CERAMICA IPS E-MAX PRESS VERSUS CERAMICA IPS STYLE CERAM ÎN REABILITĂRILE ORALE ESTETICE PRIN FAȚETARE [305037]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

,, VICTOR BABEȘ’’ TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ

DISCIPLINA REABILITARE ORALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific : Candidat: [anonimizat]. Univ. Dr. POROJAN DANIEL SORIN HALIP JESICA GIANINA

Tehnician dentar:

BODNĂRESCU SIMONA

TIMIȘOARA

2018

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

,, VICTOR BABEȘ’’ TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ

DISCIPINA REABILITARE ORALĂ

CERAMICA IPS E-MAX PRESS VERSUS CERAMICA IPS STYLE CERAM ÎN REABILITĂRILE ORALE ESTETICE PRIN FAȚETARE

Coordonator științific: Candidat: [anonimizat].Univ. Dr. POROJAN DANIEL SORIN HALIP JESICA GIANINA

Tehnician dentar :

BODNĂRESCU SIMONA

TIMIȘOARA

2018

[anonimizat]- [anonimizat]

2

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………………………………4

Motivatia alegerii temei……………………….………………………………………………… 4

Importanta si actualitatea temei…..…………………..………………………………………..4

Preocupări actuale……………………………………………………………………………………………………4

Obiective stiintifice………….………………………..…………………………………………4

I. Partea generală…………………………………………………………………………………………………..5

1.Ceramica dentară. Definiție. Indicații…………………………………………………………………….5

1.1 Compoziția ceramicii…………………………………………………………………………………5

1.2 Clasificare………………………………………………………………………………………………..6

1.3 Ceramica presată……………………………………………………………………………………….6

1.4 [anonimizat]…………………………………………………..7

1.5 Ceramica feldspatică………………………………………………………………………………….7

1.6 Masa refractară………………………………………………………………………………………….8

2. Fațeta dentară. Definiție. Generalități…………………………………………………………………..8

2.1 Avantaje și dezavantaje……………………………………………………………………………..9

2.2 Indicații și contraindicații…………………………………………………………………………..9

3 Ceramica IPS E-MAX PRESS. Generalități…………………………………………………………10

3.1 Avantaje și dezavantaje…………………………………………………………………………….11

3.2 Indicații și contraindicații………………………………………………………………………….11

4 Ceramica IPS STYLE CERAM. Generalități……………………………………………………….12

4.1 Avantaje și dezavantaje…………………………………………………………………………….12

4.2 Indicații si contraindicații………………………………………………………………………….12

II. Partea specială…………………………………………………………………………………………………13

1 Scopul ……………………………………………………………………………………………………………….14

2.Materiale și metode……………………………………………………………………………………………..14

2 Etape tehnologice de realizare a unei fațete vestibulare din ceramică presată………………15

3 Etape tehnologice de realizare a unei fațete vestibulare pe masă refractraă…………………28

4. Rezultate……………………………………………………………………………………………………………34

5. Discuții. Concluzii………………………………………………………………………………………………35

6 Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………36

3

INTRODUCERE

Motivația alegerii temei

Fațetele dentare sunt o alternativă eficientă pentru un zâmbet larg și estetic. Lucrarea de față prezintă aspecte comune și proprii ale unei lucrări protetice unidentare prin intermediul a două materiale diferite. Am ales această temă împreună cu domnul doctor Porojan Sorin Daniel , pentru a dobândi mai multe cunoștiințe , totodată , fiind și foarte des întâlnită în prezent.

Importanța și actualitatea temei

Realizarea fațetării zonei frontale cu ceramică dentară este atrăgătoare în primul rând pentru aspectul pe care îl redă , acela de frumos, estetic.

În cadrul ceramicii dentare , mai ales în zona frontală , pe lângă estetica satisfăcătoare nu trebuie uitate însă și alte proprietăți importante ale acesteia, cum ar fi rezistența la fractură și rezistența la uzură. Datorită compoziției acesteia, ceramica este un material de actualitate prin avantajele numeroase care le prezintă .

Preocupări actuale

Domeniul medicinei dentare a progresat mult datorită unor noi tehnologii ce permit realizarea de lucrări protetice mult mai ușor. Fațetarea dentară este foarte frecventă datorită multor aspecte negative întâmpinate de pacienți. Unele din cele mai întâlnite sunt: diastema, aspectul estetic nefavorabil.

