CENTRUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT C U FRE CVENȚĂ REDUSĂ (CIDI FR) Mariana N orel Daniela Mihaela F lorescu LIMB A ROMÂN Ă BRAȘOV 2015 2… [600546]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
CENTRUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ
ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT C U FRE CVENȚĂ REDUSĂ (CIDI FR)

Mariana N orel
Daniela Mihaela F lorescu

LIMB A ROMÂN Ă

BRAȘOV
2015

2 Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 3
Chestionar evaluare prerech izite ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
Unitatea de învățare 1. LIMBĂ ȘI STIL ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
1.3. Limbă și limbaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.4. Procesul de comunicare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
1.5. Limbă literară, limbă populară, limbă standard ………………………….. ………………… 10
1.6. Stilul individual și stilurile funcționale ………………………….. ………………………….. …… 13
1.7. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
1.8. Test de autoevaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
Unitatea de învățare 2. LEXICOLOGIE ………………………….. ………………………….. …………. 19
2.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
2.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
2.3. Definiție. Caracteristici ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
2.4. Cuvântul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
2.5. Mijloace de îmbogățire a vocabularului ………………………….. ………………………….. …. 22
2.6. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 42
2.7. Test de autoevaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 42
2.9. Tema de control nr. 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 47
Unitatea de învățare 3. FONETICA ȘI FONOLOGIE ………………………….. …………………. 50
3.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 50
3.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 50
3.3. Aparatul fonator și sunetele limbii române ………………………….. ………………………… 50
3.4. Vocale, consoane, semivocale ………………………….. ………………………….. ………………… 56
3.5. Ortografia și despărțirea cuvintelor în silabe ………………………….. ……………………… 59
3.6. Rez umat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 61
3.7. Test de autoevaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 61
Unitatea de învățare 4. MORFOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………….. 67
4.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 67
4.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 67
4.3. Părțile de vorbire flexibile ………………………….. ………………………….. …………………….. 67
4.4. Părțile de vorbire neflexibile ………………………….. ………………………….. …………………. 71
4.5. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 71
4.6. Test de autoevaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 71
4.7. Tema de control nr. 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 88
Unitatea de învățare 5. SINTAXA ………………………….. ………………………….. …………………… 91
5.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 91
5.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 91
5.3. Enunțul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 91
5.4. Părți de propoziție și cor espondentele lor la nivelul enunțului -frază ……………….. 92
5.6. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 96
5.7. Test de autoevaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 96
5.8. Temele de control nr. 3 și 4 ………………………….. ………………………….. ………………….. 114
Tema de control nr. 4 (posibile modele de subiecte pentru examenul oral) ……………….. 116
Răspunsuri/Sugestii/Recomandări pentru testele de evaluare și de autoevaluare ……… 118
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 129

3 Introducere

Cursul de Limba română oferă s tudenților – viitorilor profesori pentru învățământul
preșcolar – o sursă utilă de pregătire de specialitate, de verificare a competențelor de
comunicare orală și scrisă . Este un curs care trebuie abordat cu responsabilitate, pornind de
la premisa că mode lul oferit de cadrul didactic (actualmente student) va fi urmat de
învățăceii acestuia (preșcolari sau școlari mici).
Cursul oferă numeroase exerciții menite să reactualizeze și să dezvolte competențele
de comunicare corectă, orală și scrisă a studenților.

Obiectivele cursului
– Obiectiv general: Dezvoltarea competențelor de comunicare corectă, orală
și scrisă (fluență, logică și expresivitate în comunicare)
– Obiective specifice:
 identificarea nivelurilor limbii române (nivelul fonetic, l exical, morfolo 6âgic,
sintactic);
 descrierea flexiunii nominale și a flexiunii verbale, clasificarea în declinări și în
conjugări;
 abordarea unor probleme de gramatică normativă;
 evidențierea unor probleme controversate ale gramaticii românești, în vederea
îmbunătățirii comunicării interpersonale;
 cunoașterea, utilizarea și valorificarea stilurilor funcționale ca subansambluri
ale sistemului general al limbii române, orientate spre diverse domenii de
activitate practică, în comunicarea cotidiană.

Comp etențe profesionale (cf. RNCIS)
C1 Proiectarea programelor de instruire sau educaționale adaptate pentru
diverse niveluri de vârstă/pregătire și diverse grupuri țintă
C1.1. Identificarea și asimilarea principalelor teorii ale învățării, a conținuturilor
specifice și a curriculumului disciplinelor predate și a principalelor orientări
metodologice specifice acestei discipline
C1.2. Utilizarea, interpretarea, prelucrarea și aplicarea cunoștințelor de
specialitate, psihopedagogice și metodologice în cadrul înt regului demers
didactic de proiectare a activităților instructiv -educative și a materialelor
didactice
C2 Realizarea activităților specifice procesului instructiv -educativ din
învățământul primar și preșcolar
C2.2 Utilizarea cunoștințelor de specialitate, psiho -pedagogice și metodologice

4 în realizarea activităților instructiv -educative din învățământul preșcolar și
primar.
C2.5 Realizarea activităților instructiv -educative care să respecte și să ilustreze
principiile și metodologiile specifice didacticilor aplicate în învățământul
preșcolar și primar.

Resurse și mijloace de lucru
Parcurgerea cursului se poate realiza prin metoda studiului individual,
combinată cu metodele folosite în timpul activităților tutoriale. Vor fi agreate
activitățile desfășu rate în grupe, metodele învățării prin cooperare, metode pe care
le vei putea utiliza și în propria activitate didactică. De asemenea, îți este necesară
utilizarea calculatorului, accesarea platformei e -learning a Universității
Transilvania din Brașov, pe ntru comunicarea cu tutorele și pentru realizarea și
postarea temelor.

Structura cursului
Cursul este structurat în cinci unități de învățare, alocate celor 28 de ore de
studiu individual .
Sunt propuse 4 teme de control, la finalul unităților de înv ățare 2, 3, 4 și 5, a
căror rezolvare se realizează electronic (pe platforma e -learning) , predându -se
conform termenelor propuse în cadrul unităților respective și stabilite definitiv cu
ocazia activităților tutoriale . Temele de control corectate și rezult atele obținute
sunt transmise (de către tutore) la o săptămână după predarea fiecărui material.
Temele de control corectate fac parte integrantă din portofoliul studentului; care se
predă/transmite electronic, pe plat forma e -learning , împreună cu celelalte aplicații
cerute pentru portofoliu, cu o săptămână înainte de susținerea probei scrise a
evaluării finale.

Durata medie de studiu individual
Se estimează 11-13 ore pentru parcurgerea unei unități de învățare , cu
excepția unități lor de învățare nr. 4 și 5, care au alocate 40, respectiv, 2 0 de ore.
Prin urmare, p entru parcurgerea celor cinci unități de învățare vor fi alocate ,
conform planului de învățământ, 97 de ore de studiu individual .

Evaluarea
Pentru realizarea temelor su nt alocate, conform planului de învățământ, 20 de ore.
Componența notei finale:
– ponderea evaluării finale (examen scris) – 50%;

5 – ponderea portofoliului studentului (în care sunt incluse cele patru teme
de control corectate și al te materiale cerute pe parcu rs) – 40 %;
– din oficiu – 10%.

6 Chestionar evaluare prerechizite

1. Citește textul următor:
„Probabil că a plecat la mare , altminteri mi-ar fi telefonat și m -ar fi invitat
să vin la el când voi avea timp.”

2. Rezolvă următoarele sarcini , valorificând competențele pe care le -ai dobândit în
învățământul preuniversitar :
a) Analizează sintactic fraza.
b) Analizează sintactic și morfologic cuvintele subliniate.
c) Identifică trei cuvinte din text care, în contexte diferite, au valori
morfologice diferite.
d) Alcătuiește contexte potrivite pentru omonimele: corn, mediu, care, liliac,
port.
e) Indică sinonimele cuvin telor: chemare, cinste, însemnătate, urcare,
limpede .

La prima activitate tutorială sau online vei putea verifica dacă ai
rezolvat corect sarcinile.
Pregătește eventualele întrebări, în vederea clarificării lor, în comunicarea
cu tutorele.

7 Unitatea de învățare 1. LIMBĂ ȘI STIL
Cuprins
1.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.3. Limbă și limbaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
1.4. Procesul de comunicare ………………………….. ………………………….. …………………. 9
1.5. Limb ă literară , limbă populară, limbă standard ………………………….. …………… 10
1.6. Stilul individual și stilurile funcționale ………………………….. ………………………… 13
1.7. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 17
1.8. Test de autoevaluare ……………………………………………………. ………………………. .17

1.1. Introducere
Unitatea de învățare 1 îți oferă posibilitatea de a -ți reactualiza
caracteristicile stilurilor funcționale și de a -ți demonstra competențele de
redactare de tex te în stiluri funcționale varia te, apelând la imaginația și
creativitatea care te caracterizează.

1.2. Obiective
După parcurgerea unității de învățare, vei fi capabi l:
– să folosești în acte concrete de comunicare noțiunile de lingvistică și de
stilistică abordate ;
– să redactezi texte aparținând unor stiluri funcționale diferite;
– să utilizez i corect terminologia de specialitate .

Durata medie de p arcurgere a primei unități de învățare este de 11 ore.

1.3. Limbă și limbaj
Conform DEX, limba este un „sistem de comunicare alcătuit din sunete
articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă g ândurile,
sentimentele și dorințele; limb aj.”
În stilistică, limba este definită ca ansamblu de mijloace fonetice,
lexicale și gramaticale, organizate în sisteme, care servește ca instrument de
comunicare între membrii unei comunități lingvistice, iar vorbirea (dacă ne
referim la dicotomia saussu riană langue – parole ) reprezintă utilizarea limbii în
acte concrete de comunicare. Cu alte cuvinte, l imba este un sistem social, iar
vorbirea este individuală.

8
Exemple
Ferdinand de Saussure , în Curs de lingvistică general ă, evidențiază rolul
limbii și al vorbirii:
„Studiul limbajului co mportă deci două părți: una, esențială, are drept
obiect limba, care este socială în esența ei și independentă de individ; acest
studiu este numai psih ic; cealaltă, secundară , are drept obie ct partea individuală
a limbajului, adică vorbirea, inclusiv fonațiunea: ea este psihofizică.
Fără îndoială, aceste două obiecte sunt strâns legate și se presupun unul
pe celălalt; limba este necesară pentru ca vorbirea să fie inteligibilă și să -și
produc ă toate efectele; dar vorbirea este necesară pentru ca limba să se instituie;
istoric, faptul de vorbire o precedă întotdeauna. Cum ne -am putea gândi să
asociem o idee cu o imagine verbală, dacă nu am surprinde mai întâi această
asociere într -un act de vor bire? Pe de altă parte, învățăm limba maternă
ascultându -i pe ceilalți; ea nu ajunge să se depună în creierul nostru decât în
urma a nenumărate experiențe . În sfârșit, vorbirea face ca limba să evolueze:
impresiile primite ascultându -i pe ceilalți ne modif ică deprinderile lingvistice.
Există deci o interdependență între limbă și vorbire; limba este totodată
instrumentul și produsul vorbirii.” ( Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică
generală , Editura Polirom, Iași, 1998, pp. 43 -44)

Aplicații
Desco peră diferența dintre limbă și limbaj, pornind de la textul lui
Ferdinand de Saussure ( Curs de lingvistică generală , Editura Polirom, Iași,
1998, p.36):
„Dar ce este limba? Pentru noi, ea nu se confundă cu limbajul; ea nu este
decât o parte determinată, es ențială – ce-i drept – din el. Este, totodată, un
produs social al facultății limbajului și un ansamblu de convenții necesare,
adoptate de corpul social pentru a îngădui exercitarea acestei facultăți de către
indivizi. Luat în întregul său, limbajul este m ultiform și heteroclit; intersectându –
se în același timp cu mai multe domenii: fizic, fiziologic și psihic, el aparține atât
domeniului individual, cât și domeniului social; el nu se lasă clasificat în nicio
categorie a faptelor umane, pentru că nu știm cu m să-i definim unitatea.
Limba, dimpotrivă, este un tot în sine și un principiu de clasificare. De
îndată ce îi dăm primul loc printre faptele de limbaj, introducem o ordine
naturală într -un ansamblu care nu se pretează la nici o altă clasificare.
Acestui principiu de clasificare i s -ar putea aduce obiecția că exercițiul
limbajului se bazează pe o facultate pe care o deținem de la natură, în timp ce

9 limba este un lucru dobândit și convențional, care ar trebui să fie subordonat
instinctului natural și nu in vers.”

Să ne reamintim…
LIMBĂ VORBIRE
– ansamblu de mijloace
fonetice, lexicale și
gramaticale, organizate în
sisteme, care servește ca
instrument de comunicare
între membrii unei
comunități lingvistice;
– fenomen supraindividual,
obiectiv ;
– tezaur care exprimă
colectivitatea. – actualizarea limbii, utilizarea
ei în acte concrete de
comunicare;

– fenomen individual,
subiectiv ;
– creație care exprimă
individul.

1.4. Procesul de comunicare
Așa cum ai studiat încă în anii de liceu, pro cesul de c omunicare presupune
existența unui emițător care transmite un mesaj unui receptor care îl percepe:

Exemple

10
Aplicați i (pentru PORTOFOLIU)
Reactualizează -ți cunoștințele, explicând schema procesului de
comunicare.

1.5. Limb ă literară , limbă populară, limbă standard
Limba literară este varianta normată unică a limbii, cu un registru
funcțional complet, ea reprezintă aspectul cel mai îngrijit și mai elaborat al unei
limbi naționale. Trăsăturile limbii l iterare sunt:
a. caracterul normat – impune respectarea unor norme cu caracter
obligatoriu, constituite și impuse treptat, pe măsură ce limba literară își lărgea
registrul funcți onal. Normele limbii literare sunt consemnate în scris, fiind
codificate în grama tici normative, în dicționare și în îndreptare. Normele actuale
ale limbii literare se referă la toate nivelurile limbii: fonetic, ortoepic, ortografic
și de punctuație, morfosintactic, lexico -semantic, stilistico -textual. „Caracterul
normat al limbii lite rare nu implică ideea că ea este o limbă fixată o dată pentru
totdeauna, dar nici faptul că e supusă unei evoluții regulate; limba literară este o
limbă caracterizată printr -un fel de echilibru, variabil în mod constant între
fixare și evoluție.” – constat ă Ștefan Munteanu, adept al ideilor lui A. Meillet
(citat de J. Vendreyes, Le langage , Paris, 1921, p. 320, apud Ștefan Munteanu,
Vasile D. Țâra – Istoria limbii române literare. Privire generală, Ediție revizuită
și adăugită, Editura Didactică și Pedagogi că, București, 1983, p. 20) . În limba
literară există un proces continuu de înnoire, de adaptare a formelor, prin care
tradiția și convenția sunt completate și modelate de uz și inovație, ceea ce ferește
limba literară „de pericolul închistării în tipare r igide și anacronice, desprinse de
fluxul viu al limbii vorbite .” (Ștefan Munteanu, Vasile D. Țâra – op.cit. , p. 20)
Prin caracterul normat, limba literară se opune graiurilor, iar prin caracterul
îngrijit – limbajului colocvial.
b. caracterul unitar și stabil – este conferit prin existența sistemului
de norme acceptat de toți vorbitorii, precum și prin prezența/frecvența aspectului
scris al limbii (mai conservator, mai rigid, mai refractar schimbărilor, spre
deosebire de aspectul oral – aspect mai degajat al l imbii).
c. existența întregului registru funcțional – limba literară include
toate stilurile funcționale: oficial -administrativ, științific, publicistic, colocvial
(vorbirea orală cultivată), artistic (beletristic), pe când variantele teritoriale și
sociale a le limbii au numai stilul colocvial, stilul artistic și elemente ale stilului
științific (terminologii specifice unor meșteșuguri).
d. rolul conducător și unificator – limba literară este în interacțiune
cu celelalte variante ale limbii române, se îmbogățește prin preluarea unor

11 elemente lexicale și gramaticale din celelalte variante (vezi noul DOOM),
influențându -le, în același timp, la toate nivelurile, producând schimbări care pot
provoca modificarea configurației variantei influențate.
„Limba literară est e o formă elaborată de existență a limbii comune,
naționale, ea este expresia ei cea mai desăvârșită, în sensul că reprezintă o
sinteză a dezvoltării și a posibilităților limbii întregului popor. Fiind legată de
tradiție, ea este mai conservatoare decât li mba populară, mai convențională, dar
și mai receptivă la inovațiile impuse de dezvoltarea economiei, a științelor și a
tehnicii. Ea este, totodată, un produs al vieții culturale a unui popor, ale cărui
manifestări spirituale le exprimă în formele scrisului și le transmite de la o
generație la alta. De aceea, a și fost numită de unii lingviști limbă de cultură
(langue de la civilisation, Kultursprache).” (Ștefan Munteanu, Vasile D. Țâra –
op.cit. , p. 16)

Exemple
Termenul „literar” din sintagma „limbă literară” se referă, pe de o parte,
la aspectul scris al limbii (>lat. littera = literă), pe de altă parte, la forma îngrijită
controlată, a comunicării unui vorbitor cult; cunoaște mai multe accepțiuni:
– la vechii romani, littera tus = „cel ce cunoaște literele”, „știutor de
carte”;
– subst. lat. litteratura = grecescul grammatica = „știința (cunoașterea)
scrisului și cititului”;
– mai târziu, litteratus = „a fi foarte cult”;
– limbă literară = „limbă cultivată”, folosită de oamenii culț i. Dante
folosește termenul în La vita nuova , cap. XXV, numindu -i pe poeții
care scriu în latină „litterati poete”, iar pe cei care scriu în limba
maternă (vulgară) – „volgari poete”.
– în Renaștere, a scrie literar înseamnă a adopta o formă elaborată a
limbii materne.
Aspectul cultivat al limbii literare se realizează prin:
o selectarea celor mai potrivite mijloace, impuse de scopul
comunicării;
o folosirea exactă și nuanțată a cuvintelor, îmbinarea lor corectă,
clară și coerentă în enunțuri;
o estetica limbii li terare – un semn de maturitate intelectuală a
utilizatorului limbii.

12
O limbă literară se formează pe o anumită treaptă de dezvoltare istorică,
socială, politică și culturală a unui popor. Lingvistul francez J. Vendreyes
realizează o definiție metafo rică a limbii literare: „Limba scrisă (literară) este
stratul de gheață dintr -un râu. Apa care continuă să curgă pe sub gheața ce o ține
încătușată este limba populară și naturală. Frigul care produce gheața vrând să
oprească râul este efortul gramaticilor și al pedagogilor, iar raza de soare care
redă limbii libertatea este forța de neînfrânt a vieții biruitoare peste reguli și
nimicitoare a obstacolelor tradiției.” (J.Vendreyes, Le langage , Paris, 1921, p.
325, apud Ștefan Munteanu, Vasile D. Țâra – op.ci t., p. 20) – de fapt, Vendreyes
înțelege prin limba literară limba literaturii artistice, o limbă specială, care cere
inițiere în cercetare.
Limba populară este aspectul spontan, neelaborat al limbii române, se
manifestă mai ales oral.

Exemple
Limba populară se caracterizează prin:
 diferențieri de ordin fonetic de la o zonă la alta (reducerea africatelor
č, ğ la componenta lor constrictivă s, z prin Moldova și Banat,
palatalizarea dentalelor d, t prin Banat și Crișana);
 existența unui număr mai mare sau mai mic de unități lexicale
(cuvinte și locuțiuni), specifice unei zone;
 folosirea cuvintelor cu sens concret (→ dezvoltarea
polisemantismului);
 simplitate și uniformitate în sintaxă;
 registru funcțional redus.

La baza l imbii literare stă limba populară, între cele două limbi există
întrepătrunderi și schimburi active, fiind în permanent și strâns contact.
Limba comună este limba întregii comunități lingvistice, indiferent de
apartenența dialectală a vorbitorilor, este o variantă virtuală supradialectală a
limbii române contemporane, include fapte de limbă comune tuturor vorbitorilor
de limbă română.
Limba națională este limba folosită de națiunea română ca mijloc de
comunicare, ea tinde să înlocuiască variantele locale ale limbii române.
Limba standard este varianta limbii române nemarcată de trăsături
dialectale, în care faptele de limbă sunt utilizate cu sens denotativ; ea servește
drept model neutru cu care sunt comparate eșantioanele lingvistice cu trăsături
locale, afective, expresive etc.

13 Limba literaturii artistice oferă istoricului limbii literare documente de
epocă, marcând formele, oscilațiile și inovațiile care demonstrează etapele
parcurse de limba literară, până la consolidarea normelor acceptate pentru o
epocă dată. De fapt ceea ce interesează istoricul limbii literare nu este stilul
individual al creației artistice a unui scriitor anume, ci bogăția internă a limbii pe
care scriitorul o pune în valoare și o transmite cititorilor/vorbitorilor, cu alte
cuvint e, trăsăturile comune și virtuale ale limbii.
G. Lanson, în Histoire de la littérature française (Paris, 1906) – cf. Petre
V. Haneș, Limba literară română în prima jumătate a secolului al XIX -lea, ed. a
II-a, București, 1927, p. 8 –, consideră că locul i storiei limbii literare se află între
gramatica istorică și istoria literaturii, obiectul istoriei limbii literare fiind,
potrivit istoricului literar francez, studiul aptitudinilor, al resurselor și însușirilor
de ordin literar ale limbii comune în divers ele etape pe care ea le -a străbătut.
Lingviștii și criticii literari adoptă poziții diferite în ceea ce privește
raporturile între limba literară și limba literaturii artistice: lingviștii consideră
limba literaturii o variantă a limbii literare, un stil, pe când cercetătorii literari
văd în limba literaturii artistice mai mult decât un stil, o realitate mai complexă,
care își are rațiunea în însăși creația literară – artă a cuvântului. În acest caz,
limba este un mijloc de realizare artistică, un instrumen t al artei literare.
Aspectul estetic (funcția estetică) deosebește limba literaturii de limba
literară, caracterizată prin aspect normat (funcția social -culturală).
De asemenea, sfera limbii literaturii este mai cuprinzătoare decât sfera
limbii literare, se folosește de un material lingvistic divers, pe când tendința
fundamentală a limbii literare este nivelarea, integrarea în normă și lărgirea
progresivă a limitelor ei.

Aplicații
Comentează afirmația lui G. Ivănescu ( Istoria limbii române , Editura
Junimea, Iași, 1980, p. 4) , evidențiind nevoia de comunicare a ideilor, gândurilor
și sentimentelor :
„Cel dintâi factor determinant al limbii, care trebuie luat în considerare de
lingvist, este actul (sufletesc sau spiritual) de gândire exprimat prin lim baj și care
poate fi însoțit sau nu de o trăire afectivă, de un sentiment.”

