CENTRUL DE PREGĂTIRE ȘI PERFECȚIONARE ÎN TRANSPORTURI [623374]

CENTRUL DE PREGĂTIRE ȘI PERFECȚIONARE ÎN TRANSPORTURI
RUTIERE
LEADER AUTO – Constanta

SUPORT DE CURS
PENTRU CONDUCATORII AUTO
TRANSPORT PERSOANE
CU VEHICULE CU MAI MULT DE 8+1 LOCURI

Conform prevederilor OMT 1214 anexa2a)

CONSTANȚA 2016

2
CUPRINS

CAPITOLUL I PRINCIPIILE DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE ALE
PRINCIPALELOR SISTEME ALE AUTOVEHICULULUI. OPTIMIZAREA
CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL. INCARCAREA SI ASIGURAREA MARFURILOR
1.1. Motorul. Functionare. Elemente componente.
1.1.1. Componentele motorului. Rol. Curbele de cuplu, putere si consum specific. Utilizarea
optima a turatiei motorului. Parametrii principali ai motorului.
1.1.2. Explicarea caracteristicii de cuplu și putere a unui motor termic
1.2. Ciclul motor la motoarele cu ardere inter na în patru timpi
1.3. Sistemul de transmisie. Functionare. Elemente componente. Rol.
1.4. Circuitul de franare oleopneumatic servoasistat. Limitele de ut ilizare a franelor si a franei de
incetinire. Utilizarea optima a vitezei si rapoartelor transmisiei, a inertiei vehiculului, utilizarea
mijloacelor de incetinire. Comportament in caz de defectiune.
1.4.1. Sistemul de franare pneumo -hidraulic
1.4.2. Limit ele utilizarii franei de serviciu si a celei de motor, utilizarea lor combinata
1.4.3. Dispozitive de frânare de î ncetinire (retardere). Retarderul cu taierea alimentarii si obturarea
evacuarii. Retarderul electromagnetic. Retarderul hidrodinamic
1.5. Limitarea emisiilor de gaze poluante prin reducerea consumului de carburant. Notiuni de
conducere ecologica
1.6. Echilibrul miscarilor longitudinale si laterale. Cunoasterea fortelor care actioneaza asupra
vehiculului
1.7. Utilizarea rapoartelor transmisie i in functie de sarcina veh iculului si de profilul drumului
1.8. Repartizarea incarcaturii, consecintele supra incarcarii pe o axa
1.9. Stabilitatea vehiculului si centrul de greutate
1.10. Responsabilitatea conducatorului auto de microbuze, autobuze, autocare. Interactiunea cu
pasagerii.
1.11. Verificari necesare inante de plecare . Intrebari pe care conducatorul auto de
autocar/autobuz/microbuz trebuie sa si le puna permanent

3
1.12. Realizarea armoniei dintre conducerea in siguranta si celelate functii ale conducatorului auto .
Transportul calatorilor in conditii de confort si de siguranta – deviza obligatorie a conducatorului
auto
1.13. Utilizarea alveolelor statiilor de transport. Interactiunea cu alte categorii de calatori: copii,
persoane cu dizabili tati

CAP. II MEDIUL SOCIAL AL TRANSPORTULUI RUTIER
2.1. Drepturile si obligatiile conducatorului auto referitoare la calificarea initiala si continua.
Contractul de munca, clauze, plati interzise, responsabilitati.
2.1.1. Calificarea initiala si formarea continua a conducatorilor auto. Prevederi ale OMT.
1214/2015
2.2. Norme specifice in domeniul transporturilor rutiere privind timpii de conducere, sanctiuni
pentru neutilizarea/ manipularea/fraudarea tahografului.
2.2.1. Prevederi ale Reg. 561/2006 CE
2.2.2. Sanctiuni pentru neutilizarea/manipularea/fraudarea tahografului

CAP. III CUNOASTEREA REGLEMENTARILOR PRIVIND TRANSPORTUL RUTIER
DE PERSOANE
3.1. Efectuarea transportului rutier contra cost de persoane
3.1.1 . Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate
3.1.2 . Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate speciale
3.1.3 . Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale
3.2. Transportul rutier în cont propriu
3.3. Transportul rutier extracomunitar de persoane
3.3.1 . Transporturi ocazionale – Acordul Interbus
3.3.2 . Transportul prin servicii regulate – autorizatiile de transport
3.3.3 . Control si sanctiuni
3.3.4. Cabotajul. Prevederi Reg. 107 3/2009

4
CAP IV. ACCIDENTUL DE MUNCA -ACCIDENTUL RUTIER. STATISTICI.
PREVENIRE. IMPORTANTA STARII FIZICE SI MENTALE
4.1. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera. Norme de p rotectia muncii.
Definirea accidentului de munca
4.2. Generalitati privind cauzele producerii accidentelor rutiere si consecintele acestora in plan
uman, material si financiar.
4.3. Influenta alimentatiei asupra starii conducatorului de autovehicul :
4.4. Efectele consumului de alcool sau alte substante care pot influenta comportamentul
conducatorului de autovehicul:
4.5. Simptomele, cauzele si efectele oboselii si stresului. Rolul fundamental al ciclului lucru –
odihna
4.6. Modalitati de corectare a atitudinilor care genereaza riscuri
4.7. Principii de ergonomie
4.8. Statistici accidente rutiere. Cauze.
4.9. Prevenirea traficului de migranti de catre conducatorii auto de autocamioane.

CAP. V CAPACITATEA CONDUCATORULUI AUTO DE A ACTIONA CORECT IN
SITUATII DE URGENTA
5.1. Comportamentul in situatii de urgenta.
5.1.1. Evaluarea situatiei. Importanta acordarii primului ajutor in accidente rutiere. Stabilirea
urgentelor la locul accidentului. Masuri urgente
5.1.2. Principii generale de acordare a primului ajutor in cazul unui accident. Masuri. Prioritati.
5.1.3. Trusa de prim ajutor
5.1.4. Accidentul rutier soldat numai cu pagube materiale. Constatarea amiabilă de accident.
5.2. Tehnici de control dinamic al vehiculului in situatii lim ita
5.2.1. Situatii periculoase din punct de vedere al pierderii aderentei
5.2.1. Situatii periculoase din punct de vedere al pierderii aderentei. Patinarea. Derapajul. Evitarea
unor obstacole aparute brusc. Acvaplanarea.

5
CAP. VI CUNOASTEREA CONTEXTULUI ECONOMIC AL TRANSPORTULUI
RUTIER DE CALATORI . ALTE SPECIALIZARI DIN DOMENIUL
TRANSPORTURILOR .
6.1. Mediul concurential in domeniul transporturilor rutiere aparut o data cu intrarea Romaniei in
UE
6.2. Cunostinte elementare despre a ctivitățile conexe transportului rutier
6.3. Comparatie intre transportul rutier de calatori si alte moduri de transport

CAPITOLUL VI I ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE. STUDII DE CAZ

6
CAPIT OLUL I
PRINCIPIILE DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE
ALE PRINCIPALELOR SISTEME
ALE AUTOVEHICULULUI . OPTIMIZAREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL.
INCARCAREA SI ASIGURAREA MARFURILOR
1.1. Motorul. Functionare. Elemente componente.
1.1.1. Componentele motorului. R ol. Curbele de cuplu, putere si consum specific. Utilizarea
optima a turatiei motorului. Parametrii principali ai motorului.
Motorul este sursa de energie necesară deplasării autovehiculelor. Motorul cu ardere
internă cu piston este un motor termic la care produsele arderii intră în compoziția fluidului motor,
iar transformarea acestuia în lucru mecanic se realizează prin interm ediul unui piston, a cărui
mișcare alternativă în interiorul unui cilindru este transformată în mișcare de rotație de către
mecanismul bielă -manivelă. Instalațiile auxiliare ale motorului sunt:
– instalația de alimentare;
– mecanismul de dist ribuție;
– instalatia de ungere ;
– instalația de aprindere;
– instalația de răcire;
– sistemul de pornire;
– aparatura pentru controlul funcționării.

Părțile componente ale motorului cu ardere internă
Motoarele cu arde re internă cu piston se compun din mecanismul motor (mecanismul bielă –
manivelă) și din sisteme auxiliare.
La rândul lui, mecanismul motor are părți fixe (blocul motor, chiulasa, cilindrii, baia de ulei) și
părți mobile (grupurile piston, bielele, arborele cotit și roata volantă). Sistemele auxiliare sunt
acționate de către arborele motor și contribuie activ la buna funcționare a motorului. De regulă
aceste sisteme sunt pentru: distribuție, alimentare cu aer și combustibil, aprindere, pornire, ungere,
răcire , supraalimentare,etc.

7

Fig 1 Schema de principiu a unui motor în patru timpi
1-cilindru; 2 -piston; 3 -arbore cotit; 4 -bielă; 5 -chiulasă; 6 -galerie de admisie; 7 -galerie de evacuare;
8-bujie; 9 -carter superior; 10 -reazeme; 11 -carter inferior; SA-supapă de admisie; SE -supapă de
evacuare; AD -arbore de distribuție

Mecanismul motor (mecanismul bielă -manivelă)
Are rolul de a asigura spațiul necesar arderii amestecului aer -combustibl, preia
forța de presiune a gazelor rezultate în urma proce sului de ardere și o transformă în energie
mecanică pe care o transmite utilizatorului.

a) Blocul motor (carcasa motorului)
Carcasa motorului reprezintă partea mecanismului motor în care se amplasează părțile
mobile și, parțial sau integral, unele sistem e auxiliare. Carcasa se fixează pe un suport (șasiu) și pe
el se fixează chiulasa. La unele motoare răcite cu lichid, în blocul motor se confecționează și
cilindrii de lucru (cilindri monobloc).

8
În pereții transversali sunt prevăzute locașurile lagărelor de sprijin ale arborelui cotit și ale
arborelui cu came. La partea superioară sunt prevăzute orificii filetate pentru îmbinarea cu
chiulasa, orificii pentru trecerea lichidului de răcire spre chiulasă și locașe pentru montarea
cilindrilor (la motoarele cu cilindri amovibili). La motoarele răcite cu lichid, în blocul motor se
găsesc cavități pentru circulația lichidului de răcire în zonele camerelor de ardere (fig 2).

Fig. 2 Bloc motor cu cilindri amovibili răciți cu lichid
1-orificiu pentru cilindru; 2 -cămăși de răcire; 3 -cilindru amovibil; 4 -carter superior

b) Chiulasa motorului
Este piesa care închide cilindrii la partea superioară și conține o parte din camera de ardere,
locașuri pentru bujii sau injectoare, canale de admisie și evacuare, locașuri pentru supape și la
unele tipuri de motoare și locașurile lagărelor de sprijin ale axului cu came. La partea superioară

9

Fig. 4 Secțiuni prin chiulasele unor motoare
1-camera de ardere; 2 -locașul bujiei (injectorului); 3 -canale de admisie și evacuare; 4 -locașurile
supapelor; 5,6 -locaș pentru lagărele axului culbutorilor (axului cu came); 7 -spații pentru
circulația lichidului de răcire

are un capac cu garnitură de etanșare, iar la partea inferioară o suprafață plană pentru îmbinarea cu
blocul motor (fig 4) .

c) Cilindrul de lucru
Cilindrul de lucru este organul în interiorul căruia se deplasează pistonul și evoluează
fluidul motor. Cilindrii pot fi nedemontabili sau demontabili (amovibili). Cilindrii nedemontabili
(monobloc) reduc lungimea și masa motorulu i, costul de fabricație și măresc rigiditatea motorului.
Se utilizează la motoarele de puteri mici și mijlocii. Cilindrii amovibili se utilizează la motoarele
cu alezajul peste 120 mm deoarece prezintă următoarele avantaje: se pot confecționa din material e
superioare, rezistente la uzare, se simplifică turnarea blocului de cilindri, permite înlocuirea ușoară
a cilindrilor uzați și asigură supraviețuirea blocului motor în caz de distrugere sau uzură excesivă a
unui cilindru. Suprafața exterioară a cilindrul ui este udată de fluidul de răcire (apă sau aer),
excepție făcând cilindrii demontabili uscați care se montează cu strângere în locașurile din bloc. La
cilindrii demontabili umezi, etanșarea se face cu ajutorul unor inele de cauciuc. Pentru asigurarea
strângerea etanșe a chiulasei pe conturul cilindrilor umezi este necesar ca la montare să se prevadă
un joc de 0,05…0,15 mm.
Cilindrii se confecționează prin turnare din fontă sau oțel cu rezistență mare la uzare la temperaturi
înalte.

d) Grupul piston
Parte mobilă a mecanismului bielă -manivelă, grupul piston are următoarele roluri: asigură
evoluția fluidului motor în cilindru; închide camera de ardere la partea inferioară; dirijează
mișcarea gazelor în cilindru; ghidează piciorul bielei în cilindru; transmit e bielei forța de presiune

10
a gazelor; transmite cilindrului reacțiunea normală produsă de bielă; etanșează cilindrul în ambele
sensuri și evacuează o parte din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului.
Grupul piston se compune din următoarele piese: piston, bolț și segmenți.
Pistonul este o piesă în mișcare, puternic solicitată mecanic și termic. Din această cauză el
trebuie să îndeplinească o serie de cerințe funcționale și de durabilitate: rezistență mecanică
ridicată la temperaturi înalte și sar cini variabile; densitate redusă; conductibilitate termică ridicată;
rezistență la uzare, etc. Din aceste considerente, în funcție de tipul și mărimea solicitărilor,
pistoanele se confecționează: din aliaje de aluminiu (siluminiu sau duraluminiu) prin turn are în
cochilie sau prin matrițare; din fontă prin turnare în nisip; din oțel prin turnare sau matrițare, sau
mixte cu capul din fontă sau oțel și mantaua din aluminiu.
Pistonul se compune din următoarele părți: capul pistonului, regiunea portsegmenți și m antaua
(figura 6).

Figura 6 Părțile componente ale pistonului

11

Fig. 7 Forme constructive pentru capul de piston
a-disc plan; b -concav; c -bombat; d,e -cupă;
f-mulat după forma jetului; g -evazat în dreptul supapelor

Segmenții au rolul de a etanșa camera de ardere în ambele sensuri, de a evacua căldură (la nivelul
regiunii portsegmenți se evacuează 60…75% din căldura pistonului) și de a doza și distribui
uniform uleiul pe oglinda cilindrului. După rolul pe care îl îndepli nesc, distingem două tipuri de
segmenți:
– segmenții de compresie, care împidică scăparea gazelor din camera de ardere spre carter (figura
11). Au forma unor inele cu o tăietură (fantă) pentru asigurarea montajului în canalele din piston.
Există doi sau m ai mulți segmenți de compresie. Deoarece la creșterea turației motorului timpul de
scurgere a gazelor prin interstițiile segment –canal se micșorează, îmbunătățindu -se etanșarea, la
motoarele de turație mare etanșarea camerei de ardere se asigură cu un numă r mai mic de
segmenți.

12

Fig. 11 Scurgerea gazelor pe lângă segmenți
1,2,3,4 -compartimente în cadrul treptei de segment

Primul segment dinspre camera de ardere este cel mai puternic solicitat termic, din care cauză se
mai numește și segment de foc . Segme nții de compresie se confecționează din fontă cenușie
perlitică cu grafit lamelar, care are bune calități antifricțiune;
– segmenții de ungere , care împiedică trecerea uleiului dinspre carter în camera de ardere. Există
1…2 segmenți de ungere confecționaț i din tablă de oțel în formă de U cu fante pentru scurgerea
uleiului raclat de pe pereții cilindrului în carter.
Cerințele impuse segmenților:
– să se așeze perfect pe oglinda cilindrului și pe flancurile canalelor din piston;
– să aibă elasticitate, car e să-l facă să preseze pe cilindru cu o presiune medie elastică p E;

Bolțul (axul pistonului) este piesa de legătură dintre piston și bielă, și are rolul de a transmite
forța de presiune între ele. El transmite forțe variabile ca mărime și sens, care -l deformează atât

13
după axa longitudinală, cât și în plan transversal (figura 12). De regulă bolțul are formă tubulară.
La motoarele de turație mare, grosimea pereților este redusă (2…5 mm), în timp ce la motoarele
cu aprindere prin compresie, datorită solici tărilor puternice, se confecționează bolțuri cu perți groși
(8…13 mm).
Pentru a rezista atât la solicitările de încovoiere și șoc, cât și pentru asigurarea unei rezistențe
ridicate la uzare, bolțurile se confecționează din oțeluri carbon de calitate sau d in oțeluri aliate cu
Cr, Ni, Mn, Mo care se durifică la suprafață prin cementare.

Fig.12 Deformarea bolțului sub efectul forțelor în timpul funcționării.

d) Biela este piesa din cadrul mecanismului motor care transmite forța de presiune a g azelor de la
piston la arborele cotit și servește la transformarea mișcării alternative de translație a pistonului în
mișcare de rotație a arborelui cotit.

14
Biela este compusă din trei părți (figura13):
Fig. 13 Părțile componente ale bielei
1-picior; 2 -cap; 3-corp
– piciorul bielei, în care se montează bolțul pistonului.
Biela este solicitată de forța de presiune a gazelor la compresiune și flambaj, iar de inerția grupului
piston la întindere și compresiune. Pentru evitarea unor deformații periculoase, de regulă se
utilizează biele scurte.

f) Arborelele cotit transformă mișcarea de translație a pistonului într -o mișcare de rotație și
transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forța de presiune a gazelor prin intermediul
roții volante. Totodată, a rborele cotit însumează lucrul mecanic produs de fiecare cilindru și -l
trimite utilizatoruli și antrenează în mișcare unele sisteme auxiliare ale motorului.
Arborele cotit este piesa principală a motorului, atât din punct de vedere funcțional, cât și
const ructiv. El este o piesă complexă a cărui masă reprezintă 8…15% din masa motorului și al
cărui preț de fabricație ajunge la 25…30% din prețul motorului.
Arborele cotit este alcătuit din fusuri de reazem (paliere), fusuri manetoane, brațe de legătură între
fusurile paliere și cele manetoane și contragreutăți care servesc la echilibrare. Numărul fusurilor
manetoane este egal cu numărul n de cilindri ai motorului, mai puțin la motoarele în V unde sunt
n/2 fusuri manetoane. Pe arborele cotit se mai pot găsi: mas e pentru echilibrare; roți dințate pentru

15
antrenarea unor sisteme auxiliare; flanșa pentru prinderea volantului; fulie pentru antrenarea
ventilatorului și generatorului; rac pentru manivelă, etc.(figura 16)

Fig.16 Arbore cotit
1-fusuri paliere; 2 -fusur i manetoane; 3 -brațe de legătură și echilibrare; 4 -canale de ungere

1.1.2. Explicarea caracteristicii de cuplu și putere a unui motor termic
Estimarea performanțele dinamice ale unui motor cu ardere internă se poate face analizând
caracteristicile de cuplu și putere. Aceste caracteristici reprezintă variația cuplului și a puterii în
funcție de turația motorului. În cazul în care ne interesează doar performanțele dinamice și mai
puțin cele de consum de interes sunt caracteristicile de cuplu și putere l a sarcină totală (pedala de
accelerație apăsată 100%).
Din analiza diagramei putere -cuplu observam cu usurinta faptul ca atunci cand turatia
motorului creste peste o anumita limita, scade cuplul motor (adica forta care propuseaza practic
autovehiculul), i ar consumul de combustibil incepe sa creasca (acesta creste direct proportional cu
turatia) fara ca acesta sa se reflecte in forta la rotile motrice.
Intervalul notat pe diagrama dintre n Cmax și n Pmax este intervalul in care motorul ne ofera cuplu si
putere maxime, corelate cu o turatie si un consum rezonabile, find de fapt zona de eficienta
maxima din punct de vedere al raportului consum/cuplu/putere.
Pe turometrul autovehiculului zona aceasta este marcata cu culoare verde – zona de
turatie economica/cup lu maxim si se recomanda conducatorului auto sa o foloseasca pentru

16
obtinerea celor mai bune rezultate in conducere: cuplu bun, putere buna, consum minim,
economie de combustibil, poluare minima.

Foto: Curbele de cuplu și putere ale unui motor termic la sarcină totală (pedala de accelerație
apăsată 100%)
Pmax [CP] puterea maximă a motorului (numită și puterea nominală)
Cmax [Nm] cuplul maxim al motorului
PCmax [CP] puterea la turația de cuplu maxim a motorului
CPmax [Nm] cuplul la turația de putere maximă a motorului (numit și cuplul nominal)
nmin [rot/min] turația minimă a motorului
nCmax [rot/min] turația de cup lu maxim a motorului
nPmax [rot/min] turația de putere maximă a motorului (numită și turația nominală)
nmax [rot/min] turația maximă a motorului

17
Curbele de cuplu și putere prezentate sunt generice, nu aparțin unui motor anume. De asemenea
forma c urbelor depinde de tipul motorului (benzină sau motorină), tipul sistemului de admisie de
aer (aspirat sau supraalimentat ) sau de tipul injecție ( directă sau indirectă).
Pe baza curbelor de cuplu și putere se pot face aprecieri privind performațele dinamice ale
motorului. Coeficienții pe baza cărora se pot compara două motoare diferite din punct de vedere
ale curbelor de cuplu și putere sunt:

Coeficientul de elasticitate
Ke = n Pmax/nCmax
Cu cât acest coeficient este mai mare cu atât banda de putere (intervalul între n Cmax și n Pmax)
este mai mare. Banda de putere mai este numită și banda de stabilitate sau zona de stabilitate .
Intervalul de turații dintre n min și n Cmax se numește zonă instabilă de funcționare deoarece la
scăderea turației (datorită creșterii rezistențelor la înaintare) cuplul motor scade și el ceea ce poate
determina calarea (oprirea) motorului. Intervalul de turații adiacent, între n Cmax și n max se
numește zonă stabilă de funcționare deoarece odată cu scăderea turației motorului cuplul motor
crește ceea ce echilibrează creșterile rezisten țelor la înaintare.
Astfel cu cât coeficientul de adaptabilitate este mai mare cu atât banda de stabilitate crește.
Acest lucru ne permite o mai ușoară adaptarea unei cutii de viteze din punct de vedere al etajării
rapoartelor.

Coeficientul de adaptab ilitate
Ka = C max/CPmax
Acest coeficient, cu cât este mai mare, exprimă posibilitatea unui automobil de a învinge
rezistențele la înaintare fără să fie necesară schimbarea treptei de viteză. Acest lucru este posibil
deoarece, într -o anumită treaptă de viteză, la reducerea turației cuplul motor crește (în ipoteza în
care punctul de funcționare se află în domeniul stabil).
Acești coeficienți ne pot ajuta în cazul în care dorim să comparăm două motoare cu caracteristici
similare. Pe langă valorile de c uplu maxim și putere maximă coeficienții de elasticitate și de
adaptabilitate sunt indicatori ai performanțelor dinamice ale unui motor termic.

Puterea litrică

18
Un alt parametru care poate fi utilizat în cazul în care dorim să comparăm două motoare est e
puterea litrică. Acest parametru reprezintă raportul dintre puterea maximă a motorului și cilindreea
totală (V tot) și se măsoară în CP pe litru: Pl = P max [CP] / V tot [L]

1.2. Ciclul motor la motoarele cu ardere interna în patru timpi
Ciclul motor este : admisia, compresia, aprinderea și evacuarea.
1. Admisia – pistonul se deplasează în jos și se absoarbe amestecul carburant (supapele de admisie
sunt deschise).
2. Compresia – pistonul se deplasează în sus, amestecul carburant este comprimat în camera de
compresie a cilindrului (toate supapele sunt inchise).
3. Detenta (explozia) – se aprinde amestecul carburant, fie datorita scanteii prodese de bujie (la
MAS – benzina, GPL, GNC), fie datorita autoaprinderii motorinei la MAC datorata presiunii si
cresterii temperaturii aerului. Pistonul este obligat să se deplaseze și astfel să realizeze cursa
activă.
4. Evacuarea – la deplasarea pistonului, gazele arse sunt lăsate să iasă în atmosferă prin sistemul
de evacuare (supapele de evacuare sunt deschi se).

Clasificarea motoarelor dupa modul de aprindere (tipul de combustibil) utilizat:
– motoare cu aprindere prin scânteie (MAS), alimentate cu amestec aer/ benzina, GPL, GNC – – –
motoare cu aprindere prin compresie (MAC, alimenta te cu motorina – motoare Diesel).
La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este
introdus în cilindru, fiind injectat la sfârșitul cursei de comprimare, el se autoaprinde atunci când
vine în contact cu aerul care a ajuns la temperaturi foarte ridicate datorate compresiei puternice.

19
La motoarele în patru timpi, ciclul de funcționare se realizează în patru curse simple ale pistonului,
deci în două rotații ale arborelui cotit. La motoarele în doi timpi, ciclul d e funcționare se realizează
în două curse simple ale pistonului, adică, într -o rotație completă a arborelui cotit. Arborele cotit
realizează ciclul de funcționare al unui motor în patru timpi în două rotații complete.

Ungerea pieselor interne
Durabil itatea si economicitatea motoarelor depind in mare masura de calitatea si eficienta
sistemului de ungere, de calitatea materialelor suprafetelor in frecare si de insusirile uleiului de
ungere.
Stratul de ulei introdus intre suprafetele in frecare are ca sc op:
a) micsorarea lucrului mecanic consumat pentru invingerea fortelor de frecare;
b) reducerea uzurii pieselor aflate in miscare relativa;
c) reducerea temperaturii pieselor in miscare;
d) marirea etanseitatii camerei de ardere;
e) evacuarea impuritatilor patrunse intre suprafetele in frecare.
Principalul tip de frecare intalnita in motor este frecarea de alunecare de toate felurile: uscata,
lichida (vascoasa si limita), semiuscata si semilichida. Organele motorului lucreaza in co nditii
extrem de variate: fusurile arborelui cotit si ale arborelui de distributie au o miscare de rotatie;
pistonul si segmentii au o miscare alternativa de translatie; boltul are o miscare oscilanta de rotatie
etc. Presiunea de contact in lagare este d e circa 30 daN/cm2, iar intre cama si tachet este de
ordinul miilor de daN/cm2. In sfarsit, temperatura unor organe ale motorului ajunge la sute de
grade, iar a altora numai la cateva zeci de grade.
Toate aceste aspecte ridica probleme deosebite pentru un gerea motorului, in conditiile utilizarii
unui singur tip de ulei.
Procesul de lubrificatie se desfasoara normal daca:
a) se alege rational tipul de ulei folosit;
b) uleiul se distribuie corespunzator in motor:
b1) consum minim de lucru mecanic p entru deplasarea uleiului la locurile de ungere;
b2) asigurarea unei dozari care sa asigure un consum minim;
b3) temperaturi adecvate ale pieselor motorului.
Uleiurile de ungere trebuie sa asigure urmatoarele cerinte:

20
a) viscozitate optima, cu o varia tie redusa in raport cu temperatura;
b) stabilitate chimica ridicata;
c) actiune eficienta impotriva uzurilor;

1.3. Sistemul de transmisie. Funct ionare. Elemente componente. Rol.
Transmisia are rolul de a transmite momentul motor la rotile motoare,
modificandu -i, in acelasi timp, si valoarea in functie de marimea rezistentelor la inaintare.
Transmisia este compusa din:
-ambreiaj
-cutia de vite ze
-transmisia longitudinala
-transmisia principala (angrenajul in unghi),
-diferential
-arborii planetari
-transmisia finala.

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat între motor și cutia de viteze,
permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului care se afla in functiune , cu
celelalte organe ale transmisiei, care in acel moment stau pe loc. Permite cuplarea si decuplarea in
timpul mersului automobil ului a motorului cu transmisia, la schimbarea treptelor de viteze.
Protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.

Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume:
-sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentr u ca schimbarea treptelor de viteza
sa se faca fara socuri;
-sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducatorului;
-sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta (fara patinare) intre motor si transmisie;
-sa permita eliminarea caldurii ca re se produce in timpul procesulul de cuplare (ambreiere) prin
patinarea suprafetelor de frecare;
-sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea brusca de pe loc a
automobilului;

21
-sa fie cat mai usor de intretinut si reglat
-sa of ere siguranta in functionare.

Ambreiajul mecanic cu un singur disc
1- volant; 2 – discul condus al ambreiajului; 3 – placa de presiune;
4- urechile placii de presiune; 5 – urechile din carcasa placii de presiune; 6 – parghiile de debreiere;
7- mansonul rulmentului de presiune;
8- rulmentul de presiune; 9 – arcurile ambreiajului; 10 – garniture termoizolanta;
11- carcasa placii de presiune; 12 – orificii de evacuare a uleiului

Ambreiajele se clasifica dupa :
-principiul de functionare
-dupa tipul mecanismului de actionar e.

Dupa principiul de functionare, ambreiajele pot fi:
-mecanice (cu frictiune)
-hidrodinamice
-combinate
-electromagnetice.
Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi:

22
-cu actionare mecanica
-hidraulica
-pneumatica
-electrica.

Ambreiaj cu comanda hidraulica
1- pedala ambreiajului; 2 – tija pompei centrale; 3 – cilindrul pompei; 4 – pistonul pompei;
5- arcul pistonului; 6 – conducta; 7 – cilindru receptor; 8 – pistonul cilindrului receptor; 9 – tija
cilindrulu i receptor; 10 – furca de debreiere; 11 – surub de reglaj; 12 – arc; 13 – arcul pedalei; 14 – arc;
15- discul condus;
16- placa de presiune; 17 – arcul ambreiajului; 18 – parghie de debreiere; 19 – surub;
20- mansonul si rulmentul de presiune; 21 – carcasa ambreia jului; 22 – carcasa discului de presiune

Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de frecare care apar intre doua sau mai multe
perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare.
(ex. disc de ambreiaj, placa de presiune, volant)
Partile comp onente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel:
-partea conducatoare
-partea condusa

23
-mecanismul de actionare.
Partea conducatoare a ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului, iar partea
condusa cu arborele primar al cutiei de vi teze.
Ambreiajele mecanice utilizate se clasifica dupa mai multe criterii;
-dupa forma geometrica a suprafejelor de frecare, pot fi:
-cu discuri, (cele mai raspandite la autovehicule),
-cu conuri
-speciale.
-dupa numarul discurilor conduse, pot fi:
-cu un disc (monodisc),
-cu doua discuri
-cu mai multe discuri.
-dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor pot fi:
-cu mai multe arcuri dispuse periferic
-cu un singur arc cen tral (simplu sau tip diafragma)
-dupa modul de obtinere a fort ei de apasare, pot fi:
-simple (cu arcuri),
-semicentrifuge
-centrifuge.
-dupa tipul mecanismului de actionare, pot fi cu actionare:
-mecanica
-hidraulica
-cu servomecanisme
-automata

Ambreiajul monodisc cu arcuri periferice datorita constructiei simpl e si a greutatii reduse este
cel mai des folosit.
Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragma are diafragma formata dintr -un disc de otel
subtire, prevazut cu taieturi radiale. Arcul diafragma indeplineste functia arcurilor periferice cat si
functia p arghiilor de decuplare.

24
Mecanismele de actionare a ambreiajului pot fi :
-neautomate (mecanic sau hidraulic)
-automate (vacuumatic sau electric)

Cutia de viteze (schimbatorul de viteze)
Cutia de viteze are rolul de modifica forta de tractiune autovehiculu lui in functie de marimea
rezistentei la inaintare. Motoarele cu ardere interna a automobilelor permit o variatie limitata a
momentului motor, respectiv a fortei de tractiune. Din aceasta cauza, automobilele echipate cu
motoare cu ardere interna trebuie sa fie prevazute cu cutie de viteze cu scopul:
-sa permita modificarea forfei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare;
-sa realizeze intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in cazul in catre
automobilul sta pe loc cu motorul in functiune;
-sa permita mersul inapoi al automobilului, fara a inversa sensul de
rotatie al motorului.

Cutia de viteze
1- arbore ambreiaj;
2-arbore primar;
3- arbore secundar;
4,5,6,8 – roti pentru treptele de mers inainte sol idare pe arborele primar;
7,12- roti pentru treapta de mers inapoi;
9,10,11,13 – roti pentru treptele de mers inainte, libere pe arborele secundar;
14- sincronizator pentru treptele a I -a si a II -a;

25
15-sincronizator pentru treptele a III -a si a IV -a;
16- pinionul conic al transmisiei principale;
17- diferential;

Cutia de viteze a unui automobil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa prezinte o constructie simpla, rezistenta si sa fie usor de manevrat;
-sa prezinte o functionare fara zgomot si sa aiba un randament cat mai ridicat;
-sa aiba o rezistenta mare la uzare;
-sa fie usor de intretinut;
-sa asigure calitati dinamice si economice bune;
-sa prezinte siguranta in timpul functionarii.

Clasificarea cutiilor de viteze se poate face :
-dupa modul de variatie a raportului de transmitere
-dupa modul de schimbare a treptelor de viteze.

Dupa modul de variatie a raportului de transmitere, cutiile de viteze pot fi:
-cu trepte (etaje), la care variatia raportului de transmitere este discontinua;
-continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variatie continua a raportului de
transmitere.

Dupa felul miscarii axei arborilor, cutiile de viteze cu trepte pot fi:
-cu axe fixe (simple), la care arborii au axa geometrica fixa;
-planetare, la care axele unor arbori ai cutiei de viteze au o miscare in jurul unui ax central.

Dupa numarul treptelor de viteza, cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci, sase sau chiar mai
multe trepte.
Dupa modul de schimbare a treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi:
-cu actionare directa
-cu actionare semiautomata
-cu actionare automata.

26

La solutiile constructive (totul in fata sau totul in spate) se utilizeaza cutii de viteza normale cu doi
arbori. In acest caz transmisia cardanica este eliminata din transmisia automobilului.
La cutiile de viteze cu doi arbori , momentul se transmite de la ambreiaj la arborele primar 1 si de
aici, prin una din perechile de roti, la arborele secundar 14. Pinionul conic 15 al arborelui secundar
(pinionul de atac) angr eneaza direct cu coroana dintata a diferentialului. Cuplarile diferitelor viteze
se fac cu ajutorul mecanismelor de cuplare 7 si 10, precum si cu roata mobila 11.

Diferitele trepte de viteze se realizeaza astfel.
-viteza a I -a: roata 2 se cupleaza cu roat a 11
-viteza a II -a: roata 3 se cupleaza cu roata 9
-viteza a III -a: roata 4 se cupleaza cu roata 8
-viteza a IV -a: roata 5 se cupleaza cu roata 6
-mersul inapoi: se cupleaza rotile 2 -11-12-13

Schema cinematica a cutiei de viteze cu doi arbori
1- arbore primar; 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 13 – roti dintate;
7, 10 – mecanisme de cuplare; 14 – arbore secundar; 15 – pinion conic

Reductorul – distributor
Rolul reductorului -distribuitor . Automobilele destinate sa lucreze in conditii grele de drum sau

27
pe terenuri accidentate au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept
greutate aderenta acestea se construieasc pe toate puntile motoare.

Reductorul distribuitor
1- flansa; 2 – arbore primar; 3 – pinionul arborelui primar; 4 – pinionul arborelui secundar pentru
puntea spate; 5 – arbore secundar;
6- tamburul franei de mana; 7, 11 – roti dintate de pe arborele intermediar; 8 – roata dintata de pe
arborele secundar al puntii fata; 9 – carter;
10- arborele secundar; 12 – arborele intermediar
13- mufa de cuplare a puntii fata;

Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt echipate cu un
distributor sau cu un red uctor -distribuitor.
Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasi de timp a -l si
modifica.
Prin marimea raportului de transmitere si folosirea integrala a greutatii sale ca greutate aderenta,
automobilul va putea sa urce pante de 50 -60% va putea trece prin terenuri grele etc.

Clasificarea reductoarelor -distribuitoare.
Din punct de vedere constructiv reductoarele -distribuitoare pot fi:
-cu dispozitiv de decuplare a puntii motoare anterioare

28
-cu diferential intera xial
-cu cuplaj unidirectional (unisens),

Transmisia cardanica serveste la transmiterea miscarii de la arborele secundar al cutiei de viteze
la axul rotilor motoare ale automobilului, unghiul dintre aceste doua axe fiind variabil.

Transmisie cardanica cu articulatie rigida cu viteza unghiulara variabila
1- furca glisanta; 2 – cap canelat; 3 – teava arborelui cardanic; 4 – furca; 5 – flansa; 6 – crucea
cardanului;
7- rulment; 8 – inel de siguranta; 9 – garniture; 10 – furca; 11 – piulia; 12 – garniture; 13 – inel despicat;
14- ungator; 15 – furca

Variatia unghiului se datoreaza faptului ca puntea din spate nu este legata de cadrul automobilului,
ci este suspendata pc arcuri, avind astfel posibilitatea de a -si schimba pozitia fata de cadru la cea
mai mica incovoiere a arcurilor.
Transmisia cardanica se compune din:
-articulatiile cardanice
-arborele cardanic
-sprijinirile intermediare.

Articulatiile cardanice sunt mecanismele de legatura dintre doi arboti car e se rotesc, axele
acestora facand un anumit unghi intre ele.

29

Articulatie cardanica sincrona cu bile
1- arbore planetar; 2 – arbore condus;
3, 4- furci; 5 – lacas s feric;
6- bile de actionare; 7 – bila centrala;
8, 9- stifturi; 10 – orificiu;

Din punct de vedere constructiv, articulatiile cardanice se clasifica in:
-articulatii cardanice rigide
-articulatii cardanice elastice
Dupa viteza unghiulara care se obtine la arborele condus, articulatiile cardanice clasifica in:
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara variabila
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara constanta.

Arborele cardanic este confectionat dintr -un tub de otel care la capatul dinspre cutia d e viteze are
presat si sudat un cap canelat iar la capatul celalalt are sudata furca articulatiei cardanice de la
arborele transmisiei principale.

Transmisia principala are rolul de a mari momentul motor transmis la rotile motoare. De
asemenea, transmisia principala transmite momentul de la arborele cardanic situat intr -un plan
longitudinal al automobilului la semiarborii planetari, situati intr -un plan transversal.

30

Schema cinematica de organizare a transmisiei principale simple
1- rulment; 2 – pinion conic (pinion de atac); 3 – coroana dintata;
4- lagar de rulmenti; 5, 8 – arbore planetar; 6 – suruburi;
7- carcasa diferentialului; 9 – flansa;

Dupa numarul treptelor de schimbare a momentului motor transmi siile principale se impart in:
-transmisii principale simple
-transmisii principale duble
Dupa tipul angrenajelor transmisiile principale se impart in:
-transmisii principale cu angrenaj conic
-transmisii principale cu melc si roata melcata

Diferentialul
Destinatia diferentialului. La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge
un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului. Diferentialul este mecanismul care
permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel
posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite.

