Centrul de Investiga ții Strategice și Reforme (CISR) [614532]

Centrul de Investiga ții Strategice și Reforme (CISR)

Arenda p ământului
în Republica Moldova
Rezultatele investiga ției

Cercetarea a fost realizat ă cu sprijinul financiar al Agen ției SUA pentru
Dezvoltare Interna țională (USAID). Evalu ările relatate în raport reflect ă
opiniile autorilor și nu coincid neap ărat cu pozi țiile USAID.

Chișinău, martie 2001

Cuprinsul
Introducere

1. Piața funciar ă în Republica Moldova: formarea rela țiilor de arend ă 3

2. Metodologia cercet ăr i i 5

3. Arenda p ământului: rezultatele investiga ției sociologice 6

3.1. Forma organizatoric ă a întreprinderilor – arenda și i 6

3.2. Forma organizatoric ă a proprietarilor funciari – ar endatori 10

3.3. Probleme ce țin de contract: înregistrare, ac cesibilitate 15

3.4. Termenii contractului de arend ă 19

3.5. Durata și formele de plat ă pentru arend ă 22

3.6. Problema creditului pentru arenda și 27

3.7. Viitorul rela țiilor de arend ă: planurile arenda șilor
și ale proprietarilor funciari 28

4. Concluzii și recomand ăr i 3 0

Anexă: Chestionarul investiga ției sociologice

3Introducere

Odată cu încheierea programului na țional „Pământ” majoritatea locuitorilor din mediul rural au
devenit proprietari funciari. Mai mu lt de 600 mii de țărani către începutul anului 2001 au c ăpătat titlul de
proprietate funciar ă, iar mai mult de 701 mii de hectare de terenuri agrico le au fost împ ărțite, în mediu
proporțiile unei cote funcia re atingând 2,5 ha. La ordinea zilei urm ătoarei etape a reformei în agricultur ă
se află problema dezvolt ării întreprinderilor agricole private de tip nou (gospod ării țărănești, societății cu
răspundere limitat ă, societăți pe acțiuni etc.), a cre ării cooperativelor și asociațiilor de fermieri, a
întreprinderilor de prelucrare a produc ției agricole și a infrastructurii. Totodat ă, prezintă importan ță faptul
ca dimensiunile no ilor întreprinderi s ă asigure nu doar necesit ățile locale, ci și orientarea acestora spre
export și capacitatea produc ției de a face fa ță concuren ței atât ca pre ț, cât și calitate.
Pe piața funciară nou format ă arenda a devenit în perioada de dup ă 1999/2000 forma de baz ă a
concentrarea p ământului. Comparativ cu vânzarea-cump ărarea, ipoteca, transmiterea în dar și alte forme
de tranzac ții, anume arenda s-a dov edit a fi cea mai potrivit ă formă (din punct de vedere economic și
psihologic), acceptat ă atât de proprieta rii funciari, cât și de arenda și. În acela și timp, arenda se mai
confruntă cu un șir de probleme, rezolvarea c ărora ar permite accelerarea dezvolt ării relațiilor de pia ță în
domeniul agriculturii și sporirea eficacit ății reformei agrare.
Scopul investiga ției constă în determinarea condi țiilor și piedicilor cu care se confrunt ă arenda în
sectorul agrar al Re publicii Moldova. O aten ție deosebit ă s-a acordat rela țiilor dintre țăranii deveni ți
proprietari funciari în procesul realiz ării programului na țional „Pământ” și arendași. În baza analizei
situației reale au fost elaborate recomand ări în vederea perfec ționării relațiilor de arend ă.
Investigația sociologic ă s-a realizat pe un eșantion compus din 464 arenda și și 1476 de proprietari
de cote de p ământ , care le-au dat în arend ă. Chestionarea a fost efectuat ă de intervievatori instrui ți în
cadrul CISR și a cuprins 326 de sate sau 31 din toate localit ățile rurale din țară (cu excep ția
Transnistriei). Participarea la sondaj a fost benevol ă, limba chestion ării a fost aleas ă de responden ți.
Prelucrarea informa ției s-a făcut în baza pachetului statistic SPSS.
Investigația „Arenda p ământului” a fost realizat ă de organiza ția non-guvernamental ă Centrul de
Investigații Strategice și Reforme (CISR), cu spri jinul financiar al Agen ției SUA pentru Dezvoltare
Internațională (USAID). Sondajul s-a realiz at pe întregul teritoriu al Republicii Moldova (10 jude țe), cu
excepția Găgăuziei și Transnistriei, unde raporturile de arend ă n-au căpătat până când dezvoltare.
Au realizat: Anatol Gudâ m, economist, coordonato r de proiect; Valentin Țurcan, sociolog,
operatori de interviu – 20 persoane cu studii s uperioare, Anatol Bucatc ă, statistician și Andrei Țurcan,
jurist; Ion Jig ău, programator. Dup ă definitivarea chestion ării s-a realizat un control selectiv în teritoriu.
Cercetarea a fost efectuat ă în perioada 14-28 martie 2001.

Geografia e șantionului

Județul Ungheni
Sate – 42
Arendatori –113
Județul Lăpușna
Sate – 27
Arendatori – 121 Mun. Chisinau
Sate – 6
Arendatori – 44
Total
Sate – 326
Arendatori – 1476 Județul Cahul
Sate – 38
Arendatori – 184 Județul Tighina
Sate – 24
Arendatori – 148 Județul Bălți
Sate – 42
Arendatori – 129 Județul Orhei
Sate – 34
Arendatori –191Județul Edineț
Sate – 43
Arendatori – 171 Județul Soroca
Sate – 37
Arendatori – 171
Județul Chișinău
Sate – 33
Arendatori – 204

1. Piața funciar ă în Republica Moldova:
formarea rela țiilor de arend ă
Agricultura a constituit întotdeauna baza economiei na ționale a Moldovei. Chiar în zic ătorile
moldovene ști se spune c ă: „Opinca-i talpa țării”. În localit ățile rurale locuiesc majoritatea
reprezentan ților națiunii titulare din Republica Mol dova, tot acolo s-au conservat și se păstrează tradițiile
și obiceiurile poporului moldovenesc.
Perioada de tranzi ție și criza anilor ’90 au influen țat negativ structura economiei na ționale.
Volumul PIB s-a redus la 34% în 2000 în compara ție cu 1989, aceast ă reducere manifest ându-se mai ales
în industrie (produc ătoare, de construc ție, transport), a crescut rata serviciilor, dar cea mai mare parte a
PIB (mai mult de 50%) o constituie produc ția agricol ă. Aceasta (inclusiv dup ă prelucrarea industrial ă)
determină în mare m ăsură și posibilit ățile de ieșire a țării pe piețele externe.
Reforma funciar ă și-a luat startul în 1992 (anul declar ării independen ței Republicii Moldova),
când a demarat transmiterea în proprietatea privat ă a cetățenilor a loturilor de p ământ din preajma
gospodăriilor, acestea constituind 350 mii ha sau 10,3% di n fondul funciar total. Dar extinderea pe doar
1/10 din teritoriile agricole era cu bun ă seamă doar un început nesigur al reformelor, care nu asigura
fundamentul pe care urmau s ă fie edificate rela țiile economice de pia ță în sectorul agrar.
Noua Constitu ție a Republicii Moldova (1994) a definit c ă economia țării este o economie de
piață, orientat ă social, fundamentat ă pe proprietatea privat ă și publică și concuren ța liberă. În
conformitate cu C odul Funciar, reie șind din principiul echit ății sociale, 1,5 mln ha de terenuri agricole au
fost supuse împ ărțirii aproximativ la 1,2 mln de cet ățeni. Acest proces s-a a ccelerat considerabil în 1998,
când (dup ă proiectul-pilot realizat în co lhozul „Maiac”, Nis poreni, 1997) a primit statut de proiect
legalizat cu titlul National Land Program.
Odată cu definitivarea programului „P ământ” pe teritoriul țării (cu excep ția Transnistriei), în
conformitate cu datele Departamentului pentru Statistic ă, la 1 ianuarie 2001 num ărul persoanelor care au
primit cote de p ământ a dep ășit cifra de 500 mii oameni li s-au repa rtizat circa 701 mii ha de terenuri
agricole. Înc ă circa 450 mii oameni, posesor i ai actelor de proprietate asupra 741 mii ha de p ământ, n-au
dorit să-l înstrăineze, transmi țându-l în folosin ța diferitor agen ți economici (în total circa 1,3 mii), în mare
parte în baz ă de arendă.
În așa mod, actualmente în Republica Moldova mai mult de 2/3 din terenurile cu destina ție
agricolă se află în proprietate privat ă. Deoarece m ărimea cotelor de p ământ sunt mici (1,5 – 3,0 ha), ele
nu asigur ă executarea eficient ă a lucrărilor agricole. La ordinea zilei a ap ărut o nou ă chestiune –
concentrarea propriet ății funciare și formarea pie ței funciare.
Tendințele date s-au cont urat destul de v ădit încă în 1999, dar s-au mani festat mai activ în 2000,
când num ărul tranzac țiilor cu pământ a crescut considerabil.

6Tipurile principale de tranzac ții pe piața funciară în proces de formar e în Republica Moldova –
vânzarea-cump ărarea, mo ștenirea, schimbul, d ăruirea, ipoteca și arendarea.
Pentru locuitorul din mediul ru ral din Republica Moldova, care dup ă mai mult de jum ătate de
secol a devenit din nou propr ietar funcia r, de cotă de pământ, iar aceast ă cotă a devenit surs ă principal ă a
venitului, anume arenda se prezint ă ca forma cea mai uman ă (atât din punct de ve dere economic, cât și
psihologic) a rela țiilor de pia ță în mediul rural. Este impor tant, de asemenea, faptul c ă anume rela țiile de
arendă în virtutea r ăspândirii în mas ă, creează condiții pentru formarea „infrastructurii țărănești” – a
cooperativelor și organiza țiilor care ofer ă servicii.
Aici se isc ă câteva întreb ări logice. Care este calitatea practicii în curs de instituire a rela țiilor de
arendă? Cum se respect ă procedurile legale? Cât de temeinice sunt rela țiile contractuale și de ce o parte
din persoanele care dau p ământul în arend ă sistează contractele de arend ă? Care este forma de plat ă
pentru arend ă? Care este portretul social al arenda șilor și ce-i determin ă pe locuitorii de la sate, proprietari
funciari, s ă ofere pământul în arend ă? Au un viitor rela țiile de arend ă?