Obiective științifice

Principalul obiectiv al acestei lucrări de licență este de a prezenta etapele de laborator privind o comparație a unor fațete din masă ceramică diferită, pe cei patru incisivi superiori și de a pune în evidență anumite aspecte de la începutul lucrării și până la final.

4

Ceramica dentară

Ceramica dentară este un material anorganic, nemetalic, obținut la temperaturi înalte, având la bază o pulbere, a cărui consolidare se face prin sinterizare , cristalizare sau priza unui liant. Aspectul fizionomic este motivul principal al alegerii ca material de elecție, mai ales în zona frontală (1).

Ceramica dentară se indică pentru realizarea de : coroane, inlay-uri, onlay-uri, placarea suprafețelor metalice, implante, dispozitive corono-radiculare, punți total ceramice, dinți artificiali, fațete prefabricate sau realizate în laborator, material de adaos la mase de ambalat, agenți abrazivi, etc(1).

Componentele de bază ale ceramicii clasice sunt:

– feldspat (60-80 % din greutate) – este un aluminosilicat anhidru ai cărui constituenți principali sunt: SiO2, Al2O3, CaO, Na2O, fluoruri. Deoarece feldspatul se obține din minereu, el prezintă un grad variabil de impurități care pot duce la colorări nedorite ale masei ceramice sau la compromiterea proprietăților fizico-chimice ale acesteia. Feldspatul reprezintă componenta cu fuziunea cea mai joasă , el topindu-se și curgând în timpul arderii, astfel asigurând legarea celorlalte componente într-o masă solidă. Temperatura de fuziune a feldspatului poate fi redusă și mai mult prin adăugarea altor componenți cu fuziune joasă , de exemplu borax. În funție de temperatura de sinterizare există porțelan cu temperatură înaltă de fuziune (1300-14000 C) și cu temperatură joasă de fuziune (850-11000C), cele din ultima categorie fiind mai utilizate;

– cuarț (15-25%) – este masa refractară la temperatura de ardere, contribuind și la transluciditatea masei ceramice;

– caolin (2-3%) – este un aluminosilicat hidratat, fiind socotit componenta plastică a masei ceramice;

– fondanți (2-4%) – sunt reprezentați de fosfați și carbonați de potasiu;

– pigmenți – se utilizează oxizi metalici, stabili la temperaturi înalte; oxizi de fier, crom ,cobalt , iridiu , nichel , aur , staniu , titan , magneziu;

– lianți organici – leagă particulele de pulbere , facilitând modelarea. La ardere ei dispar în totalitate, fără a lăsa reziduuri organice în compoziția maselor ceramice. Sunt reprezentați de amoniu, glucoză, zaharoză, dextrină și oxizi (1).

5

Clasificarea ceramicii dentare

În funcție de tehnologia arderii:

arsă la presiune atmosferică;

arsă în vacuum (1).

În funcție de temperatura sinterizării:

înaltă (1200-14000C);

medie ( 1050- 12000C);

joasă ( 800-10500C);

foarte scăzută ( 650-8000C), (1).

În funcție de topografia straturilor:

ceramica de bază ( miezul de ceramică);

ceramica pentru dentină ( mai translucidă, largă gamă cromatică);

ceramica pentru smalț ( cu un grad mare de transluciditate), (1).

După modalitatea de prezentare:

pulberi( frite);

lingouri prefabricate pentru prelucrări ulterioare la cald;

lingouri prefabricate pentru prelucrări mecanice ulterioare la rece,(1).

În funcție de tehnologia confecționării piesei protetice:

ardere pe infrastructuri obținute prin galvanoformare;

coroana jacket clasică, obținută prin ardere pe folie de platină;

metalo-ceramică, dinți artificiali;

sisteme speciale integral ceramice: In Ceram, IPS Empress, ceramica turnata Dicor;

CAD/CAM; sonoeroziune(1).

