CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE LUCRARE DE DISERTAȚIE ÎNDRUMĂTOR… [603635]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof univ. dr. ZIMA LILIANA ADELA

MASTERAND: [anonimizat]

2020
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE

LUCRARE DE DISERTAȚIE
DEZVOLTAREA
AGROTURISMULUI PRIN
ACCESAREA FONDURILOR
EUROPENE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof univ. dr. ZIMA LILIANA ADELA
MSTERAND
RUS ADRIANA CRISTINA CORINA

2020

CUPRINS
CAPITOLUL I: DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI ȘI ROLUL
PROIECTELOR DE INVESTIȚII ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.1. Rolul și importanța proiectelor de investiții turistice în dezvoltarea
economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
1.2. Dezvoltarea turistică din mediul rural din România ………………………. 11
1.3. Managementul în agroturismul Românesc ………………………….. …………….. 14
1.4. Agroturismul in Europa ………………………….. ………………………….. ……….. 17

CAPITOLUL II: STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL INVESTIȚIONAL
TURISTIC ÎN COMUNA BENESAT, JUDEȚUL SĂLAJ ………………………….. …………..
3.1. Potențialul turistic al comunei Benesat ………………………….. ………………………….. …
3.2. Descrierea proiectului ………………………….. ………………………….. …………………………..
3.3. Date generale ale proiectului ………………………….. ………………………….. ………………..
3.4. Date tehnice ale investiției ………………………….. ………………………….. …………………….
3.5. Condițiile de eligibilate ………………………….. ………………………….. …………………………
3.5.1. Durata de realizare (luni) și etape principale ………………………….. ….
3.5.2. Dat e privind forța de muncă ………………………….. ………………………….
3.5.3. Viabilitatea investiției prin proiecțiile financiare si indicatori
financiari ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………..

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..

INTRODUCERE

Sprijinul acordat prin accesarea fondurilor europene vizeaza si incurajarea
diversificarii economiei rurale si imbunatatirea calitatii vietii din spatiul rural. Profilul
national economic, spatial si demografic prezentat in sectiunea introductiva furnizeaza
contextul pe baza caruia s -au stabilit prioritatile Axei 3.
Pana nu demult, în mediul rural principala sursa de venit era doar agricultura,
performanțele economice realizate de exploatațiile agricole influențând astfel calitatea vieții
populației din aceste zone si chiar pe plan național, dar, cei mai curajosi dintre tinerii
fermieri, au vrut sa incerce si fonduri noi, cele pentru dezvoltarea turismului rural. Veniturile
obținute din urma exploatării agricole de orice tip sunt in strânsă legătura cu gradul de
modernizare al exploatației si cu nivelul de pregătire al personalului. Astfel, o exploatație
moderna, cu personal calificat poate aduce un profit net superior fata de o expl oatație
rudimentara.
Cercetările prezentate în această lucrare au ca scop determinarea necesitații
investițiilor si impactul fondurilor europene asupra dezvoltarii turismului rural din regiunea
nord-vest a României. In lucrarea de față se va evidenția imp ortanța implementării fondurilor
europene asuprea unei pensiuni agro -turistice, de dimensiuni mici, din județul Sălaj.
Scopul cercetării a derivat in 2 obiective fundamentale. Primul obiectiv constă în
identificarea efectelor pozitive ale utilizări i fondurilor europene asupra dezvoltării,
rentabilității si siguranței turismului rural. Al doilea obiectiv face referire la determinarea
cauzelor care au condus la posibilele efecte negative induse de accesarea fondurilor
europene.
Necesitatea cer cetărilor care au condus la realizarea acestei lucrări este dată de
importanța dezvoltarii turismului in mediul rural. Măsurile de dezvoltare a zonelor rurale
implementate in perioada post -aderare țin îndeosebi de dezvoltarea fermelor agricole acestea
fiind principala sursa de venit a populației din acest areal. Pe lângă dezvoltarea și
eficientizarea exploatațiilor se insistă în principal asupra îmbunătățirii nivelului rentabilității
si asupra siguranței investițiilor realizate prin accesarea fondurilor eur opene.
Rezultatele obținute pot fi utilizate de către managerii de pensiuni agro -turistice,
care intenționează sa realizeze investiții prin accesarea fondurilor europene, pentru
dezvoltarea unei astfel de afaceri.
De asemenea, cunoscând in amănunt impedime ntele legate de implementarea
proiectelor cu finanțare europeană, vor putea preveni eventualul impact negativ pe care l -ar
putea produce absorbția acestor fonduri asupra exploatației si asupra calității vieții, și ar

