Cercetara preventiva de la Turdas Lunca-Fanate campania 2015 [305669]

[anonimizat] 2015

Cercetarea arheologica preventiva de la Turdas a fost determinata de rezultatele obtinute in urma lucrarilor de diagnoza efectuate pentru proiectul de reabilitare a liniei ferate cat si pentru relocarea DN 7, si a avut ca scop determinarea prezentei sau absentei vestigiilor istorice in zona amintita.

[anonimizat] 2015. In urma acestora la Turdas au fost delimitate in stanga DN 7, [anonimizat], doua puncte de cercetare: Reabilitarea liniei ferate (plan I) [anonimizat], la km 457+000- 457+ 544, denumit de noi Turdas 1 si relocarea DN 7 (plan I) [anonimizat]- sud- vest, la km 457+ 100+ 457- 900, numit de noi Turdas 2.

[anonimizat] a [anonimizat], amatori, [anonimizat]. (luca, Turdas….ambele volume)

In luna August 2015 a fost demarata cercetarea arheologica preventiva in punctul Turdas 1 (plan I), iar in septembrie pe Turdas 2 ( plan I).

Din cauza inundatiilor repetate, a [anonimizat] s-[anonimizat] s-a putut deslusii clar un strat consistent de cultura. La est de Valea Boului s-[anonimizat] a putut fi observat in toata zona de sud a [anonimizat] A (plan II)(cercetari 2011)

. Urmeaza Valea boului a carui curs credem ca exista si in vechime. Posibil ca locuitorii sa fi controlat cursul acesteia. In sprijinul acestei afirmatii vine si complexul 93 (Cercetari 2015) prabusit la 2,40 m in marginea albiei vaii (foto I)

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], albastrui, din cauza emanatiilor de mercaptan.

In urma cercetarilor au fost identificate mai multe niveluri (nota, a fost comparata stratigrafia in mai multe locuri) [anonimizat], [anonimizat], palisada, santuri, etc.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]- [anonimizat], litic, osteologic, [anonimizat], [anonimizat], tare la desprindere apartine culturii Petresti. [anonimizat]-III, [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a fost de a urmarii si cerceta ductul sistemului de fortificatie preistoric descoperit cu ocazia sapaturilor preventive (Luca et alli 2012) din anul 2011 si banuit ca ar traversa aceasta zona.

Cea mai veche structura cercetata in aceasta zona este complexul 209, [anonimizat] face parte din sistemul de fortificatie inaintat al asezarii turdasene. Surprinsa in suprafata Turdas 2, intre metrii 458- 618, palisada se inscrie in plan de la est la vest in forma de semicerc, pe o distanta de 162 m, din care doar 130m cercetati. Cei 32 de metrii care nu au putut fi cercetati reprezinta martorul din mijlocul suprafetei (cablul Telekom), drumul de acces de la Statia de gaz, cablurile dezafectate din zona de vest (plan III).

Aproape de intrarea in profilul de nord, la metrii 610- 618, palisada este distrusa de traseul unor conducte dezafectate cat si de o vale care vine din sud (foto II). Toata palisada a fost surprinsa intre adancimile 1,30- 1,90 m, in functie de configuratia terenului. Latimea maxima a santului de palisada este de 0,80m, diametrul gropilor de stalp variaza intre 0,40- 0,60 m iar adancimea

gropilor de stalp intre 0,40- 0,80m adancime. Pe tot ductul santului de palisada umplutura gropilor are un sol negru- cenusiu, lutos cu lentile galbene de lut, pigment de ceramica si foarte mult carbune.

In apropierea statiei de gaz, la metrii 535- 539 in zona de est, a fost surprinsa si o poarta de palisadă (Foto. III). Latimea portii este de aproximativ 2 m din stalp in stalp (Poze, plan). Solul din dreptul intrarii este brun cu pete galbui, in amestec cu pigment de ceramica si carbune. Stalpii portii la intrare cu cate un stalp in spatele lor, dau impresia unor gropi cu acces, similare cu cele de la constructia caselor insa, posibil ca gropile din spatele aliniamentului sa sustina poarta care se trage de la stanga la dreapta sau de sus in jos. In zona din fata cat si cea din spatele portii au fost efectuate cercetari pentru a afirma existenta altor gropi care sa indice un posibil turn de supraveghere insa nu a fost cazul. Analogie cu un astfel de sistem exista la Iclod (Lazarovici p. 59, anexa 8, anexa 2).

In zona de vest a palisadei, mai exact la metrii 598- 600, posibil sa existe o alta poarta de acces (Lazarovici, anexa 7, posibil P 21-23),

cu precizarea ca foarte bine poate sa fie si un punct de observatie. Ansamblul are doar o singura groapa circulara care se afla pe ductul portii ( foto. IV)

Modul de construire a palisadei.

O situatie a analizei de teren pe ductul palisadei cercetate a condus la modul si etapele de constructie a complexului. Bineinteles aceastea sunt opinii care permit discutii in continuare. In prima faza se sapa un sant pe o distanta de 10-12 m la adancimea corespunzatoare dupa care se bat stalpii, in gropile sapate pe capete. In faza a doua se bat stalpii in santul terminat, si procesul continua. Acest mod de constructie este valabil pe tot aliniamentul. Nu exista o regula in alegerea diametrului stalpilor introdusi in sant, in a doua faza, fata de prima faza. Aceasta paranteza s-a facut dupa observarea modului de umplere cu pamantul sapat din acelasi sant.

Drumul de rond, (Poze- plan) o observatie clara, pe ductul palisadei, in interior se afla nu mai putin de 17 gropi. Gropile sunt alungite undeva la 0,50- 0,90 m, cu o latime de 0,30- 0,50 m si o adancime de la conturare de 0,15- 0,20 m. Toate gropile pornesc din buza santului catre interior. Unele complexe dau impresia ca sunt gropi alungite, cu groapa cea mai adanca in ductul palisadei, insa la majoritatea pozitia se intercaleaza intre gropile de stalp ale palisadei. Initial au fost notati ca si contraforti insa pe parcursul cercetarii ne-am dat seama ca sunt stalpi care fac parte din sistemul drumului de rond (poza). Cea mai mare concentrare gropi se afla in zona estica.

La Turdas ca si in alte asezari contemporane sau partial contemporane, nu este neaparat un standard, ca un sant pentru drenajul apei, pentru sicane, cu rol defensiv, sa fie amplasat in fata unei palisade, la cativa metrii. In decursul timpului oamenii s-au adaptat in functie de configuratia terenului, necesitati, cat si de extinderea maxima a asezarii.

In acest caz, complexul numerotat de noi cu Sant 1, caci despre acesta este vorba, este

surprins in zona de est, in suprafetele Turdas 1 si Turdas 2 (plan) . Iasa in zona profilului de nord la metrul 303 si intra in profilul de sud la metrul 319, pe o distanta de 43 m. (Posibil sa fie unul si acelasi cu C 391, insa deocamdata le vom trata separat). Surprins la adancimea de 0,60 m pe profilul de nord, linia santului catre sud este relativ sinuoasa, peretii sunt albiati iar fundul in cea mai mare parte, drept. dancimea santului variaza intre 0,80-1,10m, si are o deschidere maxima de 1,50m. Initial am presupus ca acest sant a fost construit in scopul drenajului din fata palisadei, ulterior s-a constatat ca la metrii 1,20- 3,20 si 20,00- 22,50 exista intreruperi si amenajari. Posibil sa existe in aceasta zona cel putin doua treceri peste sant, probabil un fel de podete (poze pune planuri idiotule). Prima

trecere cu lungimea de aproximativ 2,00m, are doi, poate trei gropi de stalp, pe cand a doua trecere, lunga de 2,50m mai pastreaza doar un singur stalp. Umplutura șantului are un sol de la cenușiu la brun lutos cu mult pigment de ceramică, chirpic, cărbune și din abundență material ceramic, litic și osteologic. Cu două niveluri de umplere.

Cum am amintit mai sus, pentru complexul C 319, se pastreaza in general acelasi mod de

constructie. Surprins in zona de vest a suprafetei Turdas 2, iasa din profilul de sud, la metrul 638, taie suprafata catre nord-vest si intra in profilul nordic la metrul 742. surprins în suprafață de la sud- est la nord- vest pe o distanță de 104 m, cu o adâncime care variază între 0,50- 0,94 m de la nivelul de conturare, lățimea fiind cuprinsă între 0,90- 2,30 m. Au fost cercetați doar 78 m din ductul șanțului. Umplutura șantului are un sol de la cenușiu la brun lutos cu mult pigment de ceramică, chirpic, cărbune și din abundență material ceramic, litic și osteologic. Cu două niveluri de umplere, din loc în loc sunt treceri și intreruperi însă nu a fost surprinsă nici o groapă de stâlp. Posibil să facă parte din sistemul defensiv al așezării situat în fața palisadei C 209 la aproximativ 15- 20 m sud. Posibil să fie același complex cu Șant 1 din zona estică.

