Centrul de Studii Europene [603439]

1

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Centrul de Studii Europene
Specializarea: Studii Europene
Disciplina: Integrare economică europeană

PROIECT

PIAȚA INTERNĂ

Student: [anonimizat], Anul I, semestrul I

Iași,
2019

2

CUPRINS

1. Introducere……………………………………………………………………………………. ……………. …………………. 3
2. Prevederi ale tratatelor de bază privind m etoda realizării celor 4 libertăți ale pieței
interne……………………………………………………………………………………….. …………. ………………………. 4
3. Realizarea libertăți i de circulaț ie a forței de muncă………………. …………………………. …………………. 5
4. Piata internă digitală –prioritate strategică și rol în funcționalitatea și eficacitatea pieț ei unice a
UE…………………………………… …………………………. ……………………….. ………… ………………………….. 10
5. Piața internă și instrumente suport pentru IMM – uri…………………………………………. ………………. 16
6. Bibliografie …………. ………………………………………………………………………………………………………..19

3
Cuvinte cheie: piață comună, piață intern ă, liberă circulație, piața internă digitală, IMM

1. Introduc ere

Ideea de pia ță comună , denumită mai târziu “ piață internă” , apare inițial în T ratatul de la
Paris, al Comunității Europene a Carbunelui si Oțelului (CECO), semnat la data de 18 aprilie
1951 si inspirat de ideile lui Jean Monnet si Robert Schum an. Conceptul pie ței comune a fost
confirmat de T ratatul de la Roma, semnat la 25 mai 1957 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958,
cand a fost definit pe baza celor 4 libertăți fundamentale: libera circulație a mărfurilor,
serviciilor, persoanelor și a c apitalurilor.
Tratatul de la Roma avea ca scop crearea unei piețe comune cu ajutorul a două mari
mecanisme: Uniune a Vamală care presupunea eliminarea tarifelor vamale, desființarea
restricțiilor comerciale și aplicarea unui tarif vamal co mun, pe d e o parte și Politica Agricolă
Comună care punea accent pe supranaționalizare, pe de altă parte.
Ambele procese s -au realizat foarte repede, cu un succes extraordinar dar, în anii ’70, au
apărut probleme majore: criza petrolului – în 1971 s -a reorga nizat Sistemul Monetar Internațional,
au apărut cursurile fluctuante care au generat instabilitate economică.
În 1980 comunitatea era foarte departe de ceea ce își propusese să realizeze Tratatul de la
Roma. Astfel, liderii și -au unit eforturile î n plan politic și în 1986 au adoptat Actul Unic
European , intrat în vigoare în 1987, un program detaliat si precis cu un numar de 282 de
propuneri legislative, din care 221 s -au tradus in regulamente si directive, considerate esenț iale
pentru realizarea pi eței unice, concept care l -a înlocuit pe cel al pieței comune. Actul Unic
European își propunea realizarea unei piețe unice, a unei politici concurențiale comune, a unei
politici comune de coeziune economico -socială, coordonare și armonizare din punct de v edere
economic.
La 1 ianuarie 1993 se considera că UE este o piață internă desăvârșită . În realitate,piața
unică a fost departe de a fi completă în acel moment.
Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993,
a marcat începutul unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse
între popoarele Europei. În acea perioadă societatea era caracterizată prin piață
comună, uniune economic ă și monetară și politici și acțiuni comune .
Anul 1993 marchează finali zarea evenimentelor începute în 1957.