putea determina o utilizare mai eficien tă și cu mai multe rezultate pe viitor, în funcție de
necesitățile și situațiile viitoare apărute.
Această analiză financiară se va realiza trecând în revistă ceea ce înseamnă a investi
din punct de vedere economic, cât de important este managementul pent ru o investiție
prosperă, care este legatura dintre gestiunea investițiilor și managementul proiectelor.
Subiectul este liber discuției continue, permanent supus posibilităților de optimizare, pentru
ca proiectul de fezabilitate din acest domeniu studiat și din orice domeniu să fie unul de
succes.

CAPITOLUL 1. DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ȘI ROLUL
PROIECTELOR DE INVESTIȚII

1.1. Rolul și importanța proiectelor de investiții turistice în dezvoltarea
economică

Fondurile nerambursabile pentru pensiuni agroturistice sunt disponibile prin
intermediul a două linii de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală:
submăsura 6.2 și submăsura 6.4. iar valoarea ajutorului financiar nerambursabil poate ajunge
la 200.000 de euro, iar contribuția proprie este de 10 %.
Investițiile turistice – Turismul este chiar unul dintre acele fenomene ce au reușit să
se impună în zilele noastre. Cele mai rentabile domenii sunt turismul sau agricultură, unde
antreprenorii au la dispoziție numeroase programe europene.
În următorii șase ani, întreprinderile mici și mijlocii vor putea fi finanțate și din fonduri
europene. Bruxelles -ul a alocat peste 3 miliarde de euro pentru IM M-uri, bani care pot fi
accesați pentru dezvoltarea firmelor.
„IMM -urile vor fi finanțate din fonduri europene, iar zonele sunt extrem de largi, de
la politică de coeziune, energie, mediu, servici pe diferite zone, în special pe competivitate,
până la zona agricolă”, a declarat Leonard Orban, consultant pe fonduri europene.
Cei care vor să -și deschidă o afacere pe bani europeni ar trebui să investească în
turism, spun economiștii. Vor avea numai de câștigat, deoarece România are un mare
potențial în acest d omeniu.
„România are un potențial foarte mare și în domeniul turismului și tinerii ar putea
specula acest domeniu. Pot face agenții de turism, ghiduri turistice, pentru că la acest capitol

România e destul de deficitară”, a declarat economistul Lucian Fane a. Agricultură este un
alt domeniu în care investitorii pot avea succes. Pe acest segment sunt disponibile atât
fonduri europene, cât și de de la Guvern1.
Dicționarul Acedemiei Regale (Real Academia de la Lengua) definește turismul că
“Pasiunea de a călători pentru plăcerea de a străbate o țară”. Potențialul turistic este definit
prin ansamblul tuturor elementelor ce alcătuiesc atracțiile turisti ce și ce se pot presta pentru
vizitarea și primirea călătorilor.
Turismul neavând o industrie clar definită, acesta este definit de diverse industrii ce
oferă servicii de cazare transport, atracții turistice și ospitalitate. În acest mod această
fragmetare a industriilor face foarte dificilă definirea a ceea ce ar putea fi turismul.
În prezent exista disparitati profunde la nivel regional, si mai ales între zonele urbane
si rurale, în ceea ce priveste mediul de afaceri, ca urmare a unei infrastructuri slab dezvoltate
în zonele rurale, a lipsei resurselor financiare, a dificultatilor de accesare a creditelor dar si
a nivelului redus de pregatire antreprenoriala.
Analiza micro -întreprinderilor din spațiul rural evidențiaza capacitatea redus ă a
acestora de a raspunde necesitații de a furniza locuri de muncă pentru populația din spațiul
rural (o medie mai mică de 3 locuri de muncă/micro -întreprindere); în anul 2005, acestea
reprezentau 13% din numărul total de microîntreprinderi la nivel națio nal și aproximativ 4,2
micro -întreprinderi/1000 locuitori.
Micro -întreprinderile existente în spațiul rural acoperă o gamă limitata de acti
activități productive și servicii și nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s -au
orientat către comer ț (aprox. 70% din totalul micro -întreprinderilor din sectorul serviciilor),
datorită recuperării rapide a investițiilor si a unei experiențe minime necesare pentru
organizarea unor astfel de activități, în timp ce, industria prelucratoare detine doar 16% d in
totalul micro -întreprinderilor din spatiul rural.
La nivelul anului 2006 doar 7% din satele românesti detineau gradinite, iar în
privinta creselor, statistica arata faptul ca acestea sunt aproape inexistente (2 unitati), situatie
care se rasfrânge si a supra accesului mamelor pe piata muncii. Totodata, casele de copii si
centrele de îngrijire a batrânilor sunt reduse numeric în mediul rural.
Spatiile recreationale (locuri de joaca pentru copii, parcuri, piste de biciclete,
terenuri de sport) sunt de asem enea slab dezvoltate. În privinta spatiilor pentru practicarea

1 Miron Denisa (9 iunie 2014), Turismul și agricultura, cele mai rentabile domenii pentru
investiții , http://www.stiripesurse.ro/turismul -si-agricultura -cele-mai-rentabile -domenii -pentru –
investitii_822356.html, accesat la 03.05 . 2015.

activităților sportive, la nivelul anului 2001 existau doar 26 de cluburi sportive (Studiu
MADR)
Multe localitati rurale sunt izolate si nu beneficiaza de servicii de transport public
care sa l e asigure legatura cu alte localitati sau cu centrul administrativ al comunei. Serviciile
regionale de transport persoane ce opereaza în aceste zone, de obicei evita deservirea acestor
localitati, din motive de eficienta economica sau din cauza infrastruct urii precare etc.
Aceasta cauză creează dificultăți majore în multe din zonele rurale, din perspectiva
accesării serviciilor medicale, educaționale și administrative, limitând astfel și posibilitățile
de ocupare a unui loc de muncă.
Printre avantajele imp ortante ale turismului rural se identifică: creșterea bunăstării
indivizilor în regiunile rurale, ajută la păstrarea culturii moștenite și în același timp reduce
fenomenul de migrație, asigurându -se, prin intermediul acestuia, dezvoltarea regională.
Docume ntul Manifestul Turismului Rural, elaborat în Franța în anul 1995, definește turismul
rural ca modalitate de valorificare turistică a lumii rurale, care are ca protagonist și destinatar
al profilului său propria societate rurală (Garcia B, 2002:150). Diver sitatea atracțiilor sau
formelor de divertisment incluse în turismul rural se prezintă astfel: turismul de patrimoniu,
pe bază de natură – turism, ecoturism, agroturism, precum și abordări bazate pe parteneriat,
cum ar fi căi ocolitoare pitorești și zonele de patrimoniu
(http://www1.agric.gov.ab.ca/$Department/deptdocs.nsf/all/csi13476/$FILE/Rural –
Tourism.pdf ). Turismul rural reprezintă în termeni generali o activitate specifică și
realizabilă în mediul rural care îmbracă mai multe forme: turism agricol, turism cultural,
turism de aventură și eco -turism.
În comparație cu turismul tradițional, turismul rural are caracteristici specifice
(Fari borz A, Sarjit S, 2009 67). Una dintre cele mai relevante caracteristici ale turismului
rural este motivația pe care o generează prin faptul că sectorul privat are atracție pentru
investiții în turism, pentru că este mic, variat și simplu. Turismul este un factor important în
dezvoltarea rurală, deoarece poate creea oportunități și facilități în special pentru ocuparea
forței de muncă și reconstruirea regiunilor rurale (Nosrat A , Sayyed , 2011, 55). Importanța
turismului în procesul de dezvoltare rurală a fost dovedită în multe țări, iar turismul în
prezent este considerata o industrie cu potențial de stabilitate în economia oricărui stat.
Principalele forme ale trurismului rural (Bran F, Simion D, 1997:7) sunt: de tip familial, prin
gospodăriile pensiune, turismul spontan. Principiile care stau la baza dezvoltarea unui turism
rural durabil sunt: (Sidali L, Kastenholz E, 2013, 89): utilizarea durabilă a resurselor

turistice, menținerea diversității dezvoltare naturală, culturală și socială a rural, integrare a
agroturismului în strategia de planificare și dezvoltare pentru națională, regional și local.
Cererea turistică este reprezentată de totalitatea persoanelor ce efectuează periodic sau
temporar pentru și alte motice decât o activitate remunerara in afară reședinței.
Consumul turistic este o întâlnire a cererii cu oferta, fiind reprezentat de totalitatea
cheltuielilor efectuate pentru bunurile și serviciile ce au o motivație turistică.
În consumul turistic, este o sfera de cuprindere mai mare decât cererea, pentru că în
domeniul turismului se vorbește despre atoconsum
Ca și tipologii de cerere turistică, se disting trei categorii de turiști, ce au diferențieri
specifice și sensibile în ceea ce privește aspirațiile, dar și manifestările lor de cerere pentru
dstinatii și activitățile turistice, și anume, categoriile din schema următoare

Figura nr. 1.1. Tipologii de turiști
Sursa: prelucrare proprie după Cristureanu C., Zadig R., Baron P. (1982), Curs de
economia turismului, Academia de Studii Economice, Bucur ești, p. 29.