31

Schema diferentialului
1- coroana diferentialului; 2 – caseta satelitilor;
3- axa satelitilor; 4 – satelitii; 5 – pinioane planetare;
6- axe planetare;
7- roti motoare; 8 – pinion de atac

Arborii planetari
Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea
momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transisiei
finale.
Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile arborilor
planetari depind de modul de montare a capatului lor exterior in carterul puntii motoare.
In functie de m odul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare, ei se impart in:
-total descarcati
-semiincarcati
-total incarcati

Arborii planetari total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de catre momentul motor. In acest
caz butucul rotii motoare se monteaza prin intermediul a doi rulmenti conici pe trompa carterului
puntii din spate. In aceasta situatie, solicitarea la incovoiere este prelu ata numal de carterul puntii
motoare. Solutia cu arbori planetari total descarcarcati se utilizea za la autocamioane si autobuze.
Arborii planetari semiincarcati se monteaza printr -un rulment dispus intre butucul rotii si carterul
puntii motoare. Acesti arbori sunt solicitati la torsiune de momentul motor si partial la incovoiere.

32
Aceasta solutie se utili zeaza la autotur isme si la autocamioane usoare.
Arborii planetari total incarcati se sprijina printr -un rulment, montat intre arbore si carterul puntii
motoare. Acesti arbori sunt solicitati atat la torsiune cat si la incovoiere. Solutia se utilizeaza in
special la autoturisme.

Trasmisia finala amplifica momentul motor transmis rotilor si in acelasi timp, contribuie la
micsorarea solicitarilor organelor transmisiei dispuse inaintea ei.
Transmisia finala se utilizeaza la automobilele la care raportul de tra nsmitere al transmisiei
pricipale, rezultat prin calcul, are o valoare prea mare. Din cauza limitarii dimensiunilor de gabarit
a transmisiei principale se recurge la transmisia finala dispusa dupa diferential. Transmisiile finale
se utilizeaza la unele aut otobuze si autocamioane grele.

Clasificarea transmisiilor finale.
Transmisiile finale se clasifica dupa:
-numarul de trepte
-locul de amplasare
-tipul angrenajului.
Dupa numarul treptelor, transmisiile finale pot fi:
-simple
-duble.
Dupa locul de ampla sare, transmisiile finale pot fi:
-dispuse langa diferential
-dispuse langa rotile motoare
Dupa tipul angrenajului transmisiile finale pot fi:
-cu roti dintate
-cu arbori
-cu axe fixe
-planetare

Constructia transmisiei finale. La automobile se utilizeaza transmisii finale simple, cu roti dintate
cu arbori cu axe fixe, plasate langa rotile motoare. Unele automobile folosesc transmisii finale de

33
tip planetar.

Carterul puntii din spate
Destinatia si conditiile impuse carterului puntii din spate. Carterul pun tii spate are rolul de a
transmite sarcina verticala de la cadru la roti si in acelasi timp de a transmite fortele de la rotile
motoare la cadrul automobilului sau la caroserie. In acelasi timp, carterul trebuie sa asigure o
functionare corespunzatoare org anelor transmisiei montate in interiorul sau.

Mai jos va prezentam diagrama fierastrau a schimbatorului de viteze cu 5 trepte in progresie
geometrica

34
1.4. Circuitul de franare oleopneumatic servoasistat. Limitele de utilizare a franelor si a
franei de incetinire. Utilizarea optima a vitezei si rapoartelor transmisiei, a inertiei
vehiculului, utilizarea mijloacelor de incetinire. Comportame nt in caz de defectiune.

1.4.1. Sistemul de franare pneumo -hidraulic
Cuprinde mai multe instalatii si anume:
– frana de serviciu formata din doua circuite independente unul hidraulic care actioneaza rotile din
fata si altul pneumatic care actioneaza roti le din spate;
– frana de stationare formata dintr -un circuit pneumatic asigura franarea pe timpul stationarii si
actioneaza la rotile puntii spate si asupra mecanismului de franare al remorcii si al semiremorcii;
– frana de motor dintr -un circuit pneumatic care actioneaza simultan obturarea tevii de evacuare si
blocarea admisiei combustibilului la pompa de injectie;
– instalatia de producere si inmagazinare a aerului comprimat.

Actionarea pneumatica a pompei centrale de franare
Este intrebuintata la ca mioanele grele, la cele cu remorci, precum si la autobuze, unde forta
de franare trebuie sa fie mare.
In cazul actionarii pneumatice, forta conducatorului este folosita numai pentru a comanda
intrarea in functiune a franelor si intensitatea franarii.
Un d ezavantaj mare al actionarii pneumatice fata de actionarea hidraulica consta in
necesitatea unui timp mai indelungat pana la atingerea presiunii de regim in camerele ( cilindrii )
de frana.
La sistemul de actionare cu o conducta, legatura dintre sistemul de franare al
automobilului tractor si sistemul de franare al remorcii sau semiremorcii se face cu o singura
conducta. In cazul cand autotrenul se deplaseaza fara franare prin aceasta conducta se face
alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remo rca respectiv semiremorca. La franarea
automobilului tractor prin conducta se da comanda de franare a remorcii prin golirea acesteia
La sistemele de actionare cu mai multe conducte , una dintre conducte serveste la
alimentarea cu aer a rezervorului de pe re morca, iar celelalte pentru punerea in functiune a franelor
remorcii.

35
In fig a de mai jos este prezentata schema actionarii pneumatice cu o conducta.
Compresorul 1 actionat de la motorul automobilului, comprima aerul atmosferic trecandu -l prin
filtrul 2 s i regulatorul 3`, in rezervorul 4. Cand presiunea aerului in rezervoare a atins valoarea
prescrisa, regulatorul 3 `intrerupe debitarea de aer la compresor. In unele cazuri, pe rezervor se
monteaza o supapa de siguranta reglata pentru o presiune de 7…8 bar . Unul dintre rezervoare 4 este
legat la conducta de alimentare prin intermediul robinetului de transfer 19, care permite intrarea
aerului comprimat numai dupa ce in primul rezervor aerul comprimat a ajuns la presiunea de lucru.
Robinetul distribuitor 5 se rveste la admiterea aerului comprimat, din rezervoare, in cilindrii
de frana 11, la apasarea pedalei de frana.
Pentru franarea remorcii serveste robinetul 8. La unele tipuri de automobile robinetele 5 si
8 sunt realizate dintr -un corp comun, usurand obtine rea legaturii functionale necesare la franarea
autotrenului.
La alimentarea rezervoarelor de aer comprimat de pe remorca serveste semicupla 16.
Pentru inchiderea conductei de alimentare, in cazul in care automobilul se deplaseaza fara remorca,
serveste robinetul 15. Maneta 6 serveste la actionarea franei de stationare sau de siguranta, pe cale
mecanica, care actioneaza frana automobilului tractor, iar prin intermediul robinetului 8 comanda
franarea remorcii.
La franare, conducatorul apasand pedala, aeru l comprimat din rezervorul 4, prin robinetul
distribuitor 5, trece in cilindrii de frana 11, producand franarea. In acelasi timp, prin intermediul
robinetului de franare 8 al remorcii, se recomanda evacuarea aerului din conducta de legatura a
remorcii, res pectiv franarea acesteia.
In fig b de mai jos este prezentat sistemul de franare cu actionare pneumatica cu doua
conducte, partea de alimentare cu aer comprimat ( compresorul 1, regulatorul de presiune cu filtru
2 si rezervorul 4 ) fiind asemanatoare cu cea de la actionarea cu o conducta, avand figurat in plus
aparatul antigel 3. Robinetul distribuitor 5 comanda franarea automobilului tractor si a remorcii.
Conducta de alimentare 13 asigura alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorca.
Franarea este comandata, in general, prin umplerea conductei de comanda 14. Robinetul –
releu 9 izoleaza circuitul pneumatic al automobilului tractor de cel al remorcii si asigura ca
franarea remorcii sa se faca cu aer din conducta 13, accelerand, prin efec de r eleu, umplerea
conductei 14. Robinetul 7 realizeaza franarea de stationare prin robinetul cu doua cai 12. Robinetul
de siguranta 10 izoleaza conducta de alimentare 13 in cazul cand presiunea aerului din circuitul

36
autotractorului scade sub 4,6 bar. Semicupl ele de legatura 17 si 18 difera constructiv de cele la
sistemul de actionare pneumatica cu o conducta.

1.4.2. Limitele utilizarii franei de serviciu si a celei de motor, utilizarea lor combinata
In circulatia rutiera franarea autovehiculel or are doua caracteristici distincte din punct de
vedere al modului de actionare: franarea preventiva si franarea de urgenta.
Franarea preventiva se foloseste in situatia in care conducatorul auto este avertizat de
necesitatea unor eventuale redu ceri de viteza astfel incat aceste modificari ale miscarii
autovehiculului sa poata fi realizate prin franari lente si lipsite de socuri cu mentinerea stabilitatii si
a unei permanente capacitati de franare. La franarea preventiva se foloseste frana de mot or asociata
la nevoie cu actionarea moderata a franei de serviciu.
Frana de motor sporeste efectul franarii, micsoreaza pericolul deraparii pe suprafetele
carosabile alunecoase, micsoreaza tendinta de incalzire a franelor la franari prelungite (c oborarea
pantelor) si constituie o siguranta suplimentara in cazul defectarii sistemului de franare de serviciu.
Incalzirea suprafetelor de franare conduce la micsorarea eficacitatii franelor cu efecte
negative asupra timpului si spatiului opr irii autovehiculului.
Franarea cu motorul permite dozarea asupra pedalei de frana in functie de imprejurari si

37
realizarea unei franari progresive.
Franarea de urgenta este caracterizata de o actiune prompta si energica;actiunea de franare se
realizeaza cu frana de serviciu. Franarea energica mai ales la viteze mari este o manevra
periculoasa, conducand uneori la pierderea stabilitatii transversale a autovehiculului.
Cunoscandu -se ca forta de frecare dintre roata si calea rutiera creste pe masura ce forta la
pedala se mareste, pana la o valoare maxima, corespunzatoare coeficientului de aderenta, dupa
care scade odata cu blocarea rotilor, efortul la pedala trebuie astfel dozat incat rotile sa fie franate
pana la limita de blocare.
In practica circulatiei rutiere, situatiile in care se foloseste franarea de urgenta sunt destul
de complicate; evitarea unui accident necesita manevre combinate de franare si schimbare de
directie, actiuni care – atunci cand rotile sunt blocate – se exclud din punct de vedere dinamic. In
aceste cazuri singura solutie este diminuarea efortului la pedala de frana, astfel incat ca rotile sa
inceapa sa se rostogoleasca si sa apara o forta de ghidare la rotile de directie.

1.4.3. Dispozitive de frânare de încetinire (retardere). Retarderul cu taierea alimentarii si
obturarea evacuarii. Retarderul electromagnetic. Retarderul hidrodinamic
Principalul rol al retarderelor este de a stabiliza viteza la valori reduse, mai ales la
coborarea pantelor lungi. Dac a s-ar folosi numai frana de serviciu, mecanismele de franare s -ar
supraincalzi iar eficacitatea lor ar fi redusa simtitor. Ele intra in echiparea autovehiculelor cu
tonaje mari, fiind chiar obligatorii in unele tari pentru autovehiculele ce depasesc anumi te mase.
Exista mai multe tipuri de retardere:
– Retardere mecanice (de fapt tot niste mecanisme de franare, suplimentare); acestea nu se
mai folosesc deorece se comporta similar cu franele obisnuite, se uzeaza rapid, se supraincalzesc si
isi reduc rapid e ficacitatea (nu vor fi tratate);
– Retardere hidrodinamice ; constructia lor este similara hidroambreiajelor sau
hidroconvertizoarelor, intensitatea franarii fiind asigurata prin umplerea partiala sau totala cu ulei a
hidroagregatului; sunt destul de massiv e si scumpe, dar pot fi introduse si ulterior in transmisie mai
ales la cutia de viteze care are o priza de putere;
– Retardere electromagnetice ; folosite din ce in ce mai frecvent (autocare, autobuze dar si
autocamioane grele) deoarece sunt eficiente si l a viteze mici de deplasare iar intensitatea franarii
este reglabila in limite largi;

38
– Retardere cu taierea alimentarii si obturarea evacuarii ; sunt cele mai folosite, deorece
sunt simple constructive si eficiente, mai ales la viteze mai mari de deplasare; practic, aproape
toate autovehiculele cu motoare Diesel si care depasesc un anumit tonaj sunt echipate cu acest tip
de retarder.

1. Retarderul cu taierea alimentarii si obturarea evacuarii
Principiul de functionare a acestui tip de retarder se bazeaza pe suplimentarea efectului
franei de motor. Frana de motor se executa, pur si simplu, prin ridicarea piciorului de pe pedala de
acceleratie. Motorul devine element rezistent, opunandu -se momentului venit de la roti (moment
generat de inertia de miscare a aut ovehiculului). El nu mai primeste combustibil decat pentru
functionarea la ralanti, prin urmare va tinde sa -si coboare turatia pana la aceasta valoare,
transformandu -se intr -un element de franare. Daca se cupleaza o treapta inferioara de viteze,
motorul ar fi fortat sa lucreze la o turatie si mai mare, prin urmare frana de motor va fi si mai
intensa. De aici rezulta ca franarea cu motorul este cu atat mai eficienta cu cat viteza de deplasare
in treapta respectiva de viteza este mai mare.
Daca s -ar intrerupe orice aport de combustibil (s -ar ‘taia’alimentarea), atunci motorul nu ar putea
functiona nici la ralanti si efectul de franare cu motorul ar fi si mai intens. In fine, daca dupa
taierea alimentarii s -ar obtura si galeria de evacuare, atunci motorul s -ar transforma in compresor
iar efectul franarii ar fi si mai mult sporit.
Exact acesta este principiul functionarii retarderului cu obturarea evacuarii. Cu ajutorul unei
comenzi (spre exemplu, un buton de actionare) actionate de sofer, printr -o actionare
electropneumatica se da semnal unor cilindri de executie: unul realizeaza taierea alimentarii cu
combustibil iar celalalt actioneaza o clapeta ce inchide galeria de evacuare. Comanda poate fi
separata (solicitand o actionare separata, de obicei cu piciorul) s au poate fi automata (spre exemplu
prin ridicarea piciorului de pe pedala de acceleratie – fara decuplarea vitezei – si eventual apasarea
pe pedala de frana).

2. Retarderul electromagnetic
Este un retarder foarte eficient, inclusiv la viteze mici de depl asare.Principiul lui de functionare se
bazeaza pe existent asa -numitilor curenti turbionari. Exista doua mari tipuri de retardere
electromagnetice: cu indusul in forma de clopot si cu indusul in forma de tambur.

39
Retarderele electromagnetice se pot monta or iunde pe fluxul transmisiei, pana la puntea motoare,
dar de cele mai multe ori se instaleaza la iesirea din cutia de viteze, uneori facand corp comun cu
aceasta. Rotorul (indusul) este construit din otel moale. Acesta se roteste in vecinatatea unor poli
electromagnetiic care au rol de magneti. Polii sunt magnetizati numai cand se doreste intrarea in
functiune a retarderului, magnetizarea facandu -se prin stabilirea unui curent electric prin
infasurarea lor. Intensitatea franarii este proportionala cu intensi tatea campului magnetic care, la
randul ei, este proportionala cu intensitatea curentului trimis in infasurarile polilor magnetici. De
aici se trage concluzia ca, pentru modificarea intensitatii franarii este necesara modificarea
intensitatii curentului i n stator (poli).
Modificarea intensitatii curentului (si deci a franarii) se poate face manual (mai rar) sau prin
pozitia pedalei franei de serviciu. Retarderul se cupleaza si se decupleaza automat prin montarea
unor comutatoare electrice pe pedalele de ac celeratie si de frana iar eficacitatea sa se regleaza
automat, prin pozitia pedalei de frana (spre exemplu, cu ajutorul unui reostat).

3. Retarderul hidrodinamic
Acesta se aseamana constructiv cu un hidroambreiaj, cu deosebirea ca turbina este rigidizata la
sasiul autovehiculului.
In functionarea normala, torul hidroagregatului este gol si deci nu apare moment de franare pe
transmisia autovehiculuilui. La actionarea comenzii retarderului, care se poate face separat, printr –
un buton plasat la pedalierul po stului de conducere (in stanga pedalei de ambreiaj) sau prin
actionarea pedalei de frana, o pompa cu debit mare realizeaza umplerea torului hidroagregatului cu
ulei si acesta intra in functiune. Pentru scoaterea lui din functiune si revenirea la deplasarea
normala, fluidul paraseste torul atat sub efect centrifugal, printr -o supapa de golire, cat si fortat,
prin intrarea in functiune a pompei de umplere, dar in sens invers.
In concluzie, ori de cate ori este necesara o reducere mai lina a vitezei de deplas are se poate
recurge la utilizarea retarderelor, fara a fi necesara schimbarea intr -o treapta inferioara de viteza.
Daca se doreste o reducere mai intensa a vitezei se poate trece la schimbarea intr -o treapta
inferioara de viteze, de asemenea insotita de u tilizarea retarderului. Operatiunea este utila si la
coborarea pantelor lungi, cand suprasolicitarea franei de serviciu ar putea reduce drastic eficienta
acesteia. Frana de serviciu va putea fi folosita doar pentru reglarea intensitatii franarii, fie cu
intermitenta, fie atunci cand conditiile de trafic o impun.

40
La coborarea pantelor lungi se recomanda utilizarea in primul rand a unei trepte de viteze cel putin
egale, daca nu mai mica, cu cea necesara pentru urcarea acesteia. Supraturarea motorului poate fi
evitata, asa cum s -a aratat mai sus, prin actionari usoare sau intermitente ale franei de serviciu.
Daca intrarea in functiune a retarderului este comandata chiar prin apasarea franei de serviciu, la
autovehiculele prevazute cu astfel de sistem se poate r emarca un efect destul de intens de franare
chiar la apasari reduse ale pedalei de frana, ceea ce arata ca retarderul a intrat in functiune.
O astfel de maniera de conducere va proteja elementele de frictiune ale mecanismului de franare
(frana de roata), va minimiza uzura acestora si le va mentine la temperaturi mai scazute de
functionare si, in consecinta, la eficienta mai ridicata , pregatite pentru o eventuala actionare de
urgenta.
Pe de alta parte, retarderele, mai ales cele cu obturarea evacuarii, a u eficiente mai scazute la viteze
mici de deplasare, cu motorul prea putin turat, fiind necesara cuplarea prealabila a unei trepte
inferioare de viteza.

1.5. Limitarea emisiilor de gaze poluante prin reducerea consumului de carburant. Notiuni
de conduce re ecologica
Se recomanda utilizarea dispozitivului de avertizare sonor strict in cazurile de evitare a unui
pericol imediat, dar nu mai aproape de 20 metri fata de pietoni, biciclisti, animale. Acestia se pot
speria si pot recurge la gesturi si mis cari care pot pune in pericol siguranta celorlati participanti la
trafic.
Energia care pune in miscare autovehiculul provine din arderea combustibilului. Aceasta energie
este utilizata pentru invingerea rezistentei aerului, rezistentei la rulare, demarajul ui si rampelor.
Viteza de deplasare a autovehiculului are o contributie majora la consumul de combustibil.
Aceasta deoarece rezistenta aerodinamica este direct proportionala cu aria frontala a
autovehiculului, coeficientul sau aerodinamic si cel mai important cu patratul vitezei de deplasare.
In aceste conditii rularea cu viteze mari are ca efect o crestere drastica a consumului de
combustibil. In consecinta este recomandabil sa se evite pe cat posibil rularea cu viteze foarte mari.
In cazul aut ovehiculelor de marfa este recomandabila utilizarea reflectoarelor atat a celui de
deasupra cabinei cat si a celor laterale din spatele cabinei (la autotractoarele cu sa) deoarece
acestea reduc rezistenta aerodinamica si deci si consumul de combustibil.

41
Conditiile de drum afecteaza economia de combustibil. Conducerea in zone muntoase
echivaleaza cu o slaba economicitate deoarece se consuma o cantitate mare de combustibil pentru
invingerea rampelor, motorul trebuind sa functioneze de multe ori la sar cina maxima.
La coborare aceasta energie nu poate fi recuperata deoarece viteza de deplasare trebuie
micsorata prin utilizarea franei de motor sau de serviciu. Treapta de viteza cu care se urca trebuie
aleasa astfel incat motorul sa dezvolte turati a de cuplu maxim.
De asemenea trebuie sa se evite urcarea rampelor cu viteza excesiva si supraturarea
motorului.
Presiunea de umflare a anvelopelor are un efect semnificativ asupra consumului de combustibil.
Anvelopele trebuie mentinute la pr esiunea recomandata de constructor, deoarece o anvelopa
dezumflata creste consumul de combustibil.
Un factor major care determina cantitatea de combustibil consumat este modul de
conducere al autovehiculului. Viteza crescuta, accelerarile si fra narile dese, mersul motorului timp
indelungat la relanti si utilizarea diferitelor accesorii contribuie la cresterea consumului. Stilul de
conducere anticipativ in care soferul, spre exemplu, nu accelereaza cand in fata este un semafor pe
culoarea rosie pe ntru a frana apoi brusc poate avea o contributie insemnata la economia de
combustil.
Utilizarea treptelor de viteza trebuie sa se faca in mod adecvat in functie de caracteristicile
drumului si de trafic. Pentru o economicitate marita este foarte imp ortanta urmarirea permanenta a
acului turometrului care trebuie sa se situeze in permanenta in zona verde (de economicitate
maxima). Treptele de viteza se vor utiliza in concordanta cu indicatiile turometrului. Fac exceptie
cazurile cand se efectueaza depa siri unde din motive de siguranta motoarele pot fi turate peste zona
verde. La circulatia pe autostrada sau pe drumuri cu mai multe benzi utilizata ultima treapta de
viteza, iar viteza de deplasare trebuie mentinuta constanta.
Momentul schimbarii treptelor este de asemenea important pentru economicitate. Astfel
momentul optim pentru schimbarea vitezei este acela cand viteza atinsa poate fi mentinuta in
treapta urmatoare fara o apasare puternica pe accelerator. Foarte util este si in acest caz urmari rea
indicatiilor turometrului pentru alegerea momentului de schimbare a vitezei.
Daca un motor merge timp indelungat la relanti consuma mai mult decat in cazul in care
este oprit si repornit. Se recomanda ca timpul de incalzire la relanti al m otorului rece sa fie cat mai
redus.

42
Un alt factor care contribuie la economicitatea vehiculului este starea sa tehnica . Astfel
trebuie respectata periodicitatea de prezentare a vehiculului la service pentru operatiile intretinere
si reglaje si pentru schimbarea unor piese. Spre exemplu, filtrele de aer trebuie inlocuite la
intervalele prescrise deoarece un filtru de aer colmatat conduce la cresterea consumului de
combustibil, sistemul de injectie trebuie mentiunt in parametrii normali de functi onare atat prin
efectuarea reglajelor cat si prin inlocuirea unor componente.

Notiuni de conducere ecologica
Conducerea ecologică este asamblul măsurilor comportamentale , de control sau verificare
a vehiculului, prin care se realizează economie de energie(carburant) și protejarea mediului. De
aceea, orice măsură luată pentru a scădea consumul de combustibil (an velope umflate corect,
scăderea rezistenței la înaintare,
oprirea motorului la staționări lungi, etc.) se înscrie în orbita conducerii ecologice.
Orice folosire a unui sistem auxiliar acționat de motor (aer condiționat, dispozitive servo,
generatorul de cu rent) va avea drept efect creșterea consumului de carburant.
Autovehiculele sunt construite din multe materiale care, odată ajunse în stadiul de deșeu,
pot polua grav mediul, fie prin toxicitatea lor (lichid de frână, antigel), fie prin perioada lungă de
descompunere
(anvelope, mase plastice).
Prelungirea duratei lor de serviciu este componentă a conducerii ecologice ( de ex. permutarea
anvelopelor la 10.000 de km ).

1.6. Echilibrul miscarilor longitudinale si laterale. Cunoasterea fortelor care actioneaza
asupra vehiculului
Asupra unui vehicul staționar (viteza este zero) acționează, doar pe verticală, forța
de greutate și forța normală .
Asupra unui vehicul aflat în mișcare cu viteză constantă , pe verticală acționează forța
de greutate și forța normală , iar pe orizontală forța de tracțiune și forța de frecare .
In viraje si in curbe actioneaza forta centrifuga , care este direct proportional cu produsul dintre
masa vehiculului si patratul vitezei acestuia si invers proportional cu raza acesteia.

43
Astfel, pentru a nu pierde controlul asupra vehiculului, conducatorul auto trebuie sa
stabileasca un plan de echilibru intre toate aceste forte, echilibru care trebuie sa fie permanent si
constant, asigurandu -se astfel si siguranta si confortul calatorilo r.
Masuri:
– pornire de pe loc lina, fara smucituri;
– accelerare progresiva pana la viteza de croaziera;
– utilizarea tempomatului ;
– utilizarea sistemelor de franare de incetinire combinate cu frana de motor si frana de serviciu;
– abordarea li na a virajelor cu reducere de viteza din timp;
– abordarea cu profesionalism a curbelor, tinand cont de formula fortei centrifuge
– schimbarea corecta a treptelor de viteza

1.7. Utilizarea rapoartelor transmisiei in functie de sarcina veh iculului si de p rofilul
drumului
Analiza actiunilor necesare schimbarii vitezelor comporta doua aspecte distincte:
– alegerea momentului pentru efectuarea schimbarii, in functie de viteza vehicululu i,
caracteristicile drumului, ale fluxului rutier si a profilului drumulu i;
– tehnica manevrelor care sa prezinte o schimbare corecta a vitezelor.
Schimbarea corecta a vitezelor este conditionata de alegerea turatiei optime a acestei
manevre, in functie de calitatile dinamice ale autovehiculului, de caracteristicile drumului si de
scopul urmarit in alegerea acestei turatii. Se va alege in orice caz momentul schimbarii treptei de
viteza pe zona verde a turometrului – vezi explicatiile din primul capitol -sistemul de transmisie.
Urcarea rampelor solicita mult motoarele autovehiculelor, deplasarea neputandu -se efectua
in ultima treapta a cutiei de viteze; trebuiesc folosite treptele inferioare de viteza in functie de
inclinarea drumului, incarcatura vehiculului, sinuozitatile drumului si aderenta suprafetei
carosabile.

1.8. Repartizarea incarcaturii, consecintele supra incarcarii pe o axa
Definitii :
a. Masa proprie a vehiculului (masa vehiculului gata de drum):

44
– masa vehiculului carosat, gata de drum fara incarcatura , cu dispoziticul de atelare,
daca este vorba de un vehicul tractorat, sau masa sasiului -cabina, daca constructorul nu monteaza
caroserie si/sau dispozitivul de atelare, inclusiv lichidul de racire, lubrifianti, 90% din carburant,
100% din alte lichide, cu exceptia apelor uzate, scul e, roata de rezerva si conducatorul (75 kg) si
pentru autobuze si autocare masa insotitorului (75 kg), daca acest loc este prevazut in vehicul.

b. Masa totala maxima admisă (pentru un vehicul sau ansamblu de vehicule)
– masa totala maxima a vehiculului sau ansamblului de vehicule, admisă pentru
circulatia pe drumurile din Romania, conform legislatiei in vigoare – OG 43/1997 cu
modificarile ulterioare. Ea nu poate sa depaseasca masa maxima tehnic admisibila stabilita de
constructor.

c. Masa totală maximă tehnic admisibila (constructivă)
– masa proprie a vehiculului la care se adauga masa incarcaturii, stabilita de cons tructorul
acestuia, tinand seama de dimensionarea componentelor si echipamentelor acestuia.

d. Incarcatura utila (sarcina utila) pentru un vehicul este egala cu diferenta dintre masa totala
maxima autorizata si masa proprie a vehiculului.
La incar carea unui vehicul trebuie respectate limitele legale pentru masa totală. De asemenea
trebuie respectate masa totala tehnic admisibila si sarcinile pe axa tehnic admisibile ale vehiculului
respectiv.
Depasirea maselor legale atrage dupa sine amenzi , oprirea si descarcarea vehiculului etc. in
functie de tara. Supraincarcarea vehiculului are efecte negative asupra directiei, franarii si
controlului vitezei de deplasare.
Autovehiculele supraincarcate se deplaseaza greoi in rampa, iar la coborare a pantelor capata o
viteza mare. Spatiul de franare creste. Franele pot ceda cand sunt solicitate la maximum. La un
vehicul supraincarcat pot aparea de asemenea avarieri ale suspensiei, puntilor sau explozii ale
anvelopelor.
Plasarea necorespunzatoare a incarcaturii poate duce la manevrarea periculoasa a autovehiculului.
O incarcare prea mare a axei fata (cauzata de plasarea prea in fata a incarcaturii) poate provoca
manevrarea grea a directiei, avarierea axei directoare si anvelopelor.

45
Subincarcarea axei fata (cauzata de plasarea prea in spate a incarcaturii) provoaca descarcarea
axei directoare si manevrarea nesigura a directiei. O incarcare prea mica a axei(lor) motoare poate
provoca o tractiune scazuta rotile putand pierde aderenta cu usurinta (f ig.1).
Plasarea incarcaturii mai mult intr -una din partile laterale ale autovehiculului poate afecta
stabilitatea, franarea sau uzura pneurilor (fig.2).

1.9. Stabilitatea vehiculului si centrul de greutate
Inaltimea centrului de greutate este foarte importanta pentru conducerea in siguranta a
autovehiculului. Un centru de greutate inalt (incarcatura plasata in partea de sus a vehiculului)
poate provoca rasturnarea cu usurinta a vehiculului, mai ales in curbe sau la efectuarea unei
manevre brus te de depasire pentru evitarea unui pericol. Din aceasta cauza este foarte importanta
distribuirea incarcaturii cat mai jos posibil si plasarea partilor de incarcatura mai grele in partea de
jos.

1.10. Responsabilitatea conducatorului auto de microbuze, a utobuze, autocare. Interactiunea
cu pasagerii.
Auto carele, autobuzele si mictrobuzele conduse de șoferi profesioniști sunt implicate în
mai puține accidente pe km parcurs decât alte vehicule. Cu toate acestea, când sunt implicate într –
un accident, urmările accidentelor în care sunt implicate acestea, indi ferent din a cui vină se
produc, pot fi amplificate din cauza gabaritului și a dimensiunilor mari ale acestora.
Numărul pasagerilor transportați poate, de asemenea, să măr ească gravitatea unui accident.
Meseria de șofer de autovehicul de transport persoan e este foarte solicitantă si datorita „marfii
transportate”, de aceea trebuie să rămâi în formă atât fizic, cât și mental.

1.11. Verificari necesare inante de plecare . Intrebari pe care conducatorul auto de
autocar/autobuz /microbuz trebuie sa si le puna permanent
– frânele, anvelopele (presiune și adâncimea profilurilor), lichidul de răcire și uleiul sunt verificate
si sunt in stare perfecta?;
– spatiile vitrate -oglinzile retrovizoare, geamurile sunt curate – ai vizibilitate bună?, ștergătoarele,
lumin ile, farurile?

46
– exista in lada echipamentele speciale ca extinctorul și lanțurile de iarnă? Există avarii vizibile și
este vehiculul curat?
– toți pasagerii s -au așezat pe locurile lor și folosesc centura de siguranță?
– știu pasagerii unde se află echip amentul și ieșirile de urgență? Sunt ieșirile ușor accesibile? Este
bagajul distribuit egal și aranjat corect? Asigură -te că nici un bagaj nu se află pe culoar;
– ai toate documentele necesare? Ai introdus discul/cartela de tahograf ? Ai la bord discuri le
cerute de lege?
– au pasagerii toate documentele necesare călătoriei? Câți pasageri se află la bord? Chiar dacă in
anumite situatii legea nu vă obligă este bine să aveți o listă a pasagerilor la bord. În cazul unui
accident, aceasta vă poate ajuta să câștigați timp prețios;
– verifică itinerariul. Există poduri, tunele ș.a. unde vehiculul tău poate avea probleme din cauza
dimensiunii sau a gabaritului? Folosește variantele de autostrăzi optim și evită zonele rezidențiale;
– ai planificat traseul astfe l încât să iei pauzele necesare la momentul oportun? Ai verificat
condițiile meteorologice?

1.12. Realizarea armoniei dintre conducerea in siguranta si celelate functii ale
conducatorului auto . Transportul calatorilor in conditii de confort si de sigurant a – deviza
obligatorie a conducatorului auto
– o alimentație sănătoasă, un program regulat de exerciții fizice, odihna suficienta, fara consum de
alcool, droguri sau alte medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. Evitarea meselor
grele înainte de conducere, deoarece acestea pot cauza somnolență;
– reglarea scaunul pentru o pozitie cât mai confortabil posibil și la îndemână toate comenzile si
pentru a evita posibile dureri de spate, tetiera sa fie bine poziționată astfel încât să protejeze în ca z
de accident;
– folosirea centurii de siguranta și nu trebuie uitata nici cea a șoferului din dreapta și/sau a
ghidului. Acest gest impune calatorilor respect si siguranta;
– respectarea prevederilor legale referitoare la timpul de șofat și odihnă. N erespectarea acestora sau
modificarea tahografului este ilegală și presupune o lipsă de respect față de viețile celorlalți. Dacă
ești obosit nu continua – OPREȘTE – TE! Dă -te jos din vehicul, întinde -te, respiră niște aer
proaspăt și ia o pauză dacă este ne cesar;
– conduita calma si respectuoasa fata de calatori;

47
– evitarea modului ce conducere agresiv/ viraje bruste/ franari violente/ accelerari bruste;
– politete rutiera cu zambetul pe buze – aceasta conduita inspira calatorilor siguranta si liniste;

Alte sfaturi utile :
– dacă ești șofer de autocar, trebuie să conduci extrem de responsabil în toate situațiile și să
dovedești un înalt grad de profesionalism, anticipând și tolerând comportamentul periculos al
celorlalți participanți la trafic, indiferent de cât de supărător este. Comportamentul tău poate ajuta
la salvarea vieților, poate să îmbunătățească imaginea profesiei tale și să ajute industria de profil să
se opună reglementărilor nejustificat de restrictive. Viața ta și viețile celorlalți participanți la trafic
depind de vigilența și reacțiile tale în caz de urgență!
– ține minte, unghiul mort te împiedică să vezi participanții la trafic care sunt mai mici (mașini,
motocicliști, bicicliști, pietoni ) și care se află în apropierea vehiculului tău;
– acordă o atenție sporită atunci când faci o întoarcere, mergi inapoi sau când circuli pe cealaltă
bandă decât ești obișnuit. Nu depăși decât după ce te -ai asigurat că ai destul spațiu și nu forțezi alte
vehicule să încetinească. Păstrează o distanță de sigur anță mai mare față de vehiculul din fața ta –
în orice caz, cel putin dublu fata de distanța minimă prevăzută de lege. Nu uita, cu cât rulezi mai
repede cu atât trebuie să se mărească distanța față de vehiculul din fața ta iar această distanță
trebuie mări tă suplimentar în caz de ploaie, noroi, ninsoare sau gheață, cât și în tunele;
– oprește dacă motorul, frânele sau frâna încetinitore se supraîncălzesc. Nu continua drumul până
nu ești sigur că nu mai există riscul de supraîncălzire sau pană. Încearcă să a nticipezi problemele.
Evită frânele și accelerările bruște care pot fi periculoase pentru ceilalți participanți la trafic, pot
cauza disconfort pasagerilor, consumă carburant și generează poluare inutilă.
– respectă limitările de viteză și celelalte regul i de circulație. Nu prelua obiceiurile proaste ale
celorlalți participanți la trafic. Condusul preventiv îți protejează viața, pe a celorlalți și locul de
muncă! În caz accident sau altă urgență, informează imediat compania și serviciile de urgență .
Salve ază numere de urgență în telefonul tău mobil;
– noaptea, schimbă faza scurtă din timp când un vehicul se apropie din celălalt sens. Sunt farurile
tale bine reglate? Asigură – te că farurile și elementele reflectorizante sunt curate pentru o bună
vizibilita te a vehiculului tău;

48
– adaptează condusul la condițiile meteorologice. Când drumurile sunt alunecoase din cauza ploii,
a gheții sau a zăpezii (adu -ți aminte de lanțurile tale), redu viteza – la fel și în caz de ceață, ploaie
și în tunele sau la asfințit;
– parchează doar în locuri autorizate. Ai grijă să nu blochezi traficul sau vizibilitatea altor
participanți și evită zonele rezidențiale. Asigură -te că vehiculul nu se poate mișca în lipsa ta. Nu
lăsa motorul să meargă inutil. Folosește parcările organiz ate pe cât posibil. Nu parca în locuri
izolate, neiluminate, în special noaptea. Nu spune străinilor ce traseu ai si ce grup de calatori
transporti
– inspectează vehiculul ca să vezi dacă nu a avut loc o efracție sau manipulare neautorizată înainte
de cont inuarea drumului. Este ilegală folosirea manuală a telefonului mobil în timpul condusului.
Dacă trebuie să vorbești în timp ce conduci, instalează un sistem de tip „mâini libere”;
– la finalul itinerariului, raportează companiei orice problemă cu vehiculul , drumurile folosite sau
locurile vizitate, astfel încât să se poată efectua reparații sau modificări înainte de următoarea
excursie.

1.13. Utilizarea alveolelor statiilor de transport. Interactiunea cu alte categorii de calatori:
copii, persoane cu diz abilitati
Obligatii ale conducatorului auto:
Legea prevede că la apropierea de o stație pentru mijloace de transport public de persoane
prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenția de a ieși,
conducătorul vehicul ului care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură este obligat să
reducă viteza și la nevoie să oprească pentru a -i permite reintrarea în trafic (art. 131 din H.G.
1391).
Deci condițiile prevăzute de lege pentru ca aceste autovehicule să beneficie ze de prioritate la
plecarea din stație sunt următoarele:
– mijlocul de transport în comun să efectueze transport public de persoane;
– stația să fie prevăzută cu alveolă (un spațiu special amenajat, destinat îmbarcării și debarcării
călătorilor, constân d într -o lărgire a drumului în partea dreaptă care permite oprirea mijloacelor de
transport călători fără a stâ njeni circulația de pe banda I) si autobuzul sa fie introdus in alveola;
– conducatorul mijlocul ui de transport în comun să semnalizeze intenția de a ieși (cu semnalul
intermitent al semnalizatoarelor de pe partea stângă);

49
– conducătorul mijlocului de transport în comun să se asigure că prin manevra sa nu pune în pericol
siguranța celorlalți participanți la trafic.