4

2. Prevederi ale tratatelor de bază privind metoda realizării celor 4 libertăți ale pieței
interne
Tratatul de la Roma (1957) a avut ca principal obiectiv înființarea unei Piețe Comune, ce
include a eliminarea barierelo r comerciale dintre statele membre. Conceptul de Piață Comună
implica:
– uniunea vamală , prin eliminarea taxelor vamale între statele membre și stabilirea unor tarife
comune;
– Piața I nternă ce presupunea înlăturarea , între statele membre, a barierelor față de cele patru
libertăți (libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului);
– libera concurență prin nealterarea concurenței în Piața Internă;
– politica comercială comună ce reprezenta cea mai importantă diferenț ă între conceptul d e Piață
Comună și zona de comerț liber.
Tratatul de la Roma (1957) își propunea promovarea unei dezvoltări armonioase a
activității economice în ansamblul comunității, o expansiune continuă și echilibrată, stabilitate
ridicată, creșterea accelerată a nive lului de trai și relații mai strânse între statele membre.
Trata tul de la Maastricht (1992) își propunea promovarea unei dezvoltări armonioase a
activității economice în ansamblul comunității, creștere durabilă și non – inflaționistă, respectând
mediul, un nivel ridicat de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de ocupare
și protecție social ă și o creștere a nivelului și calității vieții.
“Piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în care libera circulație a
mărfurilor, a p ersoanelor, a serviciilor și a capitalurilor este asigurată în conformitate cu
dispozițiile tratatelor .”1, prevede articolul 26, alineatul (2) din TFUE (versiune a consolidată) .

1 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 26.10.2012, Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene
(versiune consolidată) , p. 13, disponibil la https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-
4ab2 -b506 -fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF , accesat la data de 26.12.2018

5

Figura 1 . Review of the Balance of Competences between the United King dom and the European Union: The Single Market2

The Four Freedoms

Goods Persons Services Capital

Free Free Free Free Freedom Freedom Free Free

Customs Internal of to provide, movement
movement movement movement movement movemen t
duties taxation establish­ receive of
of imports of exports of citizens of workers of capital
(Arts 28­ (Art. 110 ment services payments
(Art. 34 (Art. 35 (Art. 20­ (Art. 45 (Art. 63(1)
(Art. 49 (Art. 56
30 TFEU) TFEU) (Art. 63(2)
TFEU) TFEU) 21 TFEU) TFEU) TFEU)
TFEU) TFEU) TFEU)

3. Realizarea libertății de circulație a forței de muncă
Libera circulaț ie a persoanelor este una din cele patru libertăți fundamentale ale spațiu lui
comunitar european ce are ca prim scop crearea une i piețe comune a forței de muncă și realizarea
unei strânse legături între statele membre. Aceasta reprezintă probabil zona cea mai complexă a
pieței unice.
Primele prevederi referitoare la libera circ ulație a forței de muncă apar în cadrul
Tratatului de la Roma (1957), care stabilea eliminarea, între statele membre, a barierelor în calea
liberei circulații a persoanelor, serviciilor și capitalului și preciza faptul că în scopul aplicării
tratatului și fără a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse în acesta, este interzisă
orice discriminare pe motiv de naționalitate3. Libera circulație a forței de muncă este un principiu
fundamental înscris la articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care
conferă lucrătorilor și familiilor lor dreptul de a lucra în orice stat membru al UE, de a călători
în orice stat membru al UE pentru a căuta un loc de muncă; de a trăi în orice stat membru și

2 Review of the Balance of Competences between the United Kingdom and the European Union The Single
Market, iulie 2013, p. 20, disponibil la
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/227069/29010
84_SingleMarket_acc.pdf , accesat la data de 27.12.2018

3 Circulația forței de muncă în spațiul economic european /Andrei Dobrescu. – București : Pro Universitaria, 2009
p. 10, disponibilă la http://www.prouniversitaria.ro/carte/circulatia -fortei -de-munca -in-spatiul -economic –
european /rasfoire/ , accesat la data de 27.12.2018

6
de a solicita anumite beneficii după ce a fost angajat. Mai târziu, legislația UE și jurisprudența
Curții de Justiție au dezvoltat acest principiu, în baza căruia cetățenii UE au dreptul să-și caute
un loc de muncă într -o altă țară din UE, să lucreze în țara respectivă fără să necesite permis d e
muncă, să locuiască în țara respectivă în acest scop, să rămână în țara respectivă după expirarea
perioadei de angajare și să beneficieze de același tratament ca și cetățenii țării respective în ceea
ce privește accesul la piața muncii, condițiile de mun că și toate celelalte avantaje sociale și
fiscale. Articolul 21 al TFUE prevede c ă “orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă
circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute
de tratate și de dispoz ițiile adoptate în vederea aplicării acestora .”4 Articolul 18 al aceluiași
tratat, interzice orice discriminare pe criterii de cetățenie sau naționalitate.
Uniunea Europeană își propune să atingă următoarele o biective5:
 să promoveze pacea, valorile europen e și bunăstarea cetățenilor săi
 să ofere libertate, securitate și justiție fără frontiere interne
 să asigure o dezvoltare durabilă bazată pe o creștere economică echilibrată și pe
stabilitatea prețurilor, să mențină o economie de piață deosebit de competit ivă care să favorizeze
ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social și să protejeze mediul
 să combată excluziunea socială și discriminarea
 să încurajeze progresul tehnic și științific
 să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială ș i solidaritatea între statele
membre
 să respecte diversitatea culturală și lingvistică a popoarelor sale
 să creeze o uniune economică și monetară a cărei monedă să fie euro.
În ceea ce privește realizarea acestor obiective, libertatea de circulație a forțe i de muncă
are un rol important. Fenomenului de migrație a forței de muncă i se acordă o importanță

