Cercel Maricel Ciprian 310440105101sm191015 [609891]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

CONSULTAN ȚA
FURNIZAT Ă DE AUDITUL
INTERN

Student: [anonimizat], Anul I

Iași, 2020

1
Cuprins
I. Definiția auditului intern ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
II. Organizarea si funcționarea activității de audit public ………………………….. …………………. 3
III. Cadrul normativ pentru activitatea de consiliere ………………………….. ………………………… 5
IV. Independenta, obiectivitatea si conștiința pro fesionala ………………………….. …………… 6
VI. Cadrul legislativ si cadrul procedural ………………………….. ………………………….. ………….. 7
V. Procedura misiunilor de consiliere ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
VII. Conceptele de asigurare și de consultan ță ………………………….. ………………………….. …… 9
VIII. Includerea serviciilor oferite de auditul intern în carta auditului ………………………….. 11
IX. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14

2
I. Definiția auditului intern
Definiția de auditului intern a avut modificări de-a lungul timpului, din cauza diferitelor
abordări si interpretari.
Analiz ate aceste modificări , din punct de vedere al principalelor obiective definite
pentru auditul intern , se poate observa ca definițiile auditului de la sfârșitul secolului 20,
reflecta o schimbare a rolului auditului intern de la o funcție de apreciere, monitorizare și
evaluare, către o funcție care furnizează asigurare, consultanță și asistență pentru management
(Davies, M., 2001).
Conform unui studiu realizat de IIA in anul 1999 (IIA, 1999a), a rezultat un raport
întitulat „A Vision of the Future: Professional Practices Framework for Internal Auditing" (O
viziune asupra viitorului: Cadrul general de practici profesionale pentru Auditul Intern). , care
avea ca obiective principale :
• Revizuirea definiției auditului intern;
• Conce perea unui nou cadru conceptual;
• Îmbunătățirea proceselor de realizare și dezvoltare a standardelor și îndrumărilor
IIA, printr -o mai bună coordonare și cooptare a comitetelor voluntare din cadrul
IIA.

Din acest studiu a rezultat ca definiția anterioar a a auditului intern, într-o piață
competitivă , avea dezavantajul ca nu se concentra pe valoarea pe care profesia de audit intern
o adaugă la toate nivelele din cadrul organizației .
Ca rezultat al acestui studiu , definițiile anterioare ale auditului intern au fost scurtate,
punându -se accentul pe șapte concepte de bază:
• independență și obiectivitate;
• activitate de consultanță și asigurare;
• valoarea adăugată;
• obiective organizaționale ;
• abordare sistematică și metodică;
• managementul riscului;
• guvernanța corporativă.

Astfel, în urma studiului realizat de IIA în 1999 a rezultat următoarea definiție :
„Auditul intern este o activitate independentă și obiectivă de asigurare și consiliere,
având drept scop crearea de valoare adăugată și îmbunătățirea operațiunilor organizației

3
Acesta ajută organizația să-și atingă obiectivele printr -o abordare sistematică și metodică,
privind militarea și îmbunătățirea eficienței managementului riscului, controlului și
guvernării".
II. Organizarea si funcționarea activității de audit public
Obiectivul general al auditului public intern în entitățile publice se refera la
îmbunătățirea managementului și poate fi îndeplinit prin:
• Activități de asigurare , care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante,
efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independentă a proceselor de
management al riscurilor, de control și guvernanță.
• Activități de consiliere menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele
guvernanței corporative în entitățile publice, fără ca auditorul intern să își asume
responsabilitățile manageriale.1
Auditul intern trebuie sa includă toate activități le unei entități publice pentr u realizarea
obiectivelor, dar și pentru evaluarea sistemului de control intern, respectiv control managerial.
Sfera auditului public intern este destul de mare, deoarece aceasta trebuie să acopere operațiile,
sistemele, activitățile, actele precum si patrimoniul domeniului care este auditat.
Cel puțin odată la trei ani, compartimentul de audit public intern trebuie să auditeze
următoarele:
a) Activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de către entitatea
publică în momentul instituirii an gajamentelor până la consumarea fondurilor de către
beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;
b) Plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
c) Administrarea patrimoniului, dar și vânz area, concesionarea, gajarea sau respectiv
închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ -teritoriale;
d) Concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al
unităților administrativ -teritorial e;
e) Constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și determinare a
titlurilor de creanță, dar și a facilităților acordate de încasarea lor;
f) Alocarea creditelor bugetare;

