CENTRUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA [610695]

1 из 20

CENTRUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA

RAPORT TEMATIC

ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
(din practica examinării petițiilor parvenite
în Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova în anul 2012)

Autor:
IGOR MUNTEANU

CHIȘINĂU 2013

2 из 20

Accesul liber la justiție

Accesul liber la justiție constituie un principiu fundamental al organizării
oricărui sistem judiciar democratic fiind consacrat într -un număr important de
documente internaționale1. Mecanismul statal de apărare a drepturilor și li bertăților
fundamentale ale omului , un factor de primă importanță , constituie buna funcționare
a autorității judecătorești, astfel încît să se a sigure oricărei persoane dreptul la
satisfacție efectivă din partea instanțelor judecăt orești2 competente împotriva actelor
care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Pe plan procesual,
accesul liber la justiție este concretiz at în prerogativele pe care le implică dreptul la
acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane
fizice sau juridice.
Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o
maniera concretă și reală, iar nu iluzorie si teoretică, avocații parlamentari susțin că
imposibilitatea concretă sau condiționată drept și de fapt de sesizare a unei instanțe de
către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la
justiție.
Totodată, avocații parlamentari apreciază faptul că hotărâri le Curții Europene ,
ce au o mare valoare juridică , ce sunt obligatorii pentru statele în cauză, determină
modificarea legislației și a practicii administrative naționale. Datorită jurisprudenței
Curții, Convenția este un instrument puternic, capabil să facă față noilor provocări și
să contribuie la consolidarea statului de drept și democrației în Europa . În anul 2012
în privința Republicii Moldova au fost constat ate 6 violări a art.6 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului3în raport cu anul 2011 – 22 de violări, în opinia
avocaților parlamentari se pare c ă reformele pe plan intern își pun amprenta în
contextul transformărilor avute la Curte .
Dreptul la un proces echitabil, în accep țiunea art. 6 din Conven ția Europeană a
Drepturilor Omului reprezintă un fapt, un complex de obliga ții impuse statului al
căror unic scop este protejarea altor drepturi și libertăți fundamentale. Mergând mai
departe, putem aprecia că suma obliga țiilor impuse statelor și care formează dreptul

1 Declarația Universală a drepturilor omului art.8, Pactul cu privire la drepturile civile și politice art.14 , Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale art. 6
2 Art.20 din Constituția Republicii Moldova
3 http://www.lhr.md/news/356.html

3 из 20

la un proces echitabil este, practic, nelimitată, tocmai pentru că acest complex de
garanții procedurale reprezintă premisa existen ței unui stat de drept.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a
statuat că dreptul de acces la instanțe trebuie să fie un drept efectiv, fără a fi însă un
drept absolut și că, fiin d vorba despre un drept pe care convenția l -a recunoscut fără
să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit
admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept4.
În dreptul nostru , preve deri care garantează dreptul persoanei la un proces
echitabil se regăsesc în Constitu ție5, Codul de procedură penală, Codul de procedură
civilă și în alte legi organice6. Expresia acestor legi exprimă dezideratul statului de a
asigura funcțion area unei justiții eficiente . Cu toate acestea avocații parlamentari
consideră că art.21 din Constituție, care asigură accesul liber la justiție, necesită a fi
completat cu al.2 în care să prevadă la nivel de principiu următoarea
fundamentare, ,Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor
într-un termen rezonabil ”, ceea ce ar întruni toate garanțiile interpretate în
jurisprudența sa de către Curtea europeană la art.6 .
Avocații parlamentari accentuează pe faptul că eficiența unui proces echitab il
nu poate fi percepută fără funcționarea bună a sistemului instituțional în domeniul
justiției, cum ar fi bunăoară Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele de
judecată, procuratura, instituția avocaturii, instituția executorilor judecătorești care
ajută la realizare a unei bune g uvernări în domeniul justiției. Totodată, avocații
parlamentari consideră că o justiție eficientă nu poate fi percepută fără o prestație
profesională a participanților la proces.
Ca și în anul precedent cel mai actual subiect abordat de către solicitanți este
pretinsa încălcare a dreptului de acces ul liber la justiție . Starea de lucruri atestă o
situație îngrijorătoare , de aceea demararea reformelor în justiție trebuie să satisfacă
speranțele a cel puțin 397 de solicita nți care au invocat mai multe obiecții la calitatea
actului justiției, dintre care: în 147 de cazuri se reclamă tergiversarea examinării
cauzelor, în 49 cazuri – neîndeplinirea hotărîrilor judecătorești, în 1 05 cazuri se
invocă dezacordul cu sentința/hotărîrea pronunțată iar 69 de cazuri se referă la lezarea
dreptului la recurs efectiv. Analiza arată că o parte a petițiilor este generată de
dezacordul unor participanți la procesul de înfăptuire a actului de jus tiție cu hotăririle
judecătorești, iar motivele invocate pot fi verificate doar pe căile de atac în instanțele
ierarhic superioare. De cele mai multe ori cetățenii neavînd procedee de contestare a

4 Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Marii Britanii, paragraful 36, și Hotărârea
din 17 ianuarie 2012, pronunțată în Cauza Stanev împotriva Bulgariei, paragraful 230
5 Articolele 20, 21, 26, 116, 117, 118 și 119, 120 ale Constituției Republicii Moldova, adoptate la 29 iulie 2004.
6 Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 -XIII din 6 iulie 1995, în vigoare din 19 octombrie 1995, cu
modificările ulterioare; Legea cu privire la statutul judecătorului, nr. 544 -XIII, adoptată la 20 iulie 1995, în vigoare
din 16 octom brie 1995, cu modificările ulterioare.

4 из 20

unei hotărîri irevocabile, majoritatea petiționarilor reaf irmîndu -și intenția de a apela
la CtEDO. Conform raportului Curții Europene7, pînă la sfîrșitul anului 2012 se
aflau 3256 cereri pendinte . Totodată se atestă un număr mare de cereri declarate
inadmisibile, cereri comunicate Guvernului, hotărîrilor pronunțate în raport cu
2011. Cu toate acestea Republica Moldova rămîne printre primele zece țări din
Europa cu cele mai multe cereri depuse la Curte.

