Centrul Național de Evaluare și Examinare [612288]

Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Probă scrisă la istorie Model
1 Examenul de bacalaureat național 2014
Proba E. c)
Istorie
MODEL

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializă rile; Filiera vocațională S profil artistic, toate specializările; S profil
sportiv, toate specializările; S profil pedagogic, specializările: bibliotecarSdocumentarist, instruct orSanimator,
instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; S profil teologic, toate specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 pun cte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A. „În România, Partidul Comunist a luat inițiativele menite să reducă țara la starea de
obediență față de Uniunea Sovietică. […] Primul p as era înregimentarea României în blocul sovietic.
[…] Al doilea pas către totalitarism a fost conso lidarea partidului unic de masă. […] Un al treile a pas în
impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituției Republicii Populare
Române în aprilie 1948 și introducerea sistemului j udecătoresc de sorginte sovietică. Constituția
prelua tiparele constituției sovietice din 1936. Pa rlamentul, numit Marea Adunare Națională, avea o
singură cameră […]. Un prezidiu, compus dintr9un președinte, un secretar și 17 membri, acționa în
numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce
Consiliul de Miniștri era organismul executiv supre m. Toate acestea se aflau, desigur, supuse
autorității Partidului Comunist. Erau prevăzute gar anții pe cât de multe, pe atât de lipsite de conțin ut,
în privința libertăților civile, după cum o dovedeș te articolul 32: «Cetățenii au dreptul de asociere și
organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndrepta te împotriva ordinii democratice, stabilite prin
Constituție». Această ordine democratică a fost def inită de Partidul Comunist și consolidată de
Securitate.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea , P.Teodor , Istoria României)

B. „Distrugerea partidelor de opoziție a fost urmată de lichidarea presei lor, astfel că
mijloacele de informare publică au intrat total sub controlul statului. Bibliotecile și librăriile au fost
epurate de titlurile necorespunzătoare din punct de vedere politic, activitățile ziariștilor, scriitor ilor,
artiștilor și muzicienilor au fost puse sub control ul Secției de Agitație și Propagandă (Agitprop) a
Comitetului Central al Partidului. Nimic nu putea f i publicat, jucat sau interpretat fără aprobare.
Învățământul a avut aceeași soartă. În august 1948, legea pentru reforma învățământului a
închis toate școlile străine, inclusiv acelea admin istrate de culte. S9au făcut epurări în rândurile
profesorilor și studenților de la universități. [8elipsis] Biserica a fost ultimul obstacol major în cale imp unerii
modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comun ist Român nu a urmat [8elipsis] soluția sovietică. [8elipsis]
Astfel, Partidul Comunist, deși condamna oficial cr edința religioasă, o tolera în cadrul unor limite
prescrise de lege. În acest sens, era mai îngăduito r decât regimul sovietic. [8elipsis]
La începutul anului 1949, au fost înființate două s tructuri principale ale Securității interne din
Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost c reată Direcția Generală a Miliției, ca să
înlocuiască Poliția și Jandarmeria, iar la 7 februa rie au fost create trupele de securitate.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacoste a, P.Teodor, Istoria României )

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoare le cerințe:
1. Numiți „parlamentul‟ precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Menționați forma de organizare a statului și formaț iunea politică la care se referă atât sursa A,
cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că legea fundamentală
a statului român este realizată după model sovietic . 3 puncte
5. Scrieți, din sursa B, două informații care se află într9o relație cauză 9efect, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații ( cauză , respectiv efect ). 7 puncte
6. Prezentați două acțiuni desfășurate de România în e tapa stalinismului, în cadrul „Războiului
Rece”. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între două fapte istorice de sfășurate în România, în perioada
național9comunismului. 4 puncte

Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Probă scrisă la istorie Model
2 SUBIECTUL al IISlea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Victoria lui Ștefan [cel Mare] îl obligă pe sultan ul Mehmed II să deplaseze centrul de
greutate al efortului militar otoman la Dunărea de Jos și în nordul bazinului pontic. În iulie 1475,
flota otomană cucerește Caffa și aduce hanatul tăta r al Crimeii sub directa subordonare a Porții,
transformându9l, timp de trei secole, în cel mai ef icient instrument de intervenție militară în Europa
răsăriteană. Strategic, poziția Moldovei se agravea ză, tătarii fiind forța războinică de temut care va
pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldo vei (și ale Valahiei). În vara lui 1476, cei care
atacă primii pe Ștefan sunt tătarii, obligându9l pe [domnitor] să9și rupă oastea în două pentru a
putea face față deopotrivă acestora și înaintării o tomane. Mehmet II însuși pătrunde în Moldova și9l
înfrânge pe Ștefan la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetățile ei rezistă
asediilor otomane, iar teama de o intervenție a Ung ariei [8elipsis] îl silește pe Mehmed II să se retragă.
Ștefan urmărește îndeaproape armata otomană, pătrun de, la rându9i, în Țara Românească și o
readuce în tabăra antiotomană. Trimite apoi soli la Veneția și la Roma, încercând să reanime
coaliția antiotomană. [8elipsis]
O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se î ncheie cu ocuparea cetăților Chilia și
Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre basti oanele de rezistență ale Moldovei și «cheile»
drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ung aria și Polonia. De acum înainte, Marea
Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este ex pusă direct atacurilor otomane. Din 1487,
Moldova reîncepe să plătească tribut Porții Otomane , așteptând timpuri mai bune pentru reluarea
ostilităților.” (I. Bulei, O istorie a românilor )

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoar ele cerințe:
1. Numiți domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați, pe baza sursei date, o informație referi toare la hanatul tătar al Crimeii. 2 puncte
3. Menționați cele două state medievale românești la c are se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referit oare la cetățile de la Marea Neagră.
6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la
Războieni, susținându9l cu două informații selectat e din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr9un fapt istoric relevant, afirm ația conform căreia spațiul românesc se
implică prin diplomație în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile
modernității. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al IIISlea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu des pre politica internă și relațiile
internaționale ale statului român modern, având în vedere:
9 precizarea unui proiect politic elaborat de român i în prima jumătate a secolului al XIX9lea,
care contribuie la constituirea statului modern;
9 menționarea a două acțiuni de politică internă și a două acțiuni de politică externă
desfășurate de statul român modern în a doua jumăta te a secolului al XIX9lea;
9 prezentarea unui fapt istoric la care participă R omânia alături de o mare alianță, la
începutul secolului al XX9lea;
9 formularea unui punct de vedere referitor la evol uția politică a statului ca urmare a
constituirii României Mari și susținerea acestuia p rintr9un argument istoric.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat , structurarea prezentării, evidențierea
relației cauzăSefect , elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea ș i concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.