1.6. Stilul individual și stilurile funcționale
„Le style c’est l’homme même.”, afirma Buffon, referindu -se la stilul
individual care particul arizează vorbirea unei persoane.

14  Calitățile generale ale stilului :
 claritatea – formularea și exprimarea clară a ideilor , gândurilor,
sentimentelor ;
 proprietatea – selectarea și folosirea celor mai adecvate mijloace
lingvistice (cuvinte, sensuri, forme, structuri) în exprimarea
ideilor, gândurilor și a sentimentelor, respectarea concordanței
dintre conținut, expresie și intenție ;
 precizia – folosirea riguroasă a mijloacelor lingvistice necesare
exprimării ideilor, gândurilor și a sentimentelor ;
 corectitudinea – respectarea normelor limbi i literare în
organizarea comunicării, a exprimării ideilor, gândurilor și a
sentimentelor ;
 puritatea – utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba
literară .

 Calitățile particulare ale stilului :
 naturalețea (exprimarea firească, degajată, lipsită d e
constrângere a ideilor, gândurilor și sentimentelor) ↔ afectarea,
emfaza;
 simplitatea (evidențierea valorii sugestive a mijloacelor
lingvistice simple în exprimarea ideilor, gândurilor și
sentimentelor) ↔ simplismul;
 armonia (realizarea unui acord al păr ților cu întregul pentru
stabilirea unui echilibru în exprimarea ideilor, gândurilor și
sentimentelor) – cacofonia;
 demnitatea (selectarea și folosirea cuvintelor și expresiilor
admise de simțul cultivat al limbii în exprimarea ideilor,
gândurilor și sent imentelor) ↔ trivialul, vulgarul;
 retorismul (exprimarea entuziastă a ideilor, gândurilor și
sentimentelor) ;
 finețea (folosirea subtilității în exprimarea ideilor, gândurilor și
sentimentelor) ;
 umorul (exprimarea prin atitudini joviale, cu haz, a ideilor,
gândurilor și sentimentelor) ;
 ironia (exprimarea disimulată, prin zeflemea, batjocură,
persiflare, autorironie, sarcasm etc. a ideilor, gândurilor și
sentimentelor) ;
 concizia (selectarea și utilizarea mijloacelor lingvistice stric

15 necesare exprimării ideil or, gândurilor și sentimentelor) ↔
poliloghia;
 oralitatea (introducerea particularităților limbii vorbite într -un
anume mediu social în exprimarea ideilor, gândurilor și
sentimentelor) .

Aplicații
Ilustrează două calități generale și două calități p articulare ale stilului,
folosind ca suport textul următor:

Paris, 15 febr. 1974
Dragă Relu,
Am aici și poemele lui Blaga și antologia lui de poezii populare. […] Zilele trecute
am recitit Luceafărul . Nu are pereche în toată literatura franceză (destul de săracă, de
altminteri). Micile poeme pe care mi le -ai trimis sunt foarte frumoase. Ce limbă avem! Nu
cunosc alta mai poetică. Din păcate, e intraductibilă. Tradus, Eminescu devine aproape
caraghios, oricum, teribil de minor și învechit. Literatura noastră este și va rămâne complet
necunoscută în străinătate, fiindcă nu avem prozatori mari.
Ți-am trimis acum două săptămâni niște cărți.
Cu drag, Luț
(Emil Cioran, Scrisori către cei de -acasă )

Stilurile funcționale sunt variante ale limbii, îndeplinind funcții de
comunicare în domenii de activitate determinate.
Stilurile funcționale ale limbi i române contemporane sunt:
 stilul administrativ (oficial) ;
 stilul științific;
 stilul publicistic;
 stilul beletristic (artistic);
 stilul colocvial.

Să ne reamintim…
… caracteristicile stilurilor funcționale , încadrând textele următoare în
stilul funcțional adecvat:

16 a. Industria de carte cunoaște o nouă amenințare, pe lângă criza economică: trusturile de
presă care distribuie volume împreună cu ziarele lor. Acestea au luat circa 15% din piața de
carte din România, care este estimată la 130 -150 de milioane de euro, a declarat, ieri, Mihai
Penescu, președinte al Uniunii Editorilor din Romania (UER) și director al editurii All, în
cadrul dezbaterii „Criza culturii scrise. La marginea Europei”, de la Casa Universitarilor din
București, informează Medi afax. Potrivit lui Grigore Arsene, președintele Asociației
Editorilor din România (AER) și proprietarul editurii Curtea Veche, „există mai multe
provocări care amenință cartea propriu -zisă: de exemplu, descoperirea faptului că literatura și
nu numai sunt v ehicule foarte bune pentru publicitate și pentru creșterea audienței și foarte
multe trusturi de presă sunt interesate de a intra în această industrie și de a concura cartea bine
făcută în edituri.” El a fost susținut de ceilalți editori, prezenți la dezba tere, care au spus că
„ofensiva” a fost pornită de ziare precum Cotidianul, Adevărul și Jurnalul Național, care au
început să distribuie volume la prețuri mult mai mici decât cele practicate în librării. În ceea ce
privește măsurile pe care le pot lua pent ru a contracara ofensiva cotidienelor pe piața de carte
românească, editorii au spus că din punct de vedere legal nu se poate face nimic, deși au
constatat și probleme. „(Cei care distribuie cărți pentru a -și promova ziarele, n.r.) pot fi
acuzati de practi ci neloiale, pentru că prețurile de vânzare la unele dintre cărțile lor sunt sub
prețul de producție”, a spus Valentin Nicolau, directorul editurii Nemira. Singurul atu al
cărților vândute de edituri este calitatea net superioară.
(Cristina Spiridon, Presa amenință cartea , în
http://www.ziua.ro/display.php?id=250847&data=2009 -03-21, accesare 21.03.2009)

b. Art. 1 În România statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri
economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei.
Statul apără interesele mamei și copilului și manifesta deosebită grijă pentru creșterea și
educarea tinerei generații.
Familia are la bază căsătoria liber consimțită între soți. În relațiile d intre soți, precum și în
exercitarea drepturilor față de copii, bărbatul și femeia au drepturi egale.
Drepturile părintești se exercită numai în interesul copiilor.
Art. 2 Relațiile de familie se bazează pe prietenie și afecțiune reciprocă între membrii
ei, care sunt datori să -și acorde unul altuia sprijin moral și material. ( Codul Familiei )

c. CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla
după… ♢ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină ) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice
preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A
căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într -un grup,
într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să -și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a
încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa

17 undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină
ceva, a urmări ceva . ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se
interesa, a se ocupa de… ♢ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de
drum ) = a se preocupa numai de propriile treburi, a -și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A
purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de… ♢ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a
fi atent. 3. Tranz. A -și da silința, a se strădui să… 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III.
1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu oc hii. ♢ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a
răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre…; (despre ființe) a se îndrepta spre… 2.
Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de… 4.
Intranz. ș i tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după… Nu căuta că -s mic. 5. Intranz. (În
superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: -că-u-. –
Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare. ( DEX )

d. „– Mai auzit -ai dum neata, cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza, care ne trezește
des-dimineață la lucru de atâția ani? – Ce spui, cumnată! Da că l -aș ucide în bătaie, când aș
afla că el a prins pupăza s -o chinuiască. De -amu bine că mi -ai spus, las’ pe mine, că ți -l ieu e u
la depănat.” (Ion Creangă, Amintiri din copilărie )

e. „Acolo, la domnia lui Ștefăniță -Vodă, și -a fost clădit curte cu turn cu strajă un cneaz,
cu nume Iurg Litean. Nu era cneaz, dar așa -i zicea lumea, pentru pohfala ce arăta.
Totuși curtea lui, afară de t urn, n -avea nimic deosebit. Casa era clădită din bârne de
stejar, lipită cu lut și apoi stropită cu tencuială de var. Împrejmuire de șipci înalte. Numai la
odăi și saraiuri erau parcane. Chilii cu îndestulare pentru oaspeți și petreceri. De câteva ori pe
an aici se afla desfătarea boierilor curteni ai Măriei sale. (Mihail Sadoveanu, Nicoară
Potcoavă )

1.7. Rezumat
Unitatea de învățare nr. 1 prezintă , sintetic, noțiuni despre limbă și stil:
limbă, limbaj, proces de comunicare, limbă literară, limbă pop ulară, limbă
standard, calități generale și particulare ale stilului, stil individual, stiluri
funcționale.

1.8. Test de auto evaluare
a. Rescrie următorul text în stil științific și publicistic:
„Acolo, la domnia lui Ștefăn iță-Vodă, și -a fost clădit curte cu turn cu
strajă un cneaz, cu nume Iurg Litean. Nu era cneaz, dar așa -i zicea lumea, pentru
pohfala ce arăta.
Totuși curtea lui, afară de turn, n -avea nimic deosebit. Casa era clădită

18 din bârne de stejar, lipită cu lut și apoi stropită cu tencuială de var. Împrejmuire
de șipci înalte. Numai la odăi și saraiuri erau parcane. Chilii cu îndestulare
pentru oaspeți și petreceri. De câteva ori pe an aici se afla desfătarea boierilor
curteni ai Măriei sale. (Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă )

b. Redactează câte un text în stil publicistic, artistic și științific cu
următoarele cuvinte -cheie: soare, carte, basm, implicație, moderare, imagine,
cetățean .

19 Unitatea de învățare 2. LEXIC OLOGIE

Cuprins
2.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
2.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.3. Vocabular (Lexic). Definiție. Caracteristici ………………………….. ………………… 19
2.4. Cuvântul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.5. Mijloace de îmbogățire a vocabularului ………………………….. ……………………… 22
2.6. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 42
2.7. Test de autoevaluare …………………………………………………… ……………………….. 4 2

2.1. Introducere
În această unitate de învățare sunt clarificate noțiunile de lexicologie , cu
accent pe modalitățile de îmbogățire ale vocabularului.

2.2. Obiective
După parcurgerea acest ei unități de învățare, vei fi capabil :
– să descoperi, în texte variate, categoriile lexicale studiate;
– să folosești în acte concrete de comunicare (orală și scrisă) noțiunile de
vocabular studiate;
– să utilizezi corect terminologia de specialitate.

Durata medie de parcurgere a acestei unități de învățare este de 13 ore.

2.3. Definiție. Caracteristici
Vocabularul (Lexicul) cuprinde totalitatea cuvintelor dintr -o limbă
(aprox. 120 000).
Structura vocabularului :
a) Fondul pri ncipal de cuvinte (vocabularul fundamental ) – 10 % din
vocabular (aprox. 60% cuvinte de origine latină, 40% de alte origini).
Cuprinde cca. 1500 de cuvinte, cu următoarele caracteristici:
 denumesc/exprimă noțiuni fundamentale, reprezentând toate părțile
de vorbire;
 au cea mai mare frecvență în comunicare;
 au vechime și durabilitate;

20  au mare capacitate de derivare/compunere;
 fac parte din numeroase locuțiuni și expresii;
 cele mai multe sunt polisemantice.
b) masa vocabularului cuprinde 90% din cuvintele limb ii:
 termeni științifici/tehnici din limbajele de specialitate (neologisme);
 arhaisme;
 regionalisme;
 termeni populari;
 termeni argotici;
 elemente de jargon.

Exemple
Arhaismele sunt cuvinte sau expresii vechi care nu se mai f olosesc astăzi.
Ele pot fi:
 fonetice : a lăcui = „a locui”; a îmbla = „a umbla”;
 semantice : mișel = „sărac ”; voinic = „ostaș”;
 lexicale : vel vistiernic , chelar
Neologismele sunt cuvinte împrumutate din alte limbi sau create recent în
limba română, prin mi jloace proprii acesteia: fan, trend , tabletă , notebook etc.
Regionalismele sunt cuvinte folosite doar în anumite regiuni ale țării, de
exemplu cuvântul „cartofi” are formele regionale: barabule , în Moldova; crumpi ,
crumpiri , în Banat; picioci , crumpene , în Transilvania . Regionalismele pot fi:
 fonetice : dește = „degete”; frace = „frate”;
 semantice : a tăbărî = „a obosi”
 lexicale : berechet = „belșug ”; imală = „noroi ”
Argoul este un limbaj convențional care îndeplinește funcțiile unei
exprimări codificate, este varianta expresivă a vorbirii unor anumite categorii de
persoane. Argoul nu îmbogățește și nu înfrumusețează limba: potol = „mâncare”;
mălai = „bani”; profa = „profesoara ”; roiu! = „pleacă! ”; gagiu = „băiat ” etc.
Elementele de jargon sunt cuvinte care era u/sunt folosite de persoane din
„înalta societate” pentru evitarea exprimării simple, a oamenilor obișnuiți , sunt,
de fapt, cuvinte din alte limbi, unele pronunțate greșit: arevoar , monșer , bonsoar ,
ciau-ciau etc.

Aplicații
Identifică, într -o povest e de Ion Creangă, regionalismele folosite și indică
sensul lor.

21
2.4. Cuvântul
Cuvântul este unitate de bază a limbii: „Față de enunț, cuvântul are un
statut privilegiat, în măsura în care aparține atât sistemului (în calitatea sa de
«semn lingvistic stabil» ), cât și comunicării (ca parte a enunțului – text, rezultat
al actului enunțiativ), pe când enunțul (constituit în virtutea sistemului) nu este
decât text – produs concret al enunțării, al actului discursiv.” (GALR I, p. 7)
În calitatea sa de semn lingvistic , cuvântul asociază un semnificant (o
componentă fonică) cu un semnificat (reprezentat printr -o anumită informație).
Cuvintele pot fi:
 autonome (au un înțeles obiectiv):
 pot denumi (fată, carte );
 pot exprima însușiri (frumos, cald ), caracteris tici (bine,
astfel ), acțiuni (a asculta, a vorbi );
 se pot referi la numărul și ordinea prin numărare a
obiectelor (a asculta, a vorbi ), la n umele obiectelor (el,
acesta, cineva );
 pot exprima sau imita fără să numească (ah!, zdup! );
 instrumente gramaticale – cuvinte cu înțeles abstract, servesc la
exprimarea unor relații între cuvinte autonome , în cadrul unei
comunicări: cu, de, că, și, -l (din elevu l)
Sensul lexical este înțelesul atribuit unui cuvânt. Cuvintele pot fi: cuvinte
monosemantice (cu un singur înțeles) ↔ cuvinte polisemantice (cuvinte cu
aceeași formă, cu înțelesuri apropiate) .

Exemple
Cuvinte monosemantice : clorură, săptămână .
Cuvinte polisemantice : carte („volum”, „învățătură”, „scrisoare”,
„carnet”)

Aplicații
Alcătuiește enunțuri potrivite pentru a ilustra polisemantismul cuv intelor
carte , baie, cap .

Distingem:
1. Sensul propriu – sensul obișnuit, denotativ, al cuvântului
a. Sensul propriu de bază – sensul cuvântului în sine, care apare în
orice context s-ar afla.
b. Sensul propriu secundar – sensul rezultat dintr -o asemănare,

22 depinde strict de context.
2. Sensul figurat – conotativ , folosit cu valoare expresivă (metaforă,
metonimie, sinecdocă) .
De exemplu, cuvântul picior , în contexte variate, are înțelesuri d iferite:
– Mă doare piciorul . – sens propriu;
– Ne-am oprit la piciorul muntelui. – sens derivat;
– „Pe-un picior de plai, / Pe -o gură de rai” ( Miorița ) – sens figurat
(metaforă).
După formă și sens, cuvintele pot fi:
1. Sinonime – cuvinte cu formă diferită și cu s ens asemănător sau identic
(vocabular = lexic );
2. Antonime – cuvinte cu forme diferite și cu sensuri opuse (pretutindeni ↔
nicăieri );
3. Omonime – cuvinte cu aceeași formă și cu sens diferit (omografe :
véselă, vesélă ; omofone : casă, ca să , odată, o dată );
4. Paron ime – cuvinte cu forme asemănătoare și cu sens diferit (a colabora
– a corobora; literal – literar )

Câmpul lexical:
 cuprinde cuvintele care aparțin aceluiași domeniu;
 este alcătuit din cuvinte care aparțin aceleiași clase lexico -gramaticale;
 de exemplu, grade de rudenie : mamă, tată, bunic, bunică, frate, soră,
mătușă, unchi, văr, verișoară, nepot, nepoată etc.

Aplicații
Alcătuiește enunțuri potrivite cu paronimele: a colabora – a corobora;
literal – literar; temporar – temporal; riguros – viguros.

2.5. Mijloace de îmbogățire a vocabularului
Distingem:
– Mijloace interne de îmbo gățire a vocabularului (derivarea, compunerea,
abrevierea, formațiile analitice, conversiunea);
– Mijloace extern e de îmbogățire a vocabularului (împrumuturi directe sau
indirecte).

a. Derivarea este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului prin care ,
de la un cuvânt de bază , se obține cuvânt derivat cu aj utorul sufixelor sau
prefixelor .

23 Derivarea cu sufixe este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului limbii
române extrem de productiv. Numărul mare al sufixelor și varietatea lor impun
două clasificări: morfologică și semantică.
SUFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină.
Sufixele sunt:
• lexicale, când formează cuvinte noi;
• gramaticale, când creează forme gramaticale (sufixe de timp și de
mod);
• lexico -gramaticale, când exprimă, simultan, un sens nou și o
categorie gra maticală (sufixele moționale, de infinitiv lung,
participiale etc).
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:
• agent ului (autor al acțiunii sau meseriaș): băutor, fierar, gornist,
luntraș;
• însușirii: auriu, fricos, fugar, iubitor, mâncâcios, purtabil,
sprâncenat, vamal;
• colectivității: apăraie, brădet, ierbărie, goruniște, turcime, zmeuriș;
• instrumentului: alfabetar, piperniță, schimbător
• noțiunilor abstracte: cerință, domnie, grăsime, răceală, scursură ,
siguranță;
• modalității: bărbătește, pieptiș, târâș;
• locului și originii: benzinărie, fierărie; someșean;
• obiectelor sau însușirilor mici (sufixele diminutivale): biniș or, căluț,
căscioară, cerceluș, coșuleț, lănțuc, mătăluță, pantofior, singurică,
vânticel;
• obiectelor sau însușirilor mari (sufixele augmentative): băiețandru,
grăsan, lădoaie, pietroi .
Sufixele formează substantive (gălbenuș), verbe (a ciocăni), adjecti ve
(vișiniu), adverbe (vitejește), numerale (doime), pronume (mătălică), interjecții
(aolică !).

Derivarea cu prefixe este mai puțin productivă , prefixele – sunete sau
grupuri de sunete adăugate înaintea rădăcinii, pentru a forma un cuvânt nou, sunt
mai puțin frecvente decât sufixele: neadevăr , inegal, răstimp.

Derivarea parasintetică reprezintă formarea de cuvinte noi prin atașarea
simultană sau succesivă a unui prefix și a unui sufix la același cuvânt -bază:
închipui , îndulci , îmbărbăta , îmbărbătare , încuietoare , îmbucurător etc.

24 b. Compunerea – formarea de cuvinte noi prin unirea (contopirea),
alăturarea sau abrevierea unor termeni diferiți: binevoitor, bloc -turn, de la,
ONU, TAROM.
c. Conversiunea – schimbarea valorii gramaticale – constă în
trecerea unor cu vinte dintr -o clasă morfologică în alta : ars de soare , miroase a
ars.
d. Formațiile analitice sunt structuri stabile de cuvinte în care
termenii își pierd semnificația lor proprie pentru un sens general comun –
locuțiunile și expresiile.
Cuvintele înrudite ca înțeles și formate de la același cuvânt de bază sau
de la un radical alcătuiesc o fami lie lexicală .
Familia lexicală înglobează totalitatea cu vintelor formate prin derivare, prin
compunere și prin schimbarea valorii gramaticale de la același cuvânt de bază.
De exemplu: frumos, frumușel, frumusețe, preafrumos, Târgu -Frumoa, a
înfrumuseța .

Să ne reamintim…
… mijloacele interne și externe de îmbogățire a vocabularului, valorificând
informațiile oferite de materialele -resursă de pe platforma e -learn ing.

Exemple
1. Identificați cuvintele din vocabularul fundamental din următorul
text:
„Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea oriental
a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene romanizat e din momentul
pătrunderii limbii latine în aceste provincii și până în zilele noastre.” (Alexandru
Rosetti -Istoria limbii române).

2. Arătați ce înseamnă următoarele expresii latinești :
ad-interim, ad -hoc, curriculum vitae, etcetera, ex aequo, post -scriptu m, nota
bene.

3. Indicați cuvântul împrumutat și pe cel moștenit din următoarele
dublete etimologice:
cerc/circ, (lat. Circus), creier/cerebel (lat. Cerebellum) femeie/familie (lat.
Familia), a spune, a expune (lat. Exponere)…

25
4. Subliniați cuvintele care apa rțin jargonului :
demuazelă, darling, madam, mersi, parol;db. bonjur, ui, lovele, mălai, a șparli;ec.
pa, ceau, cer, pământ, diriga;fd. pălărie, a molări, pălincă, clop, cucuruz .

5. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria:
a.casă, apă, găi nă, pom, mână;
b.lup, alb, a se duce, ureche, cinci;
c.cuțit, foișor, luni, legume, exploziv;
d.folclor, a mânca, doi, cap, capsă.

6. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului „frunză”.

7. Indicați, în lista de mai jos, cuvântul care nu aparține familiei lexical e
a verbului
„a scrie”:
a. scriitor
b. scriere
c. scriptură
d. scrisoare

8. Construiți propoziții în care să aveți un substantiv și o locuțiune
verbală din familia
lexicală a cuvântului a zbura;

9. Grupați următoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite:
seringă, arctic, ipoteză, boreal, ecuație,continental, cerebral, epidemie, hexagon,
istm, luxație, demonstrație, bormașină, diesel, chirurgie, terapeutic,
torent,zecimală, buldozer, excavator.

10. Sunt neologice cuvintele din seria:
a.base -ball, c anotaj, a scrie, vulcan, gimnastică;
b.automobil, crichet, fotbal, antonimie, recidivă
Sinonimia:
11. Scrieți câte un sinonim pentru fiecare din cuvintele :
val, a tălmăci, larg, iute, visuri, lină.

12. Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvi ntele:

26 se stinge, ascunsă, din urmă.