2. Metodologia cercet ării

Scopurile cercet ării. Scopul principal al investiga ției – cercetarea st ării relațiilor de arend ă în
Republica Moldova prin intermediul chestion ării locuitorilor din mediul rural: proprietari de p ământ și
arendași.
Procedura investiga ției s-a fundamentat pe formarea a dou ă eșantioane din 1476 de proprietari de
pământ-arendatori și 464 arenda și din 10 jude țe și un municipiu – Chi șinău, repartiza ți proporțional în
conformitate cu rezultatele realiz ării programului na țional „Pământ”. În total chestionarea s-a realizat în
326 de sate, adic ă în circa 20% din num ărul total de localit ăți rurale din țară.
Obiectul investiga ției: persoanele fizice și juridice care men țin relații legale în domeniul
proprietății funciare. Pe de o parte, ace știa sunt proprietarii funciari -arendatori, care se prezint ă în calitate
de sursă de informa ție în urm ătoarele chestiuni: suprafa ța cotelor funciare; întreprinderile care au luat
pământul în arend ă; prezența contractelor; condi țiile și formele de achitare a pl ăților pentru arend ă;
cauzele oferirii p ământului în arend ă și planurile arendatorilor pentru viitor; vârsta și genul de activitate.
Pe de alta, arenda șii, informa ția căpătată de la ei putând servi în linii ge nerale pentru verificarea datelor
primite prin chestionarea arendatorilor, totodat ă fiind selectat ă informație specific ă acestei categorii de
responden ți: mărimea suprafe ței arendate, utilizarea creditelor etc. De regul ă, în fiecare sat au fost
chestiona ți arendatorii și liderii care au luat de la ei p ământul în arend ă. În așa mod s-a realizat controlul
reciproc al r ăspunsurilor pe o se rie de variabile.

7Determinarea e șantionului. Eșantionul a fost determinat ă în baza informa ției statistice oferite de
agențiile teritoriale a programului post-privati zare. Chestionarea a 1476 de arendatori și 464 de arenda și
garanteaz ă reprezentativitate a datelor c ăpătate în cadrul investiga ției sociologice.
Metodele de colectare a informa ției: chestionarea selectiv ă, în cadrul c ăreia 1476 de arendatori
și 464 de arenda și au fost selecta ți aleatoriu de c ătre operatorii de interviu pe teritoriul localit ăților rurale
în care sunt amplasate cotele lor de p ământ. Chestionarea s-a realizat în linii generale la locul de trai al
responden ților, în unele cazuri – la ce l de munc ă.
Instrumentul investiga ției – chestionarul, alc ătuit în limbile român ă șu rusă. Limba a fost aleas ă
de responden ți.
Termenul. Colectarea informa ției s-a realizat în perioa da 14 – 21 mar tie 2001. Analiza și
prelucrarea datelor, cât și elaborarea raportului an alitic 22 – 29 martie 2001.

3. Arenda p ământului: rezultatele investiga ției sociologice
3.1 Forma organizatoric ă a întreprinderilor – arenda șii
Formele organizatorico-juridice a întreprinderilor existente în Re publica Moldova în conformitate
cu legea „Despre întreprinz ători și întreprinderi”, sunt angajate în mod diferit în rela țiile de arend ă.
Tabelul 3.1, alc ătuit în conformitate cu rezultatele investiga ției date, ilustreaz ă structura tranzac țiilor de
arendare a p ământului, întreprinse în tre proprietarii de p ământ-arendatori și arendași, respectiv pentru
fiecare tip de organizare legal-economic ă a întreprinderii.
Tabelul 3.1.
Formele organizatorico-juridice a întreprinderilor
care sunt angajate în cadrul rela țiilor de arend ă
Numărul tranzac țiilor Formele organizatorico-juridice a
întreprinderilor Arendatori, % Arenda și, %
SRL 55,8 52,9
Gospodărie de fermieri 38,9 41,9
Cooperativ ă 3,1 2,6
Societate pe ac țiuni 0,7 0,4
Întreprindere individual ă 1,5 2,2

După cum se vede din tabel, în conformitate cu opiniile arenda șilor, mai frecvent recurg la
arendarea p ământului întreprinderile de tip „societate cu r ăspundere limitat ă” – 52,9% și „gospod ăriile de
fermieri” – 41,9%, mai ra r – cooperativele – 2,6% și „societățile pe ac țiuni” – 0,4%. Aceste date
ilustrează, se pare, r ăspândirea diferitor forme legale ale întreprinderilor în mediul rural.

8În situația dată există laturi pozitive și negative. Pot fi men ționate drept momente pozitive faptul
că pământul arendat de SRL sau de gospod ăria de fermieri se afl ă în posesia unor persoane ini țiate în
agricultur ă. Arendașul este agricultor și particip ă direct la prelucrarea p ământului. Pe de alt ă parte,
arendașul, care este bine cunosc ut cu proprietarul de p ământ (fiind, de regul ă, un locuitor al satului care a
deținut cândva o func ție în fostele structuri co lhoznice sau de sovhoz) în multe cazuri îi sugereaz ă celui
din urmă cu insisten ță condițiile de încheiere a contractului și de achitare a pl ăților pentru arend ă. Trebuie
să se țină cont, de asemen ea, de faptul c ă gospodăriile de fermieri-arenda și se confrunt ă frecvent cu
dificultăți și limitări financiare și, de regul ă, nu pot asigura o exploata re suficient de eficient ă a
pământurilor arendate.
Suprafața terenurilor agricole arendate în conformitate cu forma organizatorico-juridic ă a
întreprinderii-arenda ș este prezentat ă în tabelul 3,2.
Tabelul 3.2
Repartizarea terenurilor agricole
în dependen ță de forma organizatorico-juridic ă a întreprinderilor
Forma organizatorico-juridic ă a întreprinderilor Mărimea
terenurilor
agricole, ha SRL Gospod ărie
de fermieri Cooperativ ă Societate pe
acțiuni Întreprindere
individual ă
1 – 10 – 1, 6 – – –
11 – 20 0, 4 5, 2 – – –
21 – 50 0, 8 9, 8 – – –
51 – 100 2, 0 7, 3 – – 20, 0
101 – 500 32, 8 53, 9 33, 3 – 40, 0
501 – 1000 33, 6 15, 5 25, 0 – 40, 0
> 1000 30, 3 6, 7 41, 7 100 –
În total 100 100 100 100 100

Este ilustrativ faptul c ă cea mai „democratic ă” formă a întreprinderilor agricole – gospod ăria de
fermieri – întrune ște toate categoriile de suprafe țe agricole. În cadrul SRL, SA, a cooperativelor și
gospodăriilor individuale predomin ă terenurile agricole cu suprafe țe de la 100 ha și mai mari. Societ ățile
pe acțiuni au în folosin ță în bază de arendă teritorii care dep ășesc 1000 ha.
Cine arendeaz ă pământul? Datele sondaju lui demonstreaz ă: arendașii sînt persoane cu un capital
social mai înalt, care de țin un poten țial suficient pentru activitate economic ă, contante și alte priorit ăți în
comparație cu cei care nu iau, ci dau p ământul în arend ă.
Capitalul social al arenda șilor se determin ă, în primul rând, de nivelu l de instruire, de pozi ția
socială pe care au ocupat-o în anii ’90 și de vârst ă. Arendașii au un nivel destul de înalt de instruire, o

9bună parte din ei înc ă în anii ’90 s-au aflat în func ții de conducere în diverse structuri economice în cadrul
agriculturii (colhozuri, sovhozuri, brig ăzi), vârsta lor medie, de regul ă, este mai mic ă decât a celor care
oferă pământul în arend ă. Vârsta minim ă a arenda șilor este de 22 de ani, cea maxim ă – de 75 de ani,
vârsta medie – de 47 de ani.
Tabelul 3.3.
Repartizarea grupelor de arenda și după vârsta.
Vârsta
20 – 30 ani 0, 9
31 – 40 ani 17, 2
41 – 50 ani 50, 2
51 – 60 ani 26, 9
61 și mai mult. 4, 5
O bună parte a arenda șilor sunt întruni ți compact în grupele de vârst ă de la 41 la 50 de ani –
49,8%; pe locul doi aflâ ndu-se cei de 51 – 60 de ani – 27, 1%.
Repartizarea arenda șilor în conformitate cu nivelul lor de instruire este ilustrat ă în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4.
Repartizarea arenda șilor în conformitate cu nivelul lor de instruire
Instruirea %
Fără studii 0, 6
Medii generale 3, 7
Medii speciale agricole 18, 1
Medii speciale de alt profil 4, 1
Superioare agricole 63, 6
Superioare de alt profil 9, 9
În total 100

Capitalul social, instruirea arenda șilor întrec cu mult indicii me dii din Moldova. Cota arenda șilor
cu studii superioare este de 74, 0%, ceea ce este aproximativ de 12 ori mai mult decât în întreaga țară,
inclusiv în mediul urban. Iar dac ă ținem cont doar de localit ățile rurale, vom defini c ă arendași au devenit
practic to ți reprezentan ții elitei de la sate, cei mai instrui ți oameni din mediul rural .
Este important faptul c ă printre arenda șii cu studii superioare 64, 0% au studii superioare agricole
și doar 10, 0% – în alte do menii. Aceasta înseamn ă că grupul arenda șilor este constituit, în primul rând,
din persoane care posed ă cunoștințe și deprinderi necesare în domeniul agriculturii.