4 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 26.10.2012, Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene
(versiune consolidată) , p. 11, disponibil la https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140 bf-a3f8-
4ab2 -b506 -fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF , accesat la data de 27.12.2018
5 Obiectivele UE , disponibile la https://europa.eu/european -union/about -eu/eu -in-brief_ro , acces at in data de
27.12.2018

7
deosebită datorită complexității, diversității și impactului pe care a cesta îl are atât asupra
individului cât și asupra societății.6
În ceea ce privește i mportanța libertății de circulație a forței de muncă în realizarea
obiectivelor UE, s-a constatat că acest fenomen permite dezvoltarea pe plan profesional și social
a persoanelor care lucrează în alt stat decât cel de proveniență, îi dă lucrătorului posi bilitatea de
a obține un venit pe care nu -l putea obține în țara sa, iar transferurile de bani între țara de
destinație și cea de origine au un impact major în dezvoltarea economică și diminuarea sărăciei.
În același timp, migrația are și efecte negative a supra lucr ătorilor. Aceste efecte sunt atât de
natură economică, cât și de natură social ă și constau în discriminare de tratament, riscul de
nerespectare din partea angajatorului a contractului de muncă încheiat, conflicte de muncă,
dificultăți de acomoda re care duce la eficiență scazută în muncă, o protecție socială mai redusă
sau necorespunzătoare, sub nivelul celor promise la angajare7.
Libertatea de circulație a forței de muncă se referă la libertatea de migrație a lucrătorilor
și a liber – profesioniș tilor, adoptă o politică a ocupării forței de muncă, ia în calcul calificarea
profesională și condițiile de lucru, acordă o importanță majoră protecției sociale, a sănătății și a
securității la locul de muncă, acordă libertatea de asociere, de informare, d e consultare și
participare a angajaților la procesul de luare a deciziilor și pune accent pe egalitatea dintre femei
și bărbați.
Pentru realizarea libertății de circulație a forței de muncă a fost necesară înlăturarea
controlul ui la frontierele din inter iorul comunității și a barierelor care se referă la accesul la
locuri de muncă în țara de destinați e și la securitatea socială a lucrătorilor (recunoașterea
calificărilor profesionale, egalitate de tratament în domeniul securității sociale ). În acest caz s e
aplică principiul recunoașterii reciproce a calificărilor profesionale. În 2007 a intrat în vigoare
Directiva 36/2005/CE, care reglementează procedurile de recunoaștere profesională în toate
țările Uniunii Europene.

6Circulația forței de muncă în spațiul economic european /Andrei Dobrescu. – București : Pro Universitaria, 2009 p.
10, disponibilă la http://www.prouniversitaria.ro/carte/circulatia -fortei -de-munca -in-spatiul -economic –
european/rasfoire/ , accesat la data de 27.12.2018
7 Ibidem , p. 9