Comportamentul soferului de auto buz fata de copii si persoane cu handicap :
– cunoasterea modului de functionare a rampelor pentru persoane cu dizabilitati ;
– montarea si demontarea rampelor, transportul bagajelor acestora ;
– informarea tuturor pasagerilor, inclusiv a copiilor privind obligatia si necesitatea portului centurii
de siguranta ;
– transportul gratuit al copiilor pana la 5 ani ;
– supravegherea permanenta prin oglinda interioara ;
– intelegerea necesitatilor speciale ale copiilor si persoanelor cu dizabilitati (ex.opriri mai dese
pentru toaleta, raul de masina, etc).

50
CAP. II
MEDIUL SOCIAL AL TRANSPORTULUI RUTIER

2.1. Drepturile si obligatiile conducatorului auto referitoare la calificarea initiala si continua.
Contractul de munca, clauze, plati interzise, responsabilitati.

2.1.1. Calificarea initiala si formarea continua a conducatorilor auto . Prevederi ale OMT.
1214/2015
Pentru a -și putea exercita ocupația, conducătorii auto titulari ai permiselor de conducere
corespunzătoare pentru cel puțin una dintre categoriile C1, C1E, C și CE, respectiv D1, D1E, D și
DE, trebuie să dețină un nivel minim de cunoștințe necesare desfășu rării profesiei, cunoștințe ce
trebuie actualizate periodic.
Prezentele norme nu se aplică conducătorilor auto care conduc:
a) vehicule cu o viteză maximă autorizată care nu depășește 45 km/h;
b) vehicule utilizate de sau aflate sub controlul forțelo r armate, apărării civile, Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență și al forțelor care răspund de menținerea ordinii publice;
c) vehicule care efectuează teste rutiere în vederea unor dezvoltări tehnice, reparații sau
pentru întreținere, și ve hicule noi sau reconstruite care nu au fost încă puse în funcțiune;
d) vehicule utilizate în situații de urgență sau desemnate pentru misiuni de recuperare;
e) vehicule utilizate în cursul pregătirii /examinării în vederea obținerii permisului de
condu cere sau a unui certificat /atestat profesional.
Certificatul de calificare profesională inițială, denumit în continuare CPI, și Certificatul de
calificare profesională continuă, denumit în continuare CPC, reprezintă dovada calificării
profesionale iniți ale, respectiv dovada pregătirii profesionale periodice a conducătorului auto, și
pot fi obținute conform prevederilor prezentelor norme.
CPI și CPC sunt valabile pentru tipul de transport rutier efectuat de către conducătorul auto,
respectiv transport r utier de mărfuri sau transport rutier de persoane.
Modelul și conținutul certificatului de calificare profesională sunt prevăzute în Anexa nr. 2b)
la prezentele norme.
Pot obține în România CPI doar conducătorii auto care îndeplinesc una dintre următoa rele
condiții:

51
a) sunt cetățeni sau resortisanți ai unui stat membru al Uniunii Europene care își au reședința
în România, așa cum este aceasta definită în art. 14 din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al
Consiliului din 20 decembrie 1985 privind echipament ul de înregistrare în transportul rutier, cu
modificările și completările ulterioare;
b) sunt cetățeni sau resortisanți ai unor state nemembre ale Uniunii Europene care sunt
angajați de o întreprindere stabilită în România sau au dobândit dreptul de a mu nci în România.
Pot obține în România CPC doar conducătorii auto care îndeplinesc una dintre următoarele
condiții:
a) își au reședința în România, așa cum este aceasta definită în art. 14 din Regulamentul
(CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembr ie 1985, cu modificările și completările ulterioare;
b) sunt angajați de o întreprindere stabilită în România
Sunt recunoscute ca valabile pe teritoriul României CPI și CPC eliberate în condițiile
Directivei 2003/59/CE de alte state membre ale Uniunii Europene, cu modificările ulterioare

Calificarea profesională inițială
CPI poate fi obținut prin susținerea unui examen de cunoștințe teoretice și practice, conform
prevederilor art. 4. Examenul va urmări însușirea nivelului minim de cunoștințe, confo rm
tematicilor prevăzute în Anexa nr. 2a).
CPI sunt eliberate conducătorilor auto de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., în
termen de maximum 30 de zile de la promovarea examenului prevăzut la alin. (1).
Conducătorii auto care efectuează transport de marfă și care își dezvoltă sau își schimbă activitatea
pentru a efectua transport de persoane ori invers și care dețin un CPI nu trebuie să mai parcurgă
părțile comune ale celor două tipuri de calificare inițială, ci doar părțile specifice noii calific ări,
urmate de promovarea unui examen teoretic. Acești conducători vor susține în mod obligatoriu
examenul practic în totalitate.
Sunt exceptați de la obligativitatea calificării inițiale conducătorii auto care sunt:
a) titularii unui permis de conducere pentru cel puțin una dintre categoriile D1, D1E, D și DE,
eliberat până la data de 9 septembrie 2008;
b) titularii unui permis de conducere pentru cel puțin una dintre categoriile C1, C1E, C și CE,
eliberat până la data de 9 septembrie 2009.

52
Conducători i auto care efectuează transport rutier de mărfuri și dețin un CPI pentru una dintre
categoriile de vehicule C1, C1E, C și CE sunt exceptați de la obținerea unui CPI pentru oricare alta
dintre acestea, iar conducătorii auto care efectuează transport rutier de persoane și dețin un CPI
pentru una dintre categoriile de vehicule D1, D1E, D și DE sunt exceptați de la obținerea unui CPI
pentru oricare alta dintre acestea.

Pregătirea profesională periodică
Pregătirea profesională periodică constă în cursuri sp ecifice, prin care conducătorii auto își
actualizează cunoștințele necesare în activitate, cu precădere în ceea ce privește siguranța rutieră și
raționalizarea consumului de combustibil.
Cursurile prevăzute la alin. (1) sunt organizate de către centre de p regătire și perfecționare
profesională autorizate de Ministerul Transporturilor și se desfășoară conform programelor
prevăzute în Anexa nr. 2a) la prezentele norme. Suporturile de curs utilizate vor fi întocmite în
scopul însușirii de către candidați a cun oștințelor menționate Anexa 2a) la prezentele norme, cu
respectarea necesităților de învățare ale acestora.
Cursurile se încheie prin susținerea unui examen teoretic conform, prevederilor art. 5. La
promovarea examenului, conducătorul auto obține un CPC c u o valabilitate de 5 ani.
CPC sunt eliberate conducătorilor auto de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., în termen de
maximum 30 de zile de la promovarea examenelor prevăzute la alin. 3.
Pentru a continua exercitarea profesiei, conducătorii auto car e sunt titulari ai unui CPI trebuie să
urmeze cursurile de pregătire profesională periodică în ultimul an de valabilitate al certificatului și
să promoveze examenul prevăzut la art. 5. in acest caz, valabilitatea noului certificat începe din
ziua următoare zilei în care certificatul anterior expiră.
Conducătorii auto exceptați de la obligația deținerii CPI conform prevederilor art. 2 alin. (4)
trebuie să participe la cursurile de pregătire profesională periodică și să obțină CPC pentru a -și
putea exercita p rofesia conform prevederilor art. 1 alin. (1).
Conducătorii auto care efectuează transport rutier de mărfuri și dețin un CPC pentru una
dintre categoriile de vehicule C1, C1E, C și CE sunt exceptați de la obținerea unui CPC pentru
oricare alta dintre aces tea, iar conducătorii auto care efectuează transport rutier de persoane și dețin
un CPC pentru una dintre categoriile de vehicule D1, D1E, D și DE sunt exceptați de la obținerea
unui CPC pentru oricare alta dintre acestea.

53
Pentru a continua exercitarea pro fesiei, conducătorii auto care sunt titulari ai unui CPC urmează
cursurile prevăzute la art. 3 alin. (1)în ultimul an de valabilitate al certificatului și să promoveze
examenul prevăzut la art. 5. În acest caz, valabilitatea noului certificat începe din zi ua următoare
zilei în care certificatul anterior expiră.
În cazul în care conducătorii auto titulari ai unui CPI sau ai unui CPC au încetat exercitarea
profesiei iar certificatul de calificare deținut a expirat, aceștia au obligația de a urma un curs de
pregătire profesională periodică înainte de reluarea activității.
În vederea participării la cursurile pentru obținerea CPC, candidații se înscriu la un centru de
pregătire și perfecționare profesională autorizat de Ministerul Transporturilor, completând în acest
scop o cerere și depunând în acest sens un dosar cu următoarele documente:
a) cerere,
b) actul de identitate, în copie,
c) permisul de conducere, în copie,
d) actul care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (7), în copie.
Copiile documentelor prevăzute la literele b) – d) se certifică de către solicitant pentru conformitate
cu originalul prin înscrisul "Subsemnatul ……….., declar pe propria răspundere, sub sancțiunea legii
penale privind falsul în declarații, ca prezentul act este conform cu originalul" și semnare.
Candidații care doresc să obțină CPC atât pentru categoriile de vehicule C1, C1E, C și CE cât și
pentru categoriile de vehicule D1, D1E, D și DE pot să urmeze părțile comune ale cursurilor
specifice o singură dată.

Examinarea pentru obținerea CPI
Examenele pentru obținerea CPI au în vedere verificarea deținerii de către conducătorii
auto a nivelului minim de cunoștințe prevăzut în Anexa nr. 2a) la prezentele norme.
În vederea susținerii examenului pe ntru obținerea CPI, candidații se vor înscrie la un centru de
pregătire și perfecționare profesională autorizat de Ministerul Transporturilor, completând în acest
sens o cerere și depunând în acest sens un dosar cu următoarele documente:
a) cerere,
b) actul de identitate, în copie,
c) permisul de conducere, în copie,
d) actul care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), în copie

54
Copiile documentelor prevăzute la literele b) – d) se certifică de către solicitant pentru co nformitate
cu originalul prin înscrisul "Subsemnatul ……………, declar pe propria răspundere, sub sancțiunea,
legii penale privind falsul în declarații, ca prezentul act este conform cu originalul" și semnare.
În vederea susținerii examenului și a ob ținerii CPI, candidații trebuie să dețină permis de
conducere valabil eliberat sau recunoscut de autoritatea competentă.
Examenul pentru obținerea CPI este compus dintr -un examen teoretic și unul practic.
Examenul teoretic este format din două probe:
a) o probă cu durata de 2 ore care constă dintr -un set de 100 întrebări cu 4 variante de răspuns
din care una corectă, testul având cel puțin o întrebare pentru fiecare obiectiv dintre obiectivele
generale și cele specifice tipului de transport, respectiv tra nsport de mărfuri sau persoane, prevăzut
în Anexa nr. 2a);
b) o probă cu durata de 2 ore care constă din 6 studii de caz, câte două pentru fiecare dintre
cele 3 capitole ale Anexei nr. 2a).
Candidatul este considerat admis dacă a răspuns corect la cel pu țin 70% din întrebări și a obținut
minimum 70% din punctajul maxim cumulat al studiilor de caz.
Candidații declarați admiși la examenul teoretic vor putea susține examenul practic, care este
format din următoarele probe:
a) o probă de conducere destinată evaluării pregătirii cu privire la conducerea rațională bazată
pe reguli de siguranță. Această probă are loc, pe cât posibil, pe drumuri situate în afara zonelor
construite, pe drumuri expres sau pe autostrăzi (sau alte drumuri similare), precum și pe toa te
tipurile de drumuri publice urbane, acestea trebuind să prezinte diferite tipuri de dificultăți pe care
un conducător auto le poate întâlni. Este preferabil ca această probă să se desfășoare în diverse
condiții de intensitate a traficului. Timpul de con ducere pe drum trebuie să fie folosit în mod optim
pentru a evalua candidatul în toate zonele de circulație!pe care le -ar putea întâlni. Durata minimă a
acestei probe este de 60 de minute. Candidații admiși la această probă vor putea susține examenul
pract ic prevăzut la b);
b) o probă care vizează cel puțin pct. 1.4, 1.5, 1.6, 3.2, 3.3 și 3.5 din Anexa nr. 2a). Durata
minimă a acestei probe este de 30 de minute;
Pentru a fi admiși la examenul de obținere a CPI, candidații trebuie să fie declarați admiși a tât la
examenul teoretic, cât și la toate probele parțiale ale examenului practic.

55
În cazul nepromovării examenului practic, calificativul "Admis" obținut de candidați la examenul
teoretic își păstrează valabilitatea cel mult 6 luni de la data obținerii lu i, dar nu mai mult de două
reexaminări practice.
Vehiculele utilizate în timpul examenelor practice trebuie să corespundă din punct de vedere
constructiv cerințelor impuse vehiculelor utilizate la examinarea în vederea obținerii permisului de
conducere.
Pentru conducătorii menționați la art. 2 alin. (3) examenul teoretic cuprinde un chestionar cu 20 de
întrebări și se limitează la materiile prevăzute în Anexa nr. 2a), corespunzătoare tipului de
transport, de mărfuri sau de persoane, pentru care se solicită noua calificare inițială. Acești
conducători vor susține obligatoriu examenul practic în totalitate.
Examinarea prevăzută la alin. (6), (7), (8) și (12) se face conform Normelor prevăzute în Anexa nr.
8 la ordin.

Examinarea pentru obținerea CPC
Pot parti cipa la examenul pentru obținerea CPC doar candidații care au urmat în totalitate
cursurile de pregătire profesională periodică.
Examenul este format dintr -un set de 30 de întrebări tip grilă din tematica prevăzută în Anexa nr.
2a), care trebuie rezolvate în 30 de minute.
Candidatul este considerat admis dacă a răspuns corect la cel puțin 70% din întrebări.
Eliberarea certificat ului de calificare profesională
Certificatul de calificare profesională se eliberează de către Autoritatea Rutieră Română –
A.R.R. persoanelor care au promovat examenele.
În vederea eliberării certificatului de calificare profesională, solicitantul depune la Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R următoarele documente:
a) cerere,
b) copie după actul de identitate,
c) copie după permisul de conducere aflat în perioada de valabilitate,
d) actele care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (6) pentru
eliberarea CPI, după caz, în copie,
e) actele care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art . 1 alin. (7) pentru
eliberarea CPC, după caz, în copie,

56
f) o fotografie color,
g) dovada achitării tarifului de eliberare.
Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) literele b) – e) se certifică de către solicitant pentru
conformitate cu originalul prin înscrisul "Subsemnatul …………, declar pe propria răspundere, sub
sancțiunea legii penale privind falsul în declarații, ca prezentul act este conform cu originalul" și
semnare.
Certificatul de calificare profesională se eliberează în termen de 30 de zile de la data înregistrării
cererii la Autoritatea Rutieră Română – A.R.R.
Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., respinge solicitările de eliberare ale certificatului de
calificare profesională pentru persoanele care nu au dosarul complet, în situația în care copiile
documentelor nu sunt lizibile, al căror permis de conducere nu este în perioada de valabilitate sau a
căror fotografie nu este corespunzătoare confecționării certificatului.
Cu ocazia depunerii documentelor prevăzute la alin. (1), Autorita tea Rutieră Română – A.R.R.
eliberează deponentului o dovadă înlocuitoare a certificatului de calificare profesională, valabilă
doar pe teritoriul României, cu valabilitate de 30 de zile calendaristice de la data depunerii și pe
care apare mențiunea "Valid only in România".

Deținătorii CPI și CPC au obligația de a solicita Autorității Rutiere Române – A.R.R.
preschimbarea certificatelor menționate atunci când intervine modificarea a cel puțin uneia dintre
datele menționate pe acestea.
Când se constată, cu ocazia controlului în trafic, că datele menționate pe un CPI sau CPC nu
corespund în totalitate cu cele menționate pe alte acte, certificatul se reține și se transmite la
Autoritatea Rutieră Română – A.R R. în vederea preschimbării.
Deținătorii CPI și C PC au obligația de a solicita Autorității Rutiere Române – A.R.R. înlocuirea
certificatelor în cazul pierderii, furtului sau deteriorării acestora. În acest caz certificatele se
eliberează, după achitarea tarifului de eliberare, cu valabilitatea de la data emiterii până la data de
expirare a certifica tul inițial.
Certificatele CPI și CPC emise de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. devin nule dacă pentru
obținerea lor au fost prezentate documente conținând informații false sau eronate, ori au fost
eludate o rice prevederi legale aplicabile.

57
În situațiile prevăzute la alin. (2), măsura de anulare a certificatelor se aplică de către Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R.

2.1.2. Contractul individual de munca al conducatorului auto.
Forma contractului individual d e munca.
Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma
scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa
revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru i ncheierea valabila a contractului.
Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de
evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.
Angajatorul este obligat ca, anteri or inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din
contractul individual de munca.
Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
Fac exceptie concediile pentru formare profesionala fara plata.

Obligatiile partilor
Obligațiile salariatului :
– obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform
fișei postului;
– obligația de a respecta disciplina muncii;
– obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul inte rn, în contractul colectiv de
muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
– obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
– obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate ;
– obligația de a respecta secretul de serviciu;
– alte obligații prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Angajatorului îi revin următoarele obligații :
– să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelo r care privesc
desfășurarea relațiilor de muncă;

58
– să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor
de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
– să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din leg e, din contractul colectiv de muncă
aplicabil și din contractele individuale de muncă;
– să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității, cu excepția
informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea
unității. Periodicitatea comunicărilor se stabilește prin negociere în contractul colectiv de muncă
aplicabil;
– să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților în privința deciziilor
susceptibile să afe cteze substanțial drepturile și interesele acestora;
– să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze
contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii;
– să înființeze registrul g eneral de evidență a salariaților și să opereze înregistrările prevăzute de
lege;
– să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
– să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților .

Se interzice angajatorului sa acorde remuneratii suplimentare in functie de cantitatea de
marfa transportata, nr. de kilometri efectuati, nr. de calatori transportati, nr. de curse
efectuate, etc.
Remunerarea conducătorilor auto în funcție de distanța p arcursă și/sau de cantitatea de
mărfuri transportată, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o
asemenea remunerare este de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze
încălcarea prevederilor Regulamentului (CE ) nr. 561/2006 – sanctiune de la 4000 la 800 lei.
2.2. Norme specifice in domeniul transporturilor rutiere privind timpii de conducere,
sanctiuni pentru neutilizarea/ manipularea /fraudarea tahografului.

2.2.1. Prevederi ale Reg. 561/2006 CE
Timpii de cond ucer
1. TIMPUL DE CONDUCERE ZILNIC (reprezinta timpul maxim de conducere care poate fi
acumulat pe parcursul unei zile de lucru)

59
Regula:
– Durata (perioada/timpul) de conducere zilnica cumulata nu trebuie sa depaseasca 9 ore.
Exceptie:
– Durata de cond us zilnica poate fi prelungita la maximum 10 ore, dar nu mai mult de 2 ori pe
parcursul unei saptamâni.

2. TIMPUL DE CONDUCERE SAPTAMANAL
Intr-o saptamana se pot efectua maximum 6 perioade de conducere.
– Durata de condus saptamânala nu trebuie sa depa seasca 56 de ore
La un calcul simplu, observam ca 9 ore x 6 zile = 54 ore; 54 ore + 2 ore (exceptia, care spune ca 2
zile poti conduce mai mult cu 1 ora) = 56 ore
– Durata de condus totala acumulata pe parcursul a 2 saptamâni consecutive nu trebuie sa
depaseasca 90 de ore.
Observam ca intr -o saptamana se pot efectua maximum 6 perioade de conducere dupa care
urmeaza in mod obligatoriu perioada de repaus (odihna) saptamanal, iar in doua saptamani
maximum 12 perioade de conducere zilnica. (vom vedea mai jos ca odihna neintrerupta
saptamanala normala este de 45 de ore)

Pauza.
Atentie! A nu se confunda cu “odihna (repaosul)”!!
Regula:
– Dupa fiecare perioada de conducere de 4 ore si 30 de minute, conducatorul trebuie sa faca o
pauza neîntrerupta de cel putin 45 de minute, exceptând cazul în care îsi începe o perioada de
repaus.
Exceptie:
Prin exceptie, aceasta pauza de cel putin 45 de minute poate fi înlocuita cu doua pauze, prima de
cel putin 15 minute urmata de a doua de cel putin 30 de minute, pauze interc alate pe parcursul
perioadei de conducere astfel încât sa respecte dispozitiile primului paragraf.
Observam ca prima pauza este cea scurta, iar cea de -a doua este mai mare, nefiind corect sa se
procedeze invers (din motive de oboseala).

60
Mai observam faptu l ca efectuarea pauzei in doua transe nu este conditionata si de marirea
numarului de minute, acestea ramanand tot 45.

Repausul (Odihna)
1. REPAUSUL ZILNIC (reprezinta odihna conducatorului auto obligatorie pentru fiecare zi de
lucru)
Regula:
– Perioad a de repaus zilnic NORMALA este de cel putin 11 ore neintrerupte.
Exceptie:
– Perioada de repaus zilnic REDUSA poate fi de cel putin 9 ore neintrerupte, dar mai putin de 11
ore (exprimarea este cel putin ciudata dar o invatam pe de rost) dar nu mai mult d e 3 ori pe
saptamana. Nu se compenseaza.
Atentie!
Perioada de repaus zilnic normala poate fi luata în doua transe, din care prima trebuie sa fie o
perioada neîntrerupta de cel putin 3 ore si a doua, o perioada neîntrerupta de cel putin 9 ore.

Observam ca, spre deosebire de situatia in care pauza putea fi impartita in doua transe, caz in care
totalul
minutelor era acelasi, in cazul repausului, daca acesta se imparte in doua transe, creste numarul de
ore de la 11 la 12.
Mai obsevam si faptul ca, la fel ca i n cazul pauzelor, prima transa este mai scurta, a doua fiind cea
lunga, probabil tot din motive de oboseala.

2. REPAUSUL SAPTAMANAL (reprezinta odihna conducatorului auto obligatorie la sfarsitul
fiecarei saptamani de lucru)
– Perioada de repaus saptamâna l NORMALA este de cel putin 45 de ore neintrerupte;
– Perioada de repaus saptamânal REDUSA este orice perioada de repaus de mai putin de 45 de ore,
dar nu mai mica de 24 de ore neintrerupte, sub rezerva conditiilor mentionate mai jos:
Conditii: Pe parcur sul a 2 saptamani consecutive, un conducator trebuie sa efectueze cel putin:
– doua perioade de repaus saptamânal normale (45 ore + 45 ore) sau

61
– o perioada de repaus saptamânal normala (45 ore) si o perioada de repaus saptamânal redusa (24
de ore).
Atentie: reducerea trebuie sa se compenseze cu o perioada de repaus echivalenta luata în bloc ,
înainte de sfârsitul celei de -a treia saptamâni care urmeaza saptamânii în discutie. Adica trebuie
luata o perioada de repaus în compensare, care sa acopere cele 45 ore de repaus normal
saptamanal. Se poate adăuga ori la o perioadă de repaus săptamânal, ori la o perioadă de repaus
zilnic.
O perioada de repaus saptamânal începe pâna la sfârsitul a 6 perioade de 24 de ore de la perioada
de repaus saptamânal precedenta.
– La fiecare perioada de 24 de ore de dupa perioada de repaus zilnic sau saptamânal, conducatorul
trebuie sa efectueze o noua perioada de repaus zilnic redusa la 9 ore sau normala de 11 ore.
– Prin exceptie, atunci când vehiculul este condus de un ECHIPAJ, un conducator trebuie sa fi
efectuat o noua perioada de repaus zilnic de cel putin 9 ore pe parcursul a 30 de ore de dupa
perioada de repaus zilnic sau saptamânal.
În cazul în care un conducator solicita acest lucru, perioadele de repaus zilnic si perioadele de
repaus sapta mânal reduse departe de baza de stationare a vehiculului pot fi efectuate la bordul
vehiculului, cu
conditia ca acesta sa fie dotat cu cabina de dormit corespunzatoare si sa fie în stationare.
O perioada de repaus saptamânal care începe pe parcursul unei saptamâni si se continua în
saptamâna urmatoare poate fi alipita oricareia dintre aceste saptamâni, dar nu amândurora.
ALTE DISPOZITII
Atunci când un conducator auto însoteste un vehicul transportat cu FERIBOTUL SAU CU
TRENUL si efectueaza în acelasi tim p o perioada de repaus zilnic normala, aceasta perioada poate
fi întrerupta de doua ori cel mult de alte activitati – a caror durata nu depaseste 1 ora. Pe parcursul
acestei perioade de repaus zilnic normala, conducatorul trebuie sa aiba acces la o cuseta.
Perioada de timp necesara conducatorului pentru a se deplasa la locul de îmbarcare într -un vehicul
care intra în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se întoarce din acel loc,
atunci când acesta nu se afla nici la locul de resedinta a conducatorului, nici la sediul angajatorului
unde se afla
locul normal de stationare al conducatorului, nu se considera repaus sau pauza, cu exceptia cazului
în care conducatorul se afla pe un feribot sau în tren si are acces la o cuseta.

62

2.2.2. Sanc tiuni pentru neutilizarea/manipularea/fraudarea tahografului
Următoarele fapte reprezintă încălcări deosebit de grave ale dispozițiilor Regulamentului
(CE) nr. 561/2006 si se aplica sanctiunea amenzii de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică
conducătorului auto, se retine certificatul de competenta profesional a.
– alterarea, suprimarea, distrugerea datelor înregistrate pe diagrama tahografică, deținute în
memoria echipamentului/aparaturii de înregistrare, în cea a cartelei tahografice sau pe raportul
imprimat de echipamentul/aparatura de înregistrare;
– interve nția asupra echipamentului/aparaturii de înregistrare, diagramei tahografice sau cartelei
tahografice astfel încât aceasta să poată conduce la alterarea datelor înregistrate și/sau a
informațiilor conținute în raportul imprimat al echipamentului/aparaturii de înregistrare;
– prezența în vehicul a unui dispozitiv care poate fi folosit la alterarea datelor înregistrate și/sau a
informațiilor conținute în raportul imprimat al echipamentului/aparaturii de înregistrare.

63
CAP. III
CUNOASTEREA RE GLEMENTARILOR PRIVIND
TRANSPORTUL RUTIER DE PERSOANE

3.1. Efectuarea transportului rutier contra cost de persoane
Transportul rutier contra cost de persoane se efectuează de către operatorii de transport
rutier numai cu autobuze la bordul cărora se află, pe toată durata transportului, o copie conformă a
licenței comunitare, precum și licența de traseu sau documentul de transport corespunzător
serviciilor ocazionale, după caz.
Transportul rutier în trafic județean/interjudețe an al elevilor prevăzuți la art. 84 alin. (1) –
(3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se
realizează de către operatorii de transport rutier.
Transportul rutier contra cost de persoane se poate realiza pri n:
a) servicii regulate;
b) servicii regulate speciale;
c) servicii ocazionale.

3.1.1. Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate
(1) Transportul rutier contra cost de persoane prin serviciile regulate se poate efectua numai
pe baza programului de transport și a licenței de traseu eliberată de Autoritatea Rutieră Rom ână –
A.R.R.
(2) În sensul alin. (1), licența de traseu reprezintă documentul de transport pe baza căruia se
poate efectua transportul rutier național contra cost de persoane prin servicii regulate.
(3) În cazul transportului rutier interjudețean contr a cost de persoane prin servicii regulate,
licența de traseu se eliberează pentru fiecare cursă, iar în cazul transportul rutier județean contra
cost de persoane prin servicii regulate licența de traseu se eliberează pentru fiecare traseu.
(1) Transportu l rutier interjudețean contra cost de persoane prin servicii regulate se poate
efectua de către operatorii de transport rutier numai în condițiile în care aceștia dețin licență de
traseu valabilă pentru cursa respectivă așa cum aceasta este prevăzută în pr ogramul de transport.
(2) Licența de traseu este valabilă numai însoțită de graficul de circulație pe toată durata
efectuării transportului și numai dacă plecarea de la capătul de traseu s -a făcut în ziua și la ora

64
prevăzute în respectivul grafic de circ ulație.
(3) Autobuzul pentru care s -a emis licența de traseu poate fi înlocuit cu un alt autobuz numai
în următoarele situații:
a) nu mai este deținut de operatorul de transport rutier;
b) prezintă defecțiuni tehnice.
c) în caz de accident rutier, dacă autobuzul nu mai corespunde din punct de vedere tehnic și al
siguranței rutiere;
d) la solicitarea motivată a operatorului de transport.
(4) În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) și d), înlocuirea autobuzului se poate face în
următoarel e condiții:
a) autobuzul utilizat să fie deținut în proprietate sau în temeiul unui contract de cumpărare în
rate ori leasing de către operatorul de transport rutier titular al licenței de traseu;
b) autobuzul utilizat să respecte capacitatea de transp ort minimă prevăzută în programul de
transport pentru cursa respectivă și să obțină cel puțin același punctaj, conform criteriului 3 din
anexa nr. 18, cu cel al autobuzului înlocuit;
c) autobuzul utilizat să aibă cel puțin același an de fabricație cu cel al autobuzului înlocuit.
(5) În situația prevăzută la alin. (3) lit. b), înlocuirea provizorie a autobuzului se poate face
pentru o perioadă de 30 de zile, care poate fi prelungită până la 90 de zile, în baza documentului
eliberat de service -ul auto aut orizat.
(5^1) În situația prevăzută la alin. (3) lit. c), înlocuirea autobuzului avariat se efectuează
conform prevederilor alin. (4), după prezentarea documentelor care atestă că acesta nu mai
corespunde din punct de vedere tehnic și al siguranței rutie re.
(6) Pe perioada înlocuirii, se va asigura existența la bordul autobuzului a licenței de traseu.
(7) Înlocuirile autobuzului în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) și d) se fac cu notificarea
prealabilă a Autorității Rutiere Române – A.R.R., iar înlocuirea provizorie prevăzută la alin. (3) lit.
b) se face de către operatorul de transport rutier, utilizând raportarea on -line accesibilă pe site -ul
Autorității Rutiere Române – A.R.R.
(8) Suplimentarea unei curse se poate face numai în situația în care autobuzul utilizat în baza
licenței de traseu are capacitate insuficientă pentru preluarea tuturor persoanelor aflate la capătul
de traseu.
(9) Suplimentarea cursei prevăzută la alin. (8) se va face cu respectarea graficului de

65
circulație aferen t licenței de traseu, asigurându -se existența la bordul autobuzului a licenței de
traseu în copie, ștampilată și semnată de către administratorul operatorului de transport, având
înscris în mod expres: "Subsemnatul ……………………….., declar pe propria răspundere, sub
sancțiunea legii penale privind falsul în declarații, că prezentul act este conform cu originalul".
(10) Pe perioada de valabilitate a programelor de transport, operatorii de transport rutier pot
efectua cursele/traseele câștigate cu autovehiculele înscrise la atribuire pentru care au fost eliberate
licențe de traseu ori cu autovehiculele cu care acestea au fost înlocuite în condițiile prevăzute la
alin. (4).

Cursele/Traseul din programul de transport interjudețean se atribuie pri n Sistemul informatic
pentru atribuirea electronică a traseelor naționale, în baza criteriilor de evaluare, solicitantului care
întrunește cel mai mare punctaj.

CRITERIILE DE EV ALUARE
a operatorului de transport și punctajele care se
acord ă în cazul atribuirii traseelor/curselor interjudețene
1. Vechimea parcului de vehicule:
– Anul de fabricație (AF) este același cu anul atribuirii (AA) – 20 puncte;
– AF = AA – 1 – 20 puncte;
– AF = AA – 2 – 19 puncte;
– AF = AA – 3 – 18 puncte;
– AF = AA – 4 – 17 puncte;
– AF = AA – 5 – 16 puncte;
– AF = AA – 6 – 15 puncte;
– AF = AA – 7 – 14 puncte;
– AF = AA – 8 – 13 puncte;
– AF = AA – 9 – 12 puncte;
– AF = AA – 10 – 11 puncte;
– AF = AA – 11 – 10 puncte;
– AF = AA – 12 – 9 puncte;
– AF = AA – 13 – 8 puncte;

66
– AF = AA – 14 – 7 puncte;
– AF = AA – 15 – 5 puncte;
– AF = AA – 16 – 0 puncte.
2. În funcție de structura parcului de vehicule utilizat pentru executarea acelei curse sau
traseu, se acordă 10 puncte pentru fieca re vehicul aflat în proprietate sau deținut cu contract de
leasing.
Vehiculele deținute cu contract de închiriere nu pot participa la atribuirea traseelor cuprinse în
programul de transport interjudețean.
3. Gradul de confort al autovehiculelor, clasif icate pe categorii:
– categoria I – 14 puncte;
– categoria a II -a – 12 puncte;
– categoria a III -a – 9 puncte;
– categoria a IV -a – 5 puncte.
Vehiculele neclasificate nu pot participa la atribuirea traseelor/curselor cuprinse în programul
de tran sport interjudețean.
4. Vechimea neîntreruptă pe traseu:
– 8 ani sau mai mult – 12 puncte;
– 7 ani – 11 puncte;
– 6 ani – 10 puncte;
– 5 ani – 8 puncte;
– 4 ani – 6 puncte;
– 3 ani – 4 puncte;
– 2 ani – 2 puncte;
– 1 an, mai mult de 6 lun i – 1 punct.
5. Dotarea autobuzului cu instalație de aer condiționat – 5 puncte.
6. Operatorul de transport rutier va fi depunctat cu un număr de 10 puncte în cazul în care se
află sub incidența Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modif icările și completările
ulterioare.
7. Operatorul de transport rutier va fi depunctat cu un număr de 2 puncte pentru fiecare licență
de traseu eliberată în vederea efectuării de transport de persoane prin servicii regulate și retrasă în
ultimii 5 ani pe traseul respectiv, numai în situația în care măsura de retragere respectivă este

67
definitivă.
8. În cazul în care operatorul de transport rutier a renunțat la licența de traseu pentru o
cursă/traseu, este depunctat cu un punct.
9. Operatorul de transpor t rutier nu poate participa la atribuirea traseelor/curselor
interjudețene, în cazul în care înregistrează obligații restante la bugetul centralizat al statului,
conform certificatului de atestare fiscală.

3.1.2. Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate speciale
(1) Transportul rutier interjudețean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale se
efectuează de operatorii de transport rutier pe baza licenței de traseu eliberată d e Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R.
Transportul rutier interjudețean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale poate fi
efectuat de către operatorii de transport rutier care au încheiat un contract cu un beneficiar care
poate fi agent eco nomic, unitate de învățământ sau unitate militară, în vederea efectuării
transportului următoarelor categorii de personal:
a) angajați transportați între domiciliu și locul de muncă;
b) elevii și studenții transportați spre și dinspre instituțiile de î nvățământ;
c) militarii și familiile acestora transportați între domiciliu și unitatea militară.

Suplimentar față de documentul de transport, în cazul transportului rutier contra cost de
persoane prin servicii regulate speciale, la bordul autobuzului trebuie să se mai afle:
a) contractul încheiat cu beneficiarul transportului sau copia conformă cu originalul a
acestuia;
b) documentele din care să rezulte apartenența pasagerilor la categoria pentru care este
licențiat serviciul de transport persoane prin servicii regulate speciale;
c) legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al
operatorului de transport rutier;
d) contractul de închiriere sau de leasing în original ori copie conformă cu originalul , în cazul
în care autobuzul este deținut cu contract de închiriere sau leasing;
e) actul prin care se dovedește dreptul de muncă în România, în cazul conducătorilor auto
cetățeni ai statelor nemembre ale Uniunii Europene;

68
f) asigurarea pentru persoane le transportate și bagajele acestora, pentru riscuri de accidente ce
cad în sarcina operatorului de transport rutier, în copie;
c) certificatul de competență profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de
transport efectuat.

3.1.3. Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale
(1) Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale se efectuează de către
operatorii de transport rutier numai pe baza documentului de transport.
(2) În sensul ali n. (1), prin document de transport se înțelege documentul de control al cărui
model este prevăzut în anexa nr. 22 la prezentele norme metodologice.
(3) Documentul de control este format din foi de parcurs detașabile, în două exemplare, legate
în carnete de 25 de file numerotate consecutiv de la 1 la 25.
(4) Foile de parcurs se completează în dublu exemplar de către operatorul de transport rutier,
pentru fiecare călătorie înainte de începerea acesteia.
(5) Primul exemplar al foii de parcurs, denumit or iginal, se detașează din documentul de
control imediat după completare și se păstrează la bordul autovehiculului pe toată durata
transportului pentru care a fost întocmit.
(6) Al doilea exemplar al foii de parcurs, denumit copie, se păstrează în carnetul prevăzut la
alin. (3) ținut la sediul operatorului de transport rutier.
În cazul transportului rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale, efectuat pe
bază de comandă sau contract încheiat de operatorul de transport rutier cu beneficiaru l
transportului, acesta trebuie sa conțină cel puțin următoarele date:
a) denumirea beneficiarului;
b) codul unic de înregistrare;
c) adresa beneficiarului (adresa de comunicare a actelor);
d) traseul;
e) punctul de îmbarcare și cel de debarcare a persoanelor transportate;
f) perioada de desfășurare a serviciului respectiv.
Suplimentar față de documentul de transport, în cazul transportului rutier contra cost de
persoane prin servicii ocazionale, la bordul autobuzului trebuie să se mai afle:
a) legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al

69
operatorului de transport;
b) contractul de închiriere sau de leasing în original ori copia conformă cu originalul, în cazul
în care autovehiculul rutier es te deținut cu contract de închiriere sau de leasing;
c) actul prin care se dovedește dreptul de muncă în România, în cazul conducătorilor auto
cetățeni ai statelor nemembre ale Uniunii Europene;
d) asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce
cad în sarcina operatorului de transport rutier, în copie;
e) certificatul de competență profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de
transport efectuat.

(1) Documentul de control se eliberează la cerere de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R
după prezentarea documentului de plată a tarifului de eliberare.
(2) Documentul de control utilizat de către operatorul de transport rutier este nominal, nefiind
transmisibil.
Pe parcursul transportului de persoane prin servicii ocazionale îmbarcarea respectiv
debarcarea persoanelor se face numai în punctele menționate în comandă sau contract.

3.2. Transportul rutier în cont propriu
(1) Transportul rutier în cont propriu de mărfuri și persoane se efectuează de către
întreprindere în baza certificatului de transport în cont propriu numai cu autovehicule la bordul
cărora există, pe toată durata trans portului, o copie conformă a certificatului de transport în cont
propriu, documentul de transport, precum și celelalte documente specifice tipului de transport
efectuat, stabilite prin reglementările în vigoare.
(1) Certificatul de transport în cont prop riu este eliberat de Autoritatea Rutieră Română –
A.R.R. cu o valabilitate de 10 ani, după prezentarea documentului de plată a tarifului de eliberare,
aceasta păstrându -se la sediul întreprinderii.
(2) Copiile conforme ale certificatului de transport în cont propriu se eliberează de Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R. cu o valabilitate de minim 1 an și fără a depăși perioada de valabilitate a
certificatului de transport în cont propriu, după prezentarea documentului de plată a tarifului de
eliberare, aces tea păstrându -se la bordul autovehiculelor pentru care au fost emise.
(3) Certificatul de transport în cont propriu și copiile conforme ale acestuia sunt documente

70
nominale ale întreprinderii, nefiind transmisibile.
(4) Copiile conforme ale certificatu lui de transport în cont propriu sunt personalizate de către
Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor pentru care
au fost emise.
(5) Modelul certificatului de transport în cont propriu este prevăzut în anexa nr . 9 la
prezentele norme metodologice.
(6) Modelul copiei conforme a certificatului de transport în cont propriu corespunzător
transportului rutier de mărfuri este prevăzut în anexa nr. 10 la prezentele norme metodologice.
(7) Modelul copiei conforme a certificatului de transport în cont propriu corespunzător
transportului rutier de persoane este prevăzut în anexa nr. 11 la prezentele norme metodologice.
(1) Pentru obținerea certificatului de transport în cont propriu și a copiilor conforme ale
acestui a, întreprinderea va depune sau va transmite prin poștă, cu confirmare de primire, la
Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., o cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 12 la
prezentele norme.
(2) Cererea depusă sau transmisă în conformitate cu prev ederile alin. (1) va fi însoțită de
următoarele:
a) cazierul judiciar al managerului de transport și declarație pe propria răspundere a acestuia,
prevăzută în anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice, din care să reiasă că nu a fost
sancționat pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul (CE) nr.
1071/2009 sau documentul prevăzut la art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, în cazul
resortisanților altor state membre ale Uniunii Europene;
b) cazierul judiciar al întreprinderii și declarație pe propria răspundere a acesteia, prevăzută în
anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice, din care să reiasă că întreprinderea nu a fost
sancționată pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din Regulam entul (CE) nr.
1071/2009;
c) certificatul de competență profesională al managerului de transport prevăzut în
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil pentru tipul de transport efectuat.
(3) În cererea prevăzută la alin. (1) întreprinderea își va exprim a opțiunea asupra modului de
eliberare a certificatului de transport în cont propriu și a copiilor conforme ale acestuia, respectiv
transmiterea prin poștă pe adresa acesteia sau ridicarea direct de la Autoritatea Rutieră Română –
A.R.R.

71
(1) În termen de maximum 15 zile de la data depunerii cererii, Autoritatea Rutieră Română –
A.R.R. analizează documentele depuse, urmând ca, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la art. 16, să elibereze certificatul de transport în cont propriu sau să co munice în scris
refuzul motivat, după caz.
(2) Prelungirea termenului de eliberare a certificatului de transport în cont propriu pentru
situații motivate corespunzător, care presupun precizări suplimentare din partea întreprinderii în
vederea analizării cererii depuse, se face în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (3) din
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009.
În maximum 3 luni de la data eliberării certificatului de transport în cont propriu, I.S.C.T.R.
va efectua un control la sediul întreprinderii de tr ansport rutier în cont propriu în vederea verificării
îndeplinirii de către acesta a cerințelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și d) din Regulamentul
(CE) nr. 1071/2009.
(1) În situația în care titularul certificatului de transport în cont propriu deține autovehicule
suplimentare față de cele pentru care a obținut inițial copii conforme ale certificatului de transport
în cont propriu, pe care urmează să le utilizeze la efectuarea operațiunilor de transport rutier în
cont propriu, acesta va depune s au va transmite prin poștă, cu confirmare de primire, la Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R. o cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 13 la prezentele norme
metodologice.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se va transmite inclusiv prin poștă el ectronică pe adresa
indicată pe pagina de internet a Autorității Rutiere Române – A.R.R.
În vederea efectuării transportului rutier de mărfuri periculoase, întreprinderea de transport
rutier în cont propriu va depune sau va transmite prin poștă, cu confi rmare de primire, la
Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., următoarele documente:
a) dovada angajării, decizia de numire și certificatul de atestare profesională a consilierului de
siguranță;
b) certificatul de agreare eliberat de Regia Autonomă "Regist rul Auto Român", pentru
vehiculele pentru care este necesar a se elibera respectivul certificat;
c) certificatul de atestare profesională al conducătorului auto, specific mărfurilor periculoase
care vor fi transportate;
d) autorizația eliberată de Comi sia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, pentru
vehiculele care transportă mărfuri periculoase din clasa 7;

72
e) certificatul de inspecție tehnică, în cazul suprastructurilor specializate pentru transportul
recipientelor cu gaze lichefiate sa u cu alte mărfuri periculoase.
Copia conformă a certificatului de transport în cont propriu se eliberează pentru un
autovehicul sau ansamblu de autovehicule în funcție de tipul de transport rutier efectuat, respectiv
transport rutier de mărfuri sau trans port rutier de persoane.
(1) În cazul în care întreprinderea își schimbă sediul declarat în cererea prevăzută la art. 31
alin. (1), aceasta trebuie să notifice schimbarea către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. și să
certifice printr -o declarație pe pr opria răspundere menținerea condițiilor care au stat la baza
eliberării certificatului de transport în cont propriu și a copiilor conforme ale acestuia prevăzute de
prezentele norme, în cel mult 15 zile de la schimbarea sediului declarat.
(2) Autoritatea Rutieră Română – A.R.R va elibera în termen de 5 zile de la notificarea
prevăzută la alin. (1), certificatul de transport în cont propriu și copiile conforme ale acestuia
modificate, păstrându -se termenul de valabilitate al certificatului de transport în cont propriu și al
copiilor conforme ale acestuia eliberate anterior, care sunt depuse la A.R.R.
(3) Certificatul de transport în cont propriu și copiile conforme ale acestuia modificate
prevăzute la alin. (2) se vor elibera de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. numai după
prezentarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a documentului de plată a
tarifului pentru schimbarea documentelor respective.
La solicitarea expresă a întreprinderii de transport rutier în cont propriu privind retragerea
certificatului de transport în cont propriu și/sau a copiilor conforme ale acestuia, Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R. va proceda la retragerea acestor documente și la radierea poziției din
Registrul electronic național al întreprinder ilor de transport rutier în cont propriu.

3.3. Transportul rutier extracomunitar de persoane
3.3.1 . Transporturi ocazionale – Acordul Interbus
Transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale in trafic international in afara
statelor membre UE se poate face numai respectand Acordul Interbus (Acordul privind transportul
international ocazional de calatori cu autocarul si autobu zul) ratificat prin L 439/2002.
PREVEDERI INTERBUS: (State semnatare: UE, Bosnia -Hertegovina, Croatia, Moldova, Turcia )
SERVICII OCAZIONALE LIBERALIZATE – sunt scutite de autorizatie pe teritoriul oricarei
parti contractante, alta decat ce pe teritoriul careia operatorul de transport este stabilit

73
Acestea sunt:
1. Servicii cu usi inchise – acelasi autocar, aceiasi calator i dus -intors
2. Servicii dus incarcat, intors gol (fara pasageri)
3. Servicii dus gol si incarcare pasageri din acelasi loc, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
– calatorii formeaza grupuri pe teritoriul unei tari care nu este parte contractanta sa u este parte
contractanta – pe baza unui contract de transport incheiat inaintea sosirii lor acolo. Calatorii sunt
adusi apoi de pe teritoriul statului unde operatorul este stabilit;
– calatorii au fost adusi in prealabil pe teritoriul statului contractant de acelasi operator (masina s -a
dus incarcata si s -a intors fara calatori) si sunt transportati inapoi pe teritoriul statului unde
operatorul este stabilit;
– calatorii au fost invitati sa calatoresca pe teritoriul unui stat contractant, costul transportu lui fiind
suportat de catre persoana care a lansat invitatia, dar atentie! grupul de calatori nu trebuie sa fie
constituit doar pentru acest transport, ei au calatorit acolo in grup omogen;
– operatiuni de tranzit pe teritoriile partilor contractante asoci ate serviciilor ocazionale;
– autocare neincarcate, folosite pentru schimbul unuia defect/accidentat pe traseu.
4. Operatiunile de tranzit pe teritoriile statelor contractante asociate serviciilor ocazionale
liberalizate
5. Pentru a utobuzele si autocarele neincarcate, utilizate exclusive pentru inlocuirea unui autobuz/
autocar defect ori accidentat in timp ce efectua serviciu ocazional international de transport
persoane.
SERVICII OCAZIONALE NELIBERALIZATE (nu se incadreaza in prevederile de mai sus) –
este necesara o autorizatie prin intelegere reciproca intre autoritatile de unde calatorii sunt
imbarcati/debarcati si intre acestea si autoritatile tarilor tranzitate.
– operatorul face cerere la autoritatea de plecare;
– autoritatea de plecare analizeaza cer erea si celelalte documente (licenta, etc) si o trimite celorlalte
autoritati. Prin exceptie, autoritatile de tranzit pot hotari ca nu e necesara aprobarea lor.
– in Romania, pentru statele semnatare ale acordului Interbus autorizatia o elibereaza Directi a de
Transport Rutier din Ministerul Transporturilor
Pe parcursul transportului trebuie sa existe la bordul masinii in original: documentul de transport si
copia conforma a licentei de transport.

74
DOCUMENTUL DE TRANSPORT prin servicii ocazionale in trafic international poate fi, dupa
caz:
1. DOCUMENTUL DE CONTROL pentru transporturile rutiere publice de persoane prin
servicii ocazionale efectuate pe teritoriul Uniunii Europene
– se elibereaza de ag. teritoriale ARR – foi de parcurs detasabile in 2 exempl are, legate in carnete a
cate 25 de file, numerotate 1 -25 de culoare verde deschis – originalul se pastreaza in autocar.
Lista cu pasagerii poate fi intocmita pe o foaie separata, stampilata, semnata, anexata foii de
parcurs. Autoritatile competente pot c onveni sa nu se intocmesca lista cu numele pasagerilor, in
acest caz trebuie trecut insa numarul pasagerilor in documentul de control

2. DOCUMENTUL DE CONTROL prevazut de Acordul INTERBUS pentru transporturile rutiere
publice de persoane prin servicii oc azionale liberalizate efectuate intre Romania si state
nemembre ale Uniunii Europene sau care tranziteaza state ce nu sunt membre ale Uniunii
Europene
– se elibereaza de ag. teritoriale ARR – foi de parcurs detasabile in 2 exemplare, legate in carnete
a cate 25 de file, numerotate 1 -25 de culoare verde inchis – originalul se pastreaza in autocar.
Lista cu pasagerii poate fi intocmita pe o foaie separata, stampilata, semnata, anexata foii de
parcurs. Autoritatile competente pot conveni sa nu se intocmesca lista cu numele pasagerilor, in
acest caz trebuie trecut insa numarul pasagerilor in documentul de control;

3. DOCUMENTUL DE CONTROL prevazut de acordurile bilaterale pentru transportul rutier
public de persoane prin servicii ocazionale , in cazul stat elor nesemnatare ale Acordului
Interbus.

4. AUTORIZATIA PENTRU SERVICIUL OCAZIONAL NELIBERALIZAT – vezi explicatiile
de mai sus privind transportul ocazional liberalizat/neliberalizat.

INSTRUCȚIUNI PRIVIND MODUL DE UTILIZARE ȘI COMPLETARE A
DOCUMENTULUI DE CONTROL (carnetul cu foi de parcurs) INTERBUS

75
Pentru a nu întâmpina greutăți cu ocazia controalelor efectuate în trafic, în punctele de trecere a
frontierelor, precum și în tranzitare a țărilor pe teritoriul cărora veți utiliza documentele de control
specifice Acordului INTERBUS, veți ține cont de următoarele:
Păstrați la bordul vehiculului în original, pe toată durata transportului, documentul de control
(carnetul cu foi de parcurs) IN TERBUS si nu detașați, în timpul efectuării cursei, nici un exemplar
al foii de parcurs utilizate;
Foile de parcurs se completează în dublu exemplar de către operatorul de transport, pentru fiecare
călătorie, înainte de începerea acesteia;
Foile de parcurs se completează cu majuscule și cerneală care nu se șterge;
Lista călătorilor va fi barată după ultima persoană înscrisă în listă;
În scopul punerii la dispoziție a numelor călătorilor operatorul de transport poate utiliza o listă deja
completată pe o foai e separată, care va fi anexată listei de călători. Ștampila operatorului de
transport sau, în cazul în care este nevoie, semnătura operatorului de transport sau a șoferului
autobuzului sau autocarului va fi pusă atât pe lista anexată, cât și pe foaia de pa rcurs;
Pentru serviciile care implică o călătorie dus, efectuată în gol, la care se face referire în art. 6 pct. 3
din Acordul INTERBUS, lista de călători poate fi completată conform prevederilor paragrafului 2
în timpul îmbarcării călătorilor;
Completați în foile de parcurs toate etapele zilnice ale călătoriei;
Nu uitați sa solicitați poliției de frontieră ștampilarea ambelor exemplare ale foilor INTERBUS cu
ocazia trecerii frontierei, în cazul in care poliția de frontieră omite acest lucru;
Vehiculele ut ilizate trebuie sa îndeplinească prevederile prevăzute in Acordul INTERBUS si sa
dețină copie conformă a licenței de transport pentru efectuarea transportului rutier de persoane
valabilă (sau /și licență de execuție valabilă), emisă de către ARR pe numele o peratorului de
transport deținător al DOCUMENTULUI DE CONTROL INTERBUS;
După efectuarea cursei detașați exemplarul nr.1 al foii de parcurs utilizată, si arhivați -l la sediul
firmei împreună cu documentele justificative aferente cursei efectuate;
Păstrați l a sediul social documentul de control (carnetul cu foi de parcurs) INTERBUS în original
în original pentru cursele efectuate și foile de parcurs pentru documentul de control INTERBUS
aflate în exploatare, pentru anul în curs și anul precedent;

76
În timpul de rulării transportului de persoane prin servicii ocazionale în trafic internațional, nici o
persoană nu poate urca sau coborî pe parcursul transportului, îmbarcarea, respectiv debarcarea
acestora fiind posibilă numai într -un singur punct menționat pe docume ntul de control;
Respectați cu strictețe prevederile înscrise în pagina de gardă a documentului de control
INTERBUS;
Respectați cu strictețe toate prevederile Acordului INTERBUS ratificat prin Legea nr. 439/2002,
reglementările interne și internaționale, p recum și acordurile bilateral e și multilaterale încheiate de
România cu celelalte state .

3.3.2 . Transportul prin servicii regulate – autorizatiile de transport
Transportul rutier în trafic internațional in general este o operațiune de transport rutier care
se efectuează între localitatea de plecare și localitatea de destinație, situate pe teritori ul a două state
diferite, cu sau fără tranzitarea unuia ori mai multor state.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic internation al se face pe baza
autorizatiei de transport international (valabila 5 ani) emisa de autoritati le competente ale
statelor unde sunt situate capetele de traseu, insotite de graficele de circulatie si a autorizatiilor de
transport international eliberate de autoritatile competente ale statelor tranzitate.
In cazul transportului rutier de persoane prin servicii regulate in trafic international,

DOCUMENTUL DE TRANSPORT este reprezentat de autorizatia de transport international
eliberata de DTR insotita de graficul de circulatie aferent. Acestea se tin in original la bordul
vehiculului.
Transportul ruti er de persoane prin servicii regulate in trafic international se poate face si prin unul
sau mai multi subcontractanti, care sunt si ei operatori de transport. Numele acestora va fi trecut pe
autorizatia de transport internationala.
Se poate face si prin a sociere intre mai multi operatori, caz in care autorizatia se elibereaza pentru
toti operatorii, numele asociatului coordonator fiind trecut primul.
Se elibereaza de catre DTR, acolo se depun toate documentele in scris si in format electronic.
DOSAR AUTORI ZARE:
– cerere
– autovehiculele necesare

77
– traseul si graficul propus pt. fiecare din operatorii mentionati in cerere
– schita traseului, cu indicarea punctelor de trecere a frontierei
– schema de conducere, cu respectarea timpilor de conducere/ odihna
– contractul cu partenerul strain de la capatul traseului, in romana si in limba oficiala a acestuia
– grila cu tarifele
– perioada valabilitatii autorizatiei
– orice alte informatii relevante
DTR analizeaza, transmite cererea si la autoritatile straine, obti ne autorizatiile si le da operatorului,
inclusiv pe cea romaneasca.

RETRAGEREA AUTORIZATIEI DE TRANSPORT INTERNATIONAL
– cand nu mai sunt indeplinite conditiile initiale
– cand operatorul a furnizat informatii eronate la solicitarea acesteia

3.3.3 . Control s i sanctiuni
Inspecția și controlul modului de respectare pe teritoriul României a prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 și ale Regulamentului
(CE) nr. 1.073/2009, precum și ale OG 27/2011, inclusiv a prevederilor normelor și
reglementărilor prevăzute de aceasta, se efectuează în trafic și la sediul întreprinderilor/operatorilor
de transport rutier și al întreprinderilor care desfășoară activități conexe transportului rutier.
Inspecția și controlul modului de respectare a prevederilor prezentei ordonanțe, inclusiv a
prevederilor normelor și reglementărilor prevăzute de aceasta, în ceea ce privește activitatea de
pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere se efectuează de către
Inspectoratul de Sta t pentru Controlul în Transportul Rutier în trafic și la sediul operatorilor de
transport rutier, al întreprinderilor de transport rutier în cont propriu și al operatorilor economici
care desfășoară activități conexe transportului rutier.
Încălcările cu caracter contravențional se clasifică în 3 categorii, după cum urmează:
a) încălcări foarte grave;
b) încălcări grave;
c) încălcări minore.
Sanctiuni principale prevazutae HG 69/2012 cu modif. si completarile ulterioare:

78
– amenda
Sanctiuni complemen tare si masuri administrative:
– suspendarea/retragerea copiei conforme a licentei de transport;
– suspendarea/retragerea licentei de transport, certificatului de transport in cont propriu/
autorizatiei scolii de soferi/centrului de formare profesionala;
– suspendarea/retragerea certificatului de competenta profesionala al conducatorului auto/
instructorului/profesorului de legislatie rutiera;
– anularea ITP;
– retinerea placutelor si a a certificatului de inmatriculare

3.3.4. Cabotajul. Prevederi Reg. 107 3/2009
Orice operator de transport care prestează, contra cost în numele unui terț, servicii de
transport rutier de persoane, titular al unei licențe comunitare, are dreptul, î n condițiile de mai jos
și fără discriminări din motive de naționalitate sau loc de stabilire , să presteze operațiunile de
cabotaj menționate mai jos .

Operațiunile de cabotaj autorizate
Operațiunile de cabotaj se autorizează pentru următoarele servicii:
(a) servicii regulate speciale, cu condiția să facă obiectul unui contract încheiat între organizator și
operatorul de transport;
(b) servicii ocazionale;
(c) servicii regulate, prestate de un operator de transpo rt nerezi dent în statul membru gazdă, în
cursul unui serviciu regulat internațional în conformitate cu prezentul regulament, cu excepția
serviciilor de transport care satisfac necesitățile unui centru urban sau ale unei zone urbane sau
necesitățile de tra nsport între aceasta și zonele limitrofe. Operațiunile de transport de cabotaj nu se
efectuează independent de un ast fel de serviciu internațional.

Norme aplicabile operațiunilor de cabotaj
Dacă legislația comunitară nu prevede altfel, desfă șurarea operațiunilor de cabotaj intră sub
incidența actelor cu putere de lege și a actelor administrative în vigoare în statul membru gazdă în
ceea ce prive ște:

79
(a) condițiile care reglementează contractul de transport;
(b) masa și dimensiunea veh iculelor de transport rutier;
(c) cerințele referitoare la transportul anumitor categorii de per soane, și anume elevi, copii și
persoane cu mobilitate redusă;
(d) perioadele de conducere și perioadele de repaus;
(e) taxa pe valoarea adăugată (TVA) pent ru serviciile de transport.

Documentele de control pentru operațiunile d e cabotaj
Operațiunile de cabotaj sub formă de servicii ocazionale se execută în baza unei foi de par curs,
menționată la articolul , care se păstrează la bordul vehiculului și se prezintă, la cerere, ori cărui
agent autorizat de control.
Următoar ele informații trebuie introduse pe foaia de parcurs:
(a) punctele de plecare și de destinație ale serviciului;
(b) data plecării și data încetării serviciului.
Foile de parcurs sunt furnizate sub formă de carnete, men ționate la articolul 12, ates tate de
autoritatea competentă sau organul competent din statul membru de stabilire.
În cazul serviciilor regulate speciale, contractul încheiat între operatorul de transport și
organizatorul transportului sau o copie conformă a acestuia serve ște drep t document de control.
Totu și, o foaie de parcurs se comple tează ca o evidență lunară.
Foile de parcurs completate se restituie autorității compe tente sau organului competent din statul
membru de stabilire, conform procedurilor stabilite de autorita tea sau organul în cauză.

80
CAP IV.
ACCIDENTUL DE MUNCA -ACCIDENTUL RUTIER.
STATISTICI. PREVENIRE.
IMPORTANTA STARII FIZICE SI MENTALE

4.1. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera. Norme de protectia muncii.
Definirea accidentului de munca
In conformitate cu Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 47 din 29 ianuarie 2001, prin accident de munca se intelege vatamarea
violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului
de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in
baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile, invalidit ate ori deces.
Potrivit OMTCT nr. 1892/2006, accidentele de munca in circulatia rutiera se clasifica
astfel:
a) accidente usoare – cele care au drept consecinta ranirea uneia sau mai multor persoane,
determinand o incapacitate de munca individuala pana la 30 de zile inclusiv sau pagube materiale
pana la 60% din valoarea autovehiculului;
b) accidente grave – cele care au una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte;
– persoane accidentate mor tal;
– persoane ramase definitiv cu infirmitati;
– ranirea uneia sau mai multor persoane, determinand o incapacitate de munca
individuala de peste 30 de zile;
– pagube materiale de peste 60% d in valoarea autovehiculului.
La stabilirea pagubelor materiale, in vederea incadrarii accidentului de circulatie, se iau in
calcul:
a) contravaloarea autovehiculelor distruse in accident sau a reparatilor celor avariate;
b) contravaloarea celorlalte bunuri, marfuri transportate, distruse sau degradate.

81
4.2. Generalitati privind cauzele producerii accidentelor rutiere si consecintele acestora in
plan uman, material si financiar.
Principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere:
– cauze provocate de neomogenizarea relatiei om, drum, vehicul;
– consecinte umane, materiale si financiare;
– pierderea de vieti omenesti, traumatizarea si handicaparea participant ilor;
– mari distrugeri de bunuri materiale in vehicule angajate in accident si marfurile
transportate;
– prejudicii considerabile provocate mediului, in general locurile unde s -au produs
incidente (accidente) in specal;
– mari resurse financiare consumate pentru repararea prejudiciilor cauzate: membrilor
familiei celor decedati, celor traumatizati si repararea autovehiculelor avariate precum si mari
sume folosite de catre firmele de asigurari.

4.3. Influenta aliment atiei asupra starii conducatorului de autovehicul:
– efectele procesului de digestie;
– afectarea irigarii cu sange a creierului (insuficienta irigare) provoaca intarzierea
reactiilor conducatorului de a utovehicul cu consecinte nefaste asupra sigurantei rutiere.

4.4. Efectele consumului de alcool sau alte substante care pot influenta comportamentul
conducatorului de autovehicul:
– definitia alcoolemiei;
– absorbtia a lcoolului;
– influenta factorilor individuali in difuzarea alcoolului in organismul conducatorului
auto;
– efectele consumului de alcool;
– perturbarea mecanismelor coordonate de sistemul nervos cen tral care controleaza
diferite abilitati ale conducatorului de autovehicul;
– tulburarea perceptiei, concentrarii, motricitatii de atitudine si de personalitate, de
inregistrare si de asimilare a informatiilor
Efectele consumului de medicamente:

82
– cauza importanta a modificarilor ce apar in comportamentul conducatorului auto;
– efectele medicamentelor din categoriile: sedative tranchilizante, antidepresive,
hipnotice, tonicardiace, anti -aritmice , anti -hipertensive, antivomitive, antihistaminice, antispastice.
Efectele drogurilor:
– excitare euforica;
– aparitia halucinatiilor;
– slabirea memoriei;
– sensibilitate accentuata la lumina;
– apatie, apare senzatia de somn;
– stare generala alterata.
4.5. Simptomele, cauzele si efectele oboselii si stresului. Rolul fundamental al ciclului lucru –
odihna
– oboseala: scaderea temporara a capacitatii de munca;
– reducerea potentialului de coordonare a miscarilor;
– greutati in comunicare si distributie a atentiei;
– la nivele mari de oboseala si masurile ce trebuie intreprinse pentru evitarea aparitiei
acesteia

4.6. Modalitati de corectare a atitudinilor care genereaza riscuri
Atitudinea si atentia conducatorului de autovehicul
– responsabilitatea pentru lucrul bine facut, element im portant al atitudinii
conducatorului auto pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu in conditii ireprosabile.
– necesitatea observarii si concentrarii in trafic;
– calitatile atentiei conducatorilor auto pe timpul deplasarii;
– privirea atenta in fata permite evitarea situatiilor de coliziune frontala;
– atentia distributiva permite evitarea surprinderii;
– examinarea situatiilor de trafic oglinzile retrov izoare (cel putin la 5 -7 secunde)
semnifica actiunea de a conduce si pentru altii;
– tehnici de conducere.
Intretinerea autovehiculului

83
– responsabilitatea conducatorului auto pentru asigurarea unei stari tehnice corespunzatoare a
vehic ulului
– controalele ce trebuie efectuate zilnic;
– nivelul cobustibilului, uleiului, lichidului de racire;
– starea echipamentului de franare, iluminare si semnalizare, starea pneurilor, lichidul de racire;
– reflectarea imaginii firmei prin prisma m odulului de prezentare si functionare a autovehiculelor.
Organizarea muncii
Rolul soferilor profesionisti in realizarea transportului sigur si punctual de marfuri si
persoane:
– mediul de lucru;
– climatul termal; calitatea aerului;
– zgomotul, infrasunetul si vibratiile;
– campul de vizibilitate si sistemul de iluminare si semnalizare;
– controlul autovehiculului inainte de plecarea la drum; pe parcursul deplasarii, semnalarea la
vehicul.
Infrastructura si starea vremii
Factori de risc in raport cu categoria de drum public pe care se efectueaza deplasarea:
– pe drumurile modernizate si pe alte categorii de drumuri:
– pe drumurile c u denivelari;
– in rampa si in panta;
– in curbe cu vizibilitate redusa;
– influenta starii vremii asupra conducerii in siguranta si prevenirea
accidentelor rutiere.
Factorii de risc pe timpul deplasarii efectuata in diverse conditii de stare a vremii:
– pe timp de noapte ;
– pe timp de ceata;
– pe timp de iarna;
– pe timp de vara;
– pe timp de toamna si primavara
– masurile ce se adopta pentru evitarea accidentelor rutiere in situatiile
enumerate.

84
Prevenirea accidentelor pe timpul manevrelor la oprire si stationare.
– factorii de risc care se evidenteaza pe timpul manevrelor, decelarea pericolelor;
– factorii de risc la efectuarea opririi;
– factorii de risc la trecerea in stationare;
– modalitati de realizare a diverselor manevre ca si la oprire si stationare in vederea
prevenirii accidentelor rutiere in care pot fi angajati conducatorii de autovehicul.

Prevenirea accidentelor de munca in stationare
Asigurarea imobilizar ii vehiculului
La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua
urmatoarele masuri:
– vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre
acestea si construct ii;
– vor opri motorul;
– vor frana autovehiculul cu frana de stationare;
– vor scoate cheile din contact;
– vor inchide si vor asigura prin inc uiere usile cabinei;
– vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a autovehiculului, actionand
intrerupatorul general (daca este cazul).
Este interzisa parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.
La locul de parcare sunt interzise:
– efectuarea probelor de franare in mers;
– alimentarea cu combustibil sau lubrifianti;
– aruncarea carpelor imbibate cu produse petrol iere, etc.

4.7. Principii de ergonomie
Pozitii si miscari periculoase
Conducatorii autovehiculelor de marfa si ai autobuzelor pot sa fie afectati de dureri
ale spatelui, picioarelor si bratelor cauzate de o pozitie neconfortabila in scaun pentru perioade
indelungate si de vibratii.

85
Conducatorii auto pot suferi si de afectiuni ale umarului cauzate de vibratii in cazul in
care bratul este esprijinit intr -o pozitie ridicata pe geamul vehiculului o perioada indelunga ta.
Durerile de spate si de articulatii (ale bratelor si mainilor) sunt cauzate de conducerea
prelungita, pe drumurile cu denivelari si/sau de scaune inadecvate. Durerile spatelui pot fi
provocate si de ridicarea sau deplasarea obiecte lor grele.
Aparitia lumbagoului se datoreaza suspensiei necorespunzatoare a vehiculului, scaunul
neconfortabil. Durerile din zona gatului sunt provocate de pozitionarea necorespunzatoare a
scaunului.
Conducerea indelungata poate provoca de asem enea datorita apasarii indelungate a pedalei
de acceleratie intepeniri ale picioarelor si partii inferioare a spatelui.
Timpul indelungat de conducere poate cauza stres, agrava problemele ergonomice si contribui la
accidente. Datorita faptului ca mainile sunt tinute un timp indelungat pe volan si datorita pozitiei
avansate a umerilor apar solicitari suplimentare asupra umerilor si asupra partii superioare a
coloanei vertebrale. In afara de conditiile ergonomice timpul indelungat de conducere, de vibratii
si de zgomot soferii pot suferi de stres si de oboseala provocate de conditiile de trafic.
De asemenea conducatorii auto se pot rani cand efectueaza reparatii la autovehicul, cand
schimba rotile sau cand urca si coboara di vehicul.

Pozitii normale in spatiul de conducere, coordonarea miscarilor
Se recomanda ca spatarul scaunului sa fie inclinat la 110 grade fata de sezut pentru a reduce
presiunea asupra discurilor coloanei vertebrale si pentru relaxarea muschilor. Spatele s i umerii
trebuie sa fie in contact permanent cu spatarul scaunului deoarece in acest caz spatele si gatul vor
trebui sa fie intr -o pozitie curbata spre fata.
Scaunul si volanul trebuie reglate corespunzator. Astfel o pozitie corespunzatoare a
scaunului este aceea in care pedalele pot fi actionate fara ca spatele sa se deplaseze inainte fata de
spatarul scaunului. La scaunele cu reglaj pe inaltime aceasta trebuie potrivita astfel incat soferul sa
aiba o vizibilitate maxima asupra drumului si un bu n control al pedalelor.
Volanul trebuie reglat in profunzime si spre fata sau spate (daca este prevazut cu astfel de
reglaje) astfel incat sa poata fi manevrat cu usurinta tinandu -se cont de faptul ca trebuie sa existe o
vizibilitate buna asupra i nstrumentelor de bord. Pentru a preveni indoirea umerilor conducatorul
trebuie sa aiba acces usor la pedale fara sa intinda picioarele.

86
Se recomanda ca in limite rezonabile pozitia de conducere sa fie schimbata in mod regulat in
timpul conducerii.

Masuri de protectie individuala
Pentru evitarea durerilor de spate se recomanda echiparea vehiculelor cu scaune
confortabile cu suspensie pneumatica, intreruperea periodica a conducerii pentru perioade de
odihna obligatorii prin aplicarea AET R si a Ordonantei 17/2002 precum si exercitii fizice.
In anumite cazuri se pot utiliza suporturi lombare pentru scaune sau sunt suficiente acele bile
care se pun pe scaune.Tetiera trebuie reglata astfel incat sa fie redus riscul ranirii in cazul u nei
coliziuni din spate.
In cazul centurilor reglabile pe inaltime aceasta trebuie ajustata in functie de inaltimea
soferului. Centurile de tip vechi fara retractor trebuie ajustate astfel inact acestea sa fie cat mai
aproape de corp.

4.8. Stati stici accidente rutiere . Cauze.
România, locul doi în UE după numărul de morți din accidente rutiere
Cu o rată de 91 de persoane decedate la un milion de locuitori, România este depășită doar
de Letonia (106 de persoane decedate/un milion de locuitori) în rândul statelor membre UE în ce ea
ce privește numărul de mor ți din accidente rutiere în 2015 , infor mează un document publicat de
Comisia Europeană.
Media la nivelul UE este de 50,5 persoane decedate/un milion de locuitori, iar Malta, Olanda,
Suedia și Marea Britanie continuă să raportez e cele mai mici rate de decese din accidente rutiere,
cu mai puțin de 30 de persoane decedate/un milion de locuitori. La polul opus patru țări (Bulgaria,
Lituania, România și Letonia) raportează peste 90 de persoane decedate/un milion de locuitori.
Executi vul comunitar atrage însă atenția că după doi ani de scădere semnificativă a numărului de
persoane care au decedat în accidente rutiere pe drumurile europene, cifrele pentru anul trecut sunt
dezamăgitoare. În 2014, comparativ cu 2013, numărul de decese din accidente rutiere a scăzut cu
aproximativ 1% după scăderi de 8% în 2012 și 2013. Situația este similară în cazul României, unde
numărul de morți din accidente rutiere a scăzut cu 24% între 2010 și 2014 și cu doar 2% între 2013
și 2014.
Aproape 70 de europ eni mor zilnic pe drumurile noastre și mult mai mulți sunt grav răniți.

87
Un număr total de 25.700 de decese rutiere au fost raportate în 2014 în cele 28 de state membre
UE. Chiar dacă este vorba de o cifră mai mică cu 18,2% (5.700 decese) comparativ cu 201 0, ținta
de înjumătățire a numărului de decese rutiere nu a fost atinsă. Cu toate acestea unele țări au făcut
progrese peste media din UE în ceea ce privește îmbunătățirea siguranței rutiere, în special Grecia,
Portugalia, Spania, Danemarca, Croația, Malta , Cipru și România (scădere de 24%).

Principalele cauze generatoare ale accidentelor rutiere produse în 2015 au fost : viteza, fie
neadaptată la condițiile meteo, de drum sau trafic, fie peste limita legală (25,3 la sută din totalul
accidentelor), urmată d e traversările neregulamentare ale pietonilor (18,0 la sută)
și neacordarea priorității pietonilor angajați regulamentar în traversare (12,3 la sută).

4.9. Prevenirea traficului de migranti de catre conducatorii auto de autocamioane.
In scopul prevenirii problemelor care pot aparea, pentru a nu fi acuzati de trafic de fiinte
umane, conducatorii auto de autocamioane, in special cei care efectueaza transporturi
internationale, trebuie sa faca urmatoarele verificari suplimentare cu ocazia plecarii/opririlor mai
lungi in traseu/parcarii/sosirii la destinatie :
– verificarea vizuala a starii prelatei cu care este acoperita suprastructura semiremorcii in scopul
depistarii taieturilor, rupturilor ;
– verificarea vizuala a inchiderii/ deschiderii compartimentelor/ lazilor laterale exterioare ;
– verificarea tuturor spatiilor libere dintre colete ;
– verificarea tuturor spatiilor libere exterioare (ex. spatiul din jurul rotii de rezerva) ;
– evitarea circularii sau opririi pe timp de noapte in locuri nepazite ;
– evitarea circularii sau opririi in zone in care exista tabere de refugiati;
– circularea in tandem cu alt vehicul, etc

88
CAP. V
CAPACITATEA CONDUCATORULUI AUTO
DE A ACTIONA CORECT IN SITUATII DE URGENTA

5.1. Comportamentul in situatii de urgenta.
5.1.1. Evaluarea situatiei. Importanta acordarii primului ajutor in accidente rutiere.
Stabilirea urgentelor la locul accidentului. Masuri urgente
Starea de sanatate a conducatorului auto are un rol important in producerea accidentelor
rutiere. Expe rienta a demonstrat ca s -au petrecut accidente grave si foarte grave din cauza unor
afectiuni cardio -vasculare, diabetului, afectiunilor nervoase etc.
Iata de ce prin Ord. Comun al MT si MS nr. 1260/1390/2013 pentru aprobarea Normelor
metodologice pri vind examinarea medicală și psihologică a personalului cu atribuții în siguranța
transporturilor și periodicitatea examinării, se stabileste obligativitatea efectuarii examinarii
medicale si psihologice a personalului din transporturi, cu responsabilitati in siguranta circulatiei,
diferentiat in raport cu:
– functia detinuta in domeniul transporturilor;
– tipul de transport.
Astfel, art.2 lit.b din ordinul sus -mentionat, prevede pentru functiile de raspundere in siguran ta
transporturilor periodicitatea de 1 an, atat la vizita medicala cat si la cea psihologica.

In cadrul factorilor de influenta asupra capacitatii de conducere, am analizat legatura dintre
starile de boala si producerea accidentelor. Facem totodata re comandarea ca in urma recoltarii de
sange, in primele ore dupa donare, conducatorii auto donatori sa evite conducerea autovehiculelor.
Recomandarea este necesara ca urmare a faptului ca apar fenomene ca:
– ameteli;
– cefalee;
– hipotensiune;
– transpiratie rece;
– tulburari de vedere.
In cele ce urmeaza vom insista pe acordarea primului ajutor victimelor accidentelor rutiere.

89
5.1.2. Principii generale de acordare a primului ajutor in cazul unui accident. Masuri.
Prioritati.
Pentru a obtine rezultatele dorite in acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:
– sa cunoasca regulile de acxordare a primului ajutor;
– sa-si pastreze calmul, sa fie energic si rapid in luarea deciziilor si masurilor.
Conducatorul auto angajat intr -un accident soldat cu victime are urmatoarele obligatii:
– sa opreasca imediat la locul accidentului
– sa indeparteze persoanele curioase;
– sa fo loseasca trusa de prim ajutor;
– sa aleaga 1 -3 ajutoare (daca se afla la fata locului, este de preferat o persoana calificata);
– sa debaraseze victima;
– sa pozitioneze victima in functie de leziunile pe care le prezinta;
– sa indeparteze ob iectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea impiedica sau
ingreuna respiratia si circulatia normala a sangelui;
– sa stabileasca prioritatile de acordare a primului ajutor (stop cardio -respirator, hemoragie,
fracturi);
– sa trateze ranile si arsurile, daca este cazul;
– sa evite manevrele inutile ce pot agrava starea victimei;
– sa apeleze la cea mai apropiata unitate sanitara cu sprijinul medical de urgenta;
– sa asigure transportul victimei la spita l;
– sa urmareasca pe timpul transportului functiile respiratorie si cardiaca ale victimei, precum si
oprirea hemoragiilor;
– sa comunice cadrelor medicale:
– ora producerii accidentului;
– ce masuri de prim ajutor s -au acordat;
– ora si minutul aplicarii garoului;
– medicamentele administrate;
– daca au aparut schimbari importante in starea victimei, comparativ cu momentul
producerii accidentului;
– daca s -a produs decesul si ora la care a avut loc;
– sa anunte organele de politie;

90
– sa se intoarca la locul accidentului in cazul in care a insotit victima la spital;
– sa indice organelor de ancheta, cat mai exact, locul victimei si al vehiculului, daca acestea au
fost deplasate intre timp;
– sa nu stearga urmele existente, care pot constitui dovezi judiciare;
– sa prezinte organelor de ancheta martorii prezenti in momentul producerii accidentului.

5.1.3 . Trusa de prim ajutor
Continutul trusei de prim ajutor a fost aprobat prin Ordinul Min. Sanatatii nr. 623/1999.
Trusa de prim ajutor trebuie sa contina minimum urmatoarele produse:

– foarfeca – 1 buc.
– ansamblu de respiratie gura la gura – 1 buc.
– pipa Guedel pentru adult – 1 buc.
– pipa Guedel pentru copil – 1 buc.
– plasture – o rola
– leucoplast – o rola
– compres e de tifon sterilizate – 5 pachete
– fasa de tifon – 5 bucati
– bandaj triunghiular din panza – 1 buc.
– vata medicinala sterilizata – 20 g
– garou – 1 buc.
– manusi de unica folosinta – doua perechi
– solutie dezinfectanta cu alcool sanitar – 1 buc.
– pansament cu rivanol – 5 buc.
– ace de siguranta – 6 buc.
– brosura cu instructiunile de prim ajutor – 1 buc.
Trusa poate fi completata, la nevoie, cu urmatoarele medicamente de prima necesitate:
– analgezice (Algocalmin, Aspirina, Piafen)
– antispa stice (Lizadon , Scobutil)
– antiinflamatorii (Paduden, Diclofenac, Indometacin)
Recomandari:

91
– sa fiecunoscut continutul trusei si modul de folosire;
– sa fie inlocuit e materialele consumate;
– sa fie inlocuite produsele cu termen de valabilitate expirat.

5.1.4. Accidentul rutier soldat numai cu pagube materiale. Constatarea ami abilă de accident.
Accidentul de circulație este evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și -a avut originea într -un asemenea loc;
b) a avut ca urmare avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale sau decesul,
rănirea uneia sau a mai multor persoane;
c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare;
d) s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulație.

Obligații ale conducătorilor de aut ovehicule implicați în accidente în urma cărora au
rezultat numai pagube materiale și care nu constituie fapte prevăzute de legea penală :
a) să scoată imediat vehiculele în afara părții carosabile ori, dacă nu este posibil și nici nu pot să -și
continue ci rculația să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându -le
prezența;
b) să se prezinte în termen de 24 de ore la unitatea de poliție pe raza căreia s -a produs accidentul,
în vederea întocmirii documentelor de constatare și eliberă rii autorizației de reparație.

Atenție! Noutăți!
Dispozițiile de mai sus nu se aplică în cazul în care se încheie o constatare amiabilă de accident ,
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) s-au produs pagu be materiale a căror despăgubire este asigurată prin polița de asigurare
obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule;
b) accidentul nu s -a produs ca urmare a săvârșirii unor fapte penale sau contraventionale
c) cel puțin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate în accident și -a recunoscut
vinovăția în producerea accidentului de circulație;
d) conducătorul de vehicul care și -a recunoscut vinovăția în producerea accidentului de
circulație deține asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin
accidente de autovehicule valabilă;

92
e) cei doi conducători de vehicule implicate în accidentul de circulație au completat și au
semnat fără dbiecțiuni formularul de constatare amiabilă de acci dent.

Societatea de asigurare verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute mai sus, precum și
corectitudinea întocmirii formularului de constatare amiabilă de accident și atestă, după caz,
validitatea sau nulitatea constatării amiabile de accident.
Societ ățile de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de
autovehicule sau reprezentanții acestora, sesizați de producerea unui accident de circulație în baza
formularului de constatare amiabilă de accident, au obligaț ia de a anunța imediat unitatea de poliție
pe raza căreia s -a produs evenimentul, precum și de a aduce la cunoștința celui implicat obligația
de a se prezenta la unitatea de poliție, dacă există indicii cu privire ia neîndeplinirea condițiilor mai
sus.
În situația în care există indicii cu privire ia neîndeplinirea condițiilor mai sus, conducătorul de
vehicul implicat în accidentul de circulație are obligația de a se prezenta la unitatea de poliție în
termen de 24 de ore de la data primirii invitației din p artea acesteia, în vederea întocmirii
documentelor de constatare a accidentului de circulație și eliberării autorizației de reparație.

Proprietarul sau deținătorul al cărui autovehicul, remorcă sau tramvai a fost avariat în alte
împrejurări decât într -un accident de circulație este obligat să anunțe imediat poliția pe raza căreia
s-a produs evenimentul, pentru întocmirea documentelor de constatare.
Persoanele fizice sau juridice autorizate să execute lucrări de reparații la vehicule avariate au
obligația să comunice imediat, la solicitarea poliției rutiere, datele înregistrate, conform
prevederilor legale, în evidențele proprii.
La solicitarea poliției rutiere, societățile de asigurare comunică acesteia date referitoare la
constatările amiabile de accident e înregistrate în evidențele acestora."

5.2. Tehnici de control dinamic al vehiculului in situatii limita
Generalitati
Multi dintre conducatorii auto care au comis accidente declara ulterior ca, in situatia data, nu au
stiut cum sa actioneze, c a s-au pierdut. De ce ? Cel mai probabil pentru ca in situatiile critice -limita
nu a functionat perfect sistemul de reglare a comportamentului adecvat.

93
Situatiile critice sunt previzibile atunci cand se pot procura suficiente informatii operationale
pentru reglarea comportamentului la volan.

Acestea fac parte din urmatoarele trei categorii:
– informatii de natura tehnica;
– informatii de natura meteorologica;
– informatii de nat ura psiho -fiziologica.
Prima categorie este generata de diferite disfunctionalitati ale vehiculului – explozia unui pneu,
defectarea mecanismului de directie sau a sistemului de franare etc. Pentru fiecare dintre ele exista
cate un singur comportament a decvat, care trebuie stapanit prin simulari si antrenamente. De
exemplu, in cazul exploziei unui pneu, este contraindicata franarea sau virarea brusca a volanului
in directia opusa partii in care s -a produs defectiunea.
Cele mai frecvente situatii critic e de ordin meteorologic, generate de variatiile atmosferice si
termice, sunt deraparile. Comportamentul adecvat in asemenea situatii impune ridicarea lenta a
piciorului de pe pedala de acceleratie, evitarea franarii si actionarea volanului in directia in c are a
derapat autovehiculul. Deraparea este cu atat mai greu de controlat cu cat viteza este mai mare.
Iata de ce conduita preventiva reclama reducerea vitezei in toate situatiile in care se observa
potentiale pericole (gheata, polei, mazga etc.).
Situati ile critice de ordin psiho -fiziologic sunt generate de conducatorul auto si sunt mai
greu de stapanit decat cele enumerate anterior. Ele pot fi foarte variate, de exemplu distragerea
atentiei, oboseala, adormirea la volan, consumul de alcool sau de medicam ente contraindicate sau
droguri, existenta unei afectiuni medicale etc. Pentru prevenirea acestor situatii, conduita
preventiva recomanda conducatorului auto ca la aparitia celor mai discrete semnale de alarma sa ia
masuri pentru a le inlatura sau, daca ac est lucnu este posibil, sa nu mai conduca pana la rezolvarea
problemei respectiv

5.2.1 . Situatii periculoase din punct de vedere al pierderii aderentei . Patinarea. Derapajul.
Evitarea unor obstacole aparute brusc . Acvaplanarea.

Pornirea de pe loc. Patina rea.
In subcapitolul “ Conditiile de drum “ am analizat aderenta ca o conditie determinanta a sigurantei

94
deplasarii. O mare parte dintre situatiile periculoase sunt grnerate de pierderea aderentei. O
consecinta a acesteia este patinarea, care reprezinta invartirea rotilor motoare ale unui autovehicul
fara ca acesta sa inainteze. Ca urmare, vehiculul aluneca si chiar se poate abate de la directia de
inaintare.
In cazurile in care starea carosabilului (polei, gheata, zapada batatorita, mazga) este de
natur a sa duca la aparitia fenomenului de patinare , este necesara echiparea autovehiculelor cu
lanturi sau utilizarea diverselor materiale antiderapante (nisip, pietris, sare etc.). Totodata,
reamintim ca se recomanda pornirea de pe loc, inclusiv la pornirea i n rampa, cu o treapta
superioara de viteza (a II -a, a III -a) si cu un regim redus de turatie, realizand astfel mentinerea la
un nivel corespunzator a limitei de aderenta.

Derapajul
Ca o consecinta a aderentei scazute si a manevrarii incorecte a autovehiculului, se produce
deraparea acestuia, adica alunecarea intr -o directie laterala fata de directia normala de mers.
Vehiculul ce derapeaza este greu de controlat. Principala cauza a deraparii este viteza excesiva sau
neadaptata la conditiile de carosabil alunecos sau umed. Consecintele deraparii pot fi iesirea de pe
drum, rasturnarea, coliziunea cu alte vehicule, frangerea remorcii sau semiremorcii.
Studiile pun in evidenta urmatoare le tipuri caracteristice de derapare :
 deraparea la bruscarea volanului ;
 deraparea la franare ;
 deraparea in viraj ;
 deraparea la accelerare.
Deraparea la bruscarea volanului se produce la o actionare brusca a acestuia in conditii de
aderenta scazuta , c hiar la viteze mici de deplasare .
Deraparea la franare se produce cand franarea este violenta si de durata . In acest context , rotile
se blocheaza si aluneca pe carosabilul alunecos . Imobilizarea vehicoluluise produce pe o distanta
mult mai mare , iar v ehicolulnu mai poate fi controlat . Conduita preventiva recomanda prevenirea
situatiilor in care se poate produce deraparea .
Deraparea in viraj . In timpul unui viraj , din cauza fortei centrifuge , autovehicolul tinde sa -si
mentina directia initiala de d eplasare , avand tendinta sa derapeze spre exterior . Aceasta tendinta
este mai accentuata intr -o curba mai stransa , cu raza mai mica . Daca viteza sau bracajul rotilor

95
sunt excesive , forta centrifuga depaseste aderenta statica , care se transforma in ad erenta de
derapare si pneurile aluneca lateral. Daca se produce concomitent si blocarea rotilor prin franare,
frecarea devine aproape nula, iar deraparea laterala a vehiculului este mai rapida.
Deraparea la accelerare, ca fenomen de patinare, se produce at unci cand momentul motor
transmis rotilor motrice depaseste frecarea dintre pneuri si carosabil. La pornirea de pe loc,
pneurile care patineaza nu mai pot pune autovehiculul in miscare. Pe timpul deplasarii, ruperile de
ritm prin supraturarea motorului sa u prin reducerea brusca a acce leratiei, mai ales in treptele
inferioare de viteza, pot produce deraparea in orice directie, cu consecinte grave, imprevizibile
(tamponare frontala, iesiri de pe carosabil etc.).
In concluzie, pentru a preveni deraparea sub toate formele ei si, implicit, pierderea controlului
asupra autovehiculului, adaptati viteza la conditiile de carosabil si evitati bruscarea comenzilor
directiei si franelor.
Daca deraparea s -a produs, modul de actiune recomandat este urmatorul :
varianta 1 – derapare din cauza bruscarii comenzilor (acceleratie -volan) :
– se opreste acceleratia ;
– nu se franeaza ;
– se actioneaza volanul in directia in care a derapat autovehiculul, dar fara
bruscare;
– la nevoie, se poate accelera usor, dar numai la finalul derapa rii si numai la
autovehiculele cu tractiunea pe fata.
varianta 2 – derapare din cauza bruscarii franei :
– se ridica piciorul de pe pedala de frana ;
– se actioneaza volanul in directia in care a derapat autovehiculul, dar fara
bruscare;
– se poate accelera us or, dar numai la finalul deraparii si numai la autovehiculele
cu tractiunea pe fata.

Evitarea unor obstacole aparute brusc
Analizele referitoare la accidentele de circulatie arata ca este mai usor sa se modifice traiectoria
unui autovehicul decat sa fie o prit brusc.Manevrele de ocolire sunt cai mai bune pentru evitarea
unei coliziuni si sunt preferabile imobilizarii vehiculului.

96
Daca accidentul este pe cale sa se produca, nu trebuie uitat ca manevra de evitare, se poate termina
in cel mai rau caz prin coli ziune laterala, este preferabila coliziunii frontale sau in spate.
Solutiile posibile si recomandate sunt urmatoarele :
– franarea si imobilizarea inainte de obstacol ;
– franarea pentru reducerea vitezei de deplasare pana in apropierea obstacolului
dupa care se efectueaza manevra de ocolire prin :
– schimbarea benzii, in acelasi sens, daca exista o banda alaturata libera ;
– iesirea pe acostament , daca este posibil ;
– deplasarea pe contrasens, daca nu exista alte pericole potentiale ;
– iesirea in decor, pe cat posibil fara impact frontal cu obiecte din decor;
– incadrarea intre roti a gropilor si a obstacolelor de dimensiuni mici;
– abordarea numai cu rotile de pe o parte a obstacolelor care nu pot fi incadrate
intre roti ;
– deplasarea sinuoasa , in scopul de a micsora distanta reala de oprire in siguranta.
Cea mai mare parte a situatiilor ce impun manevre de urgenta decurg in general din erorile
de conducere proprii sau ale celorlalti participanti la trafic si se produc atunci cand nu se respecta
reglementarile legale privind circulatia pe drumurile publice.
Se naste intrebarea daca se poate reduce riscul producerii unor situatii de urgenta .
Raspunsul este cu siguranta da. Cum ? Prin vigilenta vizuala, detectarea din timp a potentialelor
perico le, comunicarea intre participantii la trafic, adaptarea vitezei de deplasare.
Cele mai frecvente situatii ce impun manevre de ocolire de urgenta sunt urmatoarele :
– intrarea pe contrasens a autovehiculelor ce vin din sens invers. Manevrele
recomandate sun t : iesirea in afara partii carosabile, in partea dreapta. Conducerea preventive
recomanda la nevoie chiar lovirea autovehiculului ce se insereaza in traffic in fata noastra, daca
prin aceasta manevra se evita lovirea frontala cu alt autovehicul.
– aparitia brusca pe carosabil in fata noastra a oamenilor, animalelor sau
vehiculelor ce ies din curti, garaje, alei laterale, drumuri secundare sau a unor obiecte cazute pe
carosabil, gropi etc. Manevrele recomandate sunt de franare, ocolirea obstacolului si reveni rea pe
carosabil.

97
Conducerea preventiva recomanda, daca este necesar, sa se utilizeze claxonul, care atrage atentia
celorlalti participanti la trafic cu privire la existenta unui pericol si permite evitarea anumitor
accidente.

Acvaplanarea. Definitie. Con ditii. Factori. Evitare.
Reprezinta fenomenul de plutire aparenta a pneului pe o pelicula de apa. Dinamica acvaplanarii
este prezentata in imaginea urmatoare :

fenomenul de plutire aparenta a pneului pe o pelicula de apa

Conditiile care favorizeaza aparitia acestui fenomen
– viteza
– apa (ploaia abundenta –torentiala sau existenta unui strat de apa)
– P (presiunea in pneu)
– adancimea profilului benzii de rulare ;
– desenul profilului ;
– latimea pneului ;
– sarcina pe roti.

Acvaplanarea se produce in general la viteza mare, atunci c and carosabilul este acoperit de o
pelicula de apa, care genereaza pierderea sau reducerea aderentei. La viteze mari intervine efectul
de portanta, care in cazul autovehiculelor duce la pierderea controlului. In cazul aeronavelor,
acestea se deprind de so l.
Pentru eliminarea sau reducerea posibilitatilor de producere a fenomenului atunci cand
stratul de apa de pe carosabil este substantial, se recomanda :
– sa se ruleze cu viteza mica (<60 km/h) ;
– sa se asigure o presiune normala in pneuri ;

98
– sa nu se circul e cu pneuri cu uzura peste limitele normale.

99
CAP. VI
CUNOASTEREA CONTEXTULUI ECONOMIC
AL TRANSPORTULUI RUTIER DE CALATORI .
ALTE SPECIALIZARI DIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

6.1. Mediul concurential in domeniul transporturilor r utiere aparut o data cu intrarea
Romaniei in UE
Sectorul transporturilor rutiere, unul dintre cele mai dinamice, avand in vedere chiar si
numai profilul de activitate in sine, a cunoscut o dezvoltare puternica dupa 1989, atat pentru ca a
pornit de la un n ivel mai redus decat cerintele momentului respectiv, cat si datorita faptului ca a
fost unul dintre primele sectoare in care s -a produs o schimbare rapida de la forma de proprietate
de Stat la cea privata.
In prezent, majoritatea societatilor care opereaza in domeniul transporturilor rutiere sunt cu capital
privat (aproximativ 99%) si isi desfasoara activitatea in realitatea economiei de piata din Romania.
Transporturile rutiere internationale au constituit un miraj pentru multi intreprinzatori (rata anuala
de crestere a industriei transporturilor internationale este de circa 30%) care si -au incercat
abilitatile in acest domeniu, insa putini sunt cei care s -au dezvoltat, s -au mentinut si au reusit cu
adevarat.
Operatorii de transport rutier international au fost primii care au trebuit sa respecte legislatia tarilor
europene, precum si conventiile si acordurile internationale asumate de Romania in prima parte a
anilor ’90. Abilitatea celor care au reusit in domeniu a fost extrema, avand in vedere ca, intr -o
perioada de tranzitie si de stagnare economica, ei au trebuit sa respecte legislatia internationala,
prima aparuta in peisajul de reglementare specific domeniului. Transporturile rutiere internationale
din Romania sunt intr -o foarte mare proportie aliniate l a cerintele UE sub aspect al legislatiei
existente si al aplicarii acesteia (capacitate financiara, tahograf si timpi de lucru, ADR, taxa de
utilizare a drumului etc). Pe o piata caracterizata de o competitie acerba, transportatorii romani
intampina inca u nele dificultati in desfasurarea activitatii, in primul rand din cauza exporturilor
mai mici decat importurile, fapt ce preseaza asupra tarifului pentru cursele de export, alte cauze
fiind numarul insuficient de autorizatii bilaterale de transport rutier i nternational pe anumite relatii
si, mai ales, modul de repartizare a acestora.

100
Directii de dezvoltare
In ciuda faptului ca transporturile rutiere interne si internationale preiau aproximativ 75%
din totalul marfurilor transportate, numarul autovehiculel or care pot desfasura activitatea de
transport rutier international de marfuri reprezinta doar 4% din totalul de autovehicule comerciale
existente in Romania.
Din schimburile economice ale Romaniei cu UE – 62,17% din totalul comertului exterior
romanesc (6 7,1% din export si 55,18% din import), ponderea marfurilor preluate de transporturile
rutiere reprezinta aproximativ 85%.
Cu toate ca accesul la piata transporturilor, aliniat legislativ, este implementat gradual pentru a
implini cerintele UE, iar calitate a serviciilor s -a imbunatatit, desi volumul de marfuri schimbat de
Romania cu tarile UE este in continua crestere, dezvoltarea pietei se produce in domeniul
societatilor mici, infiintate din necesitatea transportului productiei sau marfurilor comercializat e.
Practic, intrucat numarul de autorizatii de transport rutier international de marfuri este insuficient,
dezvoltarea sectorului se face in special prin achizitia de catre societatile mici, de autovehicule de
capacitate mica (< 7,5 t greutate totala maxim a admisa), sau unul -doua autovehicule de capacitate
mare, firmele medii si mari achizitionand autovehicule noi in special pentru modernizare si mai
putin pentru dezvoltare.
Avand in vedere preocuparile la nivel guvernamental pentru stimularea intreprinderi lor mici si
mijlocii, experientele din tarile UE, trebuie stimulata dezvoltarea intreprinderilor medii, cu
avantajele implicite in dezvoltarea stabila si echilibrata a economiei unei tari.
In vederea cresterii puterii de negociere a sectorului privat din d omeniul transporturilor rutiere, si
pentru a limita accesul jucatorilor straini, in perspectiva migrarii centrelor de productie spre Estul
Europei, si cresterii interesului si pentru industria de transport rutier international, trebuie sustinute
firmele ma ri din domeniu si sa le li se ofere posibilitatea dezvoltarii cel putin la niveluri existente
in tarile invecinate (exemplu: in Ungaria, Hungarocamion are 25% din piata si circa 1.000 de
autovehicule, iar in Bulgaria Willi Betz are peste 500 de autovehicul e si o cota importanta de
piata).

101
Problematica pietei
Desi activitatea de transport rutier in sine este cea care utilizeaza infrastructura si trebuie sa
respecte o serie de reglementari cu caracter mai mult tehnic, social (AETR, ADR, RNTR etc),
politica existenta in transporturile rutiere din Romania focalizeaza tocmai pe infrastructura si pe
aceste aspecte de reglementare cu caracter tehnic si social, si extrem de firav, aproape inexistent,
asupra activitatii de transport in sine.
Implementarea cerin telor UE prin tot ceea ce inseamna politica in transporturi, in curs de
desfasurare si in perspectiva, trebuie vazuta ca un pas necesar spre functionarea corecta si
echilibrata a pietei transporturilor si nu doar ca o tema de casa la lectia de politica. As tfel, prin
modul de elaborare si prin modul de aplicare, finalitatea tuturor actelor normative in curs de
elaborare sau in vigoare trebuie sa fie stabilirea si mentinerea echilibrului pe piata transporturilor
rutiere internationale.
In acest sens, trebuie elaborate politici clare si linii de indrumare a activitatii de transport rutier
international, in stransa corelatie cu politica economica si cu politica resurselor umane.
Desi Romania inregistreaza de doi ani la rand o crestere economica semnificativa, se constata o
concurenta din ce in ce mai acerba in domeniul transporturilor rutiere in general si a celor
internationale in special. Cauzele sunt multiple: tarifele scazute de transport, numarul insuficient
de autorizatii de transport rutier international, lipsa de specializare a transporturilor. Numarul de
autovehicule a crescut in concordanta cu volumul de marfa disponibil pentru transporturi
internationale, insa dreptul de a efectua astfel de transporturi (oferit prin autorizatii) a ramas
contingentat, si fara a fi majorat proportional cu volumul de marfuri si numarul de vehicule
disponibil.
Tarifele practicate pe piata transporturilor sunt diminuate semnificativ fata de perioada de la
mijlocul anilor ’90, cauzele datorandu -se atat conjuncturii economice i nternationale, concurentei
crescute pe plan international si national, dar si concurentei neloiale. Concurenta neloiala pe baza
tarifului poate sa apara din nestiinta, din cauza lipsei de cultura economica a intreprinzatorilor,
care nu iau in considerare a numite costuri sau nu gestioneaza intr -un mod satisfacator resursele si
fluxurile societatii, sau poate sa fie intentionata, atunci cand un anumit „intreprinzator“, in mod
deliberat, nu respecta legile in vigoare, evita costurile aferente desfasurarii acti vitatii in legalitate,
putand astfel sa practice tarife sub puterea de imaginatie a operatorilor de transport care respecta
toate cerintele in domeniu. De asemenea, poate aparea din partea transportatorilor rutieri

102
internationali ce activeaza pe piata roma neasca, pentru care legislatia din Romania este foarte
permisiva, controlul acestora fiind aproape inexistent. Totusi, problema majora a transporturilor
rutiere internationale, in prezent, o reprezinta lipsa de autorizatii, precum si modul de atribuire
catre operatorii de transport.
Pentru o functionare echilibrata, ar trebui marit contingentul actual si chiar si in cazul in care
cotele suplimentare obtinute vor fi din categoria „cu plata“ (contingent tarifar), prin obtinerea lor
se ofera posibilitatea deru larii in continuare a activitatii (chiar daca mai costisitor, dar legal) si, in
plus, permite mai usor negocierea in timp pentru scaderea nivelului tarifului perceput.
In conditiile actuale in care cresterea contingentelor nu este realizabila in mod specta culos, modul
cel mai facil de influentare a activitatii firmelor ce activeaza in transporturile rutiere internationale
il reprezinta alocarea autorizatiilor de transport rutier international, care trebuie sa corespunda
viziunii pe termen mediu si lung pent ru domeniul transporturilor si avand in vedere toate
implicatiile economice si sociale, directe si indirecte.
Modul de alocare a autorizatiilor poate influenta hotarator punerea in aplicare a politicii de
transport rutier international.
Mentinerea neschimb ata a conditiilor actuale de desfasurare a transporturilor rutiere internationale
va conduce la scaderea atractivitatii acestei piete, slabirea jucatorilor, iar barierele de intrare joase
permit accesul facil al operatorilor straini.

6.2. Cunostinte eleme ntare despre a ctivități le conexe transportului rutier
(1) Activitățile conexe transportului rutier se efectuează de către operatorii economici numai
pe baza licenței pentru activități conexe transportului rutier, eliberată de către autoritatea
competent ă.
(2) Licența pentru activități conexe se eliberează pentru fiecare activitate conexă efectuată,
perioada de valabilitate a acesteia fiind de 5 ani.
(3) În vederea eliberării licenței pentru activități conexe transportului rutier – activități
desfășur ate de autogări, operatorul economic trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate.

103
(4) În vederea eliberării licenței pentru activități conexe transportului rutier – activi tăți de
intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost, operatorul economic trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate;
d) capacitate financiară.
(5) În s ituația în care o activitate conexă transportului rutier se efectuează de către un operator
pentru activități conexe transportului rutier în mai multe locații, autoritatea competentă eliberează
câte o licență pentru activități conexe transportului rutier.

Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități desfășurate de autogară se
eliberează operatorilor economici care îndeplinesc următoarele condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate.
(3) Condiția de bază materială este îndeplinită dacă operatorul economic dispune de:
– casa de bilete și abonamente;
– birou de mișcare și informații;
– minimum două peroane pentru autobuzele care pleacă/sosesc în/din cursă;
– grup sanitar propriu cu minimum două cabine;
– sală de așteptare pentru publicul călător, cu cel puțin 20 de locuri pe scaune și o suprafață
echivalentă de minimum 1 m² pentru fiecare loc pe scaun;
– spațiu pentru depozitarea bagajelor publicului călător, dotat cu rafturi pentru depozita rea în
mod corespunzător și suficient a bagajelor;
– afișaj pentru informarea publicului călător, inclusiv la fiecare peron;
– calculator și conexiune la internet.
(4) Condiția de competență profesională se consideră îndeplinită dacă operatorul econo mic
are angajat un manager de transport care conduce activitatea desfășurată de autogară posesor al
unui certificat de competență profesională prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil
pentru transportul de persoane, eliberat de Autoritatea Ruti eră Română – A.R.R.;

104
(5) Condiția de onorabilitate se consideră îndeplinită dacă managerul de transport care
conduce activitatea desfășurată de autogară nu se regăsește în una dintre următoarele situații:
a) a fost condamnat pentru infracțiuni în următ oarele domenii:
– drept comercial;
– insolvență;
– condiții de remunerare și de muncă ale profesiei;
– circulație rutieră;
– răspundere profesională;
– trafic de ființe umane sau trafic de droguri;
b) dacă în ultimul an a îndeplinit această f uncție la un operator economic care desfășoară
activități conexe transportului rutier – activități desfășurate de autogară căreia i -a fost retrasă
licența de activități conexe transportului rutier, din vina dovedită a acestuia.
Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități desfășurate de autogară se
eliberează de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. după prezentarea dovezii de plată a
tarifului aferent.

Operatorul economic poate desfășura activitatea de intermediere a opera țiunilor de transport
rutier contra cost pe baza licenței pentru activități conexe transportului rutier – activități de
intermediere a operațiunilor de transport rutier c ontra cost.

Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități de int ermediere a
operațiunilor de transport rutier contra cost se eliberează operatorilor economici care
îndeplinesc următoarele condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate.
d) capacitate financiară.
(2) Condiția de bază materială se consideră îndeplinită dacă operatorul economic face dovada
deținerii cu orice titlu a unui spațiu pentru desfășurarea activității.
(3) Condiția de competență profesională se consideră îndeplinită dacă operatorul economic
are angajat un manag er de transport care conduce activitatea de intermediere a operațiunilor de

105
transport rutier contra cost posesor al unui certificat de competență profesională prevăzut în
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil pentru tipul de transport intermediat, elibe rat de
Autoritatea Rutieră Română A.R.R;
(4) Condiția de onorabilitate se consideră îndeplinită dacă managerul de transport care
conduce activitatea de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost desfășurată de
operatorul economic nu se regăsește în una dintre următoarele situații:
a) a fost condamnat pentru infracțiuni în următoarele domenii:
– drept comercial;
– insolvență;
– condițiile de remunerare și de muncă ale profesiei;
– circulația rutieră;
– răspunderea profesională ;
– traficul cu ființe umane sau traficul de droguri;
b) dacă în ultimul an a îndeplinit această funcție la un operator economic care desfășoară
activități conexe transportului rutier – activități de intermediere a operațiunilor de transport rutier
contra cost căreia i -a fost retrasă licența de activități conexe transportului rutier, din vina dovedită
a acestuia.
(5) Condiția de capacitate financiară se consideră îndeplinită dacă operatorul economic
dispune de un capital și rezerve în valoare de minim 50.000 euro.
(2) Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități de intermediere a
operațiunilor de transport rutier contra cost se eliberează pe o perioadă de 5 ani.
(1) Licența pentru activități conexe transportului rutier – activ ități de intermediere a
operațiunilor de transport rutier contra cost se solicită pentru fiecare din punctele de
lucru/sucursalele operatorului economic.
Autogările și stațiile publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate în cadrul
serviciil or regulate de transport rutier sunt bunuri de utilitate publică și pot fi proprietate privată
sau publică.

Operatorii economici care efectuează activități conexe transportului rutier – activități
desfășurate de autogări, au următoarele obligații:
a) să înlocuiască managerul de transport în termen de 30 zile, în situația în care acesta nu mai

106
îndeplinește această funcție sau în cazul în care acesta nu mai îndeplinește condiția de bună
reputație ori competență profesională;
b) să asigure evidența curs elor plecate și sosite, precum și ordinea cronologică de execuție,
prin registrul de mișcare ce va cuprinde:
(i) ora de plecare/sosire;
(ii) numărul de circulație;
(iii) traseul;
(iv) operatorul de transport rutier;
(v) observații;
c) să permită în mod nediscriminatoriu accesul operatorilor de transport rutier la serviciile
oferite de autogară, fără a condiționa încheierea contractelor de efectuarea unor servicii
suplimentare sau pe care operatorul de transport rutier nu le solicită;
d) să monteze afișaje la peroane conținând informații privind traseele și orele de
plecare/sosire a curselor;
e) să repartizeze cursele pe peroane astfel încât să se asigure un interval de cel puțin 15
minute între două plecări consecutive de la același peron;
f) să întocmească programul autogării în funcție de orele de plecare și de sosire a curselor;
autogara se va deschide cu minimum 30 de minute înainte de plecarea/sosirea primei curse și se va
închide după minimum 30 de minute de la plecarea ultim ei curse.
g) să primească și să înregistreze toate cererile operatorilor de transport rutier care solicită
accesul în autogară, cereri la care se va răspunde afirmativ sau negativ, cu motivarea refuzului, în
scris, în termen de 20 de zile de la data prim irii cererii;
h) să încheie contracte de acces în autogară, în conformitate cu graficele de circulație
aprobate, cu operatorii de transport rutier deținători de licență de traseu pe perioada de valabilitate
a programului de transport;
j) să încheie con tracte de acces în autogară cu operatorii de transport rutier fără a depăși
capacitatea autogării;
k) să încheie contracte de acces în autogară cu operatorii de transport rutier fără a depăși
perioada de valabilitate a programului de transport;
l) să r emedieze deficiențele semnalate de publicul călător și constatate de I.S.C.T.R., în
termenul stabilit de aceasta;

107
m) să afișeze la fiecare casă de bilete și ab onamente orarul de funcționare.

Operatorii economici care efectuează activități conexe trans portului rutier – activități de
intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost, au următoarele obligații:
a) să înlocuiască managerul de transport în termen de 30 zile, în situația în care acesta nu mai
îndeplinește această funcție sau în c azul în care acesta nu mai îndeplinește condiția de bună
reputație ori competență profesională;
b) să dețină la sediul înscris pe licența pentru activități conexe transportului rutier – activități
de intermediere a operațiunilor de transport rutier contr a cost, un registru de evidență a activităților
de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost desfășurate;
c) să păstreze la sediul menționat la lit. b), pentru anul în curs și anul precedent, documentele
privind activitățile de interme diere a operațiunilor de transport rutier contra cost desfășurate;
d) să desfășoare activități de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost numai
cu operatori de transport;
e) să desfășoare activități de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost de
mărfuri periculoase numai dacă:
i) desemnează un consilier de siguranță pentru transportul mărfurilor periculoase;
ii) respectă obligațiile care îi revin conform prevederilor cap. 1.4 din anexa A la Acordul
europe an referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările și
completările ulterioare.

6.3. Comparatie intre transportul rutier de calatori si alte moduri de transport
Dintotdeauna transportul a fost o necesitate umană de bază și o sursă importantă de câștig
pentru cei care s -au ocupat de organizarea acestei activități.
În România, transportul de persoane pe distante lungi se poate face pe cale feroviară sau rutieră
(exce ptând distanțele lungi care pot fi străbătute pe calea aerului ).
Diferențierea pe care oamenii o fac între aceste modalități de călătorie are la bază criterii cum ar fi:
rapiditatea, confortul, siguranța, serviciile asigurate pe parcursul călătoriei și, nu în ultimul rând,
prețul pe care trebuie să -l plătească.

108
Mai ales în contextul economiei actuale, în care mobilitatea forței de muncă (atât între diferite
ramuri de activitate, cât și în plan geografic) înregistrează creșteri semnificative, transportul de
persoane in generalpe distante lungi capătă o importanță deosebită.
Conform Institutului Național de Statistică, în a nul 20 15 numărul de pasageri care au apelat la
transporturile rutiere interurbane și internaționale a fost de peste 200 milioane, dar tendința față de
anul precedent este una descendentă. S -au utilizat peste 3000 de autobuze și microbuze.
În cazul transpo rturilor rutiere internaționale de persoane, în România anului 20 15 s-a înregistrat o
tendință descrescătoare (a proximativ 90% față de anul 2 000 la majoritatea indicatorilor).

Clienții
Clientela se împarte în două mari categorii: persoane care fac naveta zilnic, săptămânal sau la
diferite intervale de timp (aceștia au cea mai mare pondere) și turiștii.
În general ei se înscriu în grupa celor cu venituri medii și mici, deoarece persoa nele cu posibilități
financiar e superioare preferă să călăto rească cu avionul, cu trenul de mare viteză (Intercity) sau cu
mașina personală.
Pentru ca clienții să poată beneficia de cele mai bune condiții, trebuie să se aibă în vedere
construirea unei (mini) autogări, care să beneficieze de spații de așteptare sufi ciente și
confortabile.

Concurența
În prezent pe piața transporturilor interurbane de persoane operează aproape 2000 de firme, dintre
care peste 500 realizează și transporturi în afara granițelor țării.
Pe lângă acestea, trebuie avută în vedere, după cum am mai precizat, concurența pe care o
constituie transportul feroviar. Totuși, în ultimul timp, multe persoane au început să se orienteze
către transportul rutier, mai ales datorită raportului bun între calitatea serviciilor și prețul care
trebuie plătit.

Promovarea
Aceasta poate consta în anunțuri în presa scrisă sau la posturile de radio, dar și în afișe lipite în gări
sau autogări, spre exemplu, unde mesajul poate ajunge direct la clienți. Promovarea trebuie
îndreptată strict către acele categorii de persoane care s -ar putea constitui în viitori clienți și nu

109
adresată publicului larg.

Costurile de început
Cu siguranță, cea mai importantă componentă a costurilor în perioada inițială o reprezintă
achiziționarea mijloacelor de transport.
Acestea pot fi cumpărate de noi sau second -hand.
După posibilități, se poate opta pentru o activitate restrânsă (transportul între două localități
învecinate, transportul unor grupuri mici de elevi l a/de la școală etc.) care presupune o investiție,
dar și venituri mai mici în faza incipientă, sau pentru o activitate amplă (rute de transport variate –
inclusiv internaționale -, autocare de mare capacitate, condiții deosebite), ceea ce înseamnă un
efort investițional deosebit, dar și perspectiva unor încasări și, implicit, a unor beneficii
considerabile.
Un microbuz de 8+1 locuri, fabricație 1985, costă între 4000 si 5000 €, iar unul de 15+1 locuri,
mai nou ( cu o vechime de max. 3 ani ) poate depăși 20.000 sau chiar 30.000 €.
Autocarele sunt și mai scumpe. Dacă ne referim la cele produse, de exemplu, între 2000 și 2006 ,
preturile acestora variază între 50.000 și 80.000 € (cele de 49+1+1 locuri) și cresc proporțional în
cazul celor supraetajate (79+1+1 locuri). E adevărat că s e pot găsi și autocare de 50 locuri la
prețuri sub 10.000 €, dar acestea au 15 -20 ani vechime și un grad de uzură corespunzător.

Prețurile pentru mașinile noi sunt mult mai mari, ceea ce face foarte dificilă construirea unui (mini)
parc auto din mașini no i.

Pregătire și calificare
Pentru a putea desfășura activități de transport rutier public, operatorii trebuie să posede o licență,
care se acordă în funcție de îndeplinirea unor criterii ce vizează onorabilitatea, competența
profesională, capacitatea fi nanciară și baza tehnico -materială.
Pentru creșterea competitivitatea în raport cu concurența, firmele de transport trebuie să dispună de
personal bine calificat .