13. Găsiți seria sinonimică a cuvântului „a muri” !

14. Indicați seria care conține, în ordine, sinonimele neologice ale
cuvintelor: bănesc,
artificial, scuzabil, neregulat:
a) pecuniar, in vitro, venial, amorf;
b) financiar, in vivo, venal, inegal;
c) bancar, factice, pardonabil, neperiodic.

15. Indicați seria care conține, în ordine, sinonimele uzuale pentru
cuvintele impact, implacabil, declasat, analgezic:
a) contact, nepavat, exmatriculat, lutos;
b) ciocnire, neîndurător, dec ăzut, calmant;
c) importanță, necruțător, marginalizat, liniștitor.

16. Identificați sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte :
a) Invățat
b) Ager
c) Uleios
d) Bogat
e) Preamărire
f) A convinge
g) Vădit
h) Încăpățânat
i) A anula
j) Generalizare

17. Găsiți câte un sinonim pentru următ oarele locuțiuni!
A ridica glasul –
A arăta pumnul –
A ridica moralul –
a-i veni mintea la cap –
a prinde de veste –
la calendele grecești –
a întinde coarda –
a o ticlui bine –

27 a face temenele –

18. Găsiți sinonimele neologice ale cuvintelor:
culme, situație, învățat, vârf, molipsitor, trecător, întâmplător, a alcătui, sforțare,
a tipări

19. Alegeți forma corectă:
a) Frustra – frusta
b) Funerarii – funeralii
c) Desuetudine – desuetudine, desuctitudine
d) Adaos – nu e neologism
e) Servici – serviciu
f) Sensual – senzual
g) Excorpen – escarpem (pantof de damă cu toc)
h) Infermerie – infirmerie

20. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria :
a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping
b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping
c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping
d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping

21. Formați plurarul articulat hotărât la neologisme:
Mânz –
Sacru –
Vizitiu –
Uliu –
Franțuz –
Zeu –
Fiu –
Danez –
Bisturiu –
Marți –

22. Găsiți sinonimele neologice ale cuvintelor:
culme, situație, învățat, vâ rf, molipsitor, trecător, întâmplător, a alcătui, sforțare,
a tipări

28 23. Se dau enunțurile: 1) Vestea l -a afectat ; 2) Afectează tristețe de câte ori
îl vede ; 3) A fost afectat în mândria lui .

24. Marcați seria care conține, în ordine, unitățile lexicale sinonim e ale
cuvântului
polisemantic subliniat:
a) a vătăma, a interveni, a ofensa;
b) a întrista, a simula, a leza;
c) a leza, a întrista, a păgubi.

25. Indicați printr -un neologism câte un sinonim pentru fiecare din
cuvintele:
Asemănător, arșiță, boală, împrejurar e, nesigur, a prescurta, a șovăi, mister,
gigantic, terestru, insucces, cascadă, infecțios.

26. Găsiți un sinonim neologic pentru cuvintele:
descurcăreț, fiabil, a transforma, obraznic, nepăsător, perdea.

27. Sinonimul neologic al cuvântului tristețe este:
a. mâhnire
b. melancolie
c. supărare

28. Cuvântul disimulare înseamnă:
a. asemănare
b. simulare
c. mascare

29. Seria care conține sinonime frazeologice este:
a. a băga mâna în foc / a se prinde chezaș
b. a lua la rost / a scoate och ii
c. a șterge cu buretele / a călca strâmb

30. Explică, prin cuvinte sau expresii sinonime expresiile:
a bate apa în piuă.
a-și da arama pe față
a da sfoară -n țară
a pune pirostriile pe cap

29 a-și lua tălpășița
a strica orzul pe gâște
a face pe cineva cu ou și cu oțet

31. Cuvântul friabil înseamnă:
a. ușor de manipulat
b. casabil
c. rezistent

32. Completați spațiile libere cu cuvinte potrivite pentru a obține
locuțiuni corespunzătoare sinonimelor date:
a trage …………………… = a înșela
a trage …………………… = a unelti
a trage …………………… = a prevesti
a trag e …………………… = a profita
a trage …………………… = a se speria
a trage …………………… = a bea
a trage …………………… = a tipări
a trage …………………… = a coase
a trage = a cosi
a se trage = a fi familiar
tras = subțire, mlădios, zvelt
tras" = slăbit, obosit, palid.

33. Marcați seria care conține numai antonime:
a) neliniște / gr oază, isteț / genial, fortuit / inopinat;
b) inextricabil / comprehensibil, mansuetudine / maliție, culant / zgârcit;
c) tranșant / ezitant, rapace / cupid, mensual / anual.

34. Găsiți antonimele cuvintelor :
capabil, îndatorat, a recunoaște;

35. Antonimul neolo gic al cuvântului punitiv este:
a) conciliant;
b) iertător;
c) indulgent.

36. Arătați dacă există sinonimie perfectă între antonimele derivate și

30 cele cu altă rădăcină.
Cuvânt dat Antonimele
Derivate Cu altă rădăcină
Respectuos nerespectuos obraznic
Hotar ât nehotărât
Noroc nenoroc
Consegvent inconsecvent
Continuu incontinuu
Sătul nesătul

37. Găsiți pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau
antonimele potrivite:
1.vrednic – a) harnic; b) leneș; c) puturos
2.indigen – a) autohton; b) exogen; c) e tic; d) exterior
3.liniște – a) gălăgie; b) departe; c) acasă
4.pretutindeni – a) nicăieri; b) sus; c) oriunde
5.a purifica – a) a macula; b) a murdări; c) a întina
6.imaculat – a) maculat; b) maculatură; c) obosit
7.aici – a) acolo; b) lângă; c) arici
8.repede – a)agasant; b) lent; c) domol
9.a aduna – a) a strânge; b) a împrăștia; c) a risipi
10.bogat – a) sărac; b) avut; c) înstărit
11.a pierde – a) a găsi; b) a câștiga; c) a afla
12.par – a) măciucă; b) impar; c) por
13.curat – a) necultivat; b) murdar ; c) cutat
14.deștept – a) inteligent; b) doct; c) prost
15.drept – a) strâmb; b) stâng; c) zestre
16.citeț – a) lizibil; b) ilizibil; c) cititor
17.egoist – a) alogen; b) oneros; c) altruist
18.cacofonie – a) eufonie; b) malefic; c) rezonanță
19.diurn – a) revers; b) nocturn; c) dimineață
20.munte – a) câmpie; b) pădure; c) acasă.

38. Antonimele cuvintelor: comprimare, arid,blamare,durabil,eterogen
sunt
în ordine:
a.destindere, detentă, umflare, lărgire, mărire;
b.expansiune, rezistent, solid, îngustare, mi cșorare;

31 c.dilatare, fertil, laudă, efemer, omogen;
d.a dilata, dilatat, dilatație, dilatabil, diluat .

39. Conține numai perechi de antonime seria :
a.abil – stângaci, absolut – relativ;
b.adevăr – minciună, a pleca – a se duce;
c.avers – aversă, aval – amonte ;
d.accidentat – plan, casă – acasă.

40. Găsiți antonimele cuvintelor de mai jos :
1. adevăr; 2. arid; 3. bine -crescut; 4. crud; 5. curat; 6. imens; 7. îngâmfat; 8. a
trăi; 9. mic; 10. a micșora; 11. puțin;12. repaus; 13. a sta; 14. tare; 15. viață.

41. Indicați seria care conține numai antonime :
a.sus – jos, aproape – departe, a sosi – a pleca, dărnicie – zgârcenie;
b.mic – mare, frumos – simpatic, zece – treizeci, aici – acolo;
c.slab – tare, înalt – scund, chirurg – medic, a adormi – a dormi;
d.tare – moale, casă – acasă, seară – aseară, prezent – viitor.

42. Indicați perechi de cuvinte la care relația de antonimie se realizează
prin prefixele :
îm- , des- ; în-, des- ; în-, de- ; îm-, dez -.

43. Găsiți câte două perechi de antonime, care să denumească:
sentimente;
trăsături de caracter;
activități specifice omului.

44. Indicați antonimele neologismele:
obiectiv (adj.), incert, avar, agreabil, trasparent, dificil.

45. Indicați printr -un neologism antonimele cuvintelor:
ușor, rai, înfrângere, necinstit, cuviincios.

46. Indicaț i câte un antonim pentru următoarele cuvinte:
– important, loialitate, pretutindeni, pace, a fugi, luminos.

47. Introduceți în contexte:

32 a evalua – a evolua
lacună – lagună
fisă – fișă
stradă – estradă
scală – scară, escală
anual -anuar
numerar – numeral
glaci ar – glacial
a investi – a învesti
eminent – imir
emergent – imirgent
comunicare – comunicație
a însera – a insera
conjunctură – conjectură
învederat – înveterat
a enerva – a inerva
bolero – bolerou
arbitrar – arbitral, arbitraj
concesic – concesiune
petro lier – petrolifer
carbonier – carbonifer
familial – familiar
literar – literal
originar – original
ordinal – ordinar
atlas – atlaz
adagiu – maximă
adagio – ritm
albastru – alabastru
temporal – temporar
complement – compliment
prepoziție – propoziție
autonomie – antinomie
campanie – companie
cazual – cauzal
a debita – a debuta
antinomie – antiteză
soclu – socru

33
48. Marcați seria care conține numai paronime:
a) livret / libret, manej / menaj, inegal / egal;
b) gresa / gresia, confident / confient, cenzură / ce zură;
c) vertij / verbiaj, ventriloc / ventricul, mensual / mensură.
49. Alegeți cuvinte potrivite cu contextul.
a) Comisie arbitrală (arbitrară)
b) Dispoziția / depoziția scrisă a unui martor.
c) Falsificator învederat sau înveterat.
d) Pelerintă lucioasă de atlas / atla z.
e) Virtuos / virtuoz alviori.
f) Făptura sa relevă / revelă blândețe.
g) Martiriul / martirul celor patruzeci.
h) Rechiziție / rechizitoriu adusă războiului.
i) Concilierea / consilierea unor persoane în dispută.
j) Copilul doarme la versul / viersul blând al mamei

50. Se dau enunțurile: 1 Deciziile pe care le lua îl indicau a fi un potentat /
patentat absolut ; 2 Cetățile medievale aveau, de regulă, o campanulă /
campanilă . Să se indice seria care conține paronimele potrivite pentru
enunțurile date:
a) 1  patentat, 2  campanulă;
b) 1  potentat, 2  campanilă;
c) ambele sunt potrivite, fiind forme aflate în variație liberă.

51. Alegeți paronimul corect folosit:
1 bazin carbonier / carbonifer
2. tribunal arbitral / arbitrar
3. calotă glacială / glaciară;
4. privire glaciară / glacială
5 .greutăți familiale /familiare
6. industrie mineră / minieră
7. notație literară / literală
8. a rămâne pe jantă / geantă
9. păcat original / originar
10. a -și pierde conștiința /cunoștința.

52. Cuplați paronimele:

34 1. a adjudeca, a apropria
2. an drogen, a adopta
3. adagio, arbitrar
4. apical, adagiu
5. a adapta, opoziție
6. apoziție. atlaz
7. aferent, apicol
8. a apropia, eferent
9. alabastru, arhivist
10. arbitral, albastru
11. aliterație, imputație
12. arhivar, androgin
13. amputație, a abjudeca
14. atlas, aliterare

53. Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria:
a.avers – aversă, fund – afund, anost – anostă, rond – rondă;
b.cartel – cartelă, caret – caretă, snob – snoabă, trap – trapă;
c.miop – mioapă, minor – minoră, saric – sarică, junior – junioară;
d.batist – batistă, ax – axă, cazac – cazacă, capot – capotă.

54. Alegeți explicația potrivită pentru paronimele
din coloana stângă:
1.adagiu – a. „varietate de ghips”,
2.adagio – b. „făcut la întâmplare”;
3.albastru – c. „îndreptar e”;
4.alabastru – d. „a se dezvolta”;
5.anual – e. „a se lăsa seara”;
6.anuar – f. „aforism”;
7.apropia – g. „publicație anuală”(subst.);
8.apropria – h. „privitor la cauză”;
9.arbitral – i. „cuvânt de laudă”;
10.arbitrar – î. „a include un adaos într -un text”;
11.cazual – j. „hotărât de arbitru”;
12.cauzal – k. „în tempo lent”,
13.colectare – l. „acțiune de a strânge lucruri etc.”;
14.corectare – m. „a stabili prețul”;
15.complement – n. „numele unei culori”,

35 16.compliment – o. „cu privire la cazurile gram aticale”;
17.evolua – p. „parte de propoziție”;
18.evalua – q. „care are loc o dată pe an”;
19. însera – r. „a-și însuși un lucru străin”;
20.insera – s. „a se deplasa mai aproape”,

55. Indicați, prin rescriere, care este paronimul potrivit în următoarele
contexte :
1. Alegerea mirelui nu a fost arbitrară / arbitrală
2. Primirea făcută a fost destul de glacială /glaciară
3. A avut parte de multe greutăți familiare / familiale
4. Toți cei care economisesc au ulibret /livret de economii.
5. Toată viața a călător it pe spețele / spezelestatului.
6. Pe stradă pericolul esteeminent / iminent.
7. S-a împiedicat într -o conductă petroliferă / petrolieră.
8. Nu mă voi angaja temporar / temporal.
9. Studiază într -un atlas /atlaz geografic.
10. Clientul esteinsolvabil / in solubil.
11. Neclaritățile au fost elucidate / eludate.
12. Toată viața am fost solidari / solitari.
13. Am fost înaudiție / audiență la prefect.
14. Propunerea făcută l -a simulat / stimulat la studiu.
15. A studiat complementul cauzal / cazual.
16. Cerul este foarte alabastru / albastru.
17. A fost un student eminent / iminent.
18. Pentru revendicările lor, oamenii manifestă / manifestează pe străzi.
19. A ascultat cu atenție expoziția / expozeul vorbitorului.
20. Se teme când vulcanul erupe / irupe

56. Găsiț i paronimele cuvintelor următoare și alcătuiți propoziții cu ele :
a proveni, eminent, calitate;
57. Subliniați formele corecte :
I-am transmis multe complimente -complemente; Se înșeală -înșală crezând că -l
voi ajuta; A numărat până la optsprezece -optusprezece -optîșpe; Ileana însăși –
însuși m -a sunat; Vehicolul -vehiculul s -a defectat.

58. Demonstrați în câte două două exemple omonimia cuvintelor!
Blană, Mei, Pană, Milă, Bandă, Alpaca, Anticar, Arbore, Arcadă, Arie, Arteră,

36 Articulație, A aspira, Atac, Atlas, Atmosf eră, Atu, Audiență, Augur, Avans,
Avantaj

59. Marcați seria care conține numai omografe:
a) tipic, afin, companie, vestibul;
b) anatemă, satiră, haină, roi;
c) rabin, copii, director, boi.

60. Alcătuiți enunțuri care să conțină omonimele:
mai, liliac, care;

61. Formați scurte propoziții în care să folosiți omonimele:
bandă, toc, lună, ceară, cer, gol, mei, mai, război, păr.

62. Construiți enunțuri din care să reiasă sensul diferit al următoarelor
cuvinte în funcție de accent (omografe):
ochi-ochi,
boli-boli ,
rățoi-rățoi ,
polei -polei ,
hai nă-haină,
război -război,
aburi -aburi ,
scumpi -scumpi,
domni -domni ,
porunci -porunci

63. Alcătuiți propoziții cu omonimele cuvintelor :
care, ar, lin;

64. Pot avea omonime toate cuvintele din seria:
a.cursă, bandă, nuc, golf, vie;
b.pupă, tură, rasă, milă, sol;
c.voleu, silit, bilă, păr, prună;
d.doc, patină, val, bob, seară.

65. Formulați enunțuri cu omofonele:
niciodată, nici o dată, altădată, altă dată, vreodată, vreo dată;

37
66. Alcătuiți enunțuri cu omofonele :
casă, ca să, oarecare, oar e care, numaidecât, numai de cât;

67. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie:
a) cală
b) liră
c) soare
d) carte

68. Ilustrați omonimia termenilor prin integrarea în enunțuri:
atac, arcadă, arie, a aspira, Atlas, atmosferă.

69. Identificați seria conținând numai cuvinte omografe:
a) áugust – august; bárem – barém; colónie – coloníe; compánie – companíe
b) imóbil – imobíl; literar – literal; actual – inactual; compatibil – incompatibil
c) comédie – comedíe, familial – familiar; abil – inabil ; lizibil – ilizibil
d) compánie – companíe, arbitrar – arbitral, acceptabil – inacceptabil; emigrant –
imigrant

70. Construiți enunțuri din care să reiasă sensul diferit al următoarelor
cuvinte în funcție de accent (omografe):
ochi-ochi,
boli-boli ,
rățoi-rățoi ,
polei -polei ,
hai nă-haină,
război -război,
aburi -aburi ,
scumpi -scumpi,
domni -domni ,
porunci -porunci

71. Folosiți, în enunțuri, omofonele (cuvinte pronunțate la fel, dar scrise
diferit) de mai jos:
altădată – altă dată,
bineînțeles – bine înțeles,
cuminte – cu minte,

38 încontinuu – în continuu,
nicidecum – nici de cum,
numaidecât – numaide cât,
degrabă – de grabă,
totodată – tot o data

72. Pot avea omonime toate cuvintele din seria:
a.mediu, trac, cod, masă, astronomie;
b.dacă, pitic, nor, post, apă ;
c.cataractă, radă, milă, fortuit, ramă;
d.râs, pompă, parabolă, general, vier.

73. Indicați seria în care există numai cuvinte polisemantice:
a) față, circumvoluțiune, triunghi, molar;
b) capră, ochi, clește, creion;
c) aer, fir, masă, (a) merge.

74. Corectați greșelile de vocabular:
a) Pentru a evita infecțiile repetate, medical, i -a recomandat scoaterea
amigdalitelor.
b) Prietenul meu are o motocicletă cu ataj, ansamblată chiar de el.
c) Prin lumina abajoarelor se vedeau negustorii care -și beau
adălmașul.(aldămașul)
d) Copilul făcuse urticare de la căpșunele mâncate.
e) În Ajunul Anului Nou, băieții fac pocnitori din carbit.
f) Poeziile lui M. Eminescu prezintă comunitatea poetului cu natura.
g) Ei au colaborat împreună cu alții la redactarea acestei lucrări.
h) Tânărul studia într -un cabinet despărțit de salon printr -un glosvant.
i) Daniela acordă concertele de harfă și ghitară.
j) În fața primăriei mulțimea răgnea și ridica plancarde.

75. Cuplurile de cuvinte: destins -distins, omis -emis, afabil -amabil , amputa –
imputa sunt:
a. antonime,
b. sinonime,
c. omonime.

76. Verbul sinonim pentru locuțiunea verbală „a se face de râs” este :

39 a) a se compromite
b) a batjocori
c) a se rușina
d) a ironiza

77. Conține numai regionalisme seria:
a) iugăr, birău, limbă
b) a săpuni, curechi, păpușoi
c) cucuruz, bar abulă, colb
d) sabău, perjă, a alinta

78. Expresia „a sta pe cuptor” înseamnă:
a) a trândăvi, a arde gazul de pomană
b) a sta ca pe jar
c) a sta pe gânduri
d) a se încălzi

79. Cuvântul „raționament” nu este sinonim cu:
a) inteligență
b) judecată
c) argument
d) considerent

80. Cuvinte polisemantice sunt:
a) masă, baie, război
b) conductor, maistru, jurisconsult
c) enciclopedie, castel, prudență
d) chimie, dicționar, feminin

81. Este corectă forma:
a) repercursiune
b) repecursiune
c) repercusiune
d) reperc uziune

82. Identificați seria conținând numai formele corecte ale cuvintelor:
a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli

40 b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli
c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli
d) impune, răstălmăci, desm embra, arhitip, dezgoli

83. Identificați seria ce conține forma corectă a cuvintelor:
a) căptușală, meritos, ridicol, siringă
b) căptușeală, merituos, ridicol, seringă
c) căptușală, meritos, ridicul, seringă
d) căptușală, merituos, ridicol, siring

84. Nu fac e parte din vocabularul fundamental verbul:
a) a prevedea
b) a avea
c) a auzi
d) a mânca

85. Conține numai substantive colective formate exclusiv prin derivare
seria:
a) turmă, făget, mărăciniș
b) pietriș, rămuriș, stol
c) muncitorime, frunziș, brădet
d) studențime, herghelie, roi

86. Cuvântul „predecessor” nu înseamnă:
a) precursor
b) premergător
c) înaintaș
d) urmaș

87. Cuvintele „anost” și „searbăd” sunt:
a) sinonime
b) antonime
c) paronime
d) omonime

88. Identificați perechea de cuvinte care ilustr ează sinonimia:
a) oneros – necinstit
b) ilizibil – clar

41 c) bulimie – dezgust
d) acribie – neglijență

89. Precizați care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime:
a) onest – necinstit
b) lizibil – neciteț
c) copt – necopt
d) tot – netot

90. Este neologism cuvântul:
a) limbă
b) ființă
c) a depăși
d) ispravnic

91. Cuvintele „concesie” și „concesiune”, „porție” și „porțiune” sunt:
a) variante ale aceluiași cuvânt
b) dublete lexicale diferențiate semantic
c) una din forme este învechită
d) una din fo rme se folosește numai în vorbirea populară

92. Nu conține nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria:
a) pribeag, sclifosit, poetic, binom
b) halva, emigrant, din, termen
c) avea, onest, caligrafic, dicționar
d) funcție, inegal, obsesiv, zece

93. Antonimu l cuvântului „a se bucura” este :
a) tristețe
b) a se întrista
c) mâhnire
d) posomorât

94. Cuvântul „licențios” înseamnă :
a) indecent
b) titrat
c) absolvent al unui liceu
d) studios

42
95. Dintre cele patru cuvinte sinonime, face parte din fondul vechi al
limbii:
a) trist
b) deprimat
c) descurajat
d) mâhnit

96. Identificați seria conținând numai cuvinte polisemantice:
a) limbă, casă, masă, operă
b) limbă, floare, vis, loc
c) casă, copil, prefață, localitate
d) masă, copac, claritate, adaptare

2.6. Rezumat
Prin Unitatea de învățare nr. 2 se realizează o sinteză a noțiunilor de
vocabular, exemplele date oferă posibilitatea recapitulării și sistematizării
cunoștințelor, precum și pregătirea adecvată pentru susținerea examenului.