10Destul de mul ți arendași au studii medii speciale agri cole – 18, 1%. Aceasta este p ătura cadrelor
de speciali ști de rang mediu (fo ști agrotehnicieni, economi ști, tehnicieni, brigadieri și șefi de echip ă),
care, la fel, posed ă cunoștințe suficiente și sunt capabili s ă gospodărească eficient pe terenul agricol
arendat.
Perioada de activitate a arenda șilor. Majoritatea întreprinderilor au fost înregistrate în 1999-
2000. Cea mai intens ă perioadă de înregistra re – 1999 (51,7%) și 2000 (31,0%) se deosebe ște
considerabil de perioada de „a șteptare” – 1990 – 1998 – 18,3%.
Tabelul 3.5.
Repartizarea arenda șilor în conformitate cu termenul de înregistrare a întreprinderii
Anul, când a fost înregistrat ă
întreprinderea Numărul de
întreprinderi %
1990 1 0, 2
1992 2 0, 4
1993 4 0, 9
1994 2 0, 4
1995 5 1, 1
1996 12 2, 6
1997 14 3, 0
1998 31 6, 7
1999 240 51, 7
2000 144 31, 0
2001 6 1, 3
N-au răspuns 3 100
Suprafața terenurilor agricole . Suprafa ța minimă a terenurilor agricole, aflate în folosin ța
arendașilor, este de 3 ha, maximal ă – de 5946 ha. În medie suprafa ța terenului agricol este de 680 ha.
Tabelul 3.6.
Repartizarea arenda șilor după suprafața de pământ arendat ă
Suprafața terenului agricol, ha %
1 – 10 0, 6
11 – 20 2, 4
21 – 50 4, 5
51 – 100 4, 5
101 – 500 41, 4
501 – 1000 26, 1
> 1000 20, 5

11
După cum este ilustrat în tabel, 88,0% din arenda și gospodăresc pe suprafe țe de 100 ha și mai
mult. Totodat ă fiecare al patrulea arenda ș posedă de la 501 la 1000 ha , iar fiecare al cincilea – terenuri
agricole cu suprafa ța mai mare de 100 ha.
Concluzia este univoc ă: în sistemul de arend ă din Republica Moldova de pe acum s-au inclus
suprafețe agricole destul de consider abile, fapt care neutralizeaz ă afirmația despre împ ărțirea pământului
în cote mici în rezultatul reformelor funciare și crearea piedicilor în utilizarea tehnicii moderne, a
agrochimiei etc.
Mai rămâne nerezolvat ă problema aspectelor calitative ale arend ării pământului, începând cu
„starea de spirit” a țăranului care ofer ă cota sa în arend ă, a adevăratului proprietar funciar, și până la
interesele statului, legate de impozitare, capacitatea întreprinderilor de a produce m ărfuri, eficien ța
producției.

3.2. Forma organizatoric ă a proprietarilor funciari – arendatori
Ce îi determin ă pe țăranii – proprietari funciari – s ă ofere pământul lor în arend ă? În esență
proprietarul funciar are doar trei variante în rezolvarea dilemei „ce s ă facă cu pământul”: s ă-l prelucreze
individual, de sine st ătător; să-l vândă sau să-l transmit ă în arendă. Fiecare variant ă are la baz ă cauzele
sale. Reie șind din datele primite prin sondaj, cauzele care-i determin ă pe proprietar ii funciari din
Republica Moldova s ă transmită pământul în arend ă sunt ilustrate în tabelul 3.7.
Tabelul 3.7.
Cauzele, care au determinat transmiterea p ământului în arend ă
Cauze %%
Starea sănătății, vârsta 20, 1
Lipsa tehnicii de prelucrare a p ământului 62, 4
Lipsa cuno ștințelor necesare 3, 3
Dificultăți în realizarea produc ției 5, 1
Altceva 9, 1
Cauza de baz ă, care-i determin ă pe proprietarii de p ământ să transmită terenul lor în arend ă –
imposibilitatea de a-l prelucra manual, adic ă lipsa de mijloace tehnice – 62,4%, pe locul doi – starea
sănătății și vârsta înaintat ă – 20,1%. Urmeaz ă dificultățile legate de realizarea produc ției (5,1%),
neposedarea cuno ștințelor necesare unei gospod ăriri eficiente – (3,3%).
După cum vedem, cauza de baz ă are un caracter „pur tehnic”. Ea este legat ă atât de trecerea
tehnicii agricole de la sate în posesia celor care au avut mai mult ă influență, cât și de faptul c ă aceste
mijloace, care au fost procurate și au servit înc ă în timpul gospod ăriilor colective, sunt cu adev ărat uzate.

12Mai puțin frecvente, dar se manifest ă și dificultățile în prelucrarea p ământului divizat în cote mici,
amplasate în locuri diferite.
Vârsta arendatorilor . Eșantionul s-a dovedit a fi de stul de neuniform. Totu și, cea mai mare parte
s-a concentrat în grupul celor de 41 – 60 ani – 59,1%, sau chiar mai în vârst ă – 17,2%.
Lipsa unor diferen țe vizibile între m ărimea grupelor de vârst ă ne permite s ă tragem concluzia,
precum că nu vârsta ar fi cauza principal ă, care-l determin ă pe proprieta rul funciar s ă transmită pământul
în arendă, deoarece cel mai ma re grup (38,2%) întrune ște persoane de 41 – 50 ani, afla te la o vârst ă
activă.
Tabelul 3.8.
Repartizarea grupelor de arendatori în conformitate cu vârsta
Numărul de ani %%
20 – 30 ani 4, 1
31 – 40 ani 19, 6
41 – 50 ani 38, 2
51 – 60 ani 20, 9
61 și mai mult 17, 2

În numărul întreg de responden ți (1473 de persoa ne) vârsta minim ă a arendatorului este de 20 ani,
medie – de 48, iar maximal ă – de 91 ani.
Tabelul 3.9.
Cauzele care au determinat transmiterea p ământului în arend ă,
în conformitate cu vârsta, %
Cauzele care au determinat transmiterea p ământului în arend ă Vârsta,
ani Starea
sănătății Lipsa
mijloacelor tehnice Lipsa de
cunoștințe Dificultăți de
realizare a producției Altceva
20 – 30 3, 2 73, 0 6, 3 6, 3 11, 2
31 – 40 4, 3 69, 3 4, 6 9, 3 12, 5
41 – 50 8, 3 72, 1 4, 0 5, 1 10, 5
51 – 60 20, 5 65, 7 2, 3 4, 0 7, 5
61 și mai
mult 69, 3 25, 8 0, 4 1, 2 3, 3
După cum ilustreaz ă datele, factorul vârst ă influențează motivele transmiterii în arend ă a
pământului: cu cît este mai înaintat ă vârsta proprietarului f unciar, cu atât în m ăsură mai mare se manifest ă
„starea sănătății”. Așa, dacă în grupul celor de 20 – 30 de ani doar 3,2% au indicat aceast ă cauză, în cel de

1351 – 60 au fost 20,5%, iar mai mult de 61 de ani – 69,3%. Dar este remarcabil faptul, c ă în grupul
proprietarilor func iari de vârst ă mai mare de 61 de ani 25,8% au indicat în calitate de cauz ă nu starea
sănătății sau vârsta, ci lipsa de mijloace tehnice. Adic ă fiecare al patrul ea proprietar de p ământ de aceast ă
vârstă consideră că ar putea prelucra cota sa, dac ă ar dispune tehnica necesar ă. Tot în acest grup de vârst ă
este mai mic num ărul celor care consider ă că nu posed ă cunoștințe suficiente (0,4%).
Cum influen țează tipul de activitate asupra deciziei de a transmite p ământul în arend ă este ilustrat
în tabelul 3.10.
Tabelul 3.10.
Cauzele care au determinat transmiterea p ământului în arend ă,
în conformitate cu genul de activitate, %
Cauzele transmiterii p ământului în arend ă Activități
Starea
sănătății Lipsa de
mijloace tehnice Lipsa de
cunoștințe Dificultăți de
realizare a producției Altceva
Pensionar 70, 9 25, 5 0, 4 1, 1 2, 1
Șomer 19, 4 72, 6 1, 6 6, 1 –
Activitate
individual ă 12, 7 60, 0 9, 1 – 18, 2
Lucrător agricol 7, 3 73, 2 2, 5 4, 6 12, 4
Lucrător la alt tip
de întreprindere 10, 8 64, 0 10, 8 5, 4 9, 0
Concluzia este evident ă: cauza principal ă, de care se conduc at ât proprietarii de p ământ angaja ți în
câmpul muncii, cât și cei șomeri, atunci când decid s ă transmit ă pământul în arend ă, constă în
imposibilitatea de a-l prelucra manual, f ără de mijloace tehnice. Aceast ă cauză a fost men ționată de
60,0% din proprietarii f unciari care practic ă o activitate de munc ă individual ă și de 73,2% lucr ători din
întreprinderile agricole.
Tabelul 3.11.
Repartizarea arendatorilor în conf ormitate cu genul de activitate
Genul de activitate %%
Pensionar 20, 6
Șomer 4, 7
Activitate individual ă 4, 6
Lucrător la întreprindere agricol ă 61, 6
Lucrător la alt tip de întreprindere 8, 5
100

14
Datele rezultate din sondaj nu confirm ă opinia, precum c ă cea mai mare parte a arendatorilor
sunt pensionari. Cu toate c ă ei prezint ă un procent considerabil, dar acesta, totu și, nu întrece cota destul
de impunătoare a pensionarilor din țara noastr ă.
Cea mai mare parte a arendatorilor sunt pe rsoane, încadrate într-o activitate de munc ă – 74,7% .
Rezultă că transmiterea p ământului în arend ă de către proprietarii funciari încadra ți în câmpul muncii este
condiționată sau de imposibilitatea de a prelucra de sine st ătător pământul, sau de lipsa de dorin ță de a
proceda în asemenea mod. Par țial răspunsul la aceast ă dilemă rezultă din datele ob ținute la întrebarea
următoare.
Tabelul 3.12.
Sunt încadra ți arendatorii în gospod ăria agricol ă, căreia i-au transmis p ământul în arend ă?
%%
Da 68, 6
Nu 29, 5
N-au
răspuns 1, 9
100, 0

După cum ilustreaz ă datele, 68,6% din aren datori sunt încadra ți în activitatea gospod ăriei, cărei i-
au transmis p ământul în arend ă. În aceea și gospodărie sunt încadra ți și alți membri ai familiei lor (38,2%).
Tabelul 3.13.
Sunt încadra ți alți membri ai familiei în gospod ăria dată?
Da 38, 2%
Nu 59, 3%
N-au răspuns 2, 5%
Devine clar c ă situația creată de lipsa mijloacelor tehnice agricole se complic ă și de faptul c ă
50,5% din proprietarii func iari n-au încheiat un contract de arend ă a propriet ății, cu toate c ă aproape
jumătate din cei chestiona ți au indicat existen ța unui asemenea document (49,5%).
Tabelul 3.14.
Există un contract de transmitere a p ământului Dvs în arend ă (cotă de proprietate)?
Da 50, 5%
Nu 49, 5%
Una dintre cele mai importante circumstan țele în luarea deciziei de transmitere a p ământului în
arendă constă în suprafa ța cotei de p ământ, aflat ă în posesia arendatorului, proprietarului funciar.

