Centrul Național de Evaluare și Examinare [613159]

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura română Testul 13
Pagina 1 din 2
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII -A
Anul școlar 2019 – 2020

Probă scrisă
Limba și literatura română
Testul 13
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citește următorul text:

O babă și -un moșneag ieșiră cătră lumina dinspre carele Lipscanului. Femeia venea înainte, omul ceva
mai îndărăt, cu capul puțin înălțat și părând a asculta cu mare luare -aminte zvoana și glasurile de la focul nostru.
Bătrânul e orb, mi -am zis eu privindu -l. Pare a -l trage baba după dânsa c -o frânghioară, însă el
pășește pe urma ei fără greș către mirosul fripturii și larma sfatului.
Baba purta broboadă de ștergar alb, catrință și sumăieș* scurt. Orbul era și el îmbrăcat ca muntenii,
cu pălărioară neagră și strai alb, iar cojocelul îl ținea numai pe umeri; și de sub cojocel, de la subsuoara
stângă, îi atârna cimpoiul, cu clonțul spre pământ… Când se simți aproape, orbul se opri, numai baba
mai f ăcu câțiva pași cătră foc. El se opri și lumina îi bătea obrazul neclintit împresurat de barba albă.
Mulți dintre tovarășii mei nu -l băgaseră încă în seamă. Numai jupânul negustor de Lips ca,
înțelegând despre ce e vorba, începu a râde.
— Mătușă Salomie, z ise el, tot n -ai scăpat de moșneagul cel chior? Văd că se ține hojma * de dumneata.
— Așa-i, jupâne, răspunse ea cu vioiciune și subțire, însă fără răutate . […]
Bătrânul zâmbea, ațintind spre foc ochii lui de albușuri coapte.
— Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el c -o voce blândă și joasă . Îmi place și vinul nou, și friptura
de pui în țiglă. Foarte -mi place s -ascult istorisiri. Și să spun și eu câte știu din trecute vremi.
Comisul Ioniță se întoarse spre orb; și după ce -l privi îl întrebă cu mirare: […]
— Dar istorisiri știi să spui?
— Știu, ca oricare om, de ce să nu știu?
— Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca mine și ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu -i
nimeni să știe în toată țara asta a Moldovei.
— La asta eu nu mă pun împotrivă […].
— Vra să zică […] nu știi numai să bei și să mănânci; știi să și cânți.
— Știu și asta, stăpâne, din mila lui Dumnezeu. Știu și altele. […] Adă-ți aminte, liță Salomie, de
vremea când purtai la gât mărgăritar […].
— Cum? Știi și ce -i mărgăritarul? se miră comisul Ioniță.
— Știu, căci l -am văzut și eu o dată lucind. Mărgăritarul, cinstite stăpâne, e o piatră scumpă care
se găsește în scoici, la mare. Cum îi acuma, într -o noapte de toamnă, când marea -i lină, ies anume
scoici la mal și se deschid la lumina lunii. Și aceea în care cade o boabă de nisip se închide și intră la
adânc. Iar din acea boabă de nisip se naște mărgăritarul.
— Acest orb sărac are, după câte văd, destulă înțelepciune, vorbi negustorul de Lipsca. […]
— Rămânând fără vedere încă de pe când eram copil, am ieșit din sat de la noi și -am pornit în
lume . Și oploșindu -mă într -o iarnă, pe apa Prutului, la o perdea de oi, am stat pe lângă niște baci bătrâni
la focuri care nu se mai stingeau niciodată. Și acei baci vechi din pustie m -au învățat lângă foc acest
cântec […]. Iar după ce m -am despărțit de ace i baci […], am um blat hoinărind pe unde am vrut, prin
târguri și sate, și pe la iarmaroace mari .
Mihail Sadoveanu, Orb sărac (fragment e)

*Sumăieș – diminutiv de la suman, o h aină țărănească lungă (până la genunchi)
*hojma – mereu
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat .
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate : lină, hoinărind . 4 puncte
2. Menționează rolul virgule i din secvența : — Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el . 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvenț ele Bătrânul e orb; cu pălărioară neagră și
strai alb. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența : Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca
mine și ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu -i nimeni să știe în toată țara asta a Moldovei. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într -un enunț, motivul pentru care negustorul de Lipsca îl apreciază pe orbul sărac . 4 puncte

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura română Testul 13
Pagina 2 din 2 B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
– să ilustrezi două modalități de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizare a privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II -lea 36 de puncte

Citește următorul text:

În Antichitate, era renumit cultul pentru flori la popoarele Orientului, respectiv în China, India și
Japonia. Parcuri imense de flori împrejmuiau palatele împăraților chinezi, cu flori precum azaleea,
camelia, crinul, lotusul sau trandafirul. Grădinile indien e ofereau și ele un sortiment floricol variat,
caracterizat de vegetația naturală luxuriantă. Japonia, pe de altă parte, era vestită pentru celebrele
aranjamente florale Ikebana, notează prof. dr. Florin Toma în cartea „Floricultură și Artă florală ”. […]
Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne de
menționat fiind și grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele 7
minuni ale lumii antice”. Iranul era și el celebru pentru grădinile sale, așa -numitele paradisuri în care se
cultivau atât arbori, cât și multe flori, precum toporași, zambile, lalele, narcise, maci, trandafiri, crini, liliac și
mirt. De altfel, Iranul era numit Ghiulistan (trandafir), iar capitala sa – Susa (or așul crinilor). Tot din perioada
Antichității datează cunoașterea florilor și în spațiul european, dar aceasta nu se ridica la rangul grădinilor
orientale. În Europa, florile reprezentau o ofrandă adusă zeităților sau personalităților, un exemplu edificato r
în acest sens fiind denumirile date florilor în Grecia antică, precum Narcissus, Adonis, Iris, Nemessis. În
Egipt, numeroase grădini erau decorate cu fântâni, arbori pletoși și foarte multe flori, printre care maci,
trandafiri, albăstrele, crini, rezede, mirt, dar cea mai importantă era lotusul. La romani, florile se bucurau de
o atenție deosebită, subliniază autorul Milea Preda, în volumul „Floricultura”. Poetul Horațiu spunea că
„plantele de ornament, trandafirii și mixandrele, au luat locul altor plant e mai folositoare” . În celebrele
„grădini romane”, locul principal era ocupat de flori, folosite la împodobirea templelor , a locuințelor și a
băilor, iar printre cele mai apreciate erau lalelele, zambilele, narcisele, violetele, gladiolele, iar garoafele ș i
trandafirii se cultivau iarna sub sticlă. Pe vremea împăratului Seneca, la Roma , se plantau flori în ghivece,
iar împăratul Nero (54 -68) patrona așa -numitele „ploi” cu petale de trandafir, închinate zeiței Venus.
Andreea Onogea, Marina Bădulescu, Plante ornamentale: Introducere în lumea florilor ,
www.agerpres.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele țării unde se afl a „orașul crinilor” ;
– numele împăratului roman pe vremea căruia se plantau flori în ghivece. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care este extras fragmentul . 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: garoafele și trandafirii se cultivau iarna sub sticlă . 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare , precizând felul
subordonatei : Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne
de menționat fiind și grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele
7 minuni ale lumii antice” . 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o grădină cu flori . 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio -temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului – 2
puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de
ortografie – 3 puncte; respectar ea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1
punct; lizibilitatea – 1 punct).