2.7. Test de auto evaluare

1. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul:
a) a prevedea
b) a avea
c) a auzi
d) a mânca

2. Cuvântul „predecessor” nu înseamnă:
a) precursor
b) premergător
c) înaintaș
d) urmaș

3. Expresia „a sta pe cuptor” îns eamnă:
a) a trândăvi, a arde gazul de pomană
b) a sta ca pe jar
c) a sta pe gânduri

43 d) a se încălzi

4. Cuvintele „anost” și „searbăd” sunt:
a) sinonime
b) antonime
c) paronime
d) omonime

5. Identificați perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia:
a) oneros – necinstit
b) ilizibil – clar
c) bulimie – dezgust
d) acribie – neglijență

6. Cuvântul „raționament” nu este sinonim cu:
a) inteligență
b) judecată
c) argument
d) considerent

7. Cuplurile de cuvinte : destins -distins, omis -emis, afabil -amabil , amputa –
imputa sunt:
a. antonime,
b. sinonime,
c. omonime
d. paronime

8. Formulați enunțuri cu omofonele: niciodată, nici o dată, altădată, altă
dată, vreodată, vreo dată;

9. Alcătuiți enunțuri cu omofonele : casă, ca să, oarecare, oare care,
numaidecât, numai de cât;

10. Identifică termenul care nu se cara cterizează prin omonimie:
a) cală
b) liră
c) soare
d) carte

44
11. Ilustrați omonimia termenilor prin integrarea în enunțuri:
atac, arcadă, arie, a aspira, atlas, atmosferă.

12. Precizați care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime:
a) onest – necinstit
b) lizibil – neciteț
c) copt – necopt
d) tot – netot

13. Marcați seria care conține numai antonime:
a) neliniște / groază, isteț / genial, fortuit / inopinat;
b) inextricabil / comprehensibil, mansuetudine / maliție, culant / zgârcit;
c) tranșan t / ezitant, rapace / cupid, mensual / anual.

14. Identificați seria conținând numai cuvinte omografe:
a) áugust – august; bárem – barém; colónie – coloníe; compánie – companíe
b)imóbil – imobíl; literar – literal; actual – inactual; compatibil – incompatibil
c)comédie – comedíe, familial – familiar; abil – inabil; lizibil – ilizibil
d)compánie – companíe, arbitrar – arbitral, acceptabil – inacceptabil; emigrant –
imigrant

15. Cuvintele „concesie” și „concesiune”, „porție” și „porțiune” sunt:
a) variante ale aceluia și cuvânt
b) dublete lexicale diferențiate semantic
c) una din forme este învechită
d) una din forme se folosește numai în vorbirea populară

16. Conține numai neologisme seria :
a) a estima, construcție, caracteristic
b) a aranja, clătinare, clasificare
c) evidență, a dura, rân duială
d) flintă, paharnic, stolnic

17. Este neologism cuvântul:
a) limbă
b) ființă
c) a depăși

45 d) ispravnic

18. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping
b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping
c) stewardesă, pulove r, kisth, giudo, chemping
d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping

19. Conține numai regionalisme seria:
a) iugăr, birău, limbă
b) a săpuni, curechi, păpușoi
c) cucuruz, barabulă, colb
d) sabău, perjă, a alinta

20. Identifică seria corectă:
a. Câmpia -de-Vest, Editura Humani tas, prim -ministru, Sfarmă -Piatră, câine –
lup;
b. Câmpia -de-Vest, Editura -Humanitas, prim ministru, Sfarmă -Piatră, câine –
lup;
c. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim -ministru, Sfarmă -Piatră, câine –
lup;
d. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim -ministru, Sfarmă P iatră, câine –
lup;

21. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuințată:
a. Academia română, Excelența voastră, Muzeul literaturii române, Școala
Numărul 2;
b. Academia Română, Excelența voastră, Muzeul Literaturii Române,
Școala Numărul 2;
c. Academia Româ nă, Excelența Voastră, Muzeul literaturii române, Școala
Numărul 2;
d. Academia Română, Excelența Voastră, Muzeul Literaturii Române,
Școala numărul 2;

22. Indică enunțul în care toate virgulele sunt corect întrebuințate:
a. – Întreabă, domnule tot ce dorești, că, vrând -nevrând, tot nu ai de unde să capeți
alte informații.
b.- Întreabă, domnule, tot ce dorești, că vrând -nevrând tot nu ai de unde să capeți

46 alte informații.
c. – Întreabă, domnule, tot ce dorești, că, vrând -nevrând, tot nu ai de unde să
capeți alte informa ții.

23. Identifică seria de cuvinte care conține numai forme corecte:
a. azalee, epopee, femeie, ideie, scânteie;
b. azalee, epopee, femeie, idee, scânteie;
c. azalee, epopeie, femeie, ideie, scânteie;
d. azaleie, epopee, femee, ideie, scânteie;

24. Identifică seria care conține numai sinonime ale următoarelor
expresii/ locuțiuni:
a. a se da pe brazdă – a se cuminți; a -și pune pofta în cui – a pofti; coadă de
topor – băț; întors pe dos – supărat;
b. a se da pe brazdă – a se cuminți; a -si pune pofta în cui – a renunța; coadă de
topor – trădător; întors pe dos – supărăt;
c. a se da pe brazdă – a se cuminți; a -și pune pofta în cui – a renunța; coadă de
topor – trădător; întors pe dos – boțit;
d. a se da pe brazdă – a se cuminți; a -si pune pofta în cui – a renunța; coadă de
topor – băț; în tors pe dos – inversat;

25. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice:
a. dureri nevralgice, firesc și natural, mujdei de usturoi, ortografie corectă,
scurtă alocuțiune;
b. dureri musculare, firesc și prietenos, mujdei, ortografie îngrijită, alocuțiu ne;
c. dureri musculare, firesc și natural, mujdei de usturoi, ortografie îngrijtă,
alocuțiune;

26. Există greșeli în enunțul :
a. Un locotenent ne -a vorbit despre delincvența juvenilă.
b. Deși n -avea o dicțiune bună, disertația lui despre drepturile omului a avut
succes.
c. Ținând seama de situația conjucturală ivită, dezidenții manifestă în fața
Guvernului.
d. Detențiunea acestui infractor va dura încă trei ani.

27. Cum e corect ?
a. mamei -soacre

47 b. mamii soacre
c. mamei -soacră
d. lui mama -soacră

28. „Efemer” este sinonim cu :
a. efervescent
b. veșnic
c. vremelnic
d. etern

29.„Impetuos” este antonimul cuvântului :
a. dezlănțuit
b. calm
c. năvalnic
d. mândru

30. „Fad” este antonimul cuvântului :
a. ridat
b. insipid
c. inodor
d. apetisa nt

31. Sensul inițial al cuvântului „mitocan” este :
a. prost
b. mahalagiu
c. locuitor al unui mitoc
d. locuitor de la periferia orașului

32. Antonimul cuvântului „suprapreciere” este :
a. bagatelizare
b. elogiu
c. omagiu
d. discred itare
d. discreditare

2.9. Tema de control nr. 1
10% din nota finală – (se predă conform graficului stabilit la prima
activitate tutorială)

48 1. Explică, prin cuvinte sau expresii sinonime, sensurile cuvântului
polisemantic „a pune” din expresiile:
– a pune de mâncare –
– a pune foc la casă –
– a pune în cumpănă –
– a pune capul în pământ –
– a pune mâna în foc –

2. Indică, în contexte potrivite, sensurile omonimelor lexico -gramaticale:
– care

– poartă

– șiret

– vie

3. Dă câte două exemple de cuvinte derivate cu fiecare dintre sufixele:
– substantivale: a. -ar:
b. -ință:
c. -iș:
– adjectivale: a. -bil:
b. -esc:
c. -iu:
– verbale: a. -a:
b. -iza:
c. -i:
– adverbiale: a. -ește:
b. -iș:
c. -îș:

4. Alcătuiește familii lexicale, pornind de la următoarele cuvinte de bază:
– alb:
– drept :
– om:
– veste :

5. Evidențiază sensul propriu, sensul secundar și sensul figurat al cuvântului

49 lună , în trei enunțuri adecvate.

6. Scrie câte două locuțiuni:
– substantiva le:
– adjectivale:
– pronominale:
– verbale:
– adverbiale:
– prepoziționale:
– conjuncționale:

50 Unitatea de învățare 3. FONETICA ȘI FONOLOGIE

Cuprins
3.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 50
3.2. Competențe vizate ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
3.3. Aparatul fonator și sunetele limbii române ………………………….. ………………….. 50
3.4. Vocale, consoane, semivocale ………………………….. ………………………….. ……….. 56
3.5. Ortografia și despărțirea cuvintelor în silabe ………………………….. ………………. 59
3.6. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 61
3.7. Test de autoevaluare ……………………………………………………. ……………….. ……… 61

3.1. Introducere
Unitatea de învățare nr. 3 oferă informații utile despre sunete și litere
(foneme și grafeme), despre combinarea lor în silabe și în cuvinte, pregătind
viitorul prfesor pentru învățământ primar să -și valorifice competențele dobândite
în aplicarea metodei fonetice, analitico -sintteice de învățare a citit -scrisului în
clasa I.

3.2. Obiective
După parcurgerea unității de învățare, vei fi capabil:
– să descoperi, în texte variate, fonemele, grafemele și corespondența lor ;
– să folosești în acte concrete de comunicare (orală și scrisă) noțiunile de
fonetică studiate;
– să utilizezi corect terminologia de specialitate.

Durata medie de parcurgere a acest ei unități de învățare este de 13 ore.

3.3. Aparatul fonator și sunetele limbii române
Fonetica este disciplina care studiază producerea, transmiterea și
receptarea sunetelor limbajului artic ulat.
Producerea sunetelor se numește articulare.
Aparatul fonator al omului se compune din trei mari părți:
– plămânii sau aparatul respirator, care furnizează prin expirație cantitatea de
aer necesară producerii sunetelor;
– laringele – unde se produce energ ia sonoră prin vibrarea coardelor vocale;
– cavitățile supralaringiene (nazofaringiană și bucală) care joacă rol de

51 rezonator al vocii și de transformator al suflului în sunet vorbit articulat.
Dacă tratăm aparatul fonator pe nivele, constatăm că există trei etaje:
respirator, vibrator și rezonator, corespunzătoare plămânilor, laringelui, respectiv
cavităților nazofaringiană și bucală.

Exemple
Aparatul fonator (fig. 1) poate fi asemănat cu un claxon de tip vechi
(Jurcău,E.; J urcău,N.; 1989):

Componentele claxonului:
1 – pompă
2 – lamele
3 – pâlnie de rezonanță

Componentele aparatului
fonator uman:
S – etajul respirator
R – etajul vibrator
C – etajul rezonator

Fig. 1

În detaliu, componentele aparatului fonator su nt (după Jurcău, E.; Jurcău,
N.; 1989):
 plămânii – pot fi comparați cu un sac de cauciuc, plin cu aer; ei
sunt acționați de mușchii expiratori ai cavității toracice, care fac aerul să intre și
să iasă din plămâni;
 traheea – un canal rigid, un corp membrano s cu fibre musculare,
la capătul căruia se află laringele;
 laringele – compus din mai multe bucăți cartilaginoase, reunite
prin mușchi; între aceste cartilagii se găsesc coardele vocale; laringele
funcționează ca un fluier cu membrane, unde membranele sunt coardele vocale;
 coardele vocale – (două superioare și două inferioare) sunt
formate dintr -o cută a mucoasei, o lamă elastică și un fascicul de mușchi ;
coardele vocale inferioare sunt singurele importante în fonație;
 faringele – un canal membranos și musc ulos, de forma unei pâlnii
cu vârful în jos, care pornește din dreptul cavității bucale și se termină în esofag ;
constituie locul de încrucișare a căilor re spiratorii cu calea digestivă; a ici aerul
expirat este direcționat către cavitatea bucală sau cea na zală, după cum vălul

52 palatului închide sau nu una dintre deschizături;
 cavitatea bucală (gura) – se compune din bolta palatului (partea
osoasă a bolții) și palatul moale ( partea posterioară), care se prelungește cu
uvula ;
 bolta – este împărțită în regiunea anterioară (dentală și alveolară),
mediană (pala tală) și posterioară (velară); m arginile bolții sunt atinse de limbă în
timpul articulării vocalelor ;
 limba (mușchiul lingual) – are roluri diferite în articularea
sunetelor, dar este cea mai importantă comp onentă a aparatului fonator. Limba
este, pe rând, barieră și canal de dirijare a aerului expirat, și, în funcție de
orientarea și poziționarea ei , contribuie la articularea tuturor sunetelor. Limba are
un apex (vârf) și radix (rădăcină);
 uvula – are u n rol secundar în articulație: v ibrează în timpul
emisiei sunetelor formate în partea posterioară a gurii.
Cunoscând modul de alcătuire a aparatului fonator, putem vedea cum se
formează sunetele (cf. Jurcău, E.; Jurcău, N.; 1989) :
Prin efectele influxului nervo s transmise la mușchii laringieni, coardele
vocale vibrează odată cu trecerea curentului de aer expirator. Sunetul primar
laringian se îndreaptă spre cavitatea bucală sau nazală, dobândind o serie de
modificări calitativ -rezonatorii sub influența structuri lor prin care trece.
Articularea sunetelor în vocale sau consoane se produce în cavitatea bucală
prin închiderea totală, dar de scurtă durată, a pasajului aerian sau de scurgerea
aerului printr -un canal mai mult sau mai puțin îngustat. Locul unde se produc e
închiderea (ocluzia) sau îngustarea canalului de scurgere a aerului se numește
punct de articulație. Sincronismul mișcărilor efectuate de către organele
articulatorii asigură formarea corectă a sunetelor în timpul vorbirii.

Exemple

Zonele de articulație din
cavitățile nazofaringiană și
bucală (prezentate de Jurcău,
E.; Jurcău, N.; 1989 ) – fig. 2 :

Fig. 2

53
b. Articularea sunetelor limbii române
Pentru a avea o imagine cât mai cuprinzătoare asupra locul ui, modului și a
gradului de articulare a sunetelor limbii, îți prezentăm, în continuare, cu ajutorul
unor imagini sugestive articularea vocalelor, respectiv, a consoanelor.
Vocalele sunt sunete care se rostesc independent; ele cunosc următoarele
zone de articulație în cavitatea bucală (fig. 3) :

Fig.3

Exemple
Prin urmare:
„Dacă în articularea vocalei a deschiderea maxilarelor este mai mare și
limba se află în stare de repaus relativ, în artic ularea vocalelor e-i maxilarele se
apropie și limba se ridică până spre partea anterioară a palatului tare; la o-u limba
se retrage în fundul cavități i bucale, apropiindu -se de partea posterioară a
palatului, în timp ce buzele sunt avansate și rotunjite. L a ă-î, dosul limbii se
retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în
care va intra și partea medială a limbii și a palatului.” (Jurcău, E.; Jurcău, N.;
1989)

Consoanele sunt dependente de un alt sunet, ele se art iculează cu ajutorul
unei vocale. De obicei, consoanele apar în perechi, având același loc de
articulare, dacă emisiunea este însoțită de vibrațiile coardelor vocale, vorbim de
consoane sonore , în lipsa vibrațiilor – de consoane surde .
Consoanele pot fi cl asificate modul de formare, locul de articulare sau
caracterul acustic produs.
Astfel, după modul de formare distingem:
 consoane oclusive (explozive) , formate prin închiderea canalului
vocal urmată de deschiderea bruscă fie prin contactul buzelor ( p-b), fie prin
apropierea limbii față de anumite regiuni ale palatului ( n, t-d, c-g).
 consoane constrictive (continue), formate prin îngustarea

54 canalului vocal , astfel încât aerul să se poat ă scurge continuu pe parcursul
emisiunii:
o consoanele fricative (f-v, s-z, ș-j) se formează printr -o îngustare
mai accentuată a canalului de scurgere a aerului;
o vibranta r se formează printr -o vibrație a vârfului limbii în timpul
emisiunii;
o laterala l se emite prin curgerea aerului pe marginile limbii ;
 consoane africate (semioc lusive) , formate printr -o reuniune a
două sunete oclusive și fricative articulate cu o intensitate mai redusă ( ț, č, ğ ).

Exemple
Pentru o mai bună înțelegere a modului și locului de articulare, îți
prezentăm descrierea cons oanelor (apud Jurcău E., Jurcău N., 198 9):

Descrierea consoanelor labiale și labiodentale ( p, b, m, f și v)
Consoanele perechi p (surdă) și b (sonoră) se formează cu
buzele strâns lipite, astfel încât suflul brusc expirat le
îndepărte ază producând un s unet exploziv (Fig. 4) .

Fig. 4
Fig. 5 Consoana sonoră m se formează cu vălul palatului coborât,
încât suflul se scurge prin căile nazale, în timp ce buzele sunt
lipite fără încordare. ( Fig. 5)
Consoanele perechi f (surdă) și v (sonoră), denumite
labiodentale , se formează cu retragerea buzei superioare, în
timp ce buza inferioară se ridică și atinge marginile
incisivilor superiori. ( Fig. 6)

Fig. 6

Descrierea consoanelor linguale ( s, z, t, d, n, l, r, ș, j, c, g, h, ț, č și ğ)
Consoanele perec hi s (surdă) și z (sonoră), denumite dentale
siflante , se formează cu dinții apropiați (la circa 1 mm) și colțurile
buzelor trase în părți: marginile limbii se apropie ușor de arcada
dentală inferioară, iar suflul se scurge prin mijlocul cavității bucale,
printr -o adâncitură a limbii (șanț lingual), încât la ieșire, printre dinți,
se produce un suflu puternic. ( Fig. 7)

Fig. 7

55

Fig. 8 Consoanele perechi t (surdă) și d (sonoră) se formează cu vârful
limbii sprijinit de arcada superioară, în timp ce tensi unea suflului
foarte puternică produce la dezlipirea limbii un sunet exploziv. ( Fig.
8)
Consoana n (sonoră) se formează prin marginea limbii lipită
de arcada superioară, în timp ce vălul este coborât, iar suflul
se scurge prin căile nazale. ( Fig. 9)

Fig. 9

Fig. 10 Consoana l (sonoră) se formează prin ridicarea vârfului limbii spre
alveolele superioare, în timp ce marginile laterale se sprijină de
palat, lăsând pe fiecare parte a limbii un orificiu îngust prin care se
scurge suflul. ( Fig. 10)
Consoan a r (sonoră) vibrantă se formează cu partea posterioară a limbii
în formă plată, atingând cu marginile sale laterale dinții superiori până
la canini, iar partea anterioară ridicată spre alveolele superioare.
Cu excepția vârfului, limba în întregime este i mobilă fixată, încât la
expulzarea extrem de puternică a suflului se produc scurte vibrații (2 -3)
ale vârfului limbii. Spre a obține o astfel de vibrare parțială și rapidă,
este necesar ca atât mușchii buzelor, ai feței și ai gâtului, ca și întreg
aparatul fono-articulator, să fie puternic contractați. (Fig. 11)

Fig. 1 1
Fig. 12
Consoanele perechi ș (surdă) și j (sonoră) se formează cu buzele ușor
rotunjite, limba în formă de „cupă”, având vârful lățit și ridicat
aproape de vălul palatului, în spatele a lveolelor cu care formează o
constricție îngustă pe linia mediană, în timp ce marginile laterale
ating molarii superiori, iar partea dorsală, îndreptată înspre palat,
formează o a doua constricție. Suflul trecând prin cele două îngustări
produce o rezonanț ă zgomotoasă, fapt pentru care sunetele sunt
denumite șuierătoare. ( Fig. 12)
Consoanele perechi c (surdă) și g (sonoră) se formează cu
limba trasă și contractată în fundul gurii, având partea dorsală
apropiată de palat. Suflul expulzat puternic desprinde limba
în mod brusc. ( Fig. 13)

Fig. 13

Fig. 14 Consoana h (surdă) laringală se formează prin retragerea limbii și
apropierea de palat, cu care formează o constricție care determină
producerea unui sunet aspirat la trecerea suflului prin această
îngust are. (F ig. 14)

56 Consoanele compuse ț, č și ğ (africate) se formează după
modul de articulație a sunetelor din care derivă.
Consoana č (ce-ci) se apropie, în prima fază, de
articularea sunetului t și în a doua fază se apropie de
articularea sunetului ș (t + ș), iar consoana ğ (ge-gi) după
cerințele sunetelor d și j (d + j).
Deși în prima fază poziția articulatorie este asemănătoare
cu a sunetelor t și d, buzele sunt mult mai evazate și ușor
rotunjite, iar vârful limbii se apropie de alveolele
superioare ; odată cu scurgerea suflului, limba se retrage
lent, apropiind o poziție similară sunetelor ș și j, fiind
totuși mai apropiată de dinți și mai încordată. ( Fig.15)

Fig. 1 5

Consoana ț are prima fază articulatorie apropiată de a
sunetului t și a doua de a sunetului s (t + s). (Fig. 16)

Fig. 16

Aplicații
a. Verificați, oral, în fața oglinzii, rostirea fiecărui sunet.
b. Identificați eventualele greșeli de rostire a sunetelor, descoperite la
preșcolarii sau școlarii mici, văzuți în timpul praticii pedagog ice.

3.4. Vocale, consoane, semivocale
Sunetele limbii sunt:
a. vocale – sunete care se rostesc singure, fără ajutorul altui sunet.
Vocalele pot fi clasificate:
– după modul de articulare: deschise – a
semi închise – e, ă, o
închise – i, î, u
– după locul de articulare: anterioare – e, i
mediale – a, ă, î
posterioare – o, u
– după poziția buzelor: labiale – o, u
nelabiale – a, ă, î, e, i
b. consoane – sunete rostite cu ajutorul unui alt sunet. Consoanele sunt
nesilabice, ele sunt dependente de vocală.