Ceramica presată

Apariția primei ceramici presate, în 1983, a constituit un punct important în evoluția materialelor de restaurare. Prima generație de ceramică presabilă constituia o soluție suficient de rezistentă pentru coroane în zona frontală și laterală, dar tehnica staining, utilizată pentru personalizarea restaurărilor, avea anumite limitări în obținerea rezultatelor estetice perfecte. Introducerea tehnicii layering și a ceramicilor sintetice speciale pentru această tehnică a constituit o nouă etapă importantă în evoluția ceramicii

6

integral, rezistența crescută fiind dublată de o estetică perfectă. Inițial ceramica presată nu este foarte estetică imediat după coacerea din cuptor. Există două tehnici de îmbunătățire a aspectului estetic: pigmentare superficială (staining) sau secționare superficială a muchiilor incizale (layering), adăugându-se pulbere ceramică ce se depune și se arde pe loc. Pentru dinții laterali este suficientă pigmentarea, deoarece cerințele fizionomice nu sunt atît de mari, în plus, evitându-se alterarea blocului ceramic. În cazul dinților frontali se recomandă secționarea incizal (vestibular spre incizal), astfel putându-se realiza haloul incizal și transluciditatea(1).

În funcție de temperatura de plastifiere distingem:

– sisteme cu temperatură înaltă de injectare ( IPS Empress-11000C);

– sisteme cu temperatură scăzută de injectare( Cerestore- 1800C) (1).

Ceramica sticloasă cu litiu-disilicat

Ceramicile sticloase armate cu litiu-disilicat (Li2SiO5) au o rezistență la încovoiere între 350 și 450 MPa, mai mare decât a ceramicii armate cu leucit. O astfel de ceramică a fost introdusă în 2006 ca și material pentru restaurări monolitice realizate în cabinet, IPS.emax CAD (Ivoclar Vivadent) . Blocurile sunt produse prin turnare-presare, sunt disponibile în nuanțele A-D, Bleach și în 3 variante translucente, livrate în stare precristalizată. Ceramica în această stare conține nuclee de metasilicat și litiudisilicat și este ușor prelucrabilă. Ulterior frezării ceramica este recristalizată într-un cuptor, în vacuum, la 850 0C, timp de 20-25 de minute. În timpul tratamentului termic metasilicatul se dizolvă, litiu-disilicatul cristalizează și ceramica este glazurată simultan. Are loc de asemenea schimbarea culorii ceramicii din albastru în nuanța selectată. Ca rezultat al compoziției lor relativ ridicate de sticlă , aceste ceramici sunt, în contrast cu ceramica oxidică, gravabile cu acid fluorhidric după sablare cu particule de Al2O3 de 50 ym și , astfel, pot fi fixate foarte bine folosind sisteme adezive (2).

Ceramica feldspatică

Se folosește la placarea scheletelor metalice din regiunea anterioară și posterioară, la fabricarea de inlay-uri, onlay-uri și a fațetelor pe folie de platină . În cazul fațetelor nu este necesară o infrastructură deoarece acestea aderă direct pe suprafața smalțului preparat adeziv astfel încât locul infrastructurii este preluat de bontul dentar (3).

7

Masa refractară

Masa refractară BegoForm (Bego, Bremen ,Germania ) este masa de ambalat pentru restaurări integral ceramice: fațete, onlay-uri sau inlay-uri ;această masă de ambalat se va aplica și în cadrul acestei lucrări(4).

Avantajele care le prezintă sunt următoarele:

– duritate și adaptare marginală excelentă ce previn fisurile;

– rezistent la mai multe arderi cu rezultate precise;

– control al expansiunii de excepție datorită lichidului special de amestecare;

– dilatare specifică pentru ceramică;

– suprafață netedă;

– rezistent la mai multe arderi cu rezultate precise;

– usor de dezambalat(4).

Fațetarea reprezintă acoperirea suprafețelor vestibulare ale dinților cu ajutorul unui strat subțire de material elastic ; acesta poate fi polimeric sau ceramic. În stabilirea indicației terapeutice de fațetare trebuie să se țină cont de următorii factori : vârsta pacientului, calitatea ocluziei și starea structurilor dentare (5).

O atenție deosebită trebuie acordată conformării fațetei la nivelul cervical, pentru păstra sănătatea parodonțiului marginal ; instalarea gingivitei ar determina apariția sângerărilor repetate și o dată cu acestea , ar crește riscul microinfiltrațiilor și al discromiilor la periferia fațetelor(5).

Orice fațetă , fixată la nivelul suprafețelor dentare , trebuie să îndeplineasca câteva obiective, fără a compromite rezistența structurilor dentare:

– să aibă un aspect estetic impecabil;

– să prezinte un contur fiziologic;

– să adere bine la suprafața smalțului;

– să-și îndeplinească funcțiile perioade îndelungate de timp (5).