8
Conform Directivei, chiar dacă statel e membre aplică reguli diferite privind dreptul de a
exercita diferite profesii, guvernele acestora au adoptat recunoașterea reciprocă a calificărilor
profesionale. Acest lucru permite cetățenilor oricărui stat membru al U.E. să se angajeze și să
presteze servicii în celelalte state membre8.
Din punct de vedere al securității sociale, lucrătorii au aceleași drepturi și obliga ții ca și
cetățenii țării de destinație, plătesc contribuții sociale doar într -unul din statele membre, li se
recunoaște vechimea în muncă din țara de origine și pot beneficia în țara gazdă de drepturile
obținute în țara de origine.
În ceea ce privește sănătatea și securitatea la locul de muncă, întreprinderile sunt obligate
să creeze pentru lucrători condiții corespunzătoare și să -i instruiască în privința aplicării
normelor de protecție și securitate. Pentru verficarea aplicării legislației trebuie inființate
organisme de control.
Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă (SEOFM)9 datează din 1997, când
statele membre ale U E s-au angajat să stabilească u n set de obiective comune pentru politica de
ocupare a forței de muncă. Scopul său principal este crearea de locuri de muncă mai multe și mai
bune în întreaga UE.
Ea face parte acum din Strategia Europa 202 0 și este pusă în a plicare printr -un proces
anual care promovează o coordonare politică str ânsă între statele membre și instituțiile UE.
Punerea în aplicare a SEOFM implică patru etape:
1. Orientările privind ocuparea forței de muncă sunt priorități și obiective c omune
pentru politicile de ocupare a forței de muncă propuse de Comisie, convenite de guvernele
naționale și adoptate de Consiliul UE.
2. Raportul comun p rivind ocuparea forței de muncă se bazează pe evaluarea situației
ocupării forței de muncă în Europa , punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de
muncă și o evaluare a tabloului de bord al indicatorilor cheie privind ocuparea forței de muncă.

8 Ibidem , p. 15
9 Comisia Europeană, Strategia europeană pentru ocuparea forței d e muncă, disponibilă la
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=en , accesat în data de 28.12.2018

9

3. Programele naționale de reformă (PNR) sunt transmise de guvernele naționale și
anali zate de Comisie pentru respectarea Strategiei Europa 2020.
4. Pe baza evaluării PNR, Comisia publică o serie de rapoarte de țară, analizând
politicile economice ale statelor membre și emite recomandări specifice fiecărei țări.
În Raportul comun privind ocuparea forței de muncă 201810, Comisia Europeană arată
că angajarea persoanelor a crescut în 2016 în majoritatea statelor membre. Evoluțiile sectoriale
au avut un rol important, iar scăderile au fost concentrate în principal în statele membre cu o
ponder e mai mare decât cea medie a persoanelor care desfășoară activități independente în
sectorul primar (Croația, România, Slovenia, Bulgaria, Portugalia, Finlanda și Polonia). De
asemenea, s -au înregistrat scăderi în Cipru, Germania, Belgia, Suedia și Italia, în timp ce
activitatea independentă a crescut în toate celelalte state membre (cu 5% sau mai mult în
Luxemburg, Slovacia și Regatul Unit). Rata de angajare în rândul bărbaților a continuat să scadă
constant (până la 17,5% în 2016, depășind 18% până în 201 4), în timp ce rata de angajare a
femeilor pe piața muncii a rămas constantă la aproximativ 9,9% din 2012.

Figura 2 : Rata de ocupare a forței de muncă (20 -64 ani), comparație multianuală11

10 Comisia Europeană, Raportul comun privind ocuparea forței de muncă 20 18, p. 24, disponibil la
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=en#navItem -relatedEvents , accesat la data de 28.12.2018
11 Ibidem

10

4. Piața internă digitală –prioritat e strategică și rol în funcționalitatea și eficacitatea pieței
unice a UE
„Cred că trebuie să valorificăm mult mai bine oportunitățile însemnate pe care le oferă
tehnologiile digitale, pentru care nu există frontiere. În acest sens, va trebui să avem cura jul de
a dărâma barierele naționale în ceea ce privește reglementările în sectorul telecomunicațiilor,
drepturile de autor și legislația privind protecția datelor, gestionarea frecvențelor radio și
aplicarea dreptului concurenței.”12
Șeful Comisiei Eu ropene – Jean -Claude Juncker