110
CAPITOLUL VI I
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE . STUDII DE CAZ

1. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) suspensia
b) sistemul de frânare
c) mecanismu l de direct ie
d) ambreiajul

2. Precizati cum actioneazã efectiv sistemul de frânare al unui autovehicul care este echipat
cu dispozitiv ABS:
a) blocheazã rotile fatã ale autovehiculului la actionãri energice a le pedalei de frânã;
b) blocheazã toate rotile autovehiculului la acționãri energice ale pedalei de frânã;
c) previne blocarea rotilor fațã ale autovehiculului la acționãri energice ale pedalei de frânã;
d) previne blocarea rotilor autovehiculului la ac ționãri energice ale pedalei de frânã.

3. Prin raportul de compresie se întelege:
a) raportul dintre cilindrii si volumul maxim al cilindrului;
b) raportul dintre volumul camerei de ardere si volumul minim al cilindrului;
c) raportul dintre volumul cam erei de ardere si volumul maxim al cilindrului;
d) raportul de transmisie.

4. Din ce elemente este compusã instalatia electricã a unui autovehicul:
a) din surse de curent si instalatia electricã;
b) din acumulator si anexe;
c) din surse de curent, ins talatia electricã si instalatia de semnalizare;
d) din surse de curent, consumatori si legãturi electrice.

111

5. La deplasarea în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la rotile
motoare este:
a) mai mic decât momentul motor;
b) mai mar e decât momentul motor;
c) egal cu momentul motor;
d) în functie de pozitia clapetei de acceleratie, poate fi mai mic sau mai mare decât momentul
motor.

6. Turatia maximã de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat
curegulator -limitat or de turatie este:
a) egalã cu turatia corespunzãtoare puterii maxime realizate de motor;
b) egalã cu turatia corespunzãtoare momentului maxim realizat de motor;
c) mai micã decât turatia corespunzãtoare puterii maxime realizate de motor;
d) mai mare decâ t turatia corespunzãtoare puterii maxime realizate de motor.

7. Care este rolul regulator -limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin
comprimare ?
a) limiteazã solicitãrile mecanice si termice ale motorului;
b) permite cresterea momentului mot or la urcarea rampelor;
c) permite cresterea puterii motorului la demarare;
d) micsoreazã consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului.

8. Schimbãtorul de viteze permite:
a) modificarea fortei de tractiune în functie de variatia rezistentelor la înaintare;
b) cuplarea progresivã a motorului cu transmisia;
c) mersul înapoi al autovehiculului inversând sensul de rotatie al motorului;
d) utilizarea motorului la o turatia mai micã decât turatia de mers în gol.

112

9. Dacã în timpul con ducerii aveti nevoie de o rezervã de putere mare se recomandã:
a) sã se utilizeze treapta cea mai rapidã a schimbãtorului de viteze;
b) sã se ruleze în treapta de prizã directã;
c) sã se actioneze sistemul intarder;
d) sã se sã se utilizeze treptele inferi oare ale schimbãtorului de viteze;

10. De ce se recomandã la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sã se lase
motorul sã functioneze câteva minute în gol:
a) pentru a asigura o rãcire lentã a turbosuflantei
b) pentru revenirea uleiului în ba ie
c) pentru a asigura ungerea suflantei
d) pentru a asigura o rãcire lentã a motorului

11. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) suspensia
d) sistemul de frânare
e) mecanismul de directie
d) ambr eiajul

12. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) suspensia
b) mecanismul de directie
c) cutia de viteze
f) sistemul de frânare

113

13. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) diferentialul
b) suspensia
c) sistemul de frânare
d) mecanismul de directie

14. Care este rolul transmisiei?
a) transformã energia chimicã a combustibililor în energie mecanicã
b) dezvoltã puterea necesarã propulsãrii auto vehiculelor
c) asigurã transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motrice
d) asigurã alimentarea motorului cu amestec carburant

15. Care este rolul transmisiei?
a) transformã energia chimicã a combustibililor în energie mecanicã
b) amplificã/ multiplicã momentul motor transmis la rotile motrice
c) dezvoltã puterea necesarã propulsãrii autovehiculelor
d) asigurã alimentarea motorului cu amestec carburant

16. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplicã momentul motor
transmis la rotile motrice?
a) cutia de viteze
b) ambreiajul
c) transmisia cardanicã
d) arborii planetari

114
17. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor
transmis la roțile motrice?
a) transmisia cardanică
b) diferențialul
c) arborii planetari
d) transmisia principală

18. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos mu ltiplică momentul motor
transmis la roțile motrice?
a) ambreiajul
b) diferențialul
c) arborii planetari
d) transmisia principală

19. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului
de
putere transmis de la motor la r oțile motrice?
a) transmisia cardanică
b) ambreiajul
c) transmisia principală
d) diferențialul

20. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului
de
putere transmis de la motor la roțile motrice?
a) transmisia princ ipală
b) diferențialul
c) cutia de viteze

115
d) arborii planetari

21. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejează transmisia de
șocuri și la suprasarcini?
a) cutia de viteze
b) transmisia cardanică
c) ambreiajul
d) transmisia princip ală

22. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca roțile aceleiași punți
motoare să ruleze la turații diferite?
a) diferențialul
b) ambreiajul
c) cutia de viteze
d) arborii planetari

23. Care este rolul ambreiajului?
a) amplific ă momentul motor transmis la roțile motrice
b) distribuie momentul motor la roțile motrice
c) permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

24. Care este rolul ambreiajului?
a) amplifică momentul motor transmis la roțile motrice
b) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

116
25. Care este rolul ambreiajului?
a) pro tejează transmisia de șocuri și la suprasarcini
b) amplifică momentul motor transmis la roțile motrice
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

26. Care este rolul cutiei de viteze?
a) prote jează transmisia de șocuri și la suprasarcini
b) permite compensarea variațiilor de poziție relativă a componentelor transmisiei
c) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roțile motrice
d) distribuie momentul motor la roțile mo trice

27. Care este rolul cutiei de viteze?
a) permite compensarea variațiilor de poziție relativă a componentelor transmisiei
b) distribuie momentul motor la roțile motrice
c) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite
d) permite mersul înap oi fără inversarea sensului de rotație a motorului

28. Care este rolul cutiei de viteze?
a) protejează transmisia de șocuri și la suprasarcini
b) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roțile motrice
c) distribuie momentul mot or la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

29. Care este rolul transmisiei cardanice?
a) amplifică momentul motor transmis la roțile motrice
b) permite compensarea variațiilor de poziție relativă a componentelor transm isiei

117
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

30. Care este rolul diferențialului?
a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere
b) permite cuplarea progresivă a motorului cu tran smisia
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) protejează transmisia de șocuri și la suprasarcini

31. Care este rolul diferențialului?
a) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite
b) permite întreruperea transmiterii fluxului de pu tere
c) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia
d) protejează transmisia de șocuri și la suprasarcini

32. Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua șocurile
provocate
în transmisie la schimbarea treptelor de vi teză?
a) ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turația economică
b) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă
c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză
d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acționarea con trolată a accelerației

33. Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua șocurile
provocate
în transmisie la schimbarea treptelor de viteză?
a) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă
b) sincronizarea corespunzăt oare a acționării pedalei de ambreiaj cu cea de accelerație

118
c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză
d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acționarea controlată a accelerației

35. Efectuarea cărei operațiuni, dintre cele enumerate, recl amă cel mai riguros control al
acționării pedalei de ambreiaj, în scopul evitării șocurilor în transmisie?
a) schimbarea în treaptă superioară de viteză
b) accelerarea
c) nu există diferențe semnificative între exigențele de operare specifice diferitelor s ituații
d) pornirea de pe loc

36. Care sunt riscurile menținerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?
a) supraîncălzirea retarderului
b) uzura prematură a rulmentului de presiune al ambreiajului
c) pericolul de derapaj
d) nu există riscuri

37. Ca re sunt riscurile menținerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?
a) supraîncălzirea ambreiajului
b) supraîncălzirea retarderului
c) pericolul de derapaj
d) nu există riscuri

38. Ce trebuie să aveți în vedere la optimizarea utilizării treptelor de viteză, pentru
realizarea
unui consum efectiv redus de combustibil?
a) turația motorului să fie cât mai apropiată de cea de relanti
b) turația motorului să fie cât mai mare, fără să depășească limita intervalului de turații evidențiat
prin marcaj de culoa re roșie

119
c) menținerea unei rezerve de putere suficiente și adecvate modului de deplasare
d) turația motorului să fie menținută în intervalul de turații economice

39. Care dintre modalitățile de schimbarea a treptelor de viteză descrise mai jos conferă
deplasării un plus de siguranță și confort?
a) dacă situația impune cuplarea unei trepte de viteză inferioare, aceasta trebuie operată cu
anticipație, înaintea locurilor care comportă potențiale riscuri
b) schimbărilor de treaptă de viteză trebuie rezervat u n timp de operare de minim 10 secunde
c) schimbarea treptelor de viteză se impune să se opereze brusc și în timpul cel mai scurt posibil
d) schimbările de treaptă de viteză trebuie efectuate treaptă cu treaptă, salturile peste anumite
trepte de viteză fiin d interzise

40. Momentul motor transmis la roțile motrice:
a) este mai mic decât la arborele motorului, datorită pierderilor din transmisie
b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzând de treapta de viteză selectată
c) este mai mare decât l a arborele motorului, indiferent de treapta de viteză selectată
d) poate fi și mai mic și mai mare decât la arborele motorului, în funcție de poziția de apăsare a
pedalei de accelerație

41. În care din treptele de viteză, dintre cele enumerate, se înregis trează cea mai mare forță
de
tracțiune la roțile motrice, și implicit cel mai mare consum efectiv de combustibil?
a) treapta II
b) treapta III
c) treapta IV
d) priză directă

120
42. În care din treptele de viteză dintre cele enumerate, se pot produce șocuril e mecanice cele
mai mari în transmisie, prin manevrarea necorespunzătoare a pedalei de accelerație?
a) ultima treaptă de viteză
b) treapta IV
c) treapta III
d) treapta II

43. Turometrul indică turația:
a) motorului
b) arborelui de ieșire din cutia de vite ze
c) arborelui cardanic
d) roților motrice

44. Turometrul indică turația:
a) roților motrice
b) arborelui cardanic
c) arborelui primar al cutiei de viteze
d) arborelui de ieșire din cutia de viteze

45. În intervalul de turații economice, evidențiat pe c adranul turometrului prin marcaj de
culoare verde, motorul funcționează în zona de:
a) putere maximă
b) moment motor maxim
c) presiuni de injecție minime
d) consum specific maxim

46. În intervalul de turații economice, evidențiat pe cadranul turometrului prin marcaj de

121
culoare verde, motorul funcționează în zona de:
a) putere maximă
b) presiuni de injecție minime
c) consum specific maxim
d) consum specific minim

47. Pentru a înregistra consumuri minime de combustibil, turația motorului trebuie
menținută î n intervalul evidențiat pe cadranul turometrelor cu marcaj de culoare:
a) neagră
b) portocalie
c) roșie
d) verde

48. Cele mai mici consumuri de combustibil se înregistrează în intervalul de turații:
a) în care motorul dezvoltă puterea maximă
b) apropiate de cele ralanti
c) în care motorul dezvoltă momentul maxim
d) evidențiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie

49. În condițiile în care indicatorul de turație este în zona evidențiată pe cadranul
turometrului cu marcaj de culoare roșie:
a) se înre gistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) scade semnificativ forța de tracțiune

50. În condițiile în care indicato rul de turație este în zona evidențiată pe cadranul
turometrului cu marcaj de culoare roșie:

122
a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) crește semnificativ consumul specific de combustibil al motorulu i
c) motorul funcționează la turații economice
d) momentul motor dezvoltat este cel mai mare

51. În condițiile în care indicatorul de turație este în zona evidențiată pe cadranul
turometrului
cu marcaj de culoare roșie:
a) se înregistrează cele mai scăzu te valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) solicitarea mecanică și termică a motorului este maximă

52. Exploatarea motorului în zona turați ilor joase, inferioare intervalului evidențiat prin
marcaj de culoare verde:
a) conduce la economii de combustibil
b) conduce la creșterea consumului specific de combustibil
c) protejează motorul la șocurile provocate de accelerări și decelerări
d) proteje ază motorul la suprasolicitări mecanice și termice

53. Exploatarea motorului în zona turațiilor joase, inferioare intervalului evidențiat prin
marcaj de culoare verde:
a) protejează motorul la șocurile provocate de accelerări și decelerări
b) protejează m otorul la suprasolicitări mecanice și termice
c) comportă riscul apariției șocurilor mecanice în transmisie, în regimuri de exploatare
tranzitorii (accelerare, decelerare)
d) conduce la economii de combustibil

123
54. La frânarea de urgență, blocarea roților conduce la:
a) reducerea spațiului de frânare până la oprirea autovehiculului;
b) reducerea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții fașă;
c) mărirea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții spate;
d) mărirea spațiului de frânare, i ndiferent de roțile care se blochează.

55. Blocarea roților punții față conduce la:
a) pierderea controlului direcției;
b) pierderea stabilității autovehiculului;
c) creșterea eficienței sistemului de frânare;
d) micșorarea uzurii pneurilor.

56. Blocarea roților punții spate conduce la:
a) pierderea controlului direcției;
b) pierderea stabilității autovehiculului;
c) creșterea eficienței sistemului de frânare;
d) micșorarea uzurii pneurilor.

57. Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roților este ma i mare:
a) pe drumuri cu aderență mare;
b) pe drumuri cu îmbrăcăminte din beton;
c) pe drumuri cu declivitate pronunțată;
d) pe drumuri cu aderență scăzută.

58. Sistemul ABS permite:
a) evitarea blocării roților și creșterea eficienței frânării;
b) blocar ea roților în cazul frânărilor de urgență;

124
c) blocarea diferențialului pentru evitarea patinării roții cu aderență mai scăzută;
d) creșterea aderenței la frânare;

59. Dispozitivele de frânare de încetinire se utilizează:
a) pentru încetinirea vitezei de r otație a roții care patinează;
b) pentru reducerea vitezei de rotație a roților punții spate
c) la urcarea rampelor lungi;
d) la coborârea pantelor lungi;

60. Echipamentele de siguranță cu care sunt dotate autovehiculele pot acționa asupra:
a) sistemului de alimentare a motorului
b) mecanismului de direcție
c) frânei de staționare
d) sistemului de rulare

61. Echipamentele de siguranță cu care sunt dotate autovehiculele pot acționa asupra:
a) mecanismului de direcție
b) frânei de staționare
c) sistemului d e rulare
d) sistemului de frânare

62. Echipamentele de siguranță cu care sunt dotate autovehiculele pot acționa asupra:
a) mecanismului de direcție
b) frânelor fiecărei roți în parte
c) frânei de staționare
d) sistemului de rulare

125
63. Sistemele de sigura nță antiblocare de tip ABS sunt integrate și intervin în mod controlat
asupra:
a) sistemelor de frânare de încetinire
b) sistemului de alimentare a motorului
c) frânei de staționare
d) sistemului de frânare de serviciu

64. Dacă martorul ABS se aprinde în timpul deplasării la o frânare bruscă:
a) se va bloca doar roata la care s -a defectat senzorul
b) roțile vor aluneca
c) vehiculul va intra în derapaj
d) nu se va întâmpla nimic

65. Sistemul ASR este proiectat pentru:
a) împiedicarea ruperii aderenței pneu lui cu solul la pornire de pe loc
b) frânarea roților motoare prin obturarea galeriei de evacuare
c) asigurarea frânării pe pante lungi
d) asigurarea stabilității remorcii/semiremorcii

66. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:
a) prevenirea blocării roților la frânare
b) poziționarea globală a vehiculului
c) asigurarea stabilității vehiculului în cazul derapării
d) asigurarea frânării pe pante lungi

67. Care din următoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcur gerea pantelor
lungi?
a) sistemul de frânare de încetinire

126
b) sistemul ASR
c) sistemul ABS
d) sistemul de blocare a diferențialului

68. Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare acționând în mod indirect
asupra:
a) roților directoar e
b) tuturor roților
c) ABS -ului
d) roților motoare

69. Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare acționând în mod indirect
asupra:
a) tuturor roților
b) roților motoare
c) frânei de serviciu
d) suspensiei autovehiculului

70. Efect ul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire se poate
realiza prin:
a) obturarea galeriei de evacuare a motorului
b) acționarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roțile motrice
c) creșterea presiunii aerului d in circuitele de frânare
d) debreiere și ambreiere progresivă

71. Efectul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire se poate
realiza
prin:

127
a) acționarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roțile motrice
b) acț ionarea sistemului frânei de serviciu
c) acționarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la toate roțile
d) frânarea arborelui de ieșire din cutia de viteze

72. Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
a) pne umatic
b) hidraulic
c) mecanic
d) pneumo -hidraulic

73. Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
a) pneumatic
b) mecanic
c) pneumo -hidraulic
d) electromagnetic

74. Asupra cărui element al transmisiei acționează în mod dir ect retarderul activat –
realizând
prin frânarea acestui element încetinirea autovehiculului?
a) asupra arborelui primar al cutiei de viteze
b) asupra arborelui de ieșire din cutia de viteze
c) asupra arborelui cardanic
d) asupra arborilor planetari

75. M ărimea forței de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului
hidraulic, depinde de:

128
a) cantitatea de lichid hidraulic care se comandă a fi injectat în carcasa acestuia, prin
selectarea treptei de frânare
b) declivitatea drumulu i pe care circulă autovehiculul
c) viteza de circulație a autovehiculului
d) treapta de viteză cuplată

76. Mărimea forței de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului
hidraulic, depinde de:
a) declivitatea drumului pe care c irculă autovehiculul
b) viteza de circulație a autovehiculului
c) treapta de frânare selectată
d) treapta de viteză cuplată

77. De ce trebuie să se țină seama la exploatarea retarderului hidraulic?
a) efectul de frânare se produce cu întârziere previzibil ă – față de momentul activării
retarderului
b) pentru ca activarea retarderului să producă efectul de încetinire a autovehiculului, cutia de
viteze trebuie să fie cuplată într -o treaptă de viteză
c) efectul de încetinire încetează la apăsarea pedalei de am breiaj
d) retarderul se dezactivează automat, odată cu apăsarea pedalei de frână

78. La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de
frânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?
a) la activarea retarderului hidraulic
b) la activarea intarederului hidraulic
c) la activarea celor care realizează încetinirea prin obturararea galeriei de evacuare
d) la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranță de tip ABS și ASR

129
79. La activ area cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de
frânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?
a) la activarea retarderului hidraulic
b) la activarea intarederului hidraulic
c) la activarea frânelor de înc etinire asistate de sistemele de siguranță de tip ABS și ASR
d) la activarea retarderului electromagnetic

80. Care este utilitatea tempomatului?
a) protejează transmisia la suprasarcini
b) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizar ea tempomatului presupune în
mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operațiuni specifice, dar și asigurare prealabilă,
atât la activare, cât și la dezactivare
c) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto a re
dificultăți în a menține o viteză de deplasare constantă
d) realizează menținerea vitezei de deplasare din momentul activării acestuia

81. Care este utilitatea tempomatului?
a) prin activare la viteze corespunzătoare turațiilor economice minime, permit e protejarea
față de scăderea vitezei sub cele minime economice, corespunzătoare diferitelor trepte de
viteză
b) permite conducătorului auto să -și rezerve momente de relaxare în timpul conducerii
autovehiculului
c) nici o utilitate deosebită, mai ales în c ontextul în care utilizarea tempomatului presupune în
mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operațiuni specifice, dar și asigurare prealabilă,
atât la activare, cât și la dezactivare
d) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are
dificultăți în a menține o viteză de deplasare constantă

130
82. Care este utilitatea tempomatului?
a) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatului presupune în
mod suplimentar nu numai efectuar ea anumitor operațiuni specifice, dar și asigurare prealabilă,
atât la activare, cât și la dezactivare
b) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are
dificultăți în a menține o viteză de deplasare constantă
c) preia controlul interactiv al tracțiunii, în condițiile menținerii vitezei de deplasare din
momentul activării
d) permite conducătorului auto să -și rezerve momente de relaxare în timpul conducerii
autovehiculului

83. Acționarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în mod automat
tempomatul?
a) a schimbătorului de viteze
b) a pedalei de accelerație
c) tempomatul se poate dezactiva numai prin acționarea corespunzătoare a manetei de comandă a
acestuia
d) a pedalei de frână

84. Acționarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în mod automat
tempomatul?
a) a pedalei de accelerație
b) a schimbătorului de viteze
c) a manetei de comandă a frânei de încetinire
d) tempomatul se poate dezactiva numai prin acționarea corespunzătoare a manet ei de comandă a
acestuia

131
85. În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de șocuri în
transmisie?
a) la aplicarea și respectiv la întreruperea comenzilor de accelerare sau de decelerare
b) la reactivarea tempomatului la o viteză supe rioară celei fixate la prima activare
c) la eliberarea pedalei de accelerație în urma activării tempomatului
d) pe timpul menținerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă

86. În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de șocuri în
transmisie?
a) la reactivarea tempomatului la o viteză superioară celei fixate la prima activare
b) la eliberarea pedalei de accelerație în urma activării tempomatului
c) pe timpul menținerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă
d) la dezactivarea tempomatului

87. Ce condiții trebuie să aveți în vedere să se realizeze înaintea dezactivării tempomatului de
la maneta de comandă, pentru a evita șocurile pe care le poate provoca această intervenție?
a) preluarea controlului tracțiunii, prin acționarea corespunzătoare a accelerației
b) preluarea controlului sistemului de frânare, prin acționarea frânei de serviciu
c) întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roțile motrice, prin debreiere sau
deplasarea schimbătorului de viteze în poziție neutră
d) dezactivarea tempomatului nu poate produce șocuri în transmisia autovehiculului, deci nu este
necesar să se intervină în prealabil asupra nici unei alte comenzi

88. Care este consecința frânării violente, cu blocarea roților d in față?
a) pierderea stabilității autovehiculului
b) pierderea maniabilității autovehiculului
c) reducerea distanței de oprire
d) micșorarea uzurii anvelopelor

132

89. Care este consecința frânării violente, cu blocarea roților din față?
a) reducerea distanț ei de oprire
b) reducerea timpului de reacție
c) creșterea distanței de frânare necesare pentru oprirea vehiculului
d) micșorarea uzurii anvelopelor

90. Care este consecința frânării violente, cu blocarea roților din față?
a) pierderea stabilității autove hiculului
b) reducerea distanței de oprire
c) micșorarea uzurii anvelopelor
d) derapajul

91. Consumul de combustibil la viteză constantă este dependent de:
a) sarcina și turația motorului;
b) condițiile de trafic și starea drumului;
c) turația motorului ș i condițiile de trafic;
d) rezistențele la înaintare ale autovehiculului și mărimea vitezei;

92. Consumul specific de combustibil al motorului este:
a) cantitatea de combustibil consumată la deplasarea autovehiculului cu viteză constantă;
b) cantitatea de combustibil consumată pentru producerea unei unități de lucru mecanic
măsurată în KWh sau CPh;
c) cantitatea de combustibil consumată pentru parcurgerea unei distanțe de 100 km.
d) distanța parcursă prin consumarea unui litru de combustibil.

93. Pentru r educerea consumului de combustibil se recomandă:
a) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât motorul să aibă în permanență o

133
rezervă de putere cât mai mare;
b) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât să se asigure funcț ionarea
motorului în plaja de turații delimitată prin marcajul de culoare verde pe turometru;
c) acționarea regulator -limitatorului de turație al motorului;
d) acționarea intercooler -lui.

94. Pentru a obține un consum de combustibil cât mai redus la o vit eză și un drum date se
recomandă:
a) să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
b) să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze pentru a asigura o rezervă de
putere mare;
c) să se asigu re funcționarea motorului la turația corespunzătoare puterii maxime;
d) să se aleagă treapta de viteze care asigură funcționarea motorului la turații mai mici decât
turația de mers în gol a acestuia;

95. Pneurile cu care este echipat autovehiculul influen țează consumul de combustibil ?
a) da, deoarece acestea influențează rezistența aerodinamică a autovehiculului;
b) da, deoarece uzându -se în exploatare măresc consumul de combustibil;
c) da, deoarece acestea influențează rezistența la înaintare a autovehic ulului;
d) nu.

96. În condițiile rulajului în palier la viteza de croazieră de 60 km/h, sesizați că motorul
funcționează în intervalul de turații economice atât în treapta a V -a, cât și în treapta a VI -a.
În condițiile date, cuplarea cărei trepte de vitez ă conduce la reducerea semnificativă a
consumului de combustibil?
a) a treptei a V -a
b) a prizei directe
c) a treptei a VI -a

134
d) în condițiile date, consumul de combustibil înregistrat este același, indiferent de treapta de
viteză care se cuplează

97. Auto camioanele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone vor efectua
inspecția tehnică periodică la intervale de:
a) 2 ani de la ultima inspecție;
b) 1 an de la ultima inspecție;
c) 6 luni de la ultima inspecție;
d) 3 ani de la ultima inspecție.

98. În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic internațional
prin document de transport se înțelege :
a) scrisoarea de transport C.M.R.;
b) avizul de însoțire al mărfurilor
c) copia conformă a licenței comunitare
d) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu

99. Viteza maximă reglată la limitatoarele de viteză care echipează autovehicule concepute și
construite pentru transportul de mărfuri, nu trebuie să depășească:
a) 85 km/h
b) 90 km/h
c) 95 km/h
d) 10 0 km/h

100. Conducătorul auto trebuie sa prezinte in caz de control următoarele documente:
a) licența de transport – in original;
b) cartea de identitate a vehiculului;
c) scrisoarea de transport;

135
d) copia conforma a licenței comunitare – in copie.

101. La ce organism se poate adresa conducătorul auto in cazul ruperii unui sigiliu vamal sau
al deteriorării mărfurilor pe parcurs:
a) autorităților vamale, sau in lipsa acestora, altor autorități competente din țara în care se
găsește;
b) autorităților vamale din țara de destinație;
c) autorităților vamale sau altor autorități competente din țara de plecare;
d) autorităților locale din regiunea unde se află in momentul respectiv.

102. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate este necesar:
a) – contractul de închiriere sa fie la bordul autovehiculului – in copie;
b) – contractul de închiriere sa fie la bordul autovehiculului – in original sau in copie
conforma
cu originalul;
c) – contractul de închiriere nu este necesar sa fie la bo rdul autovehiculului, se menționează
valabilitatea contractului in foaia de parcurs de câtre administratorul firmei;
d) – ca autovehiculul să dețină licență de execuție.

103. Mărfurile transportate sub prevederile Convenției vamale referitoare la transpor tul
rutier de mărfuri in trafic internațional sub acoperirea carnetelor TIR sunt supuse
controlului vamal:
a) da, daca organele vamale considera ca e necesar;
b) nu;
c) da, cu avizul asociațiilor garante;
d) întotdeauna.

136
104. Conducătorii auto care au pes te 45 de ani și efectuează transport de mărfuri trebuie să
efectueze examinarea medicală și psihologică la următoarele intervale:
a) 6 luni examinare medicală și 1 an examinare psihologică;
b) 1 an examinare medicală și 1 an examinare psihologică;
c) 1 an examinare medicală și 2 ani examinare psihologică;
d) 1 an examinare medicală și 3 ani examinare psihologică

105. Sunt exceptate de la dobândirea copiei conforme a licenței de transport:
a) vehiculele care transporta mărfuri periculoase;
b) vehicule des tinate serviciilor medicale;
c) vehicule cu masa totala maxima autorizata de 4,5 tone;
d) vehicule care transporta produse perisabile refrigerate.

106. Inspecțiile tehnice periodice se efectuează:
a) in cadrul stațiilor autorizate de RAR;
b) in orice st ație tehnica autorizata de ARR;
c) in orice stație tehnica autorizată de constructorul vehiculului;
d) in orice stație service pentru reparații.

107. Care dintre următoarele documente trebuie să se afle la bordul vehiculului cu care se
efectuează transp ort contra cost de mărfuri:
a) licența comunitara;
b) certificatul de transport;
c) certificatul de competență profesională al conducătorului auto;
d) avizul de însoțire al mărfurilor.

108. Suplimentar față de documentul de transport, în cazul transportul ui contra cost de
mărfuri generale în trafic național, la bordul vehiculului trebuie să se afle:

137
a) fișa de siguranță;
b) certificatul de formare profesională ADR;
c) certificatul de agreare ADR;
d) legitimația de serviciu valabilă a conducătorului aut o.

109. La efectuarea unui transport rutier contra cost la bordul unui vehicul trebuie să se afle:
a) licența comunitara;
b) certificatul de transport rutier în folos propriu;
c) copia conformă a licenței comunitare;
d) copia conformă a certificatului de transport rutier în cont propriu.

110. Scrisoarea de transport se întocmește în minim:
a) un exemplar;
b) doua exemplare;
c) trei exemplare;
d) patru exemplare.

111. Cine este responsabil de pierderea totală sau parțială a mărfurilor sau deterior area
mărfurilor sau întârzierea la transport?
a) expeditorul;
b) destinatarul;
c) intermediarul;
d) transportatorul.

112. Cu ocazia unui control în trafic, conducătorul auto care efectuează transport rutier
contra cost de mărfuri generale trebuie să p rezinte:
a) certificatul de competență profesională al conducătorului auto;
b) avizul medical și psihologic al conducătorului auto;

138
c) fișa de siguranță pentru mărfurile transportate;
d) avizul de expediție al mărfurilor.

113. Scrisoarea de transport prevăzută de Convenția CMR constituie:
a) proba contractului de transport;
b) dovada efectuării formalităților vamale;
c) dovada calității de operator de transport rutier public;
d) documentul care permite accesul la profesia de transportator.

114. În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu, conducătorul auto
trebuie să prezinte cu ocazia unui control în trafic următorul document:
a) cartea de identitate a vehiculului;
b) licența comunitara, în copie;
c) copia conformă a certif icatului de transport în cont propriu;
d) certificatul de transport în cont propriu.

115. La bordul autovehiculului care efectuează transport rutier contra cost de mărfuri
trebuie să se afle:
a) cartea de identitate a vehiculului;
b) licența comunitara;
c) scrisoarea de transport;
d) certificatul de transport.

116. Carnetul TIR poate fi folosit:
a) pentru mai multe călătorii, funcție de numărul de voleți;
b) pentru o singură călătorie;
c) până la data stabilită de Ministerul Transporturilor;
d) pe ntru mai multe autovehicule, funcție de numărul de voleți..

139

117. Convenția CMR se aplică:
a) transporturilor funerare internaționale;
b) transporturilor efectelor de strămutare;
c) transporturilor efectuate pe baza convențiilor poștale internaționale;
d) transporturilor de mărfuri perisabile internaționale.

118. Operatorul de transport este răspunzător , conform Convenției CMR, pentru:
a) pierderea totala sau parțială a mărfii, produse intre momentul primirii si cel al eliberării
acesteia;
b) transp ortul mărfurilor periculoase a căror natură și caracteristici au fost ținute ascunse cu
intenție de către expeditor;
c) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acesteia;
d) proveniența mărfurilor.

119. Operatorul de transport are obligația să a sigure existența la bordul vehiculelor in cazul
transportului rutier de mărfuri în trafic internațional in Turcia:
a) copia conforma a licenței comunitare – in copie;
b) licența comunitara – in original;
c) carnetul TIR;
d) avizul medical si psihologic al conducătorului auto.

120. Imobilizarea unui vehicul se dispune în cazul săvârșirii de către conducătorul acestuia a
unei dintre următoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul despre care există date sau informații că face obiectul unei fapte de
natură contravențională;
b) neprezentarea copiei conforme a licenței comunitare;
c) conducerea unui vehicul înmatriculat în altă țară.

140
d) nu respectă timpii de conducere și de odihnă prevăzuți de lege;

121. Cine are obligația să verifice exactitatea mențiunilor din scrisoarea de transport CMR?
a) expeditorul;
b) destinatarul;
c) conducătorul auto;
d) încărcătorul.

122. Transportul rutier internațional de mărfuri poate fi executat cu capul de tractor
înmatriculat in România iar semiremorca in străinătate:
a) da;
b) nu, întrucât cabotajul e interzis in România;
c) da, dacă vehiculul intră in grupa de clasificare Euro 3;
d) da, daca vehiculul intră in grupa de clasificare Euro 4.

123. Pentru transportul rutier contra cost de mărfuri în trafic național, prin doc ument de
transport se înțelege:
a) licența comunitara valabilă pentru transportul rutier de mărfuri;
b) scrisoarea de transport C.M.R.;
c) copia conformă a licenței comunitare;
d) autorizația de transport marfă prin servicii regulate

124. În ce condiții c arnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale de destinație :
a) doar dacă toate birourile de poliție a frontierei au acceptat carnetul TIR ;
b) doar dacă toate birourile CNADNR din frontieră au acceptat carnetul TIR ;
c) doar dacă toate birourile va male de plecare au acceptat carnetul TIR
d) doar dacă este completată prima pagină a carnetului TIR;

141
125. Transportatorul este răspunzător, conform convenției CMR, pentru:
a) avarierea ambalajelor din cauza condițiilor meteorologice;
b) încărcarea vehicul ului sub sarcina utila a acestuia;
c) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acestuia;
d) pierderea totala sau parțiala a mărfii.

126. Conducătorul auto este obligat, la primirea mărfii, să verifice:
a) exactitatea mențiunilor din scrisoarea de transport;
b) conținutul fiecărui colet;
c) starea tehnica a vehiculului;
d) daca marfa acoperă 70% din sarcina utila a vehiculului.

127. Pentru care categorii de autovehicule este obligatorie dotarea cu limitatoare de viteză:
a) destinate transportu lui de mărfuri, indiferent de capacitate dacă viteza maximă constructivă
este mai mare de 100 km/h;
b) destinate transportului de mărfuri în trafic internațional a căror viteză maximă constructivă
este mai mare de 100 km/h;
c) destinate transportului de mărfuri și care au o masă totală maximă autorizată mai mare
de 3,5 tone dacă viteza maximă constructivă este mai mare de 90 km/h;
d) destinate transportului de mărfuri și care au o masă totală maximă autorizată mai mare de
3,5 tone indiferent de viteza ma ximă constructivă.

128. Operatorul de transport are obligația să asigure existența la bordul vehiculelor a
următorului document:
a) licența comunitare – în copie;
b) copia conformă a licenței comunitare, în original;
c) cartea de identitate a vehiculul ui;
d) documentul doveditor pentru locul de parcare al vehiculului.

142
129. Acordul european ATP stabilește reguli privind:
a) transportul de mărfuri periculoase în trafic internațional;
b) transportul de mărfuri agabaritice în trafic internațional;
c) trans portul de pesticide în trafic internațional;
d) transportul de mărfuri perisabile în trafic internațional.

130. Ce condiții trebuie îndeplinite de vehiculele utilizate la transportul rutier de mărfuri
generale:
a) vehicule destinate acestui tip de transp ort trebuie să fie în proprietatea operatorului de
transport;
b) vehicule destinate acestui tip de transport trebuie să fie înmatriculate definitiv in România;
c) vehiculele trebuie să se încadreze în normele legale de siguranță si securitate ce se
regăs esc
in reglementările privind transporturile rutiere;
d) vehiculele trebuie să fie prevăzute cu sistem de frânare ABS.

131. Acordul european referitor la transportul rutier în trafic internațional al mărfurilor
periculoase (ADR), stabilește reglementări privind:
a) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri perisabile;
b) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri agabaritice;
c) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri și deșeuri p ericuloase;
d) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri generale.

132. Care sunt răspunderile transportatorului atunci când circulă sub convenția CMR:
a) să nu consume băuturi alcoolice;
b) să nu piardă total sau parțial sau să nu avarieze marfa de la încărcare până la destinație;
c) să nu piardă total, marfa de la încărcare până la destinație;
d) să nu piardă parțial, marfa de la încărcare până la destinație;

143
133. Documentul care permite reducerea și simplificarea formalitățil or și controalelor
vamale este denumit:
a) certificat ADR;
b) scrisoare de transport;
c) factură fiscală;
d) carnet TIR.

134. La ce se referă carnetul TIR:
a) la transportul de marfă internațional;
b) la transportul de persoane internațional;
c) la transportul de marfă și persoane internațional;
d) la transportul de mărfuri periculoase în România.

135. Până când este valabil carnetul TIR:
a) până în ultima zi de valabilitate stabilită de asociația garantă;
b) până la terminarea operațiunii TIR l a biroul de destinație;
c) până în ultima zi de valabilitate stabilită de Ministerul Transporturilor;
d) până în ultima zi de valabilitate stabilită de societatea de asigurări care a eliberat carnetul.

136. Un carnet TIR se întocmește pentru:
a) fiecar e vehicul rutier sau container;
b) un parc de vehicule care tranzitează aceleași țări;
c) mai multe containere încărcate în vehicul;
d) un vagon de cale ferată care transportă mai multe vehicule rutiere.

137. Pentru a conduce un vehicul articulat (ansa mblu format dintr -un autovehicul trăgător și
o remorcă/semiremorcă) având o greutate maximă autorizată mai mare de 7.5 tone, un
conducător auto are nevoie de:

144
a) permis de conducere categoria C;
b) permis de conducere categoria C+E;
c) permis de conduce re categoria B;
d) permis de conducere categoria A;

138. Un conducător auto poate efectua transporturi de mărfuri periculoase dacă:
a) are vârsta peste 21 ani;
b) deține certificat profesional pentru transport de mărfuri generale;
c) deține certificat profesional pentru transport de mărfuri periculoase;
d) autovehiculul are inspecția tehnică periodică în termen de valabilitate.

139. Ce condiții sunt impuse vehiculelor utilizate la transportul rutier de animale vii:
a) – vehiculele destinate acestui t ip de transport trebuie sa fie in proprietatea operatorului de
transport;
b) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie sa fie amenajate special în acest scop;
c) operatorii de transport să fie specializați numai în efectuarea acestui tip de t ransport;
d) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie să aibă masa maximă autorizată mai mare
de 7.5 tone.

140. Operațiunea de transport rutier efectuată de către un operator de transport rutier
străin cu încărcătură între cel puțin două pun cte de încărcarea/descărcare aflate pe teritoriul
României se numește:
a) sabotaj;
b) cabotaj;
c) transport intern;
d) transport internațional.

141. Conform reglementărilor privind organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a

145
activităților co nexe acestora, operatorii de transport rutier public români pot desfășura
transport internațional de mărfuri în statele membre UE în baza:
a) autorizației de transport internațional având România ca țară de tranzit sau de destinație;
b) copiei conforme a licenței comunitare pentru transportul rutier contra cost de mărfuri în
trafic internațional;
c) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu în trafic internațional însoțită de
scrisoarea de transport tip CMR;
d) autorizația multiplă C EMT.