Alterarea aspectului estetic al fațetelor atrage după sine necesitatea reparării sau înlocuirii lor. Dinții cu discromii tetraciclinice cu pigmentări întunecate , mai ales la nivelul smalțului cervical , sunt mai greu de mascat prin fațetare decât dinții cu defecte de structură extinse, dar de culoare normală (5).

De obicei, sunt fațetați cei șase dinți frontali superiori , aceștia fiind cei mai vizibili în timpul funcțiilor ; uneori, tratamentul cuprinde și primii premolari superiori (5).

8

Avantajele fațetelor ceramice:

– estetică fără egal;

– rezistența excelentă la procesele de uzare;

– sunt neiritante pentru parodonțiul marginal;

– stabilitate cromatică;

– suprafețe netede ;

– nu retenționează placa bacteriană;

– posibilitatea de a realiza individualizări (6)

Dezavantajele fațetelor ceramice:

– mai fragile;

– mai scumpe ( implică dotare mai sofisticată );

– dificil de reparat;

– manipulare dificilă (6).

Indicații primare:

Tulburări de formă ( și parțial de volum):

– fracturi de unghiuri cu expunere minoră de suprafețe dentinare;

– refacerea gabaritului dinților cu margini incizale reduse prin abrazie ( dinți scurți);

– eroziuni generalizate ( dar cu expuneri punctiforme de suprfețe dentinare);

– dinți conoizi;

– caninizarea unor premolari superiori;

– închideri de diasteme;

– refacerea ghidajelor anterior și canin(6).

Anomalii ușoare de poziție:

– corecții ușoare a dinților rotați;

– infraocluzii (6).

Discromii moderate:

– statusuri clinice posttraumatice cu modificări cromatice post-necroze pulpare;

– discromii la vârsta a treia;

– discromii medicamentoase tetraciclinice fără afectări importante ale structurilor amelare(6).

Indicații cumulate:

– statusuri posttraumatice;

9

– forme ușoare de anomalii genetice sau de dezvoltare, displazii ( amelogeneză imperfectă, hipoplazii de smalț) (6)

Indicații secundare:

– dinții devitali fracturați la tineri;

– discromii tetraciclinice majore;

– tulburări accentuate de dezvoltare și genetice cu manifestări la nivelul coroanelor dentare (6).

Contraindicații:

– indice de carie crescut;

– igiena deficitară;

– obturații voluminoase;

– bruxism;

– ocluzia traumatică;

– dinți cu tratamente endodontice și restaurări întinse care nu mai conservă suficientă structură dentară;

– dinți cu afectare parodontală;

– la adolescenți ,datorită volumului mare a camerei pulpare;

– incongruențe dento-alveolare prin înghesuiri dentare(6) .

IPS e-max Press

Pastilele din litiu disilicat (LS2) IPS e.max Press sunt disponibile în cinci niveluri de transluciditate și în versiunea Impulse. Pastilele policromate IPS e.max Press Multi sunt atractive în mod particular pentru că arată o progresie realistă a culorii. Pastilele sunt selectate pentru a se potrivi cazului de față și tehnicii de prelucrare preferate ( machiaj, tehnica de reducere sau tehnica de stratificare). Restaurările sunt caracterizate machiate cu Stain-uri sau încărcate cu masă ceramică IPS e. max Ceram. Rezultatele arată foarte natural, indiferent de nuanța dintelui preparat. Restaurările din IPS e.max Press pot fi fixate cu o varietate de materiale de cimentare consacrate, care sunt disponibile pentru un spectru larg de indicații. Inlay-urile, fațetele ( subțiri), fațetele ocluzale sunt cimentate utilizând tehnica adezivă ( de ex. Variolink Esthetic) (7).

În cadrul sistemului IPS e.max , ceramica fațetelor este cheia rezultatelor deosebit de estetice, atât pentru litiu disilicat ( LS2), cât și pe oxid de zirconiu ( ZrO2) (7).

10

Avantaje:

– un strat ceramic pentru ceramica de sticlă (LS2) și ceramica din oxid de zirconiu (ZrO2);

– procesare eficientă și economică;

– îmbinare exactă a culorilor și comportament clinic egal, precum uzura și luciul, indiferent de schelet;

– materiale de esență sub formă de pudră cu efect practic 3-în-1 (pentru mixarea sau pentru individualizări interne și externe);

– culori ale gingiei(7).

Dezavantaje :

– preț de cost crescut(7).