Piața unică digitală este o strategie a Comisiei Europene de a asigura accesul persoanelor
fizice și juridice la activitățile online în condiții de concurență loială, protecția consumatorilor și
a datelor, eliminarea problem elor de blocare geografică și de protecție a drepturilor de autor.
Strategia privind piața unică digitală a fost adop tată la data de 6 mai 2015.
Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei și a fost concepută pentru a
permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Ea oferă oportunități
atât întreprinderilor cât și consumatorilor și dă europenilor dreptul de a locui, de a studia și de a
lucra în altă țară din UE. În același timp, piața unică oferă cons umatorilor acces la o gamă largă
de produse la prețuri competitive și le permite acestora să se bucure de protecție când fac
cumpărături acasă, în străinătate sau pe internet. Î ntreprinderilor le este facilitată efectua rea
tranzacții lor comerciale în afara granițelor naționale și astfel, pot concura la nivel mondial.13
Economia mondială se digitalizează rapid , iar internetul , pe măsură ce se integrează în
sectoarele economiei și ale societății, are o mare influe nță asupra modului de trai . Realizarea
unei piețe interne digitale va menține Europa pe o poziție importantă la nivel mondial , în
domeniul economiei digitale.

12 Comunicar e a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul regiunilor, Bruxelles, 6.5.2015 disponibilă la https://eu r-lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0192&from=RO , p. 2, accesat în data de 30.12.2018

13 Piața Unică a Uniunii Europene. Piața Unică Digitală, , disponibilă la https://www.mae.ro/node/35 845 , accesat la data de 30.12.2018

11
O piață unică digitală creează oportunități pentru lansări noi și permite companiilor
existente să ajungă pe o piață de peste 500 de milioan e de oameni. Finalizarea unei piețe unice
digitale poate crea locuri de muncă și poate transforma serviciile publice. Utilizarea tehnologiilor
digitale îmbunătățește accesul cetățenilor la informații și cultură și crește oportunitățile lor de
angajare14.
Strategia privind piaț a internă digitală are la bază trei piloni15 care cuprind 16 inițiative
prioritare :

Figura 3 : Pilonii pieței interne digitale16

Pilonul 1. Acces al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri le și servicii le
disponibile online din întreaga Europă prin aplicarea unor norme armonizate privind
contractele și protecția consumatorilor în cazul cumpără turilor efectuate online, pentru a facilita
comerțul electronic transfrontalier ; asigurarea respectării, cu rapiditate și consecvență , a
normelor de protecție a consumatorilor ; servicii de coletărie mai eficiente și mai accesibile ca
preț; încetarea blocării geografice nejustificate . Sunt situa ții în care clienții care închiriază
autovehicule într -un anumit stat membru plătesc în cele din urmă mai mult pentru a închiria o

14 Piața unică digitală, disponibilă la https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/policies/shaping -digital -single –
market , accesat la data de 30.12.2018
15 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul regiunilor, Bruxelles, 6.5.2015 disponibilă la https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0192&from=RO , p. 4, accesat în data de 30.12.2018

16 Modelarea pieței unice digitale , disponibilă la https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/policies/shaping –
digital -single -market , accesat la data de 30.12.2018

12
mașină identică în aceeași destinație; identificarea eventualelor preocupări în materie de
concurență care afectează piețele europene de comerț electronic; o legislație modernă, europeană
privind drepturile de autor . Obiec tivul constă în îmbunătățirea accesului oamenilor la conținutul
cultural online, promovând, astfel, diversitatea culturală și creând noi oportunități pentru creatori
și pentru industria de conținut.; o revizuire a Directivei privind transmisiile prin satel it și cablu
pentru a evalua dacă domeniul de aplicare al acesteia trebuie extins pentru a cuprinde
transmisiile online ale difuzorilor și pentru a analiza modalitățile de a spori accesul
transfrontalier la serviciile difuzorilor din Europa; reducerea sarci nii administrative cu care se
confruntă mediul de afaceri din cauza regimurilor diferite de TVA : pentru ca vânzătorii de
bunuri materiale către alte țări să beneficieze, de asemenea, de înregistrare și plată electronică
unică, iar cu ajutorul unui prag com un de TVA, micile întreprinderi nou înființate să poată vinde
online17.
Pilonul 2. Crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea reț elelor și a serviciilor
digitale
Comisia a prezentat o revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor . Aceasta
cuprinde criterii comune la nivelul UE pentru alocarea spectrului de frecvențe radio la nivel
național; crearea de stimulente pentru investiții în infrastructura de bandă largă de mare viteză;
asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toți act orii de pe piață, precum și crearea
unui cadru instituț ional eficient ; a revizui t cadrul mediatic audiovizual , astfel încât acesta să
poată răspunde cerințelor secolului XXI. Comisia a examina t totodată modul în care pot fi
adaptate normele existente (Directiva privind serviciile mass -media audiovizuale) la noile
modele de afaceri pentru distribuirea conținutului; a efectua t o analiză privind rolul pe piață al
platformelor online în ceea ce priv ește lipsa de transparență a rezultatelor de căutare și a
practicilor de stabilire a prețurilor, modul în care sunt folosite informațiile obținute, relațiile
dintre platforme și furnizori și promovarea serviciilor propri i în dezavantajul concurenților. De
asemenea, analiza a examina t și modalități le de combatere a conținutului ilegal de pe internet; a
consolida t încrederea î n serviciile digitale, securitatea acestora, în special în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal ; a propus un parte neriat cu sectorul industrial privind

