Centrul Universitar UBB Re șița 1 ÎNDRUMAR PENTRU ÎNTOCMIREA RAPORTULUI LA DISCIPLINA CERCETAREA ȘTIIN ȚIFICĂ PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE DISERTA… [631491]

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
1
ÎNDRUMAR
PENTRU ÎNTOCMIREA RAPORTULUI
LA DISCIPLINA CERCETAREA ȘTIIN ȚIFICĂ PENTRU ELABORAREA
LUCRĂRII DE DISERTA ȚIE

Programul de studii de master ADMINISTRA ȚIE PUBLICĂ EUROPEANĂ are
prevăzut în planul de învă țământ, în anul II, semestru I, disciplina CER CETARE
ȘTIIN ȚIFICĂ PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE DISERTA ȚIE, formatul
disciplinei fiind P – proiect , 0+3, cu un număr de 7 credite.
Pentru obținerea creditelor aferente proiectului de C ercetare științifică pentru
elaborarea lucrării de diserta ție, masteran zii vor întocmi un Raport privind elaborarea
lucrării de disertație, pe care îl vor încărca pe platforma Teams , în assignementul dedicat,
până în data de 14.12.2020 – termen final (termenele de referin ță intermediare sunt: 15
noiembrie 2020 – predarea primei păr ți a proiectului, 6 decembrie 2020 – partea a doua a
proiectului). Totodată, raportul se va preda și pe suport hârtie până în ultima săptămână de
activită ți didactice , în cazul trecerii la activită ți frontale, sau se va încărca pe plat forma
educa țională Teams, în cazul în care orele se efectueaza on -line.
Se recomandă ca aceste rapoarte să fie strânse și depuse la cadrul didactic titular al
disciplinei, de către șefii de an ai programului de studii APE .
Raportul va avea între 20 și 30 pagini (20-30 de pagini include cercetarea
propriu -zisă a lucrării dar și volumul de munca depus până la elaborarea acesteia, spre
exemplu, fi șe de lucru, scheme, tabele, chestionare, analize comparative, prelucrarea datelor,
grafice etc. ), va fi realizat pe format A4, margi ni de 2 cm, Times New Roman 1 2, single) și
va reuni două componente distincte:

1. Cercetare științifică privind fundam entarea teoretică a lucrării de diserta ție
(aferentă Proiectului de cercetare);

2. Documentare practică privind partea apli cativă a lucrării de diserta ție .

Prin Raport se va răspunde punctual și particularizat pe tema lucrării de diserta ție
următoarelor cerințe:

1. Cercetare științifică privind fundam entarea teoretică a lucrării de disertație

Faza I: identificarea și studierea bibliografiei generale, care va asigura viziunea de
ansamblu asupra fenomenului cercetat:
• se impune trecerea în revistă a unui volum însemnat de materiale, tratate,
monografii și publicații care conțin informații refe ritoare la domeniul ales;
• această etapă va oferi o imagine reală asupra :
1. modalității de cercetare științifică a problemei abordate ;
2. rezultatelor obținute până în prezent ;
3. elementelor mai puțin elucidate;
4. cerințelor concrete pe care le impune studierea subiectului cercetării .

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
2
Faza a II -a: identificarea și parcurgerea bibliograf iei de specialitate, pentru a se realiza
o analiză aprofundată și pentru cuno așterea riguroasă a cadrului în care se manifestă
fenomenul cerc etat. Această fază presupune:
– extinderea cercetării asupra cursurilor, manualelor de specialitate, lucrărilor
practice, buletinelor statistice, revistelor de specialitate, baze de date
științifice, site -urilor specializate, etc.
– sistematizarea și util izarea surselor bibliografice prin fi șele de lectură amintite
mai sus.
– identificarea și selectarea materialului informativ, urmată de studierea lui,
presupune cunoașterea și utilizarea principiilor și tehnicilor distincte de
documentare, ceea ce implică stăpânirea temeinică atât a metodelor
tradiționale cât și a sistemelor moderne de informare.
– În acest sens masterandul trebuie să facă dovada aplicării unor metode
de cercetare științifică: analiza cantitativă și calitativă a datelor, analiza
datelor f olosind SPSS, prelucrarea datelor, testarea ipotezelor,
analogie, interpretare, chestionar, analiză statistică, analiză swot,
metoda SINELG, metoda lotus, brainstorming , propunere de lege
ferenda etc.
– se poate obține o vizibilă uș urare a muncii de documentare prin realizarea
operațiunilor specifice activității de cercetare cu ajutorul unor fi șe de lucru,
prin crearea unei baze de date stocate pe calculator, care să înmagazineze o
evidență a surselor bibliografice și să permită rapi d regăsirea informațiilor
utile;
– în plus, calculatorul oferă posibilitatea actualizării și completării operative a
volumului de surse informaționale, ori de câte ori apare această necesitate.

Indiferent de modalitatea utilizată, studierea bibliografiei se va face în mod ordonat,
sistematic și presupune respectarea următoarelor etape:

a. Identificarea tuturor surselor care abo rdează și tratează problematica ce
constituie obiectul lucrării de disertatie;
b. Examinarea sumară a infor mațiilor;
c. Investigarea, studierea atentă a materialelor bibliografice;
d. Valorificarea informațiilor obținute prin sistematizarea și prelucrarea
acestora.

a. Identificarea surselor bibliogra fice – presupun e în primul rând cunoașterea rețelei
de informare și apelarea la sisteme naționale , europene și interna ționale de documentare care
întocmesc și pun la dispoziția celor interesați buletine de informare, liste de titluri, liste
anuale privind publicațiile ec onomice (Comis ia Națională pentru Statistică, Anelis , Biblioteca
Națională, etc.) .
Extinderea sferei de documentare asupra celor mai recente modalități de abordare și
tratare pe plan internațional a temei supus e cercetării se poate face prin apelarea la
publicațiile străine existente în bazele de date puse la dispozi ție masteranzilor de universitate
sau căutate individual pe internet în bazele de date relevante domeniului ales .
Activitatea de bibliotecă presupune în pri mul rând studierea cataloagelor (inclusiv
electronice) – principalul instrument de doc umentare destinat identificării surselor
bibliografice – grupat cronologic, alfabetic sau pe domenii.
După identificarea surselor bibliografice necesare se recomandă ordonarea acestora
în funcție de:

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
3
– gradul de interes pe care îl prezintă în tratarea temei lucrării;
– succesiunea utilizării pe capitole și părți ale lucrării.

b. Parcurgerea sumară și rapidă a surse lor bibliografice identificate, investigarea
globală a aces tora – oferă posibilitatea sesi zării cantității informaționale disponibile. Acest
prim contact cu studiul sursei bibl iografice presupune citirea “pe diagonală” a câtorva pagini,
în vederea formării unei viziuni de ansamblu asupra modalității de tratare a t emei abordate ,
urmând ca apoi, după selectarea bibliografiei relevante, se trece la faza analizei propriu -zise a
acesteia.

c. Investigarea, s tudierea atentă a surselor bibliografice presupune :
– aprofundarea temeinică a materialului documentar;
– lecturarea integrală a lucrării;
– concentrarea asupra ideilor esențiale și evidențierea corelațiilor dintre ele.
În cadrul acestei etape se impune identificarea din fiecare sursă a pasajelor, tezelor ș i
exemplificărilor semnificative, de o mare utilitate dovedindu -se întocmirea fișelor de
lectură/ studiu – prin intermediul cărora devine po sibilă gruparea sistematizată a informațiilor.
Fișele pot fi ordonate fie pe surse bibliografice, fie pe capitole și părți ale lucrării în
funcție de obiectivele urmărite în tratarea acestora . Realizarea fișelor va spori eficacitatea și
operativitatea activității în etapa re dactării lucrării de disertație și întocmirii aparatului
științific al acesteia.
Întocmire a corectă a fișelor necesită consemna rea atentă pentru fiecare sursă
bibliografică a elementelor de identificare (numele autorului, titlul lucrării, locul și anul
apariției, pagina), alături de ideile semnificative ale textului studiat, redate într -o formă clară
și concisă.
Dacă se dorește reținerea unor idei și pasaje e xact în forma în care apar în materialele
consultate, acestea vor fi consemnate în fiș ă sub formă de citate și vor fi încadrate în
ghilimele, urmate de număr de trimitere la subsolul paginii.
(Abuzul de citate nu oferă o imagine superioară lucră rii de disertație, aceasta
urmărind în esență prezentarea fenomenului cercetat într -o manieră personală).

FIȘA NUMĂRUL …
Drucker, P.F. , Realitățile lumii de mâine, Ed. Teora, București, 1999
Nr. Subdiviziunea lucrării în care
Ideea
crt. se găsește ideea rețin ută

d. Valorificarea informațiilor obținute prin sistematizare a și prelucrarea lor,
construirea unei poziții personale în aprecierea și interpretarea datelor culese și
stabilirea corelațiilor dintre acestea – ultima etapă a documentării teoretico –
metodologice.
În această etapă se va evalua riguros eficiența informațiilor obținute și modalitatea de
aplicare a acestora în studiul ce ur mează a fi realizat, conturarea unor noi direcții de analiză și
cercetare în probl ematica abordată, toate acestea solicitând gândirea și capacitatea creatoare
ale autorului lucrării.
Această parte relevantă va fi ata șata în proiectul care va fi depus la datele
stabilite și va con ține rezultatul ob ținut în urma aplicării, prelucrării și interpretării
datelor prin metode stabilite ini țial: chestionare, analiză comparată, analiză swot,
propunere de lege ferenda, tabele, grafice, scheme realizate la calculator, în Forms, sau
în alte aplica ții care se preteaza, nicidecum realizate manual.