57 Clasificarea consoanelor:

Prezența sau ab sența
vibrațiilor glotale Sonante Nesonante
sonore/
surde sonore/
surde sonore/
surde
Modul de articulare Oclusive
nazale Constrictive Oclusive
explo –
zive Constric –
tive
fricative Semi –
oclusive
(africate) vibrante laterale
Locul de
articulare bilabiale m – – b p – – – –
labiodentale – – – – – v f – –
dentale n r l d t z s – ts
prepalatale – – – – – ž š ğ č
palatale – – – g’
k’ – – – –
velare – – – g k – – – –
laringale – – – – – – h – –
– după sonoritate: sonante: m, n, r, l
sonore: b, d, g’, g, ğ, v, z, ž
surde: p, t, k’, k , č, f, s, š, ts, h
– după modul de articulare: oclusive nazale: m, n
oclusive (explozive): b, p, d, t, g’, k’, g, k
constrictive fricative: v, f, z, s, ž, š, h
constrictive lichide: r (vibrantă)
l (laterală)
semioclusive (africate): ğ, č, ts
– după locul de articulare: bilabiale: b, p, m
labiodentale: v, f
dentale(alveolare): n, r, l, d, t, z, s, ts
prepalatale: ž, š, ğ, č
palatale: g’, k’
velare: g, k
laringale: h
c. semivocale – sunete intermediare: s eară, iute. Semivocalele e, i, o, u se
definesc drept vocale nesilabice, ele apar în structura diftongilor și a triftongilor.
Diftongii sunt formați dintr -o vocală și o semivocală – diftongii
descendenți (n ou, mâine) și dintr -o semivocală și o vocală – diftongii ascendenți
(soare, iarbă).
Triftongii sunt formați dintr -o vocală și două semivocale, având structura:

58 semivocală + semivocală + vocală (inim ioară) sau semivocală + vocală +
semivocală (lup oaică).
Sunetele articulate iau naștere prin intrarea în vibrație și prin modificarea
caracteristicilor curentului de aer expirat; sunt fenomene fizice cu anumite
proprietăți:
 înălțime – dată de frecvența vibrațiilor undei sonore, care, la rândul
ei, este determinată de g radul de contracție a coardelor vocale, de
grosimea și elasticitatea acestora și de volumul rezonatorului care
amplifică sunetele; rezultatul este un sunet mai acut (înalt) sau mai
grav (jos);
 intensitate – determinată de amplitudinea vibrațiilor, care dep inde
direct proporțional de lărgimea cutiei de rezonanță (a cavității bucale)
și de forța curentului fonator (ipostaza funcțională – accentul);
 durată – urmarea directă a timpului de vibrație a coardelor vocale,
corelat cu menținerea organelor articulatori i în poziția respectivă
(varianta – ritmul – înlănțuirea sunetelor);
 timbru ( sau culoare) – constituie o calitate de sinteză, este rezultatul
îmbinării dintre unda sonoră fundamentală și undele sonore armonice.

Exemple
Valo rificați informațiile de pe platforma e -learning referitoare la vocale,
consoane, semivocale.

Fonologia studiază latura funcțională a sunetelor, stabilind sistemul de
foneme al limbii.
Fonemul este unitatea fonică minimă neanalizabilă în unități infe rioare și
succesive, având funcția de a diferenția între ele cuvintele și formele gramaticale
ale aceluiași cuvânt. Fonemele intră în relație unele cu altele, alcătuind sistemul
fonologic al limbii în care distingem vocale, semivocale, consoane. Fonemele
sunt reprezentate grafic prin semne convenționale numite litere . Totalitatea
literelor formează alfabetul.
Alfabetul limbii române: a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r,
s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z .
În limba română scrierea este fo netică.
Silaba este segmentul fonic superior fonemului, ce poate fi caracterizat
printr -un singur accent. Ea este formată dintr -un singur fonem (o vocală) sau
din câteva foneme (între care se află obligatoriu o vocală).
Silabele deschise se termină în v ocală ( pri-mă-va-ră), iar silabele închise

59 în semivocală (al -toi, spai-mă) sau în consoană ( ver-set, ar-bust).
Alternanțele fonetice sunt substituiri regulate ale unor foneme în
diferitele forme ale aceluiași cuvânt:
– alternanțe vocalice: ț ară – țări
– altern anțe consonantice: bra d – brazi
Accentul pune în evidență o silabă printr -o pronunțare mai intensă. În
cuvintele polisilabice accentul poate cădea pe orice silabă (silabele unui cuvânt se
numără de la dreapta spre stânga):
– pe ultima : a -mar
– pe penultima: a -lu-nă
– pe antepenultima: mar-gi-ne
– pe a patra: ve-ve-ri-ță
– pe a cincea: do-uă-spre-ze-ce
Cuvintele polisilabice pot avea două accente: unul principal (´) și unul
secundar (`): ìn -ter-ac-ți-ú-ne.
Intonația este modulația vocii (variațiile de ton) în timpul emisiunii unei
tranșe sonore; în limba română ea nu are rol fonologic. Intonația are semnificație
în morfologie (marcă a vocativului și a imperativului) și în sintaxă (intonația
neutră caracterizează enunțurile neutre, intonația interogativă – enunțurile
interogative, intonația exclamativă – enunțurile exclamative).

3.5. Ortografia și despărțirea cuvintelor în silabe

Ortografia cuprinde ansamblul regulilor de scriere corectă. Ortografia
limbii române se bazează pe principiul fonetic (fonologic) – notarea grafică
corespunde realizării fonemelor în rostirea literară contemporană. Ortografia
limbii române mai ia în considerație și alte principii:
– principiul silabic – unele litere ( c, g, k ) în contexte silabice diferite
notează foneme diferite ( cap, kaize r, cireș, chetă, kitsch ),
– principiul morfologic – regulile ortografice reliefează anumite
trăsături ale structurii morfematice a cuvintelor (radical, sufix,
desinență): seară/seri ,
– principiul sintactic – delimitarea cuvintelor după sensul lor lexical și
după valorile lor gramaticale: odată – o dată ,
– principiul etimologic – implică scrierea unor cuvinte în conformitate
cu tradiția literară ( român, obște ) sau cu forma originară din limba de
împrumut ( kaki, bleu, foehn ), se păstrează grafia numelor unor
personalități așa cum s -au semnat ( Alecsandri, Hasdeu, Tonitza ),

60 – principiul simbolic – recomandă scrierea aceluiași cuvânt după
împrejurare – cu inițială mică în accepția obișnuită ( răsărit, unire ),
dar cu m ajusculă dacă are semnificație deosebită simbolică ( Răsărit,
Unire ).
Semnele ortografice sunt semne auxiliare folosite în scris, de regulă, la
nivelul cuvântului – în interiorul unor cuvinte, pe lângă segmente de cuvinte
sau între cuvinte care formează o u nitate –, precum și în unele abrevieri.
– pauza albă – delimitarea cuvintelor după sensul lor lexical și după
valoarea lor gramaticală,
– cratima – folosită în cuvintele conjuncte, compuse, abrevieri (nu te –
am văzut, d -ta),
– punctul – în abrevieri (ș.a.m.d.)
– apostroful – marchează pierderi de sunete în corpul unui cuvânt:
sal’tare, las’,
– bara – se folosește în abrevieri – 80 km/h,
– linia de pauză – se utilizează la scrierea unor cuvinte compuse
formate din termeni în care cel puțin unul este termen compus : sud –
sud-est.
Regulile ortografice sunt cuprinse în lucrări de specialitate, cum ar fi:
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM),
Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație , Dicționarul explicativ al limbii
române (DEX), Mic dicționar enciclopedic (MDE).
Despărțirea cuvintelor în silabe este strâns legată de ortografie. În limba
română întâlnim patru situații de despărțire a cuvintelor în silabe:
a. grupurile vocalice:
– vocalele în hiat fac parte din silabe diferite: a – le – e
– diftongii și triftongii sunt grupuri vocalice cuprinse în aceeași silabă:
soa – re, lu – poai – că,
– o semivocală aflată între două vocale formează silabă cu vocala
următoare: plo – uă, fe – me – ie
b. consoanele intervocalice:
– o consoană intervocalică formeaz ă silabă cu vocala următoare: ma –
re
– două consoane intervocalice se despart astfel: prima consoană rămâne
în prima silabă, a doua trece în silaba următoare: me r-ge
– dacă din două consoane intervocalice a doua este l sau r, atunci
amândouă formează silabă cu vocala următoare: ca -pră
– din trei sau mai multe consoane intervocalice, prima formează silabă

61 cu vocala anterioară, iar celelalte cu vocala următoare: a s-tru, co m-
plot
– în grupurile intervocalice lpt, mpt, ncș, nct, ncț, ncv, rct, rtf, stm ,
primele două consoane se despart de a treia: scu lp-tu-ră, arc-tic
c. cuvintele compuse și cele derivate se despart ținându -se seama de
elementele componente: drept -unghi , sub-li-ni-a
d. cuvintele conjuncte care formează silabă comună nu se despart unul
de altul la capă t de rând, dacă sunt monosilabice: mi-a spus, te-ai uita.

Exemple
Preluați, de pe platforma e -learning, regulile de despărțire a cuvintelor în
silabe, conform noului DOOM (2005).

3.6. Rezumat
În Unitatea de învățare nr. 3 am prezentat informații utile despre sunete și
litere (foneme și grafeme), despre combinarea lor în silabe și în cuvinte. Testul de
autoevaluare oferă posibilitatea fixării cunoștințelor și dezvoltării competențelor
de comunicare corectă, orală și s crisă.

3.7. Test de auto evaluare

1. În cuvintele „cai”, „căi”, „câini”, „bea”, „doar”, „sau”, „hau”, „chiar”,
sunt vocale:
a) a, ă, â
b) i, e, o, u
c) a, i, â, e, o
d) e, u, ă

2. Seria în care toate cuvintele conțin diftongies te:
a. ceas, chei, prieteni
b. geam, floare, chemai
c. mai, miel, nea

3. Conțin triftongi cuvintele din seria :
a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă
b) aripioară, leoaică, taioare, creioane
c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară

62 d) ia-i, i-ai, ni -oi, ți-oi, mi -au, i-au

4. Conțin hiat cuvintele din seria:
a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianță
b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie
c) mâine, mingea, muchea
d) ou, câine, soare, coală

5. Cuvântul care conține două situații de hiateste:
a. iasomie
b. viorea
c. poezie

6. În cuvintele fax și echivoc apar:
a.3 litere și 3 sunete, 6 litere și 6 sunete;
b.3 litere și 4 sunete, 7 litere și 6 sunete;
c.o literă și un sunet, 3 litere și 3 sunete;
d.niciuna dintre variante nu est e corectă.

7. În cuvântul podoabe litera o notează :
a. vocală, vocală;
b. vocală, semivocală;
c. semivocală, vocală;
d. semivocală, semivocală.

8. Cuvântul excentric cuprinde :
a. 9 litere și 9 sunete;
b. 9 lit. și 10 sun.;
c. 10 lit. și 10 sun.

9. Fiecă rei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria:
a) el, xilofon, geam
b) Maria, eram, chimie
c) recamier, rummy, jeep
d) pistol, pușcă, grenadă

10. Grupa de cuvinte scrise corect este:
a. bine-mirositor, rău -făcător, cuminte

63 b. binemeritat, bine mirositor, răuf ăcător
c. preafericit, pur -sânge, cu -minte

11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a) birjear, coșear, crișean, clujean, argeșean, îmbrătișeare, detașeat, angajeat
b) birjar, coșăer, crișan, clujan, argeșan, îmbrățișare, detașat, angajat
c) birjar, coșar, crișe an, clujean, argeșean, îmbrățisare, detașat, angajat
d) birjear, coșear, crișan, clujan, argeșean, îmbrățișeare, detașeat, angajeat

12. Sunt scrise corect cuvintele din seria:
a) înnopta, înnota, înnăbuși, înnoda
b) înnopta, înota, înăbuși, înnoda
c) înopta, înota, înăb uși, înoda
d) înopta, înnota, înăbuși, înoda

13.Este corectă forma:
a) repercursiune
b) repecursiune
c) repercusiune
d) repercuziune

13. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria:
a. porumbiște, rățoi, lustragerie, răcnet, desime;
b. prundiș, brădet, muncitorime, răchitiș, șiret;
c. făget, păunaș, pălărie, cociaș, lădoi;
d. bănet, studențime, rămuriș, rufărie, apăraie.

14. Seria de cuvinte formate numai prin derivare parasintetică este:
a. răsuci, postfață, superfin
b. consătean, înlănțuit, int racelular
c. arhicunoscut, nedrept, hipotensiv

15. Indică numărul greșelilor din următoarea frază:
„Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să -l însoțești
pe un prieten de -ai tăi la meci.”
a) una
b) două
c) trei

64 d) patru

16. Nu exis tă nicio greșeală în enunțul:
a) Cei șapte miniștri ai Pieței Comune s -au reunit la Paris.
b) Cei șapte miniștrii ai Pieței Comune s -au reunit la Paris.
c) Cei șapte miniștrii ai Pieții Comune s -au reunit la Paris.
d) Cei șapte miniștri ai Pieți Comune s -au reunit la Paris.

17. Alegeți forma scrisă corect a următoarelor cuvinte compuse : apă grea
/ apă -grea • apă oxigenată/apă -oxigenată • bineînțeles/bine -înțeles •
binevoitor/ bine -voitor • cale ferată / cale -ferată • drum de fier / drum -de-
fier • prim ajutor / prim -ajutor .

18. Rădăcina cuvântului prespălare este:
a. spăla
b. prespăl –
c. spăl-

19. Nu este derivat în limba română cuvântul:
a) floricică
b) a înflori
c) înfloritor
d) inflorescență

20. Precizează rădăcina cuvântului neîmpădurire:
a.împădurire
b.împădu –
c.-pădurire
d.–pădur –
e.neîmpăduri

21. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria:
a) Europa Centrală, Cuibul Dorului, Ministerul de Interne
b) lirica erotică, dor de țară, învățământ preuniversitar
c) nouăsprezece, zi – muncă, cumsecade
d) verde de Paris, izmă creață, pantofi de da mă

22. Identificați seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere:

65 a) băietan, copilaș, brădet, B.C.R.
b) prim -plan, blănărie, untdelemn, Făt -Frumos
c) O.N.U, N.A.T.O., A.S.I.R.O.M, B.D.R.
d) T.V.R., redactor -șef, tehnico -științific, miazănoapte

23. Sunt formate pri n derivare toate cuvintele din seria:
a) despre, cocostârc, tustrei, despot
b) destinație, desuet, destitui, dezmierda
c) desprinde, dezarticula, dezmoșteni, destăinui
d) destoinic, amândoi, înspre, câțiva

24. Sunt formate prin compunere:
a) extraterestru, h ipersensibil, ultramodern, arhiplin, supraaglomerat
b) sud-vest, inginer -șef, după -amiază, prim -ministru, clarobscur
c) sfecla roșie, casă de cultură, cravată de mătase, rochie de ocazie, pantofi de
damă
d) Radu de la Afumați, Ștefan cel Mare, Vălenii de Munte, Bai a Mare

25. Cuvintele astfel, primăvară, cândva, bunăstare, clarviziune s-au format
prin:
derivare, b. compunere, c. schimbarea valorii gramaticale (conversiune).

26. Nu este derivat în limba română cuvântul:
a) floricică
b) a înflori
c) înfloritor
d) inflore scență

27. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria:
a) simból, senatór, caractér, íntim, dușmán
b) símbol, senátor, carácter, íntimi, dușmán
c) símbol, senátor, carácter, intím, dúșmán
d) simból, senatór, caractér, intím, dúșmán

28.Sunt accentuate corect to ate cuvintele din seria :
a. rádar, corectór, asfíxie, butélie
b.radár, coréctor, ásfixie, butelíe
c.rádar, corectór, asfíxie, butelíe

66 d.radár, coréctor, asfixíe, butélie, tipíc

29. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate:
d. (al) dóispre zecelea, matúr, repórter, véveriță, zeróuri;
e. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, véveriță, zeróuri;
f. (al) dóisprezecelea, mátur, reportér, véveriță, zeróuri;
g. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, veveríță, zeróuri;

30.Sunt despărțite corect în silab e toate cuvintele din seria:
a. a-nal-fa-bet, i -ne-gal, de -za-mor-sa, vâr -stnic
b. des-pre, drep -tunghi, ni -cio-da-tă, jer -tfă
c. san-ctu-ar, mon -stru, fun -cți-o-nar, som -ptu-os
d. a-u-to-buz, fruc -tu-os, ge -o-graf, in -a-bil, dez -ar-ma

31. Sunt despărțite corect în s ilabe toate cuvintele din seria:
a. an -or-ga-nic, a -ri-pioa-ră, cre -deau, co -or-do-na-re;
b. a-nor-ga-nic, a -ri-pio-a-ră, cre -de-au, co -ord-o-na-re;
c. an -or-ga-nic, a -ri-pi-oa-ră, cre -de-au, co -or-do-na-re;
d. a-nor-ga-nic, a -ri-pioa-ră, cre -de-au, co -o-rdo-na-re.
32. Cuvintele exhaustiv și funcționar sunt despărțite corect în silabe în
seria:
a. e-xha-us-tiv, fun -cți-o-nar;
b. ex -ha-us-tiv, func -țio-nar;
c. ex -ha-us-tiv, func -ți-o-nar;
d. e-xha-us-tiv, func -ți-on-ar.

33. Sunt despărțite corect în silabe toate c uvintele din seria:
a. fiind – că, fiin – ță, fi – i – că, fe – brua – rie;
b. fiin – dcă, fi – inț – ă, fii – că, feb – rua – rie;
c. fi – in – dcă, fi – ință, fi – i – că, feb – rua – ri – e;
d. fi – ind – că, fi – in – ță, fii – că, fe – bru – a – ri – e.

67
Unitatea de învățare 4. MORFOLOGIE

Cuprins
4.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 67
4.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 67
4.3. Părțile de vorbire flexibile ………………………….. ………………………….. …………….. 67
4.4. Părțile de vorbire neflexibile ………………………….. ………………………….. …………. 71
4.5. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 71
4.6. Test de autoevaluare ………………………….. ………………………….. …………………….. 71
4.7. Tema de contr ol nr. ………………………….. ………………………….. ………………………. 88

4.1. Introducere
Unitatea de învățare nr. 4 oferă o sinteză a noțiunilor de morfologie, a
claselor și categoriilor morfologice studiate, bazându -se, în primul rând, pe
aplicații concrete, utile în comunicarea corectă, orală și scrisă.

4.2. Obiective
După parcurgerea acestei unități de învățare, vei fi capabil :
– să descoperi, în texte variate, clasele și categoriile morfologice studiate;
– să folosești în acte concrete de comunicare (orală și scrisă) noțiunile de
morfolo gie studiate;
– să utilizezi corect terminologia de specialitate.

Durata medie de parcurgere a acestei unități de învățare este de 40 de ore.

4.3. Părțile de vorbire flexibile
Morfologia studiază cuvântul ca unitate gramatical ă și modificările
formale ale cuvintelor, în funcție de categoriile gramaticale: gen, număr, caz,
determinare (prin articulare), grad de comparație, persoană , diateză, mod, timp.
Deosebim:
– flexiunea nominală: substantiv, articol, adjectiv, numeral;
– flexiun ea pronominală: pronume;
– flexiunea verbală: verb.
Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește obiecte .
Potrivit GALR I (p. 61), formele substantivului variază după categoriile

68 gramaticale de număr, caz și determinare. Genul nu este un crit eriu de flexiune
pentru substantiv, ci o trăsătură inerentă, fixă, în funcție de care categoriile
flexiunii se manifestă în mod specific.
Categoriile morfologice specifice substantivului sunt: genul, numărul și
cazul.
Instrumentele gramaticale care determi nă sau însoțesc substantivul în
declinare sunt: articolul și prepozițiile.

Aplicații
Recapitulează noțiunile studiate despre categoriile specifice substantivului
din cărțile de specialitate existente în biblioteca proprie.
Poți utiliza, de asemenea, resursele didactice încărcate pe platforma e –
learning.

Exemple
Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivului:

Cazul Funcția sintactică Exemple
N
(nominativ) Subiect Elevul învață.
Nume predicativ El este elevul lăudat.
Atribut substantival
apozițional Mihai, elevul , studiază.
A
(acuzativ) Complement direct L-am întâlnit pe elevul din clasa a patra.
Am primit cartea împrumutată.
Complement
indirect Îți voi povesti despre elevul silitor.
Mă gândesc la sora mea.
Am un cadou pentru prietenul meu.
Nume predicativ Penarul elevului este din piele .
Atribut substantival
prepozițional Elevul citește dintr -o carte de aventuri.
Complement
circumstanțial:
– de loc Elevii au făcut o plimbare prin parcul orașului.
– de timp Concursul începe peste o oră .
– de mod Această elevă citește cu plăcere .
– de cauză Ea tremură de frică .
– de scop Răsfoiește cartea pentru plăcerea lecturii.
Complement de Elevul a fost lăudat de colegul său.

69 agent
G
(genitiv) Atribut substantiv al
genitival Am citit lucrarea colegului meu de bancă.
Am citit lucrarea lui Mihai despre primăvară.
Nume predicativ Cartea este a cititorilor .
Complement
indirect Ei luptă împotriva sărăciei .
Complement
circumstanțial:
– de loc Barza zboară deasup ra casei .
– de timp S-a întors înaintea orei fixate.
– de mod Ei înoată contra curentului .
– de cauză Am întârziat din cauza ploii .
– de scop Ne-am adunat în vederea excursiei .
D
(dativ) Complement
indirect I-am împrumutat elevului cartea dorită.
I-am împ rumutat lui Mihai cartea cerută.
Complement
circumstanțial:
– de mod Am câștigat concursul, conform previziunilor noastre.
– de loc Stai locului !
– de cauză Am câștigat datorită efortului depus.
Nume predicativ Rezultatul a fost contrar așteptărilor .
V
(vocativ) Nu are funcție
sintactică Hai, Ana, la plimbare!
Stai, elevule , în banca ta!

Adjectivul reprezintă clasa cuvintelor flexibile subordonate substantivului,
acordându -se cu acesta și limitându -i extensiunea prin atribuirea unei informați i
specifice. „Dependența sintactică față de substantiv se produce direct, în cadrul
grupului nominal ( fată frumoasă ), sau prin intermediul unui verb, în cadrul
grupului verbal ( copiii sunt / cresc mari ), și se manifestă prin repetarea
informației gramatica le asociate substantivului.” (GALR I, p. 141) .

Aplicații
Recapitulează noțiunile studiate despre categoriile specifice adjectivului din
cărțile de specialitate existente în biblioteca proprie.
Poți utiliza, de asemenea, resursele didactice încărcate pe platforma e –
learning.

70
Pronumele este o clasă lexico -gramaticală de cuvinte fără autonomie
semantic -referențială, având rolul de a reprezenta (= a evoca) în enunț entități
prezente implicit sau explicit în universul de discurs. (GALR I, p. 1 81).
Clasificare:
– pronume personale : pronume personale propri -zise, pronume de
politețe, pronume de întărire, pronume reflexive, pronume posesive;
– pronume nepersonale :
 pronume demonstrative;
 pronume de cuantificare: pronume nehotărâte, pronume
negative;
 pronume r elative, pronume interogative;
 pronume hibride: prnume relativ -interogative, pronume relativ –
exclamative.

Să ne reamintim…
… pronumele studiate, valorificând informațiile oferite de materialele –
resursă de pe platforma e -learning.

Numeralul face parte din categoria semanti că a cantitativelor și reunește,
în calitatea lui de „expresie a numărului”, cuvinte și grupări de cuvinte cu
trăsături morfologice și sintactice specifice.
Deosebim:
– numeral cardinal ;
– numeral ordinal;
– numeral colectiv;
– numeral multiplicativ;
– numeral fracționar;
– numeral distributiv;
– numeral adverbial.

Aplicații
Recapitulează noțiunile studiate despre categoriile specifice numeralului,
din cărțile de specialitate existente în biblioteca proprie.
Poți utiliza, de asemene a, resursele didactice încărcate pe platforma e –
learning.

71
Verbul este o categorie lexico -gramaticală cu un inventar extrem de bogat
și deschis, distingându -se, în raport cu alte părți de vorbire prin mai multe
trăsături. (GALR, I, p. 323). Prezintă o flexiune specifică numită conjugare.

Exemple
Pe platforma e -learning, poți descoperi prezentarea verbului din punct de
vedere morfologic, sintactico -semantic, semantic și pragmatic, precum și
exemple privind conjugarea ver belor.

4.4. Părțile de vorbire neflexibile
Adverbul este o clasă de cuvinte neflexibile, profund eterogenă,
cuprinzând termeni cu trăsături sintactico -semantice diferite. (GALR, I, p. 585).
Prepoziția este o clasă de cuvinte neflexibile care, în spec ial la nivelul
propoziției, marchează relația dintre un termen subordonat și regentul său.
(GALR, I, p. 607)
Conjuncția este o clasă de cuvinte neflexibile prin intermediul cărora se
exprimă relații sintactice e coordonare sau de subordonare ori relații pr agmatice,
discursive, între diversele componente aparținând nivelului propozițional, frastic
sau transfrastic. (GALR, I, p. 631)
Interjecția este o clasă eterogenă, reunind cuvinte neflexibile cu intonație
exclamativă, mai rar interogativă, a căror semnifi cație este neconceptualizată și
depinde într -o măsură mai mică sau mai mare de intonație și de context. (GALR,
I, p.657)

Exemple
Pe platforma e -learning, poți descoperi prezentarea părților de vorbire
neflexibile.

4.5. Rezumat
În Unitatea de învățare nr. 4 se realizează o sinteză a noțiunilor de
morfologie, a claselor și categoriilor morfologice studiate, bazându -se, în primul
rând, pe aplicații concrete, utile în comunicarea corectă, orală și scrisă.

4.6. Test de autoevaluare

1. Precizează care este pluralul următoarelor substantive comune:
albuș, rucsac, chibrit, coșmar, furtun, hotel, pervaz, șiret, trabuc, aragaz, furtună.

72 2. Alege varianta corectă de plural pentru substantivul vis din
următ oarele enunțuri:
a) De două nopți am numai vise/visuri ciudate.
b) De când era mic, Andrei are vise/visuri mărețe.

3. Precizează forma corectă de plural a următoarelor substantive
comune. Transcrie substantivele pe trei coloane, în functie de
terminația de l a plural – ee, ie, uri.
curcubeie – curcubee
zmee – zmeie – zmei
licee – liceie
trofee – trofeie
caree – careuri
heleșteie – heleștee
defilee – defileie – defileuri
muzeie – muzee
ghișee – ghișeuri

4. Explică ortografierea cu 2 de i a următoarelor substantiv e: poezii,
copii, geamgii, cafegii,camionagii.

5. Alege forma corectă a următoarelor substantive compuse:
răufăcător / rău -făcător
argint viu /argint -viu
vicepreședinte / vice -președinte
redactor șef / redactor -șef
dupăamiază / după -amiază
binecuvântare / bi ne-cuvântare
floare de colț / floare -de-colț
bun rămas / bun -rămas
strâmbă lemne / strâmbă -lemne

6. Forma de plural a substantivului este greșită în propoziția:
a) Citesc două cotidiene de mare tiraj.
b) Vila noastră are două niveluri.
c) Am cumpărat niș te căpșuni frumoase.
d) La teză am avut de rezolvat două matrice.

73 7.Alege varianta corectă de dativ -genitiv a următoarelor substantive
comune :
vulpii – vulpei
mamei – mamii
fetei – fetii
unei nore – unei nurori
acelei nore – acelei nurori
mătușei – mătuși i
tandreței – tandreții
aripei – aripii
amiezei – amiezii

8.Articulează cu articol hotărât, la plural, următoarele substantive
comune : cafegiu,
geamgiu, copil, fiu, ministru, maestru, kilometru, camionagiu. Alcătuiește
enunțuri cu ele !

9. Identificați s eria ce conține locuțiuni substantivale:
a) dis -de-dimineață, astă -seară, cu noaptea -n cap, o dată cu găinile
b) gură -cască, zgârie -brânză, nu -mă-uita, floarea -soarelui
c) aducere -aminte, luare -aminte, ținere de minte, părere de rău, facere de bine,
d) dr um-de-fier, pasăre -liră, mâine -seara

10.Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria :
a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate
b) analogă, pitorească, măiestre, patriote
c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote
d) analog ă, pitorescă, măiestre, patriote

11. Identificați seria ce conține numai locuțiuni adverbiale:
a) de jur împrejur, în caz că, chiar dacă, în scopul
b) în vederea, așa că, de -a binelea, talmeș – balmeș
c) an de an, de voie de nevoie, ici și colo, pe neașt eptate
d) zi de zi, de -a dura, în afară de, în afară

12. Identificați seria ce conține numai locuțiuni prepoziționale:
a) cât de cât, din ce în ce, așa și așa, din cauza
b) în urmă, pe dinăuntrul, cu toptanul, în față

74 c) dimpreună cu, alături de, în locul , cu privire la

13. În propozițiile: „Pantofii sunt ai lui Catrinel” și „I -a dat dreptate lui
Ion”, cuvintele „lui"” sunt:
a) pronume personale în genitiv
b) pronume personale în dativ
c) pronume posesive în genitiv
d) articole hotărâte

14. În propoz ițiile: „Aștept un răspuns mai lămurit” și „Vorbește -i copilului
mai lămurit”, cuvintele „mai lămurit” sunt:
a) ambele – adverbe
b) primul – adjectiv; al doilea – adverb
c) primul – adverb; al doilea – adjectiv
d) ambele adjective
15. În propozițiile: „Așa e firea lui”, „Așa oameni îmi plac” și „Așa să
spui”, cuvintele „așa” sunt:
a) adjective
b) adverbe
c) 1, 3 – adverbe; 2 – adjectiv
d) 1, 2 – adjective; 3 – adverb

16. În exemplele : „Ei sunt gata de drum” și „Era gata să cadă”, cuvintele
„gata” sunt:
a) adverbe
b) adjective
c) 1 – adverb; 2 – adjectiv
d) 1 – adjectiv; 2 – adverb

17. În exemplul: „astfel de oameni”, cuvântul „astfel de” este:
a) adjectiv cu prepoziție
b) adverb cu prepoziție
c) locuțiune adjectivală
d) locuțiune adverbială

18. În prop oziția: „Toți ne gândim la concedii frumoase, la bucurii
familiale și la anii de odinioară”, cuvintele articulate sunt:
a) concedii, bucurii,

75 b) anii
c) nici unul nu e articulat
d) concedii, bucurii, anii

19. În propozițiile: „A vândut totul pe nimic”, „ Nu mă interesează
nimic” și „Pentru mine e un nimic”, cuvintele „pe nimic”, „nimic” și „un nimic”
sunt:
a) substantive
b) 1 – locuțiune adverbială; 2 – pronume; 3 – substantiv
c) pronume
d) 1 – locuțiune adverbială; 2, 3 – pronume

20. „Mi -l omor âră păgânii”, cuvântul „mi” este:
a) pronume reflexiv
b) dativ posesiv
c) dativ etic
d) pronume personal

21. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziția:
a) Cheam -o la tine !
b) A luat -o la dreapta.
c) Zi -i înainte, lăutare !
d) Le vede bine la matematică !

22. În exemplele: „ Nici o fată nu a venit”, „Nici fata aceasta nu știe” „Nici
unul, nici altul nu se interesează”, există:
a) pronume negative
b) adjective negative
c) adverbe negative fără funcție sintactică
d) adjectiv prono minal negativ în exemplul 1; adverb în exemplul 2; pronume
nehotărât în exemplul 3

23..În exemplul: „Pe frunza unui nufăr, o broscuță se bucură și ea de
frumusețea și răcoarea nopții„ (E.Gârleanu), cuvântul „unui” este:
a) adjectiv nehotărât
b) pron ume nehotărât
c) articol nehotărât
d) numeral

76
24.Este corectă forma de infinitiv a verbului:
a) a ținea
b) a tăcea
c) a pare
d) a place

25. Alegeți varianta în care "a fi" este verb auxiliar:
a) Elevul este lăudat de profesor. Aș fi mâncat niște fructe. Să fi venit mai
devreme, nu acum. Poate voi fi făcut bine. Ideea de a fi invitat și profesorii la
concert ne -a încântat.
b) Copilul este în camera lui. Problema este dificilă. Era să piardă trenul. Este
greu de abordat aceasta problemă. Aș fi mers și eu în excursie.

26. Identificați seria care conține numai conjuncții coordonatoare:
a) și, încât, dar, cât
b) deci, când, ce, însă
c) sau, deci, ci, ori
d) dacă, iar, căci, fiindcă

27. Alegeți varianta în care „de” este conjuncție:
a) Haina de bl ană este elegantă.
b) Băiatul de l -am întâlnit este vecinul meu.
c) Striga de se auzea în stradă.
d) De ! dacă nu te potolești!

28.Identificați seria care conține numai adverbe relative:
a) unde, dacă, cât
b) când, deși, unde
c) cum, când, unde
d) cum, d ar, căci

29. Identificați seria care conține numai pronume relative:
a) care, cine, oricine, când
b) cine, ce, căci, cât
c) cât, ce, care, cine
d) ce, care, ci, cine

77
30. Alegeți varianta conținând prepoziții cerând numai cazul genitiv:
a) înaintea, conf orm, asemenea, înapoia, datorită
b) înaintea, asupra, împotriva, deasupra
c) înaintea, asemenea, înapoia, mulțumită
d) înapoia, asupra, împrejurul, datorită

31. „calea -valea” este:
a) locuțiune adverbială
b) substantiv compus
c) locuțiune substantivală
d) locuțiune prepozitională

32. În exemplul: „Nu l -a văzut pe nici unul dintre ei”, cuvântul „nici
unul” este:
a) adverb + pronume nehotărât
b) conjuncție coordonatoare + numeral cardinal
c) pronume negativ
d) adverb + numeral cardinal

33. În exemplul: „Drumul era tot mai greu”, cuvântul „tot” este:
a) substantiv
b) adverb
c) pronume nehotărât
d) adjectiv

34. Conține numai adjective invariabile seria:
a) coșcogea, ecosez, continuu, bordo, limpede
b) gri, pepit, perspicace, fer ice, cumsecade
c) nou, tulbure, cuminte, precoce, bej
d) dens, treaz, verde, roșu, feroce

35. În exemplul: „Din vreme în vreme trece pe la mine”, expresia „Din
vreme în vreme” este:
a) locuțiune adverbială
b) locuțiune conjuncțională
c) locuțiune prepoziț ională
d) substantiv + prepoziție

78
36. Conține numai pronume care își pot schimba valoarea devenind
adjective pronominale, seria:
a) fiecare, altul, nici unul
b) ce, ai mei, eu
c) sie, însuși, tot
d) unul, oricine, noi

37. Pronumele „vă” este la acuza tiv în expresia:
a) Vă las sănătoș.i
b) Vă trimit salutări.
c) Vă restitui cartea.
d) Vă doresc numai bine.

38. Enunțul care conține interjecție predicativă este:
a) Poftim și noi la această prăjitură.
b) Bineînțeles că poftim la acestea!
c) Să -i poftim s ă intre.
d) Poftim de intră!

39. În exemplul: „Mi -aduc bine aminte ce copii au participat la
concurs.”, cuvântul „ce” este :
a) adjectiv pronominal relativ
b) adjectiv pronominal interogativ
c) pronume relativ
d) pronume interogativ

40. Sintagma care con ține viitorul anterior este:
a) să-l fi văzut venind
b) are să vină devreme
c) va fi venit devremed) s -ar fi văzut venind

41. Identificați adverbul fără grad de comparație:
a) astfel
b) departe
c) bine
d) repede

79 42. În exemplul „Vinde pe nimic”, expre sia „pe nimic”, este:
a) pronume negativ + prepoziție
b) substantiv + prepoziție
c) locuțiune adverbială
d) locuțiune adjectivală

43.Identificați seria care contine locuțiuni verbale:
a) a-și aduce aminte, a ține seama
b) aducere -aminte, băgare de seamă
c) băgător de seamă, trăgător de elită
d) pe nesimțite, nedus la biserică

44.Sintagma (om) „cu judecată„ are valoare morfologică de :
a) locuțiune substantivală
b) locuțiune adverbială
c) locuțiune adjectivală
d) substantiv + prepoziție

45.Cuvântul „careva ” din exemplul: „Urmărește pe careva dintre
dânșii” este:
a) substantiv
b) pronume demonstrativ
c) pronume nehotărât compus
d) adjectiv nehotărât compus

46. Identificați exemplul în care cuvântul "un" are valoare de
numeral:
a) Duminică am văzut un film.
b) Am mâncat un măr și două piersici.
c) Am zburat cu un planor.
d) Un individ suspect mă urmărea.

47. Expresiile: „în veci”, „rând pe rând”, „pe de rost”, sunt:
a) locuțiuni verbale
b) locuțiuni substantivale
c) locuțiuni adverbiale
d) nu pot fi încad rate în categoria locuțiunilor

80 48. În exemplul: „Uite ce ai făcut!”, cuvântul „uite” are valoare de:
a) interjecție
b) verb la indicativ
c) verb la imperativ
d) adverb

49. În expresia „calcă a popă”, termenul „a” este:
a) articol posesiv
b) verb auxilia r
c) prepoziție
d) interjecție

50. În exemplul „L -am întrebat care este problema.”, cuvântul „care”
este:
a) pronume relativ
b) adjectiv pronominal relativ
c) pronume interogativ
d) adjectiv pronominal interogativ

51. Termenul „pe neașteptate” din propoz iția: „Venirea pe
neașteptate mă deranjează”, are valoare morfologică de :
a) locuțiune adverbială
b) adverb de mod
c) adjectiv
d) locuțiune adjectivală

52. În exemplul: „A fost să ispășească el pentru toți, verbul „a fi” are
valoare de:
a) verb copulativ
b) verb auxiliar
c) verb predicativ și personal
d) verb predicativ și impersonal

53. În enunțul: „Ce ispravă ai făcut ?”, „ce” are valoare de:
a) pronume interogativ
b) adjectiv pronominal interogativ
c) pronume relativ
d) adjectiv pronominal relativ

81
54. În enunțul „Are și el un ce profit”, cuvântul „ce” are valoare
morfologică de:
a) substantiv
b) pronume relativ
c) pronume nehotărât
d) adjectiv pronominal nehotărât

55. Identifică enunțul care conține verb impersonal:
a) Îi ajung banii.
b) Nu s e mai ajunge cu banii.
c) Ajunge cât ai alergat !
d) A ajuns devreme acasă.

56. Identifică seria de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale care se
folosesc cu cazul dativ:
a) pe deasupra, grație, în afară de, pe lângă
b) potrivit, aidoma, asemenea, c ontrar
c) în centrul, conform, de pe lângă, conform cu
d) împotriva, împrejurul, înaintea, în fața

57. Identifică verbul care poate fi, în funcție de context: tranzitiv,
copulativ, personal și predicativ:
a) a fi
b) a merge
c) a spune
d) a ajunge

58. Identifică verbul care la gerunziu are terminația „ -ind”:
a) a crea
b) a agrea
c) a coborî
d) a chinui

59. În enunțul: „Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera
de alături”, termenul „totul” este:
a) adverb
b) pronume nehotărât

82 c) substant iv
d) adjectiv pronominal nehotărât

60. Identificați enunțul care contine adjectiv pronominal nehotărât:
a) Părerea unuia nu contează.
b) Unora dintre ei nu le spusese.
c) Un om intra, altul ieșea.
d) Un copil citea și doi ascultau.

61. Identifică varian ta corectă a formei de indicativ prezent,
persoana a III -a singular, pentru verbele :
a. crează; cheltuieli; se îmbarcă; rânduie; își aroghează; agrează;
b. creează; cheltuiește; se îmbarcă;rânduiește; își arogă; agreează
c. creează; cheltuie; se îmbarche ază; rânduie; își arogă; agreiază

62. Identificați varianta în care „o” este adjectiv pronominal
nehotărât :
a) Am zărit -o într -o zi ducând în mână o sacoșă uriașă.
b) O ! i -ai tras o păcăleală de zile mari.
c) O zi e mai rea, alta zi poate fi mai bună.
d) Copilul a luat -o la fugă.

63. Identificați varianta conținând formele corecte de condițional –
optativ prezent, persoana a III -a singular, forma inversă:
a) vedea -l-ar, scrie -l-ar, veni -i-ar, închina -s-ar, lua -și-ar
b) vedea -l-ar, scrie -lar, veni -ar, înc hinas -ar, luași -ar
c) vede -al-ar, scrie -lar, venii -ar, închina -ar, lua -și-ar
d) vede -l-ar, scriel -ar, venii -ar, închina -ar, lua -și-ar

64.Enunțul: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de
interes public nu poate fi ingrădit.”, aparține sti lului:
a) beletristic
b) științific
c) publicistic
d) administrativ

65. Fraza: „Rusia și -a asigurat rația de petrol din Golf într -un
moment în care administrația Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul

83 populației, revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele
Unite.”, este scrisă în stil:
a) publicistic
b) științific
c) administrativ
d) beletristic

66. În enunțul: „Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de
organizarea recentului consiliu.”:
a) nu există nici o greșeală
b) există o greșeală
c) există două greșeli
d) există mai multe greșeli

67. În fraza: „Profesorul dă note bune cui merită.”, cuvântul „cui”
este:
a) subiect în dativ
b) subiect în nominativ
c) complement indirect în dativ
d) complement direct în dativ

68. C uvântul „unei” din enunțul „ Stiloul este al unei alte fete” este:
a. articol nehotărât
b.pronume nehotărât
c. adjectiv pronominal nehotărât

69.Structura corectă este:
a. scriitorul al cărui operă
b. pictorii ai căror operă
c. vecinul al cărui frate

70.În enunțul „…ar ap rinde în mine un asemenea dor semeț”,
cuvântul subliniat este:
a. substantiv în acuzativ
b. adjectiv substantival
c. substantiv în nominativ

71. În enunțul „Se purta ca și când ar fi fost prezentă”, avem:

84 a. 2 verbe: verb la diat. reflexivă + vb. la diat. pasivă
b.2 verbe: verb la diat. activă pronominală + vb. la diat. Activă
c. 3 verbe: verb la diat. reflexivă + vb. la diat. activă + vb. la diat. Activă

72. Numele predicativ din enunțul „Ionel e tobă de carte” este
exprimat prin:
a. locuțiune adverbială
b. locuțiune adjectiv ală
c. locuțiune substantivală

73.Sunt predicative interjecțiile:
a. vai! hai! o!
b.hait! ah! brrr!
c. iată! poftim! hai!

74. În enunțul „Cu câteva chirii a devenit proprietar”, cuvântul
subliniat este:
a. pronume nehotărât
b.adjectiv pronominal
c. numeral

75. În enunțul „La dus a călătorit cu avionul”, cuvântul subliniat
este:
a. verb la supin – compl.circ. de timp
b. subst. + prep. – compl. circ. de loc
c. participiu + prep. – compl.circ. de timp

76.În enunțul „ Poate nu te -a mai anunțat”, cuvântul subliniat este:
a. adverb predica tiv
b.adverb modalizator
c. cuvânt incident

77. În enunțul „Mi -e tare frig”, cuvântul subliniat este:
a. adverb
b. substantiv
c. substantiv în componența unei locuțiuni verbale

78. În enunțul „La pagina treizeci sunt ilustrații”, cuvântul subliniat

85 este:
a. numeral cardi nal cu valoare adjectivală
b. numeral ordinal cu valoare adjectivală
c. numeral cardinal cu valoare substantivală

79. În enunțul „Ei se ceartă mereu”, cuvântul subliniat este:
a. verb la diateza reflexivă
b. verb la diateza activă
c. verb la diateza activă pronominală

80. În enunțul „ Fără a fi fost sărac , tot nu se descurca”, structura
subliniată este:
a. verb la infinitiv perfect, diateza activă + adjectiv
b. verb la infinitiv perfect, diateza pasivă
c. verb la infinitiv prezent, diateza activă + adjectiv

81.În enunțul „Grupul în urma căruia au sosit ocupase întreg
orașul”, structura subliniată este:
a. pron.rel., caz acuzativ, c.c.t.
b. pron.rel., caz acuzativ, c.c.l.
c. pron.rel., caz genitiv, c.c.t.

82. În enunțul „Deși chemat , a refuzat oferta”, cuvântul subliniat
este:
a. verb la par ticipiu, diateza pasivă, predicat verbal
b. verb la participiu, diateza activă, c.c.concesiv
c. verb la participiu, diateza activă, nume predicativ

83. În enunțul „Mariei, fetei celei mari, nu -i oferise cadouri”,
cuvântul subliniat este:
a. substantiv, cazul dativ , apoziție
b.substantiv, cazul nominativ, apoziție
c. substantiv, cazul genitiv, atribut substantival

84. În enunțul „Le -ai dat apă la vite ?”, cuvântul subliniat este:
a. substantiv, caz acuzativ, c.c.l.
b. substantiv, caz acuzativ, c.i.
c. substantiv, caz dativ, c.i.

86
85.În exemplul: „Sfârșitul părții”, este corectă forma:
a) întâi
b) a întâia
c) întâia
d) antâia

86.Sunt scrise corect cuvintele din seria:
a) pantofi cenuși sau arginti; ochi vi și zglobi; câmpuri pusti
b) pantofi cenuși sau argintii; ochi vii și zg lobii; câmpuri pustii
c) pantofii cenuși sau arginti; ochii vi și zglobi; câmpurile pustii
d) pantofii cenușii sau argintii; ochii vii și zglobii; câmpurile pustii

87. Sunt corecte formele din seria:
a) ce -l dintâi, ce -a dintâi
b) cel dintâi, cea dintâi
c) cel de întâi, cea de întâi
d) cel dintâi, cea dintâia

88.Sunt corecte formele din seria:
a) al cincilea – a cincea, al cinsprezecelea – a cinsprezecea
b) al cincilea – a cincea, al cincisprezecilea – a cincisprezecea
c) al cincilea – a cincia, al cincis prezecilea – a cincisprezecia
d) al cincilea – a cincea, al cincisprezecelea – a cincisprezecea

89.Sunt corecte formele din seria:
a) anul al II -lea, clasa a II -a, anul I, clasa I
b) anul II -lea, clasa II -a, anul I -lea, clasa I -a
c) anul al II, clasa a I I, anul al I, clasa a I
d) anul II, clasa II, anul I, clasa I

90.Forma corectă este:
a) același om, aceiași oameni, aceeași femeie, aceleași femei
b) acelaș om, aceiaș oameni, aceeaș femeie, aceleaș femei
c) acelaș om, aceiași oameni, aceeaș femeie, acele aș femei
d) acelaș om, aceeași oameni, aceeași femeie, aceleași femeiș

91.Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

87 a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete
b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete
c) fratele fetei acesteia, fratele aceste i fete
d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete

92.Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria:
a) Maria însăși, Mariei însăși, Ion însăși, ele însăși, fetelor însăși, ei însăși,
copiilor însăși
b) Maria însăși, Mariei înseși, Ion însuși , ele înseși, fetelor înseși, ei înșiși,
copiilor înșiși
c) Maria înseși, Mariei înseși, Ion înseși, ele înseși, fetelor înseși, ei înseși,
copiilor înseși

93.Forma corectă este:
a) Ceea ce spui e corect.
b) Ceace ce spui e corect.
c) Ceeace spui e corect .
d) Cea ce spui e corect.

94.Este corect scrisă fraza:
a) Cel cel vede săl anunțe.
b) Ce -l ce-l vede să -l anunțe.
c) Cel ce -l vede să -l anunțe.
d) Ce -l cel vede să -l anunțe.

95.Verbul „a lua” are, la indicativ prezent I și a II -a plural, formele
din ser ia:
a) luom, luați
b) lom, loați
c) luam, luați
d) loam, loați

96.Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria:
a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie
b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie
c) (eu) apropii, (tu) apropii, ( el) apropie
d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie

88 97. Verbul "a continua" are, la indicativ și conjunctiv prezent,
formele din seria:
a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue
b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să con tinue
c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue
d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue
98. Sunt corecte formele de viitor din seria:
a) voi fii, voi știi, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii
b) voi fi, v oi ști, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi
c) voi fi, voi ști, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii
d) voi fii, voi știi, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi

99. Sunt corecte formele de imperativ din seria:
a) scrie, nu scrie, fii , nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu)
scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti -va, nu va sfiiti (voi)
b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste -te, nu te sfii (tu)
scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti -va, nu va sfiiti (voi)

100.Funcția sintactică a s tructurii „din alb” din enunțul „ Din alb s-a făcut
roșu.” este:
a. C.c.mod
b.C.c.cauză
c. C.indirect

4.7. Tema de control nr. 2

Subliniați varianta corectă:
1. Cuvântul „unei” din enunțul „ Stiloul este al unei alte fete” este:
d. articol nehotărât
e. pronume nehotărât
f. adjectiv pronominal nehotărât
2. Structura corectă este:
d. scriitorul al cărui operă
e. pictorii ai căror operă
f. vecinul al cărui frate
3. În enunțul „…ar aprinde în mine un asemenea dor semeț”, cuvântul subliniat
este:
d. substantiv în acuzativ

89 e. adjectiv substantival
f. substantiv în nominativ
4. În enunțul „Se purta ca și când ar fi fost prezentă”, avem:
d. 2 verbe: verb la diat. reflexivă + vb. la diat. pasivă
e. 2 verbe: verb la diat. activă pronominală + vb. la diat. activă
f. 3 verbe: verb la diat. reflexivă + v b. la diat. activă + vb. la diat. activă
5. Numele predicativ din enunțul „Ionel e tobă de carte” este exprimat prin:
d. locuțiune adverbială
e. locuțiune adjectivală
f. locuțiune substantivală
6. Forma de dativ posesiv se află în enunțul:
a. Ți-am adus cărțile neces are.
b. Voi veni să -ți văd grădina.
c. Și voinicul mi ți -l lovește cu paloșul.
7. În enunțul „Nu te tulbura fără de vreme , draga mea”, structura subliniată este:
a. locuțiune adverbială
b. locuțiune substantivală
c. locuțiune prepozițională
8. În enunțul „Ca un băiat cum inte ce e, începe să învețe”, cuvântul subliniat este:
a. verb nepredicativ, copulativ
b. verb predicativ, personal
c. verb predicativ, impersonal
9. Sunt predicative interjecțiile:
d. vai! hai! o!
e. hait! ah! brrr!
f. iată! poftim! hai!
10. În enunțul „Cu câteva chirii a devenit proprietar”, cuvântul subliniat este:
d. pronume nehotărât
e. adjectiv pronominal
f. numeral
11. În enunțul „ La dus a călătorit cu avionul”, cuvântul subliniat este:
d. verb la supin – compl.circ. de timp
e. subst. + prep. – compl. circ. de loc
f. participiu + prep . – compl.circ. de timp
12. În enunțul „ Poate nu te -a mai anunțat”, cuvântul subliniat este:
d. adverb predicativ
e. adverb modalizator
f. cuvânt incident

90 13. În enunțul „Mi -e tare frig”, cuvântul subliniat este:
d. adverb
e. substantiv
f. substantiv în componența unei locu țiuni verbale
14. În enunțul „La pagina treizeci sunt ilustrații”, cuvântul subliniat este:
d. numeral cardinal cu valoare adjectivală
e. numeral ordinal cu valoare adjectivală
f. numeral cardinal cu valoare substantivală
15. În enunțul „Ei se ceartă mereu”, cuvânt ul subliniat este:
d. verb la diateza reflexivă
e. verb la diateza activă
f. verb la diateza activă pronominală
16. În enunțul „ Fără a fi fost sărac , tot nu se descurca”, structura subliniată este:
d. verb la infinitiv perfect, diateza activă + adjectiv
e. verb la infini tiv perfect, diateza pasivă
f. verb la infinitiv prezent, diateza activă + adjectiv
17. În enunțul „Grupul în urma căruia au sosit ocupase întreg orașul”, structura
subliniată este:
d. pron.rel., caz acuzativ, c.c.t.
e. pron.rel., caz acuzativ, c.c.l.
f. pron.rel., ca z genitiv, c.c.t.
18. În enunțul „Deși chemat , a refuzat oferta”, cuvântul subliniat este:
d. verb la participiu, diateza pasivă, predicat verbal
e. verb la participiu, diateza activă, c.c.concesiv
f. verb la participiu, diateza activă, nume predicativ
19. În enunț ul „Mariei, fetei celei mari, nu -i oferise cadouri”, cuvântul subliniat
este:
d. substantiv, cazul dativ, apoziție
e. substantiv, cazul nominativ, apoziție
f. substantiv, cazul genitiv, atribut substantival
20. În enunțul „Le -ai dat apă la vite ?”, cuvântul sublinia t este:
d. substantiv, caz acuzativ, c.c.l.
e. substantiv, caz acuzativ, c.i.
f. substantiv, caz dativ, c.i.

91 Unitatea de învățare 5. SINTAXA

Cuprins
5.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 91
5.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 91
5.3. Enunțul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 91
5.4. Părți de propoziție și corespond entele lor la nivelul enunțului -frază …………… 92
5.5. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 96
5.6. Test de autoevaluare ………………………….. ………………………….. …………………….. 96
5.7. Temele de control nr. 3 și 4 ………………………………………… ……………………. …..114

5.1. Introducere
Unitatea de învățare nr. 5 oferă o sinteză a noțiunilor de sintaxă, bazându –
se, în primul rând, pe aplicații concrete, utile în comunicarea corectă, orală și
scrisă.

5.2. Obiective
După parcurgerea acestei unități de învățare, vei fi capabil :
– să descoper i, în text e variate, părțile de propoziție, propozițiile principale
și subordonate studiate;
– să folosești în acte concrete de comunicare (orală și scrisă) noțiunile de
sintaxă studiate;
– să utilizezi corect terminologia de specialitate.

Durata medie de parcurgere a acestei unități de învățare este de 20 de ore.

5.3. Enunțul
Sintaxa este o parte componentă a gramaticii care se ocupă de modul cum
este organizată comunicarea în enunțuri, de relațiile care se stabilesc între
diferi tele părți ale enunțului și de posibilitățile de exprimare a acestor relații,
precum și de funcțiile pe care le au unitățile lexicale în enunțuri.
Enunțul este o comunicare independentă și suficientă, o unitate sintactică
fundamentală prin care se transmit e sau se cere o informație – deci este o
comunicare , spre deosebire de cuvinte – care denumesc sau exprimă ceva, sunt
semne lingvistice, de morfeme – segmente semnificative ale cuvintelor și de
foneme – cele mai mici unități de expresie.
În enunț, diferite le lui părți se află în anumite relații unele față de altele:

92 – relația predicativă sau de interdependență – care se stabilește între
doi termeni, fiecare termen depinde de celălalt (relația stabilită între
subiect și predicat)
– relația de subordonare – se stabilește între doi termeni, unul este
subordonat celuilalt, îl determină. Când regentul este un substantiv,
numeral sau pronume, subordonatul său este un atribut, când regentul
este un verb, interjecție, adjectiv sau adverb, atunci subordonatul este
un co mplement
– relația de subordonare cu dublu regent – în cazul elementului
predicativ suplimentar
– relația apozitivă – este alcătuită din doi termeni: termenul explicat și
termenul explicativ, între cei doi termeni există un raport de
echivalență – termenii își pot inversa pozițiile
– relația de coordonare este relația care se stabilește între cel puțin doi
termeni aflați în același plan sintactic, fără să depindă unul de celălalt
– relația zero se caracterizează prin negarea oricărei relații, prin izolare
sintactic ă. Această izolare este caracteristică enunțurilor
nepropoziționale, cuvintelor și construcțiilor incidente.

Exemple

5.4. Părți de propoziție și corespondentele lor la nivelul enunțului -frază

Predicatul (P) și predi cativa (PR)
Predicatul este partea principală de propoziție care arată ce face, cine este, cum
este, ce este subiectul sau ce se spune despre subiect.
Clasificare:
– predicat verbal (Pv) – exprimat prin verbe și locuțiuni verbale la mod
predicativ, adverbe p redicative și interjecții
– predicat nominal (Pn) – exprimat prin verb copulativ în mod
predicativ însoțit obligatoriu de un nume predicativ.
Verbele copulative sunt: a fi, a ajunge, a deveni, a se face, a ieși, a
însemna, a se numi, a părea, a rămâne .
Numel e predicativ poate fi exprimat prin:
– substantiv sau un substitut al acestuia : Ea este elevă .
– adjectiv : Maria este harnică .
– verb la moduri nepersonale: Cartea este de citit .

93 – adverb și locuțiune adverbială: Este bine să fii atent.
– interjecție: E vai de tin e!
Predicativa este o propoziție echivalentă cu un nume predicativ. În calitate
de regent al PR este admis orice verb copulativ care va constitui un Pn incomplet:
El a ajuns ce și-a dorit .
Elementele de relație pot fi:
– conjuncții și locuțiuni conjuncționa le subordonatoare: că, să, ca…să,
ca și cum, după cum : Dorința mea este să nu întârziem .
– pronume și adjective relative: care, cine, ce, cât: Problema este care
vine mai repede .
– pronume și adjective nehotărâte: oricine, oricare: Invitația este pentru
orici ne dorește să vină.
– adverbe relative: unde, când, cum: Întrebarea este încotro te îndrepți .
Topica PR urmează, de regulă, topica numelui predicativ, care, conform
definiției, urmează verbului copulativ și, implicit, subiectului.

Subiectul (S) și subiectiv a (SB)
Subiectul este partea principală de propoziție despre care se spune ceva cu
ajutorul predicatului, cine sau ce are însușirea sau calitatea exprimată prin
predicatul nominal, cine face acțiunea predicatului verbal, cine suportă acțiunea
predicatului verbal (diateza pasivă).
Subiectul se exprimă prin:
– substantiv în nominativ: Elena citește.
– Pronume în nominativ: Nimeni nu urmărește emisiunea.
– Numeral cu valoare substantivală în nominativ: Doi sosesc.
– Verbe la moduri nepersonale: E dificil a desena din imaginație.
– Interjecții: Se aude miauu!
Subiectul exprimat poate fi simplu ( El aleargă), multiplu (Noi și voi ne
întîlnim acolo) și reluat (Vine el Ion , imediat.).
Subiectul neexprimat poate fi:
– inclus – Sosim cu trenul.( noi)
– Subînțeles – Maria va veni mâi ne. Te va căuta. ( ea)
– Nedeterminat – Sună la ușă ( cineva ).
– Inexprimabil – Ninge.
Subiectiva este propoziția care apare în poziția subiectului.
Regente ale SB:
– verbe personale, predicative: Nu greșește cine învață.
– Verbe impersonale ca sens și unipersonale ca formă: Trebuie să știm.

94 – Locuțiuni verbale impersonale: Nu are rost să mai insiști.
– Verbe reflexive impersonale: Se aude că va veni mâine.
– Verbe pasive impersonale: Ți -a fost scris să înțelegi totul.
– Adverbe și locuțiuni adverbiale predicative: Pesemne că am greșit.
– Expresii verbale impersonale: Nu e bine să greșești.
Elemente de relație: conjuncții subordonatoare (Reiese că ai dreptate ),
pronume și adjective pronominale interogative și relative (Nu se știe a câta va
reuși ), adverbe relative (Mă neliniște ște cum ai ajuns ).
Punctuația: în general SB nu se desparte prin virgulă de regentă.

Atributul (A) și atributiva (AT)
Atributul este partea secundară a propoziției care determină un substantiv sau un
substitut al acestuia.
Clasificarea atributelor:
a. atribu te adjectivale – exprimate prin:
– adjective propriu -zise: Îmi plac fructele timpurii .
– Adjective pronominale: Cartea aceasta este a ta.
– Numerale cu valoare adjectivală: Cea dintâi elevă ai fost tu.
– Verbe la participiu și la gerunziu acordat: Cărțile citite sunt bune.
Văd o lumină licărindă .
b. atribute substantivale :
– prepoziționale: Florile din grădină sunt uimitoare.
– Genitivale: Casa prietenilor noștri este primitoare.
– În dativ: Ea este soră mamei .
– Apoziționale: Maria, prietena mea, sosește.
c. atribute numerale g enitivale : Desenele a tustrei mi-au plăcut.
d. atribute pronominale – au același regim ca și atributele substantivale, se
exprimă prin pronume
e. atribute verbale , exprimate prin:
– verbe la infinitiv: Dorința de a studia este hotărâtoare.
– Verbe la supin: Idei de neconceput au fost emise.
– Verbe la gerunziu neacordat: Este abia vizibilă lumina licărind .
f. atribute adverbiale – exprimate prin adverbe sau locuțiuni adverbiale: Casa
din dreapta este nouă, sau prin numerale adverbiale: Învârtitul de trei ori te
amețește.
g. atribute interjecționale – Sunetul cling! cling ! nu se mai auzea.
Atributiva este propoziția secundară subordonată care determină un
substantiv sau un cuvânt asimilat acestuia din propoziția regentă, fiind

95 echivalenta la nivel frastic a atributului.
Atribu tiva poate fi introdusă prin:
– conjuncții subordonatoare: că, să, dacă, de: Ideea să plece la țară nu-l
părăsea.
– Pronume relative, interogative și nehotărâte: Oamenii ce se îndreptau
spre piață erau hotărâți.
– Adjective pronominale relative, interogative și nehotărâte: Mi -a pus
întrebarea care copil lipsește .
– Adverbe pronominale relative sau interogative: Locul unde ne -am
întâlnit era departe de casă.
Topica AT este fixă, ele stau lângă substantivele regente.

Aplicații pentru ca să ne reamintim
Pentr u studierea complementelor necircumstanțiale (direct, indirect, de
agent) și a complementelor circumstanțiale (de loc, de timp, de mod, de scop, de
cauză, condițional, concesiv, consecutiv, instrumental, de relație, sociativ,
cumulativ, opozițional, de exc epție) și a propozițiilor secundare corespunzătoare
acestora se recomandă următoarea bibliografie:
– Avram, Mioara – Gramatica pentru toți , Editura Academiei,
București, 1986
– Bejan, Dumitru – Gramatica limbii române. Compendiu , Ed.Echinox,
Cluj-Napoca, 1995
– Coteanu, Ion (coord.) – Limba română contemporană , EDP,
București, 1985
– *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române ,
Ediția a II -a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic,
București, 2005
– Gheorghe, Mihaela – Teste de limb a română , Editura Magister,
Brașov, 1998
– Goian, Maria Emilia – Limba română. Probleme de sintaxă , Editura
Recif, București, 1995
– *** Gramatica limbii române, vol. I – Cuvântul , vol.II – Enunțul ,
București, Ed. Academia Română, 2005
– Guțu -Romalo, Valeria – Sintaxa limbii române.Probleme și
interpretări , EDP, București, 1973
– Hristea, Theodor (coord.) – Sinteze de limba română , Editura
Albatros, București, 1984

96
5.6. Rezumat
Prin Unitatea de învățare nr. 5, se reactualizează cunoștințele despre
sintaxa pr opoziției și sintaxa frazei, cu scopul de a se utiliza corect noțiunile de
sintaxă în contexte variate și pentru a facilita învățarea – fără teoretizare – în
clasele primare.
Sunt propuse 100 de exerciții care contribuie la sistematizarea cunoștințelor
și la aplicarea lor corectă în comunicarea orală și scrisă.

5.7. Test de autoevaluare

1. În enunțul: „Smaranda era bolnavă și împovărată de copii.”, există:
a) două predicate nominale
b) un predicat nominal cu nume predicativ multi plu
c) două predicate verbale
d) un predicat nominal și unul verbal

2. În frazele: „El pare că nu înțelege” și „Pare că nu înțelegi”,
propozițiile introduse prin „că” sunt:
a) amândouă – predicative
b) amândouă – circumstanțiale de mod
c) prima – predicativ ă; a doua – subiectivă
d) amândouă – subiective

3. În fraza: „O să -i pară rău ca n -a venit”, propoziția subordonată este:
a) subiectivă
b) completivă indirectă
c) completivă directă
d) circumstanțială de cauză

4. În fraza „Când ai mâncat atâta, sigur că ți -a fost rău.”, propoziția
„Cănd ai mâncat atâta” este:
a) subiectivă
b) circumstanțială de cauză
c) circumstanțială condițională
d) circumstațtială de timp

5. În fraza: „Mergi până obosești.”, subordonata este:
a) circumstanțială de mod

97 b) circumstanțială de loc
c) circumstanțială de timp
d) circumstanțială concesivă

6. În frazele: „E bine cum lucrează. Procedează cum poate.”,
propozitiile „cum lucrează” și „cum poate" sunt:
a) amândouă – circumstanțiale de mod;
b) prima – completivă directă; a doua – circumstanți ală de mod
c) prima – subiectivă; a doua – circumstanțială de mod
d) amândouă – completive directe

7. În frazele:
1) „Să -l văd venind / Aș mai trăi o viață”;
2) „M -aș mira să -l văd venind”, subordonatele sunt:
a) completive indirecte
b) 1) – circumstanțială de scop; 2) – completivă indirectă
c) circumstanțiale condiționale
d) 1) – circumstanțială condițională; 2) completivă indirectă

8. „Spune -i, dom' ne, să mă lase în pace, că nu -mi văd capul de treabă!”
În textul de mai sus există:
a. patru semne de punctuaț ie
b. cinci semne de punctuație; (dialogul, virgula, virgula, virgula, semnul
exclamării)
c. șase semne de punctuație;
d. șapte semne de punctuație;

9. Virgula din textul: „Era o tăcere adâncă, ca în biserică” este
întrebuințată pentru:
a. coordonarea a d ouă părți de propoziție;
b. coordonarea a două părți de vorbire;
c. evitarea unei cacofonii;
d. enumerarea unor părți de propozitie de același fel;

10. În fraza: „Fugim, căci e totuna de stai pe loc”, propozitia „de stai pe
loc” este:
a) subiectivă
b) predica tivă

98 c) completivă directă
d) circumstanțială de loc

11. În perioada 2 septembrie -7 septembrie, pe tronsonul de cale ferată Fetești –
Cernavodă, din sud -estul țării, SNCFR -ul anunță restricții de viteză în
circulația trenurilor.
În textul de mai sus, cratima es te:
a. numai semn de ortografie;
b. numai semn de punctuație;
c. o dată semn de ortografie și de trei ori semn de punctuație;
d. de două ori semn de ortografie și de două ori semn de punctuație; (punctuție:
primele două; ortografie: ultimele două)

12. În fr azele: „Nu -i place cum lucrează. Nu se știe cum lucrează. Nu știe
cum lucrează.”, propozițiile introduse prin „cum” sunt:
a) toate trei – subiective
b) toate trei – circumstanțiale de mod
c) toate trei – completive directe
d) primele două – subiective, a t reia – completivă directă

13. În fraza: „În loc să -ți dai osteneala ca să afli până și gândul oamenilor, tu
nu știi nici măcar ceea ce vorbesc ei”, există:
a. trei propoziții;
b. patru propoziții;
c. cinci propoziții.

14. În fraza: „Cui place să roșească, roșeas că”, subordonatele sunt:
a) amândouă – completive directe
b) prima – completivă indirectă; a doua – subiectivă
c) amândouă – subiective
d) prima – subiectivă; a doua – completivă directă

15. Propozițiile din fraza : „Nu era chip să te apropii de dânsul, că a șa
tremura de tare, de parcă -l zghihuia dracul” sunt, în ordine:
a. principală, circumstanțială de cauză, subiectivă, consecutivă;
b. principală, subiectivă, consecutivă, circumstanțială de cauză;
c. principală, subiectivă, circumstanțială de cauză, conse cutivă.

99 16. Primele două propoziții din fraza : „Ce fel de împrejurări au fost alea
care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte așa?” sunt:
a. principală și atributivă;
b. principală și subiectivă;
c. subiectivă și atributivă.

17. Ultima propoziție din fraza : „Nu -i totdeauna cum se chitește, c i-i și cum
se nimerește” este:
a. circumstanțială de mod;
b. predicativă;
c. principală;
d. subiectivă

18. Prin contragerea primei propoziții subordonate din fraza : „Ca să
nu mai rămână repetent și anul acesta, ma m'mare, mamițica și tanti Mița au
promis tânărului Goe să -l ducă -n București de 10 Mai” se obține:
a. un complement circumstanțial de cauză;
b. un complement circumstanțial de scop;
c. un complement circumstanțial de mod.

19. În fraza : „Te -ai antrenat bi ne pentru meciul de mâine, însă așteaptă
mai întâi sfârșitul partidei, fii pregătit pentru orice situație și nu -ți subaprecia
adversarii”, raporturile dintre propozitii sunt, în ordine:
a. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare con clusivă.
b. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare copulativă;

20. În fraza : „V-am spus, cum mi se pare, de nu îți fi uitat, că lupul se –
ntâmplase s -ajungă împărat”, există:
a. trei propoziții;
b. patru propoziții;
c. cinci propoz iții.

21.În fraza: „Așa e lumea asta și, de -ai face ce -ai face, rămâne cum este ea;
nu poti s -o întorci, măcar să te pui în ruptul capului”, există:
a. o propoziție subordonată circumstanțială;
b. două propoziții subordonate circumstanțiale;
c. trei propo ziții subordonate circumstanțiale.
22. Prin extensia părții de propoziție „pe luminăția -sa”, din textul ; „Aș

100 ruga pe luminăția -sa a ne ospăta”, se obține:
a. o propoziție completivă directă;
b. o propoziție completivă indirectă;
c. o propoziție subiectivă.

23. În fraza: „ Cum a ajuns pe plajă, s -a simțit minunat”, prima propoziție
este:
a. circumstanțială de mod;
b. circumstanțială de timp;
c. circumstanțială de cauză.

24. În fraza: „Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau
undele lacului” (2 )/ pronumele relativ determină :
a. propoziția 1
b. substantivul „sălciile”
c. substantivul „ramuri”
d. atât propoziția 1 cât și substantivul „sălciile”

25. În fraza „N-a fost problemă, n -a fost situație, n -a fost moment politic pe
care <<Cuvântul>> să nu -l fi înțeles și luminat sub unghiul de vedere al
revoluției” (M. Sebastian), există :
a. 5 predicate nominale
b. 5 predicate verbale
c. 1 predicat verbal și 3 predicate nominale
d. 1 predicat verbal și 4 predicate nominale

26. În fraza : „Ce pot suferi mai puți n oamenii neizbutiți e să vadă la altul ce
ar fi fost ei, dacă ar fi izbutit”(N. Iorga), sunt:
a. 3 predicate verbale, 1 predicat nominal incomplet, 1 predicat nominal
b. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete
c. 3 predicate verbale, 2 predic ate nominale incomplete, 1 predicat nominal
d. numai predicate verbale

27. În fraza : „Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă.”, există :
a. 1 predicat verbal și un predicat nominal
b. 1 predicat verbal și un predicat nominal incomplet
c. 2 predicate nomina le
d. 2 predicate verbale

101 28. În fraza: „Am traversat un râu a cărui apă curgea lin.”, propoziția
atributivă este introdusă prin :
a.pronume relativ cu funcția sintactică de atribut pronominal
b. adjectiv relativ cu funcția sintactică de atribut adjectival
c. pronume relativ cu funcția de complement indirect
d. pronume interogativ cu funcția de atribut pronominal

29. În fraza : „Copilul lor e (1)/ cum n -am mai văzut niciodată (2)”,
propoziția P2 este:
a. completivă directă
b. atributivă
c. predicativă
d. circum stanțială de mod
30. În fraza: „Dacă învață (1)/ înseamnă (2)/ că va înțelege (3)/”, propozițiile
subordonate sunt:
a. condițională și completivă directă
b. subiectivă și predicativă
c. condițională și predicativă
d. cauzală și completivă directă

31. În fraza: „Cum au plecat părinții, (1)/ fuga la joacă. (2)/”, propoziția
subordonată este:
a. condițională
b. modală
c. cauzală
d. temporală

32. Există o propoziție circumstanțială de scop în enunțul:
a. Veți reuși, de veți fi mai silitori.
b. De -l cerți toată ziua, și tot nu ascultă.
c. A scris așa de bine, de va lua nota 10.
d. Du -te de te culcă!

33. În fraza : „Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/”, propoziția
subordonată este:
a. subiectivă
b. completivă directă

102 c. completivă indirectă
d. predicativă

34. În fraza : „Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viață (2)/”, propoziția
subordonată este :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. atributivă

35. În fraza : „S-a știut (1)/ unde ai fost (2)”, propoziția 2 este:
a. subiectivă
b. completivă direc tă
c. completivă indirectă
d. circumstanțială de loc

36. În fraza: „Să mă fi anunțat la timp, (1)/ te -aș fi așteptat.(2)”, propoziția 1
este :
a. principală
b. condițională
c. cauzală
d. subiectivă

37. În fraza: „Că neantul este implicat în ideea de moarte , (1)/ o dovedește
frica de moarte. (2)” (Emil Cioran), propoziția 1 este:
a. subiectivă
b. atributivă
c. completivă directă
d. cauzală

38. În fraza : „Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice
fiului său să -l urmeze este împrejurarea că , dacă l -ar fi găsit la fel de apt
de libertate ca pe sine, i -ar fi permis să se omoare alături de el” (H. R.
Patapievici), există :
a. 1 propoziție principală, 2 atributive, 2 completivă direct, 1 conditională
b. 1 propoziție principală, 1 subiectivă, 1 a tributivă, 1 completivă directă,
2 completive indirecte, 1 cauzală
c. 1 propoziție principală, 2 subiective, 1 atributivă, 1 predicativă, 1 completivăa

103 directă, 1 condițională
d. 1 propoziție principală, 1 subiectivă, 2 atributive, 2 completive directe,
1 condițională

39. În fraza: „Nu-ți merge (1)/ să -l minți pe acest profesor (2)”, propoziția 2
este :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. circumstanțială de scop

40. În fraza: „Să-l fi gonit de acasă, și tot nu ar fi zis nimic.”, conju ncția
subordonatoare „să” s -ar putea substitui cu următoarea locuțiune
conjuncțională:
a. în caz că
b. chiar dacă
c. imediat ce
d. din cauză că

41. În fraza: „Cum îl vede, fuge către el.”, propoziția subordonată este:
a. circumstanțială de cauză
b. circumstan țială de mod
c. circumstanțială de loc
d. circumstanțială de timp

42. Propoziția care determină un pronume din regentă este
a. completivă directă
b. atributivă
c. subiectivă

43. În fraza : „Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înțelegem
adevărul.(3)” (P. Picasso), propoziția 3 este :
a. completivă directă
b. completivă indirectă
c. atributivă
d. subiectivă

44. Verbul „a ajunge” poate fi termen regent:

104 a. numai pentru subiectivă
b. numai pentru predicativă
c. numai pentru completivă directă
d. pentru orice subordonată, cu excepția atributivei

45. În fraza : „Costul casei este la cât l -ai apreciat tu.”, subordonata este:
a. circumstanțială de mod
b. predicativă
c. completivă indirectă
d. atributivă

46. În fraza „Una e (1)/ să te plimbi (2)/ și/ alta e (3)/ să muncești. (4)”,
subordonatele sunt :
a. subiective
b. predicative
c. completive directe
d. atributive

47. În fraza : „Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)”, propoziția 2 este :
a. principală
b. subiectivă
c. predicativă
d. completivă direct

48. În fraz a : „Adevărul era că fusese la început sărac lipit și ceea ce avea
acum încă nu se cunoștea.”, există :
a. 1 principală: 2 predicative; 1 subiectivă
b. 2 principale; 2 predicative
c. 2 principale; 1 subiectivă; 1 predicativă
d. 2 principale; 2 suniective

49. Fraza : „Țin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieții și al
morții este învăluit în mister, (4)/ artistul este liber (3)/ să -l prelucreze
(5)/ cum vrea. (6)”, are urmatoarea structură:
a. 1.propoziție principală; 2.completivă indirectă; 3.su biectivă; 4. consecutivă;
5.completivă directă; 6. modală
b. 1.propoziție principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. cauzală;
5.completivă indirectă; 6. modală

105 c. 1.propoziție principală; 2.subiectivă; 3.cauzală; 4. cauzală; 5.finală;
6. predic ativă
d. 1.propoziție principală; 2.completivă directă; 3.completivă directă; 4. cauzală;
5.completivă indirectă; 6. Modală

50. Citește cu atenție fraza :
“Dacă cuvintele au așa de mare vrajă este că poartă în ele bucăți din sufletul
acelora care le rostesc, bucăți din sufletul pe care oratorul și -l rupe și îl împrăștie
ca să ajungă, fie măcar pentru o clipă, la deliciul suprem care se cheamă
comunicare desăvârșită cu ceilalți." (N. Titulescu) și stabilește felul
propozițiilor.

51. În fraza : „Iată (1)/ că mai sun t trei zile (2)/ până ce se împlinește sorocul,
(3)/ așa că n -ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să -mi faci socotelile". (6)” (Ion
Creangă), sunt completive directe :
a. P2 și P6
b. P5 și P6
c. P2
d. P2, P5 și P6

52. În fraza: „A plecat devreme de acasă, pentru c a nu cumva să scape
trenul.”, subordonata este :
a. finală
b. indirectă
c. cauzală
d. consecutivă

53. Un verb copulativ se poate construi simultan cu :
a. o subiectivă și o completivă directă
b. o predicativă și o completivă indirectă
c. o atributivă și o pre dicativă
d. o subiectivă și o predicativă

54. În fraza : „Supărarea lui e (1)/ fiindcă n -am rezolvat corect toate
problemele. (2)”, propoziția 2este :
a. subiectivă
b. predicativă
c. cauzală

106 d. completivă indirectă

55. În fraza: „Îmi pare rău (1)/ că am greșit. (2)”, subordonata este:
a. subiectivă
b. completivă indirectă
c. cauzală
d. completivă direct

56. Verbul „a rămâne” este impersonal și se construiește cu o subiectivă
în enunțul:
a. Rămân așa cum au fost întotdeauna.
b. Azi au plecat copiii la munte, rămânând ca mâine să plece și părinții la mare.
c. Au rămas în clasă.
d. Unele păsări rămân iarna în țara noastră

57. Se propune următoarea structura sintactică;Construiți fraza!
1-SB (2); 2 -PP; 3 -PR (2); 4 -CZ (3); 5 -CD (4)

58.Verbul „a ști” poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu
excepția propozițiilor :
a. subiectivă și completivă directă
b. concesivă și consecutivă
c. predicativă, atributivă și completivă indirectă
d. condițională și modală

59.În fraza : "V-ați dus (1)/ să -l căutați.(2)", propoziția 2 este :
a. circumstanțială de loc
b. consecutivă
c. completivă indirectă
d. circumstanțială de scop

60.În fraza: ”Ce -ați văzut (1)/ căci făcut -am noi în Țara Românească,
(2)/ o veți face voi acolo, pentru legea creștinească ….” (Al. Davila),
propoziți ile P1 și P2 sunt :
a. subiective
b. completive directe
c. P1 este subiectivă și P2 este completivă directă
d. P1 este completivă directă și P 2 subiectivă

107
61. În versurile: „Așa cântă de cu jele,/ Cât și altele -n vâlcele/ Prind a vărsa
lăcrimele.” (Folclor), propoziția subordonată este :
a. consecutivă
b. concesivă
c. modală
d. cauzală

62. Propoziția : ”……… încotro se duce mingea." ar fi completivă directă,
dacă regenta ei ar fi>
a. „Se știe …….”
b. „Problema este ………”
c. „L -a întrebat ……….. ”
d. „Aleargă ……..”

63. În fraza : „Am fost la munte că aș fi vrut să mă odihnesc.”, subordonatele
sunt:
a. cauzale
b. finale
c. . cauzală și completivă directă
d. cauzală și completivă indirectă

64. Este completivă indirectă subordonata din fraza :
a. Mi -a spus s ă fiu mai atent la rezolvare.
b. A studiat mult să nu aibă surprize la examen.
c. Părinții nu s -au opus să plecăm în excursie.
d. Nu e așa de naiv să creadă toate basmele tale.

63. Este subiectivă subordonata din fraza :
a. Adevărul este că n -am fost aten tă.
b.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură.
c. A notat ceea ce e important.
d. S-a procedat cum am stabilit.

64.În fraza : „Striga cu turbare (1)/ și/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ și
/ nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i -a miluit
(6)/ vor (5)/ să -l dărâme (7)/ și să -l piardă (8)." (M. Sadoveanu), propozițiile
subordonate introduse prin „să” sunt :

108 a. completive directe
b. subiective
c. P4 este subiectivă, iar P7 și P8 sunt completive directe
d. finale

65. În fraza : "Marinarilor noștri nu le place (1)/ să se amestece cu ei,
(2)/ căci acest surâs îi umilește.(3)" (Vintilă Horia), propozițiile subordonate
sunt, în ordinea apariției :
a. completivă directă și completivă indirectă
b. completivă directă și cauz ală
c. subiectivă și completivă indirectă
d. subiectivă și cauzală

66. În fraza : " O povestește cu atâta convingere, încât nu îndrăznesc să -i
amintesc de Hero și Leandru a căror poveste e aidoma." (V. Horia), prima
subordonată necircumstanțială este:
a. completivă directă
b. consecutivă
c. modală
d. atributivă

67. În fraza : „Dacă vreun inconștient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru
război, (2)/ pământul va fi prefăcut într -un bulgăre de zgură.” (Geo Bogza),
propoziția circumstanțială este:
a. com pletivă directă
b. temporală
c. concesivă
d. condițională

68. În fraza: „Nu și -a scris (1)/ pentru că nu și -a notat tema pentru acasă.
(2)”, nu s -a pus
virgulă între cauzală și regenta ei, deoarece :
a. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă
b. s-a făcut o greșeală
c. vorbitorul insistă asupra cauzalei, subliniind că este elementul esențial care
justifică acțiunea din regentă
d. nu se insistă asupra cauzalei

109
69. În fraza : „Ceea ce am aflat, (1)/ n -o să-ți spun.(2)”, s -a pus virgulă
între P1 și P2 , deoarece:
a. s-a făcut o greșeală
b. completivă directă așezată înaintea regentei se desparte, de obicei, de aceasta
prin virgulă
c. sunt două propoziții de același fel în raport de coordonare prin juxtapunere
d. propoziția 1 este reluată în regenta ei p rin pronumele personal „o”

70. În fraza : „Orice colț sufletesc din noi are atâta rezonanță pentru tot
ce se petrece în noi, încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care
bate pentru ceva și fiecare simțământ are un cap care cugetă.” (L. Blaga), există :
a. 1 principală, 2 subiective, 3 atributive, 1 consecutivă
b. 2 principale, 1 subiectivă, 4 atributive
c. 1 principală, 1 subiectivă, 2 completive directe, 1 atributivă, 1 consecutivă
d. 2 principale, 2 subiective, 2 atributive, 1 consecut ivă

71.În fraza : „Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal,
purtătorul unor experiențe capabile să lumineze nu numai propria viață, ci și viața
celorlalți, trebuie să trăiască el însuși o dramă de idei sau de pasiuni, pentru ca
glasul său să t reacă dincolo de sine, către ceilalți.” (M. Sebastian), există :
a. 2 principale, 3 subiective, 1 indirectă
b. 2 principale, 2 subiective, 1 indirectă, 1 finală
c. 2 principale, 2 subiective, 2 finale
d. 2 principale, 3 subiective, 2 indirecte, 1 finală (2 dintre propoziții fiind eliptice
de predicat)

72. Citește cu atenție fraza : „Cultul nostru pentru Eminescu, acela (1)/
care n -a avut înaintași (2)/ și/ nu va putea (3)/ să aibă urmași ai geniului său, (4)/
pentru marele creator de vesnică poezie, (1)/ î n care se dovedește strălucit (5)/ că
se pot îmbina armonic și cele mai înalte preocupări morale, cel mai nobil avânt
național, cu cele mai frumoase realizări estetice, (6)/ e o adevarată garanție
pentru viitorul acestei țări." (N. Iorga) Stabilește câte g reșeli are structura
sintactică propusă :
P1 – principală regentă pentru P2 si P3
P2 – atributivă subordonată la P1
P3 – atributivă subordonată la P1
P4 – subiectivă subordonată la P3

110 P5 – atributivă subordonată la P1
P6 – completivă directă subordonată la P5
a. o greșeală
b. două greșeli
c. mai multe greșeli

73. În fraza : „De -ar veni mai repede vacanța să mă joc !”, prima
propoziție este :
a. condițională
b. finală
c. concesivă
d. principală
74. Nu există decât elemente de relație subordonatoare, în seri a :
a. că, sau, ori, dar, cum
b. cui, încât, fie, nici, iar
c. când, deci, deoarece, să
d. unde, deși, dacă, fiindcă, cine

75. În fraza : " Cu cine te -ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)",
propoziția 1 este :
a. principală
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. subiectivă

76. Verbul la infinitiv din enunțul : "Timpul veni, merele începură a se
pârgui.", se poate dezvolta într -o subordonată :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. predicativă

77. În fraza : “Cine își dă osteneala să privească traiul de toate zilele al
țăranului român,
acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebește
pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată și o
foarte delicată rezervă fa ță de alții." (Simion Mehedinți), se pot identifica, în
ordine, urmatoarele locuțiuni :

111 a. verbală, adjectivală, adverbială, prepozițională
b. adjectivală, adjectivală, pronominală, conjunctivală
c. verbală, adjectivală, adverbială, pronominală, conjuncțio nală
d. verbală, adverbială, adverbială, prepozțională

78. Propoziția subordonată circumstanțială de timp nu se introduce prin
:
a. în timp ce
b. câtă vreme ce
c. de vreme ce
d. până

79. Se despart între ele prin virgulă propozițiile de același fel în raport de
coordonare
a. copulativă prin "și"
b. disjunctivă prin "ori"
c. disjunctivă prin "sau"
d. prin juxtapunere

80. În fraza : „De d. Alexandru Marghiloman, cu toate că se distinsese în
Cameră prin eleganța și claritatea cuvântărilor sale, nu se cădea să vorb im,
fiindcă politicește se apropiase <<de junimiști>> și o lăudare a d -sale ar fi
fost bănuită de parțialitate.” (T. Maiorescu), există :
a. 1 principală, 1 subiectivă, 2 cauzale, 1 concesivă
b. 2 principale, 1 subiectivă, 1 cauzală, 1 consecutivă
c. 1 pri ncipală, 2 subiective, 1 cauzală, 1 modală
d. 2 principale, 2 subiective, 1 concesivă

81.În fraza : „Ca să spui conștiinței tale că este liberă este ca și când ai
asigura universul că este liber să fie infinit.” (I. Buga), există :
a. 1 principală, 1 pred icativă, 3 completive directe, 1 finală
b. 1 principală, 1 predicativă, 2 subiective, 2 completive directe
c. 1 principală, 1 subiectivă, 1 predicativă, 1 completivă directă, 2 completive
indirecte
d. 1 principală, 4 completive directe, 1 finală

82. În fr aza : „Numai în grădina ursului, dac -a fi auzit de dânsa, se află
salăți de aceste.” (I. Creangă), propoziția introdusă prin conjuncția "dacă" este :

112 a. condițională
b. concesivă
c. incidentă
d. cauzală

83.Contrageți subordonatele și indicați părțile de v orbire obținute prin
contragere, precizând și modificările apărute.
Nu se știe când se va reîntoarce acasă.
Mașina cu care se bărbierește tatăl meu este nouă.
Se miră că sunt un om răbdător.
După ce apune soarele, se înserează repede.
Aleargă cât îl țin pi cioarele.
84. În frazele : 1. L-am chemat și a venit; 2. L -am chemat dar nu a venit;
3. L-am chemat, deci a venit; 4. L -ai chemat ori nu l -ai chemat ?; 5. Ori l -ai
chemat, ori nu l -ai chemat, virgula între propoziții :
a. este obligatorie în toate situații le
b. este interzisă în toate situațiile
c. obligatorie în frazele2, 3 si 5 și interzisă în 1 și 4
d. obligatorie în 1, 2 și 3 și facultativă în 4 și 5

85. Construiți fraze cu subordonate subiective cerute de : cu siguranță,
fără îndoială, este sigur;

86.Construiți: o subordonată modală comparativă; completivă indirectă
subordonată unui adjectiv; complement indirect exprimat prin pronume
interogativ în genitiv; atribut adjectival -adjectiv relativ în genitiv; complement
circumstanțial de timp -verb la infinitiv, perfect, pasiv;

87. Construiți fraze în care verbele : a fi, a rămâne, a ajunge să fie pe
rând copulative, impersonale, predicative;

88.Precizați felul subordonatelor: Cum ar proceda, tot nu mă înduplecă;
Cum veniră, se făcură toți o apă și -un pământ; Ar fi bine să ne amintim cum ne –
am pregătit pentru examenele ce le -am avut în vară; Nu s -a știut cum a procedat;
Întrebarea este cum vor reacționa;

89.Precizați felul subordonatelor: A stat acolo cât a fost necesar; Tot ce
s-a prevăzut s -a realiza t; Este vai de cine greșește!; Părându -i-se că știe, n -a mai

113 citit!;Iată că vin și ei!.

90.Construiți: o subordonată modală comparativă; completivă indirectă
subordonată unui adjectiv; complement indirect exprimat prin pronume
interogativ în genitiv; atri but adjectival -adjectiv relativ în genitiv; complement
circumstanțial de timp -verb la infinitiv, perfect, pasiv;

91.Construiți fraze în care propozițiile subiective să fie cerute de : se
pare, zicându -se, vine;

92. Se dă fraza : „Scrie -ți cărțile așa, înc ât fiecare cititor să poată crede
că le -ai scris pentru el”. Identificați predicatele, stabiliți propozițiile, faceți
schema ;

93.Identificați felul subordonatelor: E bine știut că ai învățat. E bine de
știut ce vei urma. Cine m -a pus să te susțin. Ajunge să-l vezi o dată, ca să nu -l
uiți. A rămas bun cum îl știam.

94.Construiți o frază după schema :felul: 1 – PP; 2 – PR(1); 3 –
Opoz.(2); 4 – CI(3);

95. Construiți o frază în care verbul a fi să fie în același timp element
regent pentru o propoziție subordo nată subiectivă și pentru o propoziție
subordonată predicativă;
96. Construiți fraze în care conjuncția subordonatoare de să
introducă următoarele cinci tipuri de subordonate: subiectivă, predicativă,
atributivă, completivă directă, completivă indirectă;

97. Precizați felul subordