CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN [611339]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MASTER , SPECIALIZAREA MANAGEMENT CONTABIL , EXPERTIZĂ ȘI AUDIT, AN II

Fonduri Structurale
Europe ne: importanță,
clasificare, legislație
COORDONATOR Conf.Univ.dr.Avram
Daniel Costin
MASTERAND: [anonimizat]

2

Cuprins

1. Fonduri structurale europene : im portanță
2. Fonduri structurale europene : clasificare
2.1. Perioada 2007 -2013
2.2. Perioada 2014 -2020
3. Fonduri structurale europene : legislație
3.1. Cadrul legal european
3.2. Cadrul legal național

3

1. Fonduri structurale europene : importanță

Politica d e coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează
tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă,
competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea
calității vieții.
Investițiile contribuie la îndeplinirea multor altor obiective de politică ale UE. Politica de
coeziune vine în completarea altor politici ale UE, precum cele din domeniul educației, ocupării
forței de muncă, energie i, mediului, pieței unice, cercetării și inovării. Politica de coeziune
asigură, în special, cadrul și strategia de investiții necesare îndeplinirii obiectivelor de creș – tere
convenite.
Până în anul 2020, UE urmărește îndeplinirea a cinci obiective concrete – referitoare la
ocupare a forței de muncă, inovare, educație, incluziune socială și climă/energie. Fiecare stat
membru a adoptat propriile obiective naționale în aceste domenii. În perioada 2014 -2020, au fost
alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de
coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la
nivelul tuturor regiunilor din UE.
Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările
și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și
reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.
Politica de coeziune este un catalizator pentru finanțări suplimentare din fonduri publice și
private, deoarece aceasta impune statelor membre cofinanțarea din bugetul național și generează
totodată încredere în rândul investitorilor. Luând în calcul contribuțiile naționale și alte investiții
private, impactul politicii de coeziune pentru perioada 2014 -2020 este estimat la aproximativ 450
de miliarde de euro.
Printre posibilii beneficiari se numără organismele publice, întreprinderile (în special IMM –
urile), universitățile , asociațiile, ONG -urile și organizațiile de voluntari. Cererile de finanțare
trebuie depuse la autoritatea de management națională sau regională, responsabilă de gestionarea
programului în cauză.
Politica de coeziune încurajează regiunile și orașele d in diferite state membre ale UE să
colaboreze și să învețe unele de la celelalte prin programe, proiecte și rețele comune cu efecte
concrete asupra fiecărui aspect al vieții economice, printre care inovarea, accesibilitatea,
educația, întreprinderile, ocup area forței de muncă sau mediul. Programele transfrontaliere,
transnaționale și interregionale beneficiază de finanțare din FEDR. Persoanele care locuiesc în
afara granițelor UE beneficiază, la rândul lor, de programele de cooperare transfrontalieră de
preaderare. Totodată, cooperarea internațională se poate derula prin intermediul unei „strategii
macroregionale”, un cadru integrat pentru soluționarea provocărilor comune cu care se confruntă

4
statele membre din zone geografice definite. Există în prezent dou ă strategii macroregionale:
Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice și Strategia UE pentru regiunea Dunării; o a treia
urmează să fie adoptată la sfârșitul anului 2014 (Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și
a Mării Ionice), iar o a patra la fi nele anului 2015 (Strategia UE pentru regiunea Alpilor).
Politica de coeziune a reacționat rapid și eficace în fața crizei cu un grad esențial de flexibilitate
– prin redirecționarea fondurilor către zonele prioritare și prin investiții în sectoarele cheie în
vederea creșterii economice și creării de locuri de muncă. De asemenea, reducerea țintită a
cerințelor naționale de cofinanțare și concentrarea rapidă a alocărilor financiare către statele
membre aflate în criză au asigurat lichiditățile atât de necesa re într -o perioadă de constrângeri
bugetare. Totodată, în cazul unei catastrofe naturale de proporții, statele membre pot solicita
sprijin din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), plafonul maxim anual pentru
mobilizarea ajutorului fiind de 50 0 de milioane de euro.
Fondurile structurale sunt o parte integrantă a politicilor Uniunii Europene. Acestea
contribuie la punerea în aplicare a politicilor regionale, sociale sau agricole în țările membre.
Intervențiile fondurilor structurale joacă un rol crucial în îmbunătățirea coeziunii sociale și
economice a Uniunii Europene.
O atenție aparte se acordă fondurilor structurale aferente regiunilor Obiectiv 1, care au rămas în
urmă în ceea ce privește PIB -ul lor pe cap de locuitor. Valoarea ac estui indicator este mai mică
de 75 la sută din media Uniunii Europene. Suma de investiții, care este finanțată prin fondurile
structurale de la Uniunea Europeană este substanțială și, prin urmare, legislația acesteia impune
evaluarea fondurilor structural e.
Cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene este formula t de Strategia de la Lisabona.
Asigurarea creșterii economice susținute, de durată ,c rearea de locuri de muncă mai multe și mai
bune Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sa u Instrumentele St ructurale sunt
instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților
economice și sociale între regiuni, în scopul realizării co eziunii economice și sociale.
În termeni financiari, aceste i nstrumente ocupă al doilea loc pondere în bugetul Uniunii
Europene, destinat politici lor europene. Acestea cuprind:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), reglementat prin Regulamentul nr.
1080/2006 al Consiliului, care susține dezvoltarea econom ică durab ilă la nivel regional și
local;
2. Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al
Consiliului;
3. Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului, prin
care se finanțează proiecte în domeniu l protecției mediului și rețelelor de transport
transeuropene.. De exemplu, un Program Operațional care acoperă finanțări din FEDER
poate asigura și finanțări din FSE, cu condiția ca aceste finanțări să nu depășească, în
bugetul total al Programului, 10%.
Împreună, aceste trei fonduri sunt cunoscute sub denumirea de Instrumente Structurale .

5

2. Clasificare

Pentru a avea o imagine completă a ceea ce înseamnă sistemul Fondurilor Structuale Europene
și a ceea presupune acesta este necesară parcurgerea c elor două perioade semnificatuve în acest
sens adică perioadele 2007 -20013, respectiv 2014 -2020

2.1. Perioada 2007 -2013

Pentru programarea 2007 -2013 au existat trei Instrumente Financiare cunoscute
ca Fonduri structural și de coeziune respectiv :

Fonduri structurale și de coeziune :
• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)
• Fondul Social European (FSE)
• Fondul de Coeziune (FC)
și două Acțiuni Complementare , respectiv:
• Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)
• Fondul European pentru Pescuit (FEP).
1. Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida
coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale.

Fondul European de D ezvoltare Regională finanțează:

– ajutoare directe pentru investițiile în întreprinderi (în special, IMM -uri) în vederea creării de
locuri de muncă durabile;
– infrastructuri legate, în special, de cercetare și inovare, telecomunicații, mediu, energie și
transporturi;
– instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regional etc.) destinate să
sprijine dezvoltarea regională și locală și să favorizeze cooperarea între orașe și regiuni;
– măsuri de asistență tehnică.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) acordă o atenție deosebită
caracteristicilor specifice teritoriale.

Fondul Social European (FSE)

6
2. Fondul Social European (FSE) este destinat să îmbunătățească calitatea locurilor de
muncă și posibilit ățile de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană. Acesta intervine în
cadrul obiectivelor „Convergență” și „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă”.

Fondul Social European sprijină acțiunile statelor în următoarele domen ii:

– adaptarea lucrătorilor și a întreprinderilor; sisteme de învățare pe toată durata vieții, conceperea
și diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;
– îmbunătățirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de mun că, a
persoanelor inactive, a femeilor și a emigranților;
– integrarea socială a persoanelor defavorizate și combaterea tuturor fo rmelor de discriminare pe
piața muncii;
– consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învățămân t și prin
activitățile de conectare în rețea a unităților de învățământ.

3. Fondul de Coeziune

În contextul politicii de dezvoltare rurală a UE, scopul principal al Fondului de Coeziune
constă în asistența țărilor cu dificultăți economice pentru a face posibilă aderarea lor la Uniunea
Monetară și Economică.

Resursele acestui fond sunt alocate în două sectoare: mediu și rețele de transport
transeuropene.

Există două cerințe care cond iționează accesul la Fondul de Coezi une:

• țările beneficiare trebuie sa aibă un nivel al venitului la locuitor sub 90% față de media
comunitară;
• statele beneficiare trebuie sa aibă un prag menit să satisfacă condițiile convergenței economice.

Spre deosebire de Fondurile St ructurale, Fondul de Coeziune nu cofinanțează programe,
ci proiecte sau etape de proiecte, bine stabilite de la bun început. Proiectele sunt în domeniul
protecției mediului și rețelelor de transport trans -europene și permite astfel ca aceste costuri ale
lucrărilor să nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigențelor uniunii
economice și monetare. Aceste proiecte sunt prezentate Comisiei de către state. Acestea sunt
gestionate de autoritățile naționale și supervizate de către Comitetu l de Monitorizare.

Domenii de intervenție

1. Rețelele transeuropene de transport;

7
2. Proiecte majore de infrastructura de mediu;
3. Domenii care se pot dezvolta durabil și care prezintă beneficii evidente în ceea ce privește
protecția mediulu i (eficiență energetică și energie regenerabilă, sisteme de transport în afara
coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial și maritim, sisteme de transport intermodal și
interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban și transport public ecol ogic).

Pentru perioada 2007 -2013, Fondul de Coeziune s+a adresat următoarelor țări: Bulgaria,
Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România,
Slovacia, Slovenia și Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNBul său pe
cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanțează acțiuni care fac parte din următoarele domenii:

• rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de
Uniunea Europeană;
• mediu.

În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din
domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru
mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea
transportului feroviar, sprijinirea intermodalității, consolidarea transporturilor publice etc.

• Fondul European pentru Agri cultură și Dezvoltare Rurală (FEADR )

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) contribuie la
promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea
politicilor de piață și de susținere a venit urilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al
politicii de coeziune și al politicii comune în domeniul pescuitului.

Obiectivele Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală :

– îmbunătățirea competitivității agriculturii și silviculturii prin sprijinirea restructurarii,
dezvoltării și inovației;
– îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;
– îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și promovarea diversificării activitățilo r economice.
• Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de către Comisia Europeană drept un

8
instrument nou de programare pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii
Europene 2007 -2013 .

Fondul European pentru Pescuit, la fel ca si instrumentul precedent, are la bază Politica
Comună pentru Pescuit (PCP). Printre altele, Fondul European pentru Pescuit va contribui la
implementarea schimbărilor aduse PCP de la ultima reformă, din 2002. Având în vedere evoluția
sectorului și ultima extindere a Uniunii Europene, FEP va ajuta efectuarea unui pescuit durabil și
diversificarea activităților economice în zonele de pescuit.
Unul dintre obiectivele principale ale FEP este simplificare a alocării și gestionării fondurilor.
Resonsabilitățile Comisiei și a Statelor Membre vor fi precizate pe
baza principiului subsidiarității .
Pentru perioada 2007 -2013, Romania a fost eligibila pentru toate cele trei fonduri structurale
de care dispun e Uniunea Europeana pentru implementarea politicii de coeziune. Aceste fonduri
sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si Fondul Social
European.

In afara de aceste fonduri, Romania a mai beneficiat si de instrumentele financiare destinate
agriculturii, dezvoltarii rurale si pescuitului. Aceste fonduri nu au mai fost incluse in politica de
coeziune (ca pana in 2007), ci au fost inglobate in politica agricola si in politica privind
pescuitul. Aceste fonduri, desi nu sunt instrumente structurale, in mare, functioneaza dupa
aceleasi principii ca si cele din urma.

2.2. Perioada 2014 -2020

În prezent, există cinci fonduri structurale și de investiții ale UE:
• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
• Fondul social e uropean (FSE);
• Fondul de coeziune;
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);
• Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

Din aceste fonduri sunt finanțate următoarele programe operaționale:
1. Programul Operațional Capital Uman (POCU)

Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele
specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel
investițiile realizate prin Fondul Socia l European în perioada 2007 ‐2013 și contribuind, totodată,

9
la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014 ‐2020) ‐ implicit al
fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, și anume, de a reduce disparitățile
de dez voltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE.
Cu intervenții integrate planificate în domeniul ocupării forței de muncă, al incluz iunii sociale și
educației, PO CU va funcționa ca un mijloc de stimulare a creșterii economice și a coeziunii și, de
asemenea, va susține atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocări de dezvoltare ‐
competitivitate, infrastructură, administrație și guvernanță ‐ contribuind la îndeplinirea
obiectivelor asumate de România în contextul Strat egiei Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Unul dintre factorii cheie pentru promovarea unei creșteri economice competitive și pentru
stimularea activității economice în zonele mai puțin dezvoltate îl repr ezintă asigurarea
disponibilității unei forțe de muncă „gata de lucru”, care să răspundă nevoilor în creștere ale
mediului de afaceri. De altfel, creșterea ocupării și încurajarea mobilității forței de muncă sunt
prioritare pentru formularea unui răspu ns eficient la provocările legate de „Oamenii și
societatea”, menționate în AP 2014 ‐2020.
Totodată, creșterea ratei de ocupare la nivelul tuturor regiunilor României, în special în
rândul tinerilor, a fost, de asemenea, recunoscută ca prioritate î n documentele strategice
naționale, cum ar fi Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014‐2020 și Planul de
Implementare a Garanției pentru Tineret 2014 ‐2015.
Alături de acestea, acțiunile destinate înființării de noi afaceri și întreprinder i sociale, în special
în regiunile mai puțin dezvoltate și în zone rurale, au rolul de a contribui la atenuarea sărăciei și
a excluziunii sociale. Disponibilitatea competențelor și a expertizei, în corelare cu nevoile
pieței muncii, este fundamentală pentru obținerea creșterii economice, atât pe termen scurt, cât și
pe termen lung. În acest context, se impune corelarea sistemului de educație cu nevoile pieței
muncii pentru a furniza participanților cunoștințele și deprinderile de bază, elemente esenți ale
participării la viața socială, precum și competențele și abilitățile necesare obținerii unui loc de
muncă. Îmbunătățirea nivelului general de educație a populației va asigura durabilitatea creșterii
economice și va contribui la îmbunătățirea coeziunii sociale.
Alături de susținerea nemijlocită a participării la educație începând de la cele mai vârstele
fragede , PO CU încurajează continuarea învățării pe tot parcursul vieții, aceasta contribuind la
prelungirea vieții active, la creșterea oportuni tăților pe piața muncii și, în general, la asigurarea
unei vieți de o mai bună calitate. Incluziunea socială și combaterea sărăciei sunt parte
integrantă a intervențiilor care urmăresc promovarea unei dezvoltări echilibrate și coeziunea
socială. Reduc erea prevalenței sărăciei și a excluziunii, îmbunătățirea accesului la servicii
sociale și de sănătate de calitate, dezvoltarea economiei sociale, vor fi urmărite la nivel de
program, în vederea promovării incluziunii sociale și 2 combaterii sărăciei, în conformitate cu
prevederile strategiilor naționale relevante și contribuind la obiectivele asumate în a cest
domeniu. În acest sens, PO CU încurajează considerarea resursei umane provenite din rândul

10
grupurilor vulnerabile ca și resursa umană fără de car e dezvoltarea României în următorii ani
este imposibilă.

2. POIM 2014 -2020 a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României
identificate în Acordul de Parteneriat 2014 -2020 și în acord cu CSC și Documentul de Poziție al
serviciilor Comi siei Europene.
Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu PNR și
RSȚ, concentrându -se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum
redus de carbon prin măsuri de eficiență energe tică și promovare a energiei verzi, precum și prin
promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a
resurselor.
Prioritățile de finanțare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al
Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare
identificate la nivel național: Infrastructura și Resursele. Având în vedere gradul ridicat de
corelare și complementaritate, precum și experiența perioadei 2007 – 2013, promovarea
investițiilor în domeniul infrastructurii și resurselor vor fi finanțate în cadrul unui singur program
având ca obiectiv global: Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea
riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creșteri economice
sustenabile, în condiții de siguranță și utilizare eficientă a resurselor naturale.
Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014 –
2020 are la bază analiz a situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia
Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 -2020), care a dus la identificarea principalelor
probleme:
• Cercetare -dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel
scăzut de asimilare a inovării în firme, IMM: sector al IMM -urilor insuficient dezvoltat, cu
impact negativ asupra competitivității economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale
sectorului IMM -urilor, în documentele de programare strategic ă națională, sunt:
gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a afacerilor în
toate regiunile, reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe
piață în primul an de viață.
2. Eficie nță energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în
infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.
3. Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane.
4. Dezvoltare urbană: zone urbane deg radate, vacante sau neutilizate corespunzător în orașele din
România.
5. Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate.
6. Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru revigor area
zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.

11
7. Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care are drept
consecință o atractivitate scăzută și investiții extrem de reduse.
8. Infrastructura socială și pentru educați e: infrastructurile educaționale, de sănătate și de servicii
sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman.
9. Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor
privind de zvoltarea socio -economică a comunităților locale.
10. Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de
Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o bună
implementare a POR.
Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică menționate de
Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene Structurale și de
Investiții, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perio ada 2014 -2020:
• Inovare și cercetare;
• Agenda digitală;
• Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);
• Economie cu emisii reduse de carbon.

3. POR 2014 –2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și
îmbunătățirea co ndițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel
încât acest ea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de
inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
PO Competitivitate susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul
redus al competitiv ității economice, în special în ceea ce privește (a) sprijinul insuficient pentru
cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit
servicii slab dezvoltate, poziționându ‐se astfel ca un factor generator de i ntervenții orizontale în
economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate. Alăturarea celor doi
vectori – Cercetare ‐Dezvoltare ‐Inovare și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor – în cadrul
aceluiași program operațional est e justificată strategic de rolul multiplicator al acestor domenii și
de sprijinul direct prin care acestea contribuie la obiectivele de specializare inteligentă si
promoveaza noi oportunități de creștere, în special într ‐un număr limitat de domenii priorit are
concentrate pe avantajele comparative ale României. Investițiile dedicate consolidării cercetării,
dezvoltării tehnologice și a inovării ale PO Competitivitate le continuă pe cele începute în
perioada 2007 ‐2013, ale căror rezultate deja încep să devină vizibile, dar sunt mai mult
orientate către implicarea sectorului privat în activități de CDI, stimularea parteneriatelor între
sistemul public de cercetare și actorii privați, orientarea către piață și transferul tehnologic și o
mai mare expunere a c ercetării românești pe plan internațional. Proiecte majore, precum Extreme
Light Infrastructure ‐ Nuclear Physics (ELI ‐NP) sau Centrul Internațional de Studii Avansate
privind Sistemele Fluviu ‐Deltă‐Mare (DANUBIUS – RI) vor fi de asemenea finanțate prin P O

12
Competitivitate. Îmbunătățirea accesului, a utilizării și creșterea calității TIC se va realiza prin
intervenții orizontale în sectorul privat și în procesele de guvernare, în special prin promovarea
unei abordări a serviciilor publice electronice centr ate pe evenimente din viața cetățenilor și
întreprinderilor (Life Events). Totodată, sunt promovate măsuri de îmbunătățire a infrastructurii
specifice TIC pentru educație, incluziune, sănătate și cultură, sunt încurajate investițiile în
e‐comerț și dezvo ltarea inovării prin clustere/poli TIC și este finanțată dezvoltarea infrastructurii
dîn ceea ce privește Accesul și Rețelele de Generație Viitoare (NGA/NGN), ca fiind unul dintre
obiectivele ‐cheie de performanță pentru punerea în aplicare a Agendei Digit ale.
Alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014 -2020 este
de 553,19 milioane de euro. Bugetul POCA 2014 -2020 este structurat pe 3 axe prioritare, după
cum urmează:
– Administrație publică și sistem judiciar eficiente, c u o alocare financiară de 326,38 de
milioane de euro (59%);
– Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare financiară
de 187,70 de milioane de euro FSE (33,93%);
– Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de mili oane de euro (7,07%).
Cele trei axe prioritare vor finanța proiecte care privesc:
– Planificarea strategică și bugetarea pe programe la nivel central;
– Dezvoltarea de sisteme și instrumente de management;
– Îmbunătățirea politicilor publice și creșterea calităț ii reglementărilor;
– Simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației;
– Măsuri pentru susținerea ONG -urilor și a partenerilor sociali;
– Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice
centrale (inclusiv decidenți politici);
– Cadru legal și instituțional privind managementul resurselor umane;
– Instrumente moderne de management al resurselor umane pentru creșterea
profesionalismului și a atractivității administrației publice;
– Sistem de management st rategic și operațional, integrat, prin care să fie asigurate
deciziile cheie ce privesc administrarea justiției;
– Capacitate instituțională consolidată la nivelul sistemului judiciar, inclusiv pentru
continuarea punerii în aplicare a noilor coduri;
– Îmbunătă țirea cadrului legal și instituțional în domeniul achizițiilor publice;
– Îmbunătățirea pregătirii și managementului procedurilor de achiziții și asigurarea
executării corecte a contractelor;
– Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autorit ățile și instituțiile publice
centrale (inclusiv decidenți politici);
– Planificare strategică, financiară, instrumente, procese de management la nivel local;
– Susținerea ONG și a partenerilor sociali;

13
– Dezvoltarea abilităților personalului din autoritățile și instituțiile publice locale (inclusiv
a factorilor de decizie la nivel politic);
– Creșterea transparenței în administrația publică;
– Mecanisme administrative (audit, control, control managerial intern);
– Capacitate administrativă de a preveni și a reduce cor upția;
– Educație anticorupție;
– Consolidarea planurilor de formare a personalului din sistemul judiciar, elaborarea de
materiale suport pentru formare, conferințe, seminarii, stagii;
– Dezvoltarea și aplicarea de politici îmbunătățite de acordare a asistenței juridice;
– Campanii de informare, educație juridică, conștientizare, ghiduri/materiale informative,
strategii de comunicare, sondaje/analize;
– Diversificarea paletei de servicii de consiliere și asistență juridică adecvate nevoilor
cetățeanului;
– Promovarea ș i consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor;
– Îmbunătățirea activității de executare a hotărârilor judecătorești;
– Sporirea transparenței, eticii și integrității la nivelul sistemului judiciar și a altor profesii
asociate actului de justiție.

4. POAT este proiectat să asigure sprijinul de tip orizontal ce răspunde necesităților comune
tuturor structurilor cu atribuții de coordonare, gestionare și control al Fondurilor Europene
Structurale si de Investitii ( FESI ) în România, precu m și actorilor implicați în implementarea
proiectelor cu finanțare FESI. Prin POAT se vor desfășura și activități care au ca scop informarea
și conștientizarea diferitelor categorii de public interesat în înțelegerea în ansamblu a
intervențiilor din instru mentele structurale și pentru dezvoltarea culturii parteneriale la nivelul
sistemului de implementare a FESI în România. POAT este conceput ținând cont de noua
arhitectură a sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI, respectiv cu patru autori tăți
de management în cadrul MFE (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, POAT și PO
Capital Uman) și își propune să sprijine cu asistență tehnică aspectele orizontale pentru toate PO
finanțate din FESI, iar pentru cele trei programe finanțate din FEDR /FC aflate în directa
gestionare a MFE (POIM, POC și POAT), să acorde asistență tehnică pentru aspecte specifice
implementării acestora. Totodată, consolidarea culturii parteneriale reprezintă o prioritate, POAT
urmând să sprijine activitățile de întărire a structurii de coordonare a Acordului de Parteneriat
2014 – 2020 și a perioadei de programare post 2020, în exercitarea atribuțiilor ce derivă din
această calitate. Investiția teritorială integrată este un instrument nou introdus în perioada 2014 –
2020 c are promovează utilizarea integrată a fondurilor și poate duce la un rezultat agregat mai
bun pentru aceeași valoare a investiției publice. România va folosi instrumentul ITI în Rezervația
Biosferei Delta Dunării, iar POAT prevede sprijin pentru coordonare a implementării strategiilor
planurilor integrate de dezvoltare ale Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI).
Noutățile perioadei 2014 -2020 sunt

14
‣ Accent mai puternic pe rezultate: ținte mai clare și măsurabile pentru un grad sporit de
răspundere.
‣ Simplificare: același set de norme pentru cinci fonduri.
‣ Condiții: introducerea unor precondiții specifice anterior canalizării fondurilor.
‣ Consolidarea dimensiunii urbane și combaterea excluziunii sociale: o sumă minimă din FEDR
alocată pentru proiecte le integrate la nivelul orașelor și din FSE pentru susținerea comunităților
marginalizate.
‣ Conexiune cu reforma economică: Comisia poate suspenda finanțarea unui stat membru care
nu respectă normele economice ale UE.

3. Legislație

3.1. Cadrul legal European

În preambulul Tratatului de la Roma, semnat în 1957, Statele Membre menționau necesitatea
de „a consolida unitatea economiilor lor în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase prin
reducerea diferențelor care există între diferitele regiuni, prec um și a rămânerii în urmă a
regiunilor defavorizate”.
Principiile politicii de coeziune a Uniunii Europene 2007 -2013 sunt redate în Orientările
Strategice Comunitare pentru Coeziune (Community Strategic Guidelines), document al
Comisiei Europene prin car e se stabilesc prioritățile de dezvoltare la nivelul Uniunii, în
următoarea perioadă. Aceste priorități au fost preluate de Statele Membre în documentele lor
strategice, respectiv Cadrul Strategic Național de Referință și programele operaționale.
Politica de coeziune a Uniunii Europene, integrată în tratate începând din 1986, și -a fixat ca
obiectiv să reducă diferența între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, pentru a
consolida coeziunea economică și socială. Odată cu integrarea celor zec e țări noi în 2004, apoi a
Bulgariei și României în 2007, acest efort de armonizare a trebuit întărit. Principalii beneficiari ai
Fondului au fost chemați să contribuie la dezvoltarea economică a noilor lor parteneri. În același
timp, întreaga Uniune face față unor provocări rezultând dintr -o accelerare a restructurării
economice ca urmare a globalizării, a deschiderii schimburilor, a efectelor revoluției tehnologice,
a dezvoltării economiei cunoașterii, a unei populații pe cale de îmbătrânire și a unei cre șteri a
imigrației. Pentru a răspunde acestor provocări diferite, s -a dovedit necesar, așadar, un nou
dispozitiv legislativ.
Pentru perioada 2007 -2013, acesta este compus din următoarele elemente:
• un regulament general. Definește regulile comune, a plicabile Fondului European de
Dezvoltare Regională (FEDER), Fondului Social European (FSE) și Fondului de Coeziune. Pe
baza principiului gestionării împărțite între Uniune, statele membre și regiuni, acest regulament

15
prezintă un nou proces de derulare a p rogramelor, precum și norme noi pentru gestionarea
financiară, controlul și evaluarea proiectelor. Politica de coeziune este reorganizată în jurul a trei
noi obiective prioritare: convergența, competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă și
coope rarea teritorială europeană;
• un regulament pentru fiecare din sursele de finanțare [Fondul European de Dezvoltare
Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Instrumentul de asistență pentru
preaderare (IAP);
• un regulament nou creează o autoritate transfrontalieră pentru a pune în practică programele de
cooperare.
Regul amentul 1083 / 2006, Art. 59:
• Desemnarea autorităților : (1) Pentru fiecare program operațio nal, statul membru
desemnează: (a) o autoritate de gestionare / de manageme nt: o autoritate publică sau un
organism public sau privat național, regional sau local desemnat de statul membru pentru
gestion area programului operațional;
(b) o autoritate de certificare: o autoritate publică sau un organism public sau privat național,
regional sau local desemnat de statul membru pentru certificarea cheltuielilor și cererilor de plată
înainte de t rimiterea acestora la Comisie;
(c) o autoritate de audit: o autoritate publică sau un organism public sau privat național, regional
sau loca l, independent de autoritatea de gestionare și de autoritatea de certificare din punct de
vedere funcțional, desemnat de statul membru pentru fiecare program operațional și însărcinat cu
verificarea funcționării eficiente a sistemulu i de gestionare și de c ontrol.
Aceeași autoritate poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.
(2) Statul membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru
realizarea integrală sau parțială a atribuțiilor autorității de gestionare sau ale autorității de
certificare sub supravegherea autorității respective.
(3) Statul membru adoptă normele de reglementare ale relațiilor cu autoritățile menționate la
alineatul (1) și ale relatiilor cu Comisia. Fără a aduce atingere dispozițiilor pre zentului
regulament, statul membru definește relațiile mutuale dintre autoritățile menționate la alineatul
(1) care își îndeplinesc sarcinile în conformitate cu sistemele instituționale și financiare din statul
membru în cauză. } (4) Sub rezerva articolulu i 58 litera (b), unele autorități sau toate autoritățile
menționate la alineatul (1) pot face parte din același organism.

3.2. Cadrul legal național

Referitor la legislația națională se pot enumera următoarele:
ORDIN MFE 2010/10.10.2016 privind aprobarea aprobarea formatului standard al
Contractului/Deciziei de finanțare – condiții generale aplicabil pentru perioada de programare
2014 -2020

16
OUG nr. 26/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a
fondurilor structurale și de investiții europene
Memorandum/24.02.2016 privind stadiul îndeplinirii condiționalităților ex -ante prevăzute în
Acordul de Parteneriat și măsurile necesare pentru în deplinirea acestora până în decembrie 2016
și Anexe
Memorandum/12 februarie 2016 privind aprobarea planurilor de management pentru arii
naturale protejate, condiționalitate pentru finalizarea implementării proiectelor finanțate în cadrul
Axei Prioritare 4 “ Implementarea Sistemelor Adecvate de Mana gement pentru Protecția
Naturii” a Programului Operațional Sectorial Mediu 2007 -2013
Memorandum/20.02.2016 privind posibilitatea finanțării de pro iecte retrospective non -majore
prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007 -2013
și Anexe
Memorandum/27 ianuarie 2016 privind aprobarea calendarului de activități ce vor fi
desfășurate pentru operaționalizarea sistemului integrat de managemen t SMIS 2014+/MySMIS
2014 pentru gestionarea fondurilor europene
H.G. 953/09 decembrie 2015 pentru completarea art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 6 78/2015
privind inchiderea programelor operaționale finanțate în perioada 2007 – 2013 prin Fondul Social
European de Dezvoltarea Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul
European pentru Pescuit
HOTĂRÂRE nr. 398/27 mai 2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și
gestionare a fo ndurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității
cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007 -2013.
HOTĂRÂRE nr. 399/27 mai 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social
european și Fondul de coeziune 2014 -2020.
Ordinul privind aprobarea procedurii de evaluare semestriala a activității/performantelor
profesionale individuale ale personalului care gestionează asistența financiara nerambursabila
comunitară.
Ordonanță de Urgență / 12.12.2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului
de gestionare a instrumentelor structurale.

În legătură cu legislația privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței
comunitare nerambursabile alocate României enumerăm:
Ordin privind modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor, al ministrului
delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, al ministrului
fondurilor europene și viceprim -ministrului, ministrul finanțelor publice nr. 842/303/573/2015
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii
direcți finanțați din fonduri externe nerambrusabile, precum și unele măsuri financiare în
domeniul ex -ISPA din sectorul transporturi.

17
Ordin MFE nr. 1953/ 29.09.2016 privind aplic area dispozițiilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației
publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în cadrul Ministerului
Fondurilor Europene
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 privind gestionarea financiară a
fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 -2020 și Normele metodologice de
aplicare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 29 din 28 mai 2014 (Monitorul Oficial nr. 407 din 2
iunie 2014 ) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009
privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru
obiectivul convergență.
În perioada de programare 2014 -2020, Uniunea Europeană se va confrunta cu mai multe
provocări, și anume încurajarea redresării din criza economică prin generarea de locuri de
muncă, dar și soluționarea provocărilor legate de protecția mediului și schimbările climatice,
remedierea decalajelor educaționale persistente și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale.
Aceste provocări afectează sau amen ință milioane de concetățeni europeni și necesită crearea
unor instrumente noi, care să răspundă aspirațiilor lor. Din aceste motive, noul cadru este
puternic centrat pe rezultate. Acesta include mecanisme noi, care ar trebui să asigure condițiile
necesare pentru producerea unei schimbări: abordarea strategică solidă prin acorduri de
parteneriat și programe, concentrarea tematică, cadrul de performanță, condiționalitățile ex ante,
consolidarea legăturii cu guvernanța economică europeană, creșterea oportunit ăților de utilizare a
instrumentelor financiare, sprijinirea capacității instituționale, cote minime pentru contribuția din
Fondul social european și o Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, creată
special pentru a combate șomajul . De asemenea, noul cadru oferă mai multe instrumente care
permit combinarea sprijinului din partea diferitelor fonduri ESI pentru o mai bună adaptare la
necesitățile fiecărui teritoriu, la nivel național, regional, local sau transfrontalier. Prin urmare,
autoritățile de management sunt încurajate să utilizeze aceste instrumente, în cea mai mare
măsură posibilă, în scopuri precum investițiile teritoriale integrate, planurile de acțiune comune
sau dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, dar și pentru proiecte finanțate
parțial din Fondul european pentru investiții strategice, în contextul Planului de investiții pentru
Europa. S -au prevăzut dispoziții specifice privind implementarea pentru a se asigura că diferitele
autorități care răspun d de punerea în aplicare a fondurilor ESI colaborează pentru a maximiza
impactul sprijinului din partea Uniunii, consolidând în același timp buna gestiune financiară și
corectitudinea cheltuielilor. În final, cadrul juridic al fondurilor ESI prevede un sis tem
simplificat de aplicare ce cuprinde reguli de implementare raționalizate, posibilitatea
beneficiarilor de a efectua toate demersurile administrative prin mijloace electronice, un domeniu
de aplicare extins pentru a permite utilizarea de opțiuni simplif icate în materie de costuri și, mai
presus de toate, obligația autorităților de management de a lua măsuri specifice pentru a reduce
sarcinile administrative care revin beneficiarilor. Acestea sunt mijloacele puse la dispoziția
statelor membre și regiunilo r din Uniunea Europeană în această perioadă de șapte ani. În

18
continuare, fiecare autoritate de management răspunde de valorificarea la maximum a acestor
mijloace prin mobilizarea parteneriatelor teritoriale la scară largă și reunirea tuturor forțelor în
vederea construirii unor strategii de dezvoltare care să realizeze obiectivele strategiei Europa
2020.