CENTRUL DE PREGĂTIRE ȘI PERFECȚIONARE ÎN TRANSPORTURI [623373]

CENTRUL DE PREGĂTIRE ȘI PERFECȚIONARE ÎN TRANSPORTURI
RUTIERE
LEADER AUTO – Constanta

SUPORT DE CURS
PENTRU CONDUCATORII AUTO
TRANSPORT MARFA SI AGABARITIC

Conform prevederilor OMT 1214 anexa2a)

CONSTANȚA 2016

2
CUPRINS

CAPITOLUL I PRIN CIPIILE DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE ALE
PRINCIPALELOR SISTEME ALE AUTOVEHICULULUI. OPTIMIZAREA
CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL. INCARCAREA SI ASIGURAREA MARFURILOR
1.1. Motorul. Functionare. Elemente componente.
1.1.1. Componentele motorului. Rol. Curbele de cuplu, putere si consum specific. Utilizarea
optima a turatiei motorului. Parametrii principali ai motorului.
1.1.2. Explicarea caracteristicii de cuplu și putere a unui motor termic
1.2. Ciclul motor la motoarele cu ardere interna în patru timpi
1.3. Sistemul de transmisie. Functionare. Elemente componente. Rol.
1.4. Circuitul de fra nare oleopneumatic servoasistat. Limitele de utilizare a franelor si a franei de
incetinire. Utilizarea optima a vitezei si rapoartelor transmisiei, a inertiei vehiculului, utilizarea
mijloacelor de incetinire. Comportament in caz de defectiune.
1.4.1. Sis temul de franare pneumo -hidraulic
1.4.2. Limitele utilizarii franei de serviciu si a celei de motor, utilizarea lor combinata
1.4.3. Dispozitive de frânare de î ncetinire (retardere). Retarderul cu taierea alimentarii si obturarea
evacuarii. Retarderul ele ctromagnetic. Retarderul hidrodinamic
1.5. Limitarea emisiilor de gaze poluante prin reducerea consumului de carburant. Notiuni de
conducere ecologica
1.6. Fortele care actioneaza asupra vehiculului in miscare. Utilizarea optima a treptelor de viteza
in functie de fortele care actioneaza asupra vehiculului in miscare, incarcarea vehiculului si a
profilului drumului. Principalele reguli de incarcare si asigurare a marfurilor transportate.
Incarcarea. Arimarea. Suporturile de sarcina.
1.6.1. Forțe care acționează asupra unui vehicul
1.6.2. Incarcarea marfurilor
1.6.3. Repartizarea incarcaturii, consecintele incarcarii pe o axa
1.6.4. Stabilitatea vehiculului si centrul de greutate
1.6.5. Tipuri de ambalaje
1.6.6. Asigurarea incarcaturii. Bloc area incarcaturii
1.6.7. Asigurarea cu legaturi. Verificarea ancorarii marfurilor

3
1.6.8. Asigurarea accesului pentru incarcare/descarcare
1.6.9. Aranjarea si asigurarea incarcaturii
1.6.10. Acoperirea incarcaturii cu prelată. Stivuirea incarcaturii

CAP. I I MEDIUL SOCIAL AL TRANSPORTULUI RUTIER
2.1. Drepturile si obligatiile conducatorului auto referitoare la calificarea initiala si continua.
Contractul de munca, clauze, plati interzise, responsabilitati.
2.1.1. Calificarea initiala si formarea continua a conducatorilor auto. Prevederi ale OMT.
1214/2015
2.2. Norme specifice in domeniul transporturilor rutiere privind timpii de conducere, sanctiuni
pentru neutilizarea/ manipularea/fraudarea tahografului.
2.2.1. Prevederi ale Reg. 561/2006 CE
2.2.2. Sanctiun i pentru neutilizarea/manipularea/fraudarea tahografulu i

CAP. III CUNOASTEREA REGLEMENTARILOR PRIVIND TRANSPORTUL RUTIER
DE MARFURI
3.1. Transportul rutier comunitar. Accesul la ocupația de operator de transport rutier comunitar.
Licenta de transport.
3.2. Reglementari privind transportul in cont propriu. Accesul la transportul rutier în cont propriu.
Certificatul de transport in cont propriu.
3.3. Transportul rutier extracomunitar de marfuri
3.4. Documente de insotire a marfurilor. Scrisoarea de trasura CMR. Conventia CMR. Raspunderi
contractuale. Cabotajul.

CAP IV. ACCIDENTUL DE MUNCA -ACCIDENTUL RUTIER. STATISTICI.
PREVENIRE. IMPORTANTA STARII FIZICE SI MENTALE
4.1. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera. Norme de protectia muncii.
Definirea accidentului de munca
4.2. Generalitati privind cauzele producerii accidentelor rutiere si consecintele acestora in plan
uman, material si financiar.
4.3. Influenta alimentatiei asupra starii conducatorului de autovehicul:

4
4.4. Efectel e consumului de alcool sau alte substante care pot influenta comportamentul
conducatorului de autovehicul:
4.5. Simptomele, cauzele si efectele oboselii si stresului. Rolul fundamental al ciclului lucru –
odihna
4.6. Modalitati de corectare a atitudinilor ca re genereaza riscuri
4.7. Principii de ergonomie
4.8. Statistici accidente rutiere. Cauze.
4.9. Prevenirea traficului de migranti de catre conducatorii auto de autocamioane.

CAP. V CAPACITATEA CONDUCATORULUI AUTO DE A ACTIONA CORECT IN
SITUATII DE URGENT A
5.1. Comportamentul in situatii de urgenta.
5.1.1. Evaluarea situatiei. Importanta acordarii primului ajutor in accidente rutiere. Stabilirea
urgentelor la locul accidentului. Masuri urgente
5.1.2. Principii generale de acordare a primului ajutor in cazul unui accident. Masuri. Prioritati.
5.1.3. Trusa de prim ajutor
5.1.4. Accidentul rutier soldat numai cu pagube materiale. Constatarea amiabilă de accident.
5.2. Tehnici de control dinamic al vehiculului in situatii limita
5.2.1. Situatii pericul oase din punct de vedere al pierderii aderentei
5.2.1. Situatii periculoase din punct de vedere al pierderii aderentei. Patinarea. Derapajul. Evitarea
unor obstacole aparute brusc. Acvaplanarea.

CAP. VI CUNOASTEREA CONTEXTULUI ECONOMIC AL TRANSPORTULUI
RUTIER DE MARFURI. ALTE SPECIALIZARI DIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
6.1. Mediul concurential in domeniul transporturilor rutiere aparut o data cu intrarea Romaniei in
UE
6.2. Cunostinte elementare despre a ctivitățile conexe transportului rutier
6.3. Cunostinte elementare despre transportul rutier de marfuri periculoase (ADR)
6.4. Cunostinte elementare despre transportul rutier de marfuri perisabile (ATP)
6.5. Cunostinte elementare despre transportul ruti er de animale vii

5
CAP.VII CUNOSTINTE SPECIFICE PENTRU CONDUCATORII AUTO CARE
EFECTUEAZA TRANSPORT RUTIER CU VEHICULE AVAND MASE SI/SAU
DIMENSIUNI DE GABARIT DEPASITE
7.1. Vehicule pentru transportul agabaritic. Tipuri de utilaje speciale . Caracteristici. Utilizari -tipuri
de incarcaturi
7.2. Sisteme special e de arimare si protejare a incarcaturii
7.3 Conditii de efectuar e a transporturilor cu depasiri de limite maxime admise de greutate si/sau
de gabarit

CAPITOLUL VIII ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE. STUDII DE CAZ

6
CAPITOLUL I
PRINCIPIILE DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE
ALE PRINCIPALELOR SISTEME
ALE AUTOVEHICULULUI . OPTIMIZAREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL.
INCARCAREA SI ASIGURAREA MARFURILOR
1.1. Motorul. Functionare. Elemente componente.
1.1.1. Componentele motorului. Rol. Curbele de cuplu, putere si consum specific. Utilizarea
optima a turatiei motorului. Parametrii principali ai motorului.
Motorul este sursa de energie necesară deplasării autovehiculelor. Motorul cu ardere
internă cu piston este un motor termic la care produsele arderii intră în compoziția fluidului motor,
iar transformarea acestuia în lucru mecanic se realizează prin intermediul unui piston, a cărui
mișcare alte rnativă în interiorul unui cilindru este transformată în mișcare de rotație de către
mecanismul bielă -manivelă. Instalațiile auxiliare ale motorului sunt:
– instalația de alimentare;
– mecanismul de distribuție;
– instalatia de ungere ;
– instalația de aprindere;
– instalația de răcire;
– sistemul de pornire;
– aparatura pentru controlul funcționării.

Părțile componente ale motorului cu ardere internă
Motoarele cu ardere internă cu piston se compun din meca nismul motor (mecanismul bielă –
manivelă) și din sisteme auxiliare.
La rândul lui, mecanismul motor are părți fixe (blocul motor, chiulasa, cilindrii, baia de ulei) și
părți mobile (grupurile piston, bielele, arborele cotit și roata volantă). Sistemele auxi liare sunt
acționate de către arborele motor și contribuie activ la buna funcționare a motorului. De regulă
aceste sisteme sunt pentru: distribuție, alimentare cu aer și combustibil, aprindere, pornire, ungere,
răcire, supraalimentare,etc.

7

Fig 1 Schema de principiu a unui motor în patru timpi
1-cilindru; 2 -piston; 3 -arbore cotit; 4 -bielă; 5 -chiulasă; 6 -galerie de admisie; 7 -galerie de evacuare;
8-bujie; 9 -carter superior; 10 -reazeme; 11 -carter inferior; SA-supapă de a dmisie; SE -supapă de
evacuare; AD -arbore de distribuție

Mecanismul motor (mecanismul bielă -manivelă)
Are rolul de a asigura spațiul necesar arderii amestecului aer -combustibl, preia
forța de presiune a gazelor rezultate în urma procesulu i de ardere și o transformă în energie
mecanică pe care o transmite utilizatorului.

a) Blocul motor (carcasa motorului)
Carcasa motorului reprezintă partea mecanismului motor în care se amplasează părțile
mobile și, parțial sau integral, unele sisteme auxiliare. Carcasa se fixează pe un suport (șasiu) și pe
el se fixează chiulasa. La unele motoare răcite cu lichid, în blocul motor se confecționează și
cilindrii de lucru (cilindri monobloc).

8
În pereții transversali su nt prevăzute locașurile lagărelor de sprijin ale arborelui cotit și ale
arborelui cu came. La partea superioară sunt prevăzute orificii filetate pentru îmbinarea cu
chiulasa, orificii pentru trecerea lichidului de răcire spre chiulasă și locașe pentru mont area
cilindrilor (la motoarele cu cilindri amovibili). La motoarele răcite cu lichid, în blocul motor se
găsesc cavități pentru circulația lichidului de răcire în zonele camerelor de ardere (fig 2).

Fig. 2 Bloc motor cu cilindri amovibili răciți cu lic hid
1-orificiu pentru cilindru; 2 -cămăși de răcire; 3 -cilindru amovibil; 4 -carter superior

b) Chiulasa motorului
Este piesa care închide cilindrii la partea superioară și conține o parte din camera de ardere,
locașuri pentru bujii sau injectoare, canale de admisie și evacuare, locașuri pentru supape și la
unele tipuri de motoare și locașurile lagărelor de sprijin ale axului cu came. La partea superioară

9

Fig. 4 Secțiuni prin chiulasele unor motoare
1-camera de ardere; 2 -locașul bujiei (injectorului); 3 -canale de admisie și evacuare; 4 -locașurile
supapelor; 5,6 -locaș pentru lagărele axului culbutorilor (axului cu came); 7 -spații pentru
circulația lichidului de răcire

are un capac cu garnitură de etanșare, iar la partea inferioară o suprafață plană pentru îmbinarea cu
blocul motor (fig 4).

c) Cilindrul de lucru
Cilindrul de lucru este organul în interiorul căruia se deplasează pistonul și evoluează
fluidul motor. Cilindrii pot fi nedemontabili sau demontabili (amovibili). Cilindrii nedemontabili
(monoblo c) reduc lungimea și masa motorului, costul de fabricație și măresc rigiditatea motorului.
Se utilizează la motoarele de puteri mici și mijlocii. Cilindrii amovibili se utilizează la motoarele
cu alezajul peste 120 mm deoarece prezintă următoarele avantaj e: se pot confecționa din materiale
superioare, rezistente la uzare, se simplifică turnarea blocului de cilindri, permite înlocuirea ușoară
a cilindrilor uzați și asigură supraviețuirea blocului motor în caz de distrugere sau uzură excesivă a
unui cilindru . Suprafața exterioară a cilindrului este udată de fluidul de răcire (apă sau aer),
excepție făcând cilindrii demontabili uscați care se montează cu strângere în locașurile din bloc. La
cilindrii demontabili umezi, etanșarea se face cu ajutorul unor inele de cauciuc. Pentru asigurarea
strângerea etanșe a chiulasei pe conturul cilindrilor umezi este necesar ca la montare să se prevadă
un joc de 0,05…0,15 mm.
Cilindrii se confecționează prin turnare din fontă sau oțel cu rezistență mare la uzare la temperatur i
înalte.

d) Grupul piston
Parte mobilă a mecanismului bielă -manivelă, grupul piston are următoarele roluri: asigură
evoluția fluidului motor în cilindru; închide camera de ardere la partea inferioară; dirijează
mișcarea gazelor în cilindru; ghidează pic iorul bielei în cilindru; transmite bielei forța de presiune

10
a gazelor; transmite cilindrului reacțiunea normală produsă de bielă; etanșează cilindrul în ambele
sensuri și evacuează o parte din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului.
Grupul piston se compune din următoarele piese: piston, bolț și segmenți.
Pistonul este o piesă în mișcare, puternic solicitată mecanic și termic. Din această cauză el
trebuie să îndeplinească o serie de cerințe funcționale și de durabilitate: rezistență mecanică
ridicată la temperaturi înalte și sarcini variabile; densitate redusă; conductibilitate termică ridicată;
rezistență la uzare, etc. Din aceste considerente, în funcție de tipul și mărimea solicitărilor,
pistoanele se confecționează: din aliaje de aluminiu (si luminiu sau duraluminiu) prin turnare în
cochilie sau prin matrițare; din fontă prin turnare în nisip; din oțel prin turnare sau matrițare, sau
mixte cu capul din fontă sau oțel și mantaua din aluminiu.
Pistonul se compune din următoarele părți: capul pist onului, regiunea portsegmenți și mantaua
(figura 6).

Figura 6 Părțile componente ale pistonului

11

Fig. 7 Forme constructive pentru capul de piston
a-disc plan; b -concav; c -bombat; d,e -cupă;
f-mulat după forma jetului; g-evazat în dreptul supapelor

Segmenții au rolul de a etanșa camera de ardere în ambele sensuri, de a evacua căldură (la nivelul
regiunii portsegmenți se evacuează 60…75% din căldura pistonului) și de a doza și distribui
uniform uleiul pe oglinda cilindru lui. După rolul pe care îl îndeplinesc, distingem două tipuri de
segmenți:
– segmenții de compresie, care împidică scăparea gazelor din camera de ardere spre carter (figura
11). Au forma unor inele cu o tăietură (fantă) pentru asigurarea montajului în can alele din piston.
Există doi sau mai mulți segmenți de compresie. Deoarece la creșterea turației motorului timpul de
scurgere a gazelor prin interstițiile segment –canal se micșorează, îmbunătățindu -se etanșarea, la
motoarele de turație mare etanșarea camer ei de ardere se asigură cu un număr mai mic de
segmenți.

12

Fig. 11 Scurgerea gazelor pe lângă segmenți
1,2,3,4 -compartimente în cadrul treptei de segment

Primul segment dinspre camera de ardere este cel mai puternic solicitat termic, din care cauză se
mai numește și segment de foc . Segmenții de compresie se confecționează din fontă cenușie
perlitică cu grafit lamelar, care are bune calități antifricțiune;
– segmenții de ungere , care împiedică trecerea uleiului dinspre carter în camera de ardere. Există
1…2 segmenți de ungere confecționați din tablă de oțel în formă de U cu fante pentru scurgerea
uleiului raclat de pe pereții cilindrului în carter.
Cerințele impuse segmenților:
– să se așeze perfect pe oglinda cilindrului și pe flancurile canalelor din pi ston;
– să aibă elasticitate, care să -l facă să preseze pe cilindru cu o presiune medie elastică p E;

Bolțul (axul pistonului) este piesa de legătură dintre piston și bielă, și are rolul de a transmite
forța de presiune între ele. El transmite forțe variabile ca mărime și sens, care -l deformează atât

13
după axa longitudinală, cât și în plan transversal (figura 12). De regulă bolțul are formă tubulară.
La motoarele de turație mare, grosimea pereților este redusă (2…5 mm), în timp ce la motoarele
cu aprindere prin compresie, datorită solicitărilor puternice, se confecționează bolțuri cu perți groși
(8…13 mm).
Pentru a rezista atât la solicitările de încovoiere și șoc, cât și pentru asigurarea unei rezistențe
ridicate la uzare, bolțurile se confecț ionează din oțeluri carbon de calitate sau din oțeluri aliate cu
Cr, Ni, Mn, Mo care se durifică la suprafață prin cementare.

Fig.12 Deformarea bolțului sub efectul forțelor în timpul funcționării.

d) Biela este piesa din cadrul mecanismul ui motor care transmite forța de presiune a gazelor de la
piston la arborele cotit și servește la transformarea mișcării alternative de translație a pistonului în
mișcare de rotație a arborelui cotit.

14
Biela este compusă din trei părți (figura13):
Fig. 13 Părțile componente ale bielei
1-picior; 2 -cap; 3 -corp
– piciorul bielei, în care se montează bolțul pistonului.
Biela este solicitată de forța de presiune a gazelor la compresiune și flambaj, iar de inerția grupului
piston la întindere și compresiune. Pen tru evitarea unor deformații periculoase, de regulă se
utilizează biele scurte.

f) Arborelele cotit transformă mișcarea de translație a pistonului într -o mișcare de rotație și
transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forța de presiune a gazelo r prin intermediul
roții volante. Totodată, arborele cotit însumează lucrul mecanic produs de fiecare cilindru și -l
trimite utilizatoruli și antrenează în mișcare unele sisteme auxiliare ale motorului.
Arborele cotit este piesa principală a motorului, atât din punct de vedere funcțional, cât și
constructiv. El este o piesă complexă a cărui masă reprezintă 8…15% din masa motorului și al
cărui preț de fabricație ajunge la 25…30% din prețul motorului.
Arbor ele cotit este alcătuit din fusuri de reazem (paliere), fusuri manetoane, brațe de legătură între
fusurile paliere și cele manetoane și contragreutăți care servesc la echilibrare. Numărul fusurilor
manetoane este egal cu numărul n de cilindri ai motorului, mai puțin la motoarele în V unde sunt
n/2 fusuri manetoane. Pe arborele cotit se mai pot găsi: mase pentru echilibrare; roți dințate pentru

15
antrenarea unor sisteme auxiliare; flanșa pentru prinderea volantului; fulie pentru antrenarea
ventilatorului și ge neratorului; rac pentru manivelă, etc.(figura 16)

Fig.16 Arbore cotit
1-fusuri paliere; 2 -fusuri manetoane; 3 -brațe de legătură și echilibrare; 4 -canale de ungere

1.1.2. Explicarea caracteristicii de cuplu și putere a unui motor termic
Estimarea performanțele dinamice ale unui motor cu ardere internă se poate face analizând
caracteristicile de cuplu și putere. Aceste caracteristici reprezintă variația cuplului și a puterii în
funcție de turația motorului. În cazul în care ne interesează doar perfo rmanțele dinamice și mai
puțin cele de consum de interes sunt caracteristicile de cuplu și putere la sarcină totală (pedala de
accelerație apăsată 100%).
Din analiza diagramei putere -cuplu observam cu usurinta faptul ca atunci cand turatia
motorului crest e peste o anumita limita, scade cuplul motor (adica forta care propuseaza practic
autovehiculul), iar consumul de combustibil incepe sa creasca (acesta creste direct proportional cu
turatia) fara ca acesta sa se reflecte in forta la rotile motrice.
Interv alul notat pe diagrama dintre n Cmax și n Pmax este intervalul in care motorul ne ofera cuplu si
putere maxime, corelate cu o turatie si un consum rezonabile, find de fapt zona de eficienta
maxima din punct de vedere al raportului consum/cuplu/putere.
Pe tu rometrul autovehiculului zona aceasta este marcata cu culoare verde – zona de
turatie economica/cuplu maxim si se recomanda conducatorului auto sa o foloseasca pentru

16
obtinerea celor mai bune rezultate in conducere: cuplu bun, putere buna, consum minim,
economie de combustibil, poluare minima.

Foto: Curbele de cuplu și putere ale unui moto r termic la sarcină totală (pedala de accelerație
apăsată 100%)
Pmax [CP] puterea maximă a motorului (numită și puterea nominală)
Cmax [Nm] cuplul maxim al motorului
PCmax [CP] puterea la turația de cuplu maxim a motorului
CPmax [Nm] cuplul la turația de putere maximă a motorului (numit și cuplul nominal)
nmin [rot/min] turația minimă a motorului
nCmax [rot/min] turația de cuplu maxim a motorului
nPmax [rot/min] turația de putere maximă a motorului (numită și turația nominală)
nmax [rot/min] turația maximă a motorului

17
Curbele de cuplu și putere prezentate sunt generice, nu aparțin unui motor anume. De asemenea
forma curbelor depinde de tipul motorului (benzină sau motorină), tipul sistemului de admisie de
aer (aspirat sau supraalimentat ) sau de tipul injecție ( directă sau indirectă).
Pe baza curbelor de cuplu și putere se pot face aprecieri privind performațele dinamice ale
motorului. Coeficienții pe baza cărora se pot compara două motoar e diferite din punct de vedere
ale curbelor de cuplu și putere sunt:

Coeficientul de elasticitate
Ke = n Pmax/nCmax
Cu cât acest coeficient este mai mare cu atât banda de putere (intervalul între n Cmax și n Pmax)
este mai mare. Banda de putere mai este numită și banda de stabilitate sau zona de stabilitate .
Intervalul de turații dintre n min și n Cmax se numește zonă instabilă de funcționare deoarece la
scăderea turației (datorită creșterii rezistențelor la înainta re) cuplul motor scade și el ceea ce poate
determina calarea (oprirea) motorului. Intervalul de turații adiacent, între n Cmax și n max se
numește zonă stabilă de funcționare deoarece odată cu scăderea turației motorului cuplul motor
crește ceea ce echilibre ază creșterile rezistențelor la înaintare.
Astfel cu cât coeficientul de adaptabilitate este mai mare cu atât banda de stabilitate crește.
Acest lucru ne permite o mai ușoară adaptarea unei cutii de viteze din punct de vedere al etajării
rapoartelor.

Coeficientul de adaptabilitate
Ka = C max/CPmax
Acest coeficient, cu cât este mai mare, exprimă posibilitatea unui automobil de a învinge
rezistențele la înaintare fără să fie necesară schimbarea treptei de viteză. Acest lucru este posibil
deoarece, înt r-o anumită treaptă de viteză, la reducerea turației cuplul motor crește (în ipoteza în
care punctul de funcționare se află în domeniul stabil).
Acești coeficienți ne pot ajuta în cazul în care dorim să comparăm două motoare cu caracteristici
similare. Pe langă valorile de cuplu maxim și putere maximă coeficienții de elasticitate și de
adaptabilitate sunt indicatori ai performanțelor dinamice ale unui motor termic.

Puterea litrică

18
Un alt parametru care poate fi utilizat în cazul în care dorim să co mparăm două motoare este
puterea litrică. Acest parametru reprezintă raportul dintre puterea maximă a motorului și cilindreea
totală (V tot) și se măsoară în CP pe litru: Pl = P max [CP] / V tot [L]

1.2. Ciclul motor la motoarele cu ardere interna în patru timpi
Ciclul motor este: admisia, compresia, aprinderea și evacuarea.
1. Admisia – pistonul se deplasează în jos și se absoarbe amestecul carburant (supapele de admisie
sunt deschise).
2. Compresia – pistonul se deplasează în sus, amestecul carburant este comprimat în camera de
compresie a cilindrului (toate supapele sunt inchise).
3. Detenta (explozia) – se aprinde amestecul carburant, fie datorita scanteii prodese de bujie (la
MAS – benzina, G PL, GNC), fie datorita autoaprinderii motorinei la MAC datorata presiunii si
cresterii temperaturii aerului. Pistonul este obligat să se deplaseze și astfel să realizeze cursa
activă.
4. Evacuarea – la deplasarea pistonului, gazele arse sunt lăsate să iasă în atmosferă prin sistemul
de evacuare (supapele de evacuare sunt deschise).

Clasificarea motoarelor dupa modul de apri ndere (tipul de combustibil) utilizat:
– motoare cu aprindere prin scânteie (MAS), alimentate cu amestec aer/ benzina, GPL, GNC – – –
motoare cu aprindere prin compresie (MAC, alimentate cu motorina – motoare Diesel).
La motoarele cu aprindere prin co mpresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este
introdus în cilindru, fiind injectat la sfârșitul cursei de comprimare, el se autoaprinde atunci când
vine în contact cu aerul care a ajuns la temperaturi foarte ridicate datorate compresiei puterni ce.

19
La motoarele în patru timpi, ciclul de funcționare se realizează în patru curse simple ale pistonului,
deci în două rotații ale arborelui cotit. La motoarele în doi timpi, ciclul de funcționare se realizează
în două curse simple ale pistonului, adică, într-o rotație completă a arborelui cotit. Arborele cotit
realizează ciclul de funcționare al unui motor în patru timpi în două rotații complete.

Ungerea pieselor interne
Durabilitatea si economicitatea motoarelor depind in mare masura de calitatea s i eficienta
sistemului de ungere, de calitatea materialelor suprafetelor in frecare si de insusirile uleiului de
ungere.
Stratul de ulei introdus intre suprafetele in frecare are ca scop:
a) micsorarea lucrului mecanic consumat pentru invingerea forte lor de frecare;
b) reducerea uzurii pieselor aflate in miscare relativa;
c) reducerea temperaturii pieselor in miscare;
d) marirea etanseitatii camerei de ardere;
e) evacuarea impuritatilor patrunse intre suprafetele in frecare.
Principalul tip de frecare intalnita in motor este frecarea de alunecare de toate felurile: uscata,
lichida (vascoasa si limita), semiuscata si semilichida. Organele motorului lucreaza in conditii
extrem de variate: fusurile arborelui cotit si ale arbore lui de distributie au o miscare de rotatie;
pistonul si segmentii au o miscare alternativa de translatie; boltul are o miscare oscilanta de rotatie
etc. Presiunea de contact in lagare este de circa 30 daN/cm2, iar intre cama si tachet este de
ordinul mii lor de daN/cm2. In sfarsit, temperatura unor organe ale motorului ajunge la sute de
grade, iar a altora numai la cateva zeci de grade.
Toate aceste aspecte ridica probleme deosebite pentru ungerea motorului, in conditiile utilizarii
unui singur tip de ule i.
Procesul de lubrificatie se desfasoara normal daca:
a) se alege rational tipul de ulei folosit;
b) uleiul se distribuie corespunzator in motor:
b1) consum minim de lucru mecanic pentru deplasarea uleiului la locurile de ungere;
b2) asigurarea unei dozari care sa asigure un consum minim;
b3) temperaturi adecvate ale pieselor motorului.
Uleiurile de ungere trebuie sa asigure urmatoarele cerinte:

20
a) viscozitate optima, cu o variatie redusa in raport cu temperatura;
b) stabil itate chimica ridicata;
c) actiune eficienta impotriva uzurilor;

1.3. Sistemul de transmisie. Functionare. Elemente componente. Rol.
Transmisia are rolul de a transmite momentul motor la rotile motoare,
modificandu -i, in acelasi timp, si valoarea in functie de marimea rezistentelor la inaintare.
Transmisia e ste compusa din:
-ambreiaj
-cutia de viteze
-transmisia longitudinala
-transmisia principala (angrenajul in unghi),
-diferential
-arborii planetari
-transmisia finala.

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat între motor și cutia de viteze,
permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului care se afla in functiune , cu
celelalte organe ale transmisiei, care in acel moment stau pe loc. Permite cuplarea si decuplarea in
timpul mersului automobil ului a motorului cu transmisia, la schimbarea treptelor de viteze.
Protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.

Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume:
-sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentr u ca schimbarea treptelor de viteza
sa se faca fara socuri;
-sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducatorului;
-sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta (fara patinare) intre motor si transmisie;
-sa permita eliminarea caldurii ca re se produce in timpul procesulul de cuplare (ambreiere) prin
patinarea suprafetelor de frecare;
-sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea brusca de pe loc a
automobilului;

21
-sa fie cat mai usor de intretinut si reglat
-sa of ere siguranta in functionare.

Ambreiajul mecanic cu un singur disc
1- volant; 2 – discul condus al ambreiajului; 3 – placa de presiune;
4- urechile placii de presiune; 5 – urechile din carcasa placii de presiune; 6 – parghiile de debreiere;
7- mansonul rulmentului de presiune;
8- rulmentul de presiune; 9 – arcurile ambreiajului; 10 – garniture termoizolanta;
11- carcasa placii de presiune; 12 – orificii de evacuare a uleiului

Ambreiajele se clasifica dupa :
-principiul de functionare
-dupa tipul mecanismului de actionar e.

Dupa principiul de functionare, ambreiajele pot fi:
-mecanice (cu frictiune)
-hidrodinamice
-combinate
-electromagnetice.
Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi:

22
-cu actionare mecanica
-hidraulica
-pneumatica
-electrica.

Ambreiaj cu comanda hidraulica
1- pedala ambreiajului; 2 – tija pompei centrale; 3 – cilindrul pompei; 4 – pistonul pompei;
5- arcul pistonului; 6 – conducta; 7 – cilindru receptor; 8 – pistonul cilindrului receptor; 9 – tija
cilindrulu i receptor; 10 – furca de debreiere; 11 – surub de reglaj; 12 – arc; 13 – arcul pedalei; 14 – arc;
15- discul condus;
16- placa de presiune; 17 – arcul ambreiajului; 18 – parghie de debreiere; 19 – surub;
20- mansonul si rulmentul de presiune; 21 – carcasa ambreia jului; 22 – carcasa discului de presiune

Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de frecare care apar intre doua sau mai multe
perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare.
(ex. disc de ambreiaj, placa de presiune, volant)
Partile comp onente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel:
-partea conducatoare
-partea condusa

23
-mecanismul de actionare.
Partea conducatoare a ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului, iar partea
condusa cu arborele primar al cutiei de vi teze.
Ambreiajele mecanice utilizate se clasifica dupa mai multe criterii;
-dupa forma geometrica a suprafejelor de frecare, pot fi:
-cu discuri, (cele mai raspandite la autovehicule),
-cu conuri
-speciale.
-dupa numarul discurilor conduse, pot fi:
-cu un disc (monodisc),
-cu doua discuri
-cu mai multe discuri.
-dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor pot fi:
-cu mai multe arcuri dispuse periferic
-cu un singur arc cen tral (simplu sau tip diafragma)
-dupa modul de obtinere a fort ei de apasare, pot fi:
-simple (cu arcuri),
-semicentrifuge
-centrifuge.
-dupa tipul mecanismului de actionare, pot fi cu actionare:
-mecanica
-hidraulica
-cu servomecanisme
-automata

Ambreiajul monodisc cu arcuri periferice datorita constructiei simpl e si a greutatii reduse este
cel mai des folosit.
Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragma are diafragma formata dintr -un disc de otel
subtire, prevazut cu taieturi radiale. Arcul diafragma indeplineste functia arcurilor periferice cat si
functia p arghiilor de decuplare.

24
Mecanismele de actionare a ambreiajului pot fi :
-neautomate (mecanic sau hidraulic)
-automate (vacuumatic sau electric)

Cutia de viteze (schimbatorul de viteze)
Cutia de viteze are rolul de modifica forta de tractiune autovehiculu lui in functie de marimea
rezistentei la inaintare. Motoarele cu ardere interna a automobilelor permit o variatie limitata a
momentului motor, respectiv a fortei de tractiune. Din aceasta cauza, automobilele echipate cu
motoare cu ardere interna trebuie sa fie prevazute cu cutie de viteze cu scopul:
-sa permita modificarea forfei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare;
-sa realizeze intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in cazul in catre
automobilul sta pe loc cu motorul in functiune;
-sa permita mersul inapoi al automobilului, fara a inversa sensul de
rotatie al motorului.

Cutia de viteze
1- arbore ambreiaj;
2-arbore primar;
3- arbore secundar;
4,5,6,8 – roti pentru treptele de mers inainte sol idare pe arborele primar;
7,12- roti pentru treapta de mers inapoi;
9,10,11,13 – roti pentru treptele de mers inainte, libere pe arborele secundar;
14- sincronizator pentru treptele a I -a si a II -a;

25
15-sincronizator pentru treptele a III -a si a IV -a;
16- pinionul conic al transmisiei principale;
17- diferential;

Cutia de viteze a unui automobil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa prezinte o constructie simpla, rezistenta si sa fie usor de manevrat;
-sa prezinte o functionare fara zgomot si sa aiba un randament cat mai ridicat;
-sa aiba o rezistenta mare la uzare;
-sa fie usor de intretinut;
-sa asigure calitati dinamice si economice bune;
-sa prezinte siguranta in timpul functionarii.

Clasificarea cutiilor de viteze se poate face :
-dupa modul de variatie a raportului de transmitere
-dupa modul de schimbare a treptelor de viteze.

Dupa modul de variatie a raportului de transmitere, cutiile de viteze pot fi:
-cu trepte (etaje), la care variatia raportului de transmitere este discontinua;
-continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variatie continua a raportului de
transmitere.

Dupa felul miscarii axei arborilor, cutiile de viteze cu trepte pot fi:
-cu axe fixe (simple), la care arborii au axa geometrica fixa;
-planetare, la care axele unor arbori ai cutiei de viteze au o miscare in jurul unui ax central.

Dupa numarul treptelor de viteza, cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci, sase sau chiar mai
multe trepte.
Dupa modul de schimbare a treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi:
-cu actionare directa
-cu actionare semiautomata
-cu actionare automata.

26

La solutiile constructive (totul in fata sau totul in spate) se utilizeaza cutii de viteza normale cu doi
arbori. In acest caz transmisia cardanica este eliminata din transmisia automobilului.
La cutiile de viteze cu doi arbori , momentul se transmite de la ambreiaj la arborele primar 1 si de
aici, prin una din perechile de roti, la arborele secundar 14. Pinionul conic 15 al arborelui secundar
(pinionul de atac) angr eneaza direct cu coroana dintata a diferentialului. Cuplarile diferitelor viteze
se fac cu ajutorul mecanismelor de cuplare 7 si 10, precum si cu roata mobila 11.

Diferitele trepte de viteze se realizeaza astfel.
-viteza a I -a: roata 2 se cupleaza cu roat a 11
-viteza a II -a: roata 3 se cupleaza cu roata 9
-viteza a III -a: roata 4 se cupleaza cu roata 8
-viteza a IV -a: roata 5 se cupleaza cu roata 6
-mersul inapoi: se cupleaza rotile 2 -11-12-13

Schema cinematica a cutiei de viteze cu doi arbori
1- arbore primar; 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 13 – roti dintate;
7, 10 – mecanisme de cuplare; 14 – arbore secundar; 15 – pinion conic

Reductorul – distributor
Rolul reductorului -distribuitor . Automobilele destinate sa lucreze in conditii grele de drum sau

27
pe terenuri accidentate au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept
greutate aderenta acestea se construieasc pe toate puntile motoare.

Reductorul distribuitor
1- flansa; 2 – arbore primar; 3 – pinionul arborelui primar; 4 – pinionul arborelui secundar pentru
puntea spate; 5 – arbore secundar;
6- tamburul franei de mana; 7, 11 – roti dintate de pe arborele intermediar; 8 – roata dintata de pe
arborele secundar al puntii fata; 9 – carter;
10- arborele secundar; 12 – arborele intermediar
13- mufa de cuplare a puntii fata;

Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt echipate cu un
distributor sau cu un red uctor -distribuitor.
Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasi de timp a -l si
modifica.
Prin marimea raportului de transmitere si folosirea integrala a greutatii sale ca greutate aderenta,
automobilul va putea sa urce pante de 50 -60% va putea trece prin terenuri grele etc.

Clasificarea reductoarelor -distribuitoare.
Din punct de vedere constructiv reductoarele -distribuitoare pot fi:
-cu dispozitiv de decuplare a puntii motoare anterioare

28
-cu diferential intera xial
-cu cuplaj unidirectional (unisens),

Transmisia cardanica serveste la transmiterea miscarii de la arborele secundar al cutiei de viteze
la axul rotilor motoare ale automobilului, unghiul dintre aceste doua axe fiind variabil.

Transmisie cardanica cu articulatie rigida cu viteza unghiulara variabila
1- furca glisanta; 2 – cap canelat; 3 – teava arborelui cardanic; 4 – furca; 5 – flansa; 6 – crucea
cardanului;
7- rulment; 8 – inel de siguranta; 9 – garniture; 10 – furca; 11 – piulia; 12 – garniture; 13 – inel despicat;
14- ungator; 15 – furca

Variatia unghiului se datoreaza faptului ca puntea din spate nu este legata de cadrul automobilului,
ci este suspendata pc arcuri, avind astfel posibilitatea de a -si schimba pozitia fata de cadru la cea
mai mica incovoiere a arcurilor.
Transmisia cardanica se compune din:
-articulatiile cardanice
-arborele cardanic
-sprijinirile intermediare.

Articulatiile cardanice sunt mecanismele de legatura dintre doi arboti car e se rotesc, axele
acestora facand un anumit unghi intre ele.

29

Articulatie cardanica sincrona cu bile
1- arbore planetar; 2 – arbore condus;
3, 4- furci; 5 – lacas s feric;
6- bile de actionare; 7 – bila centrala;
8, 9- stifturi; 10 – orificiu;

Din punct de vedere constructiv, articulatiile cardanice se clasifica in:
-articulatii cardanice rigide
-articulatii cardanice elastice
Dupa viteza unghiulara care se obtine la arborele condus, articulatiile cardanice clasifica in:
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara variabila
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara constanta.

Arborele cardanic este confectionat dintr -un tub de otel care la capatul dinspre cutia d e viteze are
presat si sudat un cap canelat iar la capatul celalalt are sudata furca articulatiei cardanice de la
arborele transmisiei principale.

Transmisia principala are rolul de a mari momentul motor transmis la rotile motoare. De
asemenea, transmisia principala transmite momentul de la arborele cardanic situat intr -un plan
longitudinal al automobilului la semiarborii planetari, situati intr -un plan transversal.

30

Schema cinematica de organizare a transmisiei principale simple
1- rulment; 2 – pinion conic (pinion de atac); 3 – coroana dintata;
4- lagar de rulmenti; 5, 8 – arbore planetar; 6 – suruburi;
7- carcasa diferentialului; 9 – flansa;

Dupa numarul treptelor de schimbare a momentului motor transmi siile principale se impart in:
-transmisii principale simple
-transmisii principale duble
Dupa tipul angrenajelor transmisiile principale se impart in:
-transmisii principale cu angrenaj conic
-transmisii principale cu melc si roata melcata

Diferentialul
Destinatia diferentialului. La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge
un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului. Diferentialul este mecanismul care
permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel
posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite.

31

Schema diferentialului
1- coroana diferentialului; 2 – caseta satelitilor;
3- axa satelitilor; 4 – satelitii; 5 – pinioane planetare;
6- axe planetare;
7- roti motoare; 8 – pinion de atac

Arborii planetari
Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea
momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transisiei
finale.
Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile arborilor
planetari depind de modul de montare a capatului lor exterior in carterul puntii motoare.
In functie de m odul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare, ei se impart in:
-total descarcati
-semiincarcati
-total incarcati

Arborii planetari total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de catre momentul motor. In acest
caz butucul rotii motoare se monteaza prin intermediul a doi rulmenti conici pe trompa carterului
puntii din spate. In aceasta situatie, solicitarea la incovoiere este prelu ata numal de carterul puntii
motoare. Solutia cu arbori planetari total descarcarcati se utilizea za la autocamioane si autobuze.
Arborii planetari semiincarcati se monteaza printr -un rulment dispus intre butucul rotii si carterul
puntii motoare. Acesti arbori sunt solicitati la torsiune de momentul motor si partial la incovoiere.

32
Aceasta solutie se utili zeaza la autotur isme si la autocamioane usoare.
Arborii planetari total incarcati se sprijina printr -un rulment, montat intre arbore si carterul puntii
motoare. Acesti arbori sunt solicitati atat la torsiune cat si la incovoiere. Solutia se utilizeaza in
special la autoturisme.

Trasmisia finala amplifica momentul motor transmis rotilor si in acelasi timp, contribuie la
micsorarea solicitarilor organelor transmisiei dispuse inaintea ei.
Transmisia finala se utilizeaza la automobilele la care raportul de tra nsmitere al transmisiei
pricipale, rezultat prin calcul, are o valoare prea mare. Din cauza limitarii dimensiunilor de gabarit
a transmisiei principale se recurge la transmisia finala dispusa dupa diferential. Transmisiile finale
se utilizeaza la unele aut otobuze si autocamioane grele.

Clasificarea transmisiilor finale.
Transmisiile finale se clasifica dupa:
-numarul de trepte
-locul de amplasare
-tipul angrenajului.
Dupa numarul treptelor, transmisiile finale pot fi:
-simple
-duble.
Dupa locul de ampla sare, transmisiile finale pot fi:
-dispuse langa diferential
-dispuse langa rotile motoare
Dupa tipul angrenajului transmisiile finale pot fi:
-cu roti dintate
-cu arbori
-cu axe fixe
-planetare

Constructia transmisiei finale. La automobile se utilizeaza transmisii finale simple, cu roti dintate
cu arbori cu axe fixe, plasate langa rotile motoare. Unele automobile folosesc transmisii finale de

33
tip planetar.

