așteptări în ceea ce
privește rezultatele mele
școlare 5,97% 5,26% 11,10% 14,57 % 57,30%
Nu manifestă interes față de
activitatea mea școlară 5,31% 3,99% 7,62% 11,2% 62,84%

32 Opinia părinților privind implicarea
în viața școlară a copiilor lor

Variante de răspuns Părinți
Reprezint un model pentru copilul meu 54%
Mă implic î n viața lui școlară 69,5%
Îl ajut să învețe 38%
Îl încurajez în ceea ce face la școală 58,5%
Obișnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le are 74%
Aștept să învețe lucruri noi 50,5%
Îl recompenesez material pentru rezultatele școlare bune 21%
Îl recompensez prin laude și aprecieri 52%
NS/NR 1,5%

Remarcăm numărul mare de părinți ai elevilor de gimnaziu și liceu (74%) care
obișnuiesc să discute problemele copilului. Elevii de gimnziu și de liceu (77,71%)
recunosc , de asemenea , preocuparea de a discuta cu părinții problemele pe care le au. Se
poate concluziona, conform datelor obținute, că în familie se comunică, dar nu avem
informații despre eficiența acestei comunicări (dacă problemele se și rezolvă).
În ceea ce privește implicarea părințilo r în viața școlară a copilului lor, există o
mică diferență între răspunsurile elevilor și cele ale părinților: elevii recunosc această
implicare în procent de 85,67%, iar părinții în procent 69,5%.
Elevii afirmă în procent de 42,52% că primesc recompense din partea părinților, în timp
ce părinții afirmă același lucru , doar în proporție de 21%.
Aceste rezultate reflectă probabil dorința mai mare a elevilor de a fi recompensați
pentru rezultatele obținute, în raport cu disponibilitatea mai mică a părinților de a oferi
aceste recompense.
E posibil ca părinții să nu considere întotdeauna recompensele un instrument la
îndemână pentru a stimula motivația pentru învățare a copiilor lor.

Opinia părinților și elevilor privind succesul în viață

Itemul: Pentru dvs., succesul în viață înseamnă:

PĂRINȚI 1
Puțin 2 3 4 5
Mult
Întemeierea
unei familii 2% 4,5% 4,5% 21,5% 30%
Prestigiul
social 3,5% 5% 23% 29,5% 35%
Carieră de
succes 1,5%
4,5% 15,5% 29,5% 45,5%
Banii 4% 6% 26% 29% 27,5%
Relațiile

33 armonioase
cu ceila lți 2% 5,5% 15,5% 27% 44,5%
ELEVI 1
Puțin 2 3 4 5
Mult
Întemeierea
unei familii 6,25% 8,76% 24,87% 22,45% 41,49%
Prestigiul
social 4,56% 7,71% 18,06% 36,7% 31,15%
Carieră de
succes 4,25% 3,14% 4,93% 21,46% 68,7%
Banii 3,28% 3,47% 12,30% 36,36% 39,25%
Relațiile
armonioase
cu ceilalți
3,85%
2,81%
16,80%
28,56%
50,02%

Se evidențiază ponderea semnificativă a elevilor (68,7%) și a părinților (45,5%)
care consideră că , succesul în viață înseamnă a avea o carieră de succes. Este un răspuns
previzibil în condițiile socio -economice actuale , în care a avea o carieră reușită este
aspirația oricărui adolescent.
Sunt apropiate ca procente și opiniile elevilor și părinților cu privire la importanța
relațiilor armonioase cu ceilalți. 50,02% dintre elevi , respectiv 44,5% dintre părinți
afirmă că aceste relații contribuie la obținerea succesului în viață.
Mai mulți elevi (6,25%) decât părinți (2%) cred că , familia reprezintă un factor al
succesului. Aceasta se poate explica prin faptul că , părinții își văd copiii întâi realizați din
punct de vedere profesional și apoi din punct de vedere familial.

Opinia elevilor și a părinților
privind corelația succes în școala/reușită în viață

Itemul: În ce măsură considerați că succesul în școală crește șansele pent ru reușita în
viață ?

Subiecți În foarte mare
măsură În mare
măsură In
potrivită
măsură În mică
măsură În foarte
mică măsură NS/NR
Părinți 42% 42% 12,5% 3% 2,5% 1%
Elevi 34,07% 36,01% 9.54% 2,41% 1,83% 0,37%

Atât în viziunea părinților (84%) , cât și în opinia elevilor (70,08%) , succesul în
școală crește șansele pentru reușita în viață.

34 VII.5. Corelație opinii profesori gimnaziu -profesori liceu

Distribuția opiniilor profesori lor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu asupra implicării familie i în viața elevilor

Itemul Familia elevului /elevei …

Familia elevului/elevei Profesor gimnaziu Profesor liceu
Reprezintă un model pentru el/ea 73,36% 63,20%
Se implică în viața școlară 62,44% 50,96%
Îi ajută să învețe 50,21% 36,79%
Îi recompensează material pentru
rezultatele școlare bune obținute
20,08%
16,98%

Analizând corelațiile dintre opiniile cadrelor didactice din gimnaziu și a celor din
liceu, s -a consatat faptul că familia reprezintă un model în viața elevului. S-a observat
totuși, că el evii de liceu (în opinia cadrelor didactice) tind să acorde o importanță mai
redusă modelelor parentale comparativ cu elevii din gimnaziu (62% raportat la 73,36%).
Cadrele didactice consideră că familia se implică în viața școlară a elevului,
procentul pro fesorilor de gimnaziu care și -au exprimat opinia în acest sens, fiind mai
mare decât cel al profesorilor de liceu.
O diferență mare în opinii se poa te constata și în ceea ce priveș te ajutorul acordat
de familie elevului în procesul de învățare. În acest se ns, liceenii beneficiază de un ajutor
mai redus din partea familiei comparativ cu colegii lor din gimnaziu (36,79% raportat la
50,21%).
Foarte puține cadre didactice (16,98% din învățământul liceal și 20,08% în cel
gimnazial) consideră că familia îl recomp ensează material pe elev pentru rezultatele
școlare bune obținute.