1 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/Indrumar_ProgrAsig.pdf

4
g) Sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;
h) Sistemul de luare a deciziilor;
i) Sistemele de conducere și de control, dar și riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) Sistemele informatice.2
În entitățile publice, activitatea de audit intern este desfășurată de către compartimente le
de audit intern, ce reprezintă structu ri funcționale de bază organizate în subordinea directă a
șefului entității publice respective și care exercită concret funcția de audit public intern.
Acestea , potrivit volumului și complexității activităților, dar și riscurile asociate la nivelul
entităț ilor publice, pot fi sub formă de: direcție generală – direcție – serviciu – birou –
compartiment cu cel puțin 2 auditori interni (fiind angajați cu normă întreagă).
Compartimentul de audit public intern are următoarele atribuții:
• Creează norme metodologic e care sunt caracteristice entității publice la care se realizează
activitatea, având avizul UCAAPI, iar în ceea ce privește entitățile publice subordonate sau
cele care se află în coordonarea sau respectiv sun autoritatea altei entități, cu avizul acestei a;
• Creează proiectul planului multianual de audit public intern, pe o perioadă de 3 ani, iar pe
baza acestui proiect se determină proiectul planului anual de audit public intern;
• Desfășoară activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele d e management
financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de
legalitate, regularitate, economicitate, eficiență, dar și eficacitate;
• Anunță UCAAPI despre recomandările neînsușite de către șeful entității publice auditate,
dar și despre consecințele acestora;
• Raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din
activitățile sale de audit;
• Elaborează raportul anual al activității de audit public intern;
• Raportează imediat șefului en tității publice și structurii de control intern abilitate, în cazul
identificării unor iregularități sau posibile prejudicii;
• Verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, dar și a Codului privind conduita etică în
cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entității publice în cauză.3

3 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/Indrumar_ProgrAsig.pdf

5
III. Cadrul normativ pentru activitatea de consiliere
Normele de realizare a activității de consiliere de către auditul public intern se regăsesc
in Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern aprobate prin
Hotărârea nr. 1086/2013. Acest act normativ reglementează partea de activi tate de consiliere
din cadrul activității de audit intern, fiind prevăzută structura normelor de consiliere cu
următoarele elemente componente: Dispoziții generale care cuprind definirea activității de
consiliere; Formele de consiliere : consultanță , facili tarea înțelegerii , formarea și perfecționarea
profesională; Tipuri de misiuni de consiliere : misiuni de consiliere formalizate, misiuni de
consiliere cu caracter informal, misiuni de consiliere pentru situații excepționale ; Etapele și
procedurile necesare derulării efective a unei misiuni de consiliere.
Misiunile de consiliere au un caracter de consultare și se desfășoară , în general, la
cererea sunt stabilite de comun acord cu beneficiarul misiunii. În general, în misiunile de
consiliere sunt implicați doi participanți : (1) auditorul intern, in calitate de furnizor de
consiliere și (2) beneficiarul misiunii de consiliere, respectiv persoana sau grupul care solicită
și beneficiază de consiliere.
Consilierea este activitatea desfășurată de auditorii interni, ce are scopul de a aduce
plus-valoare si de a îmbunătăț i administrarea entității publice, gestiunea riscului si controlul
intern, fără ca auditorul intern sa -si asume responsabilitățile manageriale.
Activitățile de consiliere se efectuează confor m unui program anual , împreună cu
activitățile de asigurare, precum si la cererea expresa a conducerii entității publice.
Normele privind o rganizarea si exercitarea activității desfășurate de către auditorii
interni in cadrul entităților din domeniul publi c si sunt elaborate in concordanta cu standardele
de audit acceptate pe plan internațional si cu buna practica din Uniunea europeana.
Activitățile de consiliere desfășurate de auditorii interni din cadrul compartimentelor
de audit intern cuprind următoarel e tipuri de consiliere :
a) Consultanta, ce are ca scop identificarea obstacolelor in desfășurarea normala a
activităților , stabilirea cauzelor, determinarea consecințelor si prezent area soluții lor
pentru eliminarea acestora;
b) Facilitarea înțelegerii , care are ca scop obținer ea de informații suplimentare pentru
cunoașterea in profunzime a modului de funcționar e a unui sistem , standard, sau a unei
prevederi legislative , necesare personalului responsabil cu implementarea lor;