Carterul puntii din spate
Destinatia si conditiile impuse carterului puntii din spate. Carterul pun tii spate are rolul de a
transmite sarcina verticala de la cadru la roti si in acelasi timp de a transmite fortele de la rotile
motoare la cadrul automobilului sau la caroserie. In acelasi timp, carterul trebuie sa asigure o
functionare corespunzatoare org anelor transmisiei montate in interiorul sau.

Mai jos va prezentam diagrama fierastrau a schimbatorului de viteze cu 5 trepte in progresie
geometrica

34
1.4. Circuitul de franare oleopneumatic servoasistat. Limitele de utilizare a franelor si a
franei de incetinire. Utilizarea optima a vitezei si rapoartelor transmisiei, a inertiei
vehiculului, utilizarea mijloacelor de incetinire. Comportame nt in caz de defectiune.

1.4.1. Sistemul de franare pneumo -hidraulic
Cuprinde mai multe instalatii si anume:
– frana de serviciu formata din doua circuite independente unul hidraulic care actioneaza rotile din
fata si altul pneumatic care actioneaza roti le din spate;
– frana de stationare formata dintr -un circuit pneumatic asigura franarea pe timpul stationarii si
actioneaza la rotile puntii spate si asupra mecanismului de franare al remorcii si al semiremorcii;
– frana de motor dintr -un circuit pneumatic care actioneaza simultan obturarea tevii de evacuare si
blocarea admisiei combustibilului la pompa de injectie;
– instalatia de producere si inmagazinare a aerului comprimat.

Actionarea pneumatica a pompei centrale de franare
Este intrebuintata la ca mioanele grele, la cele cu remorci, precum si la autobuze, unde forta
de franare trebuie sa fie mare.
In cazul actionarii pneumatice, forta conducatorului este folosita numai pentru a comanda
intrarea in functiune a franelor si intensitatea franarii.
Un d ezavantaj mare al actionarii pneumatice fata de actionarea hidraulica consta in
necesitatea unui timp mai indelungat pana la atingerea presiunii de regim in camerele ( cilindrii )
de frana.
La sistemul de actionare cu o conducta, legatura dintre sistemul de franare al
automobilului tractor si sistemul de franare al remorcii sau semiremorcii se face cu o singura
conducta. In cazul cand autotrenul se deplaseaza fara franare prin aceasta conducta se face
alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remo rca respectiv semiremorca. La franarea
automobilului tractor prin conducta se da comanda de franare a remorcii prin golirea acesteia
La sistemele de actionare cu mai multe conducte , una dintre conducte serveste la
alimentarea cu aer a rezervorului de pe re morca, iar celelalte pentru punerea in functiune a franelor
remorcii.

35
In fig a de mai jos este prezentata schema actionarii pneumatice cu o conducta.
Compresorul 1 actionat de la motorul automobilului, comprima aerul atmosferic trecandu -l prin
filtrul 2 s i regulatorul 3`, in rezervorul 4. Cand presiunea aerului in rezervoare a atins valoarea
prescrisa, regulatorul 3 `intrerupe debitarea de aer la compresor. In unele cazuri, pe rezervor se
monteaza o supapa de siguranta reglata pentru o presiune de 7…8 bar . Unul dintre rezervoare 4 este
legat la conducta de alimentare prin intermediul robinetului de transfer 19, care permite intrarea
aerului comprimat numai dupa ce in primul rezervor aerul comprimat a ajuns la presiunea de lucru.
Robinetul distribuitor 5 se rveste la admiterea aerului comprimat, din rezervoare, in cilindrii
de frana 11, la apasarea pedalei de frana.
Pentru franarea remorcii serveste robinetul 8. La unele tipuri de automobile robinetele 5 si
8 sunt realizate dintr -un corp comun, usurand obtine rea legaturii functionale necesare la franarea
autotrenului.
La alimentarea rezervoarelor de aer comprimat de pe remorca serveste semicupla 16.
Pentru inchiderea conductei de alimentare, in cazul in care automobilul se deplaseaza fara remorca,
serveste robinetul 15. Maneta 6 serveste la actionarea franei de stationare sau de siguranta, pe cale
mecanica, care actioneaza frana automobilului tractor, iar prin intermediul robinetului 8 comanda
franarea remorcii.
La franare, conducatorul apasand pedala, aeru l comprimat din rezervorul 4, prin robinetul
distribuitor 5, trece in cilindrii de frana 11, producand franarea. In acelasi timp, prin intermediul
robinetului de franare 8 al remorcii, se recomanda evacuarea aerului din conducta de legatura a
remorcii, res pectiv franarea acesteia.
In fig b de mai jos este prezentat sistemul de franare cu actionare pneumatica cu doua
conducte, partea de alimentare cu aer comprimat ( compresorul 1, regulatorul de presiune cu filtru
2 si rezervorul 4 ) fiind asemanatoare cu cea de la actionarea cu o conducta, avand figurat in plus
aparatul antigel 3. Robinetul distribuitor 5 comanda franarea automobilului tractor si a remorcii.
Conducta de alimentare 13 asigura alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorca.
Franarea este comandata, in general, prin umplerea conductei de comanda 14. Robinetul –
releu 9 izoleaza circuitul pneumatic al automobilului tractor de cel al remorcii si asigura ca
franarea remorcii sa se faca cu aer din conducta 13, accelerand, prin efec de r eleu, umplerea
conductei 14. Robinetul 7 realizeaza franarea de stationare prin robinetul cu doua cai 12. Robinetul
de siguranta 10 izoleaza conducta de alimentare 13 in cazul cand presiunea aerului din circuitul

36
autotractorului scade sub 4,6 bar. Semicupl ele de legatura 17 si 18 difera constructiv de cele la
sistemul de actionare pneumatica cu o conducta.

1.4.2. Limitele utilizarii franei de serviciu si a celei de motor, utilizarea lor combinata
In circulatia rutiera franarea autovehiculel or are doua caracteristici distincte din punct de
vedere al modului de actionare: franarea preventiva si franarea de urgenta.
Franarea preventiva se foloseste in situatia in care conducatorul auto este avertizat de
necesitatea unor eventuale redu ceri de viteza astfel incat aceste modificari ale miscarii
autovehiculului sa poata fi realizate prin franari lente si lipsite de socuri cu mentinerea stabilitatii si
a unei permanente capacitati de franare. La franarea preventiva se foloseste frana de mot or asociata
la nevoie cu actionarea moderata a franei de serviciu.
Frana de motor sporeste efectul franarii, micsoreaza pericolul deraparii pe suprafetele
carosabile alunecoase, micsoreaza tendinta de incalzire a franelor la franari prelungite (c oborarea
pantelor) si constituie o siguranta suplimentara in cazul defectarii sistemului de franare de serviciu.
Incalzirea suprafetelor de franare conduce la micsorarea eficacitatii franelor cu efecte
negative asupra timpului si spatiului opr irii autovehiculului.
Franarea cu motorul permite dozarea asupra pedalei de frana in functie de imprejurari si

37
realizarea unei franari progresive.
Franarea de urgenta este caracterizata de o actiune prompta si energica;actiunea de franare se
realizeaza cu frana de serviciu. Franarea energica mai ales la viteze mari este o manevra
periculoasa, conducand uneori la pierderea stabilitatii transversale a autovehiculului.
Cunoscandu -se ca forta de frecare dintre roata si calea rutiera creste pe masura ce forta la
pedala se mareste, pana la o valoare maxima, corespunzatoare coeficientului de aderenta, dupa
care scade odata cu blocarea rotilor, efortul la pedala trebuie astfel dozat incat rotile sa fie franate
pana la limita de blocare.
In practica circulatiei rutiere, situatiile in care se foloseste franarea de urgenta sunt destul
de complicate; evitarea unui accident necesita manevre combinate de franare si schimbare de
directie, actiuni care – atunci cand rotile sunt blocate – se exclud din punct de vedere dinamic. In
aceste cazuri singura solutie este diminuarea efortului la pedala de frana, astfel incat ca rotile sa
inceapa sa se rostogoleasca si sa apara o forta de ghidare la rotile de directie.

1.4.3. Dispozitive de frânare de încetinire (retardere). Retarderul cu taierea alimentarii si
obturarea evacuarii. Retarderul electromagnetic. Retarderul hidrodinamic
Principalul rol al retarderelor este de a stabiliza viteza la valori reduse, mai ales la
coborarea pantelor lungi. Dac a s-ar folosi numai frana de serviciu, mecanismele de franare s -ar
supraincalzi iar eficacitatea lor ar fi redusa simtitor. Ele intra in echiparea autovehiculelor cu
tonaje mari, fiind chiar obligatorii in unele tari pentru autovehiculele ce depasesc anumi te mase.
Exista mai multe tipuri de retardere:
– Retardere mecanice (de fapt tot niste mecanisme de franare, suplimentare); acestea nu se
mai folosesc deorece se comporta similar cu franele obisnuite, se uzeaza rapid, se supraincalzesc si
isi reduc rapid e ficacitatea (nu vor fi tratate);
– Retardere hidrodinamice ; constructia lor este similara hidroambreiajelor sau
hidroconvertizoarelor, intensitatea franarii fiind asigurata prin umplerea partiala sau totala cu ulei a
hidroagregatului; sunt destul de massiv e si scumpe, dar pot fi introduse si ulterior in transmisie mai
ales la cutia de viteze care are o priza de putere;
– Retardere electromagnetice ; folosite din ce in ce mai frecvent (autocare, autobuze dar si
autocamioane grele) deoarece sunt eficiente si l a viteze mici de deplasare iar intensitatea franarii
este reglabila in limite largi;

38
– Retardere cu taierea alimentarii si obturarea evacuarii ; sunt cele mai folosite, deorece
sunt simple constructive si eficiente, mai ales la viteze mai mari de deplasare; practic, aproape
toate autovehiculele cu motoare Diesel si care depasesc un anumit tonaj sunt echipate cu acest tip
de retarder.
–
1. Retarderul cu taierea alimentarii si obturarea evacuarii
Principiul de functionare a acestui tip de retarder se bazeaza pe suplimentarea efectului
franei de motor. Frana de motor se executa, pur si simplu, prin ridicarea piciorului de pe pedala de
acceleratie. Motorul devine element rezistent, opunandu -se momentului venit de la roti (moment
generat de inertia de miscare a aut ovehiculului). El nu mai primeste combustibil decat pentru
functionarea la ralanti, prin urmare va tinde sa -si coboare turatia pana la aceasta valoare,
transformandu -se intr -un element de franare. Daca se cupleaza o treapta inferioara de viteze,
motorul ar fi fortat sa lucreze la o turatie si mai mare, prin urmare frana de motor va fi si mai
intensa. De aici rezulta ca franarea cu motorul este cu atat mai eficienta cu cat viteza de deplasare
in treapta respectiva de viteza este mai mare.
Daca s -ar intrerupe orice aport de combustibil (s -ar ‘taia’alimentarea), atunci motorul nu ar putea
functiona nici la ralanti si efectul de franare cu motorul ar fi si mai intens. In fine, daca dupa
taierea alimentarii s -ar obtura si galeria de evacuare, atunci motorul s -ar transforma in compresor
iar efectul franarii ar fi si mai mult sporit.
Exact acesta este principiul functionarii retarderului cu obturarea evacuarii. Cu ajutorul unei
comenzi (spre exemplu, un buton de actionare) actionate de sofer, printr -o actionare
electropneumatica se da semnal unor cilindri de executie: unul realizeaza taierea alimentarii cu
combustibil iar celalalt actioneaza o clapeta ce inchide galeria de evacuare. Comanda poate fi
separata (solicitand o actionare separata, de obicei cu piciorul) s au poate fi automata (spre exemplu
prin ridicarea piciorului de pe pedala de acceleratie – fara decuplarea vitezei – si eventual apasarea
pe pedala de frana).

2. Retarderul electromagnetic
Este un retarder foarte eficient, inclusiv la viteze mici de depl asare.Principiul lui de functionare se
bazeaza pe existent asa -numitilor curenti turbionari. Exista doua mari tipuri de retardere
electromagnetice: cu indusul in forma de clopot si cu indusul in forma de tambur.

39
Retarderele electromagnetice se pot monta or iunde pe fluxul transmisiei, pana la puntea motoare,
dar de cele mai multe ori se instaleaza la iesirea din cutia de viteze, uneori facand corp comun cu
aceasta. Rotorul (indusul) este construit din otel moale. Acesta se roteste in vecinatatea unor poli
electromagnetiic care au rol de magneti. Polii sunt magnetizati numai cand se doreste intrarea in
functiune a retarderului, magnetizarea facandu -se prin stabilirea unui curent electric prin
infasurarea lor. Intensitatea franarii este proportionala cu intensi tatea campului magnetic care, la
randul ei, este proportionala cu intensitatea curentului trimis in infasurarile polilor magnetici. De
aici se trage concluzia ca, pentru modificarea intensitatii franarii este necesara modificarea
intensitatii curentului i n stator (poli).
Modificarea intensitatii curentului (si deci a franarii) se poate face manual (mai rar) sau prin
pozitia pedalei franei de serviciu. Retarderul se cupleaza si se decupleaza automat prin montarea
unor comutatoare electrice pe pedalele de ac celeratie si de frana iar eficacitatea sa se regleaza
automat, prin pozitia pedalei de frana (spre exemplu, cu ajutorul unui reostat).

3. Retarderul hidrodinamic
Acesta se aseamana constructiv cu un hidroambreiaj, cu deosebirea ca turbina este rigidizata la
sasiul autovehiculului.
In functionarea normala, torul hidroagregatului este gol si deci nu apare moment de franare pe
transmisia autovehiculuilui. La actionarea comenzii retarderului, care se poate face separat, printr –
un buton plasat la pedalierul po stului de conducere (in stanga pedalei de ambreiaj) sau prin
actionarea pedalei de frana, o pompa cu debit mare realizeaza umplerea torului hidroagregatului cu
ulei si acesta intra in functiune. Pentru scoaterea lui din functiune si revenirea la deplasarea
normala, fluidul paraseste torul atat sub efect centrifugal, printr -o supapa de golire, cat si fortat,
prin intrarea in functiune a pompei de umplere, dar in sens invers.
In concluzie, ori de cate ori este necesara o reducere mai lina a vitezei de deplas are se poate
recurge la utilizarea retarderelor, fara a fi necesara schimbarea intr -o treapta inferioara de viteza.
Daca se doreste o reducere mai intensa a vitezei se poate trece la schimbarea intr -o treapta
inferioara de viteze, de asemenea insotita de u tilizarea retarderului. Operatiunea este utila si la
coborarea pantelor lungi, cand suprasolicitarea franei de serviciu ar putea reduce drastic eficienta
acesteia. Frana de serviciu va putea fi folosita doar pentru reglarea intensitatii franarii, fie cu
intermitenta, fie atunci cand conditiile de trafic o impun.

40
La coborarea pantelor lungi se recomanda utilizarea in primul rand a unei trepte de viteze cel putin
egale, daca nu mai mica, cu cea necesara pentru urcarea acesteia. Supraturarea motorului poate fi
evitata, asa cum s -a aratat mai sus, prin actionari usoare sau intermitente ale franei de serviciu.
Daca intrarea in functiune a retarderului este comandata chiar prin apasarea franei de serviciu, la
autovehiculele prevazute cu astfel de sistem se poate r emarca un efect destul de intens de franare
chiar la apasari reduse ale pedalei de frana, ceea ce arata ca retarderul a intrat in functiune.
O astfel de maniera de conducere va proteja elementele de frictiune ale mecanismului de franare
(frana de roata), va minimiza uzura acestora si le va mentine la temperaturi mai scazute de
functionare si, in consecinta, la eficienta mai ridicata , pregatite pentru o eventuala actionare de
urgenta.
Pe de alta parte, retarderele, mai ales cele cu obturarea evacuarii, a u eficiente mai scazute la viteze
mici de deplasare, cu motorul prea putin turat, fiind necesara cuplarea prealabila a unei trepte
inferioare de viteza.

1.5. Limitarea emisiilor de gaze poluante prin reducerea consumului de carburant. Notiuni
de conduce re ecologica
Se recomanda utilizarea dispozitivului de avertizare sonor strict in cazurile de evitare a unui
pericol imediat, dar nu mai aproape de 20 metri fata de pietoni, biciclisti, animale. Acestia se pot
speria si pot recurge la gesturi si mis cari care pot pune in pericol siguranta celorlati participanti la
trafic.
Energia care pune in miscare autovehiculul provine din arderea combustibilului. Aceasta energie
este utilizata pentru invingerea rezistentei aerului, rezistentei la rulare, demarajul ui si rampelor.
Viteza de deplasare a autovehiculului are o contributie majora la consumul de combustibil.
Aceasta deoarece rezistenta aerodinamica este direct proportionala cu aria frontala a
autovehiculului, coeficientul sau aerodinamic si cel mai important cu patratul vitezei de deplasare.
In aceste conditii rularea cu viteze mari are ca efect o crestere drastica a consumului de
combustibil. In consecinta este recomandabil sa se evite pe cat posibil rularea cu viteze foarte mari.
In cazul aut ovehiculelor de marfa este recomandabila utilizarea reflectoarelor atat a celui de
deasupra cabinei cat si a celor laterale din spatele cabinei (la autotractoarele cu sa) deoarece
acestea reduc rezistenta aerodinamica si deci si consumul de combustibil.

41
Conditiile de drum afecteaza economia de combustibil. Conducerea in zone muntoase
echivaleaza cu o slaba economicitate deoarece se consuma o cantitate mare de combustibil pentru
invingerea rampelor, motorul trebuind sa functioneze de multe ori la sar cina maxima.
La coborare aceasta energie nu poate fi recuperata deoarece viteza de deplasare trebuie
micsorata prin utilizarea franei de motor sau de serviciu. Treapta de viteza cu care se urca trebuie
aleasa astfel incat motorul sa dezvolte turati a de cuplu maxim.
De asemenea trebuie sa se evite urcarea rampelor cu viteza excesiva si supraturarea
motorului.
Presiunea de umflare a anvelopelor are un efect semnificativ asupra consumului de combustibil.
Anvelopele trebuie mentinute la pr esiunea recomandata de constructor, deoarece o anvelopa
dezumflata creste consumul de combustibil.
Un factor major care determina cantitatea de combustibil consumat este modul de
conducere al autovehiculului. Viteza crescuta, accelerarile si fra narile dese, mersul motorului timp
indelungat la relanti si utilizarea diferitelor accesorii contribuie la cresterea consumului. Stilul de
conducere anticipativ in care soferul, spre exemplu, nu accelereaza cand in fata este un semafor pe
culoarea rosie pe ntru a frana apoi brusc poate avea o contributie insemnata la economia de
combustil.
Utilizarea treptelor de viteza trebuie sa se faca in mod adecvat in functie de caracteristicile
drumului si de trafic. Pentru o economicitate marita este foarte imp ortanta urmarirea permanenta a
acului turometrului care trebuie sa se situeze in permanenta in zona verde (de economicitate
maxima). Treptele de viteza se vor utiliza in concordanta cu indicatiile turometrului. Fac exceptie
cazurile cand se efectueaza depa siri unde din motive de siguranta motoarele pot fi turate peste zona
verde. La circulatia pe autostrada sau pe drumuri cu mai multe benzi utilizata ultima treapta de
viteza, iar viteza de deplasare trebuie mentinuta constanta.
Momentul schimbarii treptelor este de asemenea important pentru economicitate. Astfel
momentul optim pentru schimbarea vitezei este acela cand viteza atinsa poate fi mentinuta in
treapta urmatoare fara o apasare puternica pe accelerator. Foarte util este si in acest caz urmari rea
indicatiilor turometrului pentru alegerea momentului de schimbare a vitezei.
Daca un motor merge timp indelungat la relanti consuma mai mult decat in cazul in care
este oprit si repornit. Se recomanda ca timpul de incalzire la relanti al m otorului rece sa fie cat mai
redus.

42
Un alt factor care contribuie la economicitatea vehiculului este starea sa tehnica . Astfel
trebuie respectata periodicitatea de prezentare a vehiculului la service pentru operatiile intretinere
si reglaje si pentru schimbarea unor piese. Spre exemplu, filtrele de aer trebuie inlocuite la
intervalele prescrise deoarece un filtru de aer colmatat conduce la cresterea consumului de
combustibil, sistemul de injectie trebuie mentiunt in parametrii normali de functi onare atat prin
efectuarea reglajelor cat si prin inlocuirea unor componente.

Notiuni de conducere ecologica
Conducerea ecologică este asamblul măsurilor comportamentale , de control sau verificare
a vehiculului, prin care se realizează economie de energie(carburant) și protejarea mediului. De
aceea, orice măsură luată pentru a scădea consumul de combustibil (an velope umflate corect,
scăderea rezistenței la înaintare,
oprirea motorului la staționări lungi, etc.) se înscrie în orbita conducerii ecologice.
Orice folosire a unui sistem auxiliar acționat de motor (aer condiționat, dispozitive servo,
generatorul de cu rent) va avea drept efect creșterea consumului de carburant.
Autovehiculele sunt construite din multe materiale care, odată ajunse în stadiul de deșeu,
pot polua grav mediul, fie prin toxicitatea lor (lichid de frână, antigel), fie prin perioada lungă de
descompunere
(anvelope, mase plastice).
Prelungirea duratei lor de serviciu este componentă a conducerii ecologice ( de ex. permutarea
anvelopelor la 10.000 de km ).

1.6. Fortele care actioneaza asupra vehiculului in miscare. Utilizarea optima a treptelor de
viteza in functie de fortele care actioneaza asupra vehiculului in miscare, incarcarea
vehiculului si a profilului drumului . Principalele reguli de incarcare si asigurare a marfurilor
transportate. Incarcarea. Arimarea.

1.6.1. Forțe care acționează a supra unui vehicul
Asupra unui vehicul staționar (viteza este zero) acționează, doar pe verticală, forța de greutate și
forța normală .

43
Asupra unui vehicul aflat în mișcare cu viteză constantă , pe verticală acționează forța
de greutate și forța normală , iar pe orizontală forța de tracțiune și forța de frecare .
Schimbarea corecta a vitezelor constituie una din greutatile conducerii autovehiculelor.
Analiza actiunilor necesare schimbarii vitezelor comporta doua asp ecte distincte:
– alegerea momentului pentru efectuarea schimbarii, in functie de viteza vehiculului,
caracteristicile drumului si ale fluxului rutier;
– tehnica manevrelor care sa prezinte o schimbare corecta a vitezelor.
Schimbarea corecta a vitezelor este conditionata de alegerea turatiei optime a acestei
manevre, in functie de calitatile dinamice ale autovehiculului, de caracteristicile drumului si de
scopul urmarit in alegerea acestei turatii.
Urcarea rampelor solicita mult moto arele autovehiculelor, deplasarea neputandu -se efectua
in ultima treapta a cutiei de viteze; trebuiesc folosite treptele inferioare de viteza in functie de
inclinarea drumului, incarcatura vehiculului, sinuozitatile drumului si aderenta suprafetei
carosabi le.

1.6.2. Incarcarea marfurilor
a. Masa proprie a vehiculului (masa vehiculului gata de drum):
– masa vehiculului carosat, gata de drum fara incarcatura , cu dispoziticul de atelare,
daca este vorba de un vehicul tractorat, sau masa sasiul ui-cabina, daca constructorul nu monteaza
caroserie si/sau dispozitivul de atelare, inclusiv lichidul de racire, lubrifianti, 90% din carburant,
100% din alte lichide, cu exceptia apelor uzate, scule, roata de rezerva si conducatorul (75 kg) si
pentru aut obuze si autocare masa insotitorului (75 kg), daca acest loc este prevazut in vehicul.

b. Masa totala maxima admisă (pentru un vehicul sau ansamblu de vehicule)
– masa totala maxima a vehiculului sau ansamblului de vehicule, admisă pentru
circulatia pe drumurile din Romania, conform legislatiei in vigoare – OG 43/1997 cu
modificarile ulterioare. Ea nu poate sa depaseasca masa maxima tehnic admisibila stabilita de
constructor.

c. Masa totală maximă tehnic admisibila (constructivă)

44
– masa proprie a vehiculului la care se adauga masa incarcaturii, stabilita de cons tructorul
acestuia, tinand seama de dimensionarea componentelor si echipamentelor acestuia.

d. Incarcatura utila (sarcina utila) pentru un vehicul este egala cu diferenta dintre masa totala
maxima autorizata si masa proprie a vehiculului.
Daca avem un ansamblu de vehicule alcatuit ditr -un vehicul tractor si o remorca sarcina
utila a ansamblului va fi data de suma sarcinii utile a vehiculului tractor si a remorcii.

Planul de incarcare
Inainte de efectuarea incarcarii unui vehicu l este necesara elaborarea unui plan de
încărcare. Necesitatea planului de incarcare este data de respectarea masei totala maxima
autorizata a vehiculului, a maselor maxime admise pe axa/grup de axe precum si de faptul ca
trebuie utilizat la maximum volumu l util al vehiculului pentru a putea utiliza la maximum
capacitatea de transport a vehiculului.
La alcatuirea planului de incarcare trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
– dimensiunile si masele fiecarei unitati de marfa de transportat;
– numarul de buca ti dintr -un anumit tip de marfa;
– dimensiunile interioare al compartimentului de incarcare al vehiculului;
– repartizarea diferitelor marfuri astfel incat sa se umple cat mai bine volumul util al vehiculului si
in acelasi timp sa nu se depaseasca masa tot ala maxima autorizata a vehiculului si masele maxime
autorizate pe axa/grup de axe.
In final trebuie sa rezulte un plan in care sa fie indicate dispunerea fiecarei unitati de marfa in
interiorul compartimentului de incarcare al vehiculului.
In cazul utilizarii paletilor acest plan este mult simplificat datorita dimens iunilor standard
ale paletilor.

1.6.3. Repartizarea incarcaturii, consecintele incarcarii pe o axa
Arimarea incarcaturii
Arimarea reprezinta totalitatea operatiunilor de repartiza re, asezare, stivuire si fixare a incarcaturii
intr-un vehicul, pentru a asigura mentinerea stabilitatii acestuia.

45
La incarcarea unui vehicul trebuie respectate limitele legale pentru masa totală. De asemenea
trebuie respectate masa totala tehnic admisibila si sarcinile pe axa tehnic admisibile ale vehiculului
respectiv.
Depasirea maselor legale atrage dupa sine amenzi, oprirea si descarcarea vehiculului etc. in
functie de tara. Supraincarcarea vehiculului are efecte negative asupra directi ei, franarii si
controlului vitezei de deplasare.
Autovehiculele supraincarcate se deplaseaza greoi in rampa, iar la coborarea pantelor capata o
viteza mare. Spatiul de franare creste. Franele pot ceda cand sunt solicitate la maximum. La un
vehicul supraincarcat pot aparea de asemenea avarieri ale suspensiei, puntilor sau explozii ale
anvelopelor.
Plasarea necorespunzatoare a incarcaturii poate duce la manevrarea periculoasa a autovehiculului.
O incarcare prea mare a axei fata (cauzata de plasarea prea in fata a incarcaturii) poate provoca
manevrarea grea a directiei, avarierea axei directoare si anvelopelor.
Subincarcarea axei fata (cauzata de plasarea prea in spate a incarcaturii) provoaca descarcarea
axei directoare si manevrarea nesigura a directiei. O incarcare prea mica a axei(lor) motoare poate
provoca o tractiune scazuta rotile putand pierde aderenta cu usurinta (fig.1).
Plasarea incarcaturii mai mult intr -una din partile laterale ale autovehiculului poate afecta
stabilitatea, fran area sau uzura pneurilor (fig.2).
Incorect Incorect Corect

Fig. 1 Exemple de plasare a incarcaturii in plan longitudi nal

46
incorect corect

Fig. 2. Exemple de plasare a incarcaturii in plan transversal

1.6.4. Stabilitatea vehiculului si centru l de greutate
Inaltimea centrului de greutate este foarte importanta pentru conducerea in siguranta a
autovehiculului. Un centru de greutate inalt (incarcatura plasata in partea de sus a vehiculului)
poate provoca rasturnarea cu usurinta a vehiculu lui, mai ales in curbe sau la efectuarea unei
manevre bruste de depasire pentru evitarea unui pericol. Din aceasta cauza este foarte importanta
distribuirea incarcaturii cat mai jos posibil si plasarea partilor de incarcatura mai grele in partea de
jos.

1.6.5. Tipuri de ambalaje
Ambalajele utilizate pentru marfuri pot fi cutii de carton, de plastic sau de lemn de forma
paralelipipedica, containere de mici dimensiuni. Pentru marfuri in stare lichida se utilizeaza
butoaie din metal sau material pla stic, canistre etc. Pentru gruparea mai multor unitati de marfa se
utilizeaza europaleti, paleti din material plastic din metal, boxpaleti, containere etc. Dimensiunile
europaletilor sunt 800 x1200x172 mm.
Containerul este o cutie de marfa de for ma paralelipipedica care contine mai multe unitati de
marfa, de multe ori omogene si care constituie o incarcatura mare ca volum si greutate si care se
manipuleaza impreuna (incarcatura si containerul) cu mijloace mecanizate iar incarcarea si
descarcarea containerului se face doar la expeditor si destinatar, nu pe parcurs.
Avantajele folosirii containerului sunt multiple, in primul rand se mecanizeaza activitatea de
manipulare la incarcare, descarcare sau transbordare. Se reduce timpul general de tranzit ca urmare
a reducerii timpilor de transbordare. Containerul protejeaza marfa pe durata deplasarii si este o
modalitate de depozitare protejata a bunurilor si atunci cand se afla sub cerul liber, reduce deci

47
costurile de depozitare. Se evita sustra gerile iar potentialul de pierdere sau distrugere datorita
manipularii se reduce, cerintele de ambalare a produselor introduse in container sunt mai mici.
Containerele cele mai utilizate sunt cele de 20 de piciaore sau de 40 de picioare lungime, e le
se pot aseza pe vagon sau pe semiremorca auto pentru deplasarea pe uscat.

1.6.6. Asigurarea incarcaturii. Blocarea incarcaturii
Daca vehiculul este incarcat gresit sau incarcatura nu este asigurata, aceasta poate constitui un
pericol pentru ceil alti participanti la trafic sau pentru sofer. Pierderea sau caderea incarcaturii poate
cauza probleme traficului sau poate rani sau chiar omori alte persoane.
De asemenea in timpul unei franari bruste incarcatura neasigurata corespunzator poate sa
raneasca sau sa omoare chiar pe soferul vehiculului in cauza. In cazul unei supraincarcari
autovehiculul se poate defecta sau chiar avaria.

Blocarea incarcaturii este utilizata pentru partea din fata, spate si/sau partile laterale ale
acesteia pen tru a preveni deplasarea. Dispozitivele de blocare trebuie sa aiba o forma care sa se
potriveasca cu incarcatura transportata si trebuie sa fie asigurate fata de podeaua vehiculului.

1.6.7. Asigurarea cu legaturi. Verificarea ancorarii marfurilor
Pe semiremorcile platforma sau fara obloane laterale, incarcatura trebuie asigurata cu
legaturi pentru a preveni deplasarea sau caderea acesteia.
In furgoanele inchise asigurarea cu legaturi este de asemenea necesara pentru a preveni
deplasare a incarcaturii care poate afecta conducerea vehiculului. Legaturile trebuie sa fie de un tip
si o rezistenta corespunzatoare.
Rezistenta combinata a tuturor legaturilor trebuie sa fie altfel incat acestea sa poata sa ridice o
greutate de 1,5 ori m ai mare decat a incarcaturii asigurate.
Trebuie utilizate echipamente de legare corespunzatoare cum ar fi chingi, lanturi, cabluri
precum si dispozitive de intindere corespunzatoare cum ar fi chingi, lanturi, cabluri precum si
dispozitive de inti ndere corespunzatoare (vinciuri, dispozitive cu chichet). Legaturile trebuie
atasate de vehicul in mod direct cu cjutorul carligelor, suruburilor, sinelor sau inelelor.
Indiferent de cat de mica este o incarcatura aceasta trebuie asigurata cu cel putin do ua legaturi.
Obloanele din fata sau parte din fata a compartimentului furgonului protejeaza soferii de

48
incarcatura in cazul unei coliziuni sau al unei farnari bruste. De aceea trebuie verific ata starea
structurii din fata.
Inainte de plecarea in cursa soferul trebuie sa se asigure ca autovehiculul nu este
supraincarcat si ca incarcatura este echilibrata si asigurata corespunzator.
Dupa primii aproximativ 25 km parcursi este bine ca incarcatura si dispozitivele de asigurare
sa fie verific ate si sa se faca, daca este cazul, ajustarile necesare respectiv intinderea chingilor
slabite. In timpul calatoriei este bine ca incarcatura si dispozitivele de asigurare sa fie verificate cat
mai des posibil.

Conditii generale care trebuiesc respectate de conducatorii auto la executarea
transporturilor rutiere de marfuri generale:
– soferul are obligatia sa asiste la incarcarea si descarcarea marfurilor transportate, permitand
efectuarea acestor operatiuni astfel incat pe parcursul transportului sa se asigure securitatea
marfurilor si sa se preintampine deplasarea acestora si producerea unor evenimente rutiere;
– soferul are obligatia sa nu permita incarcarea marfurilor din alte categorii pentru care
vehiculul nu detine licenta;
– sa nu incarce vehiculul peste capacitatea utila de transport;
– transportul marfurilor agabaritice sau periculoase se va efectua pe rutele aprobate.

1.6.8. Asigurarea accesului pentru incarcare/descarcare
La manevrarea, pozitionare a si fixarea autovehiculelor pentru incarcare/descarcare,
conducatorii auto trebuie sa respecte prevederile normelor de protectie a muncii specifice locurilor
de munca respective. Este interzis accesul la locul de incarcare/descarcare al persoanelor care nu
au nici o atributie la aceste operatii.
Conducatorul auto nu va efectua controlul sau repararea autovehiculului in timpul incarcarii
sau descarcarii acestuia.
La incarcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor trebuiesc respectate u rmatoarele
masuri:
– incarcarea se va face dinspre partile laterale ale autovehiculului sau dinspre partea din spate;
– conducatorul auto nu va permite stationarea de persoane pe platforma autovehiculului, in
cabina sau pe scari;

49
– conducatorul autovehiculului va parasi cabina si se va indeparta de zona de actiune a
macaralei; in cazul incarcarii marfurilor care depasesc gabaritul este interzisa prezenta
conducatorului auto in cabina, indiferent de mijloacele de incarcare utilizate s i de capacitatea
vehiculului.
La autovehiculele dotate cu oblon ridicator in timpul manipularii oblonului este interzisa
stationarea oricarei persoane pe oblon, sau in spatele vehiculului.

1.6.9. Aranjarea si asigurarea incarcaturii
Incarcat ura unui autovehicul trebuie sa fie asezata si, la nevoie, astfel fixata incat:
a) sa nu puna in pericol persoane ori sa nu cauzeze daune proprietatii publice sau private;
b) sa nu stanjeneasca vizibilitatea conducatorului sau sa periclite ze stabilitatea ori conducerea
vehiculului;
c) sa nu fie tarata, sa nu se scurga ori sa nu cada pe drum;
d) sa nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii si placutele cu numerele de
inmatriculare sau inregistrare, iar i n cazul vehiculelor fara motor, semnalele facute cu bratele de
conducatorul acestora;
Lanturile, cablurile, prelatele si alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protectia incarcaturii
trebuie sa o fixeze cat mai bine de vehicul si sa nu constituie, e le insele, un pericol pentru
siguranta circulatiei.

1.6.10. Acoperirea incarcaturii cu prelată. Stivuirea incarcaturii
Este obligatorie pentru marfurile divizibile, care se pot imprastia in timpul transportului
(piatră, nisip, var, fier vechi, cereale, etc). Aceasta se face din doua motive:
a) sa protejeze pe c eilalti participanti la trafic sau pietonii de imprastierea incarcaturii
b) sa protejeze incarcatura de conditiile meteorologice.
Se recomanda ca soferii sa supravegheze in timpul conducerii acoperitorile prin intermediul
oglinzilor.
Marfur ile cu forme geometrice regulate sau ambalate in forme geometrice regulate trebuie
incarcate in vehicule in stive, cu randuri intretesute asigurandu -se o buna stabilitate. Pentru situatia
in care se depaseste inaltimea obloanelor, trebuie asigurata stabili tatea marfurilor. Paletii trebuie

50
asezati in caroseria vehiculului cu latura mica inspre cabina mijlocului de transport. Paletii de
dimensiuni mici vor fi stivuiti in caroserie intretesut.

Fig. 3 Exemple de asezare a butoaielor

51
CAP. II
MEDIUL SOCIAL AL TRANSPORTULUI RUTIER

2.1. Drepturile si obligatiile conducatorului auto referitoare la calificarea initiala si continua.
Contractul de munca, clauze, plati interzise, responsabilitati.

2.1.1. Calificarea initiala si formarea continua a conducatorilor auto . Prevederi ale OMT.
1214/2015
Pentru a -și putea exercita ocupația, conducătorii auto titulari ai permiselor de conducere
corespunzătoare pentru cel puțin una dintre categoriile C1, C1E, C și CE, respectiv D1, D1E, D și
DE, trebuie să dețină un nivel minim de cunoștințe necesare desfășurării profesiei, cunoștințe ce
trebuie actualizate periodic.
Prezentele norme nu se aplică conducătorilor auto care condu c:
a) vehicule cu o viteză maximă autorizată care nu depășește 45 km/h;
b) vehicule utilizate de sau aflate sub controlul forțelor armate, apărării civile, Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență și al forțelor care răspund de menținerea ord inii publice;
c) vehicule care efectuează teste rutiere în vederea unor dezvoltări tehnice, reparații sau
pentru întreținere, și vehicule noi sau reconstruite care nu au fost încă puse în funcțiune;
d) vehicule utilizate în situații de urgență sau dese mnate pentru misiuni de recuperare;
e) vehicule utilizate în cursul pregătirii /examinării în vederea obținerii permisului de
conducere sau a unui certificat /atestat profesional.
Certificatul de calificare profesională inițială, denumit în continuare CPI, și Certificatul de
calificare profesională continuă, denumit în continuare CPC, reprezintă dovada calificării
profesionale inițiale, respectiv dovada pregătirii profesionale periodice a conducătorului auto, și
pot fi obținute conform prevederilor prez entelor norme.
CPI și CPC sunt valabile pentru tipul de transport rutier efectuat de către conducătorul auto,
respectiv transport rutier de mărfuri sau transport rutier de persoane.
Modelul și conținutul certificatului de calificare profesională sunt p revăzute în Anexa nr. 2b)
la prezentele norme.
Pot obține în România CPI doar conducătorii auto care îndeplinesc una dintre următoarele
condiții:

52
a) sunt cetățeni sau resortisanți ai unui stat membru al Uniunii Europene care își au reședința
în România , așa cum este aceasta definită în art. 14 din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al
Consiliului din 20 decembrie 1985 privind echipamentul de înregistrare în transportul rutier, cu
modificările și completările ulterioare;
b) sunt cetățeni sau resortisanți a i unor state nemembre ale Uniunii Europene care sunt
angajați de o întreprindere stabilită în România sau au dobândit dreptul de a munci în România.
Pot obține în România CPC doar conducătorii auto care îndeplinesc una dintre următoarele
condiții:
a) își au reședința în România, așa cum este aceasta definită în art. 14 din Regulamentul
(CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985, cu modificările și completările ulterioare;
b) sunt angajați de o întreprindere stabilită în România
Sunt recu noscute ca valabile pe teritoriul României CPI și CPC eliberate în condițiile
Directivei 2003/59/CE de alte state membre ale Uniunii Europene, cu modificările ulterioare

Calificarea profesională inițială
CPI poate fi obținut prin susținerea unui exame n de cunoștințe teoretice și practice, conform
prevederilor art. 4. Examenul va urmări însușirea nivelului minim de cunoștințe, conform
tematicilor prevăzute în Anexa nr. 2a).
CPI sunt eliberate conducătorilor auto de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., în
termen de maximum 30 de zile de la promovarea examenului prevăzut la alin. (1).
Conducătorii auto care efectuează transport de marfă și care își dezvoltă sau își schimbă activitatea
pentru a efectua transport de persoane ori invers și care dețin un CPI nu trebuie să mai parcurgă
părțile comune ale celor două tipuri de calificare inițială, ci doar părțile specifice noii calificări,
urmate de promovarea unui examen teoretic. Acești conducători vor susține în mod obligatoriu
examenul practic în total itate.
Sunt exceptați de la obligativitatea calificării inițiale conducătorii auto care sunt:
a) titularii unui permis de conducere pentru cel puțin una dintre categoriile D1, D1E, D și DE,
eliberat până la data de 9 septembrie 2008;
b) titularii unui permis de conducere pentru cel puțin una dintre categoriile C1, C1E, C și CE,
eliberat până la data de 9 septembrie 2009.

53
Conducătorii auto care efectuează transport rutier de mărfuri și dețin un CPI pentru una dintre
categoriile de vehicule C1, C1E, C și CE sunt exceptați de la obținerea unui CPI pentru oricare alta
dintre acestea, iar conducătorii auto care efectuează transport rutier de persoane și dețin un CPI
pentru una dintre categoriile de vehicule D1, D1E, D și DE sunt exceptați de la obținerea unui CPI
pentru oricare alta dintre acestea.