Distribuția opiniilor profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu asupra
motivelor pentru care elevii învață

Itemul: Motivele pentru care elevii învață

Motivele pentru care ele vii învață
Profesori gimnaziu Profesori liceu
profesorul explică pe înțelesul lor 50,65% 38,67%
profesorul are un stil de predare
atractiv 51,96% 50,94%
profesorul e placut ca înfățișare
fizică 4,80% 5,66%
materia este interesantă și atractivă 47,59% 50%
materiile îi vor fi utile mai târziu 36,68% 49,05%
pentru a lua note bune 16,59% 8,49%

35
În opinia cadrelor didactice din învățământul gimnazial, motivele pentru care
elevul învață ar fi stilul de predare atractiv al profesorului, materia interesant ă și atractivă
explicată pe înțelesul elevului.
Profesorii de liceu sunt de părere că , ponderea acestor explicații este mai mică în
cadrul motivației elevului, însă acordă un rol esențial stilului de predare atractiv și
materiei care trebuie să fie inter esantă și să -l atragă pe elev.
Un alt (motiv) aspect pe care profesorii de liceu îl precizează ca fiind un motiv
pentru care elevul învață este faptul că , acesta consideră că materiile îi vor fi utile mai
târziu. Acest motiv este indicat de către un proce nt mai mic al profesorilor din
învățământul gimnazial.
Notele bune sunt prezentate ca fiind un motiv mai puțin important în procesul de
învățare. Se remarcă totuși faptul că , profesorii din gimnaziu se regăsesc într -un număr
aproape dublu comparativ cu pr ofesorii din liceu.

Distribuția opiniilor profesorilor din
gimnaziu și a profesorilor din liceu asupra
diferitelor afirmații considerate relevante

Afirmații De cele mai multe ori Uneori
Profesori
gimnaziu Profesori
liceu Profesori
gimnaziu Profe sori
liceu
Când învață
urmărește să înțeleagă
ce predă profesorul în
clasă
63,75%
57,71%
–
–
În clasă sunt foarte
atenți la explicațiile
profesorului
–
–
61,13%
53,77%
Apelează la
informațiile pe care
consideră că le dețin
părinții,
frații/suro rile,bunicii,
alte persoane
–
–
53,27%
41,5%

Majoritatea cadrelor didactice consideră că în procesul său de învățare de cele mai
multe ori, elevul urmărește să înțeleagă ce predă profesorul în clasă și este atent la
explicațiile pe care le oferă.
În opinia profesorilor, elevii apelează doar uneori la informțiile pe care le
consideră că le dețin părinții, frații/surorile, bunicii, alte persoane.

36

Distribuția opiniilor profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu asupra principalelor
activit ăți extrașcolare realizate

Itemul: Bifează principalele activități extrașcolare în care se implică elevii:

Principalele activități
extrașcolare Profesori gimnaziu Profesori liceu
Sport 87,77% 73,58%
Vizite la muzeu 90,39% 37,73%
Vizionare de
spectaco le/film/concerte 49,34% 59,43%
Excursii 81,65% 69,81%
Voluntariat 6,55% 30,18%
Mediateca/videoteca,
radioteleviziunea școlară 2,62% 1,88%
Cercuri tehnico -aplicative 3,49% 7,545

Profesorii din învățământul gimnazial au identificat vizitele la muzeu , sportul și
excursiile ca ocupând primele locuri în cadrul activităților extrașcolare realizate de elevi,
iar cadrele didactice din învățământul liceal consideră că sportul, excursiile și vizionarea
de spectacole/filme/concerte sunt preocupările preferate ale liceenilor.
Se constată un procent mult mai mic de profesori din învățământul liceal
(37,73%), comparativ cu profesorii din învățământul gimnazial (90,39%), care indică
vizitele la muzeu ca activitate preferată a elevilor.
Voluntariatul, mediateca, videoteca, radioteleviziunea școlară și cercurile tehnico –
aplicative au fost menționate de un număr foarte mic de cadre didactice.
Trebuie precizat că profesorii din învățământul liceal consideră voluntariatul ca
activitate extrașcolară m ult mai des întâlnită în rândul liceenilor, în timp ce , cadrele
didactice din gimnaziu nu identifică într -un mod semnificativ prezența acestei activități în
rândul elevilor.

Distribuția opiniilor profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu despre suportul activităților extrașcolare în procesul de
învățare
Itemul: În ce măsură considerați că aceste activități extrașcolare îi ajută pe elevi în
învățare?
Activitătile extra școlare îi ajută pe
elevi în procesul de învățare Profesori gimnaziu Profeso ri liceu
Foarte mult 38,86% 22,64%
Mult 29,69% 44,33%

37 În opinia cadrelor didactice , activitățile extrașcolare reprezintă un suport
important pentru elevi în procesul învățării.

Distribuția opiniilor profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din li ceu asupra modalitaților de a reuși în viață
în afară de învățarea în școală

Itemul: Credeți că există alte modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală?

Credeți că există alte modalități de
a reuși în viață în afară de
învățarea în șco ală? Profesori gimnaziu Profesori liceu
Da 42,35% 35,84%
Nu 57,64% 62,26%

Profesorii din învățământul gimnazial menționează că , în afară de învățarea din
școală există și alte modalități de a reuși în viață:
-studiul individual: 7,42% ;
-aptitudinile/ talentul: 3,49% ;
-banii: 3,49% ;
-activitățile practice: 2,62%

Distribuția opiniilor profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu asupra motivației
elevilor pentru învățare

Itemul: Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare?

Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai
motivat pentru învățare? Profesori gimnaziu Profesori liceu
Atmosfera din cadrul orelor de curs 62,44% 57,54%
Orele să fie atractive și antrenante 83,40% 78,30%
Abordarea preponderent practic –
aplicativă a lecțiilor 61,13% 62,26%

Atât profesorii din învățămantul gimnazial, cât și cei din cel liceal , considera că
aspectele care l -ar putea ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare sunt : orele
atractive și antrenante (83,40% – gimnaziu, 78,3% – liceu), abordarea prep onderent
practic -aplicativă a lecțiilor (61,13% – gimnaziu, 62,26% – liceu) și atmosfera din cadrul
orelor de curs (62,44% – gimnaziu, 57,54 – liceu).