6
c) Formarea si perfecționarea profesionala, care, prin organizarea de cursuri si seminarii,
este destinat a furnizării de cunoștințe practice si teoretice cu privire la controlul intern,
managementul financiar si gestiunea riscurilor .
Activitățile de consiliere desfășurate de auditorii interni îmbracă următoarele forme :
A) Misiuni de consiliere formalizate, ce sunt cuprinse într-o secțiune distinctă a planului
anual de audit intern, si care se efectuează prin abordări sistematice si metodice conform
unor proceduri formalizat e;
B) Misiuni de consiliere cu caracter informal, care se realizează prin participarea la
reuniuni punctuale, schimburi de informații . Acestea se desfăș oara după procedurile
specific e acestora;
C) Misiuni de consiliere pentru situații excepționale , realizate prin participarea in cadrul
unor echipe constituite in vederea reluării activităților ca urmare a unei situații de forță
majora sau altor evenimente excepționale . Acestea se desfășura după procedurile
specific e acestora.
Carta auditului intern trebuie sa cuprindă , alături de activitățile de asigurare, si definirea
modalităților de organizare si de desfășurare a activității de consiliere. Responsabilitatea
cuprinderii in Carta auditului intern revine șefului compartimentului de audit intern
IV. Independenta, ob iectivitatea si conștiința profesionala
Conform legislației în domeniul auditului intern si având în vedere standardele
internaționale de audit, auditorii interni sunt obligați ca în desfășurarea activității sa respecte
principiile fundamentale ale auditului intern (integritatea, independenta si obiectivitatea,
confidențialitatea , competenta profesionala si neutralitatea politica), precum si regulile de
conduita aferente4.
Când execută misiuni de consiliere, auditorul intern trebuie să fie obiectiv și să nu își
asume responsabilități manageriale.
Modul de o rgani zare si desfășurare misiunilor de consiliere sunt p ropuse de
conducătorul compartimentului de audit intern s i aproba te de conducerea entității publice
numai in condițiile in care acestea nu generează conflicte de interese si nu sunt incompatibile
cu îndatoririle auditorilor interni.
Auditorii interni trebuie sa dea dovada de obiectivitatea atunci când prezinta conducerii
entității publice constatările , concluziile si propunerile de soluții formulate.

4 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/legislatie/Ghid_practic_consiliere_DAPI.pdf

7
Conducerea entității publice va fi informata fără întârziere asupra oricărei situații care
ar putea s a afecteze independenta sau obiectivitatea auditorilor interni, indiferent daca aceasta
situație este ante rioara misiunii de consiliere sau daca survine in timpul desfășurării acesteia.
In scopul evitării prejudicierii independentei si obiectivității auditorilor interni atunci
când misiunile de asigurare sunt realizate in urma unei misiuni de consiliere, șefii
compartimentelor de audit intern vor asigura desemnarea de auditori si supervizori diferiți
pentru efectuarea misiunilor de asigurare, respectiv, a misiunilor de consiliere.
Pentru realizarea misiunilor de consiliere formalizate, auditorii interni trebuie sa dea
dovada de un înalt standard profesional, acționând in vederea:
a) Respectării dispozițiilor Cartei auditului public intern si a celorlalte prevederi care
guvernează efectu area misiunilor de consiliere
b) Realizarea misiunilor de consiliere la termenele prevăzute si comunicării rezultatelor
acesteia către conducerea entității publice;
c) Stabilirii sferei activităților necesare atingerii obiectivelor misiunii de consiliere;
d) Prezen tării in scris a cerințelor generale , a problemelor identificate si a rezultatelor
misiunii de consiliere, precum si a elementelor referitoare la modul de organizare si de
desfășurare a acesteia.
e) Comunicarea si raportarea rezultatelor misiunii de consilier e.
Asigurarea independentei si obiectivității auditorilor interni este o problema a
managementului general pentru a se asigura de eficacitatea activității de audit intern, dar este
si o problema a auditorilor interni, care trebuie sa lu pte pentru propria i ndependenta, ceea ce le
va asigura obiectivitatea ceruta de Standardele de audi t intern si buna practica recunoscuta in
domeniu.

VI. Cadrul legislativ si cadrul procedural
Cadrul legislativ și cadrul normativ pentru organizarea și exercitarea activității de audit
intern este in responsabilitatea UCAAPI.
Pentru desfășurarea corespunzătoare a activității de audit intern, cadrul normativ trebuie
îmbunătățit, completat și dezvoltat cu un cadru procedural adecvat. În acest sens, au fost
elaborate ghiduri practi ce pe funcțiile suport ale entităților publice referitoare la modul de
desfășurare al misiunilor de audit intern.

8
Până în prezent UCAAPI a realizat sau are în curs de realizare ghidurile practice pentru
următoarele funcții suport ale entităților publice5:
Nr.
crt Denumire ghid practic Stadiul Anul
1 Activitatea de gestiune a resurselor umane Realizat 2005
2 Activitatea de achiziții publice Realizat 2006 – Ediția I
2009 – Ediția II
3 Activitatea juridica Realizat 2006 – Ediția I
2009 – Ediția II
4 Activitatea IT Realizat 2006 – Ediția I
2009 – Ediția II
5 Activitatea financiar -contabila Realizat 2007 – Ediția I
2009 – Ediția II
6 Administrarea impozitelor si taxelor locale Realizat 2010
7 Evaluarea proceselor de planificare,
organizare si control la nivelul unei
structuri funcționale din cadrul unității
administrativ -teritoriale In curs de
realizare –

În fiecare an, UCAAPI î și propune s ă realizeze, pe lâng ă celelalte atribu ții care-i revin,
un num ăr de ghiduri practice pe care, dup ă discutarea și avizarea de c ătre CAPI, le va publica
pe site -ul Ministerului Finan țelor Publice: www.mfinante.ro, a șa cum a procedat și pân ă în
prezent cu misiunile realizate.
Ghidurile practice publi cate pe site -ul MFP reprezint ă instrumente de lucru utile pentru
auditorii interni din sistemul public, dar și pentru celelalte persoane interesate. Pe baza acestor
ghiduri auditorii publici interni î și vor putea dezvolta propriile ghiduri practice specifi ce
domeniului de activitate in care func ționeaz ă. Aceste ghiduri practice pot fi dezvoltate și
adaptate și pentru celelalte func ții suport ale entit ăților.

V. Procedura misiunilor de consiliere
Procedura de desfășurare a misiunilor de consiliere est e realizat a pe structura ghidului
procedural al activității de asigurare , însă, exist ă unele modific ări ale denumirilor de
documente și/sau proceduri, cum ar fi :
– Programul de consiliere în locul documentului Programul de audi t;
– Formular de lucru în locul formularului de constatare FIAP – Fișă de identificare și
analiză a problemei ;

5 http://www.mfinante.ro/pagina.html?categorie bunuri=ghiduri -audit&pagina=domenii&menu=Ucaapi

9
– Raport de consiliere în locul documentului Raport de audit intern ;
În același timp, se remarca faptul că misiunile de consiliere au numai 3 etape față de 4
cât au misiunile de asigurare, lipsind etapa de „Urmărire a recomandărilor”.
Deși, Ghidul pentru activitatea de consiliere8 are si alte adaptări în afara schimbării
denumirii unor documente și/sau proceduri, respecta, în general , respectă structura Normelor
metodologice generale.
Normel e generale privind organizarea și exercitarea activității de consiliere stau la baza
completării normelor metodologice specifice, proprii, a entităților publice și a Cărții auditului
intern .

VII. Conceptele de asigurare și de consultan ță
Activitățile de asigurare și de consultan ță sunt cele doua componente fundamentale
pentru auditul intern. Exist ă preocup ări pentru a distinge viitorul celor dou ă componente în
munca de audit intern. De asemenea, trebuie identificate legăturile dintre ele și cum pot
coexista și în acela și timp s ă contribuie la îmbog ățirea serviciului de audit intern.
Asigurarea reprezint ă: o examinare obiectiv ă a probelor în scopul oferirii unei
evalu ări independente asupra managementului riscului și asupra proceselor de control sau
conducere .
Consultan ța sau consilierea reprezint ă acele activit ăți legate de natura și scopul
organiza ției menite s ă adauge valoare și să îmbun ătățească conducerea acesteia,
managementul riscului și controlul proceselor f ără ca auditorul intern s ă-și asume
responsabilitate managerial ă.
Activitatea de consiliere îmbracă următoarele forme :
a) consultanță , având ca scop ide ntificarea obstacolelor care împiedică desfășurarea normală
a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecințelor , prezentând totodată soluții pentru
eliminarea acestora;
b) facilitarea înțelegerii , destinată obținerii de informații suplimentare pentru cunoașterea în
profunzime a funcționării unui sistem standard sau a unei prevederi normative, necesare
personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora;
c) formarea și perfecționarea profesională, destinate furnizării cunoștințelor teoretice și
practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor și controlul intern, prin
organizarea de cursuri și seminarii.

10
Activitatea de consiliere se organizează și se desfășoară prin mai multe tipuri de misiuni
și anume:
-Misiuni de consiliere formalizate , cuprinse într -o secțiune distinctă a planului anual de
audit intern, efectuate prin abordări sistematice și metodice conform unor proceduri prestabilite
având un caracter formalizat; spre exemplu: realizarea unei misiuni privind performanța
managementului .
-Misiuni de consiliere cu caracter informal, neformalizate, realizate prin participarea
în cadrul diferitelor comitete permanente sau la proiecte cu durată determinată, la reuniuni
punctuale, schimburi curente d e informații , urmând a se desfășura după procedurile specifice
acestora; spre exemplu, stabilesc o linie telefonică de ajutor pentru a răspunde întrebărilor
despre aplicarea controalelor interne.
-Misiuni de consiliere pentru situații excepționale , realiza te prin participarea în cadrul
unor echipe constituite în vederea reluării activităților ca urmare a unei situații de forță majoră
sau altor evenimente excepționale , urmând a se desfășura după procedurile specifice acestora.
-Facilitarea : conducerea unui w orkshop (atelier de discuții ) de autoevaluare a
controlului, pentru manageri, cu scopul de a identifica riscurile cu care se confruntă în
domeniul lor de responsabilitate.
-Instruirea – pregătirea profesională : prezentarea către toți noii angajați a proces elor
importante ale organizației sau unui act normativ important în domeniul controlului și
auditului.
Dintre formele activit ății de consiliere, prima este formalizat ă, celelalte fiind informale
și pot face parte din activit ățile planificate anual, în mod obișnuit, dar unele dintre ele pot fi
desfășurate la solicitarea conducerii.
Activit ățile de consiliere mai pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile acestora:
Nr.
crt. Tip de consultanta/ consiliere Cara cteristici
1 Oficiala Muncă programată pentru care obiectivele, scopul
și rezultatele urmărite sunt stabilite în scris.
2 Neoficiala Munca de consiliere se efectuează în cadrul
activităților obișnuite .
3 Speciala Munca de consiliere se realizează pe proiecte
majore planificate ca unice, singulare.
4 Urgenta Munca de consiliere este neprogramată și apare ca
urmare a unei crize sau eveniment neașteptat

11
Auditul intern poate sa ofere activități de consiliere pentru următoarele activități sau
domenii audiabile ale entităților publice: Proiectarea arhitecturii unui proces , Facilitarea
înțelegerii unui act normativ , Pregătirea profesională a personalului , Activitatea de conducere .

VIII . Includerea serviciilor oferite de auditul intern în car ta auditului
Activit ățile de asigurare și activit ățile de consiliere oferite de serviciile de audit intern
trebuie s ă fie definite într -o Cartă a auditului intern . Acest document descrie modul în care
auditul intern își desfășoară activit ățile în cadrul organiza ției astfel:
– precizează poziția auditului intern în organizație prin definirea obiectivelor acestuia;
– stabilește accesul la documente, înregistrări, persoane și locații fizice, în vederea
îndeplinirii sarcinilor și angajamentelor auditului intern;
– definește scopul activităților auditului intern;
– definește nivelul de independență al auditului intern astfel încât acesta să -și desfășoare
munca în mod liber și cu obiectivitate și acest lucru să fie clar pentru toate niv elurile de
management.
Carta auditului intern trebuie s ă fie redactat ă în scris și comunicat ă conducerii entității
deoarece:
– oferă o comunicare oficială pentru verificarea și aprobarea managementului de vârf și
a Comitetului de audit;
– clasifică rolul și poziția auditului intern în cadrul organizației , evidențiind -se astfel
neînțelegerile;
– ajută la permanenta revizuire și evaluare a rolului și poziției auditului intern
circumscrisă șefului compartimentului de audit intern, iar managementul de vârf și Comitetul
de audit intern trebuie să aprobe orice modificări ulterioare.
Carta auditului intern trebuie s ă facă referire în mod obligatoriu la urm ătoarele aspecte:
• Funcția . Trebuie să fie un pa ragraf introductiv care să stabilească scopul funcției de audit
intern.
• Independen ța. Trebuie să descrie modul cum funcția de audit intern se relaționează cu
restul organizației astfel încât să -și poată demonstra obiectivitatea și imparțialitatea .
• Rolul și scopul . Principalele probleme trebuie să se refere la:
– accesul nerestricționat la personal și la activități ;
– amploarea rolului de asigurare și de consultanță , respectiv tipuri de audit intern care
vor fi utilizate;

12
– monitorizarea calității rezultatului activității de audit intern, respectiv calitatea
activităților de asigurare și de consultanță .
• Raportarea . Trebuie să se stabilească nivelul de raportare al auditului intern și cerințele
acesteia. Spre exemplu, Comitetului de audit intern sau nivelului managementului de vârf.
• Responsabilitatea . Această ultimă secțiune va sublinia răspunderile șefului
comporta mentului de audit intern privind:
– dezvoltarea și menținerea auditorilor interni la un nivel corespunzător de cunoștințe ,
deprinderi și experiență ;
– planificarea strategică și operațională ;
– implementarea programelor aprobate;
– comunicarea rezultatelor către Comitetul de audit intern.
Carta auditului intern se va actualiza ori de câte ori se impune pentru a asigura baza
relaționărilor din compartimentul de audit intern și managementul de vârf sau Comitetul de
audit intern.

IX. Concluzii
Cu ocazia elabo rării planului de audit intern anual, structurile de audit intern pot s ă-și
planifice 1 -2 misiuni de consiliere pe an dac ă nu afecteaz ă independen ța și/sau obiectivitatea
auditorilor interni.
În situa ția în care managementul solicit ă misiuni de consiliere suplimentare , altele decât
cele prevăzute în plan, șeful compartimentului de audit intern trebuie sa analizez e aceste
solicit ări și sa stabilească dacă se poate r ăspunde la ele, fie prin adăugarea unui nou obiectiv
misiunil or planificate în cursul anului sau se impune realizarea unei noi misiuni de consiliere.
În acela și timp, cu ocazia analizei solicit ării conducerii șeful compartimentului de audit
intern trebuie sa aibă în vedere si respectarea independen ței și obiectivit ății auditorilor interni.
Acceptarea realizării unei noi misiuni de consiliere este urmata de întocm irea unui
referat de justificare, în ultimul trimestru al anului, și actualiz area planul ui de audit intern
aprobat pentru anul în curs, ceea ce va implica eliminarea unei misiuni, pentru realizarea
misiunii de consiliere solicitate de conducere și transferarea în planul anului viitor sau
comasarea uneia sau mai multor misiuni prin realizarea unui audit de sistem.
În practic ă, audito rii interni trebuie s ă se limiteze la strictul necesar în privin ța activit ății
de consiliere sau s ă evite efectuarea de misiuni de asigurare în zonele în care au efectuat misiuni
de consiliere.

13
Managerii, au interes să implice auditorii interni în diferite activități mai delicate, cum
sunt participările în comisii de licitații , observator în echipe mixte pentru diferite proiecte,
efectuarea unor cercetări. I n astfel de situații , auditorii interni trebuie, cu abilitate, să se
detașeze de asemenea misiuni pen tru a-și păstra independența.
De regul ă, acolo unde compartimentele de auditori interni sunt constituite din 1 -2
auditori, aceștia pot refuza misiunile solicitate de management pe motiv de respectare a
asigur ării independen ței și obiectivit ății.
Domeniile cele mai frecvente în care auditul intern poate realiza activit ăți de consiliere
sunt:
• procedurile și regulile interne;
• management ul riscului;
• guvernanța corporatistă;
• benchmarking:
– constă în fixarea unor criterii externe de apreciere a nivelului profesional, criterii de
performanță
– se realizează ca o evaluare externă prin compararea proceselor și rezultatelor între
diferite componente ale aceleiași organizații sau între organizații diferite, acolo
unde există. Scopul acestei comparații este de a identifica și implementa elemente
de performanță prin stabilirea cu exactitate a locurilor în care se pot face schimbări.
– are ca obiectiv aducerea de îmbunătățiri domeniului evaluat .
Există diferite moduri prin care managementul poate procura informațiile de care are
nevoie, pornind de la prezentarea formal ă până la participarea în echipe mixte sau misiuni de
consiliere informale.
Grupul țintă pentru aceste scenarii de risc și control e ste managementul superior, ceea
ce ofer ă o oportunitate valoroas ă pentru auditul intern s ă-și solidifice rela ția cu acesta.

14
Bibliografie
• Bogdan F îrțescu – Audit intern I, note de curs,
• Hotărârea nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea
activității de audit public intern , publicata in Monitorul oficial nr. 17/2014,
• Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată in Monitorul Oficial nr.
953/2002 ,
• O.M.F.P. nr. 13/2015 – pentru aprobarea Ghidului gen eral privind metodologia specifică
de derulare a misiunilor de consiliere formalizate ,
• Normele specifice privind exercitarea activității de audit public intern de la nivelul
Ministerului Finanțelor Publice ,
• Ghid practic de aplicare a normelor de consiliere , elaborat de Directia de Audit Public
Intern din cadrul Ministerului Finantelor Publice.