Indicații:

– individualizarea și fațetarea restaurărilor IPS e. max( Press, ZirPress, CAD, ZirCAD);

– individualizarea și fațetarea bontului Straumann Anatomic IPS e.max;

– individualiarea și fațetarea scheletelor, bonturi de implant și suprastructuri pentru implant realizate din oxid de zirconiu sau oxid de zirconiu presinterizat (interval CTE de la 10.5-11.0 x10-6/k (25-5000C);

– fațetări stratificate;

– fațete ( subțiri- 0,3 mm);

– fațete ocluzale ;

– inlay-uri/ onlay-uri minim invazive ( 1 mm);

– coroane și corone parțiale;

– suprastructuri pe implante(7).

Contraindicații:

– bruxism;

– preparație foarte profundă subgingivală;

– pacienți cu dentiție reziduală redusă(7)

IPS Style Ceram

Ips Style Ceram este o ceramică feldspatică pentru fabricarea de restaurări dentare, fațete , etc(8). Compoziția acestei ceramici constă dintr-o ceramică mixtă care cuprinde: leucit (KALSi2O6), fluoropatită ( Ca5(PO4)3F și oxyapatită ( NaY9(SiO4)8O2. (8).

Indicații:

– ceramică convențională multistrat pentru cele mai populare aliaje dentare ( inclusiv

11

galvanizarea) in intervalul CTE de 13,8-15,2×10-6/k (25-5000C);

– fațete pe masă refractară;

– glazurarea cu IPS Ivocolor Glaze (8).

Contraindicații:

– bruxism;

– fațete din titan si zirconiu oxidat;

– alte utilizări care nu se găsesc în indicații (8).

Avantaje:

– această ceramică conține cristale de oxyapatite;

– translucența se poate controla foarte ușor;

– este ușor de aplicat și oferă stabilitate excelentă la ardere și în timpul aplicării;

– poate fi utilizat atât de începători cât și de experți (8).

Dezavantaje:

– bruxism;

– nu se poate utiliza în cazul fațetelor pe titan sau oxid de zirconiu (8).

12

PARTEA SPECIALĂ

Scopul

Această lucrare pune în evidență diferența între două ceramici dentare ( IPS emax Press- Ivoclar Vivadent și Ips Style Ceram- Ivoclar Vivadent). În privința aceasta se vor evalua etapele de lucru în parte având la bază principiul obținerii unui rezultat prin două modalități diferite. Lucrarea constă în realizarea fațetării vestibulare a incisivilor 1.1 și 1.2 prin presare și 2.1 ; 2.2 pe masă refractară.

Materiale, aparatură și metode :

– gips clasa a-IV-a (Exakto-Rock Scan, Senden, Germania), bol și spatulă ;

– silicon de duplicare ( base+catalyst; Feguramed GmbHD-74722 Buchen ,Germania);

– vacuummalaxor ( Combilabor CL-VMR Combimix, Haereus Kulzer), măsuță vibratoare;

– aparat forat puțuri pentru pinuri ( model Giroform, Koblach, Austria) și pinuri simple;

– conformator cu soclu prefabricat (AmannGirrbach , Giroform , Koblach, Austria);

– discuri și freze pentru gips acționate de micromotor(Marathon, Coreea);

– polipant și freze diamantate pentru prelucrarea și lustruirea ceramicii ;

– pensule de diferite mărimi;

– băița de ceară ( Renfert Vario E , Germania), ceară roșie de colet (Cervical-Viasz,Fertisol);

– detensionant ( Wax-Lite, Bredent ,Senden, Germania), ring de ceramică (IPS Investment Ring, Ivoclar Vivadent);

– masă de ambalat și lichid pentru masa de ambalat ( IPS Press Vest Speed și BegoForm);

– cuptor de preîncălzire ( Nabertherm, Germania);

– cuptor de presare ( Programat P300, Ivoclar Vivadent, Programat EP 3010, Ivoclar Vivadent), ingots și pluger ; clește pentru introdus tiparul în cuptor;

– micrometru pentru măsurarea grosimii fațetei;

– Power Dentin și Power Incisal A2 ( IPS emax Ceram), Dentin și Incisal A2 ( IPS Style Ceram), Gel ( Ivoclar Vivadent AGFL-9494 Schaan, Liechtenstein), Mixing Liquid ( IPS Ivocolor) , susținerea fațetei (Super Peg HarvestDental) , lichid pentru dezambalarea fațetelor ( Invex Liquid, IPS emax Press, Ivoclar Vivadent, Schaan, Liechstein);

– sablator ( Duostar F2, Bego, Ransbach-Baumbach, Germania) .