38 Distribuția opiniilor profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu asupra importanței
unei ca riere de succes în viață
Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viață ?
În ce măsură o carieră de succes
este importantă în viață ? Profesori gimnaziu Profesori liceu
Foarte mare măsură 35,37% 25,47%
Mare măsură 48,47% 48,11%
Mică măs ură 0,43% 8,49%

83,84% dintre cadrele didactice din gimnaziu și 73,58% dintre cadrele didactice
din liceu sunt de părere că o carieră de succes este importantă pentru elevi.

Distribuția opiniilor profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu despre mediul
care determină succesul în viață
Itemul: Din punctul dvs. de vedere, ierarhizați de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este
ultimul loc, mediul care determină succesul în viață.
Mediul care
determină
succesul în viață Profesori gimnaziu Profesori liceu
1(primul loc) 6(ultimul loc) 1(primul loc) 6(ultimul loc)
Școala 34,06% 0,87% 43,3% –
Familia 60,69% – 54,71% 0,94%
Mass -media 1,31% 44,97% 0,94% 52,83%
Programe/proiecte
educaționale 1,31% 24,01% 4,71% 20,75%

Distribuția opiniilo r profesorilor din gimnaziu
și a profesorilor din liceu despre implicarea lor
în dezvoltarea motivației pentru învățare a elevilor

Itemul: Considerați că vă implicați în dezvoltarea motivației pentru învățare a elevilor ?

Considerați că vă implicați în
dezvoltarea motivației pentru
învățare a elevilor ? Profesori gimnaziu Profesori liceu
În foarte mare măsură 32,31% 39,62%
În mare măsură 51,09% 53,77%
Marea majoritate a profesorilor consideră că se implică într -o mare măsură în
dezvoltarea motivației pe ntru învățare a elevilor .

39
VII.6. Corelație opinii părinți elevi gimnaziu – părinți elevi liceu

Distribuția opiniilor subiecților
(părinți elevi gimnaziu/părinți elevi liceu)

Itemul: Eu ca părinte/ tutore, consider că:

Variante de răspuns Părinți
elevi
liceu Părinți
elevi
gimnaziu
Reprezint un model pentru copilul meu 54,19% 53,80%
Mă implic în viața lui școlară 67,17% 72,45%
Îl ajut să învețe 26,71% 49,15%
Îl încurajez în ceea ce face la școală 52,67% 63,55%
Obișnuiesc să discut cu copilul prob lemele pe care le are 66,41% 82,20%
Aștept să învețe lucruri noi 44,27% 56,77%
Îl recompenesez material pentru rezultatele școlare bune 29,77% 11,86%
Îl recompensez prin laude și aprecieri 39,6% 64,40%
NS/NR 3,05% 0,42%

Remarcăm procentul mare de pă rinți, atât al elevilor de liceu, cât și cei ai elevilor
de gimnaziu (66,41% respectiv 82,80%) care consideră că au discuții frecvente cu copiii
lor în orice problemă, cu mențiunea că , părinții elevilor de gimnaziu se implică mai mult.
La fel constatăm că, părinții în procente semnificative ( 67%, 17% respectiv 72,45%) se
interesează și se implică în viața lor școlară.
Părinții elevilor de liceu accentuează ideea că , ei reprezintă un model pentru copii ,
în timp ce , părinții elevilor de gimnaziu insistă pe r ecompensarea lor prin laude și
aprecieri.
Un număr mic de părinți (liceu) afirmă că îi ajută să învețe pe copii (26,7%) iar
alți părinți (gimnaziu) îi recompensează material, în procent mic (11,86%)

Distribuția opiniilor subiecților (părinți)
privind cont ributia scolii la reușita lor în viață

Itemul: În ce măsură considerați că școala a contribuit la reușita dvs. în viață?

Opinii Părinți
gimnaziu liceu
În foarte mare măsură 44% 31%
În mare măsură 43% 42%
În potrivită măsură 10% 22%
În mică măsură 2% 3%

40 În foarte mică măsură 1% 2%

Un procent mare îl înregistrează părinții elevilor de liceu și de gimnaziu (73%,
respectiv 77% ) care au considerat că școala a contribuit în mare măsură la reușita lor în
viață.

Distribuția opiniilor subiecților (păr inții)
privind rolul școlii în reușita în viață a copiilor

Itemul: În ce măsură credeți că școala va contribui la reușita în viață a copilului dvs.?

Opinii Părinți
liceu gimnaziu
În foarte mare măsură 46% 51%
În mare măsură 36% 43%
În potrivită măsu ră 18% 3%
În mică măsură – 3%
În foarte mică măsură – –

Marea majoritate a părinților elevilor de gimnaziu și de liceu ( 94%, respectiv
82%) au convingerea că școala contribuie decisiv la reușita copiilor în viață.
Corelând itemul 2 cu 3, rezultă fapt ul că școala rămâne cea mai importantă instituție în
formarea pentru viață a tinerilor și adulților, în general.

Ce înseamnă succesul în viață pentru cea mai mare parte
a părinților chestionați

Itemul: Pentru dvs., succesul în viață înseamnă:

Variante de răspuns Părinți elevi liceu Părinți elevi gimnaziu
Întemeierea unei familii 53% 66%
Prestigiul social 35% 35%
Carieră de succes 46% 44%
Banii 32% 22%

Întemeierea unei familii reprezintă principalul succes în viață pentru majoritatea
părinților c hestionați ( 53% liceu, 66% gimnaziu ). Urmează , relațiile armonioase cu
ceilalți ( 52% părinți gimnaziu ) și cariera de succes ( 46% părinți liceu).
Mai puți ni părinți cred că, banii determi nă succesul în viață ( 32% părinți liceu, respectiv
23% părinți g imnaziu ) .

41

Distribuția opiniilor părinților
privind condițiile necesare pentru succes

Itemul: În opinia dvs., care sunt condițiile necesare pentru succes?

Variante de răspuns Părinți elevi
liceu Părinți elevi
gimnaziu
Efort susținut 72% 88%
Rețea dezvoltată de relații interpersonale 30% 29%
Sprijin financiar din partea familiei 39% 41%
Șansă/noroc 40% 58%
Sprijin moral din partea familiei 43% 71%
Aptitudini dezvoltate 54% 66%
Parcurgerea cât mai multor trepte de învățământ 58% 59%

Nu există diferențieri semnificative între părinții elevilor de gimnaziu și cei de
liceu, majoritatea lor ( 72%, respective 88% ) precizând că, efortul susținut este condiția
necesară asigurării succesului, urmează , sprijinul moral din partea familiei ( 71% părinți
gimnaziu ), parcurgerea mai multor trepte de învățământ ( 58% părinți liceu ) și
aptitudinile dezvoltate consemnate în aproximativ aceleași proporții de către ambele
categorii de părinți.

Distribuția opiniilor părinților
privind gradul de implicare în a ctivitatea de învățare a copilului

Itemul: În ce măsură considerați că vă implicați în activitatea de învățare a copilului dvs.?

Opinii Părinți
liceu gimnaziu
În foarte mare măsură 20% 23%
În mare măsură 42% 43%
În potrivită măsură 32% 27%
În mică măsură 3% 5%
În foarte mică măsură 3% 2%

Ambele categorii de părinți , în proporții asemănătoare , consideră că se implică în
mare și foarte mare măsură ( 62% părinți liceu, respectiv 66% ) în activitatea de învățare
a copilului. Surprinde plăcut numărul foarte mic de părinți care recunosc o slabă
implicare în activitățile de învățare a propriilor copii.

42

Distribuția opiniilor părinților
privind factorii care asigură dezvoltarea personală a copiilor

Itemul: Mă implic în activitatea de învățare/ dez voltare personală a copilului meu prin:

Variante de răspuns Părinți elevi
liceu Părinți elevi
gimnaziu
Oferirea condițiilor necesare de studiu 82% 82%
Ajutor la teme la anumite materii 27% 65%
Stabilirea împreună cu copilul a unui
program de lucru effi cient și util 27% 59%
Stabilirea împreună cu copilul a
recompenselor și sancțiunilor 14% 27%
Asigurarea pregătirii suplimentare
(meditații) 38% 49%
Oferirea de suport pentru activitățile
extrașcolare (sport, muzică, dans etc) 32% 42%

Factorul “ofer irea condițiilor necesare de studiu” este foarte important pentru
majoritatea părinților, în proporții egale: 82% părinți liceu, respectiv 82% părinți
gimnaziu.
Alți factori importanți sunt: ajutorul la teme la anumite materii și stabilirea unui program
de lucru ef icient și util.
Foarte puțini părinți (14%, respectiv 27% ) au ales drept factor important
stabilirea împreună cu copilul a recompenselor și sancțiunilor.

Distribuția opiniilor părinților
privind neimplicarea în dezvoltarea personală a copilul ui

Itemul: Nu mă implic în activitatea de învățare/ dezvoltare personală a copilului meu
pentru că:

Variante de răspuns Părinți elevi liceu Părinți elevi gimnaziu
Nu am timp 22% 19%
Nu mă pricep 12% 9%
Copilul se descurcă singur 48% 27%
Școala ar tre bui să facă asta 10% 15%
Profesorii sunt sufficient de buni 16% 18%

Un număr mai mare de părinți ai elevilor de liceu (48%) , au argumentat
neimplicarea lor în dezvoltarea copilului prin faptul că acesta se descurcă singur.

43 Cei mai puțini părinți au con siderat că nu este necesar aportul lor pentru că , școala
ar trebui să facă acest lucru sau pentru că nu se pricep.

Distribuția opiniilor părinților
cu privire la tipurile de recompense potrivite pentru învățare

Itemul: Care considerați că ar fi recompe nsa potrivită pentru învățare? Bifați 3 variante
potrivite opiniilor dvs.!

Variante de răspuns Părinți elevi liceu Părinți elevi gimnaziu
Notele 45% 64%
Cunoștințele, abilitățile accumulate 70% 75%
Diplomele, premiile 54% 40%
Laudele, încurajările 34% 47%
Banii sau alte recompense materiale 8% 8%
Activitățile preferate de copil
(computer, excursii etc.) 41% 38%
Imaginea copilului în grupul clasic 24% 20%

Indiferent de categoria părinților chestionați, cunoștințele și abilitățile acumulate,
precum și diplomele, premiile reprezintă recompensele potrivite pentru învățare.
Cel mai mic procent este acordat banilor , ca mijloc de recompensă.

Distribuția opiniilor părinților
privind importanța programului “Școala părinților”
în creșterea motivației pe ntru învățare

Itemul: Considerați că programul “Școala părinților” ar ajuta la creșterea motivației
pentru învățare a elevilor?

Opinii Părinți
liceu gimnaziu
Da 44% 55%
Nu 15% 9%
Nu știu 41% 36%

Un număr important de părinți, din lipsa informații lor, nu știu că programul
“Școala părinților” poate dezvolta motivația pentru învățare a elevilor.
Cu toate acestea, majoritatea părinților din gimnaziu și din liceu sunt încrezători în acest
program: 44% părinți/liceu, 55% părinți/gimnaziu.

44 Distribuția opiniilor părinților
privind disponibilitatea acestora
de a participa la programul “Școala părinților”

Dvs., personal, ați fi dispus să participați la activitățile programului “Școala
părinților”, pe tematica dezvoltării motivației pentru învățare a elev ilor?

Opinii Părinți
liceu gimnaziu
Da 36% 57%
Nu 20% 15%
Nu știu 44% 28%

Un procent semnificativ mai mare de părinți ai elevilor de gimnaziu ( 57% )
doresc să participle la programul “Școala părinților”, față de 36% dintre părinții elevilor
de liceu. 44% dintre părinții din liceu răspund cu “ Nu știu”, probabil datorită unui grad
de informare mai scăzut comparativ cu părinții de gimnaziu.

Distribuția opiniilor părinților
privind ra portul succesul în școală/ reușita în viață

Itemul: Considerați că succesul în școală crește șansele pentru reușita în viață?

Opinii Părinți
liceu gimnaziu
În foarte mare măsură 42% 42%
În mare măsură 40% 44%
În potrivită măsură 14% 11%
În mică măsură 2% 3%
În foarte mică măsură 2% –

Apare din nou o concordanță vizibilă între opiniile ambelor categorii de părinți , în
ceea ce privește reușita în viață: 82% dintre părinții de liceu, respective 86% dintre
părinții de gimnaziu consideră că reușita în viață depinde de performanțele școlare .

45 VIII. Co ncluzi i

A. Înțelegerea nevoilor personale și a obiectivelor învățării asigură creșterea
motivației
B. Stilul didactic al profesorilor influențează pozitiv motivația în învățare
C. Participarea intensă la activitățile extrașcolare duce la creșterea motivați ei în
învățare
D. Accentul pus pe esențializarea, calitatea informațiilor în actul de predare, și nu pe
cantitatea conținuturilor de predat determină dinamizarea pozitivă a motivației
E. Disciplinele predate în mod interesant, atractiv și care au un supor t practic –
aplicativ influențează motivația în învățare
F. Buna orientare școlară și profesională (orientarea carierei) a elevilor contribuie la
creșterea motivației
G. Preluarea modelelor umane de către elevi determină creșterea motivației pentru
învățar e
H. Cultura organizațională a școlii influențează motivația în învățare
K. Un orar școlar și o programă școlară flexibile contribuie la creșterea motivației
J. Gradul de informare a părinților asupra fenomenului educațional și asupra unor
instituții de s pecialitate (de exemplu, “Școala Părinților”), contribuie la implicarea
lor, mai intensă, în dezvoltarea personală și accentuarea motivației la proprii copii.
I. Atitudinea părinților privind învățarea și organizarea unui climat de studiu adecvat
copilul ui contribuie la creșterea motivației în învățare
L. Familia este identificată ca fiind un mediu care determină succesul în viață, iar
școala un mediu ce poate oferi o carieră de succes.

46 IX. Soluții

A. Îmbunătățirea ca litativă a actului de predare, prin reducerea și esențializarea
informațiilor
B. Regândirea programelor școlare, simplificarea lor și decongestionarea orarelor
școlare
C. Practicarea unui stil de predare participativ, atractiv care să stimuleze interrelațiile
profesor -elevi
D. Realizarea de programe consistente la nivelul cabinetelor de asistență
psihopedagogică care să vizeze creșterea motivației în învățare la elevi
E. Organizarea sistematică a activităților extrașcolare (tabere de odihnă, tabere de
creație, cluburi tehnico -aplicative si muzicale, cercuri literare și științifice,
olimpiade școlare, concursuri cu premii etc)
F. Dimensiunea aplicativă va trebui să crească în proiectarea lecțiilor; conținuturile
teoretice atent alese, vor fi insotite de mici aplicații care să faciliteze înțelegerea
cursului la clasă
G. Dinamizarea comunicării școală -familie și organizarea eficientă a „Școlii
Familiei” (la nivelul unităților de învățământ)
H. Perfecționarea sistemului de recompense (laude, premii, distincții, excursii, note,
etc) c are să motiveze elevii în urma obținerii unor rezultate școlare și
comportamentale deosebite

47 ANEXE

ANEXA 1
Motivația pentru învățare. Martie 2011
Chestionar adresat elevilor
Dragi elevi, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională
(CMBRAE)/ CMBAP realizează un studiu cu privire la motivația care stă la baza
învățării. În acest sens, vă rugăm să completați chestionarul de mai jos. Sinceritatea
răspunsurilor voastre asigură acuratețea rezultatelor studiului.
1. Fam ilia mea…
Nr.
crt. Variante de răspuns În
foarte
mare
măsură În mare
măsură Într-o
oarecare
măsură În
mică
măsură Deloc
1 reprezintă un model pentru mine
2 se implică în viața școlară (are
inițiative, răspunde solicitărilor,
îmi asigură materialel e necesare
în învățare)
3 mă ajută să învăț (face lecții
împreună cu mine, îmi oferă
pregătire suplimentară)
4 mă încurajează să am
comportamente adecvate în
școală
5 discută orice problemă care ține
de activitatea mea în școală
6 are așteptări în ceea ce privește
rezultatele mele școlare
8 mă recompensează pentru
rezultatele școlare obținute
9 nu are așteptări în ceea ce
privește rezultatele mele școlare
10 nu manifestă interes față de
activitatea mea școlară

2. Motivele pentru care învăț sunt … Încercuiește 5 variante care ți se potrivesc cel mai
mult!
a. pentru a fi cel mai bun
b. pentru a fi recunoscut și respectat de către ceilalți
c. pentru ca profesorul explică pe înțelesul meu
d. pentru ca profesorul are un stil de predare atractiv

48 e. pentru ca profesorul e apropiat de noi
f. pentru ca profesorul e plăcut ca înfățișare fízică
g. pentru ca profesorul e calm, nu se enervează
h. pentru ca profesorul îmi inspiră teamă
i. pentru ca profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentr u mine
j. pentru ca materia e interesantă
k. pentru ca materiile îmi vor fi utile mai târziu
l. pentru ca părinții insistă să învăț
m. pentru ca părinții mă recompensează dacă învăț
n. pentru ca îmi place să studiez
o. pentru ca sarcinile de învățare date de către profesor sunt clare
p. pentru ca profesorul face o evaluare corectă
q. pentru a lua note bune
r. pentru a nu mă face de rușine
s. pentru a avea o carieră de succes
t. altele…
3. Citește cu atenție afirmațiile următoare și apreciază în ce măsură acestea
corespund modului tău de a învăța. Notează cu X în rubrica ce indică cel mai bine
frecvența acestui comportament.
Variante de răspuns întotdeau
na de cele
mai multe
ori uneori rareor
i nicioda
tă

a. când învăț urmăresc să înțeleg
ce predă profesorul, în clasă
b. când studiez asocie z noile
cunoștințe cu cele deja
cunoscute
c. pentru a învăța mai bine,
încerc să rețin logic
informațiile predate (sub
forma schemelor, tabelelor,
formulelor, etc.)

49 d. apelez la informațiile pe care
consider că le dețin părinții,
frații/surorile, bu nicii, alte
persoane, alte surse de
informații
e. când învăț, încerc să găsesc
utilitatea informațiilor în viața
de zi cu zi
f. obișnuiesc să învăț pe de rost

4. Cât de mult timp aloci într -o zi următoarelor activități:
Variante de ră spuns deloc mai puțin
de o oră 1- 2
ore 2- 4
ore mai
mult de
4 ore
a. te uiți la TV
b. te joci la calculator
c. activități în familie
d. activități cu prietenii
e. cursuri organizate: dans,
instrument muzical, limbi străine,
sport, etc.
f. activități recreative în aer liber
g. citești
h. înveți
i. altele

5. Bifează activitățile extrașcolare în care te -ai implicat:
a. Sport
b. Artă (pictură, desen, modelaj)
c. Dans
d. Vizionare de spectacole/ filme/ concerte
e. Vizite la muzeu
f. Excursii
g. Volunt ariat
h. Programe/ proiecte educaționale la școală
i. NS/NR

50 6. În ce măsură te -au ajutat aceste activități extrașcolare în învățare?
foarte mult mult potrivit puțin deloc

7. Crezi că există alte modalități de a reuși în viață în afară de învăța rea în școală?
Da Nu

8. Dacă DA, care sunt acestea?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
……………………………………………… ………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
…………………. …………………………………………………..
9. Pe o scală de la 1 – 10 apreciază -ți nivelul de motivație pentru învățare, unde 1 este
cel mai puțin, 10 este cel mai mult.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

10. Ce te -ar ajuta mai mult să înveți? Bifați v ariantele care ți se potrivesc!
a. informațiile predate să -ți fie folositoare
b. atmosfera din timpul orelor de curs
c. recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii
d. recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite
e. orele să fie antrenante
f. părerea mea să fie luată în considerare de către profesori
g. să aplic practic ceea ce am învățat
h. NS/NR

11. Pentru tine, succesul în viață înseamnă:
Variante de răspuns 1
puțin 2 3 4 5
mult
a. întemeierea unei familii
b. prestigiul social
c. cariera de su cces
d. banii
e. relațiile armonioase cu ceilalți

12. Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viața?
foarte mare mare potrivit mică foarte mică

13. Ce contribuie, din punctul tău de vedere, la construirea unei c ariere de succes?

51 …………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
…………………………………………………………………………………. …………………………………………..
………………………………………………
14. Nu învăț pentru că:
a. nu am condiții (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite
școlare, etc.)
b. nu am voință
c. atât pot eu
d. nu am ti mp
e. nu mă interesează ce fac la școală
f. nu vreau
g. nu vreau să fiu considerat tocilar
h. pentru familia mea nu contează
i. nu înțeleg nimic din ce se predă
j. profesorul nu mă apreciază/ valorizează
k. nu îmi folosește în ceea ce mi -am propus să fac mai târziu
l. NS/ NR

15. În școala mea:
a. se desfășoară activități practice în laboratoare/ cabinete
b. este încurajată competiția
c. sunt încurajate colaborarea, cooperarea
d. în clasa mea este important să ai rezultate bune
e. în clasa mea este important să fim prieteni buni
f. altele…
16. Din punctul tău de vedere, ierarhizează de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este
ultimul loc, mediul care determină succesul în viață.
a. școala
b. familia
c. grupul de prieteni
d. mass media
e. activități extrașcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)
f. program e/ proiecte educaționale (antreprenoriat, stil de viață sănătos, etc.)
g. NS/ NR

17. Consideri că succesul in școală contribuie la cresterea șanselor pentru reușita în
viață?
în foarte mare
măsură în mare măsură în potrivită
măsură în mică măsură în foarte
mică măsură NS/ NR

Date de identificare
Școala…
Gen: F/ M
Vârsta…
Media generală anuală în anul școlar precedent

52
4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00

Vă mulțumim pentru colaborare!

53 ANEX A 2
Motivația pentru învățare. Martie 2011
Chestionar adresat părinților
Stimați părinți,
Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE)/
CMBAP realizează un studiu cu privire la motivația care stă la baza învățării. În acest
sens, vă rugăm să completați chestionarul de mai jos. Sinceritatea răspunsurilor dvs.
asigură acuratețea rezultatelor studiului.
1. Eu ca părinte/ tutore, consider că:
a. reprezint un model pentru copilul meu
b. mă impli c în viața lui școlară
c. îl ajut să învețe
d. îl încurajez in ceea ce face la școală
e. obișnuiesc să discut cu copilul meu problemele pe care le are
f. aștept să învețe lucruri noi și utile
g. îl recompensez material pentru rezultatele școlare bune obținute
h. îl recompen sez prin laude și aprecieri
i. NS/NR
2. În ce măsură considerați că școala a contribuit la reușita dvs. în viață?
în foarte mare
măsură în mare măsură potrivită
măsură în mică măsură în foarte
mică măsură NS/ NR

3. În ce măsură credeți că școala va contribui la reușita în viață a copilului dvs.?
în foarte mare
măsură în mare măsură potrivită
măsură în mică măsură în foarte
mică măsură NS/ NR

4. Pentru dvs., succesul în viață înseamnă:
Variante de răspuns 1
puțin 2 3 4 5
mult
a. întemeierea une i familii
b. prestigiul social
c. cariera de succes
d. banii

54 e. relațiile armonioase cu ceilalți/ prietenii

5. În opinia dvs., care sunt condițiile necesare pentru succes?
a. efort susținut
b. retea dezvoltata de relații interpersonale
c. sprijin financiar din partea familiei
d. șansă/ noroc
e. sprijin moral din partea familiei
f. aptitudini dezvoltate
g. parcurgerea cât mai multor trepte de învățământ
h. altele…
6. În ce măsură considerați că vă implicați în activit atea de învățare a copilului dvs.?
în foarte
mare măsură în mare
măsură potrivită
măsură în mică
măsură în foarte
mică măsură NS/ NR

7. Mă implic în activitatea de învățare/ dezvoltare personală a copilului meu prin:
a. oferirea condițiilor necesar e de studiu
b. ajutor la teme la anumite materii
c. stabilirea împreună cu copilul a unui program de lucru eficient și util
d. stabilirea împreună cu copilul a recompenselor și sancțiunilor
e. asigurarea pregătirii suplimentare (meditații)
f. oferirea de suport pentru a ctivitățile extrașcolare (sport, muzică, dans, etc.)
g. altele…
8. Nu mă implic în activitatea de învățare/ dezvoltare personală a copilului meu
pentru că:
a. nu am timp
b. nu mă pricep
c. copilul se descurcă singur
d. școala ar trebui să facă asta
e. profesorii sunt suf icient de buni

55 f. altele…
9. Care considerați că ar fi recompensa potrivită pentru învățare? Bifați 3 variante
potrivite opiniilor dvs.!
a. notele
b. cunoștințele, abilitățile acumulate
c. diplomele, premiile
d. laudele, încurajările
e. banii sau alte recompense materia le
f. activitățile preferate de copii (computer, excursii, etc.)
g. imaginea copilului în grupul clasei
h. altele…
10. Considerați că programul “Școala părinților” ar ajuta la creșterea motivației
pentru învățare a elevilor?
Da Nu Nu știu

11. Dvs., person al, ați fi dispus să participați la activitățile programului “Școala
părinților”, pe tematica dezvoltării motivației pentru învățare a elevilor?
Da Nu Nu știu

12. Considerați că succesul în școală crește șansele pentru reușita în viață?
în foarte ma re
măsură în mare măsură potrivită
măsură în mică măsură în foarte
mică măsură NS/ NR

Date de identificare
Părinte/ Tutore
Gen: F/ M
Vârsta
20- 30 30- 40 40- 50 50- 60 60- …

Studii
Ciclul
primar Ciclul
gimnazial Școala
de arte
și
meseri i Ciclul
liceal Școală
post-
liceală Ciclul
superior Master Școala
Doctorală

56
Media generală anuală obținută de copilul dvs. în anul școlar precedent
4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00

57 ANEXA 3
Motivația pentru învățare. Martie 2011
Chestionar adresat cadrelor didactice

Stimați profesori,
Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE)/
CMBAP realizează un studiu cu privire la motivația care stă la baza învățării. În acest
sens, vă rugăm să completați chestionarul de mai jos. Sinceritatea răspunsurilor dvs.
asigură acuratețea rezultatelor studiului.
1. Familia elevului/ elevei… Bifați variantele pe care le considerați importante.
a. reprezintă un model pentru el/ ea
b. se implică în viața școlară
c. îl ajută să învețe
d. îl încurajează pentru ceea ce face la școală
e. obișnuiește să discute cu copilul problemele pe care le are
la școală
f. așteaptă să învețe lucruri noi și utile
g. așteaptă ca el/ ea să obțină anumite rezultate pe care
aceștia le doresc
h. îl recompensează material pentru rezultatele școlare bune
obținute
i. îl recompensează prin laude și aprecieri
j. NS/NR
2. Motivele pentru care e levul/ eleva învață sunt … Încercuiește 5 variante care se
potrivesc cel mai mult elevului/ elevei!
a) ca să fie cel mai bun
b) pentru a fi recunoscut și apreciat de către colegi
c) profesorul explică pe înțelesul său
d) profesorul are un stil de predare atractiv
e) profesorul e apropiat de elevi
f) profesorul e plăcut ca înfățișare fízică
g) profesorul e calm, nu se enervează
h) profesorul inspiră teamă
i) profesorul inspiră respect, este un model
j) materia e interesantă și atractivă
k) materiile îi vor fi utile mai târziu
l) părinții insi stă să învețe
m) părinții îl recompensează dacă învăță
n) îi place să studieze

58 o) sarcinile de învățare date de către profesor îi sunt clare
p) profesorul face o evaluare corectă
q) pentru a lua note bune
r) pentru a nu se face de rușine
s) pentru a câștiga bani cât mai mulți
t) pentru a avea o carieră de succes
u) altele…

3. Citiți cu atenție afirmațiile următoare și apreciați în ce măsură acestea corespund
modului de a învăța al elevilor cu care lucrați. Notează cu X în rubrica ce indică cel
mai bine frecvența acestui comportam ent.
Variante de răspuns întotdeau
na de cele
mai multe
ori uneori rareor
i nicioda
tă
a. când învăță urmărește să
înțeleagă ce predă profesorul,
în clasă
b. când studiază asociază noile
cunoștințe cu cele deja
cunoscute
c. pentru a învăța mai bine,
încea rcă să rețină logic
informațiile predate (sub
forma schemelor, tabelelor,
formulelor, etc.)
d. folosește și sursele
suplimentare
e. apelează la informațiile pe
care consideră că le dețin
părinții, frații/surorile, bunicii,
alte persoane
f. când î nvăță, încearcă să
găsească utilitatea
informațiilor în viața de zi cu
zi
g. în clasă sunt foarte atenți la
explicațiile profesorului
h. obișnuiesc să învețe pe de rost

4. Bifează principalele activități extrașcolare în care se implică elevii:

59 a. Sport
b. Artă (pictură, desen, modelaj, foto, etc.)
c. Dans
d. Vizionare de spectacole/ filme/ concerte
e. Vizite la muzeu
f. Excursii
g. Voluntariat
h. Programe/ proiecte educaționale în cadrul școlii
i. Mediateca, videoteca, radioteleviziunea școlară
j. Cercuri tehnico – aplicat ive
k. NS/ NR