Pregătirea profesională periodică
Pregătirea profesională periodică constă în cursuri specifice, prin care conducătorii auto își
actualizează cunoștințele necesare în activitate, cu precădere în ceea ce privește siguranța rutieră și
raționalizarea consumului de combustibil.
Cursurile prevăzute la alin. (1) sunt organizate de către centre de pregătire și perfecționare
profesională autorizate de Ministerul Transporturilor și se desfășoară conform programelor
prevăz ute în Anexa nr. 2a) la prezentele norme. Suporturile de curs utilizate vor fi întocmite în
scopul însușirii de către candidați a cunoștințelor menționate Anexa 2a) la prezentele norme, cu
respectarea necesităților de învățare ale acestora.
Cursurile se î ncheie prin susținerea unui examen teoretic conform, prevederilor art. 5. La
promovarea examenului, conducătorul auto obține un CPC cu o valabilitate de 5 ani.
CPC sunt eliberate conducătorilor auto de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., în termen d e
maximum 30 de zile de la promovarea examenelor prevăzute la alin. 3.
Pentru a continua exercitarea profesiei, conducătorii auto care sunt titulari ai unui CPI trebuie să
urmeze cursurile de pregătire profesională periodică în ultimul an de valabilitate a l certificatului și
să promoveze examenul prevăzut la art. 5. in acest caz, valabilitatea noului certificat începe din
ziua următoare zilei în care certificatul anterior expiră.
Conducătorii auto exceptați de la obligația deținerii CPI conform prevederilor art. 2 alin. (4)
trebuie să participe la cursurile de pregătire profesională periodică și să obțină CPC pentru a -și
putea exercita profesia conform prevederilor art. 1 alin. (1).
Conducătorii auto care efectuează transport rutier de mărfuri și dețin un C PC pentru una
dintre categoriile de vehicule C1, C1E, C și CE sunt exceptați de la obținerea unui CPC pentru
oricare alta dintre acestea, iar conducătorii auto care efectuează transport rutier de persoane și dețin
un CPC pentru una dintre categoriile de ve hicule D1, D1E, D și DE sunt exceptați de la obținerea
unui CPC pentru oricare alta dintre acestea.

54
Pentru a continua exercitarea profesiei, conducătorii auto care sunt titulari ai unui CPC urmează
cursurile prevăzute la art. 3 alin. (1)în ultimul an de va labilitate al certificatului și să promoveze
examenul prevăzut la art. 5. În acest caz, valabilitatea noului certificat începe din ziua următoare
zilei în care certificatul anterior expiră.
În cazul în care conducătorii auto titulari ai unui CPI sau ai unu i CPC au încetat exercitarea
profesiei iar certificatul de calificare deținut a expirat, aceștia au obligația de a urma un curs de
pregătire profesională periodică înainte de reluarea activității.
În vederea participării la cursurile pentru obținerea CPC, candidații se înscriu la un centru de
pregătire și perfecționare profesională autorizat de Ministerul Transporturilor, completând în acest
scop o cerere și depunând în acest sens un dosar cu următoarele documente:
a) cerere,
b) actul de identitate, în copie,
c) permisul de conducere, în copie,
d) actul care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (7), în copie.
Copiile documentelor prevăzute la literele b) – d) se certifică de către solicitant pentru conformitate
cu originalu l prin înscrisul "Subsemnatul ……….., declar pe propria răspundere, sub sancțiunea legii
penale privind falsul în declarații, ca prezentul act este conform cu originalul" și semnare.
Candidații care doresc să obțină CPC atât pentru categoriile de vehi cule C1, C1E, C și CE cât și
pentru categoriile de vehicule D1, D1E, D și DE pot să urmeze părțile comune ale cursurilor
specifice o singură dată.

Examinarea pentru obținerea CPI
Examenele pentru obținerea CPI au în vedere verificarea deținerii de către conducătorii
auto a nivelului minim de cunoștințe prevăzut în Anexa nr. 2a) la prezentele norme.
În vederea susținerii examenului pentru obținerea CPI, candidații se vor înscrie la un centru de
pregătire și perfecționare profesională autorizat de Minister ul Transporturilor, completând în acest
sens o cerere și depunând în acest sens un dosar cu următoarele documente:
a) cerere,
b) actul de identitate, în copie,
c) permisul de conducere, în copie,
d) actul care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), în copie

55
Copiile documentelor prevăzute la literele b) – d) se certifică de către solicitant pentru conformitate
cu originalul prin înscrisul "Subsemnatul ……………, declar pe propria răspundere, sub sancțiunea,
legii p enale privind falsul în declarații, ca prezentul act este conform cu originalul" și semnare.
În vederea susținerii examenului și a obținerii CPI, candidații trebuie să dețină permis de
conducere valabil eliberat sau recunoscut de autoritatea competentă.
Examenul pentru obținerea CPI este compus dintr -un examen teoretic și unul practic.
Examenul teoretic este format din două probe:
a) o probă cu durata de 2 ore care constă dintr -un set de 100 întrebări cu 4 variante de răspuns
din care una corectă, testul având cel puțin o întrebare pentru fiecare obiectiv dintre obiectivele
generale și cele specifice tipului de transport, respectiv transport de mărfuri sau persoane, prevăzut
în Anexa nr. 2a);
b) o probă cu durata de 2 ore care constă din 6 studii de caz, câte două pentru fiecare dintre
cele 3 capitole ale Anexei nr. 2a).
Candidatul este considerat admis dacă a răspuns corect la cel puțin 70% din întrebări și a obținut
minimum 70% din punctajul maxim cumulat al studiilor de caz.
Candidații declarați admiși la examenul teoretic vor putea susține examenul practic, care este
format din următoarele probe:
a) o probă de conducere destinată evaluării pregătirii cu privire la conducerea rațională bazată
pe reguli de siguranță. Această probă are loc, pe cât posib il, pe drumuri situate în afara zonelor
construite, pe drumuri expres sau pe autostrăzi (sau alte drumuri similare), precum și pe toate
tipurile de drumuri publice urbane, acestea trebuind să prezinte diferite tipuri de dificultăți pe care
un conducător au to le poate întâlni. Este preferabil ca această probă să se desfășoare în diverse
condiții de intensitate a traficului. Timpul de conducere pe drum trebuie să fie folosit în mod optim
pentru a evalua candidatul în toate zonele de circulație!pe care le -ar putea întâlni. Durata minimă a
acestei probe este de 60 de minute. Candidații admiși la această probă vor putea susține examenul
practic prevăzut la b);
b) o probă care vizează cel puțin pct. 1.4, 1.5, 1.6, 3.2, 3.3 și 3.5 din Anexa nr. 2a). Durata
minimă a acestei probe este de 30 de minute;
Pentru a fi admiși la examenul de obținere a CPI, candidații trebuie să fie declarați admiși atât la
examenul teoretic, cât și la toate probele parțiale ale examenului practic.

56
În cazul nepromovării examenului practic , calificativul "Admis" obținut de candidați la examenul
teoretic își păstrează valabilitatea cel mult 6 luni de la data obținerii lui, dar nu mai mult de două
reexaminări practice.
Vehiculele utilizate în timpul examenelor practice trebuie să corespundă d in punct de vedere
constructiv cerințelor impuse vehiculelor utilizate la examinarea în vederea obținerii permisului de
conducere.
Pentru conducătorii menționați la art. 2 alin. (3) examenul teoretic cuprinde un chestionar cu 20 de
întrebări și se limiteaz ă la materiile prevăzute în Anexa nr. 2a), corespunzătoare tipului de
transport, de mărfuri sau de persoane, pentru care se solicită noua calificare inițială. Acești
conducători vor susține obligatoriu examenul practic în totalitate.
Examinarea prevăzută l a alin. (6), (7), (8) și (12) se face conform Normelor prevăzute în Anexa nr.
8 la ordin.

Examinarea pentru obținerea CPC
Pot participa la examenul pentru obținerea CPC doar candidații care au urmat în totalitate
cursurile de pregătire profesională perio dică.
Examenul este format dintr -un set de 30 de întrebări tip grilă din tematica prevăzută în Anexa nr.
2a), care trebuie rezolvate în 30 de minute.
Candidatul este considerat admis dacă a răspuns corect la cel puțin 70% din întrebări.
Eliberarea certif icatului de calificare profesională
Certificatul de calificare profesională se eliberează de către Autoritatea Rutieră Română –
A.R.R. persoanelor care au promovat examenele.
În vederea eliberării certificatului de calificare profesională, solicitantul d epune la Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R următoarele documente:
a) cerere,
b) copie după actul de identitate,
c) copie după permisul de conducere aflat în perioada de valabilitate,
d) actele care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute l a art. 1 alin. (6) pentru
eliberarea CPI, după caz, în copie,
e) actele care demonstrează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (7) pentru
eliberarea CPC, după caz, în copie,

57
f) o fotografie color,
g) dovada achitării tarifului de eliber are.
Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) literele b) – e) se certifică de către solicitant pentru
conformitate cu originalul prin înscrisul "Subsemnatul …………, declar pe propria răspundere, sub
sancțiunea legii penale privind falsul în decla rații, ca prezentul act este conform cu originalul" și
semnare.
Certificatul de calificare profesională se eliberează în termen de 30 de zile de la data înregistrării
cererii la Autoritatea Rutieră Română – A.R.R.
Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., respi nge solicitările de eliberare ale certificatului de
calificare profesională pentru persoanele care nu au dosarul complet, în situația în care copiile
documentelor nu sunt lizibile, al căror permis de conducere nu este în perioada de valabilitate sau a
căror fotografie nu este corespunzătoare confecționării certificatului.
Cu ocazia depunerii documentelor prevăzute la alin. (1), Autoritatea Rutieră Română – A.R.R.
eliberează deponentului o dovadă înlocuitoare a certificatului de calificare profesională, vala bilă
doar pe teritoriul României, cu valabilitate de 30 de zile calendaristice de la data depunerii și pe
care apare mențiunea "Valid only in România".

Deținătorii CPI și CPC au obligația de a solicita Autorității Rutiere Române – A.R.R.
preschimbarea certificatelor menționate atunci când intervine modificarea a cel puțin uneia dintre
datele menționate pe acestea.
Când se constată, cu ocazia controlului în trafic, că datele menționate pe un CPI sau CPC nu
corespund în totalitate cu cele menționate pe al te acte, certificatul se reține și se transmite la
Autoritatea Rutieră Română – A.R R. în vederea preschimbării.
Deținătorii CPI și CPC au obligația de a solicita Autorității Rutiere Române – A.R.R. înlocuirea
certificatelor în cazul pierderii, furtului sa u deteriorării acestora. În acest caz certificatele se
eliberează, după achitarea tarifului de eliberare, cu valabilitatea de la data emiterii până la data de
expirare a certifica tul inițial.
Certificatele CPI și CPC emise de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. devin nule dacă pentru
obținerea lor au fost prezentate documente conținând informații false sau eronate, ori au fost
eludate orice prevederi legale aplicabile.

58
În situațiile prevăzute la alin. (2), măsura de anulare a certificatelor se aplică de căt re Autoritatea
Rutieră Română – A.R.R.

2.1.2. Contractul individual de munca al conducatorului auto.
Forma contractului individual de munca.
Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma
scrisa, in limba romana. O bligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa
revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.
Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in regi strul general de
evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.
Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din
contractul individual de munca.
Munca prestata in temei ul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
Fac exceptie concediile pentru formare profesionala fara plata.

Obligatiile partilor
Obligațiile salariatului :
– obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform
fișei postului;
– obligația de a respecta disciplina muncii;
– obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de
muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
– obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
– obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
– obligația de a respecta secretul de serviciu;
– alte obligații prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Angajatorului îi revin următoarele obligații :
– să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc
desfășurarea relațiilor de muncă;

59
– să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor
de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
– să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă
aplicabil și din contractele individuale de muncă;
– să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității, cu excepția
informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea
unității. Periodicitatea comunicărilor se stabilește prin negociere în contractul colectiv de muncă
aplicabil;
– să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților în privința deciziilor
susceptibile să afecteze substanțial drepturil e și interesele acestora;
– să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze
contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii;
– să înființeze registrul general de evidență a salari aților și să opereze înregistrările prevăzute de
lege;
– să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
– să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților.

Se interzice angajatorul ui sa acorde remuneratii suplimentare in functie de cantitatea de
marfa transportata, nr. de kilometri efectuati, nr. de calatori transportati, nr. de curse
efectuate, etc.
Remunerarea conducătorilor auto în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitate a de
mărfuri transportată, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o
asemenea remunerare este de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze
încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 – sanctiune de la 4000 la 800 lei.
2.2. Norme specifice in domeniul transporturilor rutiere privind timpii de conducere,
sanctiuni pentru neutilizarea/ manipularea /fraudarea tahografului.

2.2.1. Prevederi ale Reg. 561/2006 CE
Timpii de conducer
1. TIMPUL DE CONDUCERE ZILNIC (reprezinta timpul maxim de conducere care poate fi
acumulat pe parcursul unei zile de lucru)

60
Regula:
– Durata (perioada/timpul) de conducere zilnica cumulata nu trebuie sa depaseasca 9 ore.
Exceptie:
– Durata de condus zilnica poate fi prelung ita la maximum 10 ore, dar nu mai mult de 2 ori pe
parcursul unei saptamâni.

2. TIMPUL DE CONDUCERE SAPTAMANAL
Intr-o saptamana se pot efectua maximum 6 perioade de conducere.
– Durata de condus saptamânala nu trebuie sa depaseasca 56 de ore
La un ca lcul simplu, observam ca 9 ore x 6 zile = 54 ore; 54 ore + 2 ore (exceptia, care spune ca 2
zile poti conduce mai mult cu 1 ora) = 56 ore
– Durata de condus totala acumulata pe parcursul a 2 saptamâni consecutive nu trebuie sa
depaseasca 90 de ore.
Observa m ca intr -o saptamana se pot efectua maximum 6 perioade de conducere dupa care
urmeaza in mod obligatoriu perioada de repaus (odihna) saptamanal, iar in doua saptamani
maximum 12 perioade de conducere zilnica. (vom vedea mai jos ca odihna neintrerupta
saptamanala normala este de 45 de ore)

Pauza.
Atentie! A nu se confunda cu “odihna (repaosul)”!!
Regula:
– Dupa fiecare perioada de conducere de 4 ore si 30 de minute, conducatorul trebuie sa faca o
pauza neîntrerupta de cel putin 45 de minute, exceptând caz ul în care îsi începe o perioada de
repaus.
Exceptie:
Prin exceptie, aceasta pauza de cel putin 45 de minute poate fi înlocuita cu doua pauze, prima de
cel putin 15 minute urmata de a doua de cel putin 30 de minute, pauze intercalate pe parcursul
perioade i de conducere astfel încât sa respecte dispozitiile primului paragraf.
Observam ca prima pauza este cea scurta, iar cea de -a doua este mai mare, nefiind corect sa se
procedeze invers (din motive de oboseala).

61
Mai observam faptul ca efectuarea pauzei in d oua transe nu este conditionata si de marirea
numarului de minute, acestea ramanand tot 45.

Repausul (Odihna)
1. REPAUSUL ZILNIC (reprezinta odihna conducatorului auto obligatorie pentru fiecare zi de
lucru)
Regula:
– Perioada de repaus zilnic NORMALA este de cel putin 11 ore neintrerupte.
Exceptie:
– Perioada de repaus zilnic REDUSA poate fi de cel putin 9 ore neintrerupte, dar mai putin de 11
ore (exprimarea este cel putin ciudata dar o invatam pe de rost) dar nu mai mult de 3 ori pe
saptamana. Nu se compenseaza.
Atentie!
Perioada de repaus zilnic normala poate fi luata în doua transe, din care prima trebuie sa fie o
perioada neîntrerupta de cel putin 3 ore si a doua, o perioada neîntrerupta de cel putin 9 ore.

Observam ca, spre deosebire de situatia in care pauza putea fi impartita in doua transe, caz in care
totalul
minutelor era acelasi, in cazul repausului, daca acesta se imparte in doua transe, creste numarul de
ore de la 11 la 12.
Mai obsevam si faptul ca, la fel ca in cazul pauzelor, prima tra nsa este mai scurta, a doua fiind cea
lunga, probabil tot din motive de oboseala.

2. REPAUSUL SAPTAMANAL (reprezinta odihna conducatorului auto obligatorie la sfarsitul
fiecarei saptamani de lucru)
– Perioada de repaus saptamânal NORMALA este de cel putin 45 de ore neintrerupte;
– Perioada de repaus saptamânal REDUSA este orice perioada de repaus de mai putin de 45 de ore,
dar nu mai mica de 24 de ore neintrerupte, sub rezerva conditiilor mentionate mai jos:
Conditii: Pe parcursul a 2 saptamani consecuti ve, un conducator trebuie sa efectueze cel putin:
– doua perioade de repaus saptamânal normale (45 ore + 45 ore) sau

62
– o perioada de repaus saptamânal normala (45 ore) si o perioada de repaus saptamânal redusa (24
de ore).
Atentie: reducerea trebuie sa se compenseze cu o perioada de repaus echivalenta luata în bloc ,
înainte de sfârsitul celei de -a treia saptamâni care urmeaza saptamânii în discutie. Adica trebuie
luata o perioada de repaus în compensare, care sa acopere cele 45 ore de repaus normal
saptamanal. Se poate adăuga ori la o perioadă de repaus săptamânal, ori la o perioadă de repaus
zilnic.
O perioada de repaus saptamânal începe pâna la sfârsitul a 6 perioade de 24 de ore de la perioada
de repaus saptamânal precedenta.
– La fiecare perioada de 24 de ore de dupa perioada de repaus zilnic sau saptamânal, conducatorul
trebuie sa efectueze o noua perioada de repaus zilnic redusa la 9 ore sau normala de 11 ore.
– Prin exceptie, atunci când vehiculul este condus de un ECHIPAJ, un conducator trebuie sa fi
efectuat o noua perioada de repaus zilnic de cel putin 9 ore pe parcursul a 30 de ore de dupa
perioada de repaus zilnic sau saptamânal.
În cazul în care un conducator solicita acest lucru, perioadele de repaus zilnic si perioadele de
repaus sapta mânal reduse departe de baza de stationare a vehiculului pot fi efectuate la bordul
vehiculului, cu
conditia ca acesta sa fie dotat cu cabina de dormit corespunzatoare si sa fie în stationare.
O perioada de repaus saptamânal care începe pe parcursul unei saptamâni si se continua în
saptamâna urmatoare poate fi alipita oricareia dintre aceste saptamâni, dar nu amândurora.
ALTE DISPOZITII
Atunci când un conducator auto însoteste un vehicul transportat cu FERIBOTUL SAU CU
TRENUL si efectueaza în acelasi tim p o perioada de repaus zilnic normala, aceasta perioada poate
fi întrerupta de doua ori cel mult de alte activitati – a caror durata nu depaseste 1 ora. Pe parcursul
acestei perioade de repaus zilnic normala, conducatorul trebuie sa aiba acces la o cuseta.
Perioada de timp necesara conducatorului pentru a se deplasa la locul de îmbarcare într -un vehicul
care intra în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se întoarce din acel loc,
atunci când acesta nu se afla nici la locul de resedinta a conducatorului, nici la sediul angajatorului
unde se afla
locul normal de stationare al conducatorului, nu se considera repaus sau pauza, cu exceptia cazului
în care conducatorul se afla pe un feribot sau în tren si are acces la o cuseta.

63

2.2.2. Sanc tiuni pentru neutilizarea/manipularea/fraudarea tahografului
Următoarele fapte reprezintă încălcări deosebit de grave ale dispozițiilor Regulamentului
(CE) nr. 561/2006 si se aplica sanctiunea amenzii de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică
conducătorului auto, se retine certificatul de competenta profesional a.
– alterarea, suprimarea, distrugerea datelor înregistrate pe diagrama tahografică, deținute în
memoria echipamentului/aparaturii de înregistrare, în cea a cartelei tahografice sau pe raportul
imprimat de echipamentul/aparatura de înregistrare;
– interve nția asupra echipamentului/aparaturii de înregistrare, diagramei tahografice sau cartelei
tahografice astfel încât aceasta să poată conduce la alterarea datelor înregistrate și/sau a
informațiilor conținute în raportul imprimat al echipamentului/aparaturii de înregistrare;
– prezența în vehicul a unui dispozitiv care poate fi folosit la alterarea datelor înregistrate și/sau a
informațiilor conținute în raportul imprimat al echipamentului/aparaturii de înregistrare.

64
CAP. III
CUNOASTEREA RE GLEMENTARILOR PRIVIND
TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI

3.1. Transportul rutier comunitar. Accesul la ocupația de operator de transport rutier
comunitar . Licenta de transport.
Nu se aplica:
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) lit. a) din Regul amentul (CE) nr. 1.071/2009,
prevederile privind accesul la ocupația de operator de transport nu se aplică întreprinderilor
angajate exclusiv în următoarele tipuri de transport rutier național:
a) transporturi poștale efectuate în cadrul unui serviciu un iversal;
b) transportul necomercial de vehicule defecte sau care sunt avariate;
c) transportul de mărfuri cu autovehicule a căror masă totală maximă autorizată, inclusiv cea a
remorcilor, nu depășește 3,5 tone;
d) transportul de mărfuri în regim de t axi;
e) transportul de medicamente, aparate și echipamente medicale și al altor articole necesare în
cazul situațiilor de urgență specifice catastrofelor naturale;
f) transporturi funerare;
g) deplasări efectuate cu vehicule istorice;
h) transportu ri efectuate cu vehicule rutiere special destinate serviciilor medicale de urgență;
i) transporturi efectuate cu vehicule rutiere utilizate de serviciile forțelor armate, de serviciile
protecției civile, de pompieri și structurile responsabile cu menține rea și restabilirea ordinii și
siguranței publice sau închiriate de acestea fără conducător auto, atunci când transportul intră în
atribuțiile proprii ale acestor servicii și se efectuează sub controlul acestora;
j) transporturi efectuate cu vehicule rut iere a căror viteză maximă autorizată nu depășește 40
km/h;
k) transporturi efectuate cu vehicule rutiere de încercări pentru îmbunătățirea tehnologică;
l) transporturi efectuate cu tractoare agricole sau forestiere;
m) transporturi în interes person al efectuate de către persoane fizice, cu vehicule rutiere
deținute de acestea, indiferent de capacitate;
n) transporturi efectuate cu autovehicule construite și echipate pentru transportul a cel mult 9

65
persoane, inclusiv conducătorul auto, și destinate acestui scop;
o) transporturi necomerciale de lapte și stupi de albine.

Pentru a avea acces la ocupația de operator de transport rutier, întreprinderea trebuie să
îndeplinească urmatoarele cerinte :
(a) să aibă un sediu real și stabil pe teritoriul un ui stat membru;
(b) să aibă o bună reputație;
(c) să aibă capacitatea financiară adecvată;
(d) să aibă competența profesională necesară.

Se consideră îndeplinită cerința privind sediul, dacă întreprinderea:
a) are sediul situat pe teritoriul României , în incinta căruia își păstrează principalele
documente de lucru, în special documentele contabile, documentele de gestionare a personalului,
documente le conținând date referitoare la perioadele de conducere și perioadele de repaus ale
conducătorilor aut o, documentele privind întreținerea vehiculelor și orice alte documente la care
trebuie să aibă acces inspectorii Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, în
scopul verificării;
b) dispune de unul sau mai multe autovehicule, care s unt înmatriculate în România, indiferent
dacă vehiculele respective se află în proprietatea sa sau sunt deținute în temeiul unui contract de
cumpărare în rate, închiriere sau leasing;
c) desfășoară operațiunile referitoare la autovehiculele menționate la lit. b) permanent și
efectiv cu echipamentele administrative necesare și cu echipamentele și instalațiile tehnice
corespunzătoare, într -un centru de exploatare situat pe teritoriul României.

Se consideră îndeplinită cerința privind buna reputație, d acă:
a) întreprinderea și managerul de transport al acesteia nu au fost condamnate sau sancționate
conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009;
b) managerul de transport și -a pierdut buna reputație pentru încălcările grave prevăzute în
anexa nr. IV la Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 fiind declarat inapt conform art. 14 din
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 și a intervenit reabilitarea.

66
Se consideră îndeplinită cerința privind capacitatea financiară, dacă întreprinderea
demonstrează, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în
mod corespunzător, conform prevederilor legale, că dispune în fiecare an de capital și rezerve în
valoare totală de cel puțin 9000 EUR pentru un singur vehicul utilizat și de 5000 EUR pentru
fiecare vehicul suplimentar utilizat.

Se consideră îndeplinită cerința privind competența profesională, dacă întreprinderea care
exercită ocupația de operator de transport rutier desemnează o persoană fizică ca manager de
transport, titular al certificatului de competență profesională, al cărui model este prevăzut în
anexele nr. 45 a) și 45 b), care îndeplinește cerința de bună reputație și care:
a) conduce permanent și efectiv activitățile de transport ale întreprinderi i;
b) este angajat, director, proprietar sau acționar al întreprinderii ori administrează
întreprinderea sau, în cazul întreprinderii autorizate ca persoană fizică, este însăși persoana
respectivă;
c) este rezident în Uniunea Europeană.
O persoană f izică poate avea calitatea de manager de transport la o singură întreprindere.

Accesul la piata transportului rutier contra -cost
Accesul la piața transportului rutier contra cost de mărfuri și persoane se face liber și
nediscriminatoriu, cu respectarea principiilor liberei concurențe, calitatea serviciilor de transport,
interesul publicului călător și sigu ranța rutieră fiind prioritare.
Transportul rutier contra cost de mărfuri și persoane se efectuează de către operatorii de
transport rutier în baza l icenței comunitare numai cu autovehicule la bordul cărora există, pe toată
durata transportului, o copie conformă a licenței comunitare, documentul de transport, precum și
celelalte documente specifice tipului de transport efectuat, stabilite prin reglemen tările în vigoare.
Licența comunitară este eliberată de autoritatea competentă cu o valabilitate de 10 ani și se
păstrează la sediul întreprinderii.
Perioada de valabilitate a copiilor conforme ale licenței comunitare eliberate de autoritatea
competen ta este de minimum un an, fără a depăși perioada de valabilitate a licenței comunitare.
Copiile conforme ale licenței comunitare nu sunt transmisibile și sunt personalizate de către
emitent cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor pentru care au fost emise.

67
Transportul rutier național contra cost se poate efectua numai cu vehicule rutiere înmatriculate
în România, deținute și utilizate în condițiile prezentei ordonanțe.
Transportul rutier internațional contra cost se poate efectua numai cu aut ovehicule rutiere
înmatriculate în România, deținute și utilizate în condițiile prezentei ordonanțe.
Transportul rutier contra cost se poate efectua în afara spațiului Uniunii Europene cu un
ansamblu de vehicule doar în condițiile în care semiremorca/rem orca este înmatriculată în
conformitate cu prevederile acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
În cazul efectuării transportului rutier internațional contra cost, operatorii de transport rutier
români utilizează autovehicul e conduse de cetățeni români, de cetățeni ai Uniunii Europene sau de
cetățeni ai statelor din afara Uniunii Europene cu drept de muncă în România, angajați sau puși la
dispoziția acestora, titulari ai unui certificat de competență profesională obținut în c ondițiile
prevăzute de reglementările naționale și ale Uniunii Europene.
În cazul efectuării transportului rutier național contra cost, operatorii de transport rutier
români utilizează autovehicule conduse de cetățeni români, de cetățeni ai Uniunii Europ ene sau de
cetățeni ai statelor din afara Uniunii Europene cu drept de muncă în România, angajați ai acestora,
titulari ai unui certificat de competență profesională obținut în condițiile prevăzute de
reglementările naționale și ale Uniunii Europene.
Operatorii de transport rutier pot efectua transport rutier în cont propriu pe baza licenței
comunitare și a copiilor conforme ale acesteia, fără a deține certifica t de transport în cont propriu.

3.2. Reglementari privind transportul in cont propriu . Accesu l la transportul rutier în cont
propriu . Certificatul de transport in cont propriu.
Pentru a avea acces la transportul rutier în cont propriu, întreprinderea trebuie să
îndeplinească urmatoarele cerinte:
(a) să aibă o bună reputație;
(b) să aibă competen ța profesională necesară.

Prevederile privind accesul la transportul rutier în cont propriu se aplică întreprinderilor care
efectuează operațiuni de transport rutier în cont propriu cu vehicule rutiere a căror masă totală
maximă autorizată, inclusiv rem orca/semiremorca, depășește 3,5 tone și/sau cu vehicule rutiere
destinate transportului a mai mult de 9 persoane, inclusiv conducătorul auto, sau întreprinderilor

68
care efectuează operațiuni de transport rutier în cont propriu cu vehicule rutiere care se de plasează
fără încărcătură.
Prevederile privind accesul la transportul rutier în cont propriu nu se aplică întreprinderilor
angajate exclusiv în următoarele tipur i de transport rutier național:
a) transportul de vehicule rutiere defecte sau care sunt av ariate;
b) transportul de mărfuri cu autovehicule a căror masă totală maximă autorizată, inclusiv cea
a remorcilor, nu depășește 3,5 tone;
c) transportul de medicamente, aparate și echipamente medicale și al altor articole necesare în
cazul situațiilor de urgență specifice catastrofelor naturale;
d) transporturi funerare;
e) deplasări efectuate cu vehicule istorice;
f) transporturi efectuate cu vehicule rutiere special destinate serviciilor medicale de urgență;
g) transporturi efectuate cu vehic ule rutiere utilizate de serviciile forțelor armate, de serviciile
protecției civile, de pompieri și structurile responsabile cu menținerea și restabilirea ordinii și
siguranței publice sau închiriate de acestea fără conducător auto, atunci când transportu l intră în
atribuțiile proprii ale acestor servicii și se efectuează sub controlul acestora;
h) transporturi efectuate cu vehicule rutiere a căror viteză maximă autorizată nu depășește 40
km/h;
i) transporturi efectuate cu vehicule rutiere de încercări pentru îmbunătățirea tehnologică;
j) transporturi efectuate cu tractoare agricole sau forestiere;
k) transporturi în interes personal efectuate de către persoane fizice, cu vehicule deținute de
acestea, indiferent de capacitate;
l) transporturi efec tuate cu autovehicule construite și echipate pentru transportul a cel mult 9
persoane, inclusiv conducătorul auto, și destinate acestui scop;
m) transporturi necomerciale de lapte și stupi de albine.

În urma îndeplinirii cerințelor privind accesul la transportul rutier în cont propriu,
întreprinderea va fi înregistrată în Registrul electronic național al întreprinderilor de transport
rutier în cont propriu și i se va elibera certificatul de transport în cont propriu, care îi conferă
întreprinderii d e transport rutier în cont propriu acces la piața transportului rutier în cont propriu.

69
3.3. Transportul rutier extracomunitar de marfuri
Obligatii la trecerea frontierelor cu state non -UE
La transportul marfurilor pe cale rutiere, transportatorul este obligat sa prezinte la biroul vamal, la
intrarea sau la iesirea din tara a autovehiculului, certificatul de inmatriculare al acestuia si
documentele de insotire ale marfurilor. Controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la
birourile vamale de f rontiera.
La transportul marfurilor pe cale rutiera autoritatea vamala controleaza exteriorul
autovehiculului, cabina acestuia si dupa caz agreatul frigorific. La mijloacele de transport rutier
fara incarcatura se efectueaza si controlul compartimentul ui de marfuri.
Daca la controlul exterior se constata sigilii lipsa sau cand sigiliile aplicate la expediere au fost
violate, ori compartimentul in care se afla marfurile a fost violat, se efectueaza controlul interior al
autovehiculului si controlul ma rfurilor. Autoritatea vamala consemneaza rezultatele controlului in
procesul verbal de constatare, care se semneaza si de transportator.
Autoritatea vamala poate dispune efectuarea controlului vamal la unul din birourile vamale de
interior, cand nu sun t conditii corespunzatoare de control vamal la intrarea in tara a
autovehiculelor. In aceste cazuri, autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu
insotitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii, pe directia de de stinatie a
autovehiculului, unde exista conditii de control vamal.
Cheltuielile de transport si de manipulare a marfurilor se cele de deplasare a autoritatii vamale
sunt in sarcina transportatorului.

Autorizatiile de transport international
1. Autorizatiile bilaterale.
Autorizatia de tranzit bilateral trebuie sa se gaseasca la bordul vehiculului si sa fie
prezentata la orice cerere a agentilor insarcinati cu controlul acesteia. La trecerea frontierei este
necesara prezentarea acesteia autoritat ilor de control.
Nu este admis transportul de marfuri intre doua localitati de pe teritoriul tarii care a eliberat
autorizatia. Autorizatia nu este valabila daca contine modificari si stersaturi nelegalizate de
autoritatea competenta.
Autoriz atia nu permite sa se efectueze decat numarul indicat de calatorii. Nu este valabila
pentru transporturile nationale si nu poate fi transferata la un tert.

70
Pentru unele tari autorizatiile bilaterale pot fi de mai mullte tipuri:
– autorizatii bilater ale de transit;
– autorizatii bilaterale de destinatie;
– autorizatii bilaterale terte.

Atentie: autorizatiile bilaterale trebuie completate cu coordonatele firmei, numarul de
inmatriculare al mijlocului de transport ce utilizeaza autorizatia si data util izarii ei.
Autorizatia trebuie sa contina de asemenea si semnatura si stampila organului ce a eliberat
autorizatia (ARR).
Un tip nou de autorizatii de transport este reprezentat de autorizatiile bilaterale pentru mijloace
de transport ce se incadre aza in categoria Euro 2, 3.
Un alt tip de autorizatie bilaterala este autorizatia valabila pe parcursul unui an de zile . Ex:
autorizatia anuala de Franta.
Foarte important !
Toate rubricile ce se afla pe autorizatia bilaterala trebuie completate de catre utilizator. Ex:
necompletarea datei pe autorizatia de transport a dus la plata unei amenzi de 600 Euro. In cazul
Italiei autorizatiile trebuie stampilate la intrare in tara de catre vama italiana .

2. Autorizatiile multilaterale CEMT
Autorizatiile CEMT sunt autorizatii multilaterale emise de CEMT (consiliul european al
ministrilor de transport) pentru transportul international rutier de marfuri in folosul altuia de
intreprinderi de transport, stabilite intr -o tara membra CEMT, pe baza unui sistem contingent, pe
relatiile:
– intre tarile membre CEMT;
– si/sau in tranzit pe teritoriul uneia sau mai multor tari membre CEMT de catre vehicule
inmatriculate intr -o tara membra CEMT.
Ele nu se aplica transportului intre o tar a membra si o tara terta. Ex. Norvegia – Iran CEMT -ul
nu poate fi folosit.
Autorizatia nu poate fi utilizata decat de un singur vehicul o data. Ea trebuie sa se gaseasca la
bordul vehiculului, intre locul de incarcare si locul de descarcare.
Autorizatia poate fi utilizata pentru vehicule luate in locatie sau in leasing, fara sofer, de

71
societatea de transport careia i -a fost atribuita. Vehiculul trebuie sa fie la dispozitia exlusiva a
intreprinderii care -l utilizeaza de -a lungul perioadei contrac tului de locatie si trebuie sa fie condus
de personalul propriu din aceasta intreprindere. In acest caz trebuie sa se afle la bordul vehiculului
toate documentele necesare.
Autorizatiile multilaterale CEMT sunt de doua feluri din punct de vedere al term enului de
valabilitate:
– autorizatii multilaterale CEMT anuale;
– autorizatii multilaterale CEMT lunare.
Autorizatiile multilaterale CEMT anuale sunt de doua feluri din punct de vedere al restrictiilor:
– autorizatii cu restrictii pe Austria, I talia, Grecia;
– fara restrictii.

Autorizatiile tip CEMT lunare sunt numai cu restrictii pe Austria, Italia, Grecia.
Autorizatia nu poate fi utilizata decat de un singur vehicul o data. Ea trebuie sa se gaseasca la
bordul vehiculului, intre lo cul de incarcare si loocul de descarcare.
Conform manualului CEMT soferii trebuie sa aiba la bordul mijlocului de transport urmatoarele
documente in original:
– Carnetul de drum, eliberat de ARR.
– Autorizatia CEMT, eliberata de ARR.
– Atestatul de confo rmitate la normele tehnice referitoare la emisiile sonore si poluante pentru
caminonul Euro 3 sigur (anexa 6A din manualul CEMT), eliberat de fabricant.
– Atestatul de conformitate la normele de securitate pentru camionul Euro 3 sigur (anexa 6B din
manualu l CEMT) eliberat de fabricant.
Recomandam operatorilor de transport sa solicite de la fabricant anexele 6A si 6B in original
in limba germana, engleza, franceza.

– Atestatul de conformitate la normele de securitate a remorcii sau semiremorcii (a nexa 7 din
manual), eliberat de RAR.
– Atestatul controlului tehnic al tractorului si a remorcii sau semiremorcii (anexa 8 din manual),
eliberat de RAR.
Foarte important !

72
Autorizatiile tip CEMT nu se folosesc in combinatie cu autorizatiile bilaterale. Ex: La comenzile
de transport pe relatia Italia, au fost confiscate CEMT -uri la intrarea in Slovenia pentru folosirea
necorespunzatoare .

3. Autorizatia de tranzit comunitar
Este o autorizatie de transport ce permite transportatorul rutier in tranzit al ma rfurilor prin
acele state membre ale Comunitatii Europene pentru care timbrele adezive au fost lipite si anulate.
Autorizatia apartine detinatorului si este netransferabila. Autorizatia poate fi retrasa de catre
autoritatea competenta a statului care a emis -o sau, in cazul in care este falsificata, de catre statul
in care se desfasoara operatiunile de tranzit. Autorizatia poate fi utilizata doar pentru un singur
autovehicul o data. Autorizatia trebuie pastrata la bordul vehiculului si este valabila pe parcursul
unei calatori dus si al unei calatorii intors. Transportatorul trebuie sa respecte toate legile si
reglementarile nationale ale statului membru al Comunitatii Europene tranzitat, referitoare la
transport si trafic.
Standardele privind constru ctia si echipamentele utilizate de vehicule pentru a derula
operatiunile de tranzit trebuie sa se conformeze celor stabilite pentru vehicule aflate in circulatie in
transportul international si in plus sa corespunda cel putin standardelor Euro 1.
Dova da conformitatii cu aceasta prevedere va fi pastrata la bordul vehiculului de -a lungul
intregii calatorii. Autorizatia trebuie inapoiata autoritatii competente emitente in decurs de 15 zile
de la utilizare.

Foarte important !
Toate rubricile trebuie co mpletate de catre utilizator.

Transportul marfurilor sub acoperirea carnetelor TIR.
Agrearea vehiculelor. Principii fundamentale
Vor putea fi agreate pentru transportul international de marfuri sub sigiliu vamal numai
vehiculele al caror compartime nt destinat incarcaturii este construit si amenajat astfel ca:
– nici o marfa sa nu poata fi scoasa sau introdusa din partea sigilata a vehiculului fara a lasa
urme vizibile de efractie sau rupere a sigiliului vamal;
– sigiliul vamal sa poata fi aplicat intr -un mod simplu si eficace;

73
– sa nu aiba nici un spatiu ascuns care sa permita dosirea marfurilor;
– toate spatiile susceptibile de a contine marfuri sa fie usor accesibile pentru controlul vamal.
Dupa agreare se va eliber a un certificat de agreare a carui valabilitate este de 2 ani.
Cand un vehicul este agreat care transporta marfuri sub acoperirea unui carnet TIR prezinta
defecte de importanta majora, autoritatile competente ale partilor contractante vor putea sa re fuze
autorizarea vehiculului de a -si continua drumul sub acoperirea carnetului TIR.
In aceasta situatie autoritatiile vamale vor putea face adnotari in rubrica 10 a certificatului de
agreare. Dupa repunerea vehiculului in starea care sa justifice agrear ea acesta va fi prezentat
autoritatiilor vamale care vor valida din nou certificatul, adaugand in rubrica 11 o mentiune care
anuleaza adnotarile precedente.
Nu se va cere certificat de agreare pentru vehiculele rutiere sau containerele transportand
marfuri grele sau voluminoase.
Carnetul TIR utilizat va trebui sa poarte pe coperta sa si pe toti voletii indicatia “marfuri grele
sau voluminoase” cu litere groase, in engleza sau in franceza.
Autoritatile vamale din tara de plecare vor putea cere ca la carnetul TIR sa fie anexate
specificatia coletelor, fotografii, schite, care sunt necesare pentru identificarea marfurilor. In acest
caz ele vor fi atasate pe coperta carnetului TIR iar pe toate manifestele carnetului se va face
mentiune despre acest e documente.

Modelul carnetului TIR
Carnetul TIR este imprimat in limba franceza.
Carnetul TIR este emis in tara de plecare sau in tara in care titularul este stabilit sau domiciliat.
Valabilitatea carnetului TIR este stabilita de a sociatia garanta – specificand ultima zi de
valabilitate dupa care carnetul nu mai poate fi luat in evidenta.
Carnetul TIR ramane valabil pana la terminarea operatiunii TIR, cu conditia ca el sa fi fost
luat in evidenta in ultima zi de valabilitate sau inaintea acestei date.

Procedura transportului sub acoperirea carnetului TIR.
Carnetul TIR va fi valabil pentru o singura cursa.
Se va emite un singur carnet TIR pentru un ansamblu de vehicule rutiere, sau pentru mai
multe con tainere incarcate fie pe un singur vehicul rutier, fie pe un ansamblu de vehicule.

