CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE ȘTIINȚE DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ SPECIALIZAREA INFORMATICĂ Logo creator… [614075]

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ ȘI
INFORMATICĂ
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ

Logo creator
LUCRARE DE LICENȚĂ

Absolvent: [anonimizat]
2020

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………. 4
CAPITOLUL I – Tehnologii folosite ………………………….. ………… 6
1.1 APACHE – server WEB ………………………….. ………………….. 7
1.2 SQL ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.3 PHP ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.4 JavaScript ………………………….. ………………………….. ………. 12
1.5 CSS ………………………….. ………………………….. ………………. 13
1.6 HTML ………………………….. ………………………….. …………… 14
1.7 Bootstrap ………………………….. ………………………….. ……….. 15
CAPITOLUL II – Medii de dezvoltare folosite ……………………… 17
2.1 PhpStorm ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.2 HeidiSQL ………………………….. ………………………….. ………. 19
2.3 SublimeText 3 ………………………….. ………………………….. … 19
2.4 XAMPP ………………………….. ………………………….. …………. 19
CAPITOLUL III – Specificații tehnice ………………………….. ……. 21
3.1 Structură DB ………………………….. ………………………….. ….. 21
3.2 Diagrama UML de activitate ………………………….. …………. 24
3.3 Securitate ………………………….. ………………………….. ………. 26
CAPITOLUL IV – Descrierea aplicației ………………………….. ….. 27
4.1 Tema proiectului ………………………….. …………………………. 27
4.2 Pagina de log in ………………………….. ………………………….. . 28
4.3 Înregist rare ………………………….. ………………………….. …….. 29
4.4 Forgot Password ………………………….. ………………………….. 29
4.5 Dashboard ………………………….. ………………………….. ……… 31
4.6 Freelancers ………………………….. ………………………….. …….. 32
4.7 Comenzi ………………………….. ………………………….. ………… 33
4.8 Comenzile mele ………………………….. ………………………….. . 34
4.9 Comenzi preluate ………………………….. ………………………… 35

3
4.10 Setări cont ………………………….. ………………………….. ……. 36
4.11 Adăugare co mandă ………………………….. …………………….. 38
4.12 Comenzi acceptate ………………………….. …………………….. 40
4.13 Adăugare creații publice ………………………….. ……………… 41
4.14 Comenzi terminate ………………………….. …………………….. 42
4.15 Membri ………………………….. ………………………….. ……….. 43
Capitolul V – Manual d e instalare și utilizare ……………………….. 44
5.1 Specificații de instalare ………………………….. ………………… 44
5.2 Manual de utilizare ………………………….. ………………………. 44
5.2.1 Înregistrarea și logarea în sistem ………………………….. . 44
5.2.2 Meniul aplicației ………………………….. ……………………. 45
5.2.3 Adăugare comenzi ………………………….. ………………….. 46
5.2.4 Acceptare comenzi ………………………….. …………………. 47
Concluzii ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
Posibilități de dezvolta re ………………………….. ……………………. 48
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ……………. 49

4
Introducere

Lucrarea de față își propune să evidențieze că logo -ul unei afaceri
este un pas important și o deci zie importantă pentru aceasta. Acesta trebuie
ales încât să evidențieze și să o scoată în evidență. Alegerea logo -ului este
un pas important în modul î n care viitori clienții vor percepe afacerea. El
trebuie să fie un semn distinctiv, care să -l deosebească de ceilalți și să ii
ofere un plus de valoare. Designul logo -ului trebuie să ofere unicitatea
brandului ales, imaginea lui urmând să apară pe t oate materiale folosite
online cât și fizice.
Noțiunea de logo reprezintă reprezentarea grafică a numelui
companiei și a serviciilor tale. Există cinci tipuri de bază pentru logo:
 text
 simbol
 letter mark
 text cu simbol
 emblemă.
Logo -ul de tip text afișează numele firmei, cu un anumit font, design
și culoare. De exemplu Facebook este un brand renumit care a folosit
această tehnică.
Logo -ul de tip simbol este un simbol care descrie activitatea sau
numele companiei. De exemplu Apple e ste ușor de recunoscut doar prin
imagine a mărului mușcat.
Logo -ul de tip letter mark adună un grup de litere, abrevieri care
alături de un design bun, reușesc să rămână întipărite în mintea
consumatorilor. Atunci când vezi simbolul HP îți dai seama despre ce
brand este vorba din prima .
Logo -ul de tip text cu simbol combină nume firmei cu un simbol ,
este o tehnică folosită de multe branduri de renumite . Asocierea unei
imagini cu un cuvânt poate oferi mai mul tă claritate față de clienți. De
exemplu McDonalds a folosit această tehnic ă.
Logo -ul de tip emblemă , este o combinație de text și imagine, care
încorporează textul în grafica logo -ului așa cum se observă la cei de la
Starbucks.

5
Acestă platformă este un loc unde clienți și freelanceri coexista. Am
creat această platformă pentru ca fiecare utilizator să iși o bțină logo -ul dorit
pentru afacerea sa, iar freelanceri să iși demonstreze abilităț iile și
creativitatea lor.
Proiectul este structurat în 3 părți diferite, pentru 3 tipuri de
utilizatori diferiți:
 Administrator
 Freelacer
 Client
Cele trei t ipuri de utlizatori au privilegi diferite , fiecare având un
rol diferit pe platformă, iar datele personale a fiecă rui utilizator se pot
modifica numai de către el sau administrator site -ului.
Nivelul structural al proietului :
a) Baza de date – Baza de date are salvat tot conținutul care s -a publicat
pe pagină.
b) Partea de programare – Este partea unde am folosit limbajul PHP,
pentru a putea crea, editata, șterge comenzi, membri, creați.
c) Partea de design – Pentru partea de design am folosit HTML, CSS
și framework -ul Bootstrap
Lucrarea mea de licență conține mai multe capitole, acestea sunt:
cuprins, introducere, tehnologii folosite, medii de dezvoltare folosite,
specificatii tehnice, descrierea aplicației, manual de instalare ș i utilizare,
concluzi e și bibliografie.
În capitolul tehnologii folosite am prezentat toate tehnologiile
folosite, am prezentat și la ce folosesc. În capitolul medii de dezvoltare
folosite am prezentat toate mediile de dezvoltare folosite. În partea de
specificaț ii tehnice și descrierea aplicației am prezentat detalile tehnice si
descrierea aplicației . Am explicat la ce foloseste fiecare pagină și cum le –
am creat. În manu al de instalare ș i utilizare am prezentat pe scurt de ce este
nevoie pentru a fo losi aplicatia și cum se fol osește aceasta .

6
CAPITOLUL I – Tehnologii folosite

O aplicație web este un sistem software bazat pe tehnologiile și
standardele consorțiului World Wide Web (W3C) care oferă resurse web
specifice cum ar fi conținut și servicii prin intermediul unei interfețe numită
browser web. O aplicație web este un sistem software bazat pe tehnologiile
și standardele consorțiului World Wide Web (W3C) care oferă resurse web
specifice cum ar fi conținut și servicii prin intermediul unei interfe țe numită
browser web. Această definiție inclu de în mod explicit tehnologiile, dar și
interacțiunea utilizatorului. De aici putem deduce că tehnologiile în sine ,
la fel că și serviciile web, nu sunt aplicații web, dar pot fi o parte a acestora.
În pl us, ac eastă definiție implică ca site-urile web lipsite de componente
software, cum sunt paginile HTML statice, să nu fie considerate aplicații.
Elementul distinctiv al aplicațiilor web, comparativ cu aplicațiile
software tradiționale, este modul în care este ut ilizat web -ul: de exemplu
tehnologiile și standardele sale sunt utilizate ca o platformă de dezvoltare
și ca platforma utilizator în același timp.
Limbajele folosite pentru designul unei aplicații web (HTML, CSS)
necesită doar un program simplu de editare de texte ( cum ar fi Notepad++)
și un browser pentru vizualizare. Însă limbajele de programare pentru web,
în cazul acesta PHP, Sistem de gestiune a continutului necesită un server,
care interpretează și rulează codul. Cel mai cunoscut și răspândit server în
zilele noastre este Apache. Desigur, pe lângă server mai este nevoie și de
o bază de date. MySQL este alegerea evidentă, datorită simplicității și
gratuității lui. Că să pot folosi aceste serv icii, am descărcat și instalat
programele XAMPP și HeidiSQL cu care am putut crea un server local și
o bază de date locală. După pornirea serviciilor Apache și MySQL în
programul XAMPP, din HeidiSQL am putut crea baza de date și a urmări
toate modificările aduse pe parcurs .
După setarea serverului și a bazelor de da te am mai avut nevoie de
un mediu de dezvoltare. Ca și la alte proiecte implementate în cursul
facultății, am ales programul PhpStorm și Sublime Text 3 , care oferă o
interfață prietenoasă și ușurează munca programatorului.

7

1.1 APACHE – server WEB

Apache este un
server HTTP open source.
Apache va juca mereu un
rol important în
dezvoltarea webului, fiind
folosit în prezent în circa
65.2 % din pa ginile web.
Cuvântul apache provine din numele apașilor, triburi de amerindieni.
Apache este un server web c are are o contribuție notabilă la
dezvoltatea Internetului (world wide web). Apache a reprezentat prima
alternativă viabilă la Netscape Communications Corporation, și a evoluat
rapid în funcționalitate și performanță ca un rival competitiv pentru alte
servere web bazate pe Unix.
Apache Software Foundation este o comunitate de programatori
care au dezvoltat Apache . Aplicația rulează pentru mai multe sisteme de
operare incluzând Unix, FreeBSD, Linux, Solaris, Novell NetWare, Mac
OS X, Microsoft Windows si OS/ 2.
Serverul Apache este un software gratuit și open source, acesta
făcând ca, înc epând din aprile 1996, el devenind cel mai popular server
HTTP. Din noiembrie 2005 încet a început să piardă din cota de piață, dar
în aprilie 2008 Apache totuși era încă la baza a peste 50 % din siturile web,
iar cu 65.2% în iunie 2013 . În 46,91% din totalul domeniului românesc este
folosit Apache .
Robert McCool a creat prima versiune a serverului , care la vremea
aceea era implicat în proiectul National Center for Su percomputing
Applications, cunoscut pe scurt ca NCSA HTTPd. A doua versiune a
serverului a fost o rescriere substanțială, de data aceasta punându -se
accentul pe crearea unui layer prioritar (Apache Portable Runtime) și a
suportului de module.
Apache suportă o mare varietate de module care îi extind
funcționalitatea, acestea variază de la server side programming și până la
scheme de autentificare. Câteva limbaje suportate sunt: mod_perl,
mod_python, Tcl si PHP. Ca alte module putem enumera : SSL si TLS
support (mod_ssl), un modul proxyun, modul de rescriere URL (cunoscut

8
ca un motor de rescriere mod_rewrite), custom log files (mod_log_config)
și suport de filtrare (mod_include și mod_ext_filter). O altă calitate a
serverului Apache este virtual h osting (găzduirea virtuală), care constă în
posibilitatea de a găzdui mai multe situri simultan pe același server.
Microsoft Internet Information Services (IIS) este p rincipalul
comp etitor al serverului Apache , urmat de Sun Java System Web Server al
compan iei Sun Microsystems și multe altele, cum ar fi Zeus Web Server.
Unele dintre cele mai sit e-uri din lume folosesc Apache . Google
Web Server(GWS) este m otorul de căutare de la Google, acesta este o
versiune modificată de Apache , Wikipedia rulează de asemene a pe un
server Apache. [ 1]

1.2 SQL
SQL ( numele englez Structured Query Language
– limbaj de interogare structurat – care se pronunță [es kiu
el]) este un limbaj de programare specific pentru
manipularea datelor în sistemele de manipulare a bazelor
de date relaționale (RDBMS), iar la origine este un limbaj
bazat pe algebra relațională. Acesta are ca scop inserarea
datelor, interogații, actualizare și ștergere, modificarea și crearea
schemelor, precum și controlul accesului la date. A devenit un standard în
domeniu (standardizat ANSI -ISO), fiind cel mai popular limbaj utilizat
pentru crearea, modificarea, regăsirea și manipularea datelor de către
SGBD -urile (Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date) relaționale. Pe
lângă versiunile standardizate ale limbaj ului, există o mulțime de dialecte
și variante, unele proprietare, fiind specifice anumitor SGBD -uri și de
asemenea conținând extensii pentru a suporta SBD -urile (Sistemele de
Baze de Date) obiectuale (obiectual -relaționale).
SQL permite accesul la conținu tul bazelor de date și la structura
acestora.
Limbajul SQL este d ivizat în următoarele elemente:
 Clauze, care sunt componente ale instrucțiunilor și interogărilor.
 Expresii, al căror efect este producerea de valori scalare sau tabele.

9
 Predicate , pot speci fica condiții care sunt evaluate de SQL conform
logicii ternare sau logicii booleene, în scopul limitării efectelor
instrucțiunilor, sau pentru a influența cursul programului.
 Interogările, au ca scop regăsirea datelor după criterii specifice.
 Instrucțiuni le, pot avea un efect persistent asupra datelor sau
structurii datelor, sau pot controla tranzacțiile, conexiunile sau
cursul programului. În general, instrucțiunile SQL se termină cu
caracterul punct -virgulă (";"), deși acest lucru nu este obligatoriu în
toate platformele SQL. Spațiile albe suplimentare sunt ignorate, dar
ele pot fi folosite pentru lizibilitatea codului SQL.
Oricărei coloane (sau câmp) dintr -un tabel SQL îi este asignat un tip
de dată, la fel ca în toate celelalte limbaje de programare. Ti purile de date
sunt următoarele:
 CHARACTER (sau CHAR) – șir de caractere
 INTEGER (sau SMALLINT) – număr întreg
 FLOAT, REAL sau DOUBLE PRECISION – număr real
 NUMERIC(precision, scale) sau DECIMAL(precision, scale) –
număr zecimal , unde “precision” înseamnă numărul de cifre din
partea întreagă, “scale” înseamnă numărul de zecimale.
 DATE – data zilei.
 TIME – ora.
Funcția sistem NOW întoarce data și ora curentă.
Limbajul de manipulare a datelor (DML) este un subset al SQL
utilizat pentru a adăuga, actualiza sau șterge date.
Instrucțiunile limbajului de manipulare a datelor:
 INSERT – inserează un articol într -o tabelă:
INSERT INTO tabel (câmp1, câmp2, …) fVALUES
(valoare1, valoare2, …);
 UPDATE – actualizează un set de articole:
UPDATE tabel SET câmp = valo are [WHERE condiție];
 DELETE – șterge un set de articole:
DELETE FROM tabel [WHERE condiție]; [2]

10
1.3 PHP
PHP ( Hypertext Preprocessor)
este un limbaj de scripting
de uz general, cu cod -sursă
deschis (open source), utilizat
pe scară largă, și care este
potrivit în special pentru
dezvoltarea aplicațiilor web și
poate fi integrat în HTML.
Un exemplu introductiv :

În locul unei mulțimi de comenzi pentru a afișa HTML (cum este
cazul în C sau Perl), paginile PHP conțin HTML cu cod -sursă încorporat,
care real izează "ceva" (în acest caz, afișează "Salut, sunt un script PHP!").
Codul -sursă PHP este încorporat între niște instrucțiuni de procesare de
început și de sfârșit speciale <?php și ?>, care vă permit să intrați și să ieșiți
din "modul PHP".
Ceea ce face P HP să difere de un JavaScript de partea clientului
este că codul său este executat pe server, generând HTML care este apoi
trimis către client. Clientul va primi rezultatele rulării acelui script, fără a
putea cunoaște codul -sursă ce stă la bază. Dumneavoa stră chiar puteți să

11
configurați web server -ul să proceseze toate fișierele HTML cu PHP, și
atunci într -adevăr nu va fi nici o modalitate ca utilizatorii să afle ce aveți
ascuns în mânecă.
Cel mai bun lucru la PHP este simplitatea extremă pentru un
începăt or, dar totodată existența multor facilități avansate pentru un
programator profesionist.
PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare
server -side.
Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se
datorează următoarelor caracteristici :
 Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând
sintaxele unora din cele mai populare limbaje Perl sau C;
 Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie
de includere de biblioteci sau de directive d e compilare, codul PHP
inclus într -un document executându -se între marcajele speciale;
 Eficiența : PHP -ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor,
foarte necesare unui mediu multiutilizator, așa cum este web -ul;
 Securitate : PHP -ul pune la dispoz iția programatorului un set flexibil
și eficient de măsuri de siguranță;
 Flexibilitate : fiind apărut din necesitatea dezvoltării web -ului, PHP
a fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor
tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP -ul a fost
integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS,
Zeus, server, etc.;
 Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP –
ului. Dezvoltarea PHP -ului sub licența open -source a determinat
adaptarea rapidă a PHP -ului la nevoile web -ului, eficientizarea și
securizarea codului.
PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX,
Windows, sau Mac OS X și poate interacționa cu majoritatea serverelor
web. Codul dumneavoastră PHP este interpretat de server ul WEB și
generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator (clientului –
browserului – fiindu -i transmis numai cod HTML).
PHP foloseste extensii specifice pentru fișierele sale: .php , .php3,
.ph3, .php4, .inc, .phtml. Aceste fișiere sunt interpretate de catre serverul

12
web iar rezultatul este trimis în formă de text sau cod HT ML către browser –
ul clientului. [3]

1.4 JavaScript
JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obiec t bazat
pe conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru
introducerea unor funcționalități în paginile web,
codul JavaScript este rulat de către browser.
Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa în
construirea siturilor web, dar este folosit și
pentru accesul la obiecte încapsulate (embedded
objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de
către Brendan Eich de la Netscape
Communications Corporation sub numele de
Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final
JavaScript.
Între JavaScript și limbajul Java nu există nicio legătură, în ciuda
numelui și a unor similarități în sintaxă . JavaScript , ca și Java are o sintaxă
apropiată de cea a limbajului C, dar are mai multe în comun cu limbajul
Self decât cu Java.
Scriptarea paginilor web este ce a mai des utilizare întâlnită a
JavaScript . Programatorii web pot îngloba în paginile HTML script -uri
pentru diverse activități cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori
sau crearea de meniuri și alte efecte animate.
Browserele rețin în memori e o reprezentare a unei pagini web sub
forma unui arbore de obiecte și pun la dispoziție aceste obiecte script -urilor
JavaScript, care le pot citi și manipula. Arborele de obiecte poartă numele
de Document Object Model sau DOM. Există un standard W3C pentr u
DOM -ul pe care trebuie să îl pună la dispoziție un browser, ceea ce oferă
premiza scrierii de script -uri portabile, care să funcționeze pe toate
browserele. În practică, însă, standardul W3C pentru DOM este incomplet
implementat. Deși tendința browserelo r este de a se alinia standardului
W3C, unele din acestea încă prezintă incompatibilități majore, cum este de
exemplu Internet Explorer.[4]

13

1.5 CSS
CSS (Cascading Style Sheets) este un
standard pentru formatarea elementelor unui
document HTML. Stilurile se pot atașa
elementelor HTML prin intermediul unor fișiere
externe sau în cadrul documentului, prin
elementul <style> și/sau atributul style. CSS se
poate utiliza și pentru formatarea elementelor
XHTML, XML și SVGL.
CSS3 reprezintă un upgrade ce aduce
câteva atribute noi și ajută la dezvoltarea noilor
concepte in webdesign.
Unele dintre cele mai importante segmente (module) noi adăugate
acestui standard pentru formatarea elementelor HTML aduc un plus
considerabil in dezvoltarea activități webdesign.
Mai jo s sunt prezente in listă cele mai import ante modulele
adăugate in CSS3:
 Selectors
 Box Model
 Backgrounds and Borders
 Image Values and Replaced Content
 Text Effects
 2D/3D Transformations
 Animations
 Multiple Column Layout
 User Interface
Chiar dacă au apărut unele deficienț e de compatibilitate î ntre
browsere, majoritatea proprietăților CSS3 au fost implementate cu succes
in variantele browserelor noi. [5]

14
1.6 HTML
HyperText Markup Language (HTML) este un
limbaj de marcare utilizat pentru crearea pa ginilor
web ce pot fi afișate într -un browser (sau
navigator). Scopul HTML este mai degrabă
prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi,
tabele ș.a.m.d. – decât descrierea semanticii
documentului.
Specificațiile HTML sunt dictate de World
Wide Web Conso rtium (W3C).
HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea
documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de redare
specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de
software fiind browserul web. HTML furni zează mijloacele prin care
conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și
indicații de redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore
ale textului, cum ar fi specificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie
subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, până la scripturi sofisticate,
hărți de imagini și formulare. Metadatele pot include informații despre
titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este
împărțit documentul în diferite segmen te, paragrafe, liste, titluri etc. și
informații cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte
documente pentru a forma astfel hiperlink -uri (sau web -ul).
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat
de oameni utilizâ nd un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea
paginilor în acest fel solicită cunoștințe solide de HTML și este
consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi
Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage
permit ca paginile web sa fie tratate asemănător cu documetele Word, dar
cu observația că aceste programe generează un cod HTML care este de
multe ori de proastă calitate.
HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din
partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicații ca sistemele
de gestionare a conținutului, wiki -uri și forumuri web generează pagini
HTML.

15
HTML este de asemenea utilizat în e -mail. Majoritatea aplicațiilor
de e-mail folosesc un editor HTML încorporat pentru compun erea e -mail-
urilor și un motor de prezentare a e -mail-urilor de acest tip. Folosirea e –
mail-urilor HTML este un subiect controversat și multe liste de mail le
blochează intenționat.
HTML folosește aș a numitele marcaje, numite TA G-uri în limba
engleză .
Tagurile apar între semnele < și >, și reprezintă come nzi ce spun
navigatorului cum să interpreteze textul d intre taguri (bold, italic, dacă se
definește un tabel, o listă , inserarea unei imagini, etc.) și astfel poate afiș a
corespu nzător pagina web.
Major itatea tagurilor au două pă rți: tagul de deschidere ce indică
unde începe textul și tagul de î nchidere ce spu ne navigatorului unde se
termină textul ce trebuie formatat conform tagului respectiv. Tagurile de
închidere î ncep cu semnul / (slash) chiar după simbolul < . De exemplu:
tagul <BODY> indică unde începe conț inutul paginii web,
iar tagul </BODY> indică sfârșitul conț inutului paginii web.
În acest fel navigatorul știe că tot ce se află între aceste tag -uri este
conținutul paginii web și î l va afișa î n fereastra browser -ului.[6]

1.7 Bootstrap
Bootstrap este un framework CSS
gratuit și opend -source, direcționat către
dezvoltarea web front -end receptivă și
mobilă. Conține șabloane de design bazate pe
CSS și JavaScript pentru tipografie,
formulare, butoane, navigare și alte
componente de interfață.
Caracteristici:
Bootstrap este un framework care se
concentrează pe simplificarea dezvoltării paginilor web informative (spre
deosebire de aplicațiile web). Scopul principal al adăugării la un proiect

16
web este de a aplica opțiunile Bootstrap de culoare, dimensiune, font și
aspect la acel proiect. Ca atare, factorul principal este dacă dezvoltatorii
responsabili găsesc acele alegeri după bunul lor plac. Odată adăugat la un
proiect, Bootstrap oferă definiții de bază ale stilului pentru toate elementele
HTML. Rezultatul este un aspect uniform pentru proză, tabele și elemente
de formă din browserele web. În plus, dezvoltatorii pot profita de clasele
CSS definite în Bootstrap pentru a personaliza în continuare as pectul
conținutului lor. De exemplu, Bootstrap a prevăzut tabele cu culori
deschise și închise, titluri de pagină, citate de tragere mai proeminente și
text cu evidențiere.
Bootstrap vine de asemenea cu mai multe componente JavaScript
sub formă de plugin -uri jQuery. Ele furnizează elemente suplimentare de
interfață pentru utilizator, cum ar fi casetele de dialog, fișele de unelte și
caruselele. Fiecare componentă Bootstrap constă dintr -o structură HTML,
declarații CSS și, în unele cazuri, însoțitoare de cod JavaScript. De
asemenea, extind funcționalitatea unor elemente de interfață existente,
inclusiv de exemplu o funcție auto -completă pentru câmpurile de intrare.
Cele mai proeminente componente ale Bootstrap sunt
componentele sale de aspect, deoarece aceste a afectează o întreagă pagină
web. Componenta de bază a layout -ului se numește "Container", deoarece
orice alt element din pagină este plasat în ea. Dezvoltatorii pot alege între
un container cu lățime fixă și un recipient cu lățime de fluid. În timp ce
acesta din urmă completează întotdeauna lățimea paginii web, prima
folosește una dintre cele patru lățimi fixe predefinite, în funcție de
dimensiunea ecranului care arată pagina:
 Mai mic decât 576 pixeli
 576–768 pixeli
 768–992 pixeli
 992–1200 pixeli
 Mai mare de 1200 pixeli
Odată ce un container este plasat, alte componente ale layout -ului
Bootstrap implementează un layout CSS Flexbox prin defi nirea rândurilor
și coloanelor. [7]

17
CAPITOLUL II – Medii de dezvoltare folosite

Un mediu de dezvoltare (engl. software development environment,
sau integrated development environment – "mediu integrat de dezvoltare)
este un set de programe care ajută programatorul în scrierea programelor.
Un mediu de dezvoltare combină toți pașii necesari creări i unui program
(ex.: editarea codului sursă, compilarea, depanarea, testarea, generarea de
documentație) într -un singur soft, care, de regulă, oferă o interfață cu
utilizatorul grafică, prietenoasă.
Principalele componente ale unui mediu de dezvoltare sunt editorul
de cod sursă și depanatorul. Mediile de dezvoltare apelează compilatoare,
sau interpretoare, care pot veni în același pachet cu mediul însuși, sau pot
fi instalate separat de către programator. Printre facilitățile prezente în
mediile de dezvolta re mai sofisticate se numără: exploratoare de cod sursă,
sisteme de control al versiunilor, designere de interfețe grafice, sau unelte
de ingineria programării (ex. generarea de diagrame UML).
De obicei un mediu de dezvoltare este specific cu un anumit lim baj
de programare, însă există la ora actuală și medii de dezvoltare care pot
lucra cu mai multe limbaje, de ex. Eclipse sau Microsoft Visual Studio. [8]

Beneficiile utilizării unui sistem IDE:
 Reducerea timpului: ideea centrală a soluțiilor IDE este aceea de a
reduce timpul prin faptul că ajută utilizatorul să -și organizeze
resursele, să prevină eventualele greșeli și să aibă la dispoziție
comenzi rapide.
 Asigură respectarea standardelor de proiect sau a standardelor
companiei: IDE oferă template -uri prede finite.
 Managementul proiectelor: multe soluții IDE au instrumente de
documentare, ce automatizează comentariile date de dezvoltatori.

18
Dezavantaj ele utilizării unui sistem IDE:
 Greutatea învățării: soluțiile IDE sunt complicate. Învățarea lor
necesită timp și răbdare.
 soluție IDE sofisticată nu este recomandată programatorilor
începători: caracteristicile și comenzile rapide pentru programatori
cu experiență de multe ori ascund detalii de bază ale unei limbi.
 IDE nu repară un cod greșit: IDE nu va elimi na probleme unei
aplicații.
Atunci când trebuie să alegem dintre mai multe variante, trebuie să
luăm în vedere mai multe lucruri esențiale în luarea unei decizii:
 Platforma de dezvoltare utilizată
 Limbajul de programare
 Tipul soluției ce urmează a fi dezvo ltată și eventualele restricții ce
pot apărea în momentul alegerii unei platforme dedicate
 Limitări temporale ce pot favoriza dezvoltarea rapidă a unei aplicații
sau, după caz, încetinirea acesteia
 Capacitate
 Preț
 Licență

2.1 PhpStorm
PhpStorm este un IDE comercial (cross –
platform IDE) (mediu de dezvoltare integrat)
pentru PHP, construit de compania JetBrains
din Republica Cehă.
PhpStorm oferă un editor pentru PHP,
HTML și JavaScript cu analize de cod pe zbor,
prevenirea erorilor și refactorii automate pentru
codul PHP și JavaScript. Finalizarea codului
PhpStorm acceptă PHP 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 7.0, 7.1, 7.2, 7.3 și 7.4 (proiecte
moderne și vechi), inclusiv generatoare, coroutine, ultimul cuvânt cheie,
listă în foreach, spații de nume, închideri, trăsătur i și scurt array sintaxă.
Include un editor SQL complet, cu rezultate de interogare editabile.

19
PhpStorm este scris în Java. Utilizatorii pot extinde IDE instalând
pluginuri create pentru PhpStorm sau își pot scrie propriile lor pluginuri.
Software -ul comun ică de asemenea cu surse externe precum XDebug. [9]

2.2 HeidiSQL
HeidiSQL este foarte ușor de învățat și de încredere conceput
pentru dezvoltatorii web folosind popularul server
MySQL, bazele de date Microsoft SQL și
PostgreSQL. Vă permite să răsfoiți și să editați
date, să creați și să editați tabele, vizualizări,
proceduri, declanșatoare și evenimente
programate. De asemenea, puteți exporta
structura și datele fie în fișier SQL, clipboard
sau către alte servere.

2.3 SublimeText 3
Sublime Text este un editor de coduri sursă
multiplă platformă cu o interfață de programare a
aplicațiilor Python (API). Suporta nativ multe limbaje
de programare și limbaje de marcare, iar funcțiile pot
fi adăugate de utilizatori cu plugin -uri, construite în
mod obișnuit în comunitate și întreținute sub licențe
de software liber. [10]

2.4 XAMPP
XAMPP este un pachet de programe free software, open source și
cross -platform web server, care constă în Apache HTTP Server, MySQL
database și interpretoare pentru scripturile scrise în limbajele de
programare PHP și Perl.

20
Numele XAMPP este un acronim pentru:
 X (de la "cross", care înseamnă cross -platform)
 Apache HTTP Server
 MySQL
 PHP
 Perl

Acest program are la bază termenii licenței GNU și acționează ca
un web server capabil de a servi pagini dinamice. XAMPP este disponibil
pentru mai multe sisteme de operare: Windows, Linux, Solaris, și Mac OS
X, și este utilizat în principal pentru dezvoltarea proiectelor web. Ace st
software este util pentru crearea paginilor dinamice, utilizând limbaje de
programare ca PHP, JSP, Servlets.
În mod oficial, designerii XAMPP au avut intenția de a îl utiliza
numai ca utilitar de dezvoltare, pentru a permite designerilor și
programatori lor web să își testeze munca pe calculatoarele proprii, fără a
avea nevoie de acces la Internet. Pentru a face posibil acest lucru, multe
caracteristici de securitate importante sunt dezactivate în mod implicit. In
practică, totuși, XAMPP este uneori utili zat pentru a servi pagini web în
World Wide Web. Un utilitar special este asigurat pentru a proteja prin
parolă cele mai importante părți ale pachetului.
XAMPP deasemeni asigură suport pentru crearea și manipularea
bazelor de date în MySQL și SQLite între utilizatori.[ 11]

21
CAPITOLUL III – Specificaț ii tehnice
3.1 Structură DB
Baza de date este o componentă esențială a proiectului, în ea se
păstrează diferite informații fără de care site -ul nu ar putea să funcționeze.
Proiectarea bazei de date presupune cunoașterea problemei ce
trebuie rezolvată de către aplicație și în primul rând cunoașterea datelor ce
trebuie salvate(dimensiune, tipologie, etc).
Conectarea bazei de date am făcut-o folosind:
Baza de date este o baza de date normalizată .
Baza de date contine 8 tabele: client, comacc, freelancer, images,
login, logo, membri_adresa, membri_contact.

Fig 3.1.2 lista tabele

Fig 3.1.1 Cod conectare

22
În tabela client sunt salva te datele pentru fiecar e comandă

Fig 3.1.3 tabela client
În tabela “comacc” gă sim comenzile la care free lanceri au decis să
le accepte ș i să lucreze la ele .

Fig 3.1.4 tabela comacc
În tabela “freelancer” găsim numele fiecărui freelacer, dacă este
disponibil sau nu, ultima d ată câ nd a fost online;

Fig 3.1.5 tabela freelancer

23
În tabela “images” sunt salvate imaginile expuse pe das hboard de
freelancers, care conține numele imagini, prețul ș i categoria;

Fig 3.1.6 tabela images
În tabela “login” se salvează username -ul și tipul fiecarui utilizator;

În tabela membri_adresa” gă sim adresa fiecă rui utilizator;

Fig 3.1.7 tabela membri_adresa

24
În tabela “membri_contact” găsim date de contact pentru fiecare
utilizator;
Fig 3.1.8 tabela membri_contact

3.2 Diagrama UML de activitate
Diagrama UML de activitate pentru administrator:

Fig 3.2.1 diagrama UML de activate

25

Diagrama UML de activitate pentru freelacer:
Diagrama UML de activitate pentru user:

Fig 3.2.2 Diagrama UML de activitate
Fig 3.2.3 Diagrama UML de activitate

26
3.3 Securitate
Pentru fiecare pagină se verifică dacă utiliza torul este autentificat
și tipul de utilizator( user, freelancer sau administrator ).

De exemplu în această secvență de cod se verifică dacă utilizat orul
logat este freelancer, dacă nu este freelancer ș i este logat ca și administrato r
sau user acesta va fi trimis înapoi pe pagina de home, dacă nu este l ogat
sub nici un tip de utilizator acesta va fi trimis î napoi spre pagina de log in.
Fiecare session id se salveză prin urmatoarea secventa de cod , iar
dacă nu exista un session id acesta va fi redirecționat din nou pe lagina de
Log in :

Fig 3.3.1 cod verificare tip user
Fig 3.3.2 cod pentru session id

27
CAPITOLUL IV – Descrierea aplicației

4.1 Tema proiectului
Tema acestui proiect este realizarea unei aplicatii responsive
ce poate fi accesata de toate platformele cum ar fii desktop, laptop, telefon,
etc.
Am ales această temă pentru ai ajuta să -și obțină logo -ul dorit pe
cei care iși încep o nouă afacere sau doresc să -și schimbe logo -ul actual cu
unul mai bun , iar freelanceri să -și obțină un venit suplimentar în timpul lor
liber.
Fiecare pagină este împărțită în trei părți și anume:
• Header
Header -ul se găsește în partea de sus a aplicației, el conține zona de
meniu al aplicației , aceasta fiind aceeași pentru fiecare pagină în parte în
functie de tipul de utilizator logat .
• Conte nt (Conținut)
Conținutul este acea parte din pagină unde se afișează toate datele pe
care utilizatorul, poate să le vadă, acesta fiind diferit de la o pagină la alta.
• Footer
Footer -ul este reprezentat de zona inferioară a paginii și este același
pentru toate paginile.

Fig 4.1.1 Footer

28
4.2 Pagina de log in
Pe prima pagină utilizatorul se poate conecta , poate alege să rămână
conectat sau dacă nu este deja î nregistrat are posibilitatea de a se î nregistra .
Această pagină face și câteva verifică ri înainte de a se putea loga,
cum ar fi:
 Toate câ mpurile trebuie complectate
 Se verifică parola, în cazul în care aceasta sau numele de
utilizator nu sunt corecte se va afisa :
“Invalid Username and Password Combination”

Fig 4.2.1 Pagina de Log in

29
4.3 Înregistrare
În pagina de î nregistrare utilizatorul are 2 optiuni de î nregistrare,
dacă dorește să fie user sau freelancer.
În funcție de câ mpul ales, va avea de comple tat un form cu câ mpuri
diferite .
4.4 Forgot Password
Dacă se întâmplă ca un utilizator să -și uite parola, acesta poate
poate da click pe “Forgot Password?” din pagina de log in pentru a fi trimis
să complecteze un form cu username -ul și adresa de mail
Fig 4.3.1 Pagina de înregistrare
Fig 4.4.1 Forgot password

30
Ambele câmpuri sunt verif icate cu javascript dacă sunt
comple tate sau nu.
Verificare username câmp:
Verificare email câmp:
Validare adresă de email:

Fig 4.4.2 validare câmp
Fig 4.4.3 validare câmp
Fig 4.4.4 validare câmp

31
4.5 Dashboard
Dashboardul este pagina î n care toate tipurile de utilizat or au acces,
aici freelanceri i iși expun creațiile spre vanzare, comple tând un pret ș i
categoria din care fac parte. Utilizatori normali pot sa contacteze
freelanceri pentru a cumpara logo -ul sau a plasa o comanda pentru u n logo
asemanator. Adminst ratorul pagini poate edita sau ș terge logo -urile greșite .
Avem și un buton de log out poziționat în partea dreaptă
Cod html, care ne trimite la fiș ierul logout.php .
Aici sesiunea curentă este distrusă și suntem redirecționați din nou
la pagina de Log in.

Fig 4.5.3 Cod php buton
Fig 4.5.1 Home page
Fig 4.5.2 Cod buton log out

32
4.6 Freelancers
În pagina de freelancers putem să vedem toți freelanceri i
înregistrati î n mo mentul actual pe platformă , dacă sunt disponibili sau nu
și ultima dată câ nd au fost online , dacă selectăm acț iunea de view, avem
posibilitatea de a vedea detal iile de contact a freelancerului pentru al
contactata.
Dacă apasăm pe view o să putem vedea detali suplimentare despre
freelancerul respectiv, putem să -i vedem datele de contact și adresa.

Fig 4.6.2 pagina freelancer
Fig 4.6.1 pagina freelancer

33
4.7 Comenzi
În pagina de viziualizare comenzi vedem toate comenzile plasate în
momentul actual pe platformă , de către cine au fost plasate comenziile,
statusul lor dacă sunt terminate sau nu, bugetul lo r, data la care au fost
create, dacă au fost modificate și posibilitatea de a vedea mai multe detal i
despre o anumită comandă dacă selectăm butonul de view.
După ce apasăm pe view o să fim redirectionăm într -o altă pagină
unde sunt afișate detali i suplimentare despre comandă, precum sloganul
ales, o descriere complectată de utilizator despre cum dorește să fie logo –
ul sau datele sale de contact. Iar dacă este freelancer are opțiunea de a
accepta comanda și de a informa utilizatorul ca lucrează la comanda sa.
Fig 4.7.1 Pagina comenzi
Fig 4.7.2 Pagina comanda

34
4.8 Comenzile mele
Pagina “comenzile me le” este asemănătoare cu cea de comenzi,
doar că aici fiecare utilizator iș i poate vede a proprile comenzi plasate pe
site. Pagina este unică pentru fiecare utilizator, d acă nu are nici o comandă
activă , pagina va fi goală.
Dacă apasăm pe view, o să putem vedea toate detalile comenzi, adresa
noastră, datele de contact, data la care am adăugat comanda, posibilit atea
de a edita comanda sau dacă vrem să renunțăm la ea, avem posibilitatea de
a o șterge.

Fig 4.8.2 Comenzile mele
Fig 4.8.1 Comenzile mele

35
Dacă dorim să ș tergem comanda o să primim un mesaj de alertă
unde trebuie să confirmăm că dorim să ștergem comanda .

4.9 Comenzi preluate
În această pagină vedem comenzile care au fost accepta te de
freelancers și au decis să lucreze la ele.
Putem vedea id-ul comenzi care a fost acceptată, nume ș i domeniul
pentru logo, numele freelancerului care a acceptat comanda ș i datele sale
de contact.
Fig 4.9.1 Comenzi preluate

36
4.10 Setări cont
În pagina ”setari cont ”, avem posibilitatea de a ne vedea detalile
contului, dacă dorim să ne schimbă m parola, datele de contact sau adresa
introdusă , sau ștergerea contului de pe website. Pentru administrator si
pentru clienți pagina de setă ri este la fel.
Dacă dorim să ne schimbăm parola, va trebui să introducem parola
curentă și noua parolă. Dacă utilizatorii greșesc parola, ei nu o vor
recunoaște. Confirmarea parolei verifică dacă parolele sunt identice,
solicitând utilizatorilor să își tastez e noua parolă de două ori.
Fig 4.10.1 Setari cont client și administrator
Fig 4.10.2 Schimb are parolă

37
Dacă suntem logați ca și freelancer pe site, pagina de setări cont,
diferă față de utilizator . Aici găsim creați ile adăugate de noi, avem
posibilitat ea de a le editate sau de a le ș terge de pe slideshow. P e langă
creaț ii putem să ne edită m și detalile personale la fel ca și ceilalți utilizatori.
Pentru editarea creațiilor, avem posibilitatea să le schimbăm numele,
prețul și categoria din care fac parte.

Fig 4.10.4 editare creație publică
Pentru a șterge o postare, trebuie să confirmăm un mesaj de alertă.

Fig 4.10.5 mesaj de alerta
Fig 4.10.3 Setari cont freelancer

38

4.11 Adăugare comand ă
În colț ul de s us al pagini “comenzile mele” gă sim un bu ton
care ne permite să adăugă m noi comenzi pe site.
Pentru a adă uga o n ouă comandă trebuie să comple tăm urmatorul
form:
Toate câmpurile trebuie co mple tate obligatoriu daca dorim să
salvăm comanda introdusă . Fiecare câ mp este verificat cu javascript dacă
este complectat sau nu.
Verificare dacă câmpul “nume client” este comple tat:

Fig 4.11.1 adăugare comandă
Fig 4.11.2 verificare camp nume client

39
Verificare dac ă câmpul “domeniu” este comple tat:
Verificare dac ă câmpul “Slogan” este complet at:
Verificare dac ă câmpul “Descriere” este comple tat:
Verificare dacă câmpul “Buget” este comple tat:

Fig 4.11.3 verificare camp domeniu
Fig 4.11.4 verificare camp slogan
Fig 4.11.5 verificare camp descriere
Fig 4.11.6 verificare camp buget

40
4.12 Comenzi acceptate
În această pagină freelancerul poate vedea c omenzile pe care le -a
acceptat și a decis să lucreze la ele.
El are posibilitatea să renunțe la comenzile la care dorește sau dacă
a terminat comanda respectivă poate să trimită un preview clientu lui care
a postat comanda .
Dacă freelancerul este hotărât să trimită un preview la comandă,
poate da click pe “ send the order” de unde va fi redirecț ionat pe „trimite
comandă ”, unde acesta poate încărca imaginea și prețul dorit pentru munca
depusă de el.

Fig 4.12.1 Comenzi acceptate
Fig 4.12.2 trimitere comandă

41
Dacă freelancerul decide că vrea să renunțe la o comandă , apasă pe
butonul de “give up” după care trebuie să confirme pritr -un mesaj alert că
vrea să renunțe.

4.13 Adăugare creaț ii publice
Aici freelanceri au posibilitatea de a încărca propriile lor creați i
care vor fi expuse pe dashboard, î n pagina de home.
Freelancerul trebuie să introducă un preț ș i o categorie pentru
fiecare logo uploadat pe site. Apasând pe “alege fișierul” are posibilitatea
să aleagă un fișier cu formatul '.jpg', '.jpeg', '.gif' sau '.png'.

Fig 4.13.1 Adaugare creati publice
Fig 4.12.3 mesaj alert

42
4.14 Comenzi terminate
În această pagină utilizatori care au plasat comenzi, pot să vadă
dacă anumiți freelanceri au terminat comenzile plasate de ei. Dacă o
comandă a fost terminată avem posibilitatea de a apăsa pe Vizualizare
pentru a vedea preview -ul trimis de freelancer.
De aici o să fim redirecționați pe altă pagină unde ne este afișat
numele freelancerului care a lucrat la comandă, prețul dorit și un preview
la logo -ul făcut de el după criterile impuse de noi.

Fig 4.14.1 comenzi terminate
Fig 4.14.2 comandă terminate

43
4.15 Membri
Această pagină este disponibilă doar pentru administrator.
Aici adminstratori pagini pot vedea toț i membri i înregistra ți pe site
și nivelul lor de acces.
Dacă un nume este necorespunzător sau există dublicate -uri
administratorul poate decide dacă dorește să -i editeze numele sau să-i
șteargă contul de pe site.

Fig 4.15 .1 Membri

44
Capitolul V – Manual de instalare ș i utilizare
5.1 Specificații de instalare
Pentru a rula proiectul avem nevoie de un pachet software care ar
permite suportul rulării sistemului, dar să ofere și posibilatea de dezvoltare
ulterioară a acestuia.
Pentru rularea proiectului sunt necesare:
 Apache compilator
 Php
 Mysql server
 Spatiu de stocare
Pentru dezvoltar ea ulterioara a proiectului sunt necesare:
 Un mediu de dezvoltare ( PhpStorm / Sublime Text 3)
 Un instrument de administrare pentru MySQL
Pașii pentru instalarea proiectului și rularea acestuia sunt:
1. Pentru Windows sau Os X, se poate instalarea soft -ului
XAMPP, care beneficează de o interfață grafică, acces rapid
la fișierele de configurare. XAMPP vine la pachet cu serviciul
de baze de date MySQL și cu o versiune actualizată de PHP.
Pentru sistemul de operare Linux XAMPP nu este
disponibil, dar avem o solut ie alternativă LAMP.
2. Se pornesc MySQL și Apache
3. Se copiază proiectul in folderul htdocs (unde este instalat
XAMPP)
4. Se accesează în browser url -ul: localhost

5.2 Manual de utiliz are
5.2.1 Înregistrarea și logarea în sistem
Această platformă oferă 2 posibilități de înregistrare a utilizato rilor,
prima este de client , introducând datele: username, password, tara, judet,
oras, cod postal, telefon, adresa de mail, și a doua metodă: freelancer
introducând: username, password, nume freelancer, disponibil, tara judet,

45
oras, cod postal, telefon, adresa de mail. După ce utilizatorul s -a înregistrat
este gata pentru a se loga pe site.
5.2.2 Meniul aplicaț iei
După logare toți utlizatori sunt trimiși pe pagina de home, aici
găsim un slideshow unde vedem toate creațile freelancerilor expuse.
În fuctie de tipul de utlizator logat meniu diferă. Fiecare tip de
utilizator beneficează de alt meniu.
Meniu client:
 Meniu “Home” în această fereastră clienți pot doar să vadă
pe slidershow creațile, prețul și categoria res pectivă.
 Meniu “comenzile mele” în această fereastră iși poate
vedea t oate comenzile plasate pe site.
 Meniu “Comenzi preluate” în această fereastră poate vedea
dacă freelanceri au decis să lucreze la comenzile sale.
 Meniu “Vizualizare Freelancers” în acastă fereastră poate
vizualiza toți freelanceri înregistrati pe site, dacă sunt
disponibili sau nu, ultima data online.
 Meniu “setari cont” în această fereastra își poate vedea
datele contului, modifica parola, editarea datelor sau
ștergerea contului.
Meniu freelancer:
 Meniu “Home” în această fereastră freelanceri pot să vadă
pe slidershow creațile, prețul și categoria respectivă.
 Meniu “vizualizare comenzi” în această fereastră poate
vedea toate comenzile plasate pe site, data la care au fost
create, bug etul acestora, statusul comenzi și posibilitatea
de a vedea mai multe informații despre comenzi.
 Meniu “Vizualizare Freelancers” în acastă fereastră poate
vizualiza toți freelanceri înregistrati pe site, dacă sunt
disponibili sau nu, ultima data online.
 Meniu “Comenzi acceptate” în această fereastră poate
vedea comenzile la care a decis să lucreze, să trimită un
preview de logo sau să renunte la comandă.

46
 Meniu “Adaugare creati publice” în această fereastră poate
să-și încarce proprile creați introducând un preț si o
categorie pentru logo -ul respectiv.
 Meniu “detalii cont cont” în această fereastra își poate
vedea creațile publice, să le editeze sau să le șteargă, să -și
vadă datele contului, modifice parola, editeze date sau să –
și ștergă contul.
Meniu admins trator:
 Meniu “Home” în această fereastră adminstratori pot să
vadă toate creațile, să le editeze sau să le șteargă.
 Meniu “Membri” în acestă fereastră poate vizualiza toti
membri înregistrați, modifica nivelul de acces al
utilizatorilor sau să steargă anu mite conturi.
 Meniu “vizualizare comenzi” în această fereastră poate
vedea toate comenzile plasate pe site, data la care au fost
create, bugetul acestora, statusul comenzi și posibilitatea
de a vedea mai multe informații despre comenzi.Dacă
observă neregul i le poate edita sau sa le steargă.
 Meniu “Vizualizare Freelancers” în acastă fereastră poate
vizualiza toți freelanceri înregistrati pe site, dacă sunt
disponibili sau nu, ultima data online.
 Meniu “setari cont” în această fereastra își poate vedea
datele contului, modifica parola, editarea datelor sau
ștergerea contului.

5.2.3 Adă ugare comenzi
Pentru a adauga o comandă trebuie să urmăm câțiva pasi si mpli.
După ce ne -am logat acces ăm pagina de comenzi din meniu. O dată ajunș i
aici o să observăm un “plus” în colțul din dreapta, o să dăm click pe el și o
sa fim redirecționați pe alta pagină unde o sa complectăm un form în care
introducem detalile despre comanda pe care dorim să o plasăm după care
apasăm pe butonul de save și am plasat comanda.

47
5.2.4 Acceptare comenzi
Pentru a accepta o comandă, freelancerul trebuie să intre în
fereastra cu comenzi, să apese pe buton „view more ” pe o comandă
specifică, iar dacă s -a decis ca vrea să construiasca logo -ul ales va putea
apasa pe butonul “take it” disponibi l.

48
Concluzii

Logo -ul este cel mai important instrument al identității vizuale. Asta
pentru că, întreaga identitate a brandului este concentrată în această
reprezentare grafică care are rolul de a transmite esența business -ului tău.
Logo -ul promovează af acerea, este un element central în orice
strategie de marketing.
Logo -ul poate atrage potențialii clienți.
Logo -ul oferă o identitate unică a afacerii tale.
Logo-ul nu reprezintă doar un nume ori un simbol sau o imagine,
logo-ul este chiar esența unui brand. La orice pas suntem înconjurați de
logo-uri, iar pentru a ne face loc in acesta aglomerație trebuie să venim cu
ceva nou și memorabil.
Lumea noastra este într -o continuă dezvolare și tot mai m ult se
întamplă în mediul online. Orice informație o găsim în ziua de astăzi pe
internet, însă ca anumite persoane fără cunoștințe de design pot folosi
această platformă pentru a obține logo -ul dorit.
Obiectivul principal al acestei platforme este de a cre a logo -urile
dorite pentru utilizatori care plasează comenzi, iar freelanceri să -și câștige
existenta prin crearea de logo -uri.
Posibilități de dezvoltare
Aplicația web pe care am creat -o este doar la prima versiune(alfa).
Multe funcționalități pot fi îmbu nătățite. De asemenea se pot adăuga multe
functionalitati noi. Printre functionalitățile care s -ar putea adauga la această
aplicatie ar fi:
 posibili titatea ca utilizatori să aleagă dintre mai multe fonturi
când plasează o comandă
 utilizatori să -și modeleze la început un logo
 posibilitatea de a încă rca imagini la comenzi
 posibilitatea de fi în mai multe limbi
 un sistem de backup bun

49
Bibliografie

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Apache_(server)
[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/SQL
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/PHP
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript
[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets
[6] https://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language
[7] https://ro.wikipedia.org/wiki/Bootstrap
[8] https://ro.w ikipedia.org/wiki/Mediu_de_dezvoltare
[9] https://en.wikipedia.org/wiki/PhpStorm
[10] https://en.wikipedia.org/wiki/Sublime_Text
[11] https://ro.wikipedia.org/wiki/XAMPP