17 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul regiunilor, Bruxelles, 6.5.2015 disponibilă la https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0192&from=RO , accesat în data de 30.12.2018

13
securitatea cibernetică în domeniul tehnologiilor, precum și soluții pentru securitatea rețelelor
online18.
Pilonul 3. Valorificarea potențialului de creștere al economiei digitale europene .
Comisia a propus o „ inițiativă europeană privind libera circulație a datelor ”19, cu scopul
de a promova libera circulație a datelor în Uniunea Europeană. Comisia a lansat o inițiativă în
domeniul cloud computingului la nivel european , care va viza certificarea serviciilor de tip
cloud, schimbarea furnizorilor de servicii de tip cloud și un „cloud de cercetare”; a definit
prioritățile pentru standarde și interoperabilitate în domenii cum ar fi e -sănătatea, planificarea
transportului sau energia; Comisia susține o societate digitală favorabilă incluziunii, în care
cetățenii au competențele potrivite pentru a profita de oportunitățile oferite de internet și a -și
spori șansele de a obține un loc de muncă. Un nou plan de acțiune privind e-guvernarea va
permite, de asemenea, interconectar ea registrelor comerțului din întreaga Europă, va asigura
cooperarea diferitelor sisteme naționale și va garanta faptul că întreprinderile și cetățenii trebuie
să își comunice datele numai o singură dată administrațiilor publice. Această inițiativă va redu ce
birocrația Se va accelera punerea în aplicare a achizițiilor publice electronice și a semnăturilor
electronice interoperabile20.
Realizarea pieței unice digitale este foarte importantă pentru viitorul economic al UE și
reprezintă una dintre cele 10 prio rități politice ale Comisiei Europe ne.
Când utilizează servicii și instrumente online, cetățenii europeni î ntâlnesc , de multe ori,
bariere cum ar fi: taxe de expediere mari, „geoblocarea”21 serviciilor, lipsa de acces la internet și
norme diferite la nivel ul Uniunii Europene. Realizarea unei piețe unice digitale conduce la
înlăturarea barierelor și crearea de oportunități.

18 Ibidem
19 O piață unică digitală pentru Europa: Comisia stabilește 16 inițiative pentru realizarea acestui obiectiv ,
Bruxelles, 6 mai 2015 , disponibil la http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-4919_ro.htm , accesat la data de
30.12.2018

20 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul regiunilor, Bruxelles, 6.5.2015 disponibilă la https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0192&from=RO , accesat în data de 30.12.2018

21 O piață unică digitală în Europa , p. 3, disponibil la http://www.dce.gov.ro/poli -com/publicatii/digit.pdf , accesat
la data de 30.12.2018

14

Figura 4. De ce avem nevoie de o piață unică digitală?22

Piața unică digitală este un sector care cuprinde marketingu l digital, comerțul electronic
și telecomunicațiile, fiind un spațiu unitar în care cetățenii și întreprinderile pot să facă
schimburi, să interacționeze în mod legal și în condiții de siguranță, la un cost accesibil .
În prezent, accentul este pus pe tra nsformarea tuturor propunerilor din strategie în
realitate pentru cetățenii UE . Se impune crearea unei infrastructuri cibernetice securizate în
întreg spațiul UE, astfel încât oricine să poată beneficia în siguranță de conectivitate de mare
viteză23. S-a ajuns la o convenție asupra unor noi norme privind protecția datelor cu caracter
personal.
În anul 2017, s -au întreprins acțiuni importante în vederea realizării unei piețe unice
digitale. Au fost prevăzute o serie de măsuri24 în acest sens :