Serviciile turistice – reprezintă un ansamblu de activități avand ca si scop satisfacerea
nevoilor turistului în perioada în care se deplasează și în legătura cu aceasta. O parte a
activităților ce dau conținut prestației turistice vizează d eci acoperirea unor necesități
obișnuite, cotidiene, (odihnă, hrană), altele prezintă caracteristici specifice turismului și
respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia. Cele mai importante tipuri de
servicii turistice sunt relevate în schema de mai jos.

Figura nr. 1.2. Tipuri se servicii turistice
Sursa: prelucrare proprie după Cosmescu I. (1998), Turismul -fenomen complex
contemporan , Ed. Economica, București, p. 24.

1.2. Dezvoltarea turistică din mediul rural din România

Primele forme ale turismului rural organizat au aparut în zona Rucăr -Bran. După
aparitia acestei forme în fiecare județ au fost omologate gospodării și a aparut concurența,
bazată în special pe resursele naturale ale zonei, pe atracțiile oferite turistilor. Ca urm are a
acestor transformări și a tendinței de modernizare și perfecționare a activităților turistice
rurale, turismul rural a ocupat și ocupa un loc important în oferta turistică din țara noastră,
reprezentând pentru mulți dintre noi o alternativă atractivă în vederea petrecerii vacanțelor
și concediilor. Pe parcursul ultimilor ani, au aparut și o serie de reglementări de ordin
legislativ în ceea ce privește această problemă, și au fost editate o serie de lucrări ce trateaza
conceptul de turism rural și agro turism și satul românesc, unele dintre ele venind în sprijinul
celor ce vor să primească turiști în gazdă, având forma unui îndrumător. Turismul rural și
agroturismul au cunoscut o dezvoltare semnificativă în România, și se poate afirma că se
aliniază din ce în ce mai mult standardelor europene din acest domeniu. (sursa:
https://www.academia.edu/7559475/TURISMUL_RURAL_%C3%8EN_ROM%C3%82NI
A)
După 1990, s -a elaborat o strategie de res tructurare a turismului, pe plan național,
potrivit căreia statului îi reveneau sarcini legate de realizarea pachetului de politici și
mecanisme economice necesare îndeplinirii funcțiilor sale de coordonare, protecție a
mediului înconjurător, investitor si legiuitor. În 1992, Comisia Zonei Montane Românești si
FRDM realizează o ierarhizare în cadrul tipologiei gospodăriei țărănești, din punct de vedere
al spațiilor de cazare și al serviciilor oferite de acestea. Astfel, au fost evaluate 2000 de

gospodării, care au fost clasificate în clase de la I la IV, privind spațiile de cazare și în clase
de confort A, B, C, privind serviciile oferite.
Potențialul sau turistic este arătat prin diverse forme de relief, peisaje pitorești, o climă
favorabilă pentru turism , având și rolul de țară carpato -danubiano -pontică, deoarece acesta
are cele 3 forme de turism elemente naturale; Munții Carpați, Fluviul Dunărea, și Marea
Neagră.
Deși este considerată o perioadă de criză în domeniul turistic din România, această ci
toată criză să rămâne o țară cu un potențial turistic foarte valoros, acest pontetial deosebit de
bogat și valoros poate fi valorificat doar dacă este stuidiat în mod corespunzător, și se
investește în interesul intrugului popor și al mediului înconjurător. Deși au existat două
decenii de scădere a numărului de vizitatori, iar investițiile din domeniul turistic au fost tot
mai puține sau deloc, cu atât mai puțin în modernizarea stațiunilor, monumentelor sau
diverselor activități ce aveau potențial turistic, se pa re că turismul din României își recăpăta
ritmul de altădată și impactul sau asupra sociatatii este în creștere2 .
Marea provocare a turismului din România este transformarea ei într -o țară cu
resurse și potențial turistic, într -o țară cu un turism de o calitate superioare ce ajunge să –
și valorifica majoritatea formlor de relief dar și a -și face cunoscute bogățiile din toate
regiunile, acest turism să fiu un turis m competitive, dezvoltat dar și modern . Pentru o
valorificare cât mai eficientă a imensului sau potențial turistic, trebuie dezvoltată
infrastructură de specialitate dar și calitate serviciilor turistice, oricât de valoros ar fi
potențialul turistic fără a ceste două elemente aceste două elemente, poatentialul turistic nu
poate fi valorificat eficient.
Pentru dezvoltarea unui parteneriat “privat -public” în domeniul turismului, trebuie
ca cele două domenii să se ajute reciproc și anume;
 domeniul privat are u n rol foarte important în dezvoltarea produselor de calitate
dar și serviciilor competitive ce sunt într -o continuă schimbare;
 guvernul ar trebuui să adopte legi prin care să încurajeze investitorii străini dar
și să promoveze și coordoneze dezvoltarea inf rastructurii și a capitalului uman
ce este necesar pentru expanisiunea turismului. Guvernul ar trebui să nu fie
discriminator în luarea deciziilor ce privesc turiști în mod direct dar mai ales
să le asigure siguranță și securitate lor, dar și bunurilor pri n diverse măsuri
ce privesc prevenirea și protecția .