74
O operatiune TIR comporta mai multe birouri vamale de plecare si de destinatie dar numarul
lor nu va depasi 4 (patru). Numarul de voleti corespunzator se calculeaza in functie de numarul de
puncte vamale de plecare, de destinatie, de tranzit – cate 2 voleti.
Marfurile impeuna cu vehiculul rutier si carnetul tir se vor prezenta autoritatii vamale ale
tarii de plecare care vor lua masurile corespunzatoare pe ntru a se asigura de exactitatea
manifestului marfurilor si pentru aplicarea sigiliilor vamale.
La fiecare birou vamal de trecere, ca si la birourile vamale de destinatie, vehiculul rutier,
ansamblul de vehicule sau containerul vor fi prezentate a utoritatilor vamale pentru control cu
incarcatura si carnetul TIR aferent.

Modul de completare a carnetului TIR
Carnetul TIR nu va prezenta stersaturi si nici scrieri suprapuse. Orice rectificare trebuie sa
fie aprobata si vizata de autoritate a vamala.
Indicatii referitoare la inmatriculare. Cand dispozitiile nationale nu prevad inmatricularea
remorcilor si semiremorcilor, se va indica numarul de identificare sau de fabricatie.

Manifestul:
– va fi completat in limba tarii de plecare, cu exceptia cazului in care autoritatile vamale
ar autoriza folosirea unei alte limbi. Autoritatile vamale ale unei tari tranzitate pot cere o traducere
in limba lor.
– indicatiile inscrise pe manifest trebuie sa fie dactilografiate astfel incat sa fie usor de citit
pe toate filele. Filele ilizibile vor fi rezultate de autoritatile vamale.
– cand nu exista spatiu suficient pentru a inscrie pe manifest toate marfurile transportate,
pot fi atasate voletilor foi anexa, de acelasi model cu manifestul sau sub forma de documente
comerciale.
– daca exista mai multe birouri vamale de plecare sau de destinatie, inscrierile referitoare la
marfurile luate in evidenta vor fi net separate unele de altele pe m anifest
– listele specificative de colete, fotografii, planuri vor fi vizate de autoritatile vamale si
atasate la pagina 2 a copertii carnetului
– toti voletii (rubrica 16, 17) vor fi datati si semnati de titularul carnetului TIR sau
reprezentantul sau.

75
3.4. Documente de insotire a marfurilor . Scrisoarea de trasura CMR. Conventia CMR.
Raspunderi contractuale. Cabotajul.
Operatorul de transport rutier de marfuri are obligatia sa asigure existenta la bordul
autovehiculului, pe toata d urata executarii transportului, suplimentar, in afara documentelor
general valabile pentru orice tip de transport rutier a urmatoarelor documente:
– documentele de însotire a mărfii (aviz de însoțire, document electronic de import -pentru
marfurile aflate sub sigiliu vamal, tichet de cântar -pentru bunurile divizibile, etc);
– documentul de transport – scrisoarea de transport CMR, numai in cazul transp ortului contra -cost
de marfuri;
– carnetul TIR, dupa caz (in cazul transportului rutier international de marfa cu tranzit sau capăt
într-o țară non -UE);
– autorizatia speciala emisa de Compania Nationala “Administratia Nationala a Drumurilor din
Romania”(i n cazul transportului rutier de marfuri cu greutati si/sau gabarit depasite) – AST;
– certificatul de atestare profesionala pentru soferi, in conformitate cu prevederile Acordului
european referitor la transportul rutier international al marfurilor pericul oase A.D.R (in cazul
transportului rutier de produse periculoase si materiale radioactive).
– documentele privind vehiculul si marfa transportata, conform Hotararii Guvernului nr.
1.374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor
Acordului european referitor la transportul rutier internationalal marfurilor periculoase (A.D.R),
incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994 (in
cazul transportului rutier de produse pe riculoase si materiale radioactive);
– fisa de siguranta pentru categoria de produse transportate (in cazul transportului rutier de
produse periculoase si materiale radioactive).

Scrisoarea de trasura CMR. Conventia CMR.
Conventia CMR reglementeaza condi tiile generale in care se incheie si se executa contractul de
transport international sau national de marfuri – reprezentat prin scrisoarea de trasura tip CMR .
Conventia CMR se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe soselele, cu titlu oneros, cu
vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut in contract pentru eliberare sunt situate in
doua tari diferite dintre care cel putin una este tara contractanta.

76
Contractul de transport tip CMR, care se prezinta sub forma scrisorii de tras ura, se considera
incheiat atunci cand marfa a fost incarcata in autocamion, iar conducatorul auto a semnat
scrisoarea de trasura, de preluare a marfii. Scrisoarea de trasura se intocmeste in 3 (trei) exemplare,
semnate atat de expeditor cat si de caraus.
Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa pana la destinatie, iar al
treilea exemplar ramane la caraus. Scrisoarea de trasura se intocmeste pentru fiecare autocamion in
parte, chiar daca lotul de marfa expediat este mai mar e si se incarca pe mai multe autocamioane,
apartinand aceluiasi caraus.

Scrisoarea de trasura CMR trebuie sa cuprinda:
– Numele si adresa expeditorului;
– Locul si data intocmirii scrisorii de trasura
– Numele si adresa carausului
– Locul si data primiri i marfii pentru transport
– Locul prevazut pentru eliberarea marfii
– Numele si adresa destinatarului marfii
– Denumirea curenta a marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase se va indica
denumirea generala recunoscuta
– Numarul coletelor , mentionandu -se si marcajele respective
– Cantitatea exprimata in kg, precum si alte unitati dupa caz (bucati, perechi, etc)
– Instructiunile privind formalitatile vamale
– Mentiunea ca transportul respectiv este supus regimului stabilit prin CMR si nici unei alte clauze
contrare
– Mentiuni privind modul de plata al taxelor de transport
– Termenul in care transportul trebuie efectuat. In unele situatii se prevad penalizari pentru fiecare
zi intarziata fata de termenul fixat
– Valoarea declarata a marfii. Raspunderea carausului este limitata. In cazul in care se declara
valoarea marfii, iar carausul preia asupra sa raspunderea pentru intreaga valoare, se vor mari in
mod corespunzator si tarifele de transport.
– Instructiunile expeditorului catre caraus cu p rivire la conservarea calitatii marfii in timpul
transportului si manipularilor

77
– Lista documentelor remise carausului pentru ca aceasta sa raspunda in caz de ratacire sau de
deteriorare a lor.
– Mentionarea expresa de interzicere a transbordarii marfii, i n cazul cand in contractul de vanzare –
cumparare se stipuleaza acest lucru.
Carausul este obligat sa constate prin conducatorul auto starea aparenta a marfii si
ambalajelor, precum si exactitatea numarului de colete , in baza observatiilor si constata rilor
facute. El poate inscrie anumite remarci pe scrisoarea de trăsura, remarci care pot conduce la
refuzul de plata a marfii catre destinatar sau la pretentii si reclamatii fata de incarcator.
Divergentele dintre incarcator si caraus cu privire la numarul de colete sa u asupra altor date se pot
rezolva printr -o verificare (numarare, cantarire, masurare, etc) urmand ca cel care a gresit sa
suporte cheltuielile de manipulare suplimentare si de intarziere a transportului.
Daca in scrisoarea de trasura nu s -a facut n ici o remarca cu privire la calitatea sau cantitatea
marfii sau ambalajului, exista prezumtia ca preluarea marfii de catre caraus s -a facut conform celor
inscrise, deci in stare aparenta buna.

Raspunderi contractuale.
1. Raspunderea expeditorului
Expeditorul raspunde fata de caraus pentru nedeclararea corecta a marfii sau de proasta ambalare,
care ar putea produce avarierea autovehiculului sau a altor marfuri pe care le transporta sau care ar
putea provoca daune personale care vin in contact cu marfa.
Expeditorul raspunde de insuficienta, lipsa sau proasta completare a documentelor necesare
tranzitarii, indeplinirii formalitatilor de vamuire la frontierele de tranzit sau in tara de destinatie.
El trebuie sa furnizeze toate informatiile pentru ca tra nsportul sa se poata executa in bune conditii,
carausul nefiind obligat sa examineze toate documentele primite, daca sunt suficiente, daca contin
toate datele sau daca sunt corect intocmite.
Daca marfa este periculoasa la transport, se impuneca acest l ucru sa fie facut cunoscut
carausului si sa mentioneze ca atare pe scrisoarea de trasura. In cazul in care nu s -a comunicat
acest lucru carausului, acesta din urma nu numai ca este exonerat de raspundere, ci poate solicita
despagubiri pentru orice avarie a autovehiculului sau a marfurilor. De asemenea, carausul poate in
orice moment, sa descarce si sa distruga marfa primita la transport, iar expeditorul este tinut

78
raspunzator pentru toate cheltuielile si daunele ce ar rezulta din predarea la transport a uno r astfel
de marfuri.
2. Dificultati in executarea contractului
Daca din anumite motive carausul nu poate executa contractul de transport in conditiile
stipulate, fiind impiedicat de diverse motive sa ajunga la locul de destinatie nominalizat sau sa
efectueze transportul pe ruta stabilita, acesta este obligat sa solicite instructiuni expeditorului sau
altei persoane care are drept sa dispuna de marfa.
Daca circumstantele permit totusi efectuarea in continuare a transportului, dar in alte conditii
decat cele prevazute in scrisoarea de trasura, iar carausul n -a putut obtine la timp instructiunile de
la persoana indreptatita sa dispuna de marfa, atunci acesta va continua cursa in conditiile ca cele
mai bune pentru expeditor, avand dreptul la despagubi ri.
3. Dificultati la eliberarea marfurilor
Carausul rutier este obligat sa predea marfurile la destinatie destinatarului nominalizat. Sunt
situatii cand carausul nu poate preda marfa destinatarului, fie ca acesta refuza primirea marfii, fie
ca nu poa te fi identificat. In cazul ca destinatarul refuza primirea marfii, expeditorul poate sa
dispuna de aceasta , fara sa mai fie necesar sa se prezinte carausului al doilea exemplar al scrisorii
de trasura. Daca destinatarul revine, dupa refuzul initial si so licita carausului sa -i elibereze totusi
marfa, atunci acesta din urma se va conforma numai in cazul in care, intre timp, nu a primit de la
expeditor raspuns cu instructiuni complete. Daca dupa refuzul de primire a marfii de catre
destinatar nu se dispune d e catre expeditor asupra procedeului de urmat, carausul poate sa descarce
marfa la un antrepozit sau in magaziile proprii.
4. Predarea marfurilor la destinatie.
Marfurile inscrise in scrisoarea de trasura se elibereaza destinatarului, in cantitatea si cali tatea
prevazute in acest document. Daca destinatarul nu face nici o observatie cu privire la cantitatea
marfii se presupune, pana la proba contrarie, carausul a predat -o conform celor inscrise in
contractul de transport. Constatarea starii marfii se face i n momentul eliberarii, in cazul in care
pierderea sau avaria este aparenta. Daca pierderea si avaria pot fi observate la eliberare, atunci
contestarea se face in maxim 7 zile. In termenul mentionat nu se include duminicile si sarbatorile
legale.
5. Raspund erea carausului rutier

79
Carausul este obligat ca la preluarea marfii sa verifice cantitatea si confirma cele inscrise in
scrisoarea de trasura, prin conducatorul auto. In cazul ca nu s -a facut nici o mentiune pe scrisoarea
de trasura, se presupune ca marfa a fost preluata in conditii bune si in conformitate cu cele descrise
in documentul mentionat. Prin urmare carausul nu poate fi exonerat de raspundere pe motiv ca
soferul nu a putut sa constate daca s -a incarcat toata cantitatea sau ca unelr colet e au fost avariate.
Carausul raspunde de pierderea totala sau partiala a marfii , precum si de avarierea care a
avut loc in timpul efectuarii transportului. El nu poate invoca nici faptul ca in timpul transportului
s-a produs avarierea autovehiculului si aceasta a avut drept urmare avarierea marfii, el ramanand
raspunzator de predarea marfii in bune conditii la destinatie.
Fac exceptie urmatoarele situatii in care carausul nu raspunde de avarierea marfii:
a) S-au folosit autocamioane descoperite (fa ra prelate), daca acest lucru a fost convenit in prealabil
cu expeditorul si a fost mentionat expres in scrisoarea de trasura.
b) Avarierea sau pierderea ca urmare a unui ambalaj defectuos sau necorespunzator specificului
marfii.
c) Operatiunile de incarc are, descarcare si stivuire s -au facut de catre expeditor, destinatar sau
persoanele imputernicite de acestia.
d) Avarierea, pierderea totala sau partiala s -au produs ca urmare a insasi naturii marfurilor (in
special ruginirea, scurgerea, uscare evaporare)
e) Ratacirea si pierderea s -au datorat insuficientei sau imperfectiunii marcajelor facute de
expeditor pe colete.
f) Transportul de animale vii.
Pentru toate aceste situatii, carausul nu raspunde, cu conditia de a face dovada ca a luat toate
masu rile care -i reveneau in mod normal si ca s -a conformat instructiunilor date de expeditor.
Carausul rutier trebuie sa conserve calitatea si cantitatea marfii in timpul transportului si s -o
predea in bune conditii la timpul prevazut in contract. Carau sul raspunde pentru executarea cu
intarziere a contractului de transport.
Carausul este raspunzator de eventualele consecinte negative ce ar putea aparea ca urmare a
pierderii, ratacirii sau inexactei utilizari a documentelor sau instructiunii date de expeditor.
Despagubirea expeditorului, din aceste motive, nu poate depasi insa pe cea care ar fi rezultat din
pierderea totala a marfii. Pentru a putea dovedi culpa carausului, este necesar ca expeditorul sa
mentioneze pe scrisoarea de trasura documente le si instr uctiunile anexate.

80
Cabotajul.
Este o operatiune de transport rutier efectuata de catre un operator de transport intre cel
putin doua puncte de incarcare/descarcare aflate pe teritoriul unui alt stat; deplasarea fara
incarcatura pe teritoriul aceluiasi stat strain, intre doua operatiuni consecutive de transport
international nu este considerata cabotaj. De ex. pentru un camion inmatriculat in RO, o cursa cu
incarcatura de tipul Germania -Germania se considera cabotaj, in schimb o cursa Germania -Franta
sau Germania -Romania nu este cabotaj.

Prevederi Reg. 1072/2009:
Orice operator de transport rutier de mărfuri care efectu ează operațiuni contra cost în
numele unui terț, titular al unei licențe comunitare și al cărui conducător auto, dacă este cetățean al
unei țări terțe, deține un atestat de conducător auto, are dreptul, în conformitate cu condițiile
prevăzute în prezentul capitol, să efectueze operațiuni de cabotaj.
Operatorilor de transport rutier de mărfuri menționați mai sus li se permite să efectueze, cu
același vehicul sau, în cazul unei combinații cuplate, cu autovehiculul aceluiași vehicul, până la
trei operațiuni de cabotaj consecutive unui transport inter național dintr -un alt stat membru sau
dintr -o țară terță în statul membru gazdă , odată ce au fost livrate mărfurile transportate în cursul
transportului internațional care îl are pe acesta ca destina ție. În cursul unei operațiuni de cabotaj,
ultima descărcare înainte de părăsirea statului membru gazdă are loc în termen de șapte zile de la
ultima descărcare a mărfurilor introduse în statul membru gazdă în cadrul operațiunii de transport
internațional care îl are pe acesta ca destinație.
În termenul menționat la primul paragraf, operatorii de transport rutier de mărfuri pot efectua în
orice stat membru unele sau toate operațiunile de cabotaj permise în temeiul primului paragraf, cu
condiția limitării la o singură operațiune de cabotaj pe stat mem bru în termen de trei zile de la
intrarea fără încărcătură pe terito riul statului membru respectiv.

81
CAP IV.
ACCIDENTUL DE MUNCA -ACCIDENTUL RUTIER.
STATISTICI. PREVENIRE.
IMPORTANTA STARII FIZICE SI MENTALE

4.1. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera. Norme de protectia muncii.
Definirea accidentului de munca
In conformitate cu Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 47 din 29 ianuarie 2001, prin accident de munca se intelege vatamarea
violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului
de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in
baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile, invalidit ate ori deces.
Potrivit OMTCT nr. 1892/2006, accidentele de munca in circulatia rutiera se clasifica
astfel:
a) accidente usoare – cele care au drept consecinta ranirea uneia sau mai multor persoane,
determinand o incapacitate de munca individuala pana la 30 de zile inclusiv sau pagube materiale
pana la 60% din valoarea autovehiculului;
b) accidente grave – cele care au una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte;
– persoane accidentate mor tal;
– persoane ramase definitiv cu infirmitati;
– ranirea uneia sau mai multor persoane, determinand o incapacitate de munca
individuala de peste 30 de zile;
– pagube materiale de peste 60% d in valoarea autovehiculului.
La stabilirea pagubelor materiale, in vederea incadrarii accidentului de circulatie, se iau in
calcul:
a) contravaloarea autovehiculelor distruse in accident sau a reparatilor celor avariate;
b) contravaloarea celorlalte bunuri, marfuri transportate, distruse sau degradate.

82
4.2. Generalitati privind cauzele producerii accidentelor rutiere si consecintele acestora in
plan uman, material si financiar.
Principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere:
– cauze provocate de neomogenizarea relatiei om, drum, vehicul;
– consecinte umane, materiale si financiare;
– pierderea de vieti omenesti, traumatizarea si handicaparea participant ilor;
– mari distrugeri de bunuri materiale in vehicule angajate in accident si marfurile
transportate;
– prejudicii considerabile provocate mediului, in general locurile unde s -au produs
incidente (accidente) in specal;
– mari resurse financiare consumate pentru repararea prejudiciilor cauzate: membrilor
familiei celor decedati, celor traumatizati si repararea autovehiculelor avariate precum si mari
sume folosite de catre firmele de asigurari.

4.3. Influenta aliment atiei asupra starii conducatorului de autovehicul:
– efectele procesului de digestie;
– afectarea irigarii cu sange a creierului (insuficienta irigare) provoaca intarzierea
reactiilor conducatorului de a utovehicul cu consecinte nefaste asupra sigurantei rutiere.

4.4. Efectele consumului de alcool sau alte substante care pot influenta comportamentul
conducatorului de autovehicul:
– definitia alcoolemiei;
– absorbtia a lcoolului;
– influenta factorilor individuali in difuzarea alcoolului in organismul conducatorului
auto;
– efectele consumului de alcool;
– perturbarea mecanismelor coordonate de sistemul nervos cen tral care controleaza
diferite abilitati ale conducatorului de autovehicul;
– tulburarea perceptiei, concentrarii, motricitatii de atitudine si de personalitate, de
inregistrare si de asimilare a informatiilor
Efectele consumului de medicamente:

83
– cauza importanta a modificarilor ce apar in comportamentul conducatorului auto;
– efectele medicamentelor din categoriile: sedative tranchilizante, antidepresive,
hipnotice, tonicardiace, anti -aritmice , anti -hipertensive, antivomitive, antihistaminice, antispastice.
Efectele drogurilor:
– excitare euforica;
– aparitia halucinatiilor;
– slabirea memoriei;
– sensibilitate accentuata la lumina;
– apatie, apare senzatia de somn;
– stare generala alterata.
4.5. Simptomele, cauzele si efectele oboselii si stresului. Rolul fundamental al ciclului lucru –
odihna
– oboseala: scaderea temporara a capacitatii de munca;
– reducerea potentialului de coordonare a miscarilor;
– greutati in comunicare si distributie a atentiei;
– la nivele mari de oboseala si masurile ce trebuie intreprinse pentru evitarea aparitiei
acesteia

4.6. Modalitati de corectare a atitudinilor care genereaza riscuri
Atitudinea si atentia conducatorului de autovehicul
– responsabilitatea pentru lucrul bine facut, element im portant al atitudinii
conducatorului auto pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu in conditii ireprosabile.
– necesitatea observarii si concentrarii in trafic;
– calitatile atentiei conducatorilor auto pe timpul deplasarii;
– privirea atenta in fata permite evitarea situatiilor de coliziune frontala;
– atentia distributiva permite evitarea surprinderii;
– examinarea situatiilor de trafic oglinzile retrov izoare (cel putin la 5 -7 secunde)
semnifica actiunea de a conduce si pentru altii;
– tehnici de conducere.
Intretinerea autovehiculului

84
– responsabilitatea conducatorului auto pentru asigurarea unei stari tehnice corespunzatoare a
vehic ulului
– controalele ce trebuie efectuate zilnic;
– nivelul cobustibilului, uleiului, lichidului de racire;
– starea echipamentului de franare, iluminare si semnalizare, starea pneurilor, lichidul de racire;
– reflectarea imaginii firmei prin prisma m odulului de prezentare si functionare a autovehiculelor.
Organizarea muncii
Rolul soferilor profesionisti in realizarea transportului sigur si punctual de marfuri si
persoane:
– mediul de lucru;
– climatul termal; calitatea aerului;
– zgomotul, infrasunetul si vibratiile;
– campul de vizibilitate si sistemul de iluminare si semnalizare;
– controlul autovehiculului inainte de plecarea la drum; pe parcursul deplasarii, semnalarea la
vehicul.
Infrastructura si starea vremii
Factori de risc in raport cu categoria de drum public pe care se efectueaza deplasarea:
– pe drumurile modernizate si pe alte categorii de drumuri:
– pe drumurile c u denivelari;
– in rampa si in panta;
– in curbe cu vizibilitate redusa;
– influenta starii vremii asupra conducerii in siguranta si prevenirea
accidentelor rutiere.
Factorii de risc pe timpul deplasarii efectuata in diverse conditii de stare a vremii:
– pe timp de noapte ;
– pe timp de ceata;
– pe timp de iarna;
– pe timp de vara;
– pe timp de toamna si primavara
– masurile ce se adopta pentru evitarea accidentelor rutiere in situatiile
enumerate.

85
Prevenirea accidentelor pe timpul manevrelor la oprire si stationare.
– factorii de risc care se evidenteaza pe timpul manevrelor, decelarea pericolelor;
– factorii de risc la efectuarea opririi;
– factorii de risc la trecerea in stationare;
– modalitati de realizare a diverselor manevre ca si la oprire si stationare in vederea
prevenirii accidentelor rutiere in care pot fi angajati conducatorii de autovehicul.

Prevenirea accidentelor de munca in stationare
Asigurarea imobilizar ii vehiculului
La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua
urmatoarele masuri:
– vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre
acestea si construct ii;
– vor opri motorul;
– vor frana autovehiculul cu frana de stationare;
– vor scoate cheile din contact;
– vor inchide si vor asigura prin inc uiere usile cabinei;
– vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a autovehiculului, actionand
intrerupatorul general (daca este cazul).
Este interzisa parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.
La locul de parcare sunt interzise:
– efectuarea probelor de franare in mers;
– alimentarea cu combustibil sau lubrifianti;
– aruncarea carpelor imbibate cu produse petrol iere, etc.

4.7. Principii de ergonomie
Pozitii si miscari periculoase
Conducatorii autovehiculelor de marfa si ai autobuzelor pot sa fie afectati de dureri
ale spatelui, picioarelor si bratelor cauzate de o pozitie neconfortabila in scaun pentru perioade
indelungate si de vibratii.

86
Conducatorii auto pot suferi si de afectiuni ale umarului cauzate de vibratii in cazul in
care bratul este esprijinit intr -o pozitie ridicata pe geamul vehiculului o perioada indelunga ta.
Durerile de spate si de articulatii (ale bratelor si mainilor) sunt cauzate de conducerea
prelungita, pe drumurile cu denivelari si/sau de scaune inadecvate. Durerile spatelui pot fi
provocate si de ridicarea sau deplasarea obiecte lor grele.
Aparitia lumbagoului se datoreaza suspensiei necorespunzatoare a vehiculului, scaunul
neconfortabil. Durerile din zona gatului sunt provocate de pozitionarea necorespunzatoare a
scaunului.
Conducerea indelungata poate provoca de asem enea datorita apasarii indelungate a pedalei
de acceleratie intepeniri ale picioarelor si partii inferioare a spatelui.
Timpul indelungat de conducere poate cauza stres, agrava problemele ergonomice si contribui la
accidente. Datorita faptului ca mainile sunt tinute un timp indelungat pe volan si datorita pozitiei
avansate a umerilor apar solicitari suplimentare asupra umerilor si asupra partii superioare a
coloanei vertebrale. In afara de conditiile ergonomice timpul indelungat de conducere, de vibratii
si de zgomot soferii pot suferi de stres si de oboseala provocate de conditiile de trafic.
De asemenea conducatorii auto se pot rani cand efectueaza reparatii la autovehicul, cand
schimba rotile sau cand urca si coboara di vehicul.

Pozitii normale in spatiul de conducere, coordonarea miscarilor
Se recomanda ca spatarul scaunului sa fie inclinat la 110 grade fata de sezut pentru a reduce
presiunea asupra discurilor coloanei vertebrale si pentru relaxarea muschilor. Spatele s i umerii
trebuie sa fie in contact permanent cu spatarul scaunului deoarece in acest caz spatele si gatul vor
trebui sa fie intr -o pozitie curbata spre fata.
Scaunul si volanul trebuie reglate corespunzator. Astfel o pozitie corespunzatoare a
scaunului este aceea in care pedalele pot fi actionate fara ca spatele sa se deplaseze inainte fata de
spatarul scaunului. La scaunele cu reglaj pe inaltime aceasta trebuie potrivita astfel incat soferul sa
aiba o vizibilitate maxima asupra drumului si un bu n control al pedalelor.
Volanul trebuie reglat in profunzime si spre fata sau spate (daca este prevazut cu astfel de
reglaje) astfel incat sa poata fi manevrat cu usurinta tinandu -se cont de faptul ca trebuie sa existe o
vizibilitate buna asupra i nstrumentelor de bord. Pentru a preveni indoirea umerilor conducatorul
trebuie sa aiba acces usor la pedale fara sa intinda picioarele.

87
Se recomanda ca in limite rezonabile pozitia de conducere sa fie schimbata in mod regulat in
timpul conducerii.

Masuri de protectie individuala
Pentru evitarea durerilor de spate se recomanda echiparea vehiculelor cu scaune
confortabile cu suspensie pneumatica, intreruperea periodica a conducerii pentru perioade de
odihna obligatorii prin aplicarea AET R si a Ordonantei 17/2002 precum si exercitii fizice.
In anumite cazuri se pot utiliza suporturi lombare pentru scaune sau sunt suficiente acele bile
care se pun pe scaune.Tetiera trebuie reglata astfel incat sa fie redus riscul ranirii in cazul u nei
coliziuni din spate.
In cazul centurilor reglabile pe inaltime aceasta trebuie ajustata in functie de inaltimea
soferului. Centurile de tip vechi fara retractor trebuie ajustate astfel inact acestea sa fie cat mai
aproape de corp.

4.8. Stati stici accidente rutiere . Cauze.
România, locul doi în UE după numărul de morți din accidente rutiere
Cu o rată de 91 de persoane decedate la un milion de locuitori, România este depășită doar
de Letonia (106 de persoane decedate/un milion de locuitori) în rândul statelor membre UE în ce ea
ce privește numărul de mor ți din accidente rutiere în 2015 , infor mează un document publicat de
Comisia Europeană.
Media la nivelul UE este de 50,5 persoane decedate/un milion de locuitori, iar Malta, Olanda,
Suedia și Marea Britanie continuă să raportez e cele mai mici rate de decese din accidente rutiere,
cu mai puțin de 30 de persoane decedate/un milion de locuitori. La polul opus patru țări (Bulgaria,
Lituania, România și Letonia) raportează peste 90 de persoane decedate/un milion de locuitori.
Executi vul comunitar atrage însă atenția că după doi ani de scădere semnificativă a numărului de
persoane care au decedat în accidente rutiere pe drumurile europene, cifrele pentru anul trecut sunt
dezamăgitoare. În 2014, comparativ cu 2013, numărul de decese din accidente rutiere a scăzut cu
aproximativ 1% după scăderi de 8% în 2012 și 2013. Situația este similară în cazul României, unde
numărul de morți din accidente rutiere a scăzut cu 24% între 2010 și 2014 și cu doar 2% între 2013
și 2014.
Aproape 70 de europ eni mor zilnic pe drumurile noastre și mult mai mulți sunt grav răniți.

88
Un număr total de 25.700 de decese rutiere au fost raportate în 2014 în cele 28 de state membre
UE. Chiar dacă este vorba de o cifră mai mică cu 18,2% (5.700 decese) comparativ cu 201 0, ținta
de înjumătățire a numărului de decese rutiere nu a fost atinsă. Cu toate acestea unele țări au făcut
progrese peste media din UE în ceea ce privește îmbunătățirea siguranței rutiere, în special Grecia,
Portugalia, Spania, Danemarca, Croația, Malta , Cipru și România (scădere de 24%).

Principalele cauze generatoare ale accidentelor rutiere produse în 2015 au fost : viteza, fie
neadaptată la condițiile meteo, de drum sau trafic, fie peste limita legală (25,3 la sută din totalul
accidentelor), urmată d e traversările neregulamentare ale pietonilor (18,0 la sută)
și neacordarea priorității pietonilor angajați regulamentar în traversare (12,3 la sută).

4.9. Prevenirea traficului de migranti de catre conducatorii auto de autocamioane.
In scopul prevenirii problemelor care pot aparea, pentru a nu fi acuzati de trafic de fiinte
umane, conducatorii auto de autocamioane, in special cei care efectueaza transporturi
internationale, trebuie sa faca urmatoarele verificari suplimentare cu ocazia plecarii/opririlor mai
lungi in traseu/parcarii/sosirii la destinatie :
– verificarea vizuala a starii prelatei cu care este acoperita suprastructura semiremorcii in scopul
depistarii taieturilor, rupturilor ;
– verificarea vizuala a inchiderii/ deschiderii compartimentelor/ lazilor laterale exterioare ;
– verificarea tuturor spatiilor libere dintre colete ;
– verificarea tuturor spatiilor libere exterioare (ex. spatiul din jurul rotii de rezerva) ;
– evitarea circularii sau opririi pe timp de noapte in locuri nepazite ;
– evitarea circularii sau opririi in zone in care exista tabere de refugiati;
– circularea in tandem cu alt vehicul, etc

89
CAP. V
CAPACITATEA CONDUCATORULUI AUTO
DE A ACTIONA CORECT IN SITUATII DE URGENTA

5.1. Comportamentul in situatii de urgenta.
5.1.1. Evaluarea situatiei. Importanta acordarii primului ajutor in accidente rutiere.
Stabilirea urgentelor la locul accidentului. Masuri urgente
Starea de sanatate a conducatorului auto are un rol important in producerea accidentelor
rutiere. Expe rienta a demonstrat ca s -au petrecut accidente grave si foarte grave din cauza unor
afectiuni cardio -vasculare, diabetului, afectiunilor nervoase etc.
Iata de ce prin Ord. Comun al MT si MS nr. 1260/1390/2013 pentru aprobarea Normelor
metodologice pri vind examinarea medicală și psihologică a personalului cu atribuții în siguranța
transporturilor și periodicitatea examinării, se stabileste obligativitatea efectuarii examinarii
medicale si psihologice a personalului din transporturi, cu responsabilitati in siguranta circulatiei,
diferentiat in raport cu:
– functia detinuta in domeniul transporturilor;
– tipul de transport.
Astfel, art.2 lit.b din ordinul sus -mentionat, prevede pentru functiile de raspundere in siguran ta
transporturilor periodicitatea de 1 an, atat la vizita medicala cat si la cea psihologica.

In cadrul factorilor de influenta asupra capacitatii de conducere, am analizat legatura dintre
starile de boala si producerea accidentelor. Facem totodata re comandarea ca in urma recoltarii de
sange, in primele ore dupa donare, conducatorii auto donatori sa evite conducerea autovehiculelor.
Recomandarea este necesara ca urmare a faptului ca apar fenomene ca:
– ameteli;
– cefalee;
– hipotensiune;
– transpiratie rece;
– tulburari de vedere.
In cele ce urmeaza vom insista pe acordarea primului ajutor victimelor accidentelor rutiere.

90
5.1.2. Principii generale de acordare a primului ajutor in cazul unui accident. Masuri.
Prioritati.
Pentru a obtine rezultatele dorite in acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:
– sa cunoasca regulile de acxordare a primului ajutor;
– sa-si pastreze calmul, sa fie energic si rapid in luarea deciziilor si masurilor.
Conducatorul auto angajat intr -un accident soldat cu victime are urmatoarele obligatii:
– sa opreasca imediat la locul accidentului
– sa indeparteze persoanele curioase;
– sa fo loseasca trusa de prim ajutor;
– sa aleaga 1 -3 ajutoare (daca se afla la fata locului, este de preferat o persoana calificata);
– sa debaraseze victima;
– sa pozitioneze victima in functie de leziunile pe care le prezinta;
– sa indeparteze ob iectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea impiedica sau
ingreuna respiratia si circulatia normala a sangelui;
– sa stabileasca prioritatile de acordare a primului ajutor (stop cardio -respirator, hemoragie,
fracturi);
– sa trateze ranile si arsurile, daca este cazul;
– sa evite manevrele inutile ce pot agrava starea victimei;
– sa apeleze la cea mai apropiata unitate sanitara cu sprijinul medical de urgenta;
– sa asigure transportul victimei la spita l;
– sa urmareasca pe timpul transportului functiile respiratorie si cardiaca ale victimei, precum si
oprirea hemoragiilor;
– sa comunice cadrelor medicale:
– ora producerii accidentului;
– ce masuri de prim ajutor s -au acordat;
– ora si minutul aplicarii garoului;
– medicamentele administrate;
– daca au aparut schimbari importante in starea victimei, comparativ cu momentul
producerii accidentului;
– daca s -a produs decesul si ora la care a avut loc;
– sa anunte organele de politie;

91
– sa se intoarca la locul accidentului in cazul in care a insotit victima la spital;
– sa indice organelor de ancheta, cat mai exact, locul victimei si al vehiculului, daca acestea au
fost deplasate intre timp;
– sa nu stearga urmele existente, care pot constitui dovezi judiciare;
– sa prezinte organelor de ancheta martorii prezenti in momentul producerii accidentului.

5.1.3 . Trusa de prim ajutor
Continutul trusei de prim ajutor a fost aprobat prin Ordinul Min. Sanatatii nr. 623/1999.
Trusa de prim ajutor trebuie sa contina minimum urmatoarele produse:

– foarfeca – 1 buc.
– ansamblu de respiratie gura la gura – 1 buc.
– pipa Guedel pentru adult – 1 buc.
– pipa Guedel pentru copil – 1 buc.
– plasture – o rola
– leucoplast – o rola
– compres e de tifon sterilizate – 5 pachete
– fasa de tifon – 5 bucati
– bandaj triunghiular din panza – 1 buc.
– vata medicinala sterilizata – 20 g
– garou – 1 buc.
– manusi de unica folosinta – doua perechi
– solutie dezinfectanta cu alcool sanitar – 1 buc.
– pansament cu rivanol – 5 buc.
– ace de siguranta – 6 buc.
– brosura cu instructiunile de prim ajutor – 1 buc.
Trusa poate fi completata, la nevoie, cu urmatoarele medicamente de prima necesitate:
– analgezice (Algocalmin, Aspirina, Piafen)
– antispa stice (Lizadon , Scobutil)
– antiinflamatorii (Paduden, Diclofenac, Indometacin)
Recomandari:

92
– sa fiecunoscut continutul trusei si modul de folosire;
– sa fie inlocuit e materialele consumate;
– sa fie inlocuite produsele cu termen de valabilitate expirat.

5.1.4. Accidentul rutier soldat numai cu pagube materiale. Constatarea ami abilă de accident.
Accidentul de circulație este evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și -a avut originea într -un asemenea loc;
b) a avut ca urmare avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale sau decesul,
rănirea uneia sau a mai multor persoane;
c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare;
d) s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulație.

Obligații ale conducătorilor de aut ovehicule implicați în accidente în urma cărora au
rezultat numai pagube materiale și care nu constituie fapte prevăzute de legea penală :
a) să scoată imediat vehiculele în afara părții carosabile ori, dacă nu este posibil și nici nu pot să -și
continue ci rculația să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându -le
prezența;
b) să se prezinte în termen de 24 de ore la unitatea de poliție pe raza căreia s -a produs accidentul,
în vederea întocmirii documentelor de constatare și eliberă rii autorizației de reparație.

Atenție! Noutăți!
Dispozițiile de mai sus nu se aplică în cazul în care se încheie o constatare amiabilă de accident ,
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) s-au produs pagu be materiale a căror despăgubire este asigurată prin polița de asigurare
obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule;
b) accidentul nu s -a produs ca urmare a săvârșirii unor fapte penale sau contraventionale
c) cel puțin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate în accident și -a recunoscut
vinovăția în producerea accidentului de circulație;
d) conducătorul de vehicul care și -a recunoscut vinovăția în producerea accidentului de
circulație deține asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin
accidente de autovehicule valabilă;

93
e) cei doi conducători de vehicule implicate în accidentul de circulație au completat și au
semnat fără dbiecțiuni formularul de constatare amiabilă de acci dent.

Societatea de asigurare verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute mai sus, precum și
corectitudinea întocmirii formularului de constatare amiabilă de accident și atestă, după caz,
validitatea sau nulitatea constatării amiabile de accident.
Societ ățile de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de
autovehicule sau reprezentanții acestora, sesizați de producerea unui accident de circulație în baza
formularului de constatare amiabilă de accident, au obligaț ia de a anunța imediat unitatea de poliție
pe raza căreia s -a produs evenimentul, precum și de a aduce la cunoștința celui implicat obligația
de a se prezenta la unitatea de poliție, dacă există indicii cu privire ia neîndeplinirea condițiilor mai
sus.
În situația în care există indicii cu privire ia neîndeplinirea condițiilor mai sus, conducătorul de
vehicul implicat în accidentul de circulație are obligația de a se prezenta la unitatea de poliție în
termen de 24 de ore de la data primirii invitației din p artea acesteia, în vederea întocmirii
documentelor de constatare a accidentului de circulație și eliberării autorizației de reparație.

Proprietarul sau deținătorul al cărui autovehicul, remorcă sau tramvai a fost avariat în alte
împrejurări decât într -un accident de circulație este obligat să anunțe imediat poliția pe raza căreia
s-a produs evenimentul, pentru întocmirea documentelor de constatare.
Persoanele fizice sau juridice autorizate să execute lucrări de reparații la vehicule avariate au
obligația să comunice imediat, la solicitarea poliției rutiere, datele înregistrate, conform
prevederilor legale, în evidențele proprii.
La solicitarea poliției rutiere, societățile de asigurare comunică acesteia date referitoare la
constatările amiabile de accident e înregistrate în evidențele acestora."

5.2. Tehnici de control dinamic al vehiculului in situatii limita
Generalitati
Multi dintre conducatorii auto care au comis accidente declara ulterior ca, in situatia data, nu au
stiut cum sa actioneze, c a s-au pierdut. De ce ? Cel mai probabil pentru ca in situatiile critice -limita
nu a functionat perfect sistemul de reglare a comportamentului adecvat.

94
Situatiile critice sunt previzibile atunci cand se pot procura suficiente informatii operationale
pentru reglarea comportamentului la volan.

Acestea fac parte din urmatoarele trei categorii:
– informatii de natura tehnica;
– informatii de natura meteorologica;
– informatii de nat ura psiho -fiziologica.
Prima categorie este generata de diferite disfunctionalitati ale vehiculului – explozia unui pneu,
defectarea mecanismului de directie sau a sistemului de franare etc. Pentru fiecare dintre ele exista
cate un singur comportament a decvat, care trebuie stapanit prin simulari si antrenamente. De
exemplu, in cazul exploziei unui pneu, este contraindicata franarea sau virarea brusca a volanului
in directia opusa partii in care s -a produs defectiunea.
Cele mai frecvente situatii critic e de ordin meteorologic, generate de variatiile atmosferice si
termice, sunt deraparile. Comportamentul adecvat in asemenea situatii impune ridicarea lenta a
piciorului de pe pedala de acceleratie, evitarea franarii si actionarea volanului in directia in c are a
derapat autovehiculul. Deraparea este cu atat mai greu de controlat cu cat viteza este mai mare.
Iata de ce conduita preventiva reclama reducerea vitezei in toate situatiile in care se observa
potentiale pericole (gheata, polei, mazga etc.).
Situati ile critice de ordin psiho -fiziologic sunt generate de conducatorul auto si sunt mai
greu de stapanit decat cele enumerate anterior. Ele pot fi foarte variate, de exemplu distragerea
atentiei, oboseala, adormirea la volan, consumul de alcool sau de medicam ente contraindicate sau
droguri, existenta unei afectiuni medicale etc. Pentru prevenirea acestor situatii, conduita
preventiva recomanda conducatorului auto ca la aparitia celor mai discrete semnale de alarma sa ia
masuri pentru a le inlatura sau, daca ac est lucnu este posibil, sa nu mai conduca pana la rezolvarea
problemei respectiv

5.2.1 . Situatii periculoase din punct de vedere al pierderii aderentei . Patinarea. Derapajul.
Evitarea unor obstacole aparute brusc . Acvaplanarea.

Pornirea de pe loc. Patina rea.
In subcapitolul “ Conditiile de drum “ am analizat aderenta ca o conditie determinanta a sigurantei

95
deplasarii. O mare parte dintre situatiile periculoase sunt grnerate de pierderea aderentei. O
consecinta a acesteia este patinarea, care reprezinta invartirea rotilor motoare ale unui autovehicul
fara ca acesta sa inainteze. Ca urmare, vehiculul aluneca si chiar se poate abate de la directia de
inaintare.
In cazurile in care starea carosabilului (polei, gheata, zapada batatorita, mazga) este de
natur a sa duca la aparitia fenomenului de patinare , este necesara echiparea autovehiculelor cu
lanturi sau utilizarea diverselor materiale antiderapante (nisip, pietris, sare etc.). Totodata,
reamintim ca se recomanda pornirea de pe loc, inclusiv la pornirea i n rampa, cu o treapta
superioara de viteza (a II -a, a III -a) si cu un regim redus de turatie, realizand astfel mentinerea la
un nivel corespunzator a limitei de aderenta.