Aproximativ acelasi stil de constructie il au si complexele 74 si 83, in zona estica, dincolo de paraul boului. Complexul 74, surprins in suprafata Turdas 1, pe directia nord- sud, pe o distanta de 14,40m, la adancimea de 1,20m. Santul este intrerupt la mijloc, doar de martorul lasat pentru cablul Telekom. Latimea santului variaza intre 1,70m- 2,30m iar adancimea de 0,90-1,00m. Marginile santului sunt albiate iar fundul aproape drept. Pe fundul complexului cercetate doua gropi de stalp relativ circulare , prima cu diametrul de 0,90/0,80 cu adancimea de 0,64m si a doua 0,70/0,75 cu adancimea de 0,45m. Posibil o trecere peste sant. Umplutura santului este de la cenusiu la brun , cu foarte putina ceramica, in schimb, foarte mult pigment de ceramica, carbune si foarte mult balastru ceea ce denota o inundatie foarte puternica.

De altfel, in sapaturile din 2011 de pe traseul variantei ocolitoare, la nord de linia ferata, pe aceeasi linie, aceasta inundatie s-a putut observa pe o portiune de zeci de metrii , in zona de sud a variantei . Dupa rambleul CFR , (plan) pe portiuni mari stratul de balastru avea grosimea de 0,40-0,50 m grosime, in amestec cu ceramica. Despre aceasta inundatie vom discuta mai pe larg mai jos, avand in vedere ca sunt cel putin 4- 5 puncte asemanatoare.

La aproximativ 51 m catre vest de santul C 74 a fost cercetat un alt sant C 83, care are aproximativ acelasi mod de constructie. Santul a fost surprins la 1,20 m adancime, traverseaza suprafata Turdas 1 de la nord la sud pe o distanta de 12,40 m , intre metrii 205- 212. Cu o deschidere maxima de 1,40m si o adancime maxima de 0,80m. de la nivelul de conturare, santul vine din nivelul inferior al stratului negru- cenusiu lutos. Marginile santului sunt albiate, fundul fiind cand albiat cand drept. Solul din umplutura santului este cenusiu lutos cu lentile galbene de lut, , rar ceramica si pietricele. Din loc in loc, santul are intreruperi putand fi considerate si treceri.

Intre cele doua santuri amintite mai sus , la 5,60m vest de C 74 a fost surprins un sant de gard, la adancimea de 1,30m. Santul traverseaza suprafata de la nord la sud pe o distanta de 14,20m. Cu o deschidere intre 0,35- 0,45m si adancimea maxima de 0,50m de la conturare , santul are cel putin doua intreruperi (poza). Solul din umplutura santului este de la cenusiu la brun lutos, cu putin material ceramic, litic, pigment de ceramica si carbune. In nivelul superior al santului se constata un strat consistent de balastru. Consider ca, complexele 74, 75 si 83 sunt cele mai avansate puncte catre est din asezarea de la Turdas.

C 206, surprins în suprafața cercetată de la nord la sud pe o distanță de 17,30 m și la o adâncime de 1,90 m față de nivelul actual de călcare. De la nivelul de conturare adâncimea șanțului variază între 0,60- 1,50 m, lățimea pe ductul șanțului fiind de 1,30- 3,40 m. Șantul este suprapus în jumătatea sudică de martorul de 1,50 m lățime care susține cablul Telekom ce traversează suprafața. Marginile șantului sunt albiate și au o linie sinuoasă în funcție de gropile de stâlp care se găsesc atât pe margini cât și în albiere, fundul complexului variază de la drept la albiat iar în adâncime în funcție de gropile care s-au executat pentru introducerea stâlpilor. Complexul este presarat de la nord la sud de o serie de gropi de stâlp care se găsesc atât pe margini cât și în albiere, cu diametrul între 0,30/0,70-1/1,20m. Solul din umplutura șanțului este de la cenușiu la brun lutos, pe fund cu lentile de lut cu pigment de ceramică, chirpic și cărbune..

Materialul ceramic și litic este în abundență, in cea mai mare parte provenit din colmatare. În zona de lângă profilul din mijloc, într-o groapă de stâlp apar câteva fragmente de os, posibil dintr-un craniu uman. Situația nu este clară în această zonă, posibil să existe un turn sau o trecere de palisadă. Cercetarea și documentarea acestui sector a fost îngreunată în permanență de pânza freatică aflată la suprafață. La fiecare curățare pentru poze, în 10- 15 min. nivelul apei creștea în complexe in jur de 15-20 cm. Șantul vine din nivelul negru- cenușiu superior și suprapune palisada C 209, aflată în nivelul negru- cenușiu inferior

Inceputul.

Zona A

Pozitionata intre km 11+200- 11+400 a fost cercetata in perioada mai-iunie 2015.

De la bun inceput precizam faptul ca o buna portiune din Breteaua de Sud (in apropierea liniei CFR), cat si o parte din zona A, au fost afectate mereu de inundatii, alunecari de teren, eroziuni, etc. Observatia nu este noua pentru palierul Turdas sau Grupul Taualas. Aceasta vine in urma excavarii primelor complexe unde, in urma cercetarii s-a observat ca o buna parte a gropilor (fie ca fac parte din planimetria locuintelor sau de alte tipuri), se opresc stratigrafic intr-un strat de culoare cenusiu inchis- cenusiu brun cu consistenta lutoasa. Chiar pe profilul lateral al unor santuri se poate remarca aceasta observatie. Concluzia noastra este- o buna parte din zona A este o fosta mlastina (vezi plan II).

In aceasta zona, sapaturile din anul 2011,au aratat existenta unui sistem de fortificatie complex cu diferite etape de constructie, abandon, refaceri sau extindere. Coroborand datele arheologice, stratigrafice, materialele din santuri, complexele suprapuse de santuri, complexele care suprapun elementele de fortificatie, distanta dintre ele, in mare putem stabili pentru aceasta zona, succesiunea elementelor.

C001- Sant 1, Se contureaza la 1,05 m, cu o adancime maxima de 2,07m la golire si 1,65m deschidere maxima. Din cauza ductului drumului judetean catre sat a putut fi cercetat pe o lungime de 27,5m, cu latime maxima de 1,65m. Are doua niveluri de umplere, in partea de jos, brun-cenusiu cu lentile de lut pigment ceramica, carbune, rar fragmente ceramice si pietricele. In partea superioara brun- cenusiu cu ceramica, carbune si multe pietricele. Acest nivel denota o inundatie. (Luca 2012, p. 36). Suprapune groapa C854?

C003- Sant 2- se contureaza la 1,05 m adancimea finala fiind de 3,14m. Cu o lungime totala de 26,5 m, latime maxima a santului de 2,07m.. Are doua niveluri de umplere. In partea superioara lentilele negre indica o colmatare, in partea superioara, umplutura este bruna, devine brun- galbuie iar spre fund este galbena. Santul se termina in adancime intr-un steril de culoare alb-verzuie.. In partea sudica santul se opreste brusc, posibil sa fie o trecere (Luca, 2012, 36, si in baza tot asa….mai avem treceri si pe T1 si T2). Santul este construit in forma de V (Lazarovici- se incadreaza in stilul santurilor dure). Cu siguranta, o perioada, santul a fost folosit in acest scop, plin cu apa.. Din necesitate, posibil in urma unor conflicte, probabil si cu extinderea asezarii, la est de C003- Sant 2, se ridica C 150- palisada si santurile din fata acesteia. Probabil, C003 va mai functina o perioada dupa care va fi abandonat.

C150 – In Lista complexelor cercetate (sector A- Planimetrie din 07.07.2011, p. 2- manuscris, la pozitia 18- HD. T1- 0018), adancimea finala este de 0,45, l = 0; L= 0, sant de aparare). Aceleasi informatii le gasim si in baza de date – Sector A Planimetrie (microsoft accses). Raportul final pentru sectorul A, p. 8….; Santul C009 este dublat de o palisada paralela cu el. Ca si mod de constructie pare mai apropiat de santurile C 010 si C 014……(extras din raport- manuscris 07.07.2012).

Am amintit mai sus de eroziunea terenului, inundatiile si alunecarile care au determinat acest proces in sectorul A. Posibil ca in aceasta zona C150 (Palisada), sa fi avut o perioada de functionalitate scurta, chiar mai scurta decat santurile de la est, C 009; C 010; C 014, C 014B. Complexul C008, care suprapune la un moment dat palisada, aduce putine dovezi ca aceasta componenta a sistemului defensiv ar fi incetat mai devreme decat santurile de la est mai ales ca nu avem nici datari C14. Nu este clara lipsa urmelor de stalp pe ductul acestui complex insa, la indreptarea si curatarea profilului de sud, a aparut si prima amprenta (foto.).

Concluzia: intr-o anumita perioada, palisada este abandonata, stalpii scosi si folositi probabil la alte indeletniciri. Nu aceeasi soarta o au santurile de la est de palisada.

C 009- sant surprins pe o lungime de 66m de la sud la nord, cu o deschidere maxima de 2,09m. …."In zona de sud se opreste brusc, formand o zona de acces in interiorul satului, conectata cu poarta din zona C 014b"….? (Luca 2012, p. 38). Santul C 009 merge de la sud la nord fara intrerupere cat tine latimea ductului autostrazii. C 014b ?…apare pe un singur plan la Luca 2012 p. 36, nu mai gasesc nicaieri, baza de date, rapoarte, jurnale etc.

Complexul C 010. Pozitionat la est de C 009 cu o adancime finala de 2,25m, surprins pe o distanta de aproximativ 36,5m, la Luca 41,74m. Acesta are un traseu de la nord la sud, trece usor de limita axului autostrazii unde se inchide in zona presupusei porti. Este interesant ca nu sunt sau cel putin nu dispun de poze clare, chiar de pe poarta mult disputata din zona A cat si pentru C 14b. Putem insa reconstituii de pe planurile GIS. Prin urmare, daca urmarim planul in Gis, traiectul C 010 este paralel cu C 009, (Luca 2012, 39), se opreste brusc in marginea C 014 la o distanta de 1-1,20m, in imediata apropiere a axului principal a autostrazii.

Complexul C 014, surprins in suprafata de la sud la nord Cu o lungime de 113,2 m (La Luca 130,2), cu o latime maxima de 2,8m. Santul are un duct sinuos, ajunge in fata santului 009 unde se termina rotunjit la capat. Posibil sa fie contremporan cu santul 010. Santul are o intrerupere in fata C 009 de 6,7m si continua catre sud inca aproximativ 15m, aici fiind notat complexul C014a ( 17 m lungime) . De la sud la nord, pe ductul sinuos care il face, santul C 014 suprapune o serie de complexe care au in componenta ceramica de tip Taualas: C023, C093, C 166. La randul sau santul C 014 este suprapus in ordine de Santul C 152 (palisada cu amprente pe doua randuri ) si structura de suprafata denumita de noi cu numarul 4.

Complexul 842, surprins la sud de 014 pe o lungime de 17m, cu o latime maxima de 2,8 m si o adancime de 2,4 m, are doua momente de umplere. Umplutura din zona superioara poate fi si o tasare a nivelului de cultura (Luca si raport). Impreuna cu C014, C014a si posibil C010, formeaza o intrare in/prin sistemul de fortificatii.

Exceptand complexul C150 care este in mod evident o palisada, santurile C009, C010, C014, C014a si C842, au aproximativ aceeasi adancime la conturare si finalizare, " …Șanțul C009 este dublat de o palisadă paralelă cu el, C 150….. Ca și mod de construcție pare mai apropiat de șanțurile C010 și C014…"( Raport de cercetare arheologica preventiva, Sibiu, 2011, p. 9). Putem spune ca si umplutura santurilor, C 009, C 010, C 842, pare sa fie destul de apropiata. Alta este problema cu C014 si C 014a, complexe care care se pare ca sunt unul si acelasi, umplutura fiind apropiata. Posibil ca C 014a sa fie contemporan cu C 009; C 010 si mai apoi reutilizat. Ceea ce determina sa afirmam aceasta ;

a) Santu C014, surprins pe o distanta de 113,2m posibil sa aiba menirea de a proteja locuinte, anexe, gropi de diferite tipuri care se intind la nord si nord-est (pe breteaua de N), de inundatii, animale, posibile atacuri.

b) Împreuna cu C 014a si C 842 inchide sau micsoreaza intrarea catre palisada, facand o zona greu accesibila.