***

Respectarea drepturilor omului în sectorul justiției este unul dintre pilonii de bază
de care se fundamentează reforma sectorului justiției. Astfel, Parlamentul Republicii
Moldova în anul 2012 a adoptat un set de legi prin care a modificat unele prevederi
din Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală precum și alte legi de
incidență în co ntextul reformei8, menite să eficientizeze într -o măsură mai mare
accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Efectul modificărilor operate
în opinia avocaților parlamentari vor putea fi apreciate în timp.
Cu toate acestea în ciuda reform elor demarate este de notat, că conform unui
sondaj(BOP)se arată că doar 15 % dintre cetățeni au încredere în justiție, adică cu 15
la sută mai puțin decât în luna mai al anului curent 9. Conform altui sondaj, doar 50 la
sută din cetățenii care au avut de -a face cu instanțele judecătorești din Chișinău se
arată mulțumiți de felul cum au fost tratați de oamenii legii. Astfel arată datele
sondajului realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției 10 . Sondajul relevă
că aproape jumătate din intervievați au declarat că se arată mulțumiți de felul cum s –
au comportat cu ei oamenii legii în instanțele din Chișinău.Același studiu arată că
aproape 70 la sută din respondenți se arată nemulțumiți de condiții le în care au loc
procesele de judecată.
În opinia Ministrului de Justiție 11 ,,Combaterea corupției sau integritatea actorilor
din sistemul justiției este pilonul de bază în strategia de reformare ”.
Se pare că inițiativele anticorupție ale Ministerului J ustiției au fost expertizate de un
grup de specialiști de la Departamentul de Stat al Statelor Unite 12, și că pachetul de
inițiative cu privire la măsurile de combatere a corupției, precum și proiectul unei noi
Legi privind testarea integrității profesional e a actorilor din sistemul justiției a fost
finalizat, urmând să fie expediat spre aprobare Guvernului.

7 http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/9113BE4E -6682 -41D4 -9F8B -0B29950C8BD4/0/Analysis_Statist ics_2012_ENG.pdf
8 Legea nr.231 din 25.11.2011 privind aprobarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 –2016
9 http://www.prime.md/ro/news/in -prag-de-iarna -moldovenii -au-devenit -mai-pesimisti -si-mai-sceptici -2032316/
10 http://trm.md/ro/social/sondaj -50-din-chisinauieni -sunt -multumiti -de-activitatea -instantelor -judecatoresti/
11 http://www.europalibera.org/content/article/24751604.html
12 http://www.justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4&id=1160

5 из 20

Conform unei declarații a Viceministrului justiției ,, Inițiativele anticorupție ale
Ministerului Justiției nu vor avea efectele pe care se mizează dacă nu vor fi susținute
din interiorul sistemului judecătoresc, prin intermediul unui mecanism eficient de
răspundere disciplinară, care să preîntâmpine și să curme orice comportamente care
ar putea, eventual, lua forma unor infracțiuni 13.
În opinia Președinte lui Curții Supreme de Justiție 14 ,,la momentul actual, sau în
ultimii ani, instanțele judecătorești au o practică atât de divergență, încât s -a ajuns la
aceea că nu numai cetățenii nu știu cum trebuie să procedeze, dar nici judecătorii. Din
care considerent e s-a ajuns la concluzia că este necesar de a da opinii consultative
judecătorilor ”.
În legătură cu necesitatea aplicării corecte și uniforme a normelor de competență, de
procedură propriu zisă și exercitare a căilor de atac, avoca ții parlamentar i constată că
Curtea Supremă de Justiție a emis și o recomandare 15 în sensul punerii în aplicare a
prevederilor Legii nr.155 din 05.07.2012 pentru modificarea și completarea Codului
de procedură civilă al Republicii Moldova. Totodată, se atestă în a doua jumătate a
anului, emiterea de către Curtea Supremă de Justiție a unor recomandări în scopul
unificării practicii judiciare ceea ce în opinia avocaților parlamentari este binevenit.
Totodată, avocații parlament ari își exprimă îngrijorarea față de lipsa reacției statului
vis a vis de dezacordul societății civile cu privire la propunerea unor modificări în
legislația procesuală prin care s -au expus asupra consecințelor pe care le -ar avea
negativ asupra justițiabililor și a sistemului judecătoresc 16.
Concomitent avoc ații parlamentar i au inter alia cîteva observații din punct de vedere
al clarității și previzibilității normelor redactate în legislație, deoarece în orice act
normativ trebuie să se regăsescă normele care ar prevedea calea de remediere atunci
cînd se petentul nu este de acor d cu acțiunile/inacțiunile a autorității, asigurarea unor
garanții juridice împotriva arbitrarului, deoarece potrivit jurisprudenței la art.13
raportat la art.6 și 8 CEDO, cere ca legislația internă să prevadă o cale de remediu
prin care orice persoană car e susține că este victima încălcării a unui drept legitim, să
poată sesiza un organ intern cu o cale de recurs accesibilă, utilă și eficace. În opinia
avoca ților parlamentar i instituirea acestui remediu în actul normativ ar asigura
respectarea garanțiilor prevăzute la art. 20 și 53 al.1 din Constituție. Un exemplu
elocvent , reprezintă recomandăril e avocatului parlamentar 17 privind oportunitatea de

13 http://www.justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4&id=1175
14 http://www.europalibera.org/content/article/24734637.html
15 Recomandarea CSJ nr.24
16 http://crjm.org/news/view/223
17 adresările avocatului parlamentar din 04.12.12.12 și 27.12.12

6 из 20

completare a regulamentului privind aplicarea apostilei, Ministerul justiției 18 a inițiat
procedura de elaborare a unui proiect de modificare a regulamentului în procesul
căruia se va analiza și lua în considerație recomandările avocatului parlamentar vis a
vis de normele care ar prevedea calea de remediere atunci, cînd se refuză apostilarea
sau împotriva acțiunii/i nacțiunii a autorității.
Avocații parlamentari consideră că dificultățile care pot agrava activitatea instanțelor
de judecată sunt: supraîncărcarea instanțelor, lipsa de spațiu corespunzător, lipsa unui
cadru legal stabil și coerent pentru soluționarea cauzelor, a unor reglementări ce ar
degreva judecătorii de cauze simple, lipsa de unitate a practicii judiciare, insuficiența
resurselor materiale și umane. Una dintre dificultățile majore cu care se confruntă, în
prezent, autoritatea judecătorească, în o pinia avocaților parlamentar, este nivelul
redus al încrederii în justiție, generat inclusiv prin împovărarea asupra puterii
judecătorești vina pentru condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului. Totodată, și alți factori, pre cum durata proceselor, caracterul
neunitar al practicii judiciare, problemele de sistem, inconsecvența sprijinului pentru
dezvoltarea sistemului judiciar etc., condus la știrbirea treptată a imaginii justiției.
Avoca ții parlamentar i notează că potrivit Dec larației de la Brighton din 18 -20 aprilie
2012 19, s-a reiterat că dreptul de recurs individual în fața Curții este o piatra de
temelie a sistemului convenției. Dreptul de a prezenta o cerere în fața Curții trebuie să
fie practic realizabil și că statele pă rți trebuie să se asigure că aceasta nu împiedică în
nici un fel exercitarea efectivă a acestui drept.
Practic toate condamnările statului la CEDO sunt prezentate ca fiind consecința
deficiențelor din sistemul judiciar național, în timp ce mecanismul de pr otecție a
drepturilor omului prevăzut de Convenție presupune cooperarea puterilor statului, iar
încălcarea Convenției este cauzată, nu de puține ori, de carențe legislative sau de
nefuncționarea sistemului de executare a hotărârilor judecătorești. Conform unui
studiu, violările CEDO constate în hotărîrile din 1997 -2011 aproximativ 34 % se
distribuie art.6 din Convenție ce garantează dreptul la un proces echitabil20,iar o mare
parte se referă la neexecutarea hotărîrilor judecătorești.
Totodată, a vocații parlamentar i își exprimă nedumerirea vis -a-vis de eficiența
mecanismului de regres împotriva persoanelor a căror activitate, cu intenție sau din
culpă gravă, a constituit temei pentru adoptarea hotărîrii privind plata obligatorie a
sumelor stabilite prin hotărîre a Curții Europene a Drepturilor Omului sau prin acord
de soluționare pe cale amiabilă a cauzei. Conform unui studiu, se arată că foarte puține

18 Scrisoarea Ministerului justiției din 15.01.2013
19 http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/8AC14EA9 -A92B -4875 -A76A –
4E21A8B3AC5A/0/ENG_20120418_BRIGHTON_DECLARATION_FINALE.pdf
20 Executarea hotărîrilor Curții Europene a drepturilor omului 1997 -2012, CRJM

7 из 20

acțiuni de regres au fost înaintate în temeiul art. 17 din Legea cu privire la Agentul
Guvernamental21.
În pofida Hotărîrii Parlamentului nr. 72 -XVI din 28.03.200822 prin care s -a
descris factorii obiectivi și subiectivi care contribuie la încălcărea drepturilor și
libertăților omului, se pare că autoritățile vizate nu a prezentat careva informații pe
ultimii ani despre măsurile întreprinse privind executarea acesteia. La fel avocații
parlamentari au dubii vis a vis de eficiența activității Comisiei Guvernamentale
permanentă pentru organizarea executării hotărîrilor23 definitive ale CEDO versus
Republica Moldova.
Avocații parlamentari relevă faptul că creșterea gradului de încredere în justiție
nu poate fi realizată exclusiv prin măsuri administrative, de o importanță majoră în
acest sens fiind și atitudinea corectă a judecătorilor față de justițiabili. Astfel,
repartizarea aleatorie a cauzelor, conduita personală ireproșabilă a judecătorilor,
soluționarea cauzelor cu celeritate, practica judiciară unitară, corupția sunt doar
unele din premisele restabilirii încrederii în justiție .
O îmbunătățire în fond a modului de funcționare a sistemului judecătoresc
trebuie să aibă la bază, în primul rând, perfecționarea cadrului legislativ, în special
sub aspectul coerenței și stabilității. Modificările frecvente ale actelor norma tive (,
Codul penal, Codul procesual penal, Codul de procedură civilă etc.)24, normele
incomplete, contradictorii și limbajul ambiguu provoacă dificultăți nu numai pentru
judecători, dar , mai grav, afectează accesibilitatea reglementărilor în anumite
domeni i, generând practică judiciară neunitară din partea instanțelor și
neîncredere în actul de justiție din partea justițiabililor.
Totodată, avocații parlamentari susțin că examinarea unor situații litigioase, în
care o parte va fi inevitabil nemulțămită, ju stiția va fi în permanență expusă criticii
din partea acelei părți care a pierdut procesul. În acest context, avocații parlamentari
consideră că ar fi necesar ca opiniei publice să -i fie furnizată acea informație cu
privire la principiile care guvernează activitatea judiciară, astfel încât să fie corect
înțelese constrângerile impuse de respectarea principiului legalității, al imparțialității,
precum și a exigențelor profesionale ale judecătorului.
Desigur, independența justiției poate fi grav afectată și prin subfinanțarea
lentă a sistemului judiciar consideră avocații parlamentari . Or, sit uația financiară
precară și necesitatea înlăturării deficiențelor la capitolul condițiilor de desfășurare a
proceselor judiciare, care nu corespund standardelor internaționale de organizare

21 Executarea hotărîrilor Curții Europene a drepturilor omului 1997 -2012, CRJM
22 Pe marginea audierilor privind hotărîrile Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la Republica Moldova,
executarea acestora și prevenirea încălcării drepturilor omului și a libertăților fundamentale
23 Hotărîrea de Guvern cu privire la Comisia guvernamentală permanentă pentru organizarea executării hotărîrilor
definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului versus Republica Moldova nr. 1488 din 31.12.2004
24 Lege privind aprobarea Strategiei de reformă a sectorului jus tiției pentru anii 2011 –2016 nr. 231 din 25.11.2011

8 из 20

tehnică, determină impedimente care nu pot fi depășite pentru autoritatea
judecătorească.
De aceea, interpretăril e diferite, care pot fi date anumitor probleme de drept,
ca urmare a ambiguității actelor normative, a frecventelor modificări operate în
legislație, cauzează lipsa de unitate a jurisprudenței – unul dintre principalii factori
negativi care influențează încrederea cetățenilor în buna funcționare a justiției.
Avocații parlamentari consideră că necesitatea instituirii unui mecanism care să
pună în practică obligativitatea procedurii de unificare a practicii judiciare de către
CSJ, se referă și la recursul în interesul legii , s-a vorbit în repetate rânduri, până în
prezent au fost operate modificări în Codul de procedură penală25 însă, se pare că în
Codul de procedură civilă nu a fost introdusă ins tituția, din aceste considerente
avocații parlamentar i susțin că recursul în interesul legii constituie una din
posibilitățile eficiente de atenuare a fenomenului de jurisprudență neunitară și de
reducere a acestuia la limite rezonabile, care să se refere la cazurile lacunelor
legislative. Drept comparație servește legislația statelor europene, prin care inclusiv
și ombudsmanul poate uza de acest mecanism26.
De asemenea, avocații parlamentari punctează pentru îmbunătățirea calității
actului justițial, pe lîngă impune rea uniformiz ări și unific ării practicii judiciare
naționale, se impune aplicarea directă a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului, reducerea duratei examinării cauzelor etc. Avocații parlamentar i relevă
asupra faptului că conform Declarației de la Interlaken din 19 februarie 201027, s-a
menționat că una din prerogativele statelor membre este să execute în totalitate
hotărârile CtEDO și să prevină violări sim ilare pe viitor, să ia în calcul
jurisprudența în evoluție a Curții, inclusiv care se referă la alte state, să
implementeze recursuri efective, să asigure implementarea recomandărilor
Comitetului de Miniștri.
Avocații parlamentari sunt ferm convinși că problemele aduse drept argument
nu pot aștepta o rezolvare pe termen mediu, fiind o necesitate actuală. Astăzi, ne
aflăm în situația în care evoluția sistemului judiciar către standardele europene, fiind
primordială și necesită a fi sprij inită necondiționat, prin măsuri legislative concrete,
de schimbare în progres sistemul judecătoresc, pentru ca balanța să fie decisiv și
irevocabil înclinată în favoarea progresului. Or, revenirea la unele aspecte ale

25 Art.4651 inclus prin Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare 27.10.2012
26 Codul de procedură civilă al Româ niei, art.329 ,, Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de
către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
colegiile de conducere ale curțilo r de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de
Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele
judecătorești ”
27 http://www.eda.admin.ch/etc/medialib/downloads/e dazen/topics/europa/euroc.Par.0133.File.tmp/final_en.pdf

9 из 20

organizării judecătorești, care au fo st deja apreciate ca fiind ineficiente, nu este de
natură să asigure evoluția reformelor demarate în justiție.