5. În ce măsură considerați că aceste activități extrașcolare îi ajută pe elevi în
învățare?
foarte mult mult potrivit puțin deloc

6. Credeți că există alte modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală?
Da Nu

7. Dacă DA, care sunt acestea?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
……………………………………………………………………….. …………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
…………………………………………… …………………………
8. Ce l -ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare? Bifați variantele pe care le
considerați importante.
a. informațiile predate să -i fie prezentate problematizat
b. atmosfera din timpul orelor de curs
c. recompense și încura jări sistematice
d. orele să fie atractive și antrenante
e. importanța acordată pentru exprimarea originală a opiniilor personale
f. abordarea preponderent practic – aplicativă a lecțiilor
g. organizarea activităților de învățare în echipe/ grupe de elevi
h. fundamentare a transdisciplinară a procesului de învățare

9. În ce măsură o carieră de succes este importantă în viață, pentru elevi?

foarte mare mare potrivit mică foarte mică

10. Ce contribuie la construirea unei cariere de succes, pentru elevi?
……….. …………………………………………………………………………………………………………….. ……..
…………………………………………………………………………………………………………… …………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….

60 ………………………………………………………………………………. ……………………………………………..
………………………………………………………………………………………………
11. Din punctul dvs. de vedere, ierarhizați de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este
ultimul loc, mediul care determină succesul în viață.
a. școala
b. familia
c. grupul de prieteni
d. mass media
e. activități extrașcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)
f. programe/ proiecte educaționale (antreprenoriat, stil de viață sănătos, etc.)
g. NS/ NR

12. Consider ați că vă implicați în dezvoltarea motivației pentru învățare a elevilor?
în foarte mare
măsură în mare măsură în potrivită
măsură în mică măsură în foarte
mică măsură NS/ NR

Date de identificare
Școala…
Gen: F/ M
Vârsta…
Vechimea în învățământ…
Specializarea…

61 ANEXA 4
EȘANTION PROBABILISTIC LA NIVELUL ȘCOLILOR MUNICIPIULUI
BUCUREȘTI
STUDIUL PRIVIND MOTIVAȚIA ÎN ÎNVĂȚARE

Lot de elevi: 690

 Elevii provin din 30 de școli generale și 12 unități liceale din toate sectoarele
Capitalei.
 Eșantionul ca model și decupaj al mediului instituțional educațional relectă
structura învațământului liceal bucureștean pe profiluri și specializări.
 În fiecare sector , au fost selecționate 5 școli generale și 2 unități liceale / câte
20 de ele vi de instituție liceală și 15 elevi de școală generală
 La nivelul liceului , au fost selecționați câte 5 elevi / clasă (clasele IX – XII; din
clase cu specializări diferite ) – total: 20 de elevi.
Total elevi liceu/sector: 40
 La nivelul școlii generale , au fost selecționați câte 5 elevi / clasă (clasa a VI -a,
clasa a VII -a și clasa a VIII -a ) – total: 15 de elevi
Total elevi școală generală/sector: 75
Total elevi/sector: 115

Lot de cadre didactice: 420
 La nivelul liceului au fo st selecționate 10 cadre didactice; total profesori/sector (2
unități liceale): 20
 La nivelul școlii generale au fost selecționate 10 cadre didactice; total profesori/
sector (5 școli generale): 50
Total profesori/sector:70
Total profesori/municipiu: 420

Lot părinți: 420
 La nivelul liceului au fost selecționați 10 părinți; total părinți/sector (2 unități
liceale): 20
 La nivelul școlii generale au fost selecționați 10 părinți; total/părinți sector (5
școli generale): 50
Total părinți/sector:70
Total părinți/municipiu: 420

62 INSTITUȚII ȘCOLARE SELECȚIONATE
PE FIECARE SECTOR

Sector 1
Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”
Liceul Teoretic „Ion Neculce”
Școala Ge nerală Nr.1 „Sfinții Voievozi”
Școala Generală Nr. 175 „Sf. Nicolae”
Școala Generală Nr. 152 „Uruguay”
Școala Generală Nr. 179
Școala Generală Nr. 170 „Geo Bogza”

Sector 2
Colegiul Națio nal „Iulia Hașdeu”
Grup Școlar Electronică Industrială
Școala Generală Nr.50 „Maica Domnului”
Școala Generală Nr. 85 „Vasile Bunescu”
Școala Generală Nr.10 „Maria Rosetti”
Școala Generală Nr. 31
Școala Generală Nr. 41

Sector 3
Școala Superioară Comercială „N. Kretzulescu”
Grup Școlar Construcții Montaj „Mihai Bravu”
Școala Generală Nr.84 „N. Bălcescu”
Școala Generală Nr. 88 „M. Viteazul”
Școala Generală Nr. 20 „Simion Mehedinți”
Școala Genera lă Nr. 75 „Leonardo Da Vinci”
Școala Generală Nr.73 „Barbu Delavrancea”

Sector 4
Colegiul Național „Gh. Șincai”
Colegiul Tehnic „Petru Rareș”
Școala Generală Nr. 133 „G -ral Ion Dragalina”
Școala Generală Nr. 190 „Marcela Peneș”
Școala Generală Nr. 194 „Marin Sorescu”
Școala Generală Nr.36 „Ionel Teodoreanu”
Școala Generală Nr.120 „Mărțișor”

63 Sector 5
Liceul Teoretic „D. Bolintin eanu”
Colegiul Tehnic Energetic
Școala Generală Nr. 280 „Mihail Sebastian”
Școala Generală Nr. 135 „Ștefan cel Mare”
Școala Generală Nr. 126
Școala Generală Nr. 144
Școala Generală Nr. 150 „Sf. Elefterie”

Sector 6
Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”
Grup Școlar Ind. „Petru Poni”
Școala Generală Nr. 157 „Ion Dumitriu”
Școala Generală Nr. 59 „Dimitrie Sturdza”
Școala Generală Nr.142
Școala Generală Nr. 117
Școala Generală Nr.310