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
4
2. Documentare practică privind partea aplicativă a lucrării de disertație

Rolul hotărâtor al acesteia în procesul de abordare a lu crării este subliniat de faptul că:

– nivelul, ritmul, calitatea și temeinicia acestei cercetări vor desemna sub stanța lucrării de
disertatie, asigurâ nd cunoaș terea cadrului de funcționare a fenomenului studiat, a evoluției
acestuia și a factorilor ce determină această evoluție;
– ea oferă posibilitatea formulării de soluții și măsuri de perfecționare a activității în cadrul
căreia se manifestă fenome nul respectiv.

Schema cadru de reflectare a etapelor directe ale documentării practice :

– informarea asupra specificului activității – necesită identificarea și studierea
surselor de documentare aflate la nivelul unității:
– actele normative care reglementează cadrul de funcționare al unității, domeniul și
fenomenul cercetat (legi, normative, hotărâri guvernamentale, norme interne);
– ansamblul documentelor pe care le deține unitatea și care conțin informații cu
privire la des fășurarea internă a activității (organigrame, lucrări de sinteză și
rapoarte, bilanț, scheme privind modul de întocmire și circuitul documentelor,
prognoze, etc.) ;
– alte date documentare ce pun în lumină activitatea unității respective (analize,
rapoarte de sinteză).

Documentarea generală – are ca obiect cunoaș terea ansamblului activităților unității, a
modului de organizare și desfășurare a acestora .
Această activitate:
• presupune un contact direct cu cadrul funcțional de desfășurare propriu fenomenul ui
cercetat, asigurând cunoașterea structurii organizatorice, a interdependențelor dintre
sectoarele de activitate, urmărind stabilirea unui cadru de documentare eficient;
• vizează aspectele manageriale, organizatorice, tehnice și de prelucrare ale sistem ului
informațional;
• urmărește modul de întocmire și circuitul documentelor, tehnicile de prelucrare și
înregistrare a informațiilor, grupele de conturi folosite și raportarea lor în bilanțul
final.

Documentarea specializată – presupune cerce tarea direct ă a temei care face obiectul lucrării
de diplomă, urmărind aspectele specifice fenomenului studiat.

Precizări generale privind prelucrarea și interpre tarea informațiilor obținute în urma
documentării, de care se va ține cont la înto cmirea Raportului privind lucrarea de
disertație

Cunoașterea realității prin observarea materialului faptic ce caracterizează fenomenul
studiat este urmată de prelucrarea informa țiilor în vederea formulării și verificării
ipotezelor – etapă ce presupune u tilizarea metodelor specifice de preluc rare a
materialului documentar.
Principalele elemente ce caracterizează procesul de prelucrare informațională au în
vedere:

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
5
• metodele statistice, economice, sociologice folosite , interpretarea juridică,
analiza compa rativă și interpretativă a spețelor urmate de propuneri concrete ,
etc.;
• gradul sporit de formalizare;
• caracterul operațional accentuat, capabil să asigure o tratare rapidă a
informațiilor cu rezultate în sfera deciziilor și acțiunii.

Volumul de informații cules pe parcursul documentării depășește de cele mai multe
ori necesitatea reprezentării optime a cadru lui funcțional și de evoluție a fenomenului
cercetat.
Chiar dacă materialul este inter esant, nu trebuie să se alunece în capcan a
acumulării cantitative și a includerii în lu crare, într -o formă insuficient prelucrată, sau
chiar brută, a materialului – întrucât aceasta nu face decât să minimizeze valoarea
lucrării, prezentând com isiei un conglomerat de date și informații descriptive – ceea ce
sugerează lipsa sinte zei și o tratare superficială a temei.

În etapa prelucrării materialului documentar și faptic trebuie să se facă dovada
capacității de sistematizare și sinteză, concentrându -se efortul spre prelucrarea și
prezentarea materi alului într -o formă logică și coerentă, punându -se în valoare aportul
personal în formularea concluziilor și propunerilor de perfecționare.