***
Prin urmare, pentru a asigura eficiența funcționării a întregului sistem judiciar ,
statul a creat un organism specific care să fie el însuși independent de puterile
legislativă și executivă, avînd cele mai largi competențe pentru toate chestiunile
privind statutul judecătorilor, dar și cu privire la organizarea, funcționarea și
imaginea instituțiilor judiciare.
Avocații parlamentari conchid că în sistemul judiciar, controlul reprezintă un
mijloc de identificare a deficiențelor și stabilire a măsurilor necesare pentru
înlăturarea acestora, însă esența activității Consiliului constituie asigurarea unei
optime funcționări a întregului sistem judic iar, iar rolul inspecției judiciare este
orientată în mod prioritar asupra depistării problemelor a sistemului. Spre exemplu la
Centru pentru Drepturile Omului, s -a adresat cet. MP prin care a invocat că
termenul arestului preventiv a expirat, iar procuro rul nu a emis ordonanță de
prelungire a arestului. În ședință de judecată inculpatul a solicitat să fie indicat în
procesul verbal faptul detenției ilegale. Iar judecătorul a refuzat și nu a reacționat
argumentînd că, nu este în drept deoarece în ședință n u s-au prezentat apărătorul și
procurorul. Cu toate acestea administrația penitenciarului a refuzat eliberarea lui,
iar judecătorul a dispus ulterior escortarea urgentă în instanța de judecată. În urma
adresării avocatului parlamentar la CSM 28, judecătorul a fost doar atenționat
asupra respectării stricte a legislației la judecarea cauzelor aflate în procedură.
În cadrul examinării unei cauze la Curtea Constituțională29 s-a constatat
existența unor lacune în Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea
disciplinară a judecătorilor legate de procedura de intentare a acțiunilor disciplinare
în privința judecătorilor de către membrii Consiliului Superior al Magis traturii,
specificați în alin.(1) art.10 din Lege . Deoarece din Lege nu rezultă dacă membrii
Consiliului Superior al Magistraturii sînt în drept să se autosesizeze sau dacă inițierea
procedurii disciplinare poate avea loc numai la plîngerea unuia din litig ianți. În Lege
nu sînt specificate căror cerințe trebuie să corespundă dispozițiile privind inițierea
procedurilor disciplinare. Prin urmare Curtea a solicitat Parlamentului să se expună
pe marginea celor constatate .
Potrivit unui raport30se pare că marea m ajoritate a instanțelor de judecată ca
și în anii precedenți duc insuficiență majoră de spații, dacă la capitolul spații pentru

28 Hotărîrea CSM nr. 803 / 38 din 18 decembrie 2012
29 Hotărîrea Curții Constituționale din 28.06.2012
30 Raportul de evaluare a instanțelor de judecătorești din Republica Moldova, elaborat în cadrul programului USAID, de
consolidare a Instituțiilor Statului de Drept, în parteneriat cu Consil iul Superior al Magistraturii și Departamentul de
Administrare Judec ătorească, pe lîngă Ministerul Justiției – 2012.

10 из 20

avocați pentru a face cunoștință cu dosarul instanțele stau mai bine, nu putem
avocații parlamentari nu pot fi de acord conform aprecierilor reprezentanților
instanțelor, ce se referă la insuficiența de spații de oficii(155 birouri necesare la
nivel național) și de săli de ședințe(142 săli de ședințe necesare la nivel național).
Avocații parlamentar i rămîn incontestabil alăturați concepției că într -un stat de
drept, independența justiției este esențială pentru a menține stabilitatea în raporturile
juridice, pentru ordinea de drept. În acest sens, legea a conferit Consiliului Superior
al Magistraturi i rolul de garant al independenței autorității judecătorești. Scopul
principal al Consiliului Superior al Magistraturii este sprijinirea eforturilor
judecătorilor pentru menținerea și întărirea independenței individuale și în acest scop
să utilizeze efici ent pârghiile și mecanismele pentru apărarea independenței acestora.
Asigurarea și realizarea efectivă a principiului independenței judecătorului este
factorul decisiv a existenței și prosperității continue a unei societăți democratice.
Nerespectarea aces tei norme fundamentale duce la încălcări grave ale drepturilor
omului. Se pare că CSM a inițiat mai multe consultații pe marginea unor proiecte de
modificare a regulamentelor sale menite să eficientizeze organizarea sistemului
judecătoresc31.
Potrivit unui raport32se pare că cancelaria în instanțele de judecată
îndeplinește atribuțiile biroului de informație ( -70%), iar în altele este amenajat un
ghișeu de informații la intrare în clădire. Cîteva judecătorii dispun de info -chioșcuri
sau monitoare, care asigur ă accesul cetățenilor la informația despre dosarele aflate
pe rol în instanța de judecată. De și funcția relații cu public a fost instituită în 2009
în scopul coordonării relațiilor cu publicul, atît în instanța de judecată cît și în afara
acesteia și spor irii încrederii cetățenilor în sistemul judecătoresc, conform datelor
din raport s -a constatat că nu toate instanțele dispun de un specialist relații cu
publicul, atribuțiile acestuia fiind exercitate de alți colaboratori din instanța de
judecată.

31 Proiectul Regulamentului privind criteriile de selectare, promovare și transferare a judecătorilor , Regulamentului
privind procedura și criteriile de evaluare a performanțelor judecătorilor, Regulamentului privind organizarea activității
Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, Proiectul Regulamentului privind organizarea activității
Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, Regulament cu privire la organizarea, compet ența și modul de
funcționare a Inspecției judiciare, Regulament cu privire la volumul, metodele, temeiurile și procedura de verificare a
activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției, Proiectul Regulamentului privind crite riile de
stabilire a numărului de judecători în instanțele judecătorești, Procedur a de includere în Registru a participanților la
concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești,
Proiectul Regulam entului privind distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești, Regulamentul privind
modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, proiectul Regulamentului cu privire
la funcționarea Adun ării Generale a Judecătorilor.
32 Raportul de evaluare a instanțelor de judecătorești din Republica Moldova, elaborat în cadrul programului USAID, de
consolidare a Instituțiilor Statului de Drept, în parteneriat cu Consil iul Superior al Magistraturii și Dep artamentul de
Administrare Judecătorească, pe lîngă Ministerul Justiției – 2012.

11 из 20

***
Avocații parlamentari susțin că actualmente există dificultăți la capitolul executării
anumitor categorii de hotăriri judecătorești cu caracter civil, pe de o parte legislația în
vigoare a stabilit că costurile pentru executarea hotăririlor judecătorești s e achită de
creditori, sume care ulterior sunt încasate de la debitor și că plata acestor taxe îi
motivează financiar pe executorii judecătorești ce îi determină să execute titlurile
executorii. Însă care va fi raționamentul că actul de justiție va fi efec tiv executat
atunci cînd creditorul nu are surse financiare pentru achitarea taxelor de executare, iar
debitorul nu are venituri sau bunuri ce pot fi urmărite. Avocații parlamentari
consideră că o revizuire a mecanismului de percepere a taxelor pentru exec utare, prin
modificarea art. 36 -38 din Codul de Executare al Republicii Moldova, ar fi utilă în
contextul categoriilor de creditori ce au o situație financiară deplorabilă să fie scutiți
de plata/avansarea taxelor pentru cheltuielile de executare. Prin urm are, în baza
petițiilor, demersurilor precum și în contextul obiectivelor incluse în Strategia de
reformă în justiție pentru anii 2011 -2016, Ministerul Justiției 33 a dat asigurări că
mărimea tarifelor percepute de executorii judecătorești, urmează a fi exam inată și
evaluată astfel încît, să fie asigurată proporționalitatea între mărimea acestora și
costul real al acțiunilor întreprinse de executorul judecătoresc. Se pare că Ministerul
justiției 34 a și demarat procesul de modificare a cadrului normativ din dom eniul
executării hotărârilor judecătorești.
În Republica Moldova respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor
pare să se schimbe, chiar Curtea Europeană 35, s-a pronunțat asupra noului remediu
introdus de Legea nr. 87 și a statuat că acesta este efectiv. Prin urmare avocații
parlamentari consideră că Raportul motivat prezentat în temeiul art.4 al.2 din Legea
87 din 21.04.2011 , de către organul de urmărire penală, autoritatea implicată în
proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autorit atea responsabilă de
executarea hotărîrii judecătorești reprezintă un mijloc de probă important asupra
respectării termenului rezonabil care urmează ca instanțele de judecată să verifice
foarte minuțios și multiaspectual pentru a i se da o apreciere juridi că cel puțin
proporțională cu prejudiciul suportat de către justițiabil. Se pare că CSJ , în
colaborare cu Direcția Agent guvernamental a Ministerului Justiției, a dat unele
explicații36 cu privire la importan ța unific ării practicii judiciare a instanțelor
naționale la acordarea despăgubirilor morale reieșind din jurisprudența CEDO la
constatarea violării drepturilor și libertăților fundamentale .

33 Scrisoarea Ministerului de justiție din 25.06.2012
34 http://www.justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4& id=1178
35 http://www.lhr.md/news/355.html cauza COLDIN -DC și Eugeniu COLISNICENCO c. Moldovei
36 Recomandare a CSJ nr.6

12 из 20

Totodată, potrivit art.1921 CPC, în situația în care, la judecarea unei pricini
concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces
pot adresa instanței care examinează pricina în fond o cerere privind accelerarea
procedurii de judecare a cauzei. Modul de examinare a prezentei cereri este prevăzut
de lege.
Avocații parlamentari au constatat nerespectarea procedurii de punere sub
sechestru a mijloacelor bănești ce parvin cu titlu de pensie socială în mărimea
cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real. Executorii judecătore ști
invocă lipsa de timp și volumul mare de lucru în special în cazul verificării tipului de
venituri deținute în bănci. În cazuri individuale avocatul parlamentar a intervenit
pentru scoaterea sechestrului de pe mijloacele băne ști, iar la nivel de sistem au fost
înaintate recomandă ri către Uniunea executorilor judecătore ști și propuneri de
modificare a legisla ției, înaintate Ministerului Justi ției.
Deci, avocații parlamentari trag concluzii că executorii înainte de a trimite
documentul executoriu organizației nu verifică în prealabi l izvorul veniturilor și nu
indică cuantumul reținerilor ceea ce denotă o practică dubioasă în privința respectării
al.3 din art.111din Codul de executare.37
Totodată, avocatul parlamentar relevă faptul că cerințele executorului
judecătoresc înaintate în modul stabilit de Codul de executare și de alte acte
normative sînt obligatorii pentru toate autoritățile publice, persoanele juridice,
persoanele cu funcție de răspundere și persoanele fizice. Persoanele care nu execută
cerințele executorului judecătoresc sau care împiedică executarea lor poartă
răspunderea prevăzută de lege . Conform uneii scrisori a Uniunii Naționale
Executorilor judecătorești38,în primele 6 luni ale anului 2012 în gestiunea
executorilor judecătore ști se aflau 27481 proceduri de executare a documentelor
executorii privind încasarea pensiei de între ținere, dintre care 858 proceduri de
executare au fost încetate, 233 proceduri de executare suspendate și 625 documente
executorii – restituite .
Avocații parlamentari nu sunt de acord cu situați ile cînd autoritățile statului,
prin organele sale manifestă o atitudine pasiv ă sau condiționează, împiedică
exercitarea drepturilor omului, în special dreptul la un proces echitabil și dreptul la
proprietate . Deoarece aceste acțiuni țin de protejarea drepturilor omului , sunt drepturi
esențiale ale omului constituie fundamentul dreptății și bunăstării omului. Iar
îngrădirea acestor drepturi , fără o legitimă justificare , este o încălcare a drepturilor
omului.
Într-un caz examinat de instanțele de judecat ă la intervenția avocatului
parlamentar, s -a stabilit cu certitudine că reclamanta se află în posesia unei hotărîri

37(3) Indicațiile executorului judecătoresc privind cuantumul reținerilor din salariu ori din alte venituri sînt obligatorii.
38 Scrisoarea UNEJ din 22.01.2013

13 из 20

judecătorești definitive și irevocabile care ordonă statului să -i restituie bunul său, iar
impedimentele de recuperare a acestor bunuri este condiționată de formalitățile
executorilor judecătorești, într -un final Ministerul Finanțelor39.
Totodată, s -a menționat că aspectele abordate în prezenta cauză au fost
disputate și soluționate deja printr -o hotărîre rămasă definitivă și irevocabilă ce a
devenit deja precedent40.
Uniunea Națională a executorilor judecătorești41 ne comunică că î n rezultatul
analizei raporturilor statistice prezentate de către executorii judecătorești pentru 12
luni ale anului 2012 urmează:
1. Numărul total al documentelor parvenite în anul 2012 este de circa 95 mii,
fiind astfel înregistrată o scădere de circa 58 % față de perioada analogică a
anului 2009(cînd acest indicator a constituit 164 mii documente executorii),
dar o sporire de circa 10 % față de anul 2011. Circa 60 % dintre acestea le
constituie documentele executorii de încasare în beneficiul statului.
2. Numărul documentelor executorii încheiate în 2012 constituie circa 56 %
din documentele intrate. Astfel, mai bine din jumătate din documentele
intrate în birurile ex ecutorilor judecătorești au fost în anul 2012.
3. Indicatorul executării reale a documentelor executorii de încasare în
benefici ul statului a constituit în 2012 peste 57 % din numărul total de
documente executorii aflate în gestiune.
Referitor la documentele executorii privind încasarea pensiei de întreținere ,
UNEJ a prezenta t următoarea informați e de care dispune a referitor la procedurile de
executare a documentelor executorii privind î ncasarea pensiei de întreținere ,
informație reflectată în rapoartele statistice prezentate de către executorii
judecătorești:
În anul 2012 în gestiunea executorilor judecătorești s -au aflat 30,1 mii
proceduri de executare privind încasarea pensiei de ăîntreținere, dintre care circa 2
mii proceduri de executare au fost încet ate, 240 proceduri de executare suspendate și
1,2 mii documente executorii –restituite(dintre care 1025 – la cererea creditorului).
Referitor la sancțiuni aplicate de Colegiul disciplinar executorilor judecătorești
în decursul anului 2012, Vă comunicăm că potrivit informației oferite de secretarul
acestuia, au fost aplicate 3 retrageri a licenței de activitate, 4 avertismente, 4 mustrări,
14 amenzi pecuniare(de la 30 la 300 u.c.) și 1 suspendare pe un termen de 3 luni.
Pentru obșinerea informației despre ră mînerea definitivă și punerea în executare a

39 Decizia CSJ din 14 noiembrie 2012
40 Fateev Vladislav c. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldo va, Departamentul de executare, Oficiul de executare
Botanica (dosarul nr.2rh -119/11))
41 Scrisoarea din 05.02.2013

14 из 20

deciziilor respective, infoirmația respectivă se află la Colegiul disciplinar al
executorilor judecătoresti.
Cît privește problemele care persistă și afectează activitatea sistemului de
executare , se evidențiază :
1. Neconcordanțele între prevederile Cod ului Contravențional și cele ale
Codului de executare și Legii privind executorii judecătorești.
2. Existența termenului special de prescripție al contravențiilor(12 luni) și
prezentarea tardivă a documentelor respective spre executare executorilor
judecătorești, întreprinderea acțiunilor în vederea executării documentelor
respective fiind posibilă doar în interiorul termenului indicat.
3. Lipsa posibilității de vizualizare în regim online a informației deținute de
către IFS privind conturile debitorilor, afec tînd în primul rînd executarea
docu mentelor executorii în care cali tatea de creditor o deține statul.
4. Încurajarea neexecutării hotărîrilor judecătorești de către autoritățile statale,
prin operarea modificărilor la Legea privind sistemul bugetar și procesul
bugetar, astfel, fiind posibilă inițierea procedurii de executare după 6 luni
din momentul devenirii hotărîrii irevocabile și doar după expirarea a 6luni
de la data prezentării documentului de către creditor spre execu tare
executorului de buget.

***
Astfel, avocații parlamentari susțin că obligativitatea respectării procedurii
prealabile vine să acorde posibilitatea de a corecta această eroare pe cale
extrajudiciară, oferind astfel o posibilă consiliere a părților, or instanța de judecată
rămîne a fi ultimul remediu aplicabil în acest sens. Curtea Constituțională a relev at
că din ansamblu l reglementărilor rezultă că prin instituirea procedurii prealabile de
soluționare a litigiilor legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul
celerității soluționării litigiilor dintre părți. La fel, procedura prealabilă poate
constitui o ra țiune de eficien ță capabilă să asigure solu ționarea mai rapidă a unor
categorii de litigii42. Exemplu care vine să ilustreze eficiența acestei instituții este
reglementată atît în art. 23 cît și în art.27 din legea sa organică 43, avocatul
parlamentar intervin e deseori în soluționarea litigiului pe calea amiabilă, mecanismul
cel mai realist folosit de către avocații parlamentari în acest sens pentru a restabili
cetățeanul în drepturi. Un exemplu elocvent a constituit încheierea unui acord de
consiliere între ce t.CM și primăria Mun.Bălți prin care aceasta din urmă s -a obligat să
înlăture accesul liber la justiție a persoanei, asumîndu -și obligația de a primi actele

42 Hotărâre pentru controlul Constituționalității unor prevederi din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.
225-XV din 30 mai 2003
43 Legea avocaților parlamentari nr.1349 – XIII din 17.10.97

15 из 20

pentru privatizarea apartamentului44. Un alt exemplu elocvent de intervenire pe calea
avizelor de re comandare reprezintă petiția cet. S.M. prin care a invocat tergiversarea
asigurării cu spațiu locativ de către primăria or.Cantemir, respectiv Comisia pe
problemele spațiului locativ. Prin urmare s -a stabilit că petiționara a fost inclusă în
rînd la asigurarea cu spațiu locativ conform unei liste comune din 26.03.87, în baza
cererii depuse. În urma verificării stării tehnice a clădirii în care locuiește persoana
cu familia sa, s -a stabilit că imobilul se află în stare avariată și prezintă pericol
pentru viață. Petiționara s -a adresat de nenumărate ori cu multiple scrisori către
Primărie pentru soluționarea problemei abordate privind asigurarea cu spațiu
locativ,însă Primăria s -a angajat de fiecare dată să -i promită soluționarea cauzei. În
urma avizului cu recomandări45 expediat în adresa administrației publice locale,
petiționara a fost repusă în drepturi.
O serie de petiții aflate pe rol la instituția avocaților parlamentari au fost
examinate prin prisma intervenirii avocaților parlamentari în temeiul a rt. 74 din
Codul de procedură Civilă. Această instituție după părerea avocatului parlamentar
oferă să furnizeze informații sau să atragă atenția unei instanțe pentru a ajuta intr -o
chestiune juridică adusă înaintea instanței de judecată respective. Explica țiile oferite
pot fi un aviz juridic sau observații într -o formă succintă, totuși decizia privind
admiterea explicațiilor se află desigur la latitudinea instanței. Deci este foarte
apropiată cu instituția amicus curiae 46, ea vine să ajute instanțele de jud ecată să
pronunțe o hotărîre motivată și legală pe o cauză concretă. Astfel , concluziile
avocatului parlamentar sunt prezentate anumite puncte de vedere asupra chestiunii în
cauză ce au o importanță deosebită, avînd drept scop prezentarea unor argumente
juridice avansate privind respectarea drepturilor omului și garantării statului de drept.
În concluzie intervenirea avocatului parlamentar în baza acestei instituții vine să
eficien tizeze accesul liber la justiție a persoanelor. Exemplu care vine să ilustreze
eficiența acestei instituții reprezintă adresarea cetățeanul ui Z.N., prin care a relatat
că, la data de 21.04.2011, a fost eliberat din penitenciarul nr.17 Rezina, însă i s -a
refuzat plata îndemnizației unice47. Totodată, a indicat că prin hotărîrea judecătoriei
Rîbnița din 26.01.201248, acțiunea a fost admisă parțial, de la penitenciarul nr.17
Rezina, în beneficiul lui Z.N. a fost încasată suma de 2228,77 lei cu titlu de
indemniz ație unică la eliberare din locurile de detenție și 400 lei cu titlu de cheltuieli
pentru serviciile juridice. La 23.02.2012, penitenciarul nr.17 Rezina a declarat apel,

44 Acordul de consiliere din 16 ianuarie 2012
45 Avizul cu recomandări din 16.02.2012
22 http://en.wikipedia.org/wiki/Amicus_curiae . Ex. Organic Law of Georgia on the Public Defender of Georgia,
art.21
47 art.151 din Legea nr.297 din 24.02.1999, cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de
detenție și Hotărîrea Guvernului nr.1353 din20.12.2005, pentru aprobarea Regulamentului privind modul de plată a
îndemnizației unice pentru persoanele eliberate din locurile de detenție
48 Hotărîrea judecătoriei Rîbnița din 26 ianuarie 2012

16 из 20

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe în partea admiterii
acțiunii și emiterea în această parte a unei hotărîri de respingerea acțiunii. Analizînd
materiale și obiecțiile instituției penitenciare, avocatul parlamentar a recurs la
procedura prevăzută de art.74 CPC, prezentînd opiniile sale juridice49 pe marginea
cauzei, privind neadmiterea încălcării drepturilor fundamentale art. 46 raportat la
art.16 din Constituție, dar și art. 1 protocolul nr.1 CEDO. Ca urmare, examinării
materialelor prezentate, și audiind explicațiile și obiecțiile participanților la proces,
instanța de apel a respins apelul declarat de penitenciarul nr.17 Rezina și a menținut
hotărîrea primei instanțe50.

***
Avocații parlamentari își manifestă preocupările permanente de a nu se aduce,
nejustificat, atingere dreptului fundamental la acces liber la justiție consfințit în
Constituție51, ce presupune garanții care să împiedice orice abuz și să înlăture
consecințele încălcării dreptului la un proces echitabil.
Ca o condiție distinctă a unui proces echitabil, este ,,publicitatea” acestuia:
fiecare pers oană are dreptul la judecarea sa în mod public. În această privință CEDO
constituie un îndreptar și pentru instanțele judecătorești din Republica Moldova
referitor la obligația lor de a respecta principiul publicității ședinței de judecată
prevăzut în art. 18 din Codul de Procedură Penală.
Ca parte a obliga ției de a garanta publicitatea procesului , autoritățile trebuie să
asigure publicarea informației referitoare la ziua și ora ședințelor de judecată. Acest
aspect este, în special, important atunci cînd ședința de judecată nu are loc într -o sală
de ședințe echipată corespunzător. În cazul în care ședința nu se desfășoară într -o
asemenea sală, autorită țile competente trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a
facilita prezen ța la proces a publicului și a ma ss-media52.
Potrivit art. 5 din Codului de etică al judecătorului53, în exercitarea atribuțiilor
judecătorul este obligat să îndeplinească îndatoririle și funcțiile de serviciu
profesionist, competent inclusiv toate sarcinile administrative date conform leg ii.
Astfel, conform pct.3 din Regulament privind înregistrarea audio digitală a ședințelor
de judecată54 sunt redate acțiunile judecătorului în timpul înregistrării audio a
ședințelor de judecată. Iar în capitolul 4 prevede atribuțiile grefierului în timpul
înregistrării digitale a ședințelor de judecată.

49 Cerere de intervenire în proces pentru a prezenta concluzii conform art. 74 CPC la data de 16.05.12
50 Decizia Colegiului civil al Curții de apel Chișinău din 26.06.2012
51 Art. 20 Constițuț ia Republicii Moldova
52 A se vedea Riepan vs. Austria, Hotăr îrea Curții Europene, 14 februarie 2001, paragraful 29.
53 Codul de etică aprobat prin hotărîrea CSM nr.366/15 din 29 noiembrie 2007
54 Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 212/8 din 18 iunie 2009.

17 из 20

Pe de altă parte regulamentul stabilește potrivit pc t. 8.1 ,,Participanții la proces
au dreptul la o copie de pe înregistrarea audio a ședinței de judecată. Copia de pe
înregistrarea audio a ședinței de judecată se eliberează de către grefier la solicitarea
scrisă sau verbală a participantului contra unei p lăți stabilite de Guvern ”.
Iar pct. 8.4 din regulament statuează: ,,În scopul protejării confidențialității
informației dezvăluite în cadrul ședințelor de judecată cu caracter închis conform art.
18 al Codului de Procedură Penală, participanții la proces a u dreptul să ia cunoștință
de procesul -verbal întocmit în scris și să audieze înregistrările audio ale ședinței de
judecată respective”. Potrivit unui raport55se pare că marea majoritate a instanțelor
de judecată nu utilizează programul de înregistrare aud io a ședințelor de judecată,
doar 6 instanțe de judecată îl utilizează integral . Iar potrivit unei scrisori56
prezentate Centrului pentru drepturile omului, de către judecătoria Rezina, din
imposibilitate tehnică, examinarea audio și video a ședințelor de judecată nu a fost
posibilă, fiind motivată prin încheierea instanței .

***
Avocații parlamentari consideră c ă cel mai mare impediment al accesului la
justiție a fi accesul limitat la asistență juridică calificată . Avocații parlamentari
susțin că dreptul de acces la instanța de judecată în situația în care justițiabilii nu
dispun de suficiente resurse financiare își pierde valoarea dacă acest drept nu este
însoțit de dreptul la asistență juridică garantată de stat.
La data de 01.01.2012 a intrat în vigoare prevederile art.19 al. 1 lit. e) din
Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat57 ce prevede ac ordarea
persoanelor prevăzuți la art.6, asistența juridică în cauze contravenționale, civile și
de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti
aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau proce sual.
În I trimestru al anului 201258, de asistență juridică garantată de stat au
beneficiat aproximativ 8088 de persoane, dintre care 424 persoane au beneficiat de
asistență juridică pe cauze civile, contravenționale și de contencios administrativ.
Număru l beneficiarilor de asistență juridică pe cauzele civile va crește considerabil
urmare a desfășurării campaniilor de informare a publicului .
Astfel, avocații parlamentari relevă că statului îi revine obligația pozitivă de a
asigura persoanelor lipsite de mijloace materiale acces la justiție prin dezvoltarea

55 Raportul de evaluare a instanțelor de judecătorești din Republica Moldova, elaborat în cadrul programului USAID, de
consolidare a Instituțiilor Statului de Drept, în parteneriat cu Consil iul Superior al Magistraturii și Departamentul de
Administrare Judecătorească, pe lîngă Ministerul Justiției – 2012.
56 Scrisoarea Președintelui judecătoriei Rezina din 30.07.2012 nr.2619/12
57 Legea Nr. 198 -XVI din 26.07.2007
58 Raportul de monitorizare privind implementarea Legii nr. 198-XVIdin 26 iulie 2007 cu privire la asistența juridică
garantată de stat

18 из 20

unui sistem de asistență gratuită care să fie accesibil tuturor persoanelor dezavantajate
din punct de vedere economic sau socia l. Codul de procedură penală reafirmă
garanția dreptului la apărare în articolele 17 și 69, care stabilesc o listă detaliată și
exhaustivă de împrejurări, în care este obligatorie participarea avocatului. Instan ța de
judecată are obliga ția de a asigura par ticiparea avocatului, cînd aceasta este cerută de
lege. Iar potrivit art.471 CPP al.4 prevede următoarele situați i cînd interesele justiției
o cer, participarea obligatorie a apărătorului. Spre exemplu conform încheierii
judecătoriei Rezina59 se pare că în ședința de judecată nu a fost prezent nici
apărătorul nici traducătorul. Iar prin decizia CSJ60 examinînd recursul în anulare nu
s-a expus pe marginea faptului dacă deținutul a beneficiat de asistența avocatului și
a traducătorului.
Potrivit raportului de activitate în sistemul de acordare a asistenței juridice
garantate de stat61, se constată că de și spectrul de servicii de asistență juridică
garantată de stat din 01ianuarie 2012 s -a extins și pentru cauze non -penale, societatea
nu cunoaște suficient despr e o astfel de protecție și ajutor din partea statului, fiind
necesare intervenții prom pte în vederea unei mai ample mediatizări a acestui tip de
asistență. Cu toate acestea, avocații parlamentari consideră necesitatea accentuării pe
diversificarea unor mod ele de acordare a asistenței juridice garantate de stat, orientate
la necesitățile beneficiarilor din categoria social – vulnerabilă.
Articolul 6 paragraful 3 (e) din Conven ția Europeană prevede că „la
determinarea drepturilor și obligațiilor sale cu carac ter civil sau a oricărei acuza ții în
materie penală îndreptate împotriva sa, oricine are dreptul să fie asistat în mod
gratuit de un interpret , dacă nu în țelege sau nu vorbe ște limba folosită la audiere”.
Curtea Europeană a dezvoltat acest drept în jurispruden ța sa, constatînd că „articolul
6 în integralitatea sa garantează dreptul învinuitului la o participare efectivă în
procesul penal. În general, aceasta presupune, inter alia , nu numai dreptul de a fi
prezent, dar și de a audia și urmări judecare a cauzei”62. Spre exemplu instituția
avocaților parlamentari a fost informată63, că din cauza că funcția de traducător,
fiind vacantă, este exercitată prin cumul de către un alt angajat, întîlnind deficiențe
la asigurarea prezenței acestuia în toate ședințel e de judecată, cînd aceasta este
necesar . Avocații parlamentari consideră că justițiabilul nu trebuie să aibă nici un
impediment legat de audiere sau de limbaj în cadrul procesului de judecată.

***

59 Petiția condamnatului N.O. și încheierea judecătorului de instrucție din 14 aprilie 2011
60 Decizia Curții Supreme de Justiție din 29 februarie 2012
61http://cnajgs.md/fileadmin/fisiere/documente/Informatie_utila/Rapoarte_CNAJGS/Raportul_de_activitate_al_CNAJ
GS_2012.pdf
62 A se vedea Standford vs. Marea Britanie , Hotăr îrea Curții Europene, 23 februarie 1994, paragraful 26.
63 Scrisoarea Președintelui judecătoriei Rezina din 30.07.2012 nr.2619/12

19 из 20

Conchidem că în sistemul judiciar, controlul reprezintă un mijloc de identificare
a deficiențelor și stabilire a măsurilor necesare pentru înlăturarea acestora, însă esența
activității Consiliului constituie asigurarea unei optime funcționări a întregului s istem
judiciar, iar rolul inspecției judiciare este orientată în mod priorita r asupra depistării
problemelor a sistemului.
Potrivit raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii64 se
constată că pe parcursul anului 2012 au fost depuse la Consiliul Superior al
Magistraturii 2466 petiții și adresări de la persoane fizice și juridice, Inspecției
Judiciare fiind repartizate spre examinare conform Programului computerizat 2320 de
petiții . Cele mai multe petiții au fost înregistrate cu referi re la activitatea judecătorilor
Curții de Apel Chișinău, Curții Supreme de Justiție, Judecătoriei Centru și Rîșcani
mun. Chișinău. Petiționarii au invocat în special, tergiversarea examinării cauzelor
civile sau penale, inclusiv și examinarea îndelungată d e către Plenul Curții Supreme
de Justiție a recursurilor în anulare, bazate pe modificările din Codul penal (petițiile
sunt depuse inclusiv de condamnații care deja au ispășit pedeapsa maximă de privare
de libertate stipulată prin noul Cod penal, însă cont inuă să fie deținuți în temeiul
sentinței pronunțate în baza Codului penal de până la anul 2008);
– redactarea hotărârilor motivate cu încălcarea termenului stabilit de lege;
– încălcarea termenului de expediere a hotărârilor judecătorești;
– părtinirea judecătorilor la examinarea cauzelor;
– comportament ul unor judecători contra r normelor deontologice (grosolan,
lipsit de respect față de participanții la proces, folosirea statutului de judecător în
interes personal, influențând alți judecători sau funcț ionari publici);
– comiterea de către angajații instanțelor judecătorești a unor erori, ce au dus la
încălcarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces (eliberarea
titlurilor executorii în baza unor hotărâri care nu au devenit defin itive) .
Cu toate acestea avocații parlamentari susțin ideea că este necesar de a majora
numărul de inspectori -judecători în Inspecția judiciară pentru asigurarea exercitării
funcțiilor și îndeplinirea sarcinilor acesteia în mod eficient, calitativ și corespunzător.
Prin urmare, în opinia avocaților parlamentari, Consiliul Superior al Magistraturii și
Asociația Judecătorilor ar trebui să fie acei lideri ai sistemului judecătoresc, care să
abordeze la cel mai înalt nivel problemele de sistem și să militeze cu înverșunare
pentru soluționarea acestora .
Avocații parlamentari consideră că dacă există bună -credință și se urmărește un
scop comun, în măsură să accelereze îmbunătățirea funcționării justiției și care să
elimine dificultățile de sistem, și care este posibilă numai prin eforturile conjugate și

64 http://www.csm.md/files/Hotaririle/2013/6/149 -6.pdf

20 из 20

cooperarea eficientă între toate i nstituțiile statului și, în special, din partea celor de
drept , reașezarea puterii judecătorești în sistemul de valori al societății, va fi vizibilă.
Schimbările ce au loc în justiție necesită a fi evaluate avînd o metodologie
complexă, cu estimarea impac tului administrativ și financiar. Or, reorganizările
conjuncturale, de moment, pentru soluționarea unor probleme curente, nu pot decît să
provoace alte deficiențe și instabilități.
Avocații parlamentari rămîn fideli ideii că reformele actuale în justiție nu se
aplică singure, ci trebuie puse în practică de către magistrați, chiar și în pofida unor
rezistențe. Iar Consiliul Superior al Magistraturii să dea o speranță ca, în afară de
cîteva ajustări superficiale, justiția în Republica Moldova va funcționa în beneficiul
cetățeanului din perspectiva asigurării drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.