În prima variantă , s-a folosit ceramica IPS emax Press prin următoarea metodă :

s-a presat fațeta după care s-a stratificat , clasic, masele dentinare și incizale.

A doua variantă prezintă ceramica IPS Style Ceram prin depunerea pe model refractar a maselor ceramice dentinare și incizale.

14

Etape tehnologice de realizare a fațetării prin presare

1. Amprentarea modelului didactic;

2. Demulare, forare puțuri pentru pinuri la aparatul Giroform cu soclul prefabricat;

3. Turnarea modelului;

4. Realizarea preparației dinților la micromotor;

5. Izolarea și realizarea viitoarei fațete presate prin imersie;

6. Pregătirea pentru ambalare și detensionare;

7. Ambalarea;

8. Plasarea tiparului în cuptorul de preîncălzire;

9. Introducerea ingots-ului și pluger-ului și plasarea acestuia în cuptorul de ceramică presată;

10. Scoaterea și răcirea tiparului din cuptorul de ceramică;

11. Dezambalarea;

12. Sablarea ;

13. Tăierea tijelor și prelucrarea;

14. Depunerea primului strat de dentină și arderea în cuptorul de ceramică;

15.Depunerea celui de al doilea strat de dentină și arderea în cuptorul de ceramică,

16. Prelucrarea și pregătirea pentru depunerea smalțului;

17. Depunerea smalțului și introducerea în cuptorul de ceramică;

18. Prelucrarea cu freza diamantată și cu polipant;

19. Individualizarea și glazurarea fațetelor , introducerea în cuptorul de ceramică;

20. Adaptarea pe model.

15

Având un model didactic, se va folosi siliconul de condensare (Fig 1.) pentru a se lua amprenta pentru turnarea unui model de lucru (Fig 2).

Fig 1. Silicon de condensare Fig2. Aparat model cu bont mobilizabil,

(Zetalabor și Gel catalizator ( Giroform, Amann Girrbach AG,

Indurent Gel, Zhermach) Koblach, Austria)

Fig 3. Gips clasa a -IV-a Fig 4. Turnarea modelului cu soclul prefabricat

( Exakto-Rock Scan, Bredent, Senden , Germania ) și pinuri Giroform( Amann Girrbach)

16

Modelul de lucru prin metoda Giroform, are la bază soclul prefabricat și pinuri. Acest sistem pentru turnarea modelului cu bont mobilizabil presupune folosirea unui singur gips, soclul fiind prefabricat , eliminând astfel soclarea și izolarea și oferind tehnicianului un model precis și foarte rapid.

Fig 5. Malaxarea la vacuummalaxor Fig6. Realizarea preparației dintților la

( Combilabor CL-VMR Combimix, micromotor ( Marathon, Coreea)

Haereus Kulzer)

Având astfel modelul de lucru, se realizează capele fațetelor prin imersie pe cei doi incisivi ( 1.1 și 1.2 ) folosind băița de ceară 76 0 C (Fig7) și se realizează închiderea marginală cu ceară roșie pentru colet ( Fig 8). Se realizează închiderea marginală cu picurătorul .

Fig 7. Băița de ceară Fig 8. Închiderea marginală cu ceară roșie de colet

( Renfert Vario E, Germania) ( Cervical-Viasz, Fertisol KFT, Ungaria)

17

Se atașează tijele de turnare (Fig 9) la machetă în vederea ambalării, macheta se detașează de pe bont și se asează pe ringul de ceramică (Fig10).

Fig 9. Tije de ambalalare, 2,5mm Fig 10. Ring de ceramică

(al dente Dentalprodukte, Horgenzell, Germania) (IPS Investment Ring Ivoclar Vivadent)

Fig11. Detensionant Fig 12. Masa de ambalat și lichidul pentru turnare

( Wax-lite, Bredent, Senden, Germania) (IPS PressVest Speed, Ivoclar Vivadent

Schaan, Germania )

18

Se prepară masa de ambalat la vacuummalaxor timp de 30 secunde și se va turna în ring , sub vibrare pentru a elimina aerul, până se umple ringul (Fig 13.)

Fig 13. Vacuummalaxor( Combilabor CL-VMR Combimix, Haereus Kulzer,Germania)

Ulterior, după priza masei de ambalat , tiparul se așează în cuptorul de preîncălzire la 850 0 C (Fig 13), așezat într-un unghi de 90 0, timp de 30- 45 min (Fig 14).

Fig 14. Cuptorul de preîncălzire (Nabertherm, Germania)

19

Fig 15. Tiparul în cuptorul de preîncălzire

Fig 16. (A,B) Pluger-ul și ingots-ul

20

Fig 17. Cuptorul de presare ( Programat EP 3010, Ivoclar Vivadent, Schaan, Liechtenstein )

După ce se termină timpul de presare, se scoate cu cleștele cuveta din cuptor și se lasă la răcire într-un loc protejat la temperatura camerei aproximativ 60 minute (Fig 18)

Fig 18. Scoaterea tiparului din cuptorul de presare

21

După racirea completă se marchează cu creionul nivelul pluger-ului ( Fig 19) și se folosește un disc separator pentru secționare (Fig20)

Fig 19 . Trasarea limitei secționării

Fig20 ( A,B). Secționarea cu ajutorul separatorului

Se sablează masa de ambalat la sablator( Fig 21) la presiune de 3-4 bari , iar sablarea fațetelor la presiune de 2 bari (Fig 22) .

22

Fig 21. Sablatorul Fig 22. Sablarea fațetelor

(Duostar F2, Bego, Ransbach-Baumbach, Germania)

Fațetele se pun intr-un lichid special ( Fig 23) pentru dezambalare care îndepărtează micile porozități aflate pe suprafața acestora .

Fig 23. Lichid dezambalare ( Invex Liqiud, IPS emax Press, Ivoclar Vivadent, Schaan, Liechstein)

23

Se taie tijele cu discul și se prelucrează cu freza folosind micromotorul (Fig 24).

Fig 24 (A,B). Tăierea tijelor la micromotor ( Marathon, Coreea)

După prelucrarea propriu-zisă , se începe subțierea din grosimea fațetei, care trebuie să fie de 0.3 mm, iar pentru măsurarea grosimii se va utiliza micrometrul ( Fig 25).

Fig 25. Măsurarea grosimii fațetei presate cu micrometrul

Se va trece la etapa de machiere a fațetelor. Se va depune dentina (Power Dentin , Emax Ceram, Ivoclar Vivadent ): se stabilizează fațeta ( Fig 26) pentru a se putea introduce în cuptorul de ceramică, programat la temperatura indicată de producător ( Fig 27).

24

Fig 26. Stabilizarea fațetei cu Super Peg Fig 27. Cuptorul de ardere a ceramicii

( Harvest Dental) (Programat EP 3010, Ivoclar Vivadent, Schaan, Liechstein)

Fig 28. Prelucrarea fațetelor după arderea dentinei cu freza diamantată

25

Fig 29. Depunerea stratului de smalț (Power Incisal, Emax Ceram, Ivoclar Vivadent)

Fig 30. Introducerea în cuptorul de ardere EP 3010 ( Ivoclar Vivadent)

26

Fig 31. Lustruirea cu polipantul la micromotor

a ceramicii pentru arderea stratului de smalț

( Programat 3010, Ivoclar Vivadent, Schaan, Liechstein)

Fig 32. Pulberea și lichidul pentru glazurare Fig 33. Aplicarea glazurii

IPS Ivocolor ( Ivoclar Vivadent) urmată de arderea sa în cuptorul de ceramică

27

Etape tehnologice de realizare a fațetării vestibulare pe masă refractară

Duplicarea bonturilor 2.1 și 2.2 cu silicon de duplicare;

Ambalarea cu masă refractară;

Dezambalarea;

Înainte de a se depune straturile ceramice , trebuie ca bonturile să fie înmuiate în apă distilată 5-10 minute;

Depunerea stratului de ceramică;

Arderea dentinei în cuptorul de ceramică;

Prelucrarea cu freza diamantată;

Depunerea stratului de smalț;

Arderea smalțului;

Prelucrarea cu freza diamantată și cu un polipant;

Individualizarea și glazurarea;

Introducerea în cuptorul de ceramică;

Sablarea fațetelor;

Adaptarea fațetelor.

28

Într-un conformator special (Fig 34 ) ,se duplica bonturile incisivilor 2.1 și 2.2 cu silicon de duplicare ( Fig 35).

Fig. 34. Conformator special Fig.35 Soclul prefabricat al modelului

( Giroform , AmannGirrbach AG, Koblach, Austria)

Fig 36. Silicon de duplicare

( base+catalyst; Feguramed GmbHD-74722 Buchen ,Germania)

Se pregătesc materialele necesare turnării bonturilor refractare ( Fig36) .Amestecarea masei de ambalat se face în vacuummalaxor ( Fig 37).

29

Fig 36. Masa de ambalat și lichidul Fig 37. Vacuummalaxorul ( Combilabor CL-

( Bego Form, Bego, Bremen, Germania ) VMR Combimix, Haereus Kulzer,Germania )

Fig 38. Bonturile din masă refractară ( Bego Form, Bremen, Germania)

Fig 39. Lichidul pentru ceramica Fig 40. Pulberea de ceramică ( Dentin & Incisal ,

(Build-up Liquid, Ivoclar Vivadent) Ips Style Ceram, Ivoclar Vivadent )

30

Fig 41. Aplicarea stratului de dentină ,( IPS Style Dentin)

Fig 42. Stratul de smalț ( Incisal, IPS Style Ceram)

Arderea în cuptorul de ceramica a dentinei și a smalțului se vor face după temperatura prescrisă de prefabricant:

– arderea dentinei: 810 T (0 C) , 50 t(0C/min),

– arderea stratului de smalț: 800 T (0 C) ,50 t(0C/min),

– arderea glazurii: 750 T(0 C), 50 t(0C/min).

31

Fig 43. Introducerea în cuptorul de ceramica

(Programat P 300 , Ivoclar Vivadent)

Fig 44. Lustruirea cu polipantul

32

Fig 45. Aplicarea și arderea glazurii

Fig 46. Sablarea fațetelor la sablator ( Duostar F2, Bego, Ransbach-Baumbach, Germania)

33

Aspectul final al fațetelor

34

Discuții

În articolul firmei Ivoclar Vivadent, IPS Style Ceram este prezentată ca fiind o ceramică având CTE (13,8-15,2×10-6/k (25-5000C). De asemenea , IPS e max Press are un coeficient de expansiune termică : 10,5-11,0×10-6/k (25-5000C). Punând în comparație cele două materiale ceramice folosite în cadrul acestei lucrări, s-a observat că IPS Style Ceram preupune un fenomen de dilatare mai mare. În același timp s-a constatat o contracție mai mică a ceramicii pe masă refractară.

Concluzii

Una dintre diferențele majore ale celor două materiale ceramice folosite constă în metoda conceperii fațetei vestibulare . IPS e.max Press spre deosebire de IPS Style Ceram, presupune presarea unei fațete, iar peste aceasta se începe stratificarea cu masele ceramice. Această fațetă presată oferă un avantaj important, acela de a permite protejarea, conservarea preparației dintelui. În cazul IPS Style Ceram, aceasta se stratifică direct pe bontul dentar din masă refractară.

O deosebire al celor două materiale ceramice s-a observat și în legătură cu aparatura folosită. IPS e.max Press necesită un aparat mai complex, de presarea și ardere a ceramicii, cum este cel al firmei Ivoclar Vivadent ( Programat EP 3010). Remarcând acest lucru , sistemul folosit pentru IPS e.max Press presupune un dezavantaj în comparație cu IPS Style Ceram în ceea ce privește costul mai ridicat al aparatului.

35

BIBLIOGRAFIE :

1. Lavinia Ardelean, Laura- Cristina Rusu: Materiale , instrumente și aparate în laboratorul de tehnică dentară. Editura Eurostampa, Timișoara ,2013

2. Liliana Porojan, Sorin Porojan, Florin Topală, Cristina Savencu: Procedee computerizate aplicate în tehnologia protezelor dentare fixe. Editura Eurobit ,Timișoara ,2015

3. Anca Silvia Vâlceanu: Noțiuni de estetică dentară. Editura Brumar,Timișoara, 2010

4. http://www.doriodent.ro/mase-de-ambalat/6408-begoform-masa-de-ambalat-refractara-90-gr-bego.html.

5 . Anca Silvia Vâlceanu: Noțiuni de estetică dentară. Editura Brumar, Timișoara, 2010

6. Dorin Bratu, Robert Nussbaum: Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe. Editura Medicală București, 2006

7 . http://www.ivoclarvivadent.ro/ro/productcategories/ips-emax-system-technicians/ips-emax-press

8. Instructions for use: IPS Style Ceram. Ivoclar Vivadent.

36