Derapajul
Ca o consecinta a aderentei scazute si a manevrarii incorecte a autovehiculului, se produce
deraparea acestuia, adica alunecarea intr -o directie laterala fata de directia normala de mers.
Vehiculul ce derapeaza este greu de controlat. Principala cauza a deraparii este viteza excesiva sau
neadaptata la conditiile de carosabil alunecos sau umed. Consecintele deraparii pot fi iesirea de pe
drum, rasturnarea, coliziunea cu alte vehicule, frangerea remorcii sau semiremorcii.
Studiile pun in evidenta urmatoare le tipuri caracteristice de derapare :
 deraparea la bruscarea volanului ;
 deraparea la franare ;
 deraparea in viraj ;
 deraparea la accelerare.
Deraparea la bruscarea volanului se produce la o actionare brusca a acestuia in conditii de
aderenta scazuta , c hiar la viteze mici de deplasare .
Deraparea la franare se produce cand franarea este violenta si de durata . In acest context , rotile
se blocheaza si aluneca pe carosabilul alunecos . Imobilizarea vehicoluluise produce pe o distanta
mult mai mare , iar v ehicolulnu mai poate fi controlat . Conduita preventiva recomanda prevenirea
situatiilor in care se poate produce deraparea .
Deraparea in viraj . In timpul unui viraj , din cauza fortei centrifuge , autovehicolul tinde sa -si
mentina directia initiala de d eplasare , avand tendinta sa derapeze spre exterior . Aceasta tendinta
este mai accentuata intr -o curba mai stransa , cu raza mai mica . Daca viteza sau bracajul rotilor

96
sunt excesive , forta centrifuga depaseste aderenta statica , care se transforma in ad erenta de
derapare si pneurile aluneca lateral. Daca se produce concomitent si blocarea rotilor prin franare,
frecarea devine aproape nula, iar deraparea laterala a vehiculului este mai rapida.
Deraparea la accelerare, ca fenomen de patinare, se produce at unci cand momentul motor
transmis rotilor motrice depaseste frecarea dintre pneuri si carosabil. La pornirea de pe loc,
pneurile care patineaza nu mai pot pune autovehiculul in miscare. Pe timpul deplasarii, ruperile de
ritm prin supraturarea motorului sa u prin reducerea brusca a acce leratiei, mai ales in treptele
inferioare de viteza, pot produce deraparea in orice directie, cu consecinte grave, imprevizibile
(tamponare frontala, iesiri de pe carosabil etc.).
In concluzie, pentru a preveni deraparea sub toate formele ei si, implicit, pierderea controlului
asupra autovehiculului, adaptati viteza la conditiile de carosabil si evitati bruscarea comenzilor
directiei si franelor.
Daca deraparea s -a produs, modul de actiune recomandat este urmatorul :
varianta 1 – derapare din cauza bruscarii comenzilor (acceleratie -volan) :
– se opreste acceleratia ;
– nu se franeaza ;
– se actioneaza volanul in directia in care a derapat autovehiculul, dar fara
bruscare;
– la nevoie, se poate accelera usor, dar numai la finalul derapa rii si numai la
autovehiculele cu tractiunea pe fata.
varianta 2 – derapare din cauza bruscarii franei :
– se ridica piciorul de pe pedala de frana ;
– se actioneaza volanul in directia in care a derapat autovehiculul, dar fara
bruscare;
– se poate accelera us or, dar numai la finalul deraparii si numai la autovehiculele
cu tractiunea pe fata.

Evitarea unor obstacole aparute brusc
Analizele referitoare la accidentele de circulatie arata ca este mai usor sa se modifice traiectoria
unui autovehicul decat sa fie o prit brusc.Manevrele de ocolire sunt cai mai bune pentru evitarea
unei coliziuni si sunt preferabile imobilizarii vehiculului.

97
Daca accidentul este pe cale sa se produca, nu trebuie uitat ca manevra de evitare, se poate termina
in cel mai rau caz prin coli ziune laterala, este preferabila coliziunii frontale sau in spate.
Solutiile posibile si recomandate sunt urmatoarele :
– franarea si imobilizarea inainte de obstacol ;
– franarea pentru reducerea vitezei de deplasare pana in apropierea obstacolului
dupa care se efectueaza manevra de ocolire prin :
– schimbarea benzii, in acelasi sens, daca exista o banda alaturata libera ;
– iesirea pe acostament , daca este posibil ;
– deplasarea pe contrasens, daca nu exista alte pericole potentiale ;
– iesirea in decor, pe cat posibil fara impact frontal cu obiecte din decor;
– incadrarea intre roti a gropilor si a obstacolelor de dimensiuni mici;
– abordarea numai cu rotile de pe o parte a obstacolelor care nu pot fi incadrate
intre roti ;
– deplasarea sinuoasa , in scopul de a micsora distanta reala de oprire in siguranta.
Cea mai mare parte a situatiilor ce impun manevre de urgenta decurg in general din erorile
de conducere proprii sau ale celorlalti participanti la trafic si se produc atunci cand nu se respecta
reglementarile legale privind circulatia pe drumurile publice.
Se naste intrebarea daca se poate reduce riscul producerii unor situatii de urgenta .
Raspunsul este cu siguranta da. Cum ? Prin vigilenta vizuala, detectarea din timp a potentialelor
perico le, comunicarea intre participantii la trafic, adaptarea vitezei de deplasare.
Cele mai frecvente situatii ce impun manevre de ocolire de urgenta sunt urmatoarele :
– intrarea pe contrasens a autovehiculelor ce vin din sens invers. Manevrele
recomandate sun t : iesirea in afara partii carosabile, in partea dreapta. Conducerea preventive
recomanda la nevoie chiar lovirea autovehiculului ce se insereaza in traffic in fata noastra, daca
prin aceasta manevra se evita lovirea frontala cu alt autovehicul.
– aparitia brusca pe carosabil in fata noastra a oamenilor, animalelor sau
vehiculelor ce ies din curti, garaje, alei laterale, drumuri secundare sau a unor obiecte cazute pe
carosabil, gropi etc. Manevrele recomandate sunt de franare, ocolirea obstacolului si reveni rea pe
carosabil.

98
Conducerea preventiva recomanda, daca este necesar, sa se utilizeze claxonul, care atrage atentia
celorlalti participanti la trafic cu privire la existenta unui pericol si permite evitarea anumitor
accidente.

Acvaplanarea. Definitie. Con ditii. Factori. Evitare.
Reprezinta fenomenul de plutire aparenta a pneului pe o pelicula de apa. Dinamica acvaplanarii
este prezentata in imaginea urmatoare :

fenomenul de plutire aparenta a pneului pe o pelicula de apa

Conditiile care favorizeaza aparitia acestui fenomen
– viteza
– apa (ploaia abundenta –torentiala sau existenta unui strat de apa)
– P (presiunea in pneu)
– adancimea profilului benzii de rulare ;
– desenul profilului ;
– latimea pneului ;
– sarcina pe roti.

Acvaplanarea se produce in general la viteza mare, atunci c and carosabilul este acoperit de o
pelicula de apa, care genereaza pierderea sau reducerea aderentei. La viteze mari intervine efectul
de portanta, care in cazul autovehiculelor duce la pierderea controlului. In cazul aeronavelor,
acestea se deprind de so l.
Pentru eliminarea sau reducerea posibilitatilor de producere a fenomenului atunci cand
stratul de apa de pe carosabil este substantial, se recomanda :
– sa se ruleze cu viteza mica (<60 km/h) ;
– sa se asigure o presiune normala in pneuri ;

99
– sa nu se circul e cu pneuri cu uzura peste limitele normale.

100
CAP. VI
CUNOASTEREA CONTEXTULUI ECONOMIC
AL TRANSPORTULUI RUTIER DE MARFURI .
ALTE SPECIALIZARI DIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

6.1. Mediul concurential in domeniul transporturilor r utiere aparut o data cu intrarea
Romaniei in UE
Sectorul transporturilor rutiere, unul dintre cele mai dinamice, avand in vedere chiar si
numai profilul de activitate in sine, a cunoscut o dezvoltare puternica dupa 1989, atat pentru ca a
pornit de la un n ivel mai redus decat cerintele momentului respectiv, cat si datorita faptului ca a
fost unul dintre primele sectoare in care s -a produs o schimbare rapida de la forma de proprietate
de Stat la cea privata.
In prezent, majoritatea societatilor care opereaza in domeniul transporturilor rutiere sunt cu capital
privat (aproximativ 99%) si isi desfasoara activitatea in realitatea economiei de piata din Romania.
Transporturile rutiere internationale au constituit un miraj pentru multi intreprinzatori (rata anuala
de crestere a industriei transporturilor internationale este de circa 30%) care si -au incercat
abilitatile in acest domeniu, insa putini sunt cei care s -au dezvoltat, s -au mentinut si au reusit cu
adevarat.
Operatorii de transport rutier international au fost primii care au trebuit sa respecte legislatia tarilor
europene, precum si conventiile si acordurile internationale asumate de Romania in prima parte a
anilor ’90. Abilitatea celor care au reusit in domeniu a fost extrema, avand in vedere ca, intr -o
perioada de tranzitie si de stagnare economica, ei au trebuit sa respecte legislatia internationala,
prima aparuta in peisajul de reglementare specific domeniului. Transporturile rutiere internationale
din Romania sunt intr -o foarte mare proportie aliniate l a cerintele UE sub aspect al legislatiei
existente si al aplicarii acesteia (capacitate financiara, tahograf si timpi de lucru, ADR, taxa de
utilizare a drumului etc). Pe o piata caracterizata de o competitie acerba, transportatorii romani
intampina inca u nele dificultati in desfasurarea activitatii, in primul rand din cauza exporturilor
mai mici decat importurile, fapt ce preseaza asupra tarifului pentru cursele de export, alte cauze
fiind numarul insuficient de autorizatii bilaterale de transport rutier i nternational pe anumite relatii
si, mai ales, modul de repartizare a acestora.

101
Directii de dezvoltare
In ciuda faptului ca transporturile rutiere interne si internationale preiau aproximativ 75%
din totalul marfurilor transportate, numarul autovehiculel or care pot desfasura activitatea de
transport rutier international de marfuri reprezinta doar 4% din totalul de autovehicule comerciale
existente in Romania.
Din schimburile economice ale Romaniei cu UE – 62,17% din totalul comertului exterior
romanesc (6 7,1% din export si 55,18% din import), ponderea marfurilor preluate de transporturile
rutiere reprezinta aproximativ 85%.
Cu toate ca accesul la piata transporturilor, aliniat legislativ, este implementat gradual pentru a
implini cerintele UE, iar calitate a serviciilor s -a imbunatatit, desi volumul de marfuri schimbat de
Romania cu tarile UE este in continua crestere, dezvoltarea pietei se produce in domeniul
societatilor mici, infiintate din necesitatea transportului productiei sau marfurilor comercializat e.
Practic, intrucat numarul de autorizatii de transport rutier international de marfuri este insuficient,
dezvoltarea sectorului se face in special prin achizitia de catre societatile mici, de autovehicule de
capacitate mica (< 7,5 t greutate totala maxim a admisa), sau unul -doua autovehicule de capacitate
mare, firmele medii si mari achizitionand autovehicule noi in special pentru modernizare si mai
putin pentru dezvoltare.
Avand in vedere preocuparile la nivel guvernamental pentru stimularea intreprinderi lor mici si
mijlocii, experientele din tarile UE, trebuie stimulata dezvoltarea intreprinderilor medii, cu
avantajele implicite in dezvoltarea stabila si echilibrata a economiei unei tari.
In vederea cresterii puterii de negociere a sectorului privat din d omeniul transporturilor rutiere, si
pentru a limita accesul jucatorilor straini, in perspectiva migrarii centrelor de productie spre Estul
Europei, si cresterii interesului si pentru industria de transport rutier international, trebuie sustinute
firmele ma ri din domeniu si sa le li se ofere posibilitatea dezvoltarii cel putin la niveluri existente
in tarile invecinate (exemplu: in Ungaria, Hungarocamion are 25% din piata si circa 1.000 de
autovehicule, iar in Bulgaria Willi Betz are peste 500 de autovehicul e si o cota importanta de
piata).

102
Problematica pietei
Desi activitatea de transport rutier in sine este cea care utilizeaza infrastructura si trebuie sa
respecte o serie de reglementari cu caracter mai mult tehnic, social (AETR, ADR, RNTR etc),
politica existenta in transporturile rutiere din Romania focalizeaza tocmai pe infrastructura si pe
aceste aspecte de reglementare cu caracter tehnic si social, si extrem de firav, aproape inexistent,
asupra activitatii de transport in sine.
Implementarea cerin telor UE prin tot ceea ce inseamna politica in transporturi, in curs de
desfasurare si in perspectiva, trebuie vazuta ca un pas necesar spre functionarea corecta si
echilibrata a pietei transporturilor si nu doar ca o tema de casa la lectia de politica. As tfel, prin
modul de elaborare si prin modul de aplicare, finalitatea tuturor actelor normative in curs de
elaborare sau in vigoare trebuie sa fie stabilirea si mentinerea echilibrului pe piata transporturilor
rutiere internationale.
In acest sens, trebuie elaborate politici clare si linii de indrumare a activitatii de transport rutier
international, in stransa corelatie cu politica economica si cu politica resurselor umane.
Desi Romania inregistreaza de doi ani la rand o crestere economica semnificativa, se constata o
concurenta din ce in ce mai acerba in domeniul transporturilor rutiere in general si a celor
internationale in special. Cauzele sunt multiple: tarifele scazute de transport, numarul insuficient
de autorizatii de transport rutier international, lipsa de specializare a transporturilor. Numarul de
autovehicule a crescut in concordanta cu volumul de marfa disponibil pentru transporturi
internationale, insa dreptul de a efectua astfel de transporturi (oferit prin autorizatii) a ramas
contingentat, si fara a fi majorat proportional cu volumul de marfuri si numarul de vehicule
disponibil.
Tarifele practicate pe piata transporturilor sunt diminuate semnificativ fata de perioada de la
mijlocul anilor ’90, cauzele datorandu -se atat conjuncturii economice i nternationale, concurentei
crescute pe plan international si national, dar si concurentei neloiale. Concurenta neloiala pe baza
tarifului poate sa apara din nestiinta, din cauza lipsei de cultura economica a intreprinzatorilor,
care nu iau in considerare a numite costuri sau nu gestioneaza intr -un mod satisfacator resursele si
fluxurile societatii, sau poate sa fie intentionata, atunci cand un anumit „intreprinzator“, in mod
deliberat, nu respecta legile in vigoare, evita costurile aferente desfasurarii acti vitatii in legalitate,
putand astfel sa practice tarife sub puterea de imaginatie a operatorilor de transport care respecta
toate cerintele in domeniu. De asemenea, poate aparea din partea transportatorilor rutieri

103
internationali ce activeaza pe piata roma neasca, pentru care legislatia din Romania este foarte
permisiva, controlul acestora fiind aproape inexistent. Totusi, problema majora a transporturilor
rutiere internationale, in prezent, o reprezinta lipsa de autorizatii, precum si modul de atribuire
catre operatorii de transport.
Pentru o functionare echilibrata, ar trebui marit contingentul actual si chiar si in cazul in care
cotele suplimentare obtinute vor fi din categoria „cu plata“ (contingent tarifar), prin obtinerea lor
se ofera posibilitatea deru larii in continuare a activitatii (chiar daca mai costisitor, dar legal) si, in
plus, permite mai usor negocierea in timp pentru scaderea nivelului tarifului perceput.
In conditiile actuale in care cresterea contingentelor nu este realizabila in mod specta culos, modul
cel mai facil de influentare a activitatii firmelor ce activeaza in transporturile rutiere internationale
il reprezinta alocarea autorizatiilor de transport rutier international, care trebuie sa corespunda
viziunii pe termen mediu si lung pent ru domeniul transporturilor si avand in vedere toate
implicatiile economice si sociale, directe si indirecte.
Modul de alocare a autorizatiilor poate influenta hotarator punerea in aplicare a politicii de
transport rutier international.
Mentinerea neschimb ata a conditiilor actuale de desfasurare a transporturilor rutiere internationale
va conduce la scaderea atractivitatii acestei piete, slabirea jucatorilor, iar barierele de intrare joase
permit accesul facil al operatorilor straini.

6.2. Cunostinte eleme ntare despre a ctivități le conexe transportului rutier
(1) Activitățile conexe transportului rutier se efectuează de către operatorii economici numai
pe baza licenței pentru activități conexe transportului rutier, eliberată de către autoritatea
competent ă.
(2) Licența pentru activități conexe se eliberează pentru fiecare activitate conexă efectuată,
perioada de valabilitate a acesteia fiind de 5 ani.
(3) În vederea eliberării licenței pentru activități conexe transportului rutier – activități
desfășur ate de autogări, operatorul economic trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate.

104
(4) În vederea eliberării licenței pentru activități conexe transportului rutier – activi tăți de
intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost, operatorul economic trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate;
d) capacitate financiară.
(5) În s ituația în care o activitate conexă transportului rutier se efectuează de către un operator
pentru activități conexe transportului rutier în mai multe locații, autoritatea competentă eliberează
câte o licență pentru activități conexe transportului rutier.

Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități desfășurate de autogară se
eliberează operatorilor economici care îndeplinesc următoarele condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate.
(3) Condiția de bază materială este îndeplinită dacă operatorul economic dispune de:
– casa de bilete și abonamente;
– birou de mișcare și informații;
– minimum două peroane pentru autobuzele care pleacă/sosesc în/din cursă;
– grup sanitar propriu cu minimum două cabine;
– sală de așteptare pentru publicul călător, cu cel puțin 20 de locuri pe scaune și o suprafață
echivalentă de minimum 1 m² pentru fiecare loc pe scaun;
– spațiu pentru depozitarea bagajelor publicului călător, dotat cu rafturi pentru depozita rea în
mod corespunzător și suficient a bagajelor;
– afișaj pentru informarea publicului călător, inclusiv la fiecare peron;
– calculator și conexiune la internet.
(4) Condiția de competență profesională se consideră îndeplinită dacă operatorul econo mic
are angajat un manager de transport care conduce activitatea desfășurată de autogară posesor al
unui certificat de competență profesională prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil
pentru transportul de persoane, eliberat de Autoritatea Ruti eră Română – A.R.R.;

105
(5) Condiția de onorabilitate se consideră îndeplinită dacă managerul de transport care
conduce activitatea desfășurată de autogară nu se regăsește în una dintre următoarele situații:
a) a fost condamnat pentru infracțiuni în următ oarele domenii:
– drept comercial;
– insolvență;
– condiții de remunerare și de muncă ale profesiei;
– circulație rutieră;
– răspundere profesională;
– trafic de ființe umane sau trafic de droguri;
b) dacă în ultimul an a îndeplinit această f uncție la un operator economic care desfășoară
activități conexe transportului rutier – activități desfășurate de autogară căreia i -a fost retrasă
licența de activități conexe transportului rutier, din vina dovedită a acestuia.
Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități desfășurate de autogară se
eliberează de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. după prezentarea dovezii de plată a
tarifului aferent.

Operatorul economic poate desfășura activitatea de intermediere a opera țiunilor de transport
rutier contra cost pe baza licenței pentru activități conexe transportului rutier – activități de
intermediere a operațiunilor de transport rutier c ontra cost.

Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități de int ermediere a
operațiunilor de transport rutier contra cost se eliberează operatorilor economici care
îndeplinesc următoarele condiții:
a) bază materială;
b) competență profesională;
c) onorabilitate.
d) capacitate financiară.
(2) Condiția de bază materială se consideră îndeplinită dacă operatorul economic face dovada
deținerii cu orice titlu a unui spațiu pentru desfășurarea activității.
(3) Condiția de competență profesională se consideră îndeplinită dacă operatorul economic
are angajat un manag er de transport care conduce activitatea de intermediere a operațiunilor de

106
transport rutier contra cost posesor al unui certificat de competență profesională prevăzut în
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil pentru tipul de transport intermediat, elibe rat de
Autoritatea Rutieră Română A.R.R;
(4) Condiția de onorabilitate se consideră îndeplinită dacă managerul de transport care
conduce activitatea de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost desfășurată de
operatorul economic nu se regăsește în una dintre următoarele situații:
a) a fost condamnat pentru infracțiuni în următoarele domenii:
– drept comercial;
– insolvență;
– condițiile de remunerare și de muncă ale profesiei;
– circulația rutieră;
– răspunderea profesională ;
– traficul cu ființe umane sau traficul de droguri;
b) dacă în ultimul an a îndeplinit această funcție la un operator economic care desfășoară
activități conexe transportului rutier – activități de intermediere a operațiunilor de transport rutier
contra cost căreia i -a fost retrasă licența de activități conexe transportului rutier, din vina dovedită
a acestuia.
(5) Condiția de capacitate financiară se consideră îndeplinită dacă operatorul economic
dispune de un capital și rezerve în valoare de minim 50.000 euro.
(2) Licența pentru activități conexe transportului rutier – activități de intermediere a
operațiunilor de transport rutier contra cost se eliberează pe o perioadă de 5 ani.
(1) Licența pentru activități conexe transportului rutier – activ ități de intermediere a
operațiunilor de transport rutier contra cost se solicită pentru fiecare din punctele de
lucru/sucursalele operatorului economic.
Autogările și stațiile publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate în cadrul
serviciil or regulate de transport rutier sunt bunuri de utilitate publică și pot fi proprietate privată
sau publică.

Operatorii economici care efectuează activități conexe transportului rutier – activități
desfășurate de autogări, au următoarele obligații:
a) să înlocuiască managerul de transport în termen de 30 zile, în situația în care acesta nu mai

107
îndeplinește această funcție sau în cazul în care acesta nu mai îndeplinește condiția de bună
reputație ori competență profesională;
b) să asigure evidența curs elor plecate și sosite, precum și ordinea cronologică de execuție,
prin registrul de mișcare ce va cuprinde:
(i) ora de plecare/sosire;
(ii) numărul de circulație;
(iii) traseul;
(iv) operatorul de transport rutier;
(v) observații;
c) să permită în mod nediscriminatoriu accesul operatorilor de transport rutier la serviciile
oferite de autogară, fără a condiționa încheierea contractelor de efectuarea unor servicii
suplimentare sau pe care operatorul de transport rutier nu le solicită;
d) să monteze afișaje la peroane conținând informații privind traseele și orele de
plecare/sosire a curselor;
e) să repartizeze cursele pe peroane astfel încât să se asigure un interval de cel puțin 15
minute între două plecări consecutive de la același peron;
f) să întocmească programul autogării în funcție de orele de plecare și de sosire a curselor;
autogara se va deschide cu minimum 30 de minute înainte de plecarea/sosirea primei curse și se va
închide după minimum 30 de minute de la plecarea ultim ei curse.
g) să primească și să înregistreze toate cererile operatorilor de transport rutier care solicită
accesul în autogară, cereri la care se va răspunde afirmativ sau negativ, cu motivarea refuzului, în
scris, în termen de 20 de zile de la data prim irii cererii;
h) să încheie contracte de acces în autogară, în conformitate cu graficele de circulație
aprobate, cu operatorii de transport rutier deținători de licență de traseu pe perioada de valabilitate
a programului de transport;
j) să încheie con tracte de acces în autogară cu operatorii de transport rutier fără a depăși
capacitatea autogării;
k) să încheie contracte de acces în autogară cu operatorii de transport rutier fără a depăși
perioada de valabilitate a programului de transport;
l) să r emedieze deficiențele semnalate de publicul călător și constatate de I.S.C.T.R., în
termenul stabilit de aceasta;

108
m) să afișeze la fiecare casă de bilete și ab onamente orarul de funcționare.

Operatorii economici care efectuează activități conexe trans portului rutier – activități de
intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost, au următoarele obligații:
a) să înlocuiască managerul de transport în termen de 30 zile, în situația în care acesta nu mai
îndeplinește această funcție sau în c azul în care acesta nu mai îndeplinește condiția de bună
reputație ori competență profesională;
b) să dețină la sediul înscris pe licența pentru activități conexe transportului rutier – activități
de intermediere a operațiunilor de transport rutier contr a cost, un registru de evidență a activităților
de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost desfășurate;
c) să păstreze la sediul menționat la lit. b), pentru anul în curs și anul precedent, documentele
privind activitățile de interme diere a operațiunilor de transport rutier contra cost desfășurate;
d) să desfășoare activități de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost numai
cu operatori de transport;
e) să desfășoare activități de intermediere a operațiunilor de transport rutier contra cost de
mărfuri periculoase numai dacă:
i) desemnează un consilier de siguranță pentru transportul mărfurilor periculoase;
ii) respectă obligațiile care îi revin conform prevederilor cap. 1.4 din anexa A la Acordul
europe an referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările și
completările ulterioare.

6.3. Cunostinte elementare despre transportul rutier de marfuri periculoase (ADR)
Aceste transporturi se efectueaza numai in conditiile respectarii prevederilor Acordului
European referitor la Transportul Rutier International al Marfurilor Periculoase (A.D.R), incheiat
la Geneva la 30 sep tembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr.31/1994, cu modificarile
ulterioare si reglementarilor specifice in vigoare.
Transportul rutier al deseurilor periculoase se efectueaza numai in conditiile respectarii
reglementarilor specifice in vigo are.
Transportul marfurilor sau produselor periculoase se efectueaza numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:

109
a) vehiculul indeplineste conditiile tehnice si de agreare, prevazute la Acordul european referitor la
transportul rutier internationa l al marfurilor periculoase (ADR), incheiat la Geneva la 30
septembrie 1977, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificarile ulterioare;
b) vehiculul are dotarile si echipamentele necesare prevazute in reglementarile in vigoare;
c) conduca torul vehiculului detine certificat ADR corespunzator.
Administratorul drumului public stabileste, cu avizul politiei rutiere, traseele interzise
accesului vehiculelor care efectueaza transport de marfuri sau produse periculoase, cu indicarea
rutelor ocolitoare sau alternative si a semnalizarii corespunzatoare acestora.
Conducatorul vehiculului care efectueaza transport de marfuri sau produse periculoase trebuie
sa aiba asupra sa documentele de transport prevazute de lege, sa cunoasca normele referitoare la
transportul si la manipularea incarcaturii, putand fi insotit de persoane care sa cunoasca bine
caracteristicile acestora.
In cabina autovehiculului care transporta marfuri sau produse periculoase se pot afla numai
membrii echipajului.
Daca din cauza deteriorarii ambalajului sau din cauze marfa ori produsul periculos se
imprastie pe drum, conducatorul este obligat sa opreasca imediat, sa ia masuri de avertizare a
celorlalti conducatori care circula pe drumul public si a persoan elor din jur, sa semnalizeze
pericolul cu mijloacele pe care le are la indemana si sa anunte administratorul drumului sau cea
mai apropiata unitate de politie.
Se interzice conducatorului de autovehicul care transporta marfuri sau produse pericu loase:
a) sa provoace socuri autovehiculului in mers;
b) sa fumeze in timpul mersului ori sa aprinda foc la oprire sau stationare, la o distanta mai mica
de 50 m de autovehicul;
c) sa lase autovehiculul si incarcatura fara supravegherea sa, a insotitorului ori a unei alte persoane
calificate;
d) sa remorcheze un vehicul ramas in pana;
e) sa urmeze alte trasee sau sa stationeze in alte locuri decat cele stabilite, precum si pe partea
carosabila a drumului pe timp de noapte;
f) sa transporte alte incarcaturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;

110
g) sa permita prezenta in autovehicul a altor persoane, cu exceptia celuilati conducator, a
insotitorilor sau a celor care incarca ori descarca celuilalt conducator, a insotitorilor sau a c elor
care incarca ori descarca marfurile sau produsele transportate;
h) sa intre pe sectoarele de drum pe care ii este interzis accesul;
i) sa pastreze in autovehicul rezerve de combustibil in ambalaje care nu sunt special confectionate
in acest scop.

6.4. Cunostinte elementare despre transportul rutier de marfuri perisabile (ATP)
Transportul international de produse perisabile pot fi efectuate pe teritoriul Romaniei
numai cu vehicule agreate in conditiile prevazute in Acordul cu privire la transporturile
internationale de produse perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie
folosite pentru aceste transporturi (ATP) adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, la care Romania
a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 7 5/1998 aprobata prin Legea 2/1999.
Transporturile interne de produse perisabile, realizate cu vehicule frigorifice ori
calorifice, care depasesc masa maxima autorizata de 7,5 tone, sau cu vehicule frigorifice ori
calorifice, indiferent d e masa totala autorizata, pot fi efectuate numai cu vehicule agreate conform
Reglementarilor privind agrearea si verificarea tehnica a vehiculelor destinate transportului de
produse perisabile RNTR 5 aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 20 8/2000.

6.5. Cunostinte elementare despre transportul rutier de animale vii
HG nr. 267/1991 privind aderarea Romaniei la Conventia europeana privind protectia
animalelor in transportul international.
Ordinul nr. 70/1998 pentru apro barea Normei sanitare veterinare privind conditiile si
procedura de avizare sanitara veterinara a importului, exportului, tranzitului cu animale, produse si
subproduse de origine animala, furajelor si alte produse si materii care pot influenta starea de
sanatate a animalelor si sanatatea publica.
Conventia europeana privind protectia animalelor vii in transportul international stabileste
cadrul de reglementare privind protectia vietii animalelor, modul de efectuare a transportului,
obligatiile expe ditorului si destinatarilor precum si ale carausului de animale vii. Se aplica atat la
transportul rutier, cat si la transportul pe cale ferata si transportul pe apa.

111
CAP.VII
CUNOSTINTE SPECIFICE PENTRU
CONDUCATORII AUTO CARE EFECTUEAZA
TRANSPORT RUTIER CU VEHICULE
AVAND MASE SI/SAU DIMENSIUNI DE GABARIT DEPASITE

7.1. Vehicule pentru transportul agabaritic. Tipuri de utilaje speciale . Caracteristici.
Utilizari -tipuri de incarcaturi

1. Mega-platformă cu acoperiș culisant
– Lungimea încărcăturii 13,6 m,
– Înălțime de 3,0 m la interior,
– Sarcină utilă de 25 t
Se utilizeaza pentru transportul de marfă și bunuri paletizate, bobine de oțel

2. Trailer (platou), de la 3 la 5 axe
– De la13,6 m la 29 m max.
– Lungimea încărcăturii 30.0 m
– sarcină utilă de până la 65 t
Se utilizeaza pentru tansport de cherestea și grinzi din beton precomprimat, grinzi de oțel sau de
structuri, balast macara, accesorii macara, piese și utilaje de construcții

3. Semi remorci cu 3 -6 axe

112
– Înălțimea de pat de la 85 cm, extensibil de la 8,0 m la 29,0 m,
– Sarcină utilă de la 25 de tone la 75 tone
Se utilizeaza pentru transportul de structuri metalice prefabricate, stații de beton, beton, balast
macara, accesorii macara, utilaje și piese de construcții

4. Platform e
– Înălțime platformă 65 cm
– lungime 11.9 m
– 35 t sarcină utilă
Se utilizeaza pentru transportul de produse prefabricate din b eton, utilaje de construcții și piese cu
înălțimea excesivă

5. Truckloader
– Lungime încărcătură 8,0 metri
– sarcina utilăde la 25 de tone la 75 tone
– Inaltime platformă 30 cm , rampe hidraulice
Se utilizeaza pentru transferul de vehicule comerciale, camioane, vehicule agricole și platforme de
lucru

6. Rampa de incarcare 2 -6 axe
– înălțime platformă de la 85 cm, platformă hidraulică
Se utilizeaza pentru transport de utilaje de construcții, stivuitoare, platforme de lucru

7.2. Sisteme special e de arimare si protejare a incarcaturii
– sisteme ancorare lant cu carlige de scurtare la capete
– sisteme ancorare lant cu carlige cu siguranta
– sisteme ancorare lant cu carlige cu ochi si siguranta
– sisteme ancorare lant cu gambeti
– sisteme ancorare lant cu chei de tachelaj
– sisteme ancorare lant cu inele sisteme ancorare
– lanturi galvanizate

113
– sisteme ancorare lanturi negre cu intinzatoare intre 8 mm si 20 mm
– dispozitive de lant de ancorare capacitate cuprinsa intre Lc 4000 daN si 16000
– sisteme din lant de ancorare cu carlige cu siguranta si intinzator de lant
– dispozitive ancorare din lant pentru utilaje militare

7.3. Mase si dimensiuni maxime admise pe drumurile din Romania
Autovehiculele destinate transportului de marfuri in trafic national trebuie sa respecte masele
si dimensiunile maxime adm ise prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul
drumurilor modificata si completata de Ordonanta nr. 26/2003. aprobata prin Legea 227/2003.
Pentru circulatia autovehiculelor in Uniunea Europeana trebuie respectate masele si
dimen siunile specificate in Directiva 96/53/EC referitoare la dimensiunile autorizate in trafic
national si international si la masele maxime autorizate in trafic international.
Masele si dimensiunile maxime admise sunt prezentate in tabelul de mai jos conform Anexei
nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 (MODIFICATĂ ÎN 16.07.2015) privind regimul
drumurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Categoriile de drumuri din punct de vedere al maselor si dimensiunilor maxime admise:
R = drum Reabilitat
NR = drum nereabilitat
M = drum Modernizat
P = drum Pietruit

R NR M P
1. DIMENSIUNI MAXIME ADMISE (in metri)
1.1 Lungime
Autovehicul, altul decat autobuz 12,00 m 12,00 m 12,00 m 12,00 m
Remorca 12,00 m 12,00 m 12,00 m 12,00 m
Vehicul articulat 16,50 m 16,50 m 16,50 m 16,50 m
Tren rutier 18,75 m 18,75 m 18,75 m 18,75 m

114
Autobuz cu doua osii 13,50 m 13,50 m 13,50 m 13,50 m
Autobuz cu mai mult de doua osii 15,00 m 15,00 m 15,00 m 15,00 m
Autobuz cu remorca 18,75 m 18,75 m 18,75 m 18,75 m
Autobuz articulat 18,75 m 18,75 m 18,75 m 18,75 m
1.2. Latime
(a) Orice vehicul, cu exceptia celor
frigorifice avand caroseria izoterma 2,55 m 2,55 m 2,55 m 2,55 m
(b) Vehicul frigorific avand caroseria
izoterma 2,60 m 2,60 m 2,60 m 2,60 m
1.3. Inaltime (orice vehicul) 4,00 m 4,00 m 4,00 m 4,00 m
1.4. Suprastructuri demontabile si unitati de transport standardizate cum ar fi
containerele vor respecta dimensiunile precizate la 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.7, 1.8 si 4.4.
1.4.a. Daca in spatele autobuzului sunt montate dispozitive detasabile exterioare, cum ar fi
cutiile pentru schiuri, lungimea autovehiculului, inclusiv aceste dispozitive, nu
trebuie sa depaseasca lungimea maxima prevazuta la pct. 1.1.
1.5. Toate autovehiculele sau ansambluril e de vehicule trebuie sa aiba posibilitatea de a
intoarce intr -o coroana circulara cu o raza exterioara de 12, 5 m si o raza interioara
de 5, 3 m
1.5.a. Cerinte suplimentare pentru autobuze. Cu vehiculul in stationare, prin trasarea unei
linii pe sol, se fixeaza un plan vertical tangent la latura vehiculului plasata spre
cercul exterior. In cazul unui vehicul articulat, cele doua parti rigide ale acestuia
trebuie sa fie pe acelasi aliniament cu planul. Atunci cand vehiculul intra, dupa o
traiectorie liniar a, pe suprafata circulara descrisa la pct 1.5, nici o parte a vehiculului
nu trebuie sa depaseasca acest plan vertical cu mai mult de 0,6 m.
1.6. Distanta maxima intre axa pivotului de
cuplare a semiremorcii si partea din
spate a semiremorcii 12,00 m 12,00 m 12,00 m 12,00 m

115
1.7. Distanta maxima masurata paralel cu
axa longitudinala a trenului rutier din
punctul extern aflat cel mai in fata al
zonei de incarcare din spatele cabinei,
pana la punctul cel mai din spate al
remorcii din ansamblul, minus distan ta
dintre partea din spate a autovehiculului
si partea din fata a remorcii. 15,65 m 15,65 m 15,65 m 15,65 m
1.8. Distanta maxima masurata paralel cu
axa longitudinala a trenului rutier din
punctul extern aflat cel mai in fata al
zonei de incarcare din sp atele cabinei
pana la punctul cel mai din spate al
remorcii din ansamblu 16,40 m 16,40 m 16,40 m 16,40 m

2. MASA TOTALA MAXIMA ADMISA A VEHICULULUI (in tone)
2.1. Vehicule care fac parte dintr -un ansamblu de vehicule
2.1.1. Remorca cu doua osii 18 t 17 t 17 t 16 t
2.1.2 Remorca cu trei osii 24 t 22 t 22 t 20 t
2.2 Ansamblu de vehicule
2.2.1. Tren rutier cu cinci sau sase osii
(a) Autovehicul cu doua osii cu remorca cu
trei osii 40 t 40 t 40 t 38 t
(b) Autovehicul cu trei osii cu semiremorca 40 t 40 t 40 t 38 t

116
cu doua sau trei osii
(c) Autovehicul cu trei osii cu semiremorca
cu doua sau trei osii care transporta un
cantainer ISO de 40 de picioare intr -o
operatiune de transport combinat. 44 t 42 t 40 t 40 t
2.2.3. Tren rutier cu patru osii co mpus dintr -un
autovehicul cu doua osii si o remorca cu
doua osii. 36 t 36 t 36 t 34 t
2.2.4. Vehicul articulat cu patru osii compus
dintr -un autovehicul cu doua osii si o
semiremorca cu doua osii, daca
distanta (d) dintre osiile semiremorcii
este:
2.2.4.1. Mai mare sau egala cu 1,3 m dar mai
mica sau egala cu 1,8 m 36 t 36 t 36 t 34 t
2.2.4.2. Mai mare de 1,8 m 36 t* 36 t 36 t 34 t
2.3. Autovehicule
2.3.1. Autovehicul cu doua osii 18 t 17 t 16 t
2.3.2. Autovehicul cu trei osii 25 t/26
t** 22 t/24
t** 22 t
2.3.3 Autovehicul cu patru osii din care doua
osii de directie 32 t** 30 t 30 t
2.4. Autobuz articulat cu trei osii 28 t 28 t 26 t
3. MASA MAXIMA ADMISA PE OSII (in tone)
3.1. Osia simpla
Osia simpla nemotoare 10 t 10 t 8 t
3.2. Osia du bla (tandem) a remorcilor si semiremorcilor. Suma maselor pe osiile

117
componente, daca distanta (d) dintre ele este:
3.2.1. Mai mica de 1,0 m (d<1,0) 11 t 11 t 11 t
3.2.2. Mai mare sau egala cu 1,0 m dar mai
mica de 1,3 m (1,0<sau egal d<1,3) 16 t 16 t 15 t
3.2.3. Mai mare sau egala cu 1,3 m dar mai
mica de 1,8m (1,3<sau egal d<1,8) 18 t 17 t 16 t
3.2.4. Mai mare sau egala cu 1,8 m (1,8 <sau
egala d) 20 t 20 t 16 t
3.3. Osia tripla (trident) a remorcilor si a semiremorcilor. Suma maselor pe osiile
compon ente, daca distanta (d) dintre ele este:
3.3.1. Mai mica sau egala cu 1,3 m (d<sau
egala 1,3) 21 t 21 t 19 t
3.3.2. Mai mare de 1,3 m dar mai mica sau
egala cu 1,4 m (1,3 <d<sau egala 1,4) 24 t 22 t 20 t
3.4. Osia simpla motoare
3.4.1. Osia motoare a v ehiculelor la care se
face referire la punctele 2.2.1. si 2.2.2. 11,5 t 10 t 9 t
3.4.2. Osia motoare a vehiculelor la care se
face referire la punctele 2.2.3, 2.2.4, 2.3
si 2.4 11,5 t 10 t 9 t
3.5. Osia dubla (tandem) a autovehiculelor. Suma maselor pe o siile componente,
daca distanta (d) dintre ele este:
3.5.1. Mai mica de 1,0 m (d<1,0) 11,5 t 10 t 9 t
3.5.2. Mai mare sau egala cu 1,0 m dar mai
mica de 1,3 m (1,0<sau egala d<1,3) 16 t 15 t 14t/15 t**
3.5.3 Mai mare sau egala cu 1,3 m dar mai
mica de 1 ,8 m (1,3 <sau egala d<1,8) 18 t/19
t** 17 t/ 18
t** 16 t

118
4. ALTE CONDITII CONSTRUCTIVE IMPUSE VEHICULELOR
4.1. Pentru toate vehiculele. Masa suportata de osia motoare sau osiile motoare ale unui
vehicul sau ansamblu de vehicule va fi de cel putin 25% di n masa totala cu
incarcatura a vehiculului sau ansamblului de vehicule, atunci cand acestea sunt
utilizate in trafic international.
4.2. Trenuri rutiere Distanta dintre osia din spate a unui autovehicul si osia din fata a
remorcii va fi de cel putin 3,0 m .
4.3. Masa maxima admisa in functie de ampatament. Masa maxima admisa, exprimata in
tone, a unui autovehicul cu patru osii nu poate depasi de cinci ori distanta, exprimata
in metri, dintre axele osiilor extreme ale autovehiculului.
4.4. Semiremorci. Dis tanta masurata in plan orizontal intre axa pivotului de cuplare si
orice punct din partea frontala a semiremorcii nu trebuie sa depaseasca 2,04 m.