2 Dionisie Cristina (2012), Managementul turistic , Ed. Junimea, Iași, p. 32.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN TURISM

Adoptarea unui sistem de management al calității de către o organizație care
realizează o activitate agroturistică este o decizie strategică cu implicații pe termen lu ng care
îi aduce acesteia avantaje cum ar fi: creșterea satisfactiei clienților, reducerea costurilor,
creșterea competitivității, întărirea responsabilității și a satisfacției angajaților legate de
munca desășurată.
Satul ca unitate administrativ -teritorială trebuie urmărit atât sub aspectul funcțiunii
economice dominate de peisajul geografic dar și sub aspectul dimensional agricol pe care s –
a axat întotdeauna. (sursa: www.uiaiasi.ro ).
Analizând piața turistică externă a turismului rural și comparând, atuu -rile ofertei
românești în domeniu aceasta se particularizează prin: ¾ ponderea ridicată a cadrului natural
montan virgin, în componență naturală, nemodificată; ¾ conservarea elementelor vechi de
civilizație rurală și aplicarea lor în viața de zi cu zi; ¾ prezența unor tradiții și valori
etnofolclorice reprezentative (arhitectura populară, meșteșuguri, folclor și port popular,
sărbători folclorice și obiceiuri populare, etc.). ¾ ospitalitatea româ nească cu influențe de
tip latin, obiceiurile gastronomice de la marile sărbători religioase creștin ortodoxe; ¾ cură
de fructe și alte produse de pădure, consumul de alimente proaspete bio și ecologice la preturi
foarte mici, practicarea terapiei ocupațio nale și inițierea în tainele medicinii naturiste
populare romanești. ¾ integrarea în viața comunităților rurale foarte vechi și trăirea
atmosferei specifice acestora; ¾ un număr mare de vorbitori de limbi străine de largă
circulație internațională; facilit atea în a înțelege și a vorbi limbi străine.
Turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei,
ținând cont de faptul că România are un uriaș potențial turistic, adecvat diverselor tipuri de
turism, la nivel național și reg ional. În anul 2004, turismul cu străini a cunoscut o evoluție
pronunțat pozitivă, marcată de intrarea în România a unui număr de 6.600 mii persoane ,cu
18% mai multe ca in anul 2003. Turismul românesc a cunoscut, de asemenea, o dinamică
ascendentă, fiind antrenați la activități turistice, prin agenții de turism, un număr de 1.649
mii persoane, cu 15,9% mai multe ca în anul anterior.
Aceasta demonstrează orientarea turiștilor români spre vacanțe mai scurte în țară
și o creștere a interesului acestora spre vacanțele în străinătate, cu efecte negative asupra
balantei de plăți. Contextul social și economic din Romania, coroborat cu tendințele pieței
turistice internaționale, ne permit să anticipăm o dinamică ascendentă a turismului în țara
noastră și în anul 2 006. Viziunea și obiectivele strategice, mai ales în contextul integrării