22 UE și Piața unică digitală, dispoibil la http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/digital/ro/#what -is-
digital -single -market , accesat în data de 30.12.2018

23 Ibidem

24 Ibidem

15
Fără taxe de roaming
În octombrie 2015, Parlamentul European și Consiliul au convenit ca data de 15 iunie
2017 să marcheze sfârșitul taxelor de roaming și astfel, putem folosi telefonul mobil atunci când
călătorim în UE, beneficiind de aceleași tarife ca în țară. Atunci când folosim servicii le de
roaming în timp ce suntem în străinătate, operatorul din țara de origine plătește operatorului din
țara străină pentru utilizarea rețelelor acestuia.
Securitatea cibernetică
Comisia va propune măsuri suplimentare privin d standardele de securitate cibernetică,
certificarea și etichetarea, astfel încât obiectele conectate să fie mai sigure din punct de vedere
cibernetic.
Platformele online
Comisia lucrează la o inițiativă pentru a aborda clauzele contractuale și pr actici le
comerciale neloiale identificate în relațiile dintre platforme le online și întreprinderi. Comisia a
emis decizii privind aplicarea no rmelor în domeniul concurenței iar eliminarea conținutului
ilegal va fi mai eficientă .
Inițiativa WiFi4EU s-a concretizat prin instalarea de puncte de acces Wi -Fi publice
gratuite în comunitățile locale din întreaga UE: în piețe publice, piețe comerciale, parcuri, spitale
și în alte spații publice.
Portabilitatea conținutului online
Se urmărește ca cetățenii europeni să -și poată utiliza abonamentele online la filme,
evenimente sportive, cărți electronice, jocuri video și servicii muzicale atunci când călătoresc în
interiorul UE în același mod în care le utilizează acasă. Acesta este și un prim pas în
modernizarea normelor UE privind drepturile de autor propuse de Comisie în strategia sa privind
piața unică digitală25.

25 Ibidem

16
5. Piața internă și instrumente suport pentru IMM – uri
" Categoria Intreprinderilor Micro, Mic i si Mijlocii (IMM) este formată din
întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală
netă de până la 50 de milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de milioane de
euro"26
Figura 5. Clasificarea ca IMM în funcție de numărul mediu de salariați, active totale și cifră de afaceri27
Intreprinderile mici28 sunt acele intreprinderi care au pana la 49 salariati și realizează o
cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane de euro .
Micro -intreprinderile29 sunt intreprinderi le care au până la 9 salariati și realizează o cifră
de afaceri anuală netă sau dețin active to tale de până la 2 milioane de euro.

26 Ministerul pentru Mediul de Afacer i, Comer ț și Antreprenoriat , disponibil la
http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie -imm/definitie -imm , accesat la data de 30.12.2018
27 Definitia IMM -urilor , p. 5, disponibilă la http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie -imm/definitie -imm ,
accesat la data de 30.12.2018
28 Ibidem
29 Ibidem , p. 6

17

Figura 6. Clasificarea intreprinderilor30
Comisia Europeană desfășoară campanii31 și proiecte care vin în ajutorul mediu lui de
afaceri.
Printre acestea se numără Săptămâna Europeană a IMM -urilor , campanie care
const ă în organizarea de evenimente ce au loc pe tot parcursul anului și care urmărește să
promo veze antreprenoriatul în Europa, ajutând antreprenorii existenți să găsească inform ații
despre sprijinul pe care -l pot ob ține și încuraj ând tot mai mulți oameni să -și înființeze propriile
afaceri.
O altă campanie este Premiile europene de promovare a întreprinderilor care
promovează antreprenoriatul , recompensarea organizațiilor care susțin IMM -urile și inspirarea
altora de a -și înființa propria afacere .