142. Transportul rutier public se poate efectua:
a) cu vehicule la bordul cărora se află, o copie conformă a licenței comunitare;
b) numai conform prevederilor Acordului european A.D.R.
c) numai conform prevederilor Convenției C.M.R.
d) numai con form prevederilor Convenției T.I.R.

143. Un operator de transport poate utiliza copia conforma a licenței comunitare a altui
operator de transport:
a) da;
b) da, daca respectivii operatori de transport ajung la o înțelegere;
c) da, pentru o perioada de maximum 2 săptămâni;
d) nu.

144. Scrisoarea de transport trebuie să conțină următoarele date:
a) seria și numărul copiei conforme a licenței comunitare;
b) valoarea mărfii transportate;
c) seria și numărul licenței comunitare a operatorului de transp ort;
d) locul și data întocmirii sale.

146
145. Ce trebuie să conțină documentul de transport în cazul transporturilor combinate:
a) numele și adresa expeditorului și destinatarului;
b) categoria și tipul vehiculului rutier folosit;
c) traseul ce urmează a fi parcurs, indicându -se orele și punctele de oprire;
d) măsurile ce urmează a fi luate în caz de accident.

146. Care din următoarele documente NU trebuie să se afle la bordul autovehiculelor care
fac
transport internațional de mărfuri:
a) certificatu l privind încadrarea vehiculului în normele de poluare și siguranță rutieră;
b) certificatul de competență profesională al conducătorului auto valabil;
c) copie legalizată după licența comunitara;
d) autorizații de transport rutier internațional de mărf uri.

147. Suplimentar față de documentul de transport, în cazul transportului rutier public de
mărfuri în trafic național, la bordul vehiculului trebuie să se mai afle:
a) certificatul de competență profesională al conducătorului auto valabil;
b) certif icatul privind încadrarea vehiculului în normele de poluare și siguranță rutieră;
c) autorizațiile de transport marfă;
d) certificatul de inspecție tehnică.

148. În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic național prin
document de transport se înțelege:
a) scrisoare de transport C.M.R.;
b) avizul de însoțire al mărfurilor;
c) copia conformă a licenței comunitare;
d) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu.

147
149. Pentru care vehicule rutiere este necesar certificatul de agreare eliberat de către
Registrul Auto Român:
a) vehicule care transportă animale vii;
b) vehicule care transportă mărfuri(deșeuri) periculoase;(bitum în cisternă)
c) vehicule care transportă mărfuri agabaritice;
d) vehicule care transportă colete poștale(valori).

150. Pentru care din următoarele abateri se suspendă copia conformă a licenței comunitare:
a) când se constată că operatorul de transport rutier a furnizat documente conținând informații
eronate cu ocazia solicităr ii eliberării licenței de transport;
b) când se constată că operatorul de transport rutier nu mai îndeplinește condițiile care au stat la
baza eliberării licenței de transport;
c) sustragerea de la efectuarea controlului în trafic rutier;
d) lipsa tahog rafului e la bordul vehiculului.

151. Care din următoarele fapte constituie contravenție conform O.G nr.27/2011, aprobată
prin ORD. MTI nr. 980/2011:
a) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu dețin categoria de permis de
condu cere corespunzătoare tipului de transport efectuat;
b) efectuarea transportului rutier de către conducători auto în stare de ebrietate;

c) efectuarea transportului rutier de către conducători auto fără existența la bordul
vehiculului
a certificatului de competență profesională;
d) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu dețin echipamentul necesar
acordării de prim -ajutor în caz de accident;

148
152. Care din următoarele fapte constituie contravenție conform O.G nr.27/2011, aprobat ă
prin ORD. MTI nr. 980/2011:
a) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto
cu contract de muncă pe perioadă determinată;
b) neoprirea în trafic la semnalul regulamentar al poliției;
c) utilizarea de c ătre întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto
fără aviz sanitar;
d) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători
auto fără aviz medical și psihologic;

153. Măsura de imobiliza re a unui vehicul în trafic se va aplica de către inspectorii de trafic
în
următoarele cazuri:
a) utilizarea de către întreprindere sau operatorul de transport rutier a unor conducători auto
fără drept de muncă în România;
b) nerespectarea prevederilor l egale în vigoare privind perioadele de conducere și perioadele
de odihnă de către conducătorul auto;
c) utilizarea de către întreprindere sau operatorul de transport rutier a unor conducători auto
fără drept de muncă în România;
d) lipsa tahografului de la bordul vehiculului.

154. În cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate este necesar:
a) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului – în copie;
b) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului – în or iginal sau în copie
conformă cu originalul;
c) contractul de închiriere nu este necesar să fie la bordul autovehiculului;
d) ca vehiculul să dețină copie conformă a licenței pentru transport contra cost de persoane

149
155. Care din următoarele date trebuie să fie menționate de către conducătorul auto pe foaia
de înregistrare (diagrama tahograf) la începutul folosirii acesteia:
a) ora introducerii foii de înregistrare în aparatul tahograf;
b) viteza maximă care poate fi înregistrată pe foaia de înregistrar e;
c) perioada de conducere din ziua anterioară;
d) kilometrajul afișat pe aparatul tahograf la începutul zilei de muncă.

156. Înainte de prima cursă a zilei, un șofer trebuie să menționeze în centrul foii de
înregistrare(diagramei tahograf) următoarele date:
a) localitatea de la care începe să utilizeze diagrama (locul de la care începe efectuarea
cursei);
b) perioada de conducere din ziua anterioară,
c) durata serviciului din ziua curentă;
d) seria permisului de conducere.

157. Care din următoarel e date trebuie menționate de câtre conducătorul auto pe o
diagramă
tahograf la începutul utilizării acesteia:
a) ora introducerii diagramei în aparat;
b) timpul de condus din ziua anterioara;
c) perioada de odihna zilnică;
d) numele si prenumele conduc ătorului auto.

158. Timpul de odihnă zilnic se poate lua intr -un autovehicul ?
a) nu;
b) da, dacă este condus de celălalt membru al echipajului și cabina este dotată cu pat de dormit;
c) da, dacă acesta este staționat și echipat cu pat de dormit;
d) da, d aca acesta a fost descărcat.

150
159. În cazul unui echipaj dublu, în timp ce vehiculul se află în mers, cel de -al doilea
conducător
auto care nu este la volan poate să -și efectueze odihna zilnică ?
a) da, dacă autovehiculul este echipat cu pat de dormit;
b) nu, autovehiculul trebuie să fie oprit;
c) nu, se consideră timp de conducere;
d) da, dacă odihna este de minim 9 ore consecutive.

160. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală
redusă la 30 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în compensare și în ce interval de
timp ?
a) 12 ore până la sfârșitul săptămânii următoare;
b) 15 ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
c) 21 de ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
d) 24 de ore până sfârșitul următoarel or patru săptămâni.

161. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală
redusă la 24 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în compensare și în ce interval de
timp ?
a)12 ore până la sfârșitul săptămânii următoare;
b)12 ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
c) 21 de ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
d) 24 de ore până sfârșitul următoarelor patru săptămâni.

162. Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006,
timp ul de odihnă săptămânal normal este de:
a) 24 de ore;
b) 36 de ore;

151
c) 40 de ore;
d) 45 de ore.

163. Perioada săptămânală de odihnă a unui conducător auto poate fi redusă la mai puțin de
45 de ore, cu condiția să fie compensată ulterior. Aceasta nu po ate însă să fie redusă la mai
puțin de:
a) 36 ore;
b) 24 ore;
c) 30 ore;
d) 12 ore.

164. Perioada de odihnă săptămânală redusă este de minimum de 24 de ore, dar mai puțin de
45 de ore. Reducerea este compensată printr -o perioadă de odihnă luată până l a sfârșitul:
a) săptămânii următoare;
b) celei de -a doua săptămâni care urmează;
c) celei de -a treia săptămâni care urmează;
d) celei de -a patra săptămâni care urmează.

165. Perioada săptămânală de odihnă a conducătorului auto:
a) începe de fiecare d ată în aceiași zi a săptămânii;
b) urmează după 6 perioade zilnice de conducere consecutive;
c) nu este necesară dacă nu a fost atins numărul maxim săptămânal de ore de conducere nu a fost
depășit;
d) are două zile.

166. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducător auto trebuie să prezinte cu
ocazia unui control în trafic foile de înregistrare (diagramele tahograf) pentru:
a) săptămâna în curs;

152
b) săptămâna în curs și ultima zi lucrată din săptămâna precedentă;
c) săptămâna în curs și ultim ele 15 zile anterioare acestei săptămâni;
d) ziua în curs și ultimele 28 de zile;

167. Verificarea tahografelor trebuie să fie făcută la fiecare:
a) 5 ani;
b) 4 ani;
c) 3 ani;
d) 2 ani.

168. Care dintre următoarele variante satisfac cerințele Regula mentului (CE) nr. 561/2006
privind înlocuirea pauzei de 45 de minute a conducătorului auto prin pauze separate:
a) 15 min. +15 min. + 15 min
b) 20 min. + 25 min.
c) 30 min. + 15 min.
d) 15 min. + 30 min.

169. Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi înlocuită cu:
a) trei pauze de cel puțin 15 minute;
b) o pauză de cel puțin 15 minute și o alta de cel puțin 30 de minute;
c) o pauză de cel puțin 20 de minute și alta de cel puțin 25 de minute;
d) o pauză de cel puțin 30 de mi nute și alta de cel puțin 15 minute.

170. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic redus pentru
conducătorii auto este de:
a) minim 8 ore dar mai mic de 10 ore;
b) minim 8 ore, dar mai mic 11 ore;
c) minim 9 ore dar mai mic de 11 ore;

153
d) minim 9 ore dar mai mic de 12 ore.

171. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totală de conducere pentru 2
săptămâni consecutive nu trebuie sa depășească:
a) 80 ore;
b) 86 ore;
c) 90 ore;
d) 112 ore.

172. Conform Regulamentului Parl amentului European și al Consiliului (CE) nr.561/2006 un
conducător auto nu trebuie să conducă în două săptămâni consecutive mai mult de:
a) 90 ore;
b) 92 ore;
c) 96 ore;
d) 120 ore.

173. În două săptămâni consecutive conducătorul auto poate să muncea scă:
a) 12 perioade de conducere în total și maximum 90 ore;
b) 12 perioade de conducere în total și minimum 90 ore;
c) 10 perioade de conducere în total și maxim 112 ore;
d) 10 perioade de conducere în total și maxim 90 ore;

174. Conform Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006,
durata deconducere săptămânală nu trebuie să depășească:
a) 45 de ore;
b) 54 de ore;
c) 56 ore;
d) 60 ore.

154

175. Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în perioade separate. Care dintre
următoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al
Consiliului (CE) nr. 561/2006:
a) 9 ore + 3 ore;
b) 3 ore + 9 ore;
c) 4 ore + 8 ore;
d) 8 ore + 4 ore.

176. Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în pe rioade separate. Care dintre
următoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al
Consiliului (CE) nr. 561/2006:
a) 8 ore + 3 ore + 1 oră;
b) 8 ore + 2 ore + 2 oră;
c) 3 ore + 9 ore;
d) 4 ore + 8 ore.

177. Conform regle mentarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a
perioadelor de odihnă ale conducătorului auto, timpul zilnic de odihnă normal se poate
efectua în perioade separate a căror durată însumată trebuie să fie de minim:
a) 13 ore;
b) 12,5 ore;
c) 12 ore;
d) 11 ore.

178. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnică normal poate fi
redus astfel:
a) de cel mult 4 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;

155
b) de cel mult 3 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;
c) de cel mult 2 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;
d) o dată pe săptămână .

179. Conform Regulamentului CE nr. 561/2006 durata zilnică de conducere maximă este de:
a) 9 ore; poate fi prelungită la 10 ore de două ori pe săptămână;
b) 9 ore; poat e fi prelungită la 10 ore de trei ori pe săptămână;
c) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de două ori pe săptămână;
d) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de trei ori pe săptămână;

180. Perioada de odihnă zilnică de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi întreruptă:
a) în doua sau trei perioade separate;
b) în intervale de minim 6 ore și respectiv 5 ore;
c) în intervale echilibrate ca durată;
d) numai în cazul în care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren.

181. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic normal este de cel
puțin:
a) 9 ore consecutive;
b) 10 ore consecutive;
c) 11 ore consecutive;
d) 12 ore consecutive.

182. În fiecare perioadă de 24 de ore de la sfârșitul ultimul timp de odihnă zilnic sau
săptămânal, conducătorul auto beneficiază de un timp de odihnă zilnic normal de cel puțin:
a) 9 ore consecutive;
b) 10 ore consecutive;
c) 11 ore consecutive;

156
d) 12 ore consecutive.

183. Conducătorul auto poate să intervină asupra aparatului tahograf ?
a) da, dacă constată că acesta nu înregistrează corect;
b) da, dacă acesta nu înregistrează corect dar numai dacă se află în cursă și nu poate reveni în
24 de ore la locul unde autovehiculul este parcat în mod curent;
c) da, dacă intervenția se realizează cu acordul persoanei desemnate;
d) nu.

184. Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006
durata de conducere zilnică de 9 ore poate fi extinsă la 10 ore?
a) o data pe săptămână;
b) de doua ori pe săptămână;
c) de tre i ori pe săptămână;
d) niciodată.

185. Săptămâna de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor
de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto este definită astfel:
a) orice perioada de timp având 7 zile cons ecutive in care conducătorul auto își desfășoară
activitatea;
b) orice săptămână care începe duminica la 0000 și ține până luni la 0000;
c) orice perioadă de timp având 7 zile în care conducătorul auto nu poate avea mai mult de 5
perioade zilnice de cond ucere;
d) perioadă cuprinsă între ora 00:00 a zilei de luni și ora 24:00 zilei de duminică.

186. În timpul unei zile de lucru un conducător auto schimbă autovehiculul. Ce obligații are
privind utilizarea diagramelor tahograf?
a) introduce o nouă diagram ă în aparatul tahograf al celui de -al doilea autovehicul.

157
b) folosește aceeași diagramă tahograf, notând noul număr de înmatriculare lângă cel al primului
autovehicul;
c) folosește aceeași diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de înmatr iculare al
celui de -al doilea autovehicul și ora la care a făcut schimbarea.
d) folosește aceeași diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de
înmatriculare al celui de -al doilea autovehicul, kilometrajul care figurează pe contorul
kilometri c al noului vehicul și ora la care a făcut schimbarea.

187. Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează
transporturi
rutiere în trafic internațional(AETR), se referă la:
a) condiții speciale pentru conducătorii auto care efectuează transporturi de mărfuri periculoase;
b) conducătorii auto care efectuează transporturi rutiere de mărfuri perisabile;
c) timpul de conducere a vehiculului ( perioada de conducere ) și timpul de repaus (
perioada de
repaus) a conducătorului aut o;
d) formalitățile vamale în cazul transporturilor rutiere în trafic internațional.

188. Acordul european AETR stabilește reglementări privind:
a) efectuarea unui transport de mărfuri perisabile în trafic internațional;
b) efectuarea unui transport de mărfuri periculoase în trafic internațional;
c) efectuarea unui transport de mărfuri agabaritice în trafic internațional;
d) activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

189. Reglementările în vigoare privind stabilirea per ioadelor de conducere și a perioadelor
de odihnă ale conducătorilor auto, nu se aplică conducătorilor auto care efectuează
transporturi rutiere cu:
a) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea

158
a remorc ilor sau semiremorcilor, nu depășește 4.5 tone;
b) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea
a remorcilor sau semiremorcilor, nu depășește 6 tone;
c) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea
a remorcilor sau semiremorcilor, nu depășește 7.5 tone;
d) – vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă,
inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depășește 3.5 ton e și vehiculelor destinate
transportului rutier de persoane având până la 9 locuri pe scaune, inclusiv locul
conducătorului auto.

190. Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se
aplică:
a) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 17 locuri, inclusiv locul
conducătorului auto;
b) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
c) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale;
d) autovehiculelor de transport persoane cu o c apacitate mai mică de 9 locuri, inclusiv locul
conducătorului auto;

191. Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se
aplică:
a) autovehiculelor care efectuează transport de persoane prin servicii regulate la care
parcu rsul liniei nu depășește 50 km.
b) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 10 locuri, inclusiv
conducătorul auto;
c) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
d) transporturilor de persoane prin servicii regulate sp eciale.

159
192. Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie să poată înregistra continuu cel
puțin:
a) 12 ore;
b) 18 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore.

193. Cartela conducătorului auto reprezintă:
a) cartela care conține date privind șoferul auto;
b) o cartelă magnetică;
c) cartela tahografică care identifică conducătorul auto și permite stocarea datelor privind
activitatea acestuia;
d) o cartelă care conține date privind autovehiculul.

194. După patru ore și jumătate de conducere, conducătorul a uto trebuie să facă o pauză:
a) da;
b) nu, poate să mai conducă;
c) 45 minute;
d) 30 minute.

195. Ce trebuie să facă un conducător auto care a condus 9 ore într -o zi și intenționează să
mai
conducă 1 oră:
a) conform prevederilor legale, acest lucru n u este posibil;
b) conducătorul auto trebuie să ia o pauză de minim 45 minute și să mai conducă 1 oră, dacă
în săptămâna respectivă a mai extins cel mult odată timpul zilnic de conducere la 10 ore;
c) conducătorul auto trebuie să ia un repaus zilnic de m inim 9 ore, înainte de reluarea lucrului;
d) poate să conducă în continuare dacă în săptămâna respectivă a mai extins doar de două ori

160
timpul zilnic de conducere la 10 ore.

196. Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561 /2006,
în cazul conducerii autovehiculului în echipaj de 2 conducători auto, timpul zilnic de odihnă
este de:
a) minim 8 ore în 24 de ore;
b) minim 8 ore în 30 de ore;
c) minim 9 ore în 24 de ore;
d) minim 9 ore în 30 de ore;

197. Conducătorul auto po ate să se abată de la prevederile în vigoare privind stabilirea
perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă:
a) nu;
b) da;
c) da, dacă este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau încărcăturii
acestuia;
d) da, la orice solicitare a persoanelor transportate.

199. Perioada zilnică de odihnă se poate lua în 2 sau 3 perioade separate ?
a) da;
b) nu;
c) da, cu condiția ca una dintre ele să fie de cel puțin 8 ore;
d) da, cu condiția ca una dintre ele să fie de cel puțin 9 ore.

200. Ce obligații are conducătorul auto în cazul defectării aparatului tahograf ?
a) să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;
b) nu are nici o obligație, până la terminarea cursei;

161
c) să anunțe persoana desemnată;
d) să continue cursa numai după repararea aparatului tahograf.

201. Are voie să plece în cursă conducătorul auto cu tahograful defect sau desigilat ?
a) da, până la prima stație service;
b) da, cu condiția să anunțe înainte de plecare operatorul de tran sport;
c) nu.
d) da, cu condiția să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;

202. La examinarea înregistrărilor de viteză de pe o diagramă tahograf se constată că sunt
multe ascuțite în sus și în jos foarte apropriate între ele . Acest lucru indică:
a) o conducere neeconomică.
b) limitarea și reducerea vitezei de către aparatul tahograf;
c) utilizare necorespunzătoare a aparatului tahograf;
d) o conducere pe autostradă;

203. Cardul conducătorului auto are o perioadă maximă d e valabilitate:
a) un an;
b) doi ani;
c) trei ani;
d) cinci ani.

204. Conduceți o autoutilitară de 12 t, pe un drum în pantă acoperit cu polei. Cum veți
acționa
pentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului:
a) se acționează ferm pedala de frâ nă, ținându -se cont de dotarea cu ABS;
b) se acționează ferm pedala de frână, simultan cu poziționarea manetei schimbătorului de viteze
la

162
punctul mort;
c) ne se acționează nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind în urcare se va opri de la
sine;
d) se trece într -o treaptă inferioară a schimbătorului de viteze, folosind cu precauție frâna
de
serviciu pentru că autovehiculul se află în coborâre.

205. Cui trebuie să acordați prioritate de trecere într -o intersecție cu sens giratoriu:
a) vehicule lor care circulă în interiorul intersecției;
b) vehiculelor care vin din partea dreaptă;
c) tuturor vehiculelor care pătrund în intersecția respectivă;
d) circulând pe drumul cu prioritate aveți prioritate.

206. În care din următoarele situații se susp endă exercitarea dreptului de a conduce
autovehicule pe drumurile publice:
a) depășirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care
circulă și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus;
b) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe
care circulă și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus;
c) conducerea autovehiculului fără diagrama tahograf;
d) lăsarea liberă a volanului în timpul mersulu i.

207. În care din următoarele situații se dispune măsura anulării permisului de conducere:
a) dacă titularului permisului de conducere i s -a aplicat prin hotărâre judecătorească
rămasă
definitivă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profes iei sau ocupației de
conducător
de vehicule

163
b) pentru conducerea sub influența alcoolului dacă fapta nu constituie infracțiune;
c) pentru nerespectarea prevederilor legale privind depășirea;
d) pentru nesemnalizarea schimbării direcției de mers.

208. E ste permisă circulația cu un autovehicul avariat în urma unei coliziuni ușoare:
a) da, dacă deține autorizație eliberată de poliție, dar nu mai mult de 60 de zile de la data
producerii avariei;
b) da, până când posesorul are posibilitatea să -l repare;
c) da, dacă deține autorizație eliberată de poliție, dar nu mai mult de 30 de zile de la data
producerii avariei;
d) da, dar numai până la primul service auto.

209. Elementele conducerii preventive sunt:
a) vigilența, prevederea, judecata;
b) vigilența și îndemânarea;
c) numai prevederea și judecata;
d) numai vigilența și prevederea.

210. Factorii care diminuează capacitatea de conducere sunt:
a) alcoolul și medicamentele;
b) oboseala și alcoolul;
c) numai stupefiantele;
d) oboseala, alcoolul, stu pefiantele.

211. Factorii care influențează distanța de frânare sunt:
a) numai viteza de deplasare;
b) dimensiunea și profilul anvelopei;

164
c) viteza, masa vehiculului, aderența;
d) aderența părții carosabile și viteza.

212. Prin distanța de oprire înț elegem:
a) suma dintre distanța de reacție și distanța de frânare;
b) distanța de frânare până la oprire
c) distanța parcursă din momentul acționării pedalei de frână până la oprire;
d) distanța parcursă între momentul sesizării obstacolului și acționa rea pedalei de frână.

213. Distanța de oprire în siguranță reprezintă:
a) distanța parcursă numai în timpul de reacție ;
b) distanța parcursă numai pe timpul frânarii;
c) distanța parcursă atât în timpul de reacție, cât și pe timpul frânarii;
d) distan ța față de autovehiculul din față.

214. Cum influențează viteza de deplasare distanța de oprire în siguranță:
a) la dublarea vitezei, distanța de oprire se mărește de patru ori;
b) la dublarea vitezei, distanța de oprire se mărește de două ori;
c) nu î și modifică valorile prin dublarea vitezei;
d) la dublarea vitezei, distanța de oprire se mărește de trei ori;

215. Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasă astfel încât:
a) să permită oprirea autovehiculului în limita câmpului vizual;
b) să permită oprirea cât mai rapidă a autovehiculului;
c) să permită oprirea vehiculului în maxim 10 m;
d) luminile de întâlnire să nu deranjeze pe cei care circulă din sens opus.

165
216. Echiparea cu lanțuri a roților autovehiculelor, atunci când acestea cir culă pe drumuri
acoperite cu zăpadă are ca scop:
a) creșterea eficienței manevrei de frânare;
b) limitarea fenomenelor de ruliu și tangaj ale autovehiculului datorate vântului lateral;
c) creșterea aderenței longitudinale și transversale roată -cale de r ulare;
d) îmbunătățirea performanțelor autovehiculului la manevra de virare.

217. Principala cauză generatoare de accidente este:
a) viteza peste limitele admise;
b) defecțiunile tehnice ale sistemului de iluminat;
c) starea necorespunzătoare a drumul ui public;
d) oboseala în timpul conducerii.

218. De ce este necesar să se păstreze după o ploaie torențială o distanță mult mai mare față
de
autovehiculele care circulă din față:
a) deoarece distanța de oprire este mult mai mare;
b) în asemenea condiț ii nu apare nici un pericol;
c) distanța de oprire în siguranță nu se modifică față de carosabilul uscat;
d) pentru că vizibilitatea este diminuată.

219. Pentru a controla un derapaj, va trebui să:
a) nu accelerați, nu frânați, contrabracați roțile;
b) frânați progresiv autovehiculul;
c) nu accelerați, frânați progresiv si contrabracați roțile;
d) rotiți volanul până când roțile directoare devin paralele cu axa longitudinală a autovehiculului.

220. A conduce preventiv înseamnă:

166
a) să conduci cu viteză constantă;
b) să atenționezi ceilalți participanți la trafic privind greșelile făcute;
c) să respecți regulile de circulație pe drumurile publice;
d) să anticipezi situațiile ce pot deveni periculoase.

221. Cum se semnalizează trecerea la nivel cu cale a ferată curentă fără bariere sau
semibariere?
a) numai cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau
„Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”
b) numai cu indicatorul „Oprire”
c) cu indicatoare de ave rtizare „Trecerea la nivel cu o cale ferată fără bariere”
d) cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau
„Trecerea la
nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” însoțite de indicatorul „Oprire”

222. Cele mai mult e accidente de circulație au drept cauză:
a) defecțiunile tehnice;
b) infrastructura;
c) condițiile meteorologice nefavorabile;
d) erorilor umane.

223. Accidentele de circulație în care un autovehicul intră în coliziune cu cel care circulă în
fața au drep t cauză principală:
a) neatenția;
b) pierderea aderenței;
c) distanță de siguranță insuficientă;
d) neadaptarea vitezei.

167
224. Suplimentar față de costurile directe ale unui accident de circulație, acesta conduce la
costuri legate de:
a) timpul pierdut;
b) imobilizarea vehiculului;
c) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;
d) toate variantele de mai sus.

225. Indicați care este poziția corectă a mâinilor pe volan prin analogie cu cadranul unui
ceas?
a) în dreptul orelor 8 și 16;
b) în dreptul orel or 9 și 15;
c) în dreptul orelor 10 și 14;
d) în dreptul orelor 11 și 13.

226. Care sunt riscurile legate de o poziție greșită a mâinilor pe volan ?
a) diminuarea timpului de reacție;
b) scăderea raportului de transmitere al transmisiei direcție;
c) desta bilizarea roților de direcție;
d) o precizie slabă a traiectoriei autovehiculului.

227. O poziția corectă la volan presupune efectuarea succesivă și în ordinea indicată a
următoarelor reglaje:
a) reglarea centurii de siguranță, oglinzilor retrovizoare și a scaunului;
b) reglarea centurii de siguranță, scaunului și a oglinzilor retrovizoare;
c) reglarea scaunului, spătarului, oglinzilor retrovizoare și a centurii de siguranță.
d) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare și a centurii de siguranță.

228. O poziție corectă la volan presupune:

168
a) conducătorul auto să se așeze confortabil, capul să fie sprijinit pe tetieră și să aibă acces
ușor la comenzile autovehiculului;
b) conducătorul auto să se plaseze cât mai aproape de volan pentru a avea acces ușor l a comenzile
autovehiculului;
c) conducătorul auto trebuie să se așeze și să -și regleze oglinzile retrovizoare astfel încât să elimine
unghiurile moarte din spatele și de pe laturile autovehiculului;
d) conducătorul auto să așeze într -o poziția care să evit e adormirea la volan chiar și în caz de
oboseală.

229. O poziție incorectă la volan poate conduce la:
a) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea;
b) scăderea rezistenței la oboseală;
c) folosirea incorectă a culoarului de deplasare;
d) percepere eronată a distanțelor.

230. O poziție incorectă la volan poate conduce la:
a) scăderea concentrării;
b) scăderea timpului de reacție;
c) scăderea timpului de anticipare;
d)scăderea timpului de observare a potențialelor pericole.

231. Aprinderea unei țig ări în timpul conducerii autovehiculului:
a) este o acțiune care ajută la creșterea concentrării;
b) conduce la nereceptarea unor informații și se poate produce un accident;
c) conduce la înlăturarea senzației de oboseală;
d) toate variantele de mai sus.

232. Oboseala poate fi cauzată de:

169
a) lipsa somnului;
b) alimentație inadecvată;
c) alimentație insuficientă, prea grasă sau neechilibrată;
d) oricare dintre variantele de mai sus.

233. Consumul de alcool poate avea ca efecte:
a) efecte sedative sau anula rea inhibițiilor;
b) organizarea proceselor intelectuale;
c) revigorarea organismului;
d) înlăturarea oboselii.

234. În timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:
a) consumul de alcool;
b) scăderea timpului de reacție;
c) asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei călătorie;
d) creșterea capacităților de anticipare.

235. Sănătatea și o vedere bună:
a) sunt indispensabile unei conduceri în siguranță;
b) nu sunt suficiente pentru o conducere în siguranță;
c) pot fi afect ate de consumul de alcool sau droguri;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

236. Studiile efectuate evidențiază că la o alcoolemie de 0,3 ‰ :
a) debutează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 or i;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;

170
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

237. Studiile efectuate evidențiază că la o alcoolemie de 0,5 ‰ care poate fi produsă de
consumul a două pahare de vin:
a) deb utează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

238. Studiile efectuate evi dențiază că la o alcoolemie de 0,8 ‰ :
a) debutează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multip licat de 35 ori.

239. Studiile efectuate evidențiază că la o alcoolemie de 1,2 ‰ :
a) debutează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

240. Consumul de alcool poate avea ca efect:
a) reducerea câmpului vizual;
b) evaluarea greșită a vitezelor;
c) diminuarea capacității de gândire;
d) toate efectele de mai sus.

241. Care dintr e următoarele afirmații este corectă ?

171
a) alcoolul este absorbit în organism foarte rapid dar eliminarea lui se face într -un timp mult
mai
mare;
b) alcoolul este absorbit lent în organism dar eliminarea se face rapid;
c) timpul de absorbție al alcoolului î n organism este egal cu cel necesar pentru eliminarea sa;
d) eliminarea alcoolului din organism se face numai după 14 ore de somn.

242. Ordinea în intervenție pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai
multe leziuni este:
a) imobiliza rea fracturilor, degajarea căilor respiratorii și oprirea hemoragiilor;
b) oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii și imobilizarea fracturilor;
c) degajarea căilor respiratorii, oprirea hemoragiilor și imobilizarea fracturilor;
d) alertarea aut orităților, oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii și imobilizarea
fracturilor

243. Înainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulație, trebuie să vă
convingeți:
a) că funcțiile respiratorie și circulatorie sunt asigur ate;
b) că autovehiculul cu care urmează să se efectueze transportul asigură confortul necesar;
c) că victima va fi asistată pe timpul deplasării de o persoană competentă;
d) că au fost conservate probele de la locul accidentului.

244. În ce fel trebuie a șezat într -un mijloc de transport un rănit care prezintă leziuni ale
coloanei vertebrale?
a) culcat pe o parte;
b) în poziție șezând;
c) este indicat să nu fie mișcat până la sosirea salvării;
d) pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o poziția orizontală a corpului

172
245. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie
puternica, rănit în urma unui accident de circulație ?
a) modul cum s -a manifestat hemoragia;
b) ora și minutul când s -a aplicat garoul;
c) numele, prenumele și posibilitățile de contactare a celui, care a aplicat garoul.
d) grupa sanguină a victimei.

246. Urgențele în cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Care este
semnificația acestei clasificări în ordinea I, II și II:
a) accidentați în stare de comă sau de șoc, accidentați cu hemoragii, accidentați cu fracturi;
b) accidentați în stare de comă sau de șoc, accidentați cu fracturi, accidentați cu hemoragii;
c) accidentați în stare de comă sau de șoc, accidenta ți cu fracturi sau hemoragii, accidentați cu
vătămări minore;
d) accidentați cu vătămări corporale severe, accidentați cu vătămări corporale grave, accidentați cu
vătămări minore.

247. Obligația de a respecta regulile privind încărcarea, repartizarea încă rcăturii, asigurarea
și fixarea mărfurilor transportate revine:
a) expeditorului;
b) destinatarului;
c) încărcătorului;
d) conducătorului auto.

278. Prin masa totală maximă autorizată se înțelege:
a) masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibi lă în urma omologării de către
autoritatea competentă;
b) masa proprie a vehiculului;
c) masa sarcinii utile autorizate pentru transport;

173
d) masa maximă admisă pentru drumurile de categoria E.

279. Influențează masa încărcăturii distanța de frânare ?
a) nu;
b) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mică deoarece crește aderența;
c) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mare;
d) depinde de pneurile cu care este echipat vehiculul.

280. Repartizarea corectă a greutății pe osii este obligația:
a) încărcătorului;
b) expeditorului;
c) conducătorului auto;
d) destinatarului.

281. Arimarea mărfurilor este obligația:
a) conducătorului auto;
b) expeditorului;
c) persoanei desemnate să conducă activitatea de transpo rt rutier;
d) consilierului de siguranță.

282. La încărcarea mărfurilor conducătorul auto va lua măsuri pentru:
a) asigurarea securității mărfurilor;
b) asigurarea unor spatii suficient de mari intre pachete, colete, container, etc.;
c) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in spate;
d) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in fata.

283. Prin care din metodele enunțate mai jos se poate reduce timpul de staționare la
încărcaredescărcare:

174
a) mecanizarea operațiunilor de încărcare -descărcare;
b) sporir ea vitezei de circulație;
c) supra -încărcarea autovehiculelor;
d) eliminarea timpilor de mers în gol.

284. În curbă, pericolul răsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:
a) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mare în raport cu solul;
b) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mică în raport cu solul;
c) forța centrifugă este inferioară aderenței;
d) mișcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale.

285. Influenț ează masa autovehiculului distanța de frânare ?
a) nu, în cazul conducătorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor;
b) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mică deoarece crește aderența și
forța de frâ nare;
c) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mare;
d) depinde de experiența conducătorului auto.

286. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de
înmatriculare al autovehiculului?
a) sarci na utilă
b) masa maximă autorizată pe axe
c) raza de virare
d) ampatamentul

287. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de
înmatriculare al autovehiculului?
a) masa proprie a autovehiculului

175
b) sarcina utilă
c) raz a de virare
d) consola față

288. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de
înmatriculare al autovehiculului?
a) sarcina utilă
b) consola față
c) ampatamentul
d) masa remorcabilă

289. Gradul de încărcare și modul d e distribuire a încărcăturii autovehiculului influențează
în mod direct modificarea:
a) forței de tracțiune la roțile motrice
b) poziției centrului de greutate al autovehiculului
c) aderenței dintre pneuri și calea de rulare
d) condițiilor de confort și de siguranță a deplasării

290. Gradul de încărcare și modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influențează
în mod direct modificarea:
a) forței de tracțiune la roțile motrice
b) aderenței dintre pneuri și calea de rulare
c) presiunilor în pneuri
d) ținutei de drum a autovehiculului

291. Gradul de încărcare al autovehiculului influențează în mod direct și determinant:
a) distanța de frânare necesară opririi autovehiculului în condiții de siguranță
b) confortul și siguranța deplasării

176
c) ușurința accesării comenzilor autovehiculului
d) maniabilitatea autovehiculului

292. Gradul de încărcare al autovehiculului influențează în mod direct și determinant:
a) confortul și siguranța deplasării
b) consumul de combustibil
c) ușurința accesării comenzilor autovehiculului
d) maniabilitatea autovehiculului

293. Gradul de încărcare al autovehiculului influențează în mod direct și determinant:
a) confortul și siguranța deplasării
b) ușurința accesării comenzilor autovehiculului
c) inerția autovehiculului
d) ma niabilitatea autovehiculului

294. Ce trebuie să aveți în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcați vehiculul
peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis?
a) se modifica ținuta de drum și comportamentul autovehiculului în viraje
b) obtur ează vizibilitatea pentru ceilalți participanți la trafic
c) diminuează confortul conducătorului și al pasagerilor
d) supraîncărcarea nu afectează siguranța și confortul deplasării

295. Ce trebuie să aveți în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcați vehiculul
peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis?
a) obturează vizibilitatea pentru ceilalți participanți la trafic
b) diminuează confortul conducătorului și al pasagerilor
c) crește distanța de frânare

177
d) supraîncărcarea nu afectează s iguranța și confortul deplasării

296. Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?
a) riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă
b) riscuri determinate de blocarea diferențialului
c) în condițiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr -o manevrare
corespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelor
d) riscuri legate de răsturnarea vehiculului

297. Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?
a) riscuri determinat e de acvaplanarea inevitabilă
b) riscuri legate de derapajul vehiculului
c) riscuri determinate de blocarea diferențialului
d) în condițiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr -o manevrare
corespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelor

298. La abordarea cărui sector de drum, dintre cele enumerate, apare riscul răsturnării?
a) rampă
b) pantă
c) viraj
d) palier

299. În curbă sau în viraj, forța centrifugă tinde să:
a) mențină deplasarea rect ilinie a autovehiculului
b) deplasează pasagerii înspre partea din față a autovehiculului
c) alinieze vehiculul pe traiectorie circulară
d) mărească viteza de deplasare a autovehiculului

178
300. La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atu nci când:
a) forța centrifugă este inferioară aderenței
b) forța de tracțiune este inferioară aderenței
c) forța de tracțiune este superioară aderenței
d) forța centrifugă este superioară aderenței

301. În curbă, pericolul răsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:
a) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mare în raport cu solul
b) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mică în raport cu solul
c) mișcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale
d) forța centrifugă este inferioară aderenței

302. Eficacitatea dispozitivelor contra blocarii rotilor este mai mare:
a) pe drumuri cu aderenta mare
b) pe drumuri cu imbracaminte din beton
c) pe drumuri cu declivinitate pronu ntata
d) pe drumuri cu aderenta scazuta

303. Consumul de combustibil la viteza constanta este dependent de:
a) sarcina si turatia motorului
b) condiciile de trafic si starea drumului
c) turatia motorului si conditiile de trafic
d) rezistentele la inaintar e ale autovehiculului si marimea vitezei
304. Copia conforma a licentei comunitare sau a certificatului de transport in cont propriu
contine
informatii privind:
a) intreprinderea, tipul de transport si numarul de inmatriculare al vehiculului
b) intreprinde rea si tipul de transport

179
c) numarul de inmatriculare al vehiculului si nr. de sasiu
d) inspectia tehnica periodica

305. Conducatorul auto implicat intr -un accident de circulatie in urma caruia a rezultat
numai
avarierea vehiculului este obligat :
a) sa nu modifice pozitia vehiculului până la sosirea politiei
b) sa anunte politia
c) sa semanlizeze locul accidentului
d) sa-l scoata imediat in afara partii carosabile ori daca starea acestuia nu permite acest
lucru, sa -l
deplaseze cât mai aproape de bordur ă sau acostament, semalizându -l corespunzător

306. Efectul de incetinire produs de activarea sistemelor de franare de incetinire se poate
realiza prin:
a) obturarea galeriei de evacuare a motorului
b) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de fran are de la rotile motrice
c) cresterea presiunii aerului din circuitele de franare
d) debreierea si ambreierea progresiva

307. vitarea socurilor la ambreiere depinde de modul in care se actioneaza pedala de
ambreiaj:
a) intre pozitiile ce corespund apasari i complete si cea de realizare a prizei de ambreiere
b) dupa realizarea cuplarii complete a ambreiajului si eliberarea pedalei
c) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia
d) in pozitiile de apasare intermediare care corespund patinarii ambreiajului

180
308. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul
turometrului cu marcaj
de culoare rosie:
a) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanica a motorului este cea mai mica
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) scade semnificativ forta de tractiune

309. Ce trebuie sa aveti in vedere pe parcursul deplasarilor efectuate in conditiile de
carosabil umed, acoperit cu mazga?
a) curatirea periodica a fa rurilor
b) schimbarea periodica a lamelor stergatorului de parbriz
c) refacerea periodica a presiunilor in pneuri
d) verificarea periodica a functionarii sistemelor de control al tractiunii si al franarii (de ex: ABS,
ASR)

310. Pe parcursul efectuarii unu i viraj strans, trebuie sa va asigurati suplimentar asupra
pozitiei si traiectoriei:
a) rotii spate, de pe partea catre care se vireaza
b) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
c) rotii spate, de pe partea opusa directie i de virare
d) oglinzilor de pe partea catre care se vireaza

311. Forta de tractiune, masurata la rotile motrice, este cea mai mare:
a) in treapta I -a
b) in treapta a VI -a
c) in priza directa
d) in ultima treapta de viteza

181
312. In aceeasi treapta de vitez a forta de tractiune masurata la rotile motrice este cea mai
mare
la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare:
a) verde
b) rosie
c) portocalie
d) neagra

313. Asupra carui element al transmisiei actioneaza in mod dir ect retarderul activat –
realizand
prin franarea acestui element incetinirea autovehiculului:
a) asupra arborelui primar al cutiei de viteze
b) asupra arborelui de iesire din cutia de viteze
c) asupra arborelui cardanic
d) asupra arborilor planetari

314. Momentul motor transmis la rotile motrice:
a) este mai mic decat la arborele motorului datorita pierderilor din transmisie
b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului depizand de treapta de viteza selectata
c) mai mare decat la arborele motorului i ndiferent de treapta de viteza selectata
d) poate fi si mai mic si mai mare decat la arborele motorului in functie de pozitia de apasare a
pedalei de acceleratie

315 De ce trebuie sa tina seama la exploatarea retarderului hidraulic?
a) efectul de franar e se produce cu intarziere previzibila – fata de momentul activarii
retarderului
b) pentru ca activitatea retarderului sa produca efectul de incetinire a autovehiculului cutia de
voteze

182
trebuie sa fie cuplata intr -o treapta de vitaza
c) efectul de incetin ire inceteaza la apasarea pedalei de ambreiaj
d) retarderul se dezactiveaza automat odata cu apasarea pedalei de frana

316. Exploatarea motorului in zona turatiilor joase inferioare intervalului evidentiat prin
marcaj
de culoare verde:
a) conduce la econ omii de combustibil
b) conduce la cresterea consumului specific de combustibil
c) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
d) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice

317. Tinand cont de odihna zilnica normala si stiind ca soferul a condus 4 ore iar pentru
manevrele
de garare ia mai luat 15 minute si incarcarea a durat 7 ore, cat timp mai are voie sa conduca
după incarcare:
a) 2 ore
b) 15 min
c) 4ore si 30 minute
d) pana la destinatie

318. Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip
AdBlue?
a) Euro 1
b) Euro 2
c) Euro 3
d) Euro 5

183
319. Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de
tip AdBlue?
a) Euro 1
b) Euro 2
c) Euro 3
d) la unele tipuri de motoare Euro 4

320. Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue?
a) se alimentează în rezervorul special cu care sunt prevăzute autovehiculele la care se
impune
folosirea acestora
b) se adaugă la motorina din rezervor, la fiecare alimenta re cu combustibil
c) se adaugă la lichidul de răcire al motorului, respectându -se proporțiile de amestec prescrise
de fabricant
d) se adaugă la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectuează cu periodicitatea prescrisă în
manualul de exploatare al aut ovehiculului

321. Unde se injectează substanța AdBlue, în scopul asigurării reducerii emisiilor de noxe ale
motoarelor?
a) în camerele de ardere
b) în pompa de înaltă presiune
c) în galeria de admisie
d) în galeria de evacuare
322. Catalizatoarele cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generație au rolul:
a) de a filtra particulele rezultate în urma arderii incomplete a combustibilului
b) de a reduce consumul de combustibil
c) de a îmbunătăți performanțele de tracțiune ale autovehiculului
d) de a reduc e emisiile de noxe

184

323. La frânarea de urgență, blocarea roților conduce la:
a) reducerea spațiului de frânare până la oprirea autovehiculului;
b) reducerea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții fașă;
c) mărirea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții spate;
d) mărirea spațiului de frânare, indiferent de roțile care se blochează.

IV.3 STUDII DE CAZ

NR. 1
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra co st de persoane în trafic intern și internațional. Angajatorul vă desemnează
să efectuați o cursă în echipaj de doi conducători auto pe ruta București – Berlin – București.

1. Din considerente legate de siguranța circulației dar și ca o modalitate ușoară ș i necostisitoare de
prelungire a duratei de utilizare a anvelopelor se recomandă verificarea și întreținerea sistematică a
acestora. Indicați 3 verificări care trebuie să facă parte dintr -o listă de control a anvelopelor.
2. În timpul cursei, observați că noul dumneavoastră coleg de echipaj, menține continuu piciorul pe
pedala de ambreiaj. Cum procedați în acest caz? Justificați răspunsul prin indicarea a două avantaje
ale acțiunii dumneavoastră.
3. În condițiile rulajului în palier la viteza de croazieră de 60 km/h, sesizați că motorul
funcționează în intervalul de turații economice atât în treapta a V -a, cât și în treapta a VI -a. Ce
treaptă de viteză veți selecta în situația prezentată. Justificați răspunsul.

Raspunsuri NR.1
1. inspecție vizuală pentru a depista eventualele tăieturi, fisuri, umflături sau deteriorări ale benzii
de rulare; verificarea adâncimii benzii de rulare, verificare și reglare presiune la valoarea prescrisă
de constructor; etc.
2. se atrage atenția colegului că este o practică greși tă, eliminarea ei evitând supraîncălzirea
ambreiajului, uzura rulmentului de presiune, etc.
3. treapta a VI -a, reducerea consumului de combustibil

NR. 2
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane în trafic intern și internațional. Angajatorul vă desemnează
să efectuați o cursă în echipaj de doi conducători auto pe ruta București – Berlin – București.

186
1. Enumerați 5 verificări pe care trebuie să le efectuați la controlul compartimentului motorului
înainte de plecarea în cursă;
2. La plecarea în cursă persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport
v-a dat instrucțiuni pentru a adopta un stil de conducere economic și ecologic. Indicaț i 5 elemente
necesare adoptării unui stil de conducere economic și ecologic.
3. In Germania aveți porțiuni de drum cu pante lungi. Ce echipament al autovehiculului utilizați
pentru evitarea suprasolicitării frânei de serviciu? De ce depinde mărimea forței de frânare când
acționați dacă acest sistem este de tip hidraulic.

Raspunsuri NR.2
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea fr ânelor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnalizatoarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.
2. . utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, ma rcată cu verde pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire.
3. treapta de frânare selectată care influențează în mod direct cantitatea de lichid hid raulic care se
comandă a fi injectat în carcasa acestuia.

NR. 7
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional de transport persoane pe ruta București – Berlin – București.
1. Enumerați 5 verif icări tehnice pe care trebuie să le faceți înainte de plecarea în cursă la
autobuzul cu care veți face deplasarea;
2. La plecarea în cursă persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport
v-a dat instrucțiuni pentru a adopta un s til de conducere economic și ecologic. Indicați 5 elemente
necesare adoptării unui stil de conducere economic și ecologic.

3. In Germania aveți porțiuni de drum cu pante lungi. Ce sistem al autovehiculului utilizați pentru
evitarea suprasolicitării frâne i de serviciu? Enumerați 3 avantaje ale utilizării acestui sistem.

187

Răspunsuri NR.7
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea frâ nelor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnalizatoarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marca tă cu verde pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire.
3. sistemul de frânare de încetinire; acesta reduce uzura frânei de serviciu, mărește durat a de
utilizare a componentelor frânei de serviciu, evită supraîncălzirea componentelor de fricțiune ale
frânei de serviciu, ale pneurilor, etc.

NR. 8
1. Cu ocazia verificărilor tehnice ați constatat că presiunea în pneuri este de 7,3 bari. Presiunea
recomandată de către constructor este de 8 bari. Ce faceți în acest caz și de ce ? Justificați
răspunsul indicând 3 consecințe ale circulației cu presiunea de 7,3 bari.
2. Autobuzul este echipat cu tempomat și pe autostradă decideți să beneficiați de avantaje le
utilizării sale. Cunoașteți faptul că utilizarea tempomatului combinată cu anumite comenzi
acționate de conducătorului auto pot provoca șocuri în transmisie. În ce situații trebuie să vă
așteptați că pot apare șocuri în transmisie când utilizați tempoma tul ? Enumerați 2 asemenea
situații.
3. La cursul de pregătire profesională precum și prin instructajul efectuat de persoana desemnată să
conducă permanent și efectiv activități de transport ați fost învățat că în calitate de conducător auto
principala dum neavoastră responsabilitate o constituie siguranța și confortul pasagerilor. Indicați 5
modalități privind stilul de conducere prin care asigurați siguranța și confortul pasagerilor.

Raspunsuri 8
1. maresc presiunea in pneuri deoarece pot aparea urmato arele probleme: creșterea semnificativă a
consumului de combustibil, creșterea rezistenței la rulare, uzura prematură a anvelopelor,
supraîncălzirea pneurilor, acționare îngreunată direcție.

188
2. la acționarea pedalei de accelerație, la acționarea pedalei d e frână, la dezactivarea
tempomatului.

3. conducere preventivă, conducere defensivă, controlul și echilibrul forțelor laterale și
longitudinale, frânare lină/treptată, accelerări moderate, adaptarea vitezei în curbe pentru a se
diminua forțele laterale, d iminuarea șocurilor din transmisie prin acționarea corespunzătoare a
pedalei de ambreiaj și sincronizarea cu pedala de accelerație, utilizarea adecvată a treptelor de
viteză corelate cu turația motorului, etc.

NR. 9
Sunteți angajat în calitate de conducăt or auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane
care se deplasează la o conferință la Viena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 700.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este d e 50 Km/h.
1. Precizați 5 documente pe care trebuie să le prezentați inspectorilor I.S.C.T.R. cu ocazia unui
control în trafic, exceptând permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, (ro)vinieta, cartea
de identitate sau pașaportul și asigurarea R CA.
2. Enumerați 3 îndatoriri sau obligații pe care le aveți la îmbarcarea pasagerilor.
3. Prima zi de deplasare se termină cu oprire la Arad unde grupul se va caza pentru odihnă până
marți ora 8,00. La ce oră este posibil să ajungeți la Arad dacă respect ați reglementările în vigoare
privind perioadele de conducere și de odihnă. Distanța București – Arad este de 500 km. Justificați
răspunsul.
4. Pentru ziua de miercuri este programată plecarea spre țară. Programul este următorul:
7,00 – 8,00 transportul gr upului la conferință;
8,00 – 15,00 așteptarea grupului;
15,00 – plecarea spre țară;
Până la ce oră puteți conduce în ziua de miercuri ?

189
Raspunsuri 9
1. documentul de transport pentru servicii ocazionale de transport persoane în interiorul UE
(documentul de control), copia conformă a licenței comunitare, certificatul de competență
profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto, contractul de
transport, contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul , asigurarea pentru
persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;
2. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelor în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urc area sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de transport;
3. Ora 18,30. Daca merg cu 50 km/h continuu voi parcurge distanta de 500 km in 10 ore dar nu
este permis. Voi proceda astfel: 4,30 ore de conducere, apoi t rebuie sa iau o pauza de 45 minute,
apoi iar 4,30 ore conducere, apoi iar 45 min. pauza, apoi mai conduc 1 ora. Total: 10 ore conducere
(imi permite Reg. CEE 561 sa conduc 10 ore de 2 ori pe saptamana) + 1,30 ore pauza = 11,30 ore.

4. Miercuri ora 22,00 d eoarece în intervalul de 24 de ore cuprins între miercuri 7,00 și joi ora 7,00
trebuie să efectuez cel puțin 9 ore de odihnă.

NR. 10
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe traseul București – Focșani cu stații
intermediare pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor la Buzău și Rm. Sărat. Traseul se
efectuează cu un autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune și 10 locuri in picioare.
1. În stația de plecare din București sunt 30 ? de pasageri care doresc să ajungă la următoarele
destinații:
– 20 de pasageri la Focșani;
– 10 pasageri la Buzău;
– 12 pasageri la Rm. Sărat.
Câți pasageri puteți îmbarca? Justificați răspunsul.
2. Câte diagrame tahograf trebuie să prezentați cu ocazia unui control în trafic ?
3. La plecarea din stația intermediară Buzău constatați că sunteți în întârziere cu 15 minute față de
graficul de circulație datorită condițiilor de trafic. Cum procedați în această situație ?

190
4. Cum procedați din punct de vedere al utilizării diagramelor tahograf în cazul în care la Focșani
trebuie să schimbați autobuzul din motive tehnice ?

Raspunsuri 10
1. 30 de pasageri, capacitatea pe scaune a autobuzului, deoarece numai in transportul regulat de
persoane local pot imbarca pasageri si in picioare
2. ziua curentă și ultimele 28 de zile
3. Conduc în continuare în condiții de siguranță și confort deoarece principala responsabilitate o
constituie siguranța și confortul pasagerilor și nu respectarea graficului de circulație.
4. se notează pe partea verso a diagramei tahograf numărul de înmatriculare al noului autovehicul,
ora la care s -a efectuat schimbarea, kilometrajul.

NR. 11
În calitatea dumneavoastră de conducăto r auto la un operator de transport rutier efectuați transport
rutier contra cost de persoane.
1. Pentru efectuarea transportului vi s -a repartizat un autobuz. În cadrul pregătirilor pentru plecarea

în cursă verificați echipamentul minimal de siguranță al autobuzului. Ce conține acesta ?
Enumerați 5 elemente.
2. In timpul efectuării unei curse observați că se degajă fum de la roata spate stânga. Care sunt
măsurile pe care le luați ? Enumerați 5 dintre ele.
 Cu ocazia efectuării unui transport de persoane s unteți implicat într -un accident de
circulație. Nu sunteți rănit și participați la acordarea primului ajutor victimelor . Ce se va scrie pe
biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternica ?

Raspunsuri 11
1. stingătoare, triunghiuri reflectorizante, lampă portabilă de iluminare, trusă medicală, vestă
reflectorizantă, etc.
2. oprirea autovehiculului într -un loc sigur, acționare frână de staționare, ma imbrac cu vesta
reflectorizanta, indicarea pasagerilor să se deplaseze la o distanță sigură față de autovehicul,

191
deschidere uși pentru a permite pasagerilor să coboare, oprire motor, întrerupere circuit baterie prin
acționare întrerupător general, dacă este posibil, identificare sursă foc, informare servicii de
urgență, util izarea stingătoarelor pentru stingerea incendiului dacă stingerea incendiului se poate
face fără pericol, amplasare triunghi reflectorizant,etc.
3. ora și minutul când s -a aplicat garoul.

NR. 12
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un ope rator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional de persoane pe ruta București – Paris – București cu un grup de 40
de persoane.
1. Op eratorul de transport impune o conduită profesională exigentă pentru conducătorii auto
angajați. Ce trebuie să faceți privind comportamentul/modul de viață/alimentația etc., pentru a vă
afla într -o bună formă fizică și mentală înainte de plecarea în curs ă ? Indicați 5 factori care
contribuie la asigurarea unei forme fizice și mentale bune.
2. Pe parcursul derulării cursei București – Paris – București aveți obligația să faceți controale de
securitate asupra vehiculului pentru a preveni eventuale acte de infracționalitate transfrontalieră ?
Cu ce ocazii efectuați aceste controale ?
3. În timpul deplasării se produce explozia unui pneu de la puntea față a autocarului. Cum
procedați pentru oprirea autovehiculului ?

Raspunsuri 12
1. Alimentație rațională și echilibrată, suficientă, evitarea alimentelor prea grase, odihnă suficientă,
exerciții fizice, nu se consumă alcool, substanțe halucinogene, droguri, nu se administrează
medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.

2. Cu ocazia fiecărei o priri pe durata căreia autovehiculul nu a fost în câmpul vizual al
conducătorului auto pentru a putea fi supravegheat.
3. Menținerea unei traiectorii sigure, frânare precaută, utilizare treaptă inferioară de viteze.

192
NR. 13
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueazã
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul va desemneaza sa
efectuati un serviciu ocazional de transport persoane pe ruta Bucuresti – Berlin — Bucuresti.
1. Enumerati 5 verificari pe care trebuie sa le efectuati la controlul compartimentului motorului
inainte de plecarea in cursa;
2. La plecarea in cursa persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport
v-a dat instructiuni pent ru a adopta un stil de conducere economic si ecologic. Indicati 5 elemente
necesare adoptarii unui stil de conducere economic si ecologic.
3. In Germania aveti portiuni de autostrada cu pante lungi la parcurgerea carora se recomanda
utilizarea retarderulu i.. In ce conditii meteorologice si de stare a drumului trebuie sa dovediti
prudenta la utilizarea retarderului ? Justificati raspunsul.

Raspunsuri 13
1. nivelul uleiului motor, al lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, instalația de
spălare a parbrizului, verificarea nivelului lichidului de frana, verificarea vizuala a starii si
etanseitatii furtunelor, racoardelor, verificarea bornelor acumulatorului si a starii generale a
cablajului electric, etc
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marcată cu verde pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de înc etinire.
3. in conditii de polei sau gheata trebuie folosit cu prudenta sau chiar evitat. Motive: retarderul
actioneaza doar asupra transmisiei, nu mmai pe puntea motoare, deci pe cea din spate. In aceste
conditii se poate produce derapajul datorat franar ii pe puntea spate.

NR. 14
1. Cu ocazia verificarilor tehnice ai constatat ca presiunea in pneuri este de 8,5 bari. Presiunea
recomandata de catre constructor este de 8 bari. Ce faceti in acest caz si de ce? Justificati raspunsul
indicand o consecinta a c irculatiei cu presiunea de 8,5 bari asupra uzurii pneurilor.
2. Autobuzul este echipat cu tempomat si pe autostrada decideti sa beneficiati de avantajele
utilizarii sale. Cunoasteti faptul ca utilizarea tempomatului combinata cu anumite comenzi

193
actionate de conducatorul auto poate provoca socuri in transmisie. In ce situatii trebuie sa va
asteptati ca pot apare

socuri in transmisie cand utilizati tempomatul ? Enumerati 3 asemenea situatii.
3. La cursul de pregatire profesionala precum si prin instructaj ul efectuat de persoana desemnata sa
conduca permanent si efectiv activitati de transport ati fost invatat ca in calitate de conducator auto
principala dumneavoastra responsabilitate o constituie siguranta si confortul pasagenilor. Indicati 3
cazuri/situat ii/actiuni ale conducatorului auto care pot conduce la cresterea pericolului de
rasturnare in curbe.

Raspunsuri 14
1. trebuie sa scad presiunea in pneuri, deoarece: apare uzura accentuata pe creasta; pneurile
umflate peste limita admisa pot exploda (in c onditii de rulaj, creste presiunea in pneuri); apare o
suprasolicitare a suspensiei datorita faptului ca pneurile nu mai preiau din socuri
2. la dezactivarea tempomatului, la aplicarea si respectiv la intreruperea comenzilor de accelerare
sau de decelerar e
3. viteza excesiva sau neadaptata, franarea in curba, bruscarea directiei, abordarea curbei prea « in
larg »

NR. 15
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de persoan e prin servicii ocazionale. Angajatorul va desemneaza sa
efectuati un serviciu ocazional pe ruta Bucuresti – Istanbul – Bucuresti cu un grup de 25 de
persoane care se deplaseaza la o conferinta la Istanbul. Deplasarea se efectueaza cu un autocar
utilizat d e operatorul de transport in baza unui contract de leasing.
Plecarea din Bucuresti este programata luni la ora 8.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h
1. Precizati 5 documente pe care trebuie sa le prezentati inspectorilor I.S.C.T.R. cu ocazia unui
control in trafic, exceptand permisul de conducere, certificatul de inmatriculare, rovinieta, cartea
de identitate sau pasaportul, diagramele tahograf si asigurarea RCA.
2. Enumerati 3 indatoriri sau obligatii pe care le aveti la imbarcarea pasagerilor.

194
3. Prima zi de deplasare se termina cu oprire la Sofia unde grupul se va caza pentru odihna pana
marti ora 8,00. La ce ora este posibil sa ajungeti la Sofia daca respectati reglementarile in vigoare
privind perioadele de conducere si de odih na. Distanta Bucuresti — Sofia este de 450 km.
Justificati raspunsul.
4. Pentru ziua de miercuri este programata plecarea spre tara. Programul este urmãtorul:
8,00 — 9,00 transportul grupului la conferinta;
9,00 — 15,00 asteptarea grupului;

15,00 — plecarea spre tara;
Pana la ce ora puteti conduce in ziua de miercuri si la ce ora puteti relua activitatea de conducere in
ziua de joi?

Raspunsuri 15
1. documentul de control prevazut de Acordul INTERBUS pentru transporturile rutiere contra cost
de per soane prin servicii ocazionale liberalizate efectuate intre Romania si state nemembre ale
Uniunii Europene , copia conformă a licenței comunitare, certificatul de competență profesională a
conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto , contractul de transport,
contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul, asigurarea pentru persoanele
transportate și bagajele acestora, în copie;
2. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelor în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urcarea sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de transport;
3. Ora 17,45. Daca merg cu 50 km/h continuu voi parcurge dista nta de 450 km in 9 ore, dar nu
este permis. Voi proceda astfel: 4,30 ore de conducere, apoi trebuie sa iau o pauza de 45 minute,
apoi iar 4,30 ore conducere si am ajuns, urmand sa intru in perioada zilnica de repaus. Total: 9 ore
conducere + 45 min. pauza = 9 ore si 45 de minute
4. Miercuri ora 23,00 deoarece în intervalul de 24 de ore cuprins între miercuri 8,00 și joi ora 8,00
trebuie să efectuez cel puțin 9 ore de odihnă (perioada redusa). Pot relua activitatea de conducere
joi ora 8,00.

195
STUDIU DE CAZ NR. 16
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe traseul Bucuresti — Bacau cu statii
intermediare pentru imbarcarea/debarcarea pasager ilor la Buzau si Rm. Sarat. Traseul se
efectueaza cu un autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune si 10 locuri in picioare.
1. In statia de plecare din Bucuresti sunt 30 ? de pasageri care doresc sa ajunga la urmatoarele
destinatii:
– 15 pasag eri la Bacau
– 10 de pasageri la Focsani;
– 5 pasageri la Buzau;
– 5 pasageri la Rm. Sarat.
Cati pasageri puteti imbarca? Justificati raspunsul.
2. Care este documentul de transport pentru transportul pe care pe care il efectuati si unde se
gaseste a cesta pe durata transportului?

3. Dupa sosirea la Bacau si pana la plecarea spre Bucuresti, verificati si salubrizati compartimentul
interior al autovehiculului, completati foaia de parcurs, etc. Pe ce pozitie vei comuta selectorul de
activitati al tahogr afului pe durata desfasurarii acestor activitati de intretinere si administrative? Ce
simbol se utilizeaza pentru aceasta pozitie a selectorului de activitati?
4. Cum procedati din punct de vedere al utilizarii diagramelor tahograf in cazul in care pe par curs
se defecteaza aparatul tahograf?

Raspunsuri 16
1. 30 de pasageri, capacitatea pe scaune a autobuzului, deoarece numai in transportul regulat de
persoane local pot imbarca pasageri si in picioare
2. documentul de transport este licenta de traseu ins otita de graficul de circulatie aferent si se
gaseste la bordul masinii
3. comut selectorul tahografului pe rubrica „alte activitati”. Aceste activitati nu pot fi considerate
timp de odihna. Simbolul arata ca doua ciocanele incrucisate
4. se notează pe par tea verso a diagramei tahograf manual perioadele de conducere, pauzele,
odihna, utilizandu -se simbolurile adecvate

196

NR. 17
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de pe rsoane prin servicii regulate pe traseul Bucuresti – Focsani.
Autobuzul este utilizat de operatorul de transport in baza unui contract de inchiriere.
1. Pregatirea pentru plecarea in cursa: ce verificari tehnice (minim 5) trebuie sa faceti la autocar
2. Ce documente (minim 5) trebuie sa va asigurati ca le aveti exceptand permisul de conducere,
certificatul de inmatriculare, (ro)vinieta, cartea de identitate sau asigurarea RCA.
3. Ce sistem al autocarului utilizati pentru evitarea suprasolicitarii franei de serviciu ? Enumerati 2
avantaje ale utilizarii acestui sistem.

Raspunsuri 17
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea frân elor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnalizatoarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.
2. licenta de traseu si graficul de circulatie aferent, contractul de inchiriere in original sau copie
conforma cu originalul, copia confo rma a licentei de transport, certificatul de competenta
profesionala a conducatorului auto, legitimatia de serviciu a conducatorului auto, contractul de
transport, asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora, in copie
3. sistemul de frân are de încetinire; acesta reduce uzura frânei de serviciu, mărește durata de
utilizare a componentelor frânei de serviciu, evită supraîncălzirea componentelor de fricțiune ale
frânei de serviciu, ale pneurilor, etc.

STUDIU DE CAZ Nr. 18
Efectuati un tra nsport de persoane in trafic international pe ruta Bucuresti – Kiev – Bucuresti. La
intrarea in Romania stationati 2 ore timp in care dati concursul pentru efectuarea formalitatilor de
trecere a frontierei.
1. Pe ce pozitie comutati butonul pentru selectar ea activitatilor al aparatului tahograf pe durata
stationarii in frontiera?

197
2. Dupa plecarea din frontiera, la 200 km de destinatie opriti pentru efectuarea pauzei de 45
minute. Cu aceasta ocazie constatati ca aparatul tahograf s -a defectat.
Cum procedat i in acest caz?
3.In timpul deplasarii sunteti implicat intr -un accident de circulatie soldat cu victime. Nu sunteti
ranit. Care sunt primele 3 masuri pe care trebuie sa le luati imediat dupa accident ?

Raspunsuri 18
1. pe pozitia “alte activitati”
2. se inregistreaza pe verso – manual: timpii de conducere, pauzele, repausul, alte activitati,
utilizand simbolurile corespunzatoare
3. se semnalizeaza corespunzator locul accidentului, se acorda primul ajutor victimelor, se anunta
autoritatile la numarul de urgenta, nu se consuma bauturi alcoolice dupa producerea accidentului,
nu se modifica pozitia autovehiculului

NR. 19
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de perso ane prin servicii ocazionale. Angajatorul va desemneaza sa
efectuati un serviciu ocazional de transport persoane pe ruta Bucuresti – Budapesta – Bucuresti cu
un grup de persoane care se deplaseaza la o conferinta la Budapesta.
Pentru ziua de joi este prog ramata plecarea din Budapesta spre tara. Programul este urmatorul:
7,00 – 8,00 transportul grupului la conferinta;
8,00 -15,00 asteptarea grupului;
15,00 – plecarea spre tara;
1. Pana la ce ora puteti conduce in ziua de joi?
Persoana desemnata sa cond uca permanent si efectiv activitatea de transport v -a spus ca principala
dumneavoastra responsabilitate pe durata transportului este siguranta si confortul pasagerilor.
2. Cum procedati din punct de vedere al manierei de conducere pentru a respecta instru ctiunile
persoanei desemnate (indicati 3 factori).

Raspunsuri 19

198
1. joi ora 22,00 – deoarece in intervalul de 24 de ore cuprins intre joi 7,00 si vineri ora 7,00 trebuie
sa efectueze cel putin 9 ore de repaus zilnic. Calculam invers: scadem cele 9 ore (minimum de
odihna de maximum 3 ori pe saptamana) din ora 7,00 a zilei de vineri si aflam astfel rezultatul.
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marcată cu verd e pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire, conducere
preventiv -defensiva

NR. 20
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane
care se deplasează la o con ferință la Viena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 800.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.
1. Enumerati 5 verificari tehnice pe care trebuie sa le faceti inainte de plecarea in cursa cu
autobuzul pe care il conduceti
2. Precizați 5 documente pe care trebuie să le prezentați inspectorilor ARR cu ocazia unui control
în trafic, exceptând permisul de conducere, c ertificatul de înmatriculare, (ro)vinieta, cartea de
identitate sau pașaportul și asigurarea RCA.
2. Enumerați 3 îndatoriri sau obligații pe care le aveți la îmbarcarea pasagerilor.
4. Ce tipuri de legitimatii de calatorie eliberati la imbarcarea calatori lor?

Raspunsuri 20
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea frânelor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnaliza toarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.
2. documentul de transport pentru servicii ocazionale de transport persoane în interiorul UE
(documentul de control), copia conformă a licenței de transport, certificatul de competență
profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto, contractul de

199
transport, contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul, asigurarea pentru
persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;
3. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelor în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urcarea sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de tran sport;
4. La serviciile ocazionale nu se elibereaza legitimatii de calatorie
NR. 21
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajat orul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane
care se deplasează la o conferință la Viena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui c ontract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 800.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.
1. Prima zi de deplasare se termină cu oprire la Arad unde grupul se va caza pentru odihnă până
marți ora 8,00. La ce oră este posibil să ajungeți la Arad dacă respectați reglementările în vigoare
privind perioadele de conducere și de odihnă. Distanța București – Arad este de 450 km. Justificați
răspunsul.
2. La plecarea in cursa persoana desemnata sa conduca permanent si efe ctiv activitatea de transport
v-a dat instructiuni pentru a adopta un stil de conducere economic si ecologic. Indicati 3 elemente
necesare adoptarii unui stil de conducere economic si ecologic.
3. La ce viteza este reglat limitatorul de viteza al autocaru lui ?

Raspunsuri 21
1. Ora 17,45. Daca merg cu 50 km/h continuu voi parcurge distanta de 450 km in 9 ore, dar nu
este permis. Voi proceda astfel: 4,30 ore de conducere, apoi trebuie sa iau o pauza de 45 minute,
apoi iar 4,30 ore conducere si am ajuns, urmand sa intru in perioada zilnica de repaus. Total: 9 ore
conducere + 45 min. pauza = 9 ore si 45 de minute
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marcată cu ver de pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire.

200
3. la 100 km/h.

NR. 22
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport r utier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane
care se deplasează la o conferință la V iena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 800.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.

1. Cate diagrame tahogr af trebuie sa prezentati cu ocazia unui control in trafic ?
2. La plecarea din Arad, un numar de 5 persoane care nu fac parte din grup va solicita sa -i
transportati pana la Budapesta. Cum trebuie sa procedati avand in vedere ca aveti la
dumneavoastra bile te de calatorie corespunzatoare tarifului pentru distanta Arad – Budapesta ?
3. Pentru ziua de miercuri este programată plecarea spre țară. Programul este următorul:
7,00 – 8,00 transportul grupului la conferință;
8,00 – 15,00 așteptarea grupului;
15,00 – plecarea spre țară;
Până la ce oră puteți conduce în ziua de miercuri ?

Raspunsuri 22
1. cea din ziua curenta si din ultimele 28 de zile
2. nu am voie sa -i transport. Voi transporta doar persoanele din lista grupului
3. miercuri ora 22,00 deoarece în in tervalul de 24 de ore cuprins între miercuri 7,00 și joi ora 7,00
trebuie să efectuez cel puțin 9 ore de odihnă.

NR. 23

201
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de perso ane prin servicii regulate pe traseul București – Focșani cu
stație intermediara pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor la Buzău. Traseul se efectuează cu un
autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune și 10 locuri in picioare. Autobuzul este ut ilizat
de operatorul de transport in baza unui contract de inchiriere.
1. Ziua de lucru incepe la Bucuresti. Efectuarea cursei Bucuresti – Focsani necesita 3 ore de
conducere efectiva pe sens. In ce localitate cap de traseu va veti intrerupe activitatea de conducere
zilnica si de ce?
2. Precizati trei modalitati privind tehnica de conducere prin care asigurati confortul pasagerilor.
3. La plecarea din stația intermediară Buzău constatați că sunteți în întârziere cu 15 minute față de
graficul de circulație d atorită condițiilor de trafic. Cum procedați în această situație ?

Raspunsuri 23
1. La Focsani, deoarece: Buc. – Focsani 3 ore, Focsani – Buc. 3 ore, iar Buc. – Focsani 3 ore, in
total 9 ore, deci perioada normala de conducere zilnica. Urmeaza perioad a de repaus zilnic pe care
o iau la Focsani
2. conducere preventivă, conducere defensivă, controlul și echilibrul forțelor laterale și
longitudinale, frânare lină/treptată, accelerări moderate, adaptarea vitezei în curbe pentru a se
diminua forțele

latera le, diminuarea șocurilor din transmisie prin acționarea corespunzătoare a pedalei de ambreiaj
și sincronizarea cu pedala de accelerație, utilizarea adecvată a treptelor de viteză corelate cu turația
motorului, etc.
3. Conduc în continuare în condiții de si guranță și confort deoarece principala responsabilitate o
constituie siguranța și confortul pasagerilor și nu respectarea graficului de circulație.

NR. 24
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Budapesta – București cu un grup de 25 de

202
persoane care se deplasează la o conferință la Budapesta. Deplasarea se efectuează cu un autocar
utilizat de operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 7,00.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.
1. Care este documentul de transport pentr u acest serviciu de transport?
2. La ce interval de timp se face inspectia tehnica cu autocarul pe care il conduceti?
3. Enumerați 3 îndatoriri sau obligații pe care le aveți la îmbarcarea pasagerilor.
4. Precizați 5 documente pe care trebuie să le prezen tați inspectorilor I.S.C.T.R. cu ocazia unui
control în trafic, exceptând permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, rovinieta, cartea
de identitate sau pașaportul și asigurarea RCA.
5. Ce tipuri de legitimatii de calatorie eliberati la imbarcar ea calatorilor?
6. La Deva constatati ca aparatul tahograf s -a defectat. Cum procedati in continuare?
7. Enumerati 3 factori care va pot diminua capacitatea de conducere.

Raspunsuri 24
1. documentul de transport pentru servicii ocazionale de transport per soane în interiorul UE
(documentul de control), copia conformă a licenței de transport, certificatul de competență
profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto, contractul de
transport, contractul de leasing în origin al sau copie conformă cu originalul, asigurarea pentru
persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;
2. La cel mult 6 luni
3. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelo r în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urcarea sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de transport;
4. documentul de control prevazut la pct. 1, copia conformă a licenței comunitare, certificatul de
competență profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto,

contractul de transport, contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul,
asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora, î n copie;
5. nu se elibereaza legitimatii de calatorie pentru serviciile ocazionale de transport persoane

203
6. se inregistreaza pe verso – manual: timpii de conducere, pauzele, repausul, alte activitati,
utilizand simbolurile corespunzatoare
7. oboseala, con sumul de alcool, de substante stupefiante sau de medicamente cu efect similar
acestora, alimentatia nesanatoasa, etc

NR. 25
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe traseul București – Sibiu cu stație
intermediara pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor la Rm.Valcea. Traseul se efectuează cu un
autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune și 10 locuri in picioare. Autobuzul este utilizat
de operator in baza unui contract de inchiriere. Plecarea din Bucuresti este programata pentru ora
6,00.
1. În stația de plecare din București sunt 36 de pasageri care doresc să ajungă la următoarele
destinații:
– 25 de pasageri la Sibiu;
– 10 pasageri la Rm. Valcea;
– 1 pasager la Pitesti.
1. Câți pasageri puteți îmbarca? Justificați răspunsul.
2. Care este documentul de transport pentru acest serviciu de transport?
3. Ati ajuns la Sibiu la ora 12,00. Distanta Bucuresti – Sibiu este de 300 km. Plecarea din
Sibiu este programata la ora 15,00. La ce ora ajungeti la Bucuresti daca viteza medie este de 50
km/h?
4. In cursul unei zile sunteti obligat din motive tehnice sa schimbati autobuzul pe care il
conduceti. Cum veti proceda di n punct de vedere al diagramelor tahograf?
5. In saptamana curenta ati avut un timp de odihna redus la 30 de ore. Cate ore de odihna
trebuie sa luati in compensare si pana cand?

Raspunsuri 25
1. Voi lua numai 30 de pasageri, deoarece nu am voie sa transport persoane decat in limita
locurilor pe scaune prevazute in certificatul de clasificare.
2. Documentul de transport este licenta de traseu insotita de graficul de circulatie aferent

204
3. Daca as circula fara oprire, as ajunge in 6 ore. Dar acest lucr u nu este permis. Voi proceda
astfel: 4,30 ore conducere apoi 45 minute pauza, apoi restul de 1,30 ore de conducere. Deci voi
ajunge la 21,45.
4. Voi folosi aceeasi diagrama pe care o voi introduce in tahograful celui de -al doilea autobuz,
notand in preala bil pe verso nr. de inmatriculare al acestuia, kilometrajul, ora la care s -a efectuat
modificarea
5. Perioada de repaus saptamanal normal este de 45 de ore. Daca am luat intr -o saptamana o
perioada de repaus redusa, aceasta nu trebuie sa fie mai mica de 24 de ore. In cazul prezentat,
diferenta de 15 ore trebuie adaugata la repausul normal cel tarziu pana la sfarsitul celei de -a treia
saptamani in discutie.