europene, trebuie să aibă la bază trei direcții: educație/tranning, promovarea ofertei și
dezvoltarea agriculturii/sectorului viticol/ mestesugurilor.
Cu toate acestea, în ultimii an i gradul de confort al pensiunilor s -a ridicat foarte
mult, majoritatea locațiilor au cameră cu grup sanitar, încălzire centrală, curțile sunt
amenajate în stil rustic, cu balansoare, chioșcuri, grătare, flori, iar oferta gastronomică
respectă tradiționalu l, atât în ceea ce privește meniul, cât și modul de prezentare. De
asemenea, accesul la internet este prezent aproape în toate locațiile, și nu pentru că ar fi
trebuit neapărat să facă parte din peisaj, ci pentru că a existat o cerere mare.
Ceea ce mai este mulțumitor este faptul că s -au îmbunătățit activitățile oferite, atât
la nivel de pensiune – o masă de ping -pong, un coș de baschet, biciclete gratis sau contra
cost, cât și la nivel de localitate sau zonă – centre de închiriat biciclete, piscine acop erite,
centre de călărie. În Râșnov, o zonă relativ mică, au apărut cel puțin cinci centre de echitație.
La nemulțumiri rămâne existența caselor și pensiunilor care nu respectă deloc stilul zonei (
sursa www.trendshrb.ro/business )

1.3. Mijloacele folosite pentru practicarea eficientă a agroturismului

Consumul turistic se petrece chiar în spațiul rural, unde cele mai importante sunt
calitatea spațiului și serviciile fermierilor, cunoașterea mediului, uman cât și cultural dar mai
ales originalitatea produselor turistice printre care:
o oferta turistică autentică și diferențiată, multiplă în diversitatea să, condusă
în special de oamenii satului, având cat mai puține efecte negative asupra mediului.
o activitate economică complementară de exploatație agricolă și nicidecum alte
alternative
o nu sunt necesare investiții foarte puterinice în infrastructură
o se evita zonele aglomerate montane sau litorale.

Eficien ța socială a agroturismului se exprimă cel mai evident prin petrecerea plăcută
a timpului liber de un număr cât mai mare de cetățeni, refacerea și reconfortarea oamenilor,

refacerea capacității de muncă, crearea și sudarea legăturilor de prietenie și toleranță între
națiuni.
Dezvoltarea agroturismului determin ă însă, prin efectul său multiplicativ și
consecințe indirecte, imposibil de evidențiat concret, prin stimularea altor activități, în
special agicultura, industria alimentară și transporturilor.
Agroturismul este necesar să devină o componentă a ecoturismului și tocmai de
aceea trebuie să respecte cele 10 principii pentru o dezvoltare durabilă a turismului, relevate
în schema de mai jos.

Figura nr. 1.3. Principii durabile ale turismului care trebuie respectate
Sursa: prelucrare proprie după N iculae Alecu (2006), Agroturism si Marketing
Agroturistic, Ed. Ceres, București, p. 77.

Dacă întreprinderea are acces nelimitat la fiecare sursă în parte, cea mai bună
structură pentru o finanțare eficientă a proiectelor este aceia prin care se poate realize un cost
minim al întreprinderii. În timp, dacă întreprinderea va dori să aibe costuri cât mai scăzute,
va trebui sa aibe diferite surse de finanțare, într -o ordine descrescătoare a costurilor ce
determină investiția.
Dacă întreprinderea are a cces nelimitat la fiecare sursă în parte, cea mai bună
structură pentru o finanțare eficientă a proiectelor este aceia prin care se poate realize un cost
minim al întreprinderii. În timp, dacă întreprinderea va dori să aibe costuri cât mai scăzute,

va treb ui sa aibe diferite surse de finanțare, într -o ordine descrescătoare a costurilor ce
determină investiția.
Sursa cea mai ieftină pentru finanțare intr -o piață financiară ce este considerată
echilibrată, este împrumutul. Această sursă de finanțare este și c ea mai avantajoasă, în timp
ce autofinanțarea este considerată, ca fiind cea mai sigură si flexibilă sursă. Întreprinderile
preferă să -și finanțeze proiectele prin împrumut deoarece pot aduce un câștig prin
suplimentar ce poate spori beneficiul de distrib uit și implicit, si anume dividentul. În acest
mod întreprinderea se motivează pentru o modalitate de a găsi o structură cat mai bună pentru
sursele de finanțare.
Nu în ultimul rând, contează colaborarea cu agențiile de turism, care reprezintă un
canal de promovare și vânzare foarte eficient. Mă bucură faptul că această colaborare a
început să se dezvolte în ultimii ani. De asemenea, contează prezența în sisteme de rezervări
precum booking.com și multe altele.
Turismul rural este, dezvoltat, în prezent, în foarte multe regiuni ale României:
Bran -Moieciu (”capitala” turismului rural), Maramureș, Bucovina, Oltenia de sub Munte,
Neamț, Vrancea, Delta Dunării, Buzău, Ținutul Secuiesc, Apuseni, Orșova și Eșelnița. Sunt
sigur că în următorii ani se vor dezvolta și alte zone de turism rural, precum lunca Dunării
(pornind de la intrarea fluviului în România până la Tulcea), Dobrogea interioară (unde sunt
și multe sate turcești, tătărăști sau lipovenești) sau Bărăganul. Pentru că România are un
potențial de turism rur al din nord până în sud și din est până în vest.
Criterii de alegere a proiectelor – Alegerea tuturor proiectelor de investiții are la
bază criterii ce sunt diferite, în funcție de natura lor și capacitatea celui ce investește.Criterile
pot fi grupate astf el, conform schemei de mai jos:

Figura nr. 1.4. Criterii de alegere a proiectelor
Sursa : prelucrare proprie după Guvernul României (2015), Programul Operațional Capital Uman
2014 -2020, Metodologia de verificare, evaluare și selecție a proiectelor , p. 6 , ://www.fonduri –
ue.ro/posdru/images/doc2015/pocu_metodologie.pdf

1.4. Agroturismul in Europa

În era turismului modern, dezvoltarea turismului rural este legată de marele val al
urbanizării. În această perioadă, noile modele ale industrializării și mecanizării fermelor au
determinat o mare parte a populației să se deplaseze din zonele rurale în orașele și localitățile
europene în extindere. Doar în Franța, între anii 1945 și până în prezent aproximativ șase
milioane oameni și -au vândut pământurile și populația participantă la agricultură s -a redus
la 35% în 1939 la 8% în prezent.
Rețeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizere în cadrul statelor
Comunității Europene.
Aceasta datorită:
– condițiilor d e organizare create;
– a organismelor neguvernamentale naționale și internaționale existente;
– sprijinul primit din partea statelor (credite pe temen lung, cu dobânda de 3 -4 %- Franța,
Germania, Austria – scutire de impozit pe activitatea turistică desfăș urată, sprijin logistic,
formare de cadre și îndrumare, ș.a.), a C.E.E. prin intermediul programelor PHARE;
– experienței câștigate și dorinței de perfecțoinare manifestate permanent.
Germania . „Vacanțele la fermele țărănești” au condus, printre altele, la o concluzie
apreciată și bine cunoscută – a gazdelor (receptorilor -prestatorilor de servicii turistice): ”un
oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decât orice altă activitate în cursul unui an
întreg”. Drept urmare, în 1980 a fost inaugu rat un proiect de amenajare „de al Marea
Nordului până la Alpi”, ce -și propune realizarea a 2000 de locuințe de vacanță cu circa 10
000 de camere (cu unul și două paturi). Regiunile cele mai dezvoltate în activitate a de
turism rural sunt: Schwartwald și Messen.
Franța . În această țară turismul în spațiul rural are vechi tradiții și realizează cote
maxime de diversificare, organizare și promovare. Mare parte a echipamentelor franceze
pot fi numite case rustice și sunt controlate, omologate și rezervate prin federația națională
„Gîtes Rulaux”, ce cuprinde circa 37 000 de așezăminte. Toate acestea și încă câteva lucruri
pe care nu le poți descoperi decât la fața locului au contribuit la noua înfățișare a turismului
francez în spațiul rural și la clasarea în topul preferințelor turiștilor de pretutindeni.
Austria . Și în această țară turismul rural reprezintă o activitate care a confirmat, a
dezvoltat noi preocupări – devenite în timp profesii – care au contribuit la evoluția așezărilor
sătești. Formele de manifestare ale turismului rural sunt: pensiunea țărănească (case țărănești
cu camere de închiriat) și turismul în hanuri. Analizând satistic realizările domeniiului se
remarcă poziția de fanion a regiunii Tirolului.
Danama rca. – este locul unde produsul turistic rural poartă un nume atractiv:
„vacanțe active”. Prin intermediul organizației „Landsforeningen for Landboturisme” din
Skandenborg sunt puse la dispoziție doritorilor 22 de așezăminte cu circa 3 000 de paturi.
Serviciile sunt oferite în demipensiune sau pensiune completă; cazarea este oferită în
locuințe la fermă, apartamente independente sau campinguri. Sunt acordate reduceri între
40-50% pentru copii sub 12 ani, iar în extrasezon se practică prețuri speciale.
Finlanda . – țara „făcută” parcă în întregime din ape, aer și arbori. Cele mai bine de

188 000 de lacuri și peste 65% suprafețe acoperite cu păduri realizează aici paradisul
amatorilor de natură și aer pur, proaspăt dar mai răcoros. Țară în acelaș i timp al fiordurilor
și al lui Moș Crăciun, Finlanda posedă un popor calm, modest, pacifist și foarte disciplinat.
La toate cele prezentate până acum trebuie să mai adăugăm lungile nopți albe din perioada
verilor arctice, sauna, barca pentru pește și echi pamentul din lemn. chipamentele turistice
par a veni din lumea poveștilor, aceste mici cabane sau „castele” din lemn se găsesc mai ales
în zona lacurilor, a fiordurilor și în jumătatea sudică a Finlandei. Sunt omologate peste 50
000 de așezăminte cu un num ăr de peste 10 000 de paturi. Turiștii pot locui singuri în ferme
sau gaspodării țărănești. De asemenea, în vacanțele lor pot participa la viața așezărilor
ruruale, pot munci în cadrul gospodăriilor sau pot practica sportul – cel cel mai adesea
echitația s au schiul. Sunt acordate reduceri de 50% copiilor între 2 și 11 ani, ca și pentru
sejururile lungi.
Italia. – turismul rural cunoaște ca formă de manifestare „vacanțele verzi” și are ca
principală componentă agroturismul. L’Asociazione Nazionale per l’Ambiente e il Territorio
s-a construit la Roma în 1965. Ghidul ospitalității rurale – editat periodic -conține informații,
adrese pentru vacanțe la fermă, descrieri ale echipamentelor, echipamente, produse tipice
etc., despre dotările din 20 de regi uni ale Italiei. Renumite sunt regiunile: Piemonte,
Lombardia, Trentino, Veneto, Emilia, Romagna, Liguria, Toscana, Lazio, Ambruzzo,
Umbria, Campania, Puglia, calabria, Sicilia și nu în ultimul rând Alto Adige. Interesant de
remarcat este faptul că italie nii sunt receptori de fluxuri turistice, dar și unii dintre cei mai
mari emițători în cadrul mișcării turistice rurale.
Portugalia. – 800 km de coastă (țărm -tarâm de vis), 12 insule, o pasiune ancestrală
pentru ocean – căci aici Atlanticul întâln ește Europa – patrie a unui popor de cuceritori și
descoperitori (Vasco da Gama și Magellan au fost portighezi), și nu în ultimul rând locul
de unde se „fabrică” vinul de Porto și se cântă fadoul. Turismul rural este reglementat prin
lege din anul 1986. El poate fi practicat de familii de agricultori sau de rezidenți din mediul
rural posesori a unor rezidențe de interes particular, arhitectonic sau istoric. „Turismo no
Escapo Rural” (TER) propune case particulare, care pot fi frumoase ferme sau cona ce sau
chiar castele din secolul XVII, case rustice sau ferme în plină activitate. Sectorul turismului
este cordonat de Ministerull Comerțului și Turismului, care acordă și autorizațiile pentru
exercitarea acestei activități. În același timp se acordă un a jutor material deosebit celor care
doresc să practice turismul rural. Se acordă credite pe perioade lungi și nerambursabile în
procent variabil, 40 -60%, cu condițiade a deafășura această activitate în timp de minim 10
ani. Din punct de vedere turistic, Por tugalia se împarte în opt zone promoționale: Costa de
Lisboa, Costa Verde, Costa de Prata, Montanhas, Planicies, Algarve, Azorele și Madeira.
Alte țări: – în ultimele decenii ale secolului XX, turismul rural s -a impus în zone din ce
în ce mai noi. Astfel, el se manifestă viguros în:
– Spania (Granada, Almeria, Malaga, Cadiz, Huelva, Sevilla, Cordoba, și Jaen);
– Elveția (leman, Jura, Neuchatel, Berna, ticino);
– Luxemburg (Porte des Ardennes, Mullerthal, Moselle);
– Anglia (Kent, Norfolk, Suffolk, Warwickshine, Țara Galilor);
De asemenea, este în plină afirmare în: Grecia, Islanda și Suedia. Încearcă a se impune și în
țările Europei Estice: Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovaacia, Fosta Iugoslavia și România.