30 Ibidem
31 Comisia Europeană, Piața internă, indust rie, antreprenoriat și imm -uri, disponibil la
https://ec.europa.eu/growth/smes/support_en , accesat la data de 30.12.2018

18
Întârzier ea plăților este o altă campanie pentru protejarea întreprinderilor europene,
în special a IMM -urilor, împotriva plăților întârziate și le ajută să -și îmbunătățească
competitivitatea.
Proiect privind executarea creanțelor restante – scopul acestui proiec t este de a spori
gradul de conștientizare a instrumentelor de gestionare a creanțelor și de a le îmbunătăți
utilizarea printr -o serie de evenimente organizate în toate țările UE.
Pentru a oferi sprijin și informații IMM – urilor care doresc să -și creasc ă afacerea,
Comisia sponsorizează mai multe rețele de sprijin.
Una dintre ele este Rețeaua Enterprise Europe Rețeaua Enterprise Europe
Network32, oferă suport în ceea ce privește accesul la informații le de pe piață, pentru depășirea
obstacolelor juridice și identificarea potențialilor p arteneri de afaceri din Europa. Scopul său e ste
de a ajuta IMM -urile să găsească afaceri internaționale, tehnologii ș i parteneri de cercetare în UE
și să devină active în cadrul pieței unice .
Rețeaua Enterprise Europe Networ k cuprinde aproximativ 600 de organizații partenere
din peste 50 de țări și are aproximativ 3000 de angajați cu experiență în servicii de afaceri și
inovare pentru IMM -uri. Rețeaua obține opinii din partea IMM -urilor privind elaborarea unei noi
legislații fiind un canal de comunicare bidirecțional între Co misie și comunitatea IMM -urilor.

32 Comisia Europeană, Sprijin pentru IMM -uri și antreprenori , disponibil la
https://ec.europa.eu/growth/smes/support/networks_en , accesat la data de 30.12.2018

19

Bibliografie
1. Circulația forței de muncă în spațiul economic european /Andrei Dobrescu. – București : Pro
Universitaria, 2009 p. 10, disponibilă la http://www.prouniversitaria.ro/carte/circulatia -fortei -de-
munca -in-spatiul -economic -european/rasfoire/
2. Comisia Europeană, Piața internă, industrie, antreprenoriat și imm -uri, disponibil la
https://ec.europa.eu/growth/smes/support_en

3. Comisia Europeană, Sprijin pentru IMM -uri și antreprenori, disponibil la
https://ec.europa.eu/growth/smes/support/networks_en

4. Comisia Europeană, Raportul comun privind ocuparea forței de muncă 2018 , p. 24, disponibil
la https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=en#navItem -relatedEvents

5. Comisia Europeană, Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă , disponibilă la
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=en

6. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul regiunilor, Bruxelles, 6.5.2015 disponibilă la https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0192&from=RO
7. Definitia IMM -urilor, p. 5, disponibilă la http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie –
imm/definitie -imm
8. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 26.10.2012, Tratatului privind funcționarea Uniunii
Europene (versiune consolidată) , p. 13, disponibil la https://eur –
lex.europa.eu/re source.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
9. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comer ț și Antreprenoriat, disponibil la
http://www.aippim m.ro/articol/imm/legislatie -imm/definitie -imm

10. Modelarea pieței unice digitale, disponibilă la https://ec.europa.eu/digital -single –
market/en/policies/shapin g-digital -single -market

20

11. Obiectivele UE , disponibile la https://europa.eu/european -union/about -eu/eu -in-brief_ro
12. O piață unică digitală în Europa, p. 3, disponibil la http://www.dce.gov.ro/poli –
com/publicatii/digit.pdf
13. O piață unică digitală pentru Europa: Comisia stabilește 16 inițiative pentru realizarea acestui
obiectiv, Bruxelles, 6 mai 2015, disponibil la http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-
4919_ro.htm
14. Piața Unică a Uniunii Europene. Piața Unică Digitală, , disponibilă la https://www.mae.ro/node/ 35845
15. Piața unică digitală, disponibilă la https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/policies/shaping –
digital -single -market

16. Review of the Balance of Competences between the United Kingdom and the European Union
The Single Market, iulie 2013, p. 20, disponibil la
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/
file/227069/2901084_SingleMarket_acc.pdf
17. UE și Piața unică digitală, dispoibil la
http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/digital/ro/#what -is-digital -single -market

21