*) Plus o limita de 2 tone, atunci cand masa maxima admisa a vehiculului motor este de 18 tone si
masa a dmisa a osiei tandem a semiremorcii este de 20 tone si osia motoare este prevazuta cu roti
jumelate si cu suspensie pneumatica sau echivalenta acesteia.
**) Se aplica in cazul in care osia motoare este prevazuta cu roti jumelate si cu suspensie
pneumatica sau echivalenta acesteia, sau in cazul in care fiecare osie motoare este prevazuta cu roti
jumelate si masa maxima a fiecarei osii nu depaseste 9,5 tone.
***) Se aplica in cazul in care osia este prevazuta cu suspensie pneumatica sau echival enta
acesteia.

7.2 Conditii de efectuare a transporturilor cu depasiri de limite maxime admise de greutate
si/sau de gabarit
HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG n. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice stabileste urmatoarele reguli privind circulatia autovehiculelor cu
mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite:
– Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, prin constructie sau datorita incarcaturii
transportate, depaseste masa totala de 80 tone si/sau lungimea d e 40 m ori latimea de 5 m sau

119
inaltimea de 5 m poate circula pe drumul public numai in baza autorizatiei speciale emise de
administratorul acestuia, cu avizul politiei rutiere.
– In circulatia pe drumurile publice, autovehiculul sau ansamblul de vehicule c are, cu sau fara
incarcatura, are o latime intre 3,2 m si 4,5 m inclusiv sau o lungime de 25 m trebuie sa fie precedat
de un autovehicul de insotire, iar cel cu latimea mai mare de 4,5 m sau lungimea mai mare de 30 m
trebuie sa fie insotit de doua autovehi cule care sa circule unul in fata si celalalt in spate.
– Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fara incarcatura, depaseste latimea de 3,2 m trebuie sa fie
urmat de un autovehicul de insotire.
– Autovehiculul de insotire trebuie sa fie echipat cu un d ispozitiv special de avertizare cu
lumina galbena si sa aiba montata, in functie de locul ocupat la insotire, la partea stanga din fata
sau din spate, placuta de identificare reflectorizanta, avand fondul alb si chenarul rosu.
– Conducatorul autovehicululu i cu masa si/sau dimensiuni de gabarit depasite, precum si
conducatorii autovehiculelor di insotire sunt obligati sa puna si sa mentina in functiune semnalele
speciale de avertizare cu lumina galbena, prevazute la art. 32 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe toata
perioada deplasarii pe drumul public.
Este interzisa circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depasite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau
limitare a accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depaseste
latimea, inaltimea, lungimea sau masele pe axe ori masa totala maxima admisa;
b) cand v izibilitatea este redusa sau partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau
zapada.

120
CAPITOLUL VIII
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE . STUDII DE CAZ

1. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) suspensia
b) sistemul de frânare
c) mecanismu l de direct ie
d) ambreiajul

2. Precizati cum actioneazã efectiv sistemul de frânare al unui autovehicul care este echipat
cu dispozitiv ABS:
a) blocheazã rotile fatã ale autovehiculului la actionãri energice a le pedalei de frânã;
b) blocheazã toate rotile autovehiculului la acționãri energice ale pedalei de frânã;
c) previne blocarea rotilor fațã ale autovehiculului la acționãri energice ale pedalei de frânã;
d) previne blocarea rotilor autovehiculului la ac ționãri energice ale pedalei de frânã.

3. Prin raportul de compresie se întelege:
a) raportul dintre cilindrii si volumul maxim al cilindrului;
b) raportul dintre volumul camerei de ardere si volumul minim al cilindrului;
c) raportul dintre volumul cam erei de ardere si volumul maxim al cilindrului;
d) raportul de transmisie.

4. Din ce elemente este compusã instalatia electricã a unui autovehicul:
a) din surse de curent si instalatia electricã;
b) din acumulator si anexe;
c) din surse de curent, ins talatia electricã si instalatia de semnalizare;
d) din surse de curent, consumatori si legãturi electrice.

121

5. La deplasarea în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la rotile
motoare este:
a) mai mic decât momentul motor;
b) mai mar e decât momentul motor;
c) egal cu momentul motor;
d) în functie de pozitia clapetei de acceleratie, poate fi mai mic sau mai mare decât momentul
motor.

6. Turatia maximã de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat
curegulator -limitat or de turatie este:
a) egalã cu turatia corespunzãtoare puterii maxime realizate de motor;
b) egalã cu turatia corespunzãtoare momentului maxim realizat de motor;
c) mai micã decât turatia corespunzãtoare puterii maxime realizate de motor;
d) mai mare decâ t turatia corespunzãtoare puterii maxime realizate de motor.

7. Care este rolul regulator -limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin
comprimare ?
a) limiteazã solicitãrile mecanice si termice ale motorului;
b) permite cresterea momentului mot or la urcarea rampelor;
c) permite cresterea puterii motorului la demarare;
d) micsoreazã consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului.

8. Schimbãtorul de viteze permite:
a) modificarea fortei de tractiune în functie de variatia rezistentelor la înaintare;
b) cuplarea progresivã a motorului cu transmisia;
c) mersul înapoi al autovehiculului inversând sensul de rotatie al motorului;
d) utilizarea motorului la o turatia mai micã decât turatia de mers în gol.

122

9. Dacã în timpul con ducerii aveti nevoie de o rezervã de putere mare se recomandã:
a) sã se utilizeze treapta cea mai rapidã a schimbãtorului de viteze;
b) sã se ruleze în treapta de prizã directã;
c) sã se actioneze sistemul intarder;
d) sã se sã se utilizeze treptele inferi oare ale schimbãtorului de viteze;

10. De ce se recomandã la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sã se lase
motorul sã functioneze câteva minute în gol:
a) pentru a asigura o rãcire lentã a turbosuflantei
b) pentru revenirea uleiului în ba ie
c) pentru a asigura ungerea suflantei
d) pentru a asigura o rãcire lentã a motorului

11. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) suspensia
d) sistemul de frânare
e) mecanismul de directie
d) ambr eiajul

12. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) suspensia
b) mecanismul de directie
c) cutia de viteze
f) sistemul de frânare

123

13. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) diferentialul
b) suspensia
c) sistemul de frânare
d) mecanismul de directie

14. Care este rolul transmisiei?
a) transformã energia chimicã a combustibililor în energie mecanicã
b) dezvoltã puterea necesarã propulsãrii auto vehiculelor
c) asigurã transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motrice
d) asigurã alimentarea motorului cu amestec carburant

15. Care este rolul transmisiei?
a) transformã energia chimicã a combustibililor în energie mecanicã
b) amplificã/ multiplicã momentul motor transmis la rotile motrice
c) dezvoltã puterea necesarã propulsãrii autovehiculelor
d) asigurã alimentarea motorului cu amestec carburant

16. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplicã momentul motor
transmis la rotile motrice?
a) cutia de viteze
b) ambreiajul
c) transmisia cardanicã
d) arborii planetari

124
17. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor
transmis la roțile motrice?
a) transmisia cardanică
b) diferențialul
c) arborii planetari
d) transmisia principală

18. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos mu ltiplică momentul motor
transmis la roțile motrice?
a) ambreiajul
b) diferențialul
c) arborii planetari
d) transmisia principală

19. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului
de
putere transmis de la motor la r oțile motrice?
a) transmisia cardanică
b) ambreiajul
c) transmisia principală
d) diferențialul

20. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului
de
putere transmis de la motor la roțile motrice?
a) transmisia princ ipală
b) diferențialul
c) cutia de viteze

125
d) arborii planetari

21. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejează transmisia de
șocuri și la suprasarcini?
a) cutia de viteze
b) transmisia cardanică
c) ambreiajul
d) transmisia princip ală

22. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca roțile aceleiași punți
motoare să ruleze la turații diferite?
a) diferențialul
b) ambreiajul
c) cutia de viteze
d) arborii planetari

23. Care este rolul ambreiajului?
a) amplific ă momentul motor transmis la roțile motrice
b) distribuie momentul motor la roțile motrice
c) permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

24. Care este rolul ambreiajului?
a) amplifică momentul motor transmis la roțile motrice
b) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

126
25. Care este rolul ambreiajului?
a) pro tejează transmisia de șocuri și la suprasarcini
b) amplifică momentul motor transmis la roțile motrice
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

26. Care este rolul cutiei de viteze?
a) prote jează transmisia de șocuri și la suprasarcini
b) permite compensarea variațiilor de poziție relativă a componentelor transmisiei
c) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roțile motrice
d) distribuie momentul motor la roțile mo trice

27. Care este rolul cutiei de viteze?
a) permite compensarea variațiilor de poziție relativă a componentelor transmisiei
b) distribuie momentul motor la roțile motrice
c) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite
d) permite mersul înap oi fără inversarea sensului de rotație a motorului

28. Care este rolul cutiei de viteze?
a) protejează transmisia de șocuri și la suprasarcini
b) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roțile motrice
c) distribuie momentul mot or la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

29. Care este rolul transmisiei cardanice?
a) amplifică momentul motor transmis la roțile motrice
b) permite compensarea variațiilor de poziție relativă a componentelor transm isiei

127
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite

30. Care este rolul diferențialului?
a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere
b) permite cuplarea progresivă a motorului cu tran smisia
c) distribuie momentul motor la roțile motrice
d) protejează transmisia de șocuri și la suprasarcini

31. Care este rolul diferențialului?
a) permite ca roțile motrice să ruleze cu turații diferite
b) permite întreruperea transmiterii fluxului de pu tere
c) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia
d) protejează transmisia de șocuri și la suprasarcini

32. Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua șocurile
provocate
în transmisie la schimbarea treptelor de vi teză?
a) ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turația economică
b) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă
c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză
d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acționarea con trolată a accelerației

33. Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua șocurile
provocate
în transmisie la schimbarea treptelor de viteză?
a) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă
b) sincronizarea corespunzăt oare a acționării pedalei de ambreiaj cu cea de accelerație

128
c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză
d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acționarea controlată a accelerației

35. Efectuarea cărei operațiuni, dintre cele enumerate, recl amă cel mai riguros control al
acționării pedalei de ambreiaj, în scopul evitării șocurilor în transmisie?
a) schimbarea în treaptă superioară de viteză
b) accelerarea
c) nu există diferențe semnificative între exigențele de operare specifice diferitelor s ituații
d) pornirea de pe loc

36. Care sunt riscurile menținerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?
a) supraîncălzirea retarderului
b) uzura prematură a rulmentului de presiune al ambreiajului
c) pericolul de derapaj
d) nu există riscuri

37. Ca re sunt riscurile menținerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?
a) supraîncălzirea ambreiajului
b) supraîncălzirea retarderului
c) pericolul de derapaj
d) nu există riscuri

38. Ce trebuie să aveți în vedere la optimizarea utilizării treptelor de viteză, pentru
realizarea
unui consum efectiv redus de combustibil?
a) turația motorului să fie cât mai apropiată de cea de relanti
b) turația motorului să fie cât mai mare, fără să depășească limita intervalului de turații evidențiat
prin marcaj de culoa re roșie

129
c) menținerea unei rezerve de putere suficiente și adecvate modului de deplasare
d) turația motorului să fie menținută în intervalul de turații economice

39. Care dintre modalitățile de schimbarea a treptelor de viteză descrise mai jos conferă
deplasării un plus de siguranță și confort?
a) dacă situația impune cuplarea unei trepte de viteză inferioare, aceasta trebuie operată cu
anticipație, înaintea locurilor care comportă potențiale riscuri
b) schimbărilor de treaptă de viteză trebuie rezervat u n timp de operare de minim 10 secunde
c) schimbarea treptelor de viteză se impune să se opereze brusc și în timpul cel mai scurt posibil
d) schimbările de treaptă de viteză trebuie efectuate treaptă cu treaptă, salturile peste anumite
trepte de viteză fiin d interzise

40. Momentul motor transmis la roțile motrice:
a) este mai mic decât la arborele motorului, datorită pierderilor din transmisie
b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzând de treapta de viteză selectată
c) este mai mare decât l a arborele motorului, indiferent de treapta de viteză selectată
d) poate fi și mai mic și mai mare decât la arborele motorului, în funcție de poziția de apăsare a
pedalei de accelerație

41. În care din treptele de viteză, dintre cele enumerate, se înregis trează cea mai mare forță
de
tracțiune la roțile motrice, și implicit cel mai mare consum efectiv de combustibil?
a) treapta II
b) treapta III
c) treapta IV
d) priză directă

130
42. În care din treptele de viteză dintre cele enumerate, se pot produce șocuril e mecanice cele
mai mari în transmisie, prin manevrarea necorespunzătoare a pedalei de accelerație?
a) ultima treaptă de viteză
b) treapta IV
c) treapta III
d) treapta II

43. Turometrul indică turația:
a) motorului
b) arborelui de ieșire din cutia de vite ze
c) arborelui cardanic
d) roților motrice

44. Turometrul indică turația:
a) roților motrice
b) arborelui cardanic
c) arborelui primar al cutiei de viteze
d) arborelui de ieșire din cutia de viteze

45. În intervalul de turații economice, evidențiat pe c adranul turometrului prin marcaj de
culoare verde, motorul funcționează în zona de:
a) putere maximă
b) moment motor maxim
c) presiuni de injecție minime
d) consum specific maxim

46. În intervalul de turații economice, evidențiat pe cadranul turometrului prin marcaj de

131
culoare verde, motorul funcționează în zona de:
a) putere maximă
b) presiuni de injecție minime
c) consum specific maxim
d) consum specific minim

47. Pentru a înregistra consumuri minime de combustibil, turația motorului trebuie
menținută î n intervalul evidențiat pe cadranul turometrelor cu marcaj de culoare:
a) neagră
b) portocalie
c) roșie
d) verde

48. Cele mai mici consumuri de combustibil se înregistrează în intervalul de turații:
a) în care motorul dezvoltă puterea maximă
b) apropiate de cele ralanti
c) în care motorul dezvoltă momentul maxim
d) evidențiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie

49. În condițiile în care indicatorul de turație este în zona evidențiată pe cadranul
turometrului cu marcaj de culoare roșie:
a) se înre gistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) scade semnificativ forța de tracțiune

50. În condițiile în care indicato rul de turație este în zona evidențiată pe cadranul
turometrului cu marcaj de culoare roșie:

132
a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) crește semnificativ consumul specific de combustibil al motorulu i
c) motorul funcționează la turații economice
d) momentul motor dezvoltat este cel mai mare

51. În condițiile în care indicatorul de turație este în zona evidențiată pe cadranul
turometrului
cu marcaj de culoare roșie:
a) se înregistrează cele mai scăzu te valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) solicitarea mecanică și termică a motorului este maximă

52. Exploatarea motorului în zona turați ilor joase, inferioare intervalului evidențiat prin
marcaj de culoare verde:
a) conduce la economii de combustibil
b) conduce la creșterea consumului specific de combustibil
c) protejează motorul la șocurile provocate de accelerări și decelerări
d) proteje ază motorul la suprasolicitări mecanice și termice

53. Exploatarea motorului în zona turațiilor joase, inferioare intervalului evidențiat prin
marcaj de culoare verde:
a) protejează motorul la șocurile provocate de accelerări și decelerări
b) protejează m otorul la suprasolicitări mecanice și termice
c) comportă riscul apariției șocurilor mecanice în transmisie, în regimuri de exploatare
tranzitorii (accelerare, decelerare)
d) conduce la economii de combustibil

133
54. La frânarea de urgență, blocarea roților conduce la:
a) reducerea spațiului de frânare până la oprirea autovehiculului;
b) reducerea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții fașă;
c) mărirea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții spate;
d) mărirea spațiului de frânare, i ndiferent de roțile care se blochează.

55. Blocarea roților punții față conduce la:
a) pierderea controlului direcției;
b) pierderea stabilității autovehiculului;
c) creșterea eficienței sistemului de frânare;
d) micșorarea uzurii pneurilor.

56. Blocarea roților punții spate conduce la:
a) pierderea controlului direcției;
b) pierderea stabilității autovehiculului;
c) creșterea eficienței sistemului de frânare;
d) micșorarea uzurii pneurilor.

57. Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roților este ma i mare:
a) pe drumuri cu aderență mare;
b) pe drumuri cu îmbrăcăminte din beton;
c) pe drumuri cu declivitate pronunțată;
d) pe drumuri cu aderență scăzută.

58. Sistemul ABS permite:
a) evitarea blocării roților și creșterea eficienței frânării;
b) blocar ea roților în cazul frânărilor de urgență;

134
c) blocarea diferențialului pentru evitarea patinării roții cu aderență mai scăzută;
d) creșterea aderenței la frânare;

59. Dispozitivele de frânare de încetinire se utilizează:
a) pentru încetinirea vitezei de r otație a roții care patinează;
b) pentru reducerea vitezei de rotație a roților punții spate
c) la urcarea rampelor lungi;
d) la coborârea pantelor lungi;

60. Echipamentele de siguranță cu care sunt dotate autovehiculele pot acționa asupra:
a) sistemului de alimentare a motorului
b) mecanismului de direcție
c) frânei de staționare
d) sistemului de rulare

61. Echipamentele de siguranță cu care sunt dotate autovehiculele pot acționa asupra:
a) mecanismului de direcție
b) frânei de staționare
c) sistemului d e rulare
d) sistemului de frânare

62. Echipamentele de siguranță cu care sunt dotate autovehiculele pot acționa asupra:
a) mecanismului de direcție
b) frânelor fiecărei roți în parte
c) frânei de staționare
d) sistemului de rulare

135
63. Sistemele de sigura nță antiblocare de tip ABS sunt integrate și intervin în mod controlat
asupra:
a) sistemelor de frânare de încetinire
b) sistemului de alimentare a motorului
c) frânei de staționare
d) sistemului de frânare de serviciu

64. Dacă martorul ABS se aprinde în timpul deplasării la o frânare bruscă:
a) se va bloca doar roata la care s -a defectat senzorul
b) roțile vor aluneca
c) vehiculul va intra în derapaj
d) nu se va întâmpla nimic

65. Sistemul ASR este proiectat pentru:
a) împiedicarea ruperii aderenței pneu lui cu solul la pornire de pe loc
b) frânarea roților motoare prin obturarea galeriei de evacuare
c) asigurarea frânării pe pante lungi
d) asigurarea stabilității remorcii/semiremorcii

66. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:
a) prevenirea blocării roților la frânare
b) poziționarea globală a vehiculului
c) asigurarea stabilității vehiculului în cazul derapării
d) asigurarea frânării pe pante lungi

67. Care din următoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcur gerea pantelor
lungi?
a) sistemul de frânare de încetinire

136
b) sistemul ASR
c) sistemul ABS
d) sistemul de blocare a diferențialului

68. Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare acționând în mod indirect
asupra:
a) roților directoar e
b) tuturor roților
c) ABS -ului
d) roților motoare

69. Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare acționând în mod indirect
asupra:
a) tuturor roților
b) roților motoare
c) frânei de serviciu
d) suspensiei autovehiculului

70. Efect ul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire se poate
realiza prin:
a) obturarea galeriei de evacuare a motorului
b) acționarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roțile motrice
c) creșterea presiunii aerului d in circuitele de frânare
d) debreiere și ambreiere progresivă

71. Efectul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire se poate
realiza
prin:

137
a) acționarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roțile motrice
b) acț ionarea sistemului frânei de serviciu
c) acționarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la toate roțile
d) frânarea arborelui de ieșire din cutia de viteze

72. Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
a) pne umatic
b) hidraulic
c) mecanic
d) pneumo -hidraulic

73. Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
a) pneumatic
b) mecanic
c) pneumo -hidraulic
d) electromagnetic

74. Asupra cărui element al transmisiei acționează în mod dir ect retarderul activat –
realizând
prin frânarea acestui element încetinirea autovehiculului?
a) asupra arborelui primar al cutiei de viteze
b) asupra arborelui de ieșire din cutia de viteze
c) asupra arborelui cardanic
d) asupra arborilor planetari

75. M ărimea forței de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului
hidraulic, depinde de:

138
a) cantitatea de lichid hidraulic care se comandă a fi injectat în carcasa acestuia, prin
selectarea treptei de frânare
b) declivitatea drumulu i pe care circulă autovehiculul
c) viteza de circulație a autovehiculului
d) treapta de viteză cuplată

76. Mărimea forței de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului
hidraulic, depinde de:
a) declivitatea drumului pe care c irculă autovehiculul
b) viteza de circulație a autovehiculului
c) treapta de frânare selectată
d) treapta de viteză cuplată

77. De ce trebuie să se țină seama la exploatarea retarderului hidraulic?
a) efectul de frânare se produce cu întârziere previzibil ă – față de momentul activării
retarderului
b) pentru ca activarea retarderului să producă efectul de încetinire a autovehiculului, cutia de
viteze trebuie să fie cuplată într -o treaptă de viteză
c) efectul de încetinire încetează la apăsarea pedalei de am breiaj
d) retarderul se dezactivează automat, odată cu apăsarea pedalei de frână

78. La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de
frânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?
a) la activarea retarderului hidraulic
b) la activarea intarederului hidraulic
c) la activarea celor care realizează încetinirea prin obturararea galeriei de evacuare
d) la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranță de tip ABS și ASR

139
79. La activ area cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de
frânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?
a) la activarea retarderului hidraulic
b) la activarea intarederului hidraulic
c) la activarea frânelor de înc etinire asistate de sistemele de siguranță de tip ABS și ASR
d) la activarea retarderului electromagnetic

80. Care este utilitatea tempomatului?
a) protejează transmisia la suprasarcini
b) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizar ea tempomatului presupune în
mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operațiuni specifice, dar și asigurare prealabilă,
atât la activare, cât și la dezactivare
c) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto a re
dificultăți în a menține o viteză de deplasare constantă
d) realizează menținerea vitezei de deplasare din momentul activării acestuia

81. Care este utilitatea tempomatului?
a) prin activare la viteze corespunzătoare turațiilor economice minime, permit e protejarea
față de scăderea vitezei sub cele minime economice, corespunzătoare diferitelor trepte de
viteză
b) permite conducătorului auto să -și rezerve momente de relaxare în timpul conducerii
autovehiculului
c) nici o utilitate deosebită, mai ales în c ontextul în care utilizarea tempomatului presupune în
mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operațiuni specifice, dar și asigurare prealabilă,
atât la activare, cât și la dezactivare
d) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are
dificultăți în a menține o viteză de deplasare constantă

140
82. Care este utilitatea tempomatului?
a) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatului presupune în
mod suplimentar nu numai efectuar ea anumitor operațiuni specifice, dar și asigurare prealabilă,
atât la activare, cât și la dezactivare
b) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are
dificultăți în a menține o viteză de deplasare constantă
c) preia controlul interactiv al tracțiunii, în condițiile menținerii vitezei de deplasare din
momentul activării
d) permite conducătorului auto să -și rezerve momente de relaxare în timpul conducerii
autovehiculului

83. Acționarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în mod automat
tempomatul?
a) a schimbătorului de viteze
b) a pedalei de accelerație
c) tempomatul se poate dezactiva numai prin acționarea corespunzătoare a manetei de comandă a
acestuia
d) a pedalei de frână

84. Acționarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în mod automat
tempomatul?
a) a pedalei de accelerație
b) a schimbătorului de viteze
c) a manetei de comandă a frânei de încetinire
d) tempomatul se poate dezactiva numai prin acționarea corespunzătoare a manet ei de comandă a
acestuia

141
85. În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de șocuri în
transmisie?
a) la aplicarea și respectiv la întreruperea comenzilor de accelerare sau de decelerare
b) la reactivarea tempomatului la o viteză supe rioară celei fixate la prima activare
c) la eliberarea pedalei de accelerație în urma activării tempomatului
d) pe timpul menținerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă

86. În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de șocuri în
transmisie?
a) la reactivarea tempomatului la o viteză superioară celei fixate la prima activare
b) la eliberarea pedalei de accelerație în urma activării tempomatului
c) pe timpul menținerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă
d) la dezactivarea tempomatului

87. Ce condiții trebuie să aveți în vedere să se realizeze înaintea dezactivării tempomatului de
la maneta de comandă, pentru a evita șocurile pe care le poate provoca această intervenție?
a) preluarea controlului tracțiunii, prin acționarea corespunzătoare a accelerației
b) preluarea controlului sistemului de frânare, prin acționarea frânei de serviciu
c) întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roțile motrice, prin debreiere sau
deplasarea schimbătorului de viteze în poziție neutră
d) dezactivarea tempomatului nu poate produce șocuri în transmisia autovehiculului, deci nu este
necesar să se intervină în prealabil asupra nici unei alte comenzi

88. Care este consecința frânării violente, cu blocarea roților d in față?
a) pierderea stabilității autovehiculului
b) pierderea maniabilității autovehiculului
c) reducerea distanței de oprire
d) micșorarea uzurii anvelopelor

142

89. Care este consecința frânării violente, cu blocarea roților din față?
a) reducerea distanț ei de oprire
b) reducerea timpului de reacție
c) creșterea distanței de frânare necesare pentru oprirea vehiculului
d) micșorarea uzurii anvelopelor

90. Care este consecința frânării violente, cu blocarea roților din față?
a) pierderea stabilității autove hiculului
b) reducerea distanței de oprire
c) micșorarea uzurii anvelopelor
d) derapajul

91. Consumul de combustibil la viteză constantă este dependent de:
a) sarcina și turația motorului;
b) condițiile de trafic și starea drumului;
c) turația motorului ș i condițiile de trafic;
d) rezistențele la înaintare ale autovehiculului și mărimea vitezei;

92. Consumul specific de combustibil al motorului este:
a) cantitatea de combustibil consumată la deplasarea autovehiculului cu viteză constantă;
b) cantitatea de combustibil consumată pentru producerea unei unități de lucru mecanic
măsurată în KWh sau CPh;
c) cantitatea de combustibil consumată pentru parcurgerea unei distanțe de 100 km.
d) distanța parcursă prin consumarea unui litru de combustibil.

93. Pentru r educerea consumului de combustibil se recomandă:
a) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât motorul să aibă în permanență o

143
rezervă de putere cât mai mare;
b) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât să se asigure funcț ionarea
motorului în plaja de turații delimitată prin marcajul de culoare verde pe turometru;
c) acționarea regulator -limitatorului de turație al motorului;
d) acționarea intercooler -lui.

94. Pentru a obține un consum de combustibil cât mai redus la o vit eză și un drum date se
recomandă:
a) să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
b) să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze pentru a asigura o rezervă de
putere mare;
c) să se asigu re funcționarea motorului la turația corespunzătoare puterii maxime;
d) să se aleagă treapta de viteze care asigură funcționarea motorului la turații mai mici decât
turația de mers în gol a acestuia;

95. Pneurile cu care este echipat autovehiculul influen țează consumul de combustibil ?
a) da, deoarece acestea influențează rezistența aerodinamică a autovehiculului;
b) da, deoarece uzându -se în exploatare măresc consumul de combustibil;
c) da, deoarece acestea influențează rezistența la înaintare a autovehic ulului;
d) nu.

96. În condițiile rulajului în palier la viteza de croazieră de 60 km/h, sesizați că motorul
funcționează în intervalul de turații economice atât în treapta a V -a, cât și în treapta a VI -a.
În condițiile date, cuplarea cărei trepte de vitez ă conduce la reducerea semnificativă a
consumului de combustibil?
a) a treptei a V -a
b) a prizei directe
c) a treptei a VI -a

144
d) în condițiile date, consumul de combustibil înregistrat este același, indiferent de treapta de
viteză care se cuplează

97. Auto camioanele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone vor efectua
inspecția tehnică periodică la intervale de:
a) 2 ani de la ultima inspecție;
b) 1 an de la ultima inspecție;
c) 6 luni de la ultima inspecție;
d) 3 ani de la ultima inspecție.

98. În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic internațional
prin document de transport se înțelege :
a) scrisoarea de transport C.M.R.;
b) avizul de însoțire al mărfurilor
c) copia conformă a licenței comunitare
d) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu

99. Viteza maximă reglată la limitatoarele de viteză care echipează autovehicule concepute și
construite pentru transportul de mărfuri, nu trebuie să depășească:
a) 85 km/h
b) 90 km/h
c) 95 km/h
d) 10 0 km/h

100. Conducătorul auto trebuie sa prezinte in caz de control următoarele documente:
a) licența de transport – in original;
b) cartea de identitate a vehiculului;
c) scrisoarea de transport;

145
d) copia conforma a licenței comunitare – in copie.

101. La ce organism se poate adresa conducătorul auto in cazul ruperii unui sigiliu vamal sau
al deteriorării mărfurilor pe parcurs:
a) autorităților vamale, sau in lipsa acestora, altor autorități competente din țara în care se
găsește;
b) autorităților vamale din țara de destinație;
c) autorităților vamale sau altor autorități competente din țara de plecare;
d) autorităților locale din regiunea unde se află in momentul respectiv.

102. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate este necesar:
a) – contractul de închiriere sa fie la bordul autovehiculului – in copie;
b) – contractul de închiriere sa fie la bordul autovehiculului – in original sau in copie
conforma
cu originalul;
c) – contractul de închiriere nu este necesar sa fie la bo rdul autovehiculului, se menționează
valabilitatea contractului in foaia de parcurs de câtre administratorul firmei;
d) – ca autovehiculul să dețină licență de execuție.

103. Mărfurile transportate sub prevederile Convenției vamale referitoare la transpor tul
rutier de mărfuri in trafic internațional sub acoperirea carnetelor TIR sunt supuse
controlului vamal:
a) da, daca organele vamale considera ca e necesar;
b) nu;
c) da, cu avizul asociațiilor garante;
d) întotdeauna.

146
104. Conducătorii auto care au pes te 45 de ani și efectuează transport de mărfuri trebuie să
efectueze examinarea medicală și psihologică la următoarele intervale:
a) 6 luni examinare medicală și 1 an examinare psihologică;
b) 1 an examinare medicală și 1 an examinare psihologică;
c) 1 an examinare medicală și 2 ani examinare psihologică;
d) 1 an examinare medicală și 3 ani examinare psihologică

105. Sunt exceptate de la dobândirea copiei conforme a licenței de transport:
a) vehiculele care transporta mărfuri periculoase;
b) vehicule des tinate serviciilor medicale;
c) vehicule cu masa totala maxima autorizata de 4,5 tone;
d) vehicule care transporta produse perisabile refrigerate.

106. Inspecțiile tehnice periodice se efectuează:
a) in cadrul stațiilor autorizate de RAR;
b) in orice st ație tehnica autorizata de ARR;
c) in orice stație tehnica autorizată de constructorul vehiculului;
d) in orice stație service pentru reparații.

107. Care dintre următoarele documente trebuie să se afle la bordul vehiculului cu care se
efectuează transp ort contra cost de mărfuri:
a) licența comunitara;
b) certificatul de transport;
c) certificatul de competență profesională al conducătorului auto;
d) avizul de însoțire al mărfurilor.

108. Suplimentar față de documentul de transport, în cazul transportul ui contra cost de
mărfuri generale în trafic național, la bordul vehiculului trebuie să se afle:

147
a) fișa de siguranță;
b) certificatul de formare profesională ADR;
c) certificatul de agreare ADR;
d) legitimația de serviciu valabilă a conducătorului aut o.

109. La efectuarea unui transport rutier contra cost la bordul unui vehicul trebuie să se afle:
a) licența comunitara;
b) certificatul de transport rutier în folos propriu;
c) copia conformă a licenței comunitare;
d) copia conformă a certificatului de transport rutier în cont propriu.

110. Scrisoarea de transport se întocmește în minim:
a) un exemplar;
b) doua exemplare;
c) trei exemplare;
d) patru exemplare.

111. Cine este responsabil de pierderea totală sau parțială a mărfurilor sau deterior area
mărfurilor sau întârzierea la transport?
a) expeditorul;
b) destinatarul;
c) intermediarul;
d) transportatorul.

112. Cu ocazia unui control în trafic, conducătorul auto care efectuează transport rutier
contra cost de mărfuri generale trebuie să p rezinte:
a) certificatul de competență profesională al conducătorului auto;
b) avizul medical și psihologic al conducătorului auto;

148
c) fișa de siguranță pentru mărfurile transportate;
d) avizul de expediție al mărfurilor.

113. Scrisoarea de transport prevăzută de Convenția CMR constituie:
a) proba contractului de transport;
b) dovada efectuării formalităților vamale;
c) dovada calității de operator de transport rutier public;
d) documentul care permite accesul la profesia de transportator.

114. În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu, conducătorul auto
trebuie să prezinte cu ocazia unui control în trafic următorul document:
a) cartea de identitate a vehiculului;
b) licența comunitara, în copie;
c) copia conformă a certif icatului de transport în cont propriu;
d) certificatul de transport în cont propriu.

115. La bordul autovehiculului care efectuează transport rutier contra cost de mărfuri
trebuie să se afle:
a) cartea de identitate a vehiculului;
b) licența comunitara;
c) scrisoarea de transport;
d) certificatul de transport.

116. Carnetul TIR poate fi folosit:
a) pentru mai multe călătorii, funcție de numărul de voleți;
b) pentru o singură călătorie;
c) până la data stabilită de Ministerul Transporturilor;
d) pe ntru mai multe autovehicule, funcție de numărul de voleți..

149

117. Convenția CMR se aplică:
a) transporturilor funerare internaționale;
b) transporturilor efectelor de strămutare;
c) transporturilor efectuate pe baza convențiilor poștale internaționale;
d) transporturilor de mărfuri perisabile internaționale.

118. Operatorul de transport este răspunzător , conform Convenției CMR, pentru:
a) pierderea totala sau parțială a mărfii, produse intre momentul primirii si cel al eliberării
acesteia;
b) transp ortul mărfurilor periculoase a căror natură și caracteristici au fost ținute ascunse cu
intenție de către expeditor;
c) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acesteia;
d) proveniența mărfurilor.

119. Operatorul de transport are obligația să a sigure existența la bordul vehiculelor in cazul
transportului rutier de mărfuri în trafic internațional in Turcia:
a) copia conforma a licenței comunitare – in copie;
b) licența comunitara – in original;
c) carnetul TIR;
d) avizul medical si psihologic al conducătorului auto.

120. Imobilizarea unui vehicul se dispune în cazul săvârșirii de către conducătorul acestuia a
unei dintre următoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul despre care există date sau informații că face obiectul unei fapte de
natură contravențională;
b) neprezentarea copiei conforme a licenței comunitare;
c) conducerea unui vehicul înmatriculat în altă țară.

150
d) nu respectă timpii de conducere și de odihnă prevăzuți de lege;

121. Cine are obligația să verifice exactitatea mențiunilor din scrisoarea de transport CMR?
a) expeditorul;
b) destinatarul;
c) conducătorul auto;
d) încărcătorul.

122. Transportul rutier internațional de mărfuri poate fi executat cu capul de tractor
înmatriculat in România iar semiremorca in străinătate:
a) da;
b) nu, întrucât cabotajul e interzis in România;
c) da, dacă vehiculul intră in grupa de clasificare Euro 3;
d) da, daca vehiculul intră in grupa de clasificare Euro 4.

123. Pentru transportul rutier contra cost de mărfuri în trafic național, prin doc ument de
transport se înțelege:
a) licența comunitara valabilă pentru transportul rutier de mărfuri;
b) scrisoarea de transport C.M.R.;
c) copia conformă a licenței comunitare;
d) autorizația de transport marfă prin servicii regulate

124. În ce condiții c arnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale de destinație :
a) doar dacă toate birourile de poliție a frontierei au acceptat carnetul TIR ;
b) doar dacă toate birourile CNADNR din frontieră au acceptat carnetul TIR ;
c) doar dacă toate birourile va male de plecare au acceptat carnetul TIR
d) doar dacă este completată prima pagină a carnetului TIR;

151
125. Transportatorul este răspunzător, conform convenției CMR, pentru:
a) avarierea ambalajelor din cauza condițiilor meteorologice;
b) încărcarea vehicul ului sub sarcina utila a acestuia;
c) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acestuia;
d) pierderea totala sau parțiala a mărfii.

126. Conducătorul auto este obligat, la primirea mărfii, să verifice:
a) exactitatea mențiunilor din scrisoarea de transport;
b) conținutul fiecărui colet;
c) starea tehnica a vehiculului;
d) daca marfa acoperă 70% din sarcina utila a vehiculului.

127. Pentru care categorii de autovehicule este obligatorie dotarea cu limitatoare de viteză:
a) destinate transportu lui de mărfuri, indiferent de capacitate dacă viteza maximă constructivă
este mai mare de 100 km/h;
b) destinate transportului de mărfuri în trafic internațional a căror viteză maximă constructivă
este mai mare de 100 km/h;
c) destinate transportului de mărfuri și care au o masă totală maximă autorizată mai mare
de 3,5 tone dacă viteza maximă constructivă este mai mare de 90 km/h;
d) destinate transportului de mărfuri și care au o masă totală maximă autorizată mai mare de
3,5 tone indiferent de viteza ma ximă constructivă.

128. Operatorul de transport are obligația să asigure existența la bordul vehiculelor a
următorului document:
a) licența comunitare – în copie;
b) copia conformă a licenței comunitare, în original;
c) cartea de identitate a vehiculul ui;
d) documentul doveditor pentru locul de parcare al vehiculului.

152
129. Acordul european ATP stabilește reguli privind:
a) transportul de mărfuri periculoase în trafic internațional;
b) transportul de mărfuri agabaritice în trafic internațional;
c) trans portul de pesticide în trafic internațional;
d) transportul de mărfuri perisabile în trafic internațional.

130. Ce condiții trebuie îndeplinite de vehiculele utilizate la transportul rutier de mărfuri
generale:
a) vehicule destinate acestui tip de transp ort trebuie să fie în proprietatea operatorului de
transport;
b) vehicule destinate acestui tip de transport trebuie să fie înmatriculate definitiv in România;
c) vehiculele trebuie să se încadreze în normele legale de siguranță si securitate ce se
regăs esc
in reglementările privind transporturile rutiere;
d) vehiculele trebuie să fie prevăzute cu sistem de frânare ABS.

131. Acordul european referitor la transportul rutier în trafic internațional al mărfurilor
periculoase (ADR), stabilește reglementări privind:
a) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri perisabile;
b) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri agabaritice;
c) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri și deșeuri p ericuloase;
d) efectuarea unui transport rutier în trafic intențional de mărfuri generale.

132. Care sunt răspunderile transportatorului atunci când circulă sub convenția CMR:
a) să nu consume băuturi alcoolice;
b) să nu piardă total sau parțial sau să nu avarieze marfa de la încărcare până la destinație;
c) să nu piardă total, marfa de la încărcare până la destinație;
d) să nu piardă parțial, marfa de la încărcare până la destinație;

153
133. Documentul care permite reducerea și simplificarea formalitățil or și controalelor
vamale este denumit:
a) certificat ADR;
b) scrisoare de transport;
c) factură fiscală;
d) carnet TIR.

134. La ce se referă carnetul TIR:
a) la transportul de marfă internațional;
b) la transportul de persoane internațional;
c) la transportul de marfă și persoane internațional;
d) la transportul de mărfuri periculoase în România.

135. Până când este valabil carnetul TIR:
a) până în ultima zi de valabilitate stabilită de asociația garantă;
b) până la terminarea operațiunii TIR l a biroul de destinație;
c) până în ultima zi de valabilitate stabilită de Ministerul Transporturilor;
d) până în ultima zi de valabilitate stabilită de societatea de asigurări care a eliberat carnetul.

136. Un carnet TIR se întocmește pentru:
a) fiecar e vehicul rutier sau container;
b) un parc de vehicule care tranzitează aceleași țări;
c) mai multe containere încărcate în vehicul;
d) un vagon de cale ferată care transportă mai multe vehicule rutiere.

137. Pentru a conduce un vehicul articulat (ansa mblu format dintr -un autovehicul trăgător și
o remorcă/semiremorcă) având o greutate maximă autorizată mai mare de 7.5 tone, un
conducător auto are nevoie de:

154
a) permis de conducere categoria C;
b) permis de conducere categoria C+E;
c) permis de conduce re categoria B;
d) permis de conducere categoria A;

138. Un conducător auto poate efectua transporturi de mărfuri periculoase dacă:
a) are vârsta peste 21 ani;
b) deține certificat profesional pentru transport de mărfuri generale;
c) deține certificat profesional pentru transport de mărfuri periculoase;
d) autovehiculul are inspecția tehnică periodică în termen de valabilitate.

139. Ce condiții sunt impuse vehiculelor utilizate la transportul rutier de animale vii:
a) – vehiculele destinate acestui t ip de transport trebuie sa fie in proprietatea operatorului de
transport;
b) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie sa fie amenajate special în acest scop;
c) operatorii de transport să fie specializați numai în efectuarea acestui tip de t ransport;
d) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie să aibă masa maximă autorizată mai mare
de 7.5 tone.

140. Operațiunea de transport rutier efectuată de către un operator de transport rutier
străin cu încărcătură între cel puțin două pun cte de încărcarea/descărcare aflate pe teritoriul
României se numește:
a) sabotaj;
b) cabotaj;
c) transport intern;
d) transport internațional.

141. Conform reglementărilor privind organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a

155
activităților co nexe acestora, operatorii de transport rutier public români pot desfășura
transport internațional de mărfuri în statele membre UE în baza:
a) autorizației de transport internațional având România ca țară de tranzit sau de destinație;
b) copiei conforme a licenței comunitare pentru transportul rutier contra cost de mărfuri în
trafic internațional;
c) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu în trafic internațional însoțită de
scrisoarea de transport tip CMR;
d) autorizația multiplă C EMT.

142. Transportul rutier public se poate efectua:
a) cu vehicule la bordul cărora se află, o copie conformă a licenței comunitare;
b) numai conform prevederilor Acordului european A.D.R.
c) numai conform prevederilor Convenției C.M.R.
d) numai con form prevederilor Convenției T.I.R.

143. Un operator de transport poate utiliza copia conforma a licenței comunitare a altui
operator de transport:
a) da;
b) da, daca respectivii operatori de transport ajung la o înțelegere;
c) da, pentru o perioada de maximum 2 săptămâni;
d) nu.

144. Scrisoarea de transport trebuie să conțină următoarele date:
a) seria și numărul copiei conforme a licenței comunitare;
b) valoarea mărfii transportate;
c) seria și numărul licenței comunitare a operatorului de transp ort;
d) locul și data întocmirii sale.

156
145. Ce trebuie să conțină documentul de transport în cazul transporturilor combinate:
a) numele și adresa expeditorului și destinatarului;
b) categoria și tipul vehiculului rutier folosit;
c) traseul ce urmează a fi parcurs, indicându -se orele și punctele de oprire;
d) măsurile ce urmează a fi luate în caz de accident.

146. Care din următoarele documente NU trebuie să se afle la bordul autovehiculelor care
fac
transport internațional de mărfuri:
a) certificatu l privind încadrarea vehiculului în normele de poluare și siguranță rutieră;
b) certificatul de competență profesională al conducătorului auto valabil;
c) copie legalizată după licența comunitara;
d) autorizații de transport rutier internațional de mărf uri.

147. Suplimentar față de documentul de transport, în cazul transportului rutier public de
mărfuri în trafic național, la bordul vehiculului trebuie să se mai afle:
a) certificatul de competență profesională al conducătorului auto valabil;
b) certif icatul privind încadrarea vehiculului în normele de poluare și siguranță rutieră;
c) autorizațiile de transport marfă;
d) certificatul de inspecție tehnică.

148. În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic național prin
document de transport se înțelege:
a) scrisoare de transport C.M.R.;
b) avizul de însoțire al mărfurilor;
c) copia conformă a licenței comunitare;
d) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu.

157
149. Pentru care vehicule rutiere este necesar certificatul de agreare eliberat de către
Registrul Auto Român:
a) vehicule care transportă animale vii;
b) vehicule care transportă mărfuri(deșeuri) periculoase;(bitum în cisternă)
c) vehicule care transportă mărfuri agabaritice;
d) vehicule care transportă colete poștale(valori).

150. Pentru care din următoarele abateri se suspendă copia conformă a licenței comunitare:
a) când se constată că operatorul de transport rutier a furnizat documente conținând informații
eronate cu ocazia solicităr ii eliberării licenței de transport;
b) când se constată că operatorul de transport rutier nu mai îndeplinește condițiile care au stat la
baza eliberării licenței de transport;
c) sustragerea de la efectuarea controlului în trafic rutier;
d) lipsa tahog rafului e la bordul vehiculului.

151. Care din următoarele fapte constituie contravenție conform O.G nr.27/2011, aprobată
prin ORD. MTI nr. 980/2011:
a) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu dețin categoria de permis de
condu cere corespunzătoare tipului de transport efectuat;
b) efectuarea transportului rutier de către conducători auto în stare de ebrietate;

c) efectuarea transportului rutier de către conducători auto fără existența la bordul
vehiculului
a certificatului de competență profesională;
d) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu dețin echipamentul necesar
acordării de prim -ajutor în caz de accident;

158
152. Care din următoarele fapte constituie contravenție conform O.G nr.27/2011, aprobat ă
prin ORD. MTI nr. 980/2011:
a) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto
cu contract de muncă pe perioadă determinată;
b) neoprirea în trafic la semnalul regulamentar al poliției;
c) utilizarea de c ătre întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto
fără aviz sanitar;
d) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători
auto fără aviz medical și psihologic;

153. Măsura de imobiliza re a unui vehicul în trafic se va aplica de către inspectorii de trafic
în
următoarele cazuri:
a) utilizarea de către întreprindere sau operatorul de transport rutier a unor conducători auto
fără drept de muncă în România;
b) nerespectarea prevederilor l egale în vigoare privind perioadele de conducere și perioadele
de odihnă de către conducătorul auto;
c) utilizarea de către întreprindere sau operatorul de transport rutier a unor conducători auto
fără drept de muncă în România;
d) lipsa tahografului de la bordul vehiculului.

154. În cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate este necesar:
a) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului – în copie;
b) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului – în or iginal sau în copie
conformă cu originalul;
c) contractul de închiriere nu este necesar să fie la bordul autovehiculului;
d) ca vehiculul să dețină copie conformă a licenței pentru transport contra cost de persoane

159
155. Care din următoarele date trebuie să fie menționate de către conducătorul auto pe foaia
de înregistrare (diagrama tahograf) la începutul folosirii acesteia:
a) ora introducerii foii de înregistrare în aparatul tahograf;
b) viteza maximă care poate fi înregistrată pe foaia de înregistrar e;
c) perioada de conducere din ziua anterioară;
d) kilometrajul afișat pe aparatul tahograf la începutul zilei de muncă.

156. Înainte de prima cursă a zilei, un șofer trebuie să menționeze în centrul foii de
înregistrare(diagramei tahograf) următoarele date:
a) localitatea de la care începe să utilizeze diagrama (locul de la care începe efectuarea
cursei);
b) perioada de conducere din ziua anterioară,
c) durata serviciului din ziua curentă;
d) seria permisului de conducere.

157. Care din următoarel e date trebuie menționate de câtre conducătorul auto pe o
diagramă
tahograf la începutul utilizării acesteia:
a) ora introducerii diagramei în aparat;
b) timpul de condus din ziua anterioara;
c) perioada de odihna zilnică;
d) numele si prenumele conduc ătorului auto.

158. Timpul de odihnă zilnic se poate lua intr -un autovehicul ?
a) nu;
b) da, dacă este condus de celălalt membru al echipajului și cabina este dotată cu pat de dormit;
c) da, dacă acesta este staționat și echipat cu pat de dormit;
d) da, d aca acesta a fost descărcat.

160
159. În cazul unui echipaj dublu, în timp ce vehiculul se află în mers, cel de -al doilea
conducător
auto care nu este la volan poate să -și efectueze odihna zilnică ?
a) da, dacă autovehiculul este echipat cu pat de dormit;
b) nu, autovehiculul trebuie să fie oprit;
c) nu, se consideră timp de conducere;
d) da, dacă odihna este de minim 9 ore consecutive.

160. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală
redusă la 30 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în compensare și în ce interval de
timp ?
a) 12 ore până la sfârșitul săptămânii următoare;
b) 15 ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
c) 21 de ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
d) 24 de ore până sfârșitul următoarel or patru săptămâni.

161. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală
redusă la 24 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în compensare și în ce interval de
timp ?
a)12 ore până la sfârșitul săptămânii următoare;
b)12 ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
c) 21 de ore până sfârșitul următoarelor trei săptămâni;
d) 24 de ore până sfârșitul următoarelor patru săptămâni.

162. Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006,
timp ul de odihnă săptămânal normal este de:
a) 24 de ore;
b) 36 de ore;

161
c) 40 de ore;
d) 45 de ore.

163. Perioada săptămânală de odihnă a unui conducător auto poate fi redusă la mai puțin de
45 de ore, cu condiția să fie compensată ulterior. Aceasta nu po ate însă să fie redusă la mai
puțin de:
a) 36 ore;
b) 24 ore;
c) 30 ore;
d) 12 ore.

164. Perioada de odihnă săptămânală redusă este de minimum de 24 de ore, dar mai puțin de
45 de ore. Reducerea este compensată printr -o perioadă de odihnă luată până l a sfârșitul:
a) săptămânii următoare;
b) celei de -a doua săptămâni care urmează;
c) celei de -a treia săptămâni care urmează;
d) celei de -a patra săptămâni care urmează.

165. Perioada săptămânală de odihnă a conducătorului auto:
a) începe de fiecare d ată în aceiași zi a săptămânii;
b) urmează după 6 perioade zilnice de conducere consecutive;
c) nu este necesară dacă nu a fost atins numărul maxim săptămânal de ore de conducere nu a fost
depășit;
d) are două zile.

166. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducător auto trebuie să prezinte cu
ocazia unui control în trafic foile de înregistrare (diagramele tahograf) pentru:
a) săptămâna în curs;

162
b) săptămâna în curs și ultima zi lucrată din săptămâna precedentă;
c) săptămâna în curs și ultim ele 15 zile anterioare acestei săptămâni;
d) ziua în curs și ultimele 28 de zile;

167. Verificarea tahografelor trebuie să fie făcută la fiecare:
a) 5 ani;
b) 4 ani;
c) 3 ani;
d) 2 ani.

168. Care dintre următoarele variante satisfac cerințele Regula mentului (CE) nr. 561/2006
privind înlocuirea pauzei de 45 de minute a conducătorului auto prin pauze separate:
a) 15 min. +15 min. + 15 min
b) 20 min. + 25 min.
c) 30 min. + 15 min.
d) 15 min. + 30 min.

169. Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi înlocuită cu:
a) trei pauze de cel puțin 15 minute;
b) o pauză de cel puțin 15 minute și o alta de cel puțin 30 de minute;
c) o pauză de cel puțin 20 de minute și alta de cel puțin 25 de minute;
d) o pauză de cel puțin 30 de mi nute și alta de cel puțin 15 minute.

170. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic redus pentru
conducătorii auto este de:
a) minim 8 ore dar mai mic de 10 ore;
b) minim 8 ore, dar mai mic 11 ore;
c) minim 9 ore dar mai mic de 11 ore;

163
d) minim 9 ore dar mai mic de 12 ore.

171. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totală de conducere pentru 2
săptămâni consecutive nu trebuie sa depășească:
a) 80 ore;
b) 86 ore;
c) 90 ore;
d) 112 ore.

172. Conform Regulamentului Parl amentului European și al Consiliului (CE) nr.561/2006 un
conducător auto nu trebuie să conducă în două săptămâni consecutive mai mult de:
a) 90 ore;
b) 92 ore;
c) 96 ore;
d) 120 ore.

173. În două săptămâni consecutive conducătorul auto poate să muncea scă:
a) 12 perioade de conducere în total și maximum 90 ore;
b) 12 perioade de conducere în total și minimum 90 ore;
c) 10 perioade de conducere în total și maxim 112 ore;
d) 10 perioade de conducere în total și maxim 90 ore;

174. Conform Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006,
durata deconducere săptămânală nu trebuie să depășească:
a) 45 de ore;
b) 54 de ore;
c) 56 ore;
d) 60 ore.

164

175. Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în perioade separate. Care dintre
următoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al
Consiliului (CE) nr. 561/2006:
a) 9 ore + 3 ore;
b) 3 ore + 9 ore;
c) 4 ore + 8 ore;
d) 8 ore + 4 ore.

176. Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în pe rioade separate. Care dintre
următoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al
Consiliului (CE) nr. 561/2006:
a) 8 ore + 3 ore + 1 oră;
b) 8 ore + 2 ore + 2 oră;
c) 3 ore + 9 ore;
d) 4 ore + 8 ore.

177. Conform regle mentarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a
perioadelor de odihnă ale conducătorului auto, timpul zilnic de odihnă normal se poate
efectua în perioade separate a căror durată însumată trebuie să fie de minim:
a) 13 ore;
b) 12,5 ore;
c) 12 ore;
d) 11 ore.

178. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnică normal poate fi
redus astfel:
a) de cel mult 4 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;

165
b) de cel mult 3 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;
c) de cel mult 2 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;
d) o dată pe săptămână .

179. Conform Regulamentului CE nr. 561/2006 durata zilnică de conducere maximă este de:
a) 9 ore; poate fi prelungită la 10 ore de două ori pe săptămână;
b) 9 ore; poat e fi prelungită la 10 ore de trei ori pe săptămână;
c) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de două ori pe săptămână;
d) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de trei ori pe săptămână;

180. Perioada de odihnă zilnică de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi întreruptă:
a) în doua sau trei perioade separate;
b) în intervale de minim 6 ore și respectiv 5 ore;
c) în intervale echilibrate ca durată;
d) numai în cazul în care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren.

181. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic normal este de cel
puțin:
a) 9 ore consecutive;
b) 10 ore consecutive;
c) 11 ore consecutive;
d) 12 ore consecutive.

182. În fiecare perioadă de 24 de ore de la sfârșitul ultimul timp de odihnă zilnic sau
săptămânal, conducătorul auto beneficiază de un timp de odihnă zilnic normal de cel puțin:
a) 9 ore consecutive;
b) 10 ore consecutive;
c) 11 ore consecutive;

166
d) 12 ore consecutive.

183. Conducătorul auto poate să intervină asupra aparatului tahograf ?
a) da, dacă constată că acesta nu înregistrează corect;
b) da, dacă acesta nu înregistrează corect dar numai dacă se află în cursă și nu poate reveni în
24 de ore la locul unde autovehiculul este parcat în mod curent;
c) da, dacă intervenția se realizează cu acordul persoanei desemnate;
d) nu.

184. Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006
durata de conducere zilnică de 9 ore poate fi extinsă la 10 ore?
a) o data pe săptămână;
b) de doua ori pe săptămână;
c) de tre i ori pe săptămână;
d) niciodată.

185. Săptămâna de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor
de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto este definită astfel:
a) orice perioada de timp având 7 zile cons ecutive in care conducătorul auto își desfășoară
activitatea;
b) orice săptămână care începe duminica la 0000 și ține până luni la 0000;
c) orice perioadă de timp având 7 zile în care conducătorul auto nu poate avea mai mult de 5
perioade zilnice de cond ucere;
d) perioadă cuprinsă între ora 00:00 a zilei de luni și ora 24:00 zilei de duminică.

186. În timpul unei zile de lucru un conducător auto schimbă autovehiculul. Ce obligații are
privind utilizarea diagramelor tahograf?
a) introduce o nouă diagram ă în aparatul tahograf al celui de -al doilea autovehicul.

167
b) folosește aceeași diagramă tahograf, notând noul număr de înmatriculare lângă cel al primului
autovehicul;
c) folosește aceeași diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de înmatr iculare al
celui de -al doilea autovehicul și ora la care a făcut schimbarea.
d) folosește aceeași diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de
înmatriculare al celui de -al doilea autovehicul, kilometrajul care figurează pe contorul
kilometri c al noului vehicul și ora la care a făcut schimbarea.

187. Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează
transporturi
rutiere în trafic internațional(AETR), se referă la:
a) condiții speciale pentru conducătorii auto care efectuează transporturi de mărfuri periculoase;
b) conducătorii auto care efectuează transporturi rutiere de mărfuri perisabile;
c) timpul de conducere a vehiculului ( perioada de conducere ) și timpul de repaus (
perioada de
repaus) a conducătorului aut o;
d) formalitățile vamale în cazul transporturilor rutiere în trafic internațional.

188. Acordul european AETR stabilește reglementări privind:
a) efectuarea unui transport de mărfuri perisabile în trafic internațional;
b) efectuarea unui transport de mărfuri periculoase în trafic internațional;
c) efectuarea unui transport de mărfuri agabaritice în trafic internațional;
d) activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

189. Reglementările în vigoare privind stabilirea per ioadelor de conducere și a perioadelor
de odihnă ale conducătorilor auto, nu se aplică conducătorilor auto care efectuează
transporturi rutiere cu:
a) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea

168
a remorc ilor sau semiremorcilor, nu depășește 4.5 tone;
b) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea
a remorcilor sau semiremorcilor, nu depășește 6 tone;
c) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea
a remorcilor sau semiremorcilor, nu depășește 7.5 tone;
d) – vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă,
inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depășește 3.5 ton e și vehiculelor destinate
transportului rutier de persoane având până la 9 locuri pe scaune, inclusiv locul
conducătorului auto.

190. Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se
aplică:
a) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 17 locuri, inclusiv locul
conducătorului auto;
b) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
c) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale;
d) autovehiculelor de transport persoane cu o c apacitate mai mică de 9 locuri, inclusiv locul
conducătorului auto;

191. Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se
aplică:
a) autovehiculelor care efectuează transport de persoane prin servicii regulate la care
parcu rsul liniei nu depășește 50 km.
b) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 10 locuri, inclusiv
conducătorul auto;
c) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
d) transporturilor de persoane prin servicii regulate sp eciale.

169
192. Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie să poată înregistra continuu cel
puțin:
a) 12 ore;
b) 18 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore.

193. Cartela conducătorului auto reprezintă:
a) cartela care conține date privind șoferul auto;
b) o cartelă magnetică;
c) cartela tahografică care identifică conducătorul auto și permite stocarea datelor privind
activitatea acestuia;
d) o cartelă care conține date privind autovehiculul.

194. După patru ore și jumătate de conducere, conducătorul a uto trebuie să facă o pauză:
a) da;
b) nu, poate să mai conducă;
c) 45 minute;
d) 30 minute.

195. Ce trebuie să facă un conducător auto care a condus 9 ore într -o zi și intenționează să
mai
conducă 1 oră:
a) conform prevederilor legale, acest lucru n u este posibil;
b) conducătorul auto trebuie să ia o pauză de minim 45 minute și să mai conducă 1 oră, dacă
în săptămâna respectivă a mai extins cel mult odată timpul zilnic de conducere la 10 ore;
c) conducătorul auto trebuie să ia un repaus zilnic de m inim 9 ore, înainte de reluarea lucrului;
d) poate să conducă în continuare dacă în săptămâna respectivă a mai extins doar de două ori

170
timpul zilnic de conducere la 10 ore.

196. Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561 /2006,
în cazul conducerii autovehiculului în echipaj de 2 conducători auto, timpul zilnic de odihnă
este de:
a) minim 8 ore în 24 de ore;
b) minim 8 ore în 30 de ore;
c) minim 9 ore în 24 de ore;
d) minim 9 ore în 30 de ore;

197. Conducătorul auto po ate să se abată de la prevederile în vigoare privind stabilirea
perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă:
a) nu;
b) da;
c) da, dacă este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau încărcăturii
acestuia;
d) da, la orice solicitare a persoanelor transportate.

199. Perioada zilnică de odihnă se poate lua în 2 sau 3 perioade separate ?
a) da;
b) nu;
c) da, cu condiția ca una dintre ele să fie de cel puțin 8 ore;
d) da, cu condiția ca una dintre ele să fie de cel puțin 9 ore.

200. Ce obligații are conducătorul auto în cazul defectării aparatului tahograf ?
a) să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;
b) nu are nici o obligație, până la terminarea cursei;

171
c) să anunțe persoana desemnată;
d) să continue cursa numai după repararea aparatului tahograf.

201. Are voie să plece în cursă conducătorul auto cu tahograful defect sau desigilat ?
a) da, până la prima stație service;
b) da, cu condiția să anunțe înainte de plecare operatorul de tran sport;
c) nu.
d) da, cu condiția să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;

202. La examinarea înregistrărilor de viteză de pe o diagramă tahograf se constată că sunt
multe ascuțite în sus și în jos foarte apropriate între ele . Acest lucru indică:
a) o conducere neeconomică.
b) limitarea și reducerea vitezei de către aparatul tahograf;
c) utilizare necorespunzătoare a aparatului tahograf;
d) o conducere pe autostradă;

203. Cardul conducătorului auto are o perioadă maximă d e valabilitate:
a) un an;
b) doi ani;
c) trei ani;
d) cinci ani.

204. Conduceți o autoutilitară de 12 t, pe un drum în pantă acoperit cu polei. Cum veți
acționa
pentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului:
a) se acționează ferm pedala de frâ nă, ținându -se cont de dotarea cu ABS;
b) se acționează ferm pedala de frână, simultan cu poziționarea manetei schimbătorului de viteze
la

172
punctul mort;
c) ne se acționează nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind în urcare se va opri de la
sine;
d) se trece într -o treaptă inferioară a schimbătorului de viteze, folosind cu precauție frâna
de
serviciu pentru că autovehiculul se află în coborâre.

205. Cui trebuie să acordați prioritate de trecere într -o intersecție cu sens giratoriu:
a) vehicule lor care circulă în interiorul intersecției;
b) vehiculelor care vin din partea dreaptă;
c) tuturor vehiculelor care pătrund în intersecția respectivă;
d) circulând pe drumul cu prioritate aveți prioritate.

206. În care din următoarele situații se susp endă exercitarea dreptului de a conduce
autovehicule pe drumurile publice:
a) depășirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care
circulă și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus;
b) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe
care circulă și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus;
c) conducerea autovehiculului fără diagrama tahograf;
d) lăsarea liberă a volanului în timpul mersulu i.

207. În care din următoarele situații se dispune măsura anulării permisului de conducere:
a) dacă titularului permisului de conducere i s -a aplicat prin hotărâre judecătorească
rămasă
definitivă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profes iei sau ocupației de
conducător
de vehicule

173
b) pentru conducerea sub influența alcoolului dacă fapta nu constituie infracțiune;
c) pentru nerespectarea prevederilor legale privind depășirea;
d) pentru nesemnalizarea schimbării direcției de mers.

208. E ste permisă circulația cu un autovehicul avariat în urma unei coliziuni ușoare:
a) da, dacă deține autorizație eliberată de poliție, dar nu mai mult de 60 de zile de la data
producerii avariei;
b) da, până când posesorul are posibilitatea să -l repare;
c) da, dacă deține autorizație eliberată de poliție, dar nu mai mult de 30 de zile de la data
producerii avariei;
d) da, dar numai până la primul service auto.

209. Elementele conducerii preventive sunt:
a) vigilența, prevederea, judecata;
b) vigilența și îndemânarea;
c) numai prevederea și judecata;
d) numai vigilența și prevederea.

210. Factorii care diminuează capacitatea de conducere sunt:
a) alcoolul și medicamentele;
b) oboseala și alcoolul;
c) numai stupefiantele;
d) oboseala, alcoolul, stu pefiantele.

211. Factorii care influențează distanța de frânare sunt:
a) numai viteza de deplasare;
b) dimensiunea și profilul anvelopei;

174
c) viteza, masa vehiculului, aderența;
d) aderența părții carosabile și viteza.

212. Prin distanța de oprire înț elegem:
a) suma dintre distanța de reacție și distanța de frânare;
b) distanța de frânare până la oprire
c) distanța parcursă din momentul acționării pedalei de frână până la oprire;
d) distanța parcursă între momentul sesizării obstacolului și acționa rea pedalei de frână.

213. Distanța de oprire în siguranță reprezintă:
a) distanța parcursă numai în timpul de reacție ;
b) distanța parcursă numai pe timpul frânarii;
c) distanța parcursă atât în timpul de reacție, cât și pe timpul frânarii;
d) distan ța față de autovehiculul din față.

214. Cum influențează viteza de deplasare distanța de oprire în siguranță:
a) la dublarea vitezei, distanța de oprire se mărește de patru ori;
b) la dublarea vitezei, distanța de oprire se mărește de două ori;
c) nu î și modifică valorile prin dublarea vitezei;
d) la dublarea vitezei, distanța de oprire se mărește de trei ori;

215. Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasă astfel încât:
a) să permită oprirea autovehiculului în limita câmpului vizual;
b) să permită oprirea cât mai rapidă a autovehiculului;
c) să permită oprirea vehiculului în maxim 10 m;
d) luminile de întâlnire să nu deranjeze pe cei care circulă din sens opus.

175
216. Echiparea cu lanțuri a roților autovehiculelor, atunci când acestea cir culă pe drumuri
acoperite cu zăpadă are ca scop:
a) creșterea eficienței manevrei de frânare;
b) limitarea fenomenelor de ruliu și tangaj ale autovehiculului datorate vântului lateral;
c) creșterea aderenței longitudinale și transversale roată -cale de r ulare;
d) îmbunătățirea performanțelor autovehiculului la manevra de virare.

217. Principala cauză generatoare de accidente este:
a) viteza peste limitele admise;
b) defecțiunile tehnice ale sistemului de iluminat;
c) starea necorespunzătoare a drumul ui public;
d) oboseala în timpul conducerii.

218. De ce este necesar să se păstreze după o ploaie torențială o distanță mult mai mare față
de
autovehiculele care circulă din față:
a) deoarece distanța de oprire este mult mai mare;
b) în asemenea condiț ii nu apare nici un pericol;
c) distanța de oprire în siguranță nu se modifică față de carosabilul uscat;
d) pentru că vizibilitatea este diminuată.

219. Pentru a controla un derapaj, va trebui să:
a) nu accelerați, nu frânați, contrabracați roțile;
b) frânați progresiv autovehiculul;
c) nu accelerați, frânați progresiv si contrabracați roțile;
d) rotiți volanul până când roțile directoare devin paralele cu axa longitudinală a autovehiculului.

220. A conduce preventiv înseamnă:

176
a) să conduci cu viteză constantă;
b) să atenționezi ceilalți participanți la trafic privind greșelile făcute;
c) să respecți regulile de circulație pe drumurile publice;
d) să anticipezi situațiile ce pot deveni periculoase.

221. Cum se semnalizează trecerea la nivel cu cale a ferată curentă fără bariere sau
semibariere?
a) numai cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau
„Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”
b) numai cu indicatorul „Oprire”
c) cu indicatoare de ave rtizare „Trecerea la nivel cu o cale ferată fără bariere”
d) cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau
„Trecerea la
nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” însoțite de indicatorul „Oprire”

222. Cele mai mult e accidente de circulație au drept cauză:
a) defecțiunile tehnice;
b) infrastructura;
c) condițiile meteorologice nefavorabile;
d) erorilor umane.

223. Accidentele de circulație în care un autovehicul intră în coliziune cu cel care circulă în
fața au drep t cauză principală:
a) neatenția;
b) pierderea aderenței;
c) distanță de siguranță insuficientă;
d) neadaptarea vitezei.

177
224. Suplimentar față de costurile directe ale unui accident de circulație, acesta conduce la
costuri legate de:
a) timpul pierdut;
b) imobilizarea vehiculului;
c) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;
d) toate variantele de mai sus.

225. Indicați care este poziția corectă a mâinilor pe volan prin analogie cu cadranul unui
ceas?
a) în dreptul orelor 8 și 16;
b) în dreptul orel or 9 și 15;
c) în dreptul orelor 10 și 14;
d) în dreptul orelor 11 și 13.

226. Care sunt riscurile legate de o poziție greșită a mâinilor pe volan ?
a) diminuarea timpului de reacție;
b) scăderea raportului de transmitere al transmisiei direcție;
c) desta bilizarea roților de direcție;
d) o precizie slabă a traiectoriei autovehiculului.

227. O poziția corectă la volan presupune efectuarea succesivă și în ordinea indicată a
următoarelor reglaje:
a) reglarea centurii de siguranță, oglinzilor retrovizoare și a scaunului;
b) reglarea centurii de siguranță, scaunului și a oglinzilor retrovizoare;
c) reglarea scaunului, spătarului, oglinzilor retrovizoare și a centurii de siguranță.
d) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare și a centurii de siguranță.

228. O poziție corectă la volan presupune:

178
a) conducătorul auto să se așeze confortabil, capul să fie sprijinit pe tetieră și să aibă acces
ușor la comenzile autovehiculului;
b) conducătorul auto să se plaseze cât mai aproape de volan pentru a avea acces ușor l a comenzile
autovehiculului;
c) conducătorul auto trebuie să se așeze și să -și regleze oglinzile retrovizoare astfel încât să elimine
unghiurile moarte din spatele și de pe laturile autovehiculului;
d) conducătorul auto să așeze într -o poziția care să evit e adormirea la volan chiar și în caz de
oboseală.

229. O poziție incorectă la volan poate conduce la:
a) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea;
b) scăderea rezistenței la oboseală;
c) folosirea incorectă a culoarului de deplasare;
d) percepere eronată a distanțelor.

230. O poziție incorectă la volan poate conduce la:
a) scăderea concentrării;
b) scăderea timpului de reacție;
c) scăderea timpului de anticipare;
d)scăderea timpului de observare a potențialelor pericole.

231. Aprinderea unei țig ări în timpul conducerii autovehiculului:
a) este o acțiune care ajută la creșterea concentrării;
b) conduce la nereceptarea unor informații și se poate produce un accident;
c) conduce la înlăturarea senzației de oboseală;
d) toate variantele de mai sus.

232. Oboseala poate fi cauzată de:

179
a) lipsa somnului;
b) alimentație inadecvată;
c) alimentație insuficientă, prea grasă sau neechilibrată;
d) oricare dintre variantele de mai sus.

233. Consumul de alcool poate avea ca efecte:
a) efecte sedative sau anula rea inhibițiilor;
b) organizarea proceselor intelectuale;
c) revigorarea organismului;
d) înlăturarea oboselii.

234. În timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:
a) consumul de alcool;
b) scăderea timpului de reacție;
c) asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei călătorie;
d) creșterea capacităților de anticipare.

235. Sănătatea și o vedere bună:
a) sunt indispensabile unei conduceri în siguranță;
b) nu sunt suficiente pentru o conducere în siguranță;
c) pot fi afect ate de consumul de alcool sau droguri;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

236. Studiile efectuate evidențiază că la o alcoolemie de 0,3 ‰ :
a) debutează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 or i;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;

180
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

237. Studiile efectuate evidențiază că la o alcoolemie de 0,5 ‰ care poate fi produsă de
consumul a două pahare de vin:
a) deb utează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

238. Studiile efectuate evi dențiază că la o alcoolemie de 0,8 ‰ :
a) debutează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multip licat de 35 ori.

239. Studiile efectuate evidențiază că la o alcoolemie de 1,2 ‰ :
a) debutează riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

240. Consumul de alcool poate avea ca efect:
a) reducerea câmpului vizual;
b) evaluarea greșită a vitezelor;
c) diminuarea capacității de gândire;
d) toate efectele de mai sus.

241. Care dintr e următoarele afirmații este corectă ?

181
a) alcoolul este absorbit în organism foarte rapid dar eliminarea lui se face într -un timp mult
mai
mare;
b) alcoolul este absorbit lent în organism dar eliminarea se face rapid;
c) timpul de absorbție al alcoolului î n organism este egal cu cel necesar pentru eliminarea sa;
d) eliminarea alcoolului din organism se face numai după 14 ore de somn.

242. Ordinea în intervenție pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai
multe leziuni este:
a) imobiliza rea fracturilor, degajarea căilor respiratorii și oprirea hemoragiilor;
b) oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii și imobilizarea fracturilor;
c) degajarea căilor respiratorii, oprirea hemoragiilor și imobilizarea fracturilor;
d) alertarea aut orităților, oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii și imobilizarea
fracturilor

243. Înainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulație, trebuie să vă
convingeți:
a) că funcțiile respiratorie și circulatorie sunt asigur ate;
b) că autovehiculul cu care urmează să se efectueze transportul asigură confortul necesar;
c) că victima va fi asistată pe timpul deplasării de o persoană competentă;
d) că au fost conservate probele de la locul accidentului.

244. În ce fel trebuie a șezat într -un mijloc de transport un rănit care prezintă leziuni ale
coloanei vertebrale?
a) culcat pe o parte;
b) în poziție șezând;
c) este indicat să nu fie mișcat până la sosirea salvării;
d) pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o poziția orizontală a corpului

182
245. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie
puternica, rănit în urma unui accident de circulație ?
a) modul cum s -a manifestat hemoragia;
b) ora și minutul când s -a aplicat garoul;
c) numele, prenumele și posibilitățile de contactare a celui, care a aplicat garoul.
d) grupa sanguină a victimei.

246. Urgențele în cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Care este
semnificația acestei clasificări în ordinea I, II și II:
a) accidentați în stare de comă sau de șoc, accidentați cu hemoragii, accidentați cu fracturi;
b) accidentați în stare de comă sau de șoc, accidentați cu fracturi, accidentați cu hemoragii;
c) accidentați în stare de comă sau de șoc, accidenta ți cu fracturi sau hemoragii, accidentați cu
vătămări minore;
d) accidentați cu vătămări corporale severe, accidentați cu vătămări corporale grave, accidentați cu
vătămări minore.

247. Obligația de a respecta regulile privind încărcarea, repartizarea încă rcăturii, asigurarea
și fixarea mărfurilor transportate revine:
a) expeditorului;
b) destinatarului;
c) încărcătorului;
d) conducătorului auto.

278. Prin masa totală maximă autorizată se înțelege:
a) masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibi lă în urma omologării de către
autoritatea competentă;
b) masa proprie a vehiculului;
c) masa sarcinii utile autorizate pentru transport;

183
d) masa maximă admisă pentru drumurile de categoria E.

279. Influențează masa încărcăturii distanța de frânare ?
a) nu;
b) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mică deoarece crește aderența;
c) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mare;
d) depinde de pneurile cu care este echipat vehiculul.

280. Repartizarea corectă a greutății pe osii este obligația:
a) încărcătorului;
b) expeditorului;
c) conducătorului auto;
d) destinatarului.

281. Arimarea mărfurilor este obligația:
a) conducătorului auto;
b) expeditorului;
c) persoanei desemnate să conducă activitatea de transpo rt rutier;
d) consilierului de siguranță.

282. La încărcarea mărfurilor conducătorul auto va lua măsuri pentru:
a) asigurarea securității mărfurilor;
b) asigurarea unor spatii suficient de mari intre pachete, colete, container, etc.;
c) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in spate;
d) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in fata.

283. Prin care din metodele enunțate mai jos se poate reduce timpul de staționare la
încărcaredescărcare:

184
a) mecanizarea operațiunilor de încărcare -descărcare;
b) sporir ea vitezei de circulație;
c) supra -încărcarea autovehiculelor;
d) eliminarea timpilor de mers în gol.

284. În curbă, pericolul răsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:
a) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mare în raport cu solul;
b) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mică în raport cu solul;
c) forța centrifugă este inferioară aderenței;
d) mișcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale.

285. Influenț ează masa autovehiculului distanța de frânare ?
a) nu, în cazul conducătorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor;
b) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mică deoarece crește aderența și
forța de frâ nare;
c) cu cât masa este mai mare, cu atât distanța de frânare este mai mare;
d) depinde de experiența conducătorului auto.

286. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de
înmatriculare al autovehiculului?
a) sarci na utilă
b) masa maximă autorizată pe axe
c) raza de virare
d) ampatamentul

287. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de
înmatriculare al autovehiculului?
a) masa proprie a autovehiculului

185
b) sarcina utilă
c) raz a de virare
d) consola față

288. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de
înmatriculare al autovehiculului?
a) sarcina utilă
b) consola față
c) ampatamentul
d) masa remorcabilă

289. Gradul de încărcare și modul d e distribuire a încărcăturii autovehiculului influențează
în mod direct modificarea:
a) forței de tracțiune la roțile motrice
b) poziției centrului de greutate al autovehiculului
c) aderenței dintre pneuri și calea de rulare
d) condițiilor de confort și de siguranță a deplasării

290. Gradul de încărcare și modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influențează
în mod direct modificarea:
a) forței de tracțiune la roțile motrice
b) aderenței dintre pneuri și calea de rulare
c) presiunilor în pneuri
d) ținutei de drum a autovehiculului

291. Gradul de încărcare al autovehiculului influențează în mod direct și determinant:
a) distanța de frânare necesară opririi autovehiculului în condiții de siguranță
b) confortul și siguranța deplasării

186
c) ușurința accesării comenzilor autovehiculului
d) maniabilitatea autovehiculului

292. Gradul de încărcare al autovehiculului influențează în mod direct și determinant:
a) confortul și siguranța deplasării
b) consumul de combustibil
c) ușurința accesării comenzilor autovehiculului
d) maniabilitatea autovehiculului

293. Gradul de încărcare al autovehiculului influențează în mod direct și determinant:
a) confortul și siguranța deplasării
b) ușurința accesării comenzilor autovehiculului
c) inerția autovehiculului
d) ma niabilitatea autovehiculului

294. Ce trebuie să aveți în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcați vehiculul
peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis?
a) se modifica ținuta de drum și comportamentul autovehiculului în viraje
b) obtur ează vizibilitatea pentru ceilalți participanți la trafic
c) diminuează confortul conducătorului și al pasagerilor
d) supraîncărcarea nu afectează siguranța și confortul deplasării

295. Ce trebuie să aveți în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcați vehiculul
peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis?
a) obturează vizibilitatea pentru ceilalți participanți la trafic
b) diminuează confortul conducătorului și al pasagerilor
c) crește distanța de frânare

187
d) supraîncărcarea nu afectează s iguranța și confortul deplasării

296. Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?
a) riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă
b) riscuri determinate de blocarea diferențialului
c) în condițiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr -o manevrare
corespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelor
d) riscuri legate de răsturnarea vehiculului

297. Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?
a) riscuri determinat e de acvaplanarea inevitabilă
b) riscuri legate de derapajul vehiculului
c) riscuri determinate de blocarea diferențialului
d) în condițiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr -o manevrare
corespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelor

298. La abordarea cărui sector de drum, dintre cele enumerate, apare riscul răsturnării?
a) rampă
b) pantă
c) viraj
d) palier

299. În curbă sau în viraj, forța centrifugă tinde să:
a) mențină deplasarea rect ilinie a autovehiculului
b) deplasează pasagerii înspre partea din față a autovehiculului
c) alinieze vehiculul pe traiectorie circulară
d) mărească viteza de deplasare a autovehiculului

188
300. La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atu nci când:
a) forța centrifugă este inferioară aderenței
b) forța de tracțiune este inferioară aderenței
c) forța de tracțiune este superioară aderenței
d) forța centrifugă este superioară aderenței

301. În curbă, pericolul răsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:
a) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mare în raport cu solul
b) centrul de greutate al autovehiculului se găsește la o înălțime mică în raport cu solul
c) mișcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale
d) forța centrifugă este inferioară aderenței

302. Eficacitatea dispozitivelor contra blocarii rotilor este mai mare:
a) pe drumuri cu aderenta mare
b) pe drumuri cu imbracaminte din beton
c) pe drumuri cu declivinitate pronu ntata
d) pe drumuri cu aderenta scazuta

303. Consumul de combustibil la viteza constanta este dependent de:
a) sarcina si turatia motorului
b) condiciile de trafic si starea drumului
c) turatia motorului si conditiile de trafic
d) rezistentele la inaintar e ale autovehiculului si marimea vitezei
304. Copia conforma a licentei comunitare sau a certificatului de transport in cont propriu
contine
informatii privind:
a) intreprinderea, tipul de transport si numarul de inmatriculare al vehiculului
b) intreprinde rea si tipul de transport

189
c) numarul de inmatriculare al vehiculului si nr. de sasiu
d) inspectia tehnica periodica

305. Conducatorul auto implicat intr -un accident de circulatie in urma caruia a rezultat
numai
avarierea vehiculului este obligat :
a) sa nu modifice pozitia vehiculului până la sosirea politiei
b) sa anunte politia
c) sa semanlizeze locul accidentului
d) sa-l scoata imediat in afara partii carosabile ori daca starea acestuia nu permite acest
lucru, sa -l
deplaseze cât mai aproape de bordur ă sau acostament, semalizându -l corespunzător

306. Efectul de incetinire produs de activarea sistemelor de franare de incetinire se poate
realiza prin:
a) obturarea galeriei de evacuare a motorului
b) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de fran are de la rotile motrice
c) cresterea presiunii aerului din circuitele de franare
d) debreierea si ambreierea progresiva

307. vitarea socurilor la ambreiere depinde de modul in care se actioneaza pedala de
ambreiaj:
a) intre pozitiile ce corespund apasari i complete si cea de realizare a prizei de ambreiere
b) dupa realizarea cuplarii complete a ambreiajului si eliberarea pedalei
c) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia
d) in pozitiile de apasare intermediare care corespund patinarii ambreiajului

190
308. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul
turometrului cu marcaj
de culoare rosie:
a) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanica a motorului este cea mai mica
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) scade semnificativ forta de tractiune

309. Ce trebuie sa aveti in vedere pe parcursul deplasarilor efectuate in conditiile de
carosabil umed, acoperit cu mazga?
a) curatirea periodica a fa rurilor
b) schimbarea periodica a lamelor stergatorului de parbriz
c) refacerea periodica a presiunilor in pneuri
d) verificarea periodica a functionarii sistemelor de control al tractiunii si al franarii (de ex: ABS,
ASR)

310. Pe parcursul efectuarii unu i viraj strans, trebuie sa va asigurati suplimentar asupra
pozitiei si traiectoriei:
a) rotii spate, de pe partea catre care se vireaza
b) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
c) rotii spate, de pe partea opusa directie i de virare
d) oglinzilor de pe partea catre care se vireaza

311. Forta de tractiune, masurata la rotile motrice, este cea mai mare:
a) in treapta I -a
b) in treapta a VI -a
c) in priza directa
d) in ultima treapta de viteza

191
312. In aceeasi treapta de vitez a forta de tractiune masurata la rotile motrice este cea mai
mare
la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare:
a) verde
b) rosie
c) portocalie
d) neagra

313. Asupra carui element al transmisiei actioneaza in mod dir ect retarderul activat –
realizand
prin franarea acestui element incetinirea autovehiculului:
a) asupra arborelui primar al cutiei de viteze
b) asupra arborelui de iesire din cutia de viteze
c) asupra arborelui cardanic
d) asupra arborilor planetari

314. Momentul motor transmis la rotile motrice:
a) este mai mic decat la arborele motorului datorita pierderilor din transmisie
b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului depizand de treapta de viteza selectata
c) mai mare decat la arborele motorului i ndiferent de treapta de viteza selectata
d) poate fi si mai mic si mai mare decat la arborele motorului in functie de pozitia de apasare a
pedalei de acceleratie

315 De ce trebuie sa tina seama la exploatarea retarderului hidraulic?
a) efectul de franar e se produce cu intarziere previzibila – fata de momentul activarii
retarderului
b) pentru ca activitatea retarderului sa produca efectul de incetinire a autovehiculului cutia de
voteze

192
trebuie sa fie cuplata intr -o treapta de vitaza
c) efectul de incetin ire inceteaza la apasarea pedalei de ambreiaj
d) retarderul se dezactiveaza automat odata cu apasarea pedalei de frana

316. Exploatarea motorului in zona turatiilor joase inferioare intervalului evidentiat prin
marcaj
de culoare verde:
a) conduce la econ omii de combustibil
b) conduce la cresterea consumului specific de combustibil
c) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
d) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice

317. Tinand cont de odihna zilnica normala si stiind ca soferul a condus 4 ore iar pentru
manevrele
de garare ia mai luat 15 minute si incarcarea a durat 7 ore, cat timp mai are voie sa conduca
după incarcare:
a) 2 ore
b) 15 min
c) 4ore si 30 minute
d) pana la destinatie

318. Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip
AdBlue?
a) Euro 1
b) Euro 2
c) Euro 3
d) Euro 5

193
319. Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de
tip AdBlue?
a) Euro 1
b) Euro 2
c) Euro 3
d) la unele tipuri de motoare Euro 4

320. Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue?
a) se alimentează în rezervorul special cu care sunt prevăzute autovehiculele la care se
impune
folosirea acestora
b) se adaugă la motorina din rezervor, la fiecare alimenta re cu combustibil
c) se adaugă la lichidul de răcire al motorului, respectându -se proporțiile de amestec prescrise
de fabricant
d) se adaugă la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectuează cu periodicitatea prescrisă în
manualul de exploatare al aut ovehiculului

321. Unde se injectează substanța AdBlue, în scopul asigurării reducerii emisiilor de noxe ale
motoarelor?
a) în camerele de ardere
b) în pompa de înaltă presiune
c) în galeria de admisie
d) în galeria de evacuare
322. Catalizatoarele cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generație au rolul:
a) de a filtra particulele rezultate în urma arderii incomplete a combustibilului
b) de a reduce consumul de combustibil
c) de a îmbunătăți performanțele de tracțiune ale autovehiculului
d) de a reduc e emisiile de noxe

194

323. La frânarea de urgență, blocarea roților conduce la:
a) reducerea spațiului de frânare până la oprirea autovehiculului;
b) reducerea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții fașă;
c) mărirea spațiului de frânare dacă se blochează roțile punții spate;
d) mărirea spațiului de frânare, indiferent de roțile care se blochează.

IV.3 STUDII DE CAZ

NR. 1
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra co st de mărfuri în trafic intern și internațional. Angajatorul vă desemnează
să efectuați o cursă în echipaj de doi conducători auto pe ruta București – Berlin – București.

1. Din considerente legate de siguranța circulației dar și ca o modalitate ușoară ș i necostisitoare de
prelungire a duratei de utilizare a anvelopelor se recomandă verificarea și întreținerea sistematică a
acestora. Indicați 3 verificări care trebuie să facă parte dintr -o listă de control a anvelopelor.
2. În timpul cursei, observați că noul dumneavoastră coleg de echipaj, menține continuu piciorul pe
pedala de ambreiaj. Cum procedați în acest caz? Justificați răspunsul prin indicarea a două avantaje
ale acțiunii dumneavoastră.
3. În condițiile rulajului în palier la viteza de croazieră de 60 km/h, sesizați că motorul
funcționează în intervalul de turații economice atât în treapta a V -a, cât și în treapta a VI -a. Ce
treaptă de viteză veți selecta în situația prezentată. Justificați răspunsul.

Raspunsuri NR.1
1. inspecție vizuală pentru a depista eventualele tăieturi, fisuri, umflături sau deteriorări ale benzii
de rulare; verificarea adâncimii benzii de rulare, verificare și reglare presiune la valoarea prescrisă
de constructor; etc.
2. se atrage atenția colegului că este o practică greși tă, eliminarea ei evitând supraîncălzirea
ambreiajului, uzura rulmentului de presiune, etc.
3. treapta a VI -a, reducerea consumului de combustibil

NR. 2
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de mărfuri în trafic intern și internațional. Angajatorul vă desemnează
să efectuați o cursă în echipaj de doi conducători auto pe ruta București – Berlin – București.

196
1. Enumerați 5 verificări pe care trebuie să le efectuați la controlul compartimentului motorului
înainte de plecarea în cursă;
2. La plecarea în cursă persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport
v-a dat instrucțiuni pentru a adopta un stil de conducere economic și ecologic. Indicaț i 5 elemente
necesare adoptării unui stil de conducere economic și ecologic.
3. In Germania aveți porțiuni de drum cu pante lungi. Ce echipament al autovehiculului utilizați
pentru evitarea suprasolicitării frânei de serviciu? De ce depinde mărimea forței de frânare când
acționați dacă acest sistem este de tip hidraulic.

Raspunsuri NR.2
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea fr ânelor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnalizatoarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.
2. . utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, ma rcată cu verde pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire.
3. treapta de frânare selectată care influențează în mod direct cantitatea de lichid hid raulic care se
comandă a fi injectat în carcasa acestuia.

NR. 3
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de mărfuri . Angajatorul vă desemnează să efectuați în echipaj de 2
conducători auto un transport de marfă pe ruta București – Istanbul – București. Deplasarea se
efectuează cu un autotren format din cap tractor și semiremorcă șa utilizate de operatorul de
transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din Bucu rești este programată luni la ora 800.

1. Cu ocazia preluării autovehiculului verificați dacă aparatul tahograf are verificarea tehnică în
termen de valabilitate. Unde verificați acest lucru la bordul autovehiculului și ce informație trebuie
să găsiți.
2. Enumerați 3 îndatoriri sau obligații pe care le aveți la încărcarea mărfurilor.

197
3. Precizați 5 documente pe care trebuie să le prezentați inspectorilor I.S.C.T.R cu ocazia unui
control în trafic, exceptând permisul de conducere, certificatul de înmatri culare, rovinieta, cartea
de identitate sau pașaportul, diagramele tahograf și asigurarea RCA.
4. Precizați ziua și ora când trebuie să vă opriți pentru efectuarea primei perioade de odihnă.
Justificați răspunsul

Raspunsuri NR.3
1. plăcuța/eticheta aplic ată în/pe sau în imediata apropiere a aparatului tahograf; data efectuării
verificării tehnice.
2. repartizarea încărcăturii, arimarea, verificarea exactității mențiunilor din CMR, etc.

3. documentul de transport (CMR), copia conformă a licenței de trans port, certificatul de
competență profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto,
contractul de transport, contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul, carnetul
TIR, etc;
4. Marți Ora 14,00; la 3 0 de ore, trebuie efectuate 9 ore de odihnă.

NR. 4
În calitate de conducător auto la o întreprindere care efectuează transport de mărfuri în cont
propriu conduceți un autotren format din cap tractor și semiremorcă șa.
1. La încărcarea mărfurilor trebuie să aveți în vedere să nu depășiți masele maxime admise pe
axele autotrenului. În ce documente găsiți informațiile referitoare la masele maxime admise pe axe.
2. Pe ce poziția veți comuta selectorul de activități al tahografului pe durata încărcării mărfur ilor ?
3. Care este documentul de transport pentru transportul de mărfuri în cont propriu pe ruta
București – Constanța.
4. La Constanța schimbați autovehiculul. Cum veți proceda din punct de vedere al utilizării
diagramelor tahograf?

Raspunsuri NR.4
1. certificatele de înmatriculare ale autotractorului și ale semiremorcii
2. alte activități

198
3. avizul de expediție al mărfurilor
4. se notează pe partea verso a diagramei tahograf numărul de înmatriculare al noului autovehicul
și ora la care s -a efectuat s chimbarea, kilometrajul.

NR. 5
În calitatea dumneavoastră de conducător auto la un operator de transport rutier efectuați transport
rutier contra cost de mărfuri în trafic intern și internațional.
1. În cadrul pregătirilor pentru plecarea în cursă verific ați echipamentul minimal de siguranță al
autovehiculului. Ce conține acesta ? Enumerați 5 elemente.
2. In timpul efectuării unei curse observați că se degajă fum de la roata spate stânga. Care sunt
măsurile pe care le luați ? Enumerați 5 dintre ele.
3. Cu ocazia efectuării unei curse asistați sunteți implicat într -un accident de circulație. Nu sunteți
rănit și participați la acordarea primului ajutor victimelor . Ce se va scrie pe biletul, care se prinde
lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie put ernica ?

Raspunsuri NR.5
1. stingătoare, triunghiuri reflectorizante, lampă portabilă de iluminare, trusă medicală, vestă
reflectorizantă, etc
2. oprirea autovehiculului într -un loc sigur, acționare frână de staționare, oprire motor, întrerupere
circuit baterie prin acționare întrerupător general, dacă este posibil, identificare sursă foc,
informare servicii de urgență, utilizarea stingătoarelor pentru stingerea incendiului dacă stingerea
incendiului se poate face fără pericol, amplasare triunghi refle ctorizant,etc.
3. ora și minutul când s -a aplicat garoul.

NR. 6
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care vă desemnează
să efectuați un transport de mărfuri pe ruta București – Londra.
1. Operatorul de tran sport impune o conduită profesională exigentă pentru conducătorii auto
angajați. Ce trebuie să faceți privind comportamentul/modul de viață/alimentația etc., pentru a vă
afla într -o bună formă fizică și mentală înainte de plecarea în cursă ? Indicați 5 f actori care
contribuie la asigurarea unei forme fizice și mentale bune.

199
2. Pe parcursul derulării cursei București – Londra aveți obligația să faceți controale de
securitate asupra vehiculului pentru a preveni eventuale acte de infracționalitate transf rontalieră ?
Cu ce ocazii efectuați aceste controale ?
3. În timpul deplasării se produce explozia unui pneu de la puntea față a autovehiculului. Cum
procedați pentru oprirea autovehiculului ?

Raspunsuri NR.6
1. Alimentație rațională și echilibrată, sufi cientă, evitarea alimentelor prea grase, odihnă suficientă,
exerciții fizice, nu se consumă alcool, substanțe halucinogene, droguri, nu se administrează
medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.
2. Cu ocazia fiecărei opriri pe durata căreia autovehiculul nu a fost în câmpul vizual al
conducătorului auto pentru a putea fi supravegheat.
3. Menținerea unei traiectorii sigure, frânare precaută, utilizare treaptă inferioară de viteze.

NR. 7
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional de transport persoane pe ruta București – Berlin – București.
1. Enumerați 5 verif icări tehnice pe care trebuie să le faceți înainte de plecarea în cursă la
autobuzul cu care veți face deplasarea;
2. La plecarea în cursă persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport
v-a dat instrucțiuni pentru a adopta un s til de conducere economic și ecologic. Indicați 5 elemente
necesare adoptării unui stil de conducere economic și ecologic.

3. In Germania aveți porțiuni de drum cu pante lungi. Ce sistem al autovehiculului utilizați pentru
evitarea suprasolicitării frâne i de serviciu? Enumerați 3 avantaje ale utilizării acestui sistem.

Răspunsuri NR.7
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea frâ nelor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnalizatoarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.

200
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marca tă cu verde pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire.
3. sistemul de frânare de încetinire; acesta reduce uzura frânei de serviciu, mărește durat a de
utilizare a componentelor frânei de serviciu, evită supraîncălzirea componentelor de fricțiune ale
frânei de serviciu, ale pneurilor, etc.

NR. 8
1. Cu ocazia verificărilor tehnice ați constatat că presiunea în pneuri este de 7,3 bari. Presiunea
recomandată de către constructor este de 8 bari. Ce faceți în acest caz și de ce ? Justificați
răspunsul indicând 3 consecințe ale circulației cu presiunea de 7,3 bari.
2. Autobuzul este echipat cu tempomat și pe autostradă decideți să beneficiați de avantaje le
utilizării sale. Cunoașteți faptul că utilizarea tempomatului combinată cu anumite comenzi
acționate de conducătorului auto pot provoca șocuri în transmisie. În ce situații trebuie să vă
așteptați că pot apare șocuri în transmisie când utilizați tempoma tul ? Enumerați 2 asemenea
situații.
3. La cursul de pregătire profesională precum și prin instructajul efectuat de persoana desemnată să
conducă permanent și efectiv activități de transport ați fost învățat că în calitate de conducător auto
principala dum neavoastră responsabilitate o constituie siguranța și confortul pasagerilor. Indicați 5
modalități privind stilul de conducere prin care asigurați siguranța și confortul pasagerilor.

Raspunsuri 8
1. maresc presiunea in pneuri deoarece pot aparea urmato arele probleme: creșterea semnificativă a
consumului de combustibil, creșterea rezistenței la rulare, uzura prematură a anvelopelor,
supraîncălzirea pneurilor, acționare îngreunată direcție.
2. la acționarea pedalei de accelerație, la acționarea pedalei d e frână, la dezactivarea
tempomatului.

3. conducere preventivă, conducere defensivă, controlul și echilibrul forțelor laterale și
longitudinale, frânare lină/treptată, accelerări moderate, adaptarea vitezei în curbe pentru a se
diminua forțele laterale, d iminuarea șocurilor din transmisie prin acționarea corespunzătoare a

201
pedalei de ambreiaj și sincronizarea cu pedala de accelerație, utilizarea adecvată a treptelor de
viteză corelate cu turația motorului, etc.

NR. 9
Sunteți angajat în calitate de conducăt or auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane
care se deplasează la o conferință la Viena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 700.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este d e 50 Km/h.
1. Precizați 5 documente pe care trebuie să le prezentați inspectorilor I.S.C.T.R. cu ocazia unui
control în trafic, exceptând permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, (ro)vinieta, cartea
de identitate sau pașaportul și asigurarea R CA.
2. Enumerați 3 îndatoriri sau obligații pe care le aveți la îmbarcarea pasagerilor.
3. Prima zi de deplasare se termină cu oprire la Arad unde grupul se va caza pentru odihnă până
marți ora 8,00. La ce oră este posibil să ajungeți la Arad dacă respect ați reglementările în vigoare
privind perioadele de conducere și de odihnă. Distanța București – Arad este de 500 km. Justificați
răspunsul.
4. Pentru ziua de miercuri este programată plecarea spre țară. Programul este următorul:
7,00 – 8,00 transportul gr upului la conferință;
8,00 – 15,00 așteptarea grupului;
15,00 – plecarea spre țară;
Până la ce oră puteți conduce în ziua de miercuri ?

Raspunsuri 9
1. documentul de transport pentru servicii ocazionale de transport persoane în interiorul UE
(documentul de control), copia conformă a licenței comunitare, certificatul de competență
profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto, contractul de
transport, contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul , asigurarea pentru
persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;

202
2. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelor în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urc area sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de transport;
3. Ora 18,30. Daca merg cu 50 km/h continuu voi parcurge distanta de 500 km in 10 ore dar nu
este permis. Voi proceda astfel: 4,30 ore de conducere, apoi t rebuie sa iau o pauza de 45 minute,
apoi iar 4,30 ore conducere, apoi iar 45 min. pauza, apoi mai conduc 1 ora. Total: 10 ore conducere
(imi permite Reg. CEE 561 sa conduc 10 ore de 2 ori pe saptamana) + 1,30 ore pauza = 11,30 ore.

4. Miercuri ora 22,00 d eoarece în intervalul de 24 de ore cuprins între miercuri 7,00 și joi ora 7,00
trebuie să efectuez cel puțin 9 ore de odihnă.

NR. 10
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe traseul București – Focșani cu stații
intermediare pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor la Buzău și Rm. Sărat. Traseul se
efectuează cu un autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune și 10 locuri in picioare.
1. În stația de plecare din București sunt 30 ? de pasageri care doresc să ajungă la următoarele
destinații:
– 20 de pasageri la Focșani;
– 10 pasageri la Buzău;
– 12 pasageri la Rm. Sărat.
Câți pasageri puteți îmbarca? Justificați răspunsul.
2. Câte diagrame tahograf trebuie să prezentați cu ocazia unui control în trafic ?
3. La plecarea din stația intermediară Buzău constatați că sunteți în întârziere cu 15 minute față de
graficul de circulație datorită condițiilor de trafic. Cum procedați în această situație ?
4. Cum procedați din punct de vedere al utilizării diagramelor tahograf în cazul în care la Focșani
trebuie să schimbați autobuzul din motive tehnice ?

Raspunsuri 10
1. 30 de pasageri, capacitatea pe scaune a autobuzului, deoarece numai in transportul regulat de
persoane local pot imbarca pasageri si in picioare

203
2. ziua curentă și ultimele 28 de zile
3. Conduc în continuare în condiții de siguranță și confort deoarece principala responsabilitate o
constituie siguranța și confortul pasagerilor și nu respectarea graficului de circulație.
4. se notează pe partea verso a diagramei tahograf numărul de înmatriculare al noului autovehicul,
ora la care s -a efectuat schimbarea, kilometrajul.

NR. 11
În calitatea dumneavoastră de conducăto r auto la un operator de transport rutier efectuați transport
rutier contra cost de persoane.
1. Pentru efectuarea transportului vi s -a repartizat un autobuz. În cadrul pregătirilor pentru plecarea

în cursă verificați echipamentul minimal de siguranță al autobuzului. Ce conține acesta ?
Enumerați 5 elemente.
2. In timpul efectuării unei curse observați că se degajă fum de la roata spate stânga. Care sunt
măsurile pe care le luați ? Enumerați 5 dintre ele.
 Cu ocazia efectuării unui transport de persoane s unteți implicat într -un accident de
circulație. Nu sunteți rănit și participați la acordarea primului ajutor victimelor . Ce se va scrie pe
biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternica ?

Raspunsuri 11
1. stingătoare, triunghiuri reflectorizante, lampă portabilă de iluminare, trusă medicală, vestă
reflectorizantă, etc.
2. oprirea autovehiculului într -un loc sigur, acționare frână de staționare, ma imbrac cu vesta
reflectorizanta, indicarea pasagerilor să se deplaseze la o distanță sigură față de autovehicul,
deschidere uși pentru a permite pasagerilor să coboare, oprire motor, întrerupere circuit baterie prin
acționare întrerupător general, dacă este posibil, identificare sursă foc, informare servicii de
urgență, util izarea stingătoarelor pentru stingerea incendiului dacă stingerea incendiului se poate
face fără pericol, amplasare triunghi reflectorizant,etc.
3. ora și minutul când s -a aplicat garoul.

204
NR. 12
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un ope rator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional de persoane pe ruta București – Paris – București cu un grup de 40
de persoane.
1. Op eratorul de transport impune o conduită profesională exigentă pentru conducătorii auto
angajați. Ce trebuie să faceți privind comportamentul/modul de viață/alimentația etc., pentru a vă
afla într -o bună formă fizică și mentală înainte de plecarea în curs ă ? Indicați 5 factori care
contribuie la asigurarea unei forme fizice și mentale bune.
2. Pe parcursul derulării cursei București – Paris – București aveți obligația să faceți controale de
securitate asupra vehiculului pentru a preveni eventuale acte de infracționalitate transfrontalieră ?
Cu ce ocazii efectuați aceste controale ?
3. În timpul deplasării se produce explozia unui pneu de la puntea față a autocarului. Cum
procedați pentru oprirea autovehiculului ?

Raspunsuri 12
1. Alimentație rațională și echilibrată, suficientă, evitarea alimentelor prea grase, odihnă suficientă,
exerciții fizice, nu se consumă alcool, substanțe halucinogene, droguri, nu se administrează
medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.

2. Cu ocazia fiecărei o priri pe durata căreia autovehiculul nu a fost în câmpul vizual al
conducătorului auto pentru a putea fi supravegheat.
3. Menținerea unei traiectorii sigure, frânare precaută, utilizare treaptă inferioară de viteze.

NR. 13
Sunteti angajat in calitate de conducator.auto la un operator de transport rutier care efectueazã
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul va desemneaza sa
efectuati un serviciu ocazional de transport persoane pe ruta Bucuresti – Berlin — Bucuresti.
1. Enumerati 5 verificari pe care trebuie sa le efectuati la controlul compartimentului motorului
inainte de plecarea in cursa;
2. La plecarea in cursa persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport

205
v-a dat instructiuni pent ru a adopta un stil de conducere economic si ecologic. Indicati 5 elemente
necesare adoptarii unui stil de conducere economic si ecologic.
3. In Germania aveti portiuni de autostrada cu pante lungi la parcurgerea carora se recomanda
utilizarea retarderulu i.. In ce conditii meteorologice si de stare a drumului trebuie sa dovediti
prudenta la utilizarea retarderului ? Justificati raspunsul.

Raspunsuri 13
1. nivelul uleiului motor, al lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, instalația de
spălare a parbrizului, verificarea nivelului lichidului de frana, verificarea vizuala a starii si
etanseitatii furtunelor, racoardelor, verificarea bornelor acumulatorului si a starii generale a
cablajului electric, etc
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marcată cu verde pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de înc etinire.
3. in conditii de polei sau gheata trebuie folosit cu prudenta sau chiar evitat. Motive: retarderul
actioneaza doar asupra transmisiei, nu mmai pe puntea motoare, deci pe cea din spate. In aceste
conditii se poate produce derapajul datorat franar ii pe puntea spate.

NR. 14
1. Cu ocazia verificarilor tehnice ai constatat ca presiunea in pneuri este de 8,5 bari. Presiunea
recomandata de catre constructor este de 8 bari. Ce faceti in acest caz si de ce? Justificati raspunsul
indicand o consecinta a c irculatiei cu presiunea de 8,5 bari asupra uzurii pneurilor.
2. Autobuzul este echipat cu tempomat si pe autostrada decideti sa beneficiati de avantajele
utilizarii sale. Cunoasteti faptul ca utilizarea tempomatului combinata cu anumite comenzi
actionate de conducatorul auto poate provoca socuri in transmisie. In ce situatii trebuie sa va
asteptati ca pot apare

socuri in transmisie cand utilizati tempomatul ? Enumerati 3 asemenea situatii.
3. La cursul de pregatire profesionala precum si prin instructaj ul efectuat de persoana desemnata sa
conduca permanent si efectiv activitati de transport ati fost invatat ca in calitate de conducator auto
principala dumneavoastra responsabilitate o constituie siguranta si confortul pasagenilor. Indicati 3

206
cazuri/situat ii/actiuni ale conducatorului auto care pot conduce la cresterea pericolului de
rasturnare in curbe.

Raspunsuri 14
1. trebuie sa scad presiunea in pneuri, deoarece: apare uzura accentuata pe creasta; pneurile
umflate peste limita admisa pot exploda (in c onditii de rulaj, creste presiunea in pneuri); apare o
suprasolicitare a suspensiei datorita faptului ca pneurile nu mai preiau din socuri
2. la dezactivarea tempomatului, la aplicarea si respectiv la intreruperea comenzilor de accelerare
sau de decelerar e
3. viteza excesiva sau neadaptata, franarea in curba, bruscarea directiei, abordarea curbei prea « in
larg »

NR. 15
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de persoan e prin servicii ocazionale. Angajatorul va desemneaza sa
efectuati un serviciu ocazional pe ruta Bucuresti – Istanbul – Bucuresti cu un grup de 25 de
persoane care se deplaseaza la o conferinta la Istanbul. Deplasarea se efectueaza cu un autocar
utilizat d e operatorul de transport in baza unui contract de leasing.
Plecarea din Bucuresti este programata luni la ora 8.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h
1. Precizati 5 documente pe care trebuie sa le prezentati inspectorilor I.S.C.T.R. cu ocazia unui
control in trafic, exceptand permisul de conducere, certificatul de inmatriculare, rovinieta, cartea
de identitate sau pasaportul, diagramele tahograf si asigurarea RCA.
2. Enumerati 3 indatoriri sau obligatii pe care le aveti la imbarcarea pasagerilor.
3. Prima zi de deplasare se termina cu oprire la Sofia unde grupul se va caza pentru odihna pana
marti ora 8,00. La ce ora este posibil sa ajungeti la Sofia daca respectati reglementarile in vigoare
privind perioadele de conducere si de odih na. Distanta Bucuresti — Sofia este de 450 km.
Justificati raspunsul.
4. Pentru ziua de miercuri este programata plecarea spre tara. Programul este urmãtorul:
8,00 — 9,00 transportul grupului la conferinta;

207
9,00 — 15,00 asteptarea grupului;

15,00 — plecarea spre tara;
Pana la ce ora puteti conduce in ziua de miercuri si la ce ora puteti relua activitatea de conducere in
ziua de joi?

Raspunsuri 15
1. documentul de control prevazut de Acordul INTERBUS pentru transporturile rutiere contra cost
de per soane prin servicii ocazionale liberalizate efectuate intre Romania si state nemembre ale
Uniunii Europene , copia conformă a licenței comunitare, certificatul de competență profesională a
conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto , contractul de transport,
contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul, asigurarea pentru persoanele
transportate și bagajele acestora, în copie;
2. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelor în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urcarea sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de transport;
3. Ora 17,45. Daca merg cu 50 km/h continuu voi parcurge dista nta de 450 km in 9 ore, dar nu
este permis. Voi proceda astfel: 4,30 ore de conducere, apoi trebuie sa iau o pauza de 45 minute,
apoi iar 4,30 ore conducere si am ajuns, urmand sa intru in perioada zilnica de repaus. Total: 9 ore
conducere + 45 min. pauza = 9 ore si 45 de minute
4. Miercuri ora 23,00 deoarece în intervalul de 24 de ore cuprins între miercuri 8,00 și joi ora 8,00
trebuie să efectuez cel puțin 9 ore de odihnă (perioada redusa). Pot relua activitatea de conducere
joi ora 8,00.

STUDIU DE CAZ NR. 16
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe traseul Bucuresti — Bacau cu statii
intermediare pentru imbarcarea/debarcarea pasager ilor la Buzau si Rm. Sarat. Traseul se
efectueaza cu un autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune si 10 locuri in picioare.
1. In statia de plecare din Bucuresti sunt 30 ? de pasageri care doresc sa ajunga la urmatoarele

208
destinatii:
– 15 pasag eri la Bacau
– 10 de pasageri la Focsani;
– 5 pasageri la Buzau;
– 5 pasageri la Rm. Sarat.
Cati pasageri puteti imbarca? Justificati raspunsul.
2. Care este documentul de transport pentru transportul pe care pe care il efectuati si unde se
gaseste a cesta pe durata transportului?

3. Dupa sosirea la Bacau si pana la plecarea spre Bucuresti, verificati si salubrizati compartimentul
interior al autovehiculului, completati foaia de parcurs, etc. Pe ce pozitie vei comuta selectorul de
activitati al tahogr afului pe durata desfasurarii acestor activitati de intretinere si administrative? Ce
simbol se utilizeaza pentru aceasta pozitie a selectorului de activitati?
4. Cum procedati din punct de vedere al utilizarii diagramelor tahograf in cazul in care pe par curs
se defecteaza aparatul tahograf?

Raspunsuri 16
1. 30 de pasageri, capacitatea pe scaune a autobuzului, deoarece numai in transportul regulat de
persoane local pot imbarca pasageri si in picioare
2. documentul de transport este licenta de traseu ins otita de graficul de circulatie aferent si se
gaseste la bordul masinii
3. comut selectorul tahografului pe rubrica „alte activitati”. Aceste activitati nu pot fi considerate
timp de odihna. Simbolul arata ca doua ciocanele incrucisate
4. se notează pe par tea verso a diagramei tahograf manual perioadele de conducere, pauzele,
odihna, utilizandu -se simbolurile adecvate

NR. 17
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de pe rsoane prin servicii regulate pe traseul Bucuresti – Focsani.
Autobuzul este utilizat de operatorul de transport in baza unui contract de inchiriere.
1. Pregatirea pentru plecarea in cursa: ce verificari tehnice (minim 5) trebuie sa faceti la autocar

209
2. Ce documente (minim 5) trebuie sa va asigurati ca le aveti exceptand permisul de conducere,
certificatul de inmatriculare, (ro)vinieta, cartea de identitate sau asigurarea RCA.
3. Ce sistem al autocarului utilizati pentru evitarea suprasolicitarii franei de serviciu ? Enumerati 2
avantaje ale utilizarii acestui sistem.

Raspunsuri 17
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea frân elor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnalizatoarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.
2. licenta de traseu si graficul de circulatie aferent, contractul de inchiriere in original sau copie
conforma cu originalul, copia confo rma a licentei de transport, certificatul de competenta
profesionala a conducatorului auto, legitimatia de serviciu a conducatorului auto, contractul de
transport, asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora, in copie
3. sistemul de frân are de încetinire; acesta reduce uzura frânei de serviciu, mărește durata de
utilizare a componentelor frânei de serviciu, evită supraîncălzirea componentelor de fricțiune ale
frânei de serviciu, ale pneurilor, etc.

STUDIU DE CAZ Nr. 18
Efectuati un tra nsport de persoane in trafic international pe ruta Bucuresti – Kiev – Bucuresti. La
intrarea in Romania stationati 2 ore timp in care dati concursul pentru efectuarea formalitatilor de
trecere a frontierei.
1. Pe ce pozitie comutati butonul pentru selectar ea activitatilor al aparatului tahograf pe durata
stationarii in frontiera?
2. Dupa plecarea din frontiera, la 200 km de destinatie opriti pentru efectuarea pauzei de 45
minute. Cu aceasta ocazie constatati ca aparatul tahograf s -a defectat.
Cum procedat i in acest caz?
3.In timpul deplasarii sunteti implicat intr -un accident de circulatie soldat cu victime. Nu sunteti
ranit. Care sunt primele 3 masuri pe care trebuie sa le luati imediat dupa accident ?

Raspunsuri 18

210
1. pe pozitia “alte activitati”
2. se inregistreaza pe verso – manual: timpii de conducere, pauzele, repausul, alte activitati,
utilizand simbolurile corespunzatoare
3. se semnalizeaza corespunzator locul accidentului, se acorda primul ajutor victimelor, se anunta
autoritatile la numarul de urgenta, nu se consuma bauturi alcoolice dupa producerea accidentului,
nu se modifica pozitia autovehiculului

NR. 19
Sunteti angajat in calitate de conducator auto la un operator de transport rutier care efectueaza
transport rutier contra cost de perso ane prin servicii ocazionale. Angajatorul va desemneaza sa
efectuati un serviciu ocazional de transport persoane pe ruta Bucuresti – Budapesta – Bucuresti cu
un grup de persoane care se deplaseaza la o conferinta la Budapesta.
Pentru ziua de joi este prog ramata plecarea din Budapesta spre tara. Programul este urmatorul:
7,00 – 8,00 transportul grupului la conferinta;
8,00 -15,00 asteptarea grupului;
15,00 – plecarea spre tara;
1. Pana la ce ora puteti conduce in ziua de joi?
Persoana desemnata sa cond uca permanent si efectiv activitatea de transport v -a spus ca principala
dumneavoastra responsabilitate pe durata transportului este siguranta si confortul pasagerilor.
2. Cum procedati din punct de vedere al manierei de conducere pentru a respecta instru ctiunile
persoanei desemnate (indicati 3 factori).

Raspunsuri 19
1. joi ora 22,00 – deoarece in intervalul de 24 de ore cuprins intre joi 7,00 si vineri ora 7,00 trebuie
sa efectueze cel putin 9 ore de repaus zilnic. Calculam invers: scadem cele 9 ore (minimum de
odihna de maximum 3 ori pe saptamana) din ora 7,00 a zilei de vineri si aflam astfel rezultatul.
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marcată cu verd e pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire, conducere
preventiv -defensiva

211

NR. 20
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane
care se deplasează la o con ferință la Viena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 800.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.
1. Enumerati 5 verificari tehnice pe care trebuie sa le faceti inainte de plecarea in cursa cu
autobuzul pe care il conduceti
2. Precizați 5 documente pe care trebuie să le prezentați inspectorilor ARR cu ocazia unui control
în trafic, exceptând permisul de conducere, c ertificatul de înmatriculare, (ro)vinieta, cartea de
identitate sau pașaportul și asigurarea RCA.
2. Enumerați 3 îndatoriri sau obligații pe care le aveți la îmbarcarea pasagerilor.
4. Ce tipuri de legitimatii de calatorie eliberati la imbarcarea calatori lor?

Raspunsuri 20
1. nivelul uleiului motor, lichidului de răcire, lichidul pentru spălarea parbrizului, parbrizul,
ștergătoarele, instalația de spălare, verificare sumară privind starea frânelor, direcției, pneurilor,
funcționarea farurilor, semnaliza toarelor, ușile de serviciu, ieșirile de siguranță, etc.
2. documentul de transport pentru servicii ocazionale de transport persoane în interiorul UE
(documentul de control), copia conformă a licenței de transport, certificatul de competență
profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto, contractul de
transport, contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul, asigurarea pentru
persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;
3. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelor în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urcarea sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de tran sport;
4. La serviciile ocazionale nu se elibereaza legitimatii de calatorie
NR. 21

212
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajat orul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane
care se deplasează la o conferință la Viena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui c ontract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 800.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.
1. Prima zi de deplasare se termină cu oprire la Arad unde grupul se va caza pentru odihnă până
marți ora 8,00. La ce oră este posibil să ajungeți la Arad dacă respectați reglementările în vigoare
privind perioadele de conducere și de odihnă. Distanța București – Arad este de 450 km. Justificați
răspunsul.
2. La plecarea in cursa persoana desemnata sa conduca permanent si efe ctiv activitatea de transport
v-a dat instructiuni pentru a adopta un stil de conducere economic si ecologic. Indicati 3 elemente
necesare adoptarii unui stil de conducere economic si ecologic.
3. La ce viteza este reglat limitatorul de viteza al autocaru lui ?

Raspunsuri 21
1. Ora 17,45. Daca merg cu 50 km/h continuu voi parcurge distanta de 450 km in 9 ore, dar nu
este permis. Voi proceda astfel: 4,30 ore de conducere, apoi trebuie sa iau o pauza de 45 minute,
apoi iar 4,30 ore conducere si am ajuns, urmand sa intru in perioada zilnica de repaus. Total: 9 ore
conducere + 45 min. pauza = 9 ore si 45 de minute
2. utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteze, asigurarea funcționării motorului în
plaja de turații economică, marcată cu ver de pe turometru, utilizarea inerției vehiculului, accelerări
moderate, frânare lină/treptată, utilizarea combinată a frânelor și a frânei de încetinire.
3. la 100 km/h.

NR. 22
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport r utier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Viena – București cu un grup de 25 de persoane

213
care se deplasează la o conferință la V iena. Deplasarea se efectuează cu un autocar utilizat de
operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 800.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.

1. Cate diagrame tahogr af trebuie sa prezentati cu ocazia unui control in trafic ?
2. La plecarea din Arad, un numar de 5 persoane care nu fac parte din grup va solicita sa -i
transportati pana la Budapesta. Cum trebuie sa procedati avand in vedere ca aveti la
dumneavoastra bile te de calatorie corespunzatoare tarifului pentru distanta Arad – Budapesta ?
3. Pentru ziua de miercuri este programată plecarea spre țară. Programul este următorul:
7,00 – 8,00 transportul grupului la conferință;
8,00 – 15,00 așteptarea grupului;
15,00 – plecarea spre țară;
Până la ce oră puteți conduce în ziua de miercuri ?

Raspunsuri 22
1. cea din ziua curenta si din ultimele 28 de zile
2. nu am voie sa -i transport. Voi transporta doar persoanele din lista grupului
3. miercuri ora 22,00 deoarece în in tervalul de 24 de ore cuprins între miercuri 7,00 și joi ora 7,00
trebuie să efectuez cel puțin 9 ore de odihnă.

NR. 23
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de perso ane prin servicii regulate pe traseul București – Focșani cu
stație intermediara pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor la Buzău. Traseul se efectuează cu un
autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune și 10 locuri in picioare. Autobuzul este ut ilizat
de operatorul de transport in baza unui contract de inchiriere.

214
1. Ziua de lucru incepe la Bucuresti. Efectuarea cursei Bucuresti – Focsani necesita 3 ore de
conducere efectiva pe sens. In ce localitate cap de traseu va veti intrerupe activitatea de conducere
zilnica si de ce?
2. Precizati trei modalitati privind tehnica de conducere prin care asigurati confortul pasagerilor.
3. La plecarea din stația intermediară Buzău constatați că sunteți în întârziere cu 15 minute față de
graficul de circulație d atorită condițiilor de trafic. Cum procedați în această situație ?

Raspunsuri 23
1. La Focsani, deoarece: Buc. – Focsani 3 ore, Focsani – Buc. 3 ore, iar Buc. – Focsani 3 ore, in
total 9 ore, deci perioada normala de conducere zilnica. Urmeaza perioad a de repaus zilnic pe care
o iau la Focsani
2. conducere preventivă, conducere defensivă, controlul și echilibrul forțelor laterale și
longitudinale, frânare lină/treptată, accelerări moderate, adaptarea vitezei în curbe pentru a se
diminua forțele

latera le, diminuarea șocurilor din transmisie prin acționarea corespunzătoare a pedalei de ambreiaj
și sincronizarea cu pedala de accelerație, utilizarea adecvată a treptelor de viteză corelate cu turația
motorului, etc.
3. Conduc în continuare în condiții de si guranță și confort deoarece principala responsabilitate o
constituie siguranța și confortul pasagerilor și nu respectarea graficului de circulație.

NR. 24
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale. Angajatorul vă desemnează să
efectuați un serviciu ocazional pe ruta București – Budapesta – București cu un grup de 25 de
persoane care se deplasează la o conferință la Budapesta. Deplasarea se efectuează cu un autocar
utilizat de operatorul de transport în baza unui contract de leasing.
Plecarea din București este programată luni la ora 7,00.
Viteza medie de deplasare a autobuzului este de 50 Km/h.
1. Care este documentul de transport pentr u acest serviciu de transport?
2. La ce interval de timp se face inspectia tehnica cu autocarul pe care il conduceti?

215
3. Enumerați 3 îndatoriri sau obligații pe care le aveți la îmbarcarea pasagerilor.
4. Precizați 5 documente pe care trebuie să le prezen tați inspectorilor I.S.C.T.R. cu ocazia unui
control în trafic, exceptând permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, rovinieta, cartea
de identitate sau pașaportul și asigurarea RCA.
5. Ce tipuri de legitimatii de calatorie eliberati la imbarcar ea calatorilor?
6. La Deva constatati ca aparatul tahograf s -a defectat. Cum procedati in continuare?
7. Enumerati 3 factori care va pot diminua capacitatea de conducere.

Raspunsuri 24
1. documentul de transport pentru servicii ocazionale de transport per soane în interiorul UE
(documentul de control), copia conformă a licenței de transport, certificatul de competență
profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto, contractul de
transport, contractul de leasing în origin al sau copie conformă cu originalul, asigurarea pentru
persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;
2. La cel mult 6 luni
3. verificarea componenței grupului de persoane cu cel din documentul de transport, asigurarea
urcării/coborârii bagajelo r în/din portbagajul autovehiculului, oprirea pentru urcarea sau coborârea
persoanelor transportate numai în locurile prevăzute în contractul de transport;
4. documentul de control prevazut la pct. 1, copia conformă a licenței comunitare, certificatul de
competență profesională a conducătorului auto, legitimația de serviciu a conducătorului auto,

contractul de transport, contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul,
asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora, î n copie;
5. nu se elibereaza legitimatii de calatorie pentru serviciile ocazionale de transport persoane
6. se inregistreaza pe verso – manual: timpii de conducere, pauzele, repausul, alte activitati,
utilizand simbolurile corespunzatoare
7. oboseala, con sumul de alcool, de substante stupefiante sau de medicamente cu efect similar
acestora, alimentatia nesanatoasa, etc

NR. 25

216
Sunteți angajat în calitate de conducător auto la un operator de transport rutier care efectuează
transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe traseul București – Sibiu cu stație
intermediara pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor la Rm.Valcea. Traseul se efectuează cu un
autobuz care are o capacitate de 30 locuri pe scaune și 10 locuri in picioare. Autobuzul este utilizat
de operator in baza unui contract de inchiriere. Plecarea din Bucuresti este programata pentru ora
6,00.
1. În stația de plecare din București sunt 36 de pasageri care doresc să ajungă la următoarele
destinații:
– 25 de pasageri la Sibiu;
– 10 pasageri la Rm. Valcea;
– 1 pasager la Pitesti.
1. Câți pasageri puteți îmbarca? Justificați răspunsul.
2. Care este documentul de transport pentru acest serviciu de transport?
3. Ati ajuns la Sibiu la ora 12,00. Distanta Bucuresti – Sibiu este de 300 km. Plecarea din
Sibiu este programata la ora 15,00. La ce ora ajungeti la Bucuresti daca viteza medie este de 50
km/h?
4. In cursul unei zile sunteti obligat din motive tehnice sa schimbati autobuzul pe care il
conduceti. Cum veti proceda di n punct de vedere al diagramelor tahograf?
5. In saptamana curenta ati avut un timp de odihna redus la 30 de ore. Cate ore de odihna
trebuie sa luati in compensare si pana cand?

Raspunsuri 25
1. Voi lua numai 30 de pasageri, deoarece nu am voie sa transport persoane decat in limita
locurilor pe scaune prevazute in certificatul de clasificare.
2. Documentul de transport este licenta de traseu insotita de graficul de circulatie aferent
3. Daca as circula fara oprire, as ajunge in 6 ore. Dar acest lucr u nu este permis. Voi proceda
astfel: 4,30 ore conducere apoi 45 minute pauza, apoi restul de 1,30 ore de conducere. Deci voi
ajunge la 21,45.
4. Voi folosi aceeasi diagrama pe care o voi introduce in tahograful celui de -al doilea autobuz,
notand in preala bil pe verso nr. de inmatriculare al acestuia, kilometrajul, ora la care s -a efectuat
modificarea

217
5. Perioada de repaus saptamanal normal este de 45 de ore. Daca am luat intr -o saptamana o
perioada de repaus redusa, aceasta nu trebuie sa fie mai mica de 24 de ore. In cazul prezentat,
diferenta de 15 ore trebuie adaugata la repausul normal cel tarziu pana la sfarsitul celei de -a treia
saptamani in discutie.