O asemenea abordare demonstrează capacitatea creativă a autorului, măiestria sa de a
selecta, prelua și prezenta ma terial ul cules în etapele anterioare. Pentru ca etapa de prelucrare
a datelor să decurgă în condiții optime, e ste necesară respectarea anumitor condiții:
• stabilirea scopurilor prelucrării în vederea valorificării rezultatelor și estimării
corecte a evolu ției fenomenelor economice supuse cercetării;
• sintetizarea și prezentarea informațiilor culese într -o formă logică și clară și
care să evidențieze starea și tendințele de evoluție ale fenomenului;
• depistarea conținutului faptelor și cauzelor care gener ează deficiențe;
• evidențierea relațiilor directe dintre fenomenele și procesele studiate prin
analiza comparativă a acestora;
• analiza informațiilor prelucrate, enunțarea și argumentarea soluțiilor de
perfecționare a fenomenului studiat.

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
6
Procesul de ce rcetare științifică presupune diverse metode de prelucrare și analiză a
sistemului informațional, metode matemati ce, statistice, logice, care să pună în evidență
corelații și influențe, posibilitat ea evaluărilor cantitative și a estimărilor calitative a da telor.
Datele culese su nt ordonate și clasificate prin utilizarea unor procedee statistice
specifice: grupar ea, clasificarea, totalizarea – rezultând serii de date care fac posibilă
prelucrarea și analiza informațiilor.
Utilizarea s eriilor de date anuale pe o perioad ă de 3 -5 ani pentru majoritatea
fenomenelor analizate este suficient de semnificativă; d acă seriile statistice la nivel anual nu
sunt relevante pentru caracterizare a optimă a fenomenului economic cercetat, se vor constitu i
serii semestriale, trimestriale sau lunare.
Analiza fenomenelor presupune măsurarea cantitativă a acestora, determinarea
mărimii lor din punct de vedere static și dinamic.
Analiza structurii și dinamicii unui proces, tendi nțele de evoluți e, relațiile de
interdependență ale acestuia se exprimă statistic prin intermediul indicatorilor calculați sub
formă de mărimi absolute, indici, mărimi relative.
Calculul și analiza acestor indicatori presupun u tilizarea metodelor statistice, print re
care se remarcă metoda comparației. Ut ilizarea ei necesită asigurarea compatibilității datelor,
a existenței criteriilor comune de analiză a acestora.
Reflectarea dinamicii factorilor de influență ce d etermină evoluția proceselor și
fenomenelor impun folosirea metodei tabelării.
Valorificarea rezultatelor analizei efectuate este posibilă și p rin recurgerea la
prezentarea grafică, la tehnica prezentării în scheme realizate la calculator.

Finalizarea analizei eviden țiate în proiect se va î ntocmi prin formularea de concluzii,
propuneri și soluții argumentate temeinic , care să prezinte poziția personală a autorului
raportului.

Bibliografie selectivă:

• Bogdan, I. (coord.), Elemente de metodică a cunoașt erii, cercetării științifice și
valorificării cunoștințelor , Ed. Alma Mater, Sibiu,. 2007
• Dinu, V., Săvoiu, G., Dabija, D.C. 2017. A concepe, a redacta și a publica un articol
științific. O abordare în contextul cercetării economice. Ediția a doua, Bucure ști:
Editura ASE.
• Dinu, V., S ăvoiu, G., Dabija, D.C. 2016. A concepe, a redacta și a publica un articol
științific. O abordare în contextul cercetării economice . Bucure ști: Editura ASE.
• Chelcea, S., 2004. Metodologia cercetării sociologice . Ed. a 3 -a. Bucure ști: Editura
Economică.
• Dumitrache, I., Iovu, H. (coordonatori) 2009. Manual de autorat științific [pdf]
Disponibil la: http://www.ubm.ro/sites/al/images/docs/ManualAutoriat.pdf
• Eco, U., Cum se face o teză de licență , Ed. Polirom, Iași, 2006
• Oprean, C, (coord.), Metode si tehnici ale cunoașterii științifice , Ed. Universității
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2006
• Petrescu, I., Dragomir, C., Metodologia cercetării științifice și elaborării lucrării de
licență în Management , Ed. Lux Librsi, 1998
• Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, suport de curs
UBB, încărcat pe Teams.

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
7
• Vintan L., Scrierea și publicarea științifica , University of Sibiu, Computer Science
and Engineering Department, http://webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/Acad.pdf
http://doctorat.feaa.uaic.ro/Lists/Anunuri/Attachments/301/MC%20 –
%20SC.D% 20Prezentare%20curs.ppt.
• Legea 206, 2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
tehnologică și inovare, cu modificările și completările ulterioare.
• UBB, 2013, Codul de etică și deontologie profesională al UBB.
• UEFISCDI, 2015, Gh id practic privind etica în cercetarea științifică
http://date -cdi.ro/sites/default/files//uploads/1.%20ghid%20privind%20etica%20%C3
%AEn%20cercetarea%20%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83%20.pdf.

Prof.univ dr. Claudia Pau
Centrul Universitar UBB Re șița
8