15Participan ții la chestionare ( 1472 de persoane ) au transmis în arend ă 2680 ha de p ământ, inclusiv
terenuri arabile, livezi și vii.

Tabelul 3. 15.
Repartizarea p ământului, transmis în arend ă, după mărimea cotei
Mărimea cotei, ha Suprafa ța, ha %
Până la1 106,23 4,0
De la 1 la 2 1269,95 47,4
De la 2 la 3 761,24 28,9
De la 3 la 4 257,96 9,5
De la 4 la 5 122,99 4,5
De la 5 la 6 41,49 1,4
De la 6 la 7 90,85 3,3
De la 7 la 7,54 29,36 1,1
14 ha (un caz) 14,00 0,5
În total arendat 2680,07 100,0

După cum ilustreaz ă datele, la tranzac țiile de transmitere în arend ă participă proprietari funciari, în
proprietatea c ărora se afl ă cote de pân ă la 3 ha; acest grup este cel mai reprezentativ – cel al proprietarilor
funciari mici.
Se poate presupune c ă proprietarii de cote cu suprafa ța mai mic ă de 3 ha, care mai sunt înc ă și
divizate în 4 – 8 lo turi, se confrunt ă cu dificult ăți în prelucrarea lor tehnic ă. Și invers, pe cotele care
depășesc 5 ha folosirea tehnicii este îndrept ățită.
Acestea sunt caracteristicile de baz ă ale arendatorului, ale proprietarului de-facto al p ământului,
care a decis s ă-l transmit ă în arendă.

3.3. Probleme ce țin de contract: înregistrare, accesibilitate

Consolidarea rela țiilor de arend ă prin contract . Practica încheierii contractelor de arend ă a
pământului în Republica Moldova cunoa ște două forme: scris ă și orală. Cu toate c ă doar prima form ă a
contractului este legal ă, cea de a doua se utilizeaz ă în practica rela țiilor de arend ă destul de frecvent. În
tabelul 3.16 este ilustrat ă frecvența încheierii contractelor scrise despre transmiterea p ământului în
arendă.

16Tabelul 3.16.
Ponderea arendatorilor și arendașilor, care au întocmit contract de arend ă în scris
Arendatori, % Arenda și, %
Da 91, 7 92, 5
Nu 8, 1 7, 3
N-au
răspuns 0, 2 0, 2
În total 100 100

După cum se vede din tabel, a fost dep ășită practica primilor ani când la sate aproape toate
contractele se încheiau în form ă orală. Posibil c ă în 2000 în acest domeniu au avut loc schimb ări
cardinale. În conformitate cu datele rezultate din ches tionare, majoritatea contractelor se încheie în scris.
Totodată, aceste date c ăpătate de la arenda și coincid cu cele rezultate din prelucrarea r ăspunsurilor
arendatorilor. La întrebarea: „Exist ă un contract în scris despre transmiterea p ământului în arend ă?” au
răspuns pozitiv 91,7% arenda și și 92,5% arendatori. Nu exist ă un contract scris, dar s-a ajuns la o
înțelegere oral ă, menționează 8,1% arenda și și 7,3% arendatori.
Așadar, rezultatele chestion ării mărturisesc despre promovarea rela țiilor de arend ă între părți, în
direcția încheierii contractelor de arend ă legalizate. Cu toate c ă mai este vie în sa tul moldovenesc tradi ția
înțelegerii orale, care se mai întâlne ște în rela țiile de arend ă. Asemenea „în țelegeri” sunt caracteristice
gospodăriilor de fermieri , unde ambele p ărți, de regul ă, sunt locuitori ai aceluia și sat (Tabelul 3.17).

Tabelul 3.17.
Existența contractului de arend ă a terenurilor agricole în conformitate cu forma
organizatorico-juridic ă a întreprinderii-arenda ș
Forma organizatorico-juridic ă a
întreprinderii Prezența sau
absența
contractului SRL GF C SA ÎI În total pe
întreprinderi
Da, este 97, 9 86, 5 91, 7 100, 0 90, 0 98, 8
Nu, nu este 2, 1 13, 5 8, 3 – 10, 0 7, 2
100 100 100 100 100 100
După cum se vede din ta bel, contractele în scris se încheie mai frecvent cu întreprinderile de tipul
„societate pe ac țiuni” – 100% și SRL – 97,9%, iar cu „gospod ăriile de fermieri” și „întreprinderile
individuale”, existând raporturi amical e sau de rudenie, raporturile nu cap ătă caracter legal, fiind
încheiate contracte orale.

17Informația despre starea încheierii contractelor, oferit ă de arenda și și de arendatori, practic
coincide.

Tabelul 3.18.
Existența contractului de arend ă a terenurilor agricole în conformitate cu forma
organizatorico-juridic ă a întreprinderii care a oferit terenul în arend ă
Prezența contractului de
arendă Forma organizatorico-juridic ă a
întreprinderii
Da Nu
Societate cu r ăspundere limitat ă 96, 9 3, 1
Gospodărie de fermieri 86,0 14, 0
Cooperativ ă 100, 0 –
Societate pe ac țiuni 100, 0 –
Gospodărie individual ă 77, 3 22, 7

Existența contractelor despre transmiterea p ământului în arend ă la arenda și și la
arendatori . Teoretic încheierea contractului presupune aflarea a câte un ex emplar la ambele p ărți. În
tabelul 3.19 este ilustrat ă procentul arendatorilor, care au contractul de arend ă „la mână”.

Tabelul 3.19.
Ponderea arendatorilor, care au contractul de arend ă „la mână”
Au contractul „la
mână” %%
Da 83, 8
Nu 16, 2

Răspunsurile demonstreaz ă că o bună parte din ei (83, 8%) de țin un exemplar al contractului.
Totuși, mulți proprietari de p ământ (16, 2%), transmi țându-l în arend ă nu insistă în a primi un exemplar al
contractului sau nu-l pr imesc din diverse cauze.
În tabelul 3.20 este ilust rat cum întreprinderile cu statut organizatori co-juridic diferit ofer ă un
exemplar al contractului de arend ă proprietarului f unciar pentru p ăstrare. Din r ăspunsurile proprietarilor
rezultă că „uită” să facă acest lucru întreprinderile de diverse tipuri, contractul nu este transmis
întotdeauna celei de a doua parte.

18Tabelul 3.20.
Existența contractelor de arendare a p ământului în conformitate cu forma organizatorico-
juridică a întreprinderii, %
Contractele se afl ă la
arendator Statutul legal al întreprinderii
Da Nu
SRL 89, 3 10, 7
Gospodărie de fermieri 79, 5 20, 5
Cooperativ ă 59, 1 40, 9
Societate pe ac țiuni 90, 0 10, 0
Întreprindere individual ă 63, 6 36, 4

Legislația este înc ălcată prin faptul c ă un exemplar al cont ractului nu este da t arendatorului de
către 36,4% din întreprinderile indivi duale, 40,9% – coopera tive, 20,5% – gospod ării de fermieri.
În linii mari 90% din partener i – întreprinderi de tipul SRL și societăți pe acțiuni – respect ă
condițiile juridice ale încheierii unei tranzac ții și oferă un exemplar al contractul ui proprietarului funciar.
Dar nici în cazul aces tor întreprinderi nu g ăsim o situa ție pe deplin satisf ăcătoare.
Problema înregistr ării contractelor de arend ă a pământului . Contractul de arend ă a
pământului, la fel pr ecum alt document juridic, pent ru a primi puterea juridic ă trebuie s ă fie înregistrat.
Din diverse motive acest lucru nu se realizeaz ă întotdeauna. În tabelul de mai jos este ilustrat procentul
contractelor înregistrate și neînregistrate.
Tabelul 3.21.
Cota contractelor de arendare a p ământului înregistrate și neînregistrate
Ați înregistrat contractul? %%
Nu 15, 0
Da, la prim ărie 82, 3
Da, la Cadastrul Funciar 2, 7

La întrebarea despre înregistrarea contractelor de arend ă a pământului au r ăspuns doar
proprietarii-arendatori. Dup ă cum arat ă datele, o bună parte din contracte (15,0% !) nu sunt înregistrate
deloc și, vorbind serios, nu au valoare juridic ă. Dacă mai ținem cont și de faptul că 8,1% din proprietarii
funciari în genere nu au încheiat vreun contract, putem ajunge la concluzia c ă 23,1% din arendatori nu se
află în câmpul reglement ării juridice a rela țiilor de arend ă.
Înregistrarea contractelor de arend ă a pământului se realizeaz ă de două organe – prim ăria (82,3%),
iar în cazul încheierii unui c ontract pe un termen ce dep ășește 3 ani – Cadastrul Funciar Na țional (2,7%).

19Practica existent ă de înregistrare a contractelor de arend ă ține de o procedur ă facilă de încheiere a
lor. Înregistrarea contractelor la prim ărie exclude formalismul inutil, che ltuielile de deplasare în centrul
județean pentru a vizita cadastrul funciar local. Fire ște că o asemenea simplifi care convine ambelor p ărți
– arendatorului și arendașului.
Tabelul 3.22.
Înregistrarea contractelor de arendare a p ământului în conformitate cu forma
organizatorico-juridic ă a întreprinderii
Forma organizatorico-juridic ă a
întreprinderii Este înregistrat contractul de arendă?
SRL GF C SA ÎI În
total
Nu 11, 1 19, 2 16, 7 – 10, 0 14, 4
Da, la prim ărie 86, 8 76, 8 83, 3 100 90, 0 2, 9
Da, la Cadastrul Funciar 2, 1 4, 0 – – – 2, 7
100 100 100 100 100 100

Cel mai frecvent se înregistreaz ă contractele înch eiate cu SA – 100,0%, cu ÎI – 90% și cu SRL –
86,8%.
Nu mai pu țin important ă este chestiunea termenului de încheiere a contractului de arend ă a
proprietății funciare. Cât de frecvent se desfac asemenea contracte?
Desfacerea contractului de arend ă. Dintre 464 de arenda și intervieva ți 200 au reziliat
contractele de arend ă a propriet ății funciare. În total au fost reziliate 7413 contracte de arend ă. Fiecare
arendaș a anulat în mediu ap roximativ 16 contracte, iar contracte în ac țiune, de regul ă, sunt mai pu ține.
După cum demonstreaz ă datele, num ărul contractelor anulate îl întrece pe cel al contractelor în
acțiune. Aceast ă situație nu poate fi apreciat ă univoc. Proprietarul funciar poate anul a contractul de
arendă, descoperind un mod nou, ma i eficient, de tranzac ție funciar ă sau hotărând să prelucreze de sine
stătător pământul.
Într-o oarecare m ăsură, cauza anul ării contractelor este ilustrat ă de răspunsurile arendatorilor la
întrebarea: „Care sunt cauzele anul ării contractelor?”. Fire ște că trebuie s ă se țină cont că acestea sunt
opiniile arenda șilor. Ținând cont de statutul lor nu se poate conta pe o obiectivitate și competen ță deplină.
Nici proprietarul funciar-arendator nu întotdeauna a ilustrat obiectiv cauza adev ărată a anulării
contractului de arend ă.
Opiniile difer ă considerabil în cît prive ște varianta pl ății de arend ă mici, care, dup ă părerea
arendașilor, constituie 3,9% din num ărul total al cauzelor. În acela și timp, plata mic ă pentru arend ă, după
părerea proprietarilor-ar endatori constituie tocmai 90,3% din num ărul total al cauzelor și al nemul țumirii
de contractul încheiat. Aceast ă diferență destul de semnificativ ă a datelor este deosebit de ilustrativ ă.

203.4. Termenii contractului de arend ă

Despre consolidarea rela țiilor de arend ă și gradul de încredere atât a proprietarilor-arendatori, cît
și a arenda șilor în asemenea form ă de colaborare economic ă ne demonstreaz ă termenii pentru care se
încheie contractele de arend ă.

Tabelul 3.23.
Termenul, pentru care se încheie contracte de arend ă
Răspunsurile
arendatorilor Răspunsurile
arendașilor Termen
%% %%
1 an 12, 5 13, 0
2 ani 1, 4 2, 8
3 ani 72, 3 72, 1
4 ani – 0, 2
5 ani 11, 4 10, 2
6 ani – 0, 2
10 ani 1, 0 1, 3
15 ani 0, 3 –
25 ani 0, 2 0, 2
100 100

Este clar faptul, c ă cu cît este mai mare termenul de încheiere a contractului de arend ă, cu atât mai
mult se poate considera c ă se instituie o atmosfer ă de încredere în rela țiile de arend ă în agricultur ă.
Actualmente, în conformitate cu datele chestion ării, în practica încheierii contractelor de arend ă a
pământului predomin ă termenul scurt (87%) de câte 1-3 ani, sau mai pu țin scurt de câte 5 ani – mai mult
de 10%.
Asemenea situa ție, probabil, m ărturisește despre faptul c ă arenda ca form ă de gospod ărire, cu
toate că este destul de r ăspândită în Republica Mol dova, se mai afl ă la o etapa incert ă. Starea de
instabilitate, neîncredere care s-a instaurat în rela țiile economice din sectorul agrar, împiedic ă încheierea
contractelor pe termen lung. Între timp, arenda pe termen scurt este o piedic ă evidentă în calea
investițiilor, a schimb ărilor structurale și a altor ac țiuni, orientate spre perspectiv ă. Anume aceste
schimbări corespund interese lor de perspectiv ă ale locuitorilor satelor și ale statului în genere.

21Tabelul 3.24.
Termen, pentru care se în cheie contracte de arend ă în conformitate cu forma
organizatorico-juridic ă a întreprinderii-arenda ș
Forma organizatorico-juridic ă a întreprinderii arenda ș Termen
SRL GF Coop SA ÎI În total
1 an 7, 4 18, 8 25, 0 – 10, 0 12, 7
2 ani 1, 6 4, 2 8, 3 – – 2, 8
3 ani 77, 8 64, 4 58, 3 100 90, 0 72, 1
4 ani – 0, 5 – – – 0, 2
5 ani 11, 2 10, 5 8, 4 – – 10, 5
6 ani 0, 4 – – – – 0, 2
10 ani 1, 6 1, 1 – – – 1, 3
25 ani – 0, 5 – – – 0, 2
În total 100 100 100 100 100 100
Termenul de încheiere a contractelor de arend ă cu SRL-urile și gospodăriile de fermieri este mai
de durată decât cel cu alte întreprinderi. SRL-ul încheie contracte pe termen de la 1 la 10 ani inclusiv, GF
– de la 1 la 25 ani inclusiv. Cât n- ar fi de straniu, SA în cheie contracte doar pentru 3 ani. Cooperativele
încheie pe un an – 25, 0%, sau pe trei – 58, 3%.
Un caracter variat are și termenul de încheiere a contractelor cu SRL-urile și gospodăriile de
fermieri. În cadrul SRL-urilor se manifest ă trei variante: pe un an – 7,4 %, trei ani – 77,8%, cinci ani –
11,1%. În cadrul gospod ăriilor de fermieri, contracte pentru un an – 18, 8%, pentru trei ani – 64, 4% și
pentru cinci – 10, 5%. Asemenea tendin țe oferă proprietarilor funciari arendatori libertate de a alege.
Termenul de arend ă în conformitate cu aprecierile pr oprietarilor funciari – arendatori.
După cum arata tabelul 3.25, termeniul de arend ă variază după forma organizatorico-juridic ă a
întreprinderii cu care se încheie contractul, dar ace ste aprecieri nu se deosebesc cardinal de cele ale
arendașilor. Tabelul 3.25.
Termenul, pentru care se încheie contracte de arend ă după
forma organizatorico-juridic ă a întreprinderii-arendator, %
Termen de arend ă, ani Forma organizatorico-juridic ă a întreprinderii
1 2 3 5 10 15 25
SRL 6, 8 0, 9 79, 6 10, 8 1, 4 0, 5 –
Gospodărie de fermieri 19, 5 1, 9 64, 4 13, 0 0, 6 – 0, 6
Cooperativ ă 15, 9 2, 3 68, 2 13, 6 – – –
SA – – 100, 0 – – – –
ÎI 22, 7 4, 5 72, 8 – – – –

22
Termenii optimali de arend ă. Evaluarea celui mai potrivit termen de arend ă a pământului, dat ă
de către proprietarii-arendatori, se prezint ă ca o proiectare a reprezent ărilor despre starea lucrurilor pe
piața funciară, despre dinamica acestei pie țe și planurile pentru viitor. În ta belul 3.26 este ilu strat termenii
optimali de arend ă a pământului, în conformitate cu aprecierile arendatorilor. Dup ă cum se vede,
aprecierile arendatorilor arat ă o diferen ță vădită de practica real ă a termenului de încheiere a contractului
de arendă. Așadar, termenii optimali, în confor mitate cu opiniile responden ților, este considerat de la 1 la
3 ani doar de 20,4% din cei intervieva ți, mai mare de 5 ani – de 79,6%. Cel mai pot rivit termen de arend ă,
după opinia arendatorilor, este de 5 ani – 34,1% sau de 10 ani – 30,5%.
Tabelul 3.26.
Termen optimal de arendare a terenurilor agricole
Termen optimal, ani %%
1 an 4, 1
2 ani 0, 4
3 ani 15, 9
5 ani 34, 1
7 ani 0, 7
10 ani 30, 5
15 ani 6, 1
20 ani 4, 3
25 ani 2, 6
30 ani 0, 4
99 ani 0, 9
În total 100

De fapt ne confrunt ăm cu un spectru larg de opinii. Nici o variant ă nu atinge bariera de 50% și nici
una nu se manifest ă de pe pozi ții prioritare. Probabil cauza principal ă constă în lipsa unor orient ări ferme
spre perspectiv ă. Aceasta se refer ă și la baza legislativ ă, și la accesibilitatea creditelor, și la asigurarea cu
tehnică și deservire a ei, și la cerințele pieței, condițiile de export a produc ției etc. Răspuns la toate aceste
întrebări poate oferi doar statul, politica sa economic ă.

3.5. Condițiile și formele pl ății de arend ă

Constituirea pie ței în sectorul agrar, în gene ral, la fel precum noutatea rela țiilor de arend ă, în
particular, pune destul de acut problema condi țiilor și formelor pl ăților pentru arend ă.

23Tabelul 3.27.
Corelația diferitor condi ții de realizare a pl ăților pentru arend ă în Republica Moldova
Răspunsurile
arendatorilor Răspunsurile
arendașilor Condiții de realizare a pl ăților
pentru arend ă
%% %%
Plată stabilită 57, 9 59, 3
În % din venitul brut 37, 5 34, 5
Mixtă 4, 6 6, 2

Contractele de arend ă a pământului, în cele mai frecvente cazuri, se încheie cu specificarea a dou ă
forme de achitare a pl ăților pentru arend ă: plată stabilă – 59,3% și procent din venitul brut – 34,5%.
Forma mixt ă de achitare a pl ăților constituie 6,2%. În r ăspunsurile arendatorilor și ale arenda șilor se
manifestă unele diferen țe, cu toate c ă acestea nu influen țează considerabil asupra caracterului pl ăților de
arendă, dar diferen țele denotă momente importante. Ele ne vorbesc de faptul că arendașii, în compara ție
cu arendatorii, diminueaz ă într-o oarecare m ăsură cota plăților stabile și, în acela și timp, m ăresc cota
plății în procente din venitul brut, reali zat din vânzarea pr oduselor. Se manifest ă această diferență și în
aprecierea cotei pl ăților mixte.
Tabelul 3.28.
Condiții de plată pentru arend ă
după forma organizatorico-juridic ă a întreprinderii
Forma organizatorico-juridic ă a
întreprinderii
SRL GF Coop SA ÎI În total
Stabilită 63, 9 54, 9 33, 3 50, 0 70, 0 59, 4
% din venitul
brut 30, 3 38, 3 66, 7 – 30, 0 34, 5
Mixtă 5, 8 6, 8 – 50, 0 – 6, 1

În cadrul SRL-urilor, ÎI și al GF domin ă plățile fixe – respectiv 63,9%, 70,0% și 54,9%. În
cooperative – cota de la realizarea produsului brut – 66,7%. În SA în egal ă măsură plățile sunt fixe și
mixte – câte 50% respectiv. În cadrul tuturor tipurilor de întreprinderi, cu excep ția cooperativelor,
„procentul de la realizar ea produsului brut” variaz ă de la 30,0% la 38,3%. Condi țiile mixte de achitare a
plăților de arend ă se folosesc doar în SRL și în GR – respectiv 5,8% și 6,8%.

24Tabelul 3.29.
Satisfacția de condi țiile contractului în conformitate cu genul de activitate al arendatorului
Sunteți mulțumit de condi țiile contractului? Genul de activitate
Da Nu
Pensionar 73, 0 27, 0
Șomer 71, 0 29, 0
Activitate individual ă 70, 9 29, 1
Lucrător în
întreprindere agricol ă 87, 5 12, 5
Lucrător la alt tip de
întreprindere 71, 2 28, 8

Sondajul a demonstrat c ă cei mai satisf ăcuți de condi țiile contractului de arend ă dintre proprietarii
funciari-arendatori sînt lucr ătorii întreprinderilor agricole – 87,5%. Nu este exclus faptul, c ă cauza acestei
satisfacții constă în faptul, c ă anume ace ști „lucrători ai întreprinderilor agricole” au constituit
întreprinderea, prin oferirea cotelor sale în arend ă. Ei, posibil, comparativ cu alte categorii, se folosesc de
careva înlesniri precum și de posibilit ăți mai mari de a influen ța asupra condi țiilor de încheiere a
contractului. Totodat ă, după cum au demonstrat datele rezultate din chestionar, aceast ă categorie de
proprietari funcia ri-arendatori mai frecvent indic ă la respectarea condi țiilor specificate în contractul de
arendă.
Tabelul 3.30.
Îndeplinirea condi țiilor men ționate în contract
în conformitate cu genul de activitate al arenda șului
Sunt îndeplinite condi țiile contractului? Genul de activitate
Deplin Par țial Nu se realizeaz ă
Pensionari 76, 7 20, 0 3, 3
Șomeri 63, 5 34, 9 1, 6
Activitate individual ă 72, 7 23, 6 3, 6
Lucrător în gospod ăria
sătească 86, 0 12, 5 1, 5
Lucrător la alt tip de
întreprindere 73, 0 23, 4 3, 6

25Cel mai frecvent nu se îndeplinesc condi țiile specificate în contractul de arend ă în cazul arend ării
de la persoanele care practic ă o activitate individual ă de muncă, de la cele angajate la alte întreprinderi și
de la pensionari.

Tabelul 3.31.
Forma de plat ă pentru arend ă
Răspunsurile
arendașilor Răspunsurile
arendatorilor
%% %%
În bani 1, 9 1, 8
Naturală 82, 5 86, 5
Mixtă 15, 6 11, 7
În total 100 100

După cum se a ștepta, în condi țiile lipsei de „bani-cash” la sate plata pentru arenda p ământului mai
frecvent se realizeaz ă în natură. Acest tip de plat ă este mai pu țin supus riscului pentru arenda ș și acceptat
economic și psihologic de c ătre săteanul-proprietar funciar. În conformitate cu aprecierile arenda șilor,
plata în natur ă constituie – 82,5%, iar dup ă părerea arendatorilor – 86,5%. Diferen ța de 4,0% poate fi
explicată prin prezen ța unui acord oral despre plat ă, tip de raporturi deosebit de r ăspândite în mediul
rural.
Aprecierea gradului de r ăspândire a realiz ării plăților în bani practic coincid în cazul ambelor
categorii de responden ți – 1, 9% și 1, 8%. Plata în bani este practicat ă, de regul ă, de arenda șii de suprafe țe
mari, care de țin o bază financiar ă solidă și canale certe de realizare a produc ției.
Concluzie: predominarea pl ăților în natur ă mărturisește despre imperfec țiunea rela țiilor economice
de piață în mediul rural, fapt confirmat și de datele oferite de statistica oficial ă – nu mai pu țin de 20% din
locuitorii satelor se afl ă în afara circuitului monetar.
Cea mai mare parte a arenda șilor este pe deplin satisf ăcută de „caracterul natural” al pl ăților
pentru arenda p ământului, care le simplific ă raporturile cu s ătenii, diminueaz ă parțial responsabilitatea de
realizarea produc ției, de calitatea ei și capacitatea de a se impune ca marf ă. În aceast ă situație este mai
dependent și i se lezeaz ă interesele locuitorului sa tului, care a transmis p ământul în arend ă.
Îndeplinirea condi țiilor contractului. Încălcarea normelor juridice în timpul încheierii
contractului de arend ă a propriet ății funciare, cât și multe alte circumstan țe și condiții de risc duc la
încălcări în indeplinirea condi țiilor contractului.

26Tabelul 3.32.
Se realizeaz ă condițiile contractului, %?
R ăspunsurile
arendașilor Răspunsurile
arendatorilor
Se realizeaz ă 86, 4 77, 8
Parțial 12, 9 18, 2
Nu se realizeaz ă 0, 4 2, 0
Nu a răspuns 0, 3 2, 0

Este evident ă diferența opiniilor: arenda șii dau o apreciere a realiz ării condițiilor contractului mult
mai optimist ă, arendatorii sunt mai pesimi ști, diferen ța fiind destul de mare constituind 8,6%.

Tabelul 3.33.
Dacă condițiile sunt îndeplinite, atunci în termenul stabilit (%)?
Răspunsurile
arendașilor Răspunsurile
arendatorilor
Da 90, 3 86, 0
Nu 5, 0 8, 9
N-a răspuns 4, 7 5, 1

După cum se vede, exist ă probleme și în cât prive ște îndeplinirea condi țiilor în termenul stabilit.
Aprecierile ambelor p ărți, implicate în rela ția de arend ă, sunt 10% – 14%, din cont racte nu se îndeplinesc
la timp, sau în ge neral nu se ofer ă vre-un răspuns.
Tabelul 3.34.
Sunteți satisfăcut (arendatorul) de condi țiile contractului?
Da 81, 4
Nu 16, 9 N-a răspuns, nu poate r ăspunde 1, 7.
Probabil, satisfac ția unei p ărți considerabile din proprietari i-arendatori (81,4%) de condi țiile
menționate în contractul de arend ă vine din simplul fapt c ă arenda p ământului primit în proprietate de la
stat ca form ă de gospod ărire în agricultur ă nu are pân ă când vreo alternativ ă; cererea de cump ărare a
pământului mai r ămâne înc ă nesemnificativ ă. Totodat ă, transmi țând pământul în arend ă, țăranul își
rezervă dreptul de proprietate. Deoarece o mare parte di n arendatori mai au înc ă cel puțin o sursă de
existență, sătenii sunt mul țumiți de faptul c ă primesc ca o plat ă suplimentar ă un careva venit din

27transmiterea p ământului în arend ă. În sfârșit, condițiile contractului le permit majorit ății proprietarilor
funciari care au transmis p ământul în arend ă să munceasc ă în gospod ăria, căreia i-a arendat cota funciar ă.
Dar se impune aten ției faptul c ă 16,9% (!) din arendatori nu sunt satisf ăcuți de condi țiile
contractului. Ap roximativ acela și procent de arendatori alc ătuiesc grupul activ, încadrat în câmpul
muncii. Aceste persoane au necesit ăți mai mari, fapt care frecvent determin ă desfacerea contractelor de
arendă.

Cauzele principale ale insatisfac ției arendatorilor
de condițiile menționate în contractul de arend ă, %
Plata mică pentru arend ă 90,3
Achitarea pl ăților cu întârziere 3,7
Prelucrarea necalitativ ă a pământului 1,4
Încălcarea condi țiilor menționate în contract 4,6
Cauzele insatisfac ției sunt destul de concrete: cea mai important ă constă în insatisfac ția de
condițiile contractului de arend ă – plata mic ă (90,3%), urmat ă de întârzierile pl ăților (3,7%) și, în sfârșit,
de încălcarea altor condi ții, menționate în contract – 4,6%.

Cauzele principale de desfacer e a contractelor de arend ă
de către arendatori (dup ă părerea arenda șilor), %
S-au desprins de la grup și își prelucreaz ă singuri
pământul 75,7
Au vândut p ământul 4,5
Nu s-a plătit pentru arend ă 1,0
Se plătește puțin pentru arend ă 9,1
Nu se plătesc impozitele 0,6
Au plecat la alt lider 9,1

De pe pozi țiile arenda șilor, cauza de baz ă a desfacerii contra ctelor de arend ă a propriet ății funciare
constă în trecerea la prelucrarea de sine st ătător a pământului – 75,7%, pe locul doi , plecarea la alt lider
din cauza pl ății mici pentru arend ă.

3.6. Problema creditului pentru arenda și

Creditul se prezint ă ca un stimul al dezvolt ării și extinderii activit ății întreprinderii. Utilizarea
creditului indic ă destul de univoc la calitatea gospod ăririi. Spre regret, cea mai mare parte a arenda șilor

28(57,8%) nu se folosesc de cred ite. Cauzele acestui fenomen sunt destul de cunoscute: condi țiile
inacceptabile de oferire a creditelor de c ătre bănci; lipsa unei practici ipotecare, utilizarea unor surse
extrabancare de împrumut de mijloace.
Tabelul 3.35.
Primirea creditelor de c ătre arenda și
Au luat credit pe par cursul ultimului an %%
Da 42, 0
Nu 57, 8
N-au răspuns 0, 2

Marea majoritate a creditelor primite de c ătre arenda și sunt cele pe te rmen scurt, pân ă la un an –
94%. Și doar 6,0% din credite sunt pe termen lung, de peste un an. Cauza const ă în aceea, c ă marea parte
a pământurilor arendate se folose ște până când în scopul cultiv ării culturilor anuale mai pu țin intensive
(cereale, floarea soarelui), ceea ce permite c ăpătarea unor „bani u șori”, mai ales din exportul produc ției.
Cu toate acestea, procentul înalt pent ru creditele de termen lung nu contribuie la rea lizarea proiectelor de
perspectiv ă în cultivarea vi ței de vie, în pomicultur ă, ameliorare și alte domenii, care cer investi ții
considerabile.
Tabelul 3.36.
Divizarea creditelor în conformi tate cu termenul de achitare
Luate pe termen %%
Pe termen scurt, de un an 94, 0
Pe termen lung, mai mult de un an 6, 0

Cel mai pu țin – 37,8% – i-au credite gospod ăriile de fermieri și cooperativele – 33,3%. Într-o
măsură mai mare folosesc creditarea societ ățile pe acțiuni și întreprinderile individuale – 50,0%, iar SRL-
urile – 45,7%.
Tabelul 3.37.
Primirea de credite în conformitate cu statutul legal al întreprinderii
Au primit credit Forma organizatorico-juridic ă a
întreprinderii Da Nu
SRL 45, 7 54, 3
GF 37, 8 62, 2
Coop 33, 3 66, 7
SA 50, 0 50, 0
ÎI 50, 0 50, 0

29Tabelul 3.38.
Primirea de credite pe termen de un an și de mai mult de un an
Au primit credit pe termen
Până la un an Mai mult de un an
SRL 94, 7 5, 3
GF 94, 6 5, 4
Coop 60, 0 40, 0
SA 100 –
ÎI 100 –

3.7. Viitorul rela țiilor de arend ă: intențiile arenda șilor și ale proprietarilor funciari

Experiența țărilor cu o pia ță funciară dezvoltat ă demonstreaz ă că arenda, ca tip de tranzac ție a
pământului, va exista întotdeauna. Dar propor țiile și manifest ările ei, probabil, se vor schimba în
conformitate cu întreaga gam ă a factorilor economici, sociali și politici. O oarecare viziune (subiectiv ă și
de grup) asupra viitorului rela țiilor de arend ă în sectorul agrar din Republica Moldova ne ofer ă planurile
proprietarilor func iari-arendatori și ale arenda șilor.
Planurile arendatorilor. Deoarece proprietarul f unciar actualmente are pu ține variante (de a
prelucra p ământul de sine st ătător, de a-l transmite în arend ă, de a-l înstr ăina), inten țiile lui sunt expuse în
dorința a 79,4% din responden ți de a continua și pe viitor rela țiile de arend ă. La acest num ăr pot fi suma ți
3,2% dintre arendatorii care, în principiu, sunt satisf ăcuți de relațiile de arend ă, dar le va continua
transmițând cota în arend ă altui lider. Pu țini, doar 6,4% din arendatori, inten ționează să desfacă contractul
de arendă și să prelucreze de sine st ătător pământul său. Atrage aten ție faptul, c ă aproape fiecare al
zecelea arendator nu și-a determinat planurile pentru viitorul propriet ății sale funciare.

Tabelul 3.39.
Planurile arendatorilor pentru viitor
De a prelungi cont ractul de arend ă 79, 4
De a rezilia contractul, a transmite cota altui lider 3, 2
De a rezilia contractul, a prelucra cota individual 6, 4
Nu știe/n-a răspuns 11, 0

30Tabelul 3.40.
Planurile arendatorilor în conformitate cu genul de activitate
Planurile pentru viitor , % Genul de activitate
De a prelungi
contractul De a rezilia contractul, a
transmite cota altui lider De a rezilia contractul, a
prelucra cota individual Nu
știe
Pensionar 80, 7 5, 8 5, 8 7, 7
Șomer 54, 8 8, 1 21, 0 16, 1
Activitate individual ă 53, 3 3, 3 30, 0 13, 4
Lucrător în
agricultur ă 84, 6 2, 7 3, 7 7, 2
Lucrător la alt ă
întreprindere 61, 5 1, 7 12, 0 24, 8

Genul de activitate influen țează considerabil planurile arendatorilor. În mare m ăsură intenționează
să transmită și în continuare cotele sale în arend ă două categorii de persoane: încadrate în câmpul muncii
– lucrătorii din întreprinderile agricole (87,3%), și pensionarii (86, 5%). Ce-i drept, cauzele care le
determină deciziile difer ă. În măsură destul de mic ă sunt satisf ăcuți de starea rela țiilor de arend ă
persoanele care practic ă o activitate individual ă de munc ă și șomerii – 62,9%, precum și cele care sunt
angajate în cadrul altor întreprinderi.
Tabelul 3.41.
Cota genurilor de activitate a arenda șilor în corela ție cu viitorul p ământului
Planurile liderilor-arenda și pentru viitor %%
De a procura p ământul în proprietate 16, 8
De a prelungi contractele de arend ă 73, 3
De a renun ța la o parte din terenuri 4, 5
De a procura tehnic ă agricolă și de prelucrare 3, 4
Altele 1, 3
N-au răspuns 0, 7

Planurile arenda șilor cu referin ță la arendă și la formele de folosire a p ământului sunt prezentate
în tabelul 3.41. Chestionarea arenda șilor a demonstrat c ă planurile lor pentru viitor difer ă de cela ale
arendatorilor. Majoritatea inten ționează să prelungeasc ă relațiile de arend ă (73,3%), dar 16,8% din
arendași ar dori s ă procure terenuri agricole în proprietate. Este îmbucur ător faptul, c ă în ciuda tuturor
dificultăților și incertitudinii din „m ediu” numai 4,5% inten ționează să renunțe la o parte din p ământurile
luate în arend ă.

31În sectorul agrar exist ă atâtea lucruri neclare, iar statul urmeaz ă să realizeze înc ă foarte mult în
domeniul asigur ării legale și instituționale a rela țiilor funciare, încât datele c ăpătate în cadrul investiga ției
despre inten țiile de a continua activitatea de antreprenoriat, fie în rela ții de arend ă, sau procurând
pământul în proprietate, s unt destul de îmbucur ătoare.
De secole p ământul în Mol dova a fost bog ăția principal ă, de aceea pentru stat a fost și rămâne
actuală problema cre ării unor condi ții optimale pentru folosirea eficient ă a pământului, care este baza
bunăstării țării și a popula ției ei.

4. Concluzii și recomand ări

În agricultura Republicii Moldova se apropie de final privatizarea p ământului. Dup ă privatizare
proprietarul funciar de la sat are trei variante de administrare a cotei sale de p ământ: de a o prelucra de
sine stătător, de a o transmite în arend ă sau de a o vinde, a o înstr ăina.
Cercetarea realizat ă în 326 de sate din țară, care constituie 31 din localit ățile rurale ale Republicii
Moldova, prin chestionarea a 1476 de proprieta ri funciari și 464 arenda și, a demonstrat c ă în rândurile
lucrătorilor agricoli, cea mai r ăspândită este – arenda. Portretul sociologic al arendatorilor și arendașilor,
caracterul rela țiilor contractuale dintre aceste dou ă părți și al problemelor cu care ele se confrunt ă s-au
manifestat destul de evident în rezultatele sondajului sociologic.
1. S-a stabilit c ă arendașii sunt oameni cu un ca pital social mai mare – experien ță, instruire și
competen ță în domeniul agriculturii. Procentul arenda șilor cu studii superi oare este de 74,0%,
dintre care 64,0% au studii superi oare speciale agrico le. Nu au careva studii doar 0,6% din
arendași. Vârsta medie a arenda șilor – 47 de ani, minim ă – 22 de ani și maximă – 75.
2. Dimensiunile întreprinderilor agr icole organizate recent difer ă, dar 88,0% din arenda și își
desfășoară activitatea economic ă pe terenuri agri cole cu suprafa ța mai mare de 100 ha. Fiecare al
patrulea arenda ș dispune de 501 – 1000 ha, fiecare al cincilea – de mai mult de 1000 ha . În mediu
suprafața arendat ă de un arenda ș este de 680 ha , fapt care permite realizarea produc ției agricole
cu respectarea cerin țelor agrotehnice. În a șa fel, arenda, într-o m ăsură cunoscut ă, anulează teza
despre parcelarea p ământului în rezultatul privatiz ării.
3. Investigația a stabilit c ă în calitate de cauze principale ale transmiterii p ământului în arend ă se
manifestă: imposibilitatea de a-l prelucra manual, f ără de utilizarea mijloacel or tehnice – 62,4 %;
starea sănătății – 20,1%. Datele rezultate din chestionar nu confirm ă opinia, precum c ă majoritatea
arendatorilor sunt pensionari. Printre proprietarii funciari care au transmis p ământul în arend ă
aceștia alcătuiesc 20,6%, cea mai ma re parte a arendator ilor sunt persoa ne aflate la vârsta activ ă –
74,7%.

324. S-a stabilit c ă majoritatea contractelor de arend ă a pământului se întocmesc în form ă scrisă. Dar
mai rămâne considerabil procentul (15,0%) celor ca re nu sunt înregist rate, iar 82,3% sunt
înregistrate în cadrul prim ăriei și al Cadastrului Funciar (c ând contractul de arend ă se întocme ște
pe un termen de ma i mult de trei ani). Termenul majorit ății contractelor de arend ă cuprinde 1-3
ani (87,0%), 5 ani – mai mult de 10,0%.
5. Contractele de arend ă a pământului prev ăd trei condi ții de achitare a pl ăților pentru arend ă:
plățile stabile – 59,3%; în % de la re alizarea produsului brut – 34,5%; pl ăți mixte, care alc ătuiesc
6,2%.
6. Nu a căpătat o răspândire vast ă încheierea contractelor de arend ă a bunurilor materiale (cota
valorică). Actualmente doar 50,0% din prop rietarii de bunuri materiale posed ă asemenea
contracte.
7. Planurile arenda șilor și ale arendatorilor pent ru viitor sunt pozitive : 79,4% dintre proprietarii
funciari au men ționat dorin ța sa de a prelungi c ontractul de arend ă, fapt determinat în mare
măsură de lipsa posibilit ății de a alege. Majoritatea arenda șilor la fel inten ționează să prelungeasc ă
raporturile de arend ă a pământului – 73,3%. Dar 16,8% mai inten ționează se procure p ământ în
proprietate.
Așadar, rezultatele investiga ției ne ofer ă posibilitatea de a concluziona c ă arenda p ământului s-a
afirmat destul de repede în Re publica Moldova în calitate de form ă de bază a tranzac țiilor economice în
care în calitate de obiect figureaz ă pământul și în funcție de un șir de circumstan țe poate să se mențină în
acest statut o perioad ă destul de lung ă, poate chiar suficient ă pentru via ța unei întregi genera ții.
Cauzele acestui fenomen sunt , pe de o parte, afec țiunea tradi țională pe care o resimte țăranul din
Basarabia fa ță de pământ, pe care cu pauz ă de jumătate de secol l-a primit din nou în proprietate.
Actualmente majoritatea locuitorilor de la sate se afl ă la limita de jos a s ărăciei și în afara circuitului
monetar, salvându- și existența doar în condi țiile de gospod ărie natural ă. Țăranul nu se va desp ărți în
curând de p ământ, deoarece pentru multe familii cota de p ământ este aproape c ă unica surs ă din care î și
dobândește mijlocele de existen ță.
Pe de altă parte, arenda șii se ciocnesc și ei de un șir de impedimente. Pân ă la momentul actual în
Republica Moldova este co mparativ foarte mic ă pătura social ă, capabilă de a procura în proprietate
terenuri agricole considerabile. De aceea pentru arenda șii, chiar avu ți din punct de vedere financiar, este
mai favorabil ă arenda pământului pe un termen de trei ani, cu folosirea lui prioritar în calitate de terenuri
arabile, pe care se cultiv ă culturi în condi ții de mecanizare înalt ă (cerealiere și tehnice), cu orientarea spre
export.
În condițiile de arendare a p ământului riscul pentru arenda și se minimalizeaz ă: creditele pot fi u șor
întoarse, plata pentru arend ă se realizeaz ă mai mult în natur ă, partea cea mai considerabil ă a produc ției
este transportat ă pe piețele externe. Circumstan ța negativă rezultă din faptul, c ă arendașul, spre deosebire

33de proprietarul funciar, frecvent se comport ă ca un stăpân temporar, nu respect ă cerințele agrotehnice,
diminuând fertilitatea solului.
Recomand ări, rezultate din investiga ție:
a) de a elabora un model al contractului de arend ă a pământului, în care s-ar relata în detalii
drepturile și obligațiile părților, temeiul în baza c ăruia se desface înainte de termen contractul,
condițiile de recuperare a profitului pierdut din cauza desfacerii înainte de termen a contractului și
alte aspecte ale rela țiilor reciproce dintre p ărți;
b) de a elabora dou ă variante ale proiectului de arend ă a patrimoniului material:
– despre arenda patr imoniului material;
– despre arenda patrimoni ului material urmat ă de procurarea lui;
c) de a realiza investiga ții cu scopul elucid ării cauzelor oscil ării frecvente a volumului pl ăților pentru
arendă a pământului în cadrul diferitor tipuri de întreprinderi agricole . Plata pentru arenda unui ha
oscilează până la 5 și mai multe ori; în 90,0% din cazuri nemul țumirea proprietarilor funciari-
arendatori de condi țiile contractului de arend ă se reduc anume la plata mic ă pentru arend ă, în baza
aceasta se poate trage conc luzia despre lezarea de c ătre arenda și a drepturilor proprietarilor de
cote de pământ. În cazul pl ăților stabile în mare parte nu se ține cont de fertilitatea solului și alte
circumstan țe obiective;
d) de a contribui la extinderea re țelei de companii de leasing și cooperative, orientate spre
necesitățile atât ale arenda șilor, cît și ale gospod ăriilor țărănești, care prelucreaz ă pământul de sine
stătător;
e) de a elabora un sistem de creditare cu destina ție special ă în scopul procur ării de către arenda și a
terenurilor agricole în proprietate;
f) de a accelera elaborarea leg ii Republicii Moldova „Cu priv ire la creditarea în baz ă de ipotec ă”;
g) de a activiza lucrul de informare în mediul arenda șilor și al proprietarilor de p ământ în problema
relațiilor de arend ă – termenul de încheier e a contractelor, tipul și formele pl ăților pentru arend ă,
drepturile și obligațiile părților, în ce cazuri se restituie paguba pricinuit ă și alte aspecte ale
relațiilor dintre p ărți.
În general urmeaz ă să ținem cont de faptul c ă arenda p ământului, fiind cea mai r ăspândită formă
de gospod ărire pe pia ța funciară din Republica Moldova , se va mai men ține încă mult timp, de aceea
anume statul are menirea de a- și asuma responsabilitatea de crearea unui climat favorabil rela țiilor de
arendă: a bazei legislative corespunz ătoare, a raporturilor creditar-bancare și fiscale, a structurilor
instituționalizate – asocia țiilor de fermieri, cooperativelor, re țelelor de întreprinderi mici de prelucrare a
producției agricole, firmelor de leasing și altor structuri orientate spre acordarea de servicii, climat care ar
oferi relațiilor în agricultur ă un caracter civilizat, acceptat atât de locuitorii satelor, arenda și și arendatori,
cât și de stat în general.

Anexă: Chestionarul investiga ției sociologice

Pentru arenda ș (lider)
Chestionar pentru sondajul “Arenda terenului agricol”

Vă rugăm să participa ți la sondajul de opinie refe ritor în problemele de arend ă a
terenului agricol. Sondajul este efectuat de Centrul de investiga ții strategice și reforme la
cererea Ministerului Agriculturii și Industriei Prelucr ătore. Obiectivele sondajului – de a primi
informația „din primele mâini” referitor la arendarea p ământului.
Aprecierile și sugestiile Dvs. vor fi luate în considera ție la elaborarea
recomand ărilor pentru îmbun ătățire relațiilor de arend ă în agricultur ă.
Ancheta este anonim ă.
Vă mulțumim pentru colaborare.

Operator __________________________ Data «_____» martie 2001

А1. Forma organizat orico-juridic ă a întreprinderii Dvs.?
1 SRL
2 Gospod ărie de fermier
3 Cooperativ ă
4 Societate pe ac țiuni
5 Altele
А2. Data înregistr ării întreprinderii Dvs. «____» _____________
А3. Localizarea întreprinderii : sat ______________ , sector ___________________,
județ __________________________

А4. Suprafa ța terenurilor agricole, ha
1 Total ____________ 2 inclusiv: teren arabil ____________ 3 livad ă ____________
4 vie ____________

А5. Numărul cotelor de teren agricol luate în arend ă ___________

35
А6. Mărimea medie a unei cote de teren agricol _______________ ha

А7. Câte pers oane care v-au dat p ământul în arend ă sunt angaja ți la întreprinderea Dvs. ______

А8. Termenul de arend ă a pământului ____________ ani

А9. Aveți contract de arend ă a pământului cu proprietarii?
1 Da 2 Nu

А10. Sunt înregistrate aceste contracte?
1 Nu 2 Da, la prim ărie
3. Da, în registrul cadastral

А11. Câți proprietari de tere n au reziliat contractul cu Dvs.? ______

А12. Care sunt cauzele rez ilierii contractului? Indica ți ___________________________________

А13. Condițiile de plat ă pentru arend ă
1 Plat ă fixă
2 În % din volumul total al recoltei 3 Mixt ă

А14. Forma de plat ă pentru arend ă
1 În bani
2 În natur ă
3 Mixt ă

А15. Sunt îndeplinite condi țiile contractului?
1 În totalitate 2 Par țial
3 Nu sunt îndeplinite

А16. Dacă sunt îndeplinite, atunci
1 În termenul stabilit 2 Peste termenul stabilit

36А17. Care este opinia Dvs., pe ntru ce termen este mai convenabil de încheiat
contractul de arend ă a pământului? ______ ani

А18. Ați luat credite în decursul ultimului an?
1 Da 2 Nu

А19. Dacă da, atunci pentru ce termen?
1 Pe termen scurt, pân ă la un an
2 Pe termen lung, mai mult de un an

А20. Aveți Dvs. contracte de arend ă a cotelor valorice?
1 Da 2 Nu

А21. Care sunt planurile Dvs. pe viitor?
1 S ă răscumpărați pământul în proprietate personal ă
2 S ă prelungiți contractele cu arendatorii
3 S ă Vă refuzați de o parte din suprafe țele agricole
4. S ă achiziționați tehnică agricolă și utilaj de prelucrare a produc ției
agricole
5 Altele, indica ți _________________________________

С1. Vârsta Dvs. ______ ani

С2. Studiile Dvs.
1. Studii medii
2. Medii speciale agricole 3. Medii speciale neagricole 4 Superioare agricole 5 Superioare neagricole

Pentru proprietarul de teren

Chestionar pentru sondajul “Arenda terenului agricol ”

Vă rugăm să participa ți la sondajul de opinie refe ritor în problemele de arend ă a
terenului agricol. Sondajul este efectuat de Centrul de investiga ții strategice și reforme la cererea
Ministerului Agriculturii și Industriei Prelucr ătore. Obiectivele sondajul ui – de a primi informa ția
„din primele mâini” referitor la arendarea p ământului.
Aprecierile și sugestiile Dvs. vor fi luate în considera ție la elaborarea recomand ărilor
pentru îmbun ătățire relațiilor de arend ă în agricultur ă.
Ancheta este anonim ă.
Vă mulțumim pentru colaborare.

Operator __________________________ Data «_____» martie 2001

А1. Întreprinderea ce arendeaz ă terenul Dvs.?
1 SRL
2 Gospod ărie de fermier
3 Cooperativ ă
4 Societate pe ac țiuni
5 Altele
А2. Localizarea întreprinderii : sat ______________ , sector ___________________,
județ __________________________

А3. Ați semnat contract de arend ă a terenului ag ricol cu arenda șul?
1 Da
2 Nu

А4. Dacă da, aveți contractul la Dvs.?
1 Da
2 Nu

А5. Termenul de arend ă ____________ ani

38
А6. Mărimea cotelor de teren agricol ale Dvs., ha
1 Total ____________
2 inclusiv: teren arabil ____________ 3 livad ă ____________
4 vie ____________

А7. Condițiile de plat ă pentru arend ă
1 Plat ă fixă
2 În % din volumul total al recoltei 3 Mixt ă

А8. Forma de plat ă pentru arend ă
1 În bani
2 În natur ă
3 Mixt ă
А9. Sunte ți satisfăcut cu prevederile contractului?
1 Da
2 Nu

А10. Dacă nu, de ce? Indica ți_______________________________________________

А11. Sunt îndeplinite condi țiile contractului?
1 În totalitate
2 Par țial
3 Nu sunt îndeplinite
А12. Dacă sunt îndeplinite, atunci
1 În termenul stabilit
2 Peste termenul stabilit
А13. Sunte ți angajat la întrepri nderea care arendeaz ă terenul Dvs.?
1 Da
2 Nu

39А14. La aceast ă întreprindere sunt angaja ți și alți membri ai familiei Dvs.?
1 Da
2 Nu

А15. Ce Va determinat s ă dați terenul Dvs. în arend ă?
1 Starea s ănătății
2 Lipsa de tehnic ă
3 Lipsa de cuno ștințe
4 Greut ăți la realizarea produc ției
5 Altele (indica ți)
_________________

А16. Ați semnat contract de arend ă a propriet ății Dvs. ( cota valoric ă)?
1 Da
2 Nu

А17. Care sunt planurile Dvs. pe viitor?
1 S ă prelungiți contractele de arend ă
2 S ă reziliați contract, s ă transmite ți terenul altui lider
3 S ă reziliați contractul și să prelucrați pământul de sine
stătător
4 Nu știu
С1.Vârsta Dvs. ______ ani
С2. Ce ocupa ție aveți la moment? :
1 Pensionar 2 Șomer
3 Activitate individual ă
4 Angajat al unei întreprinderi agricole 5 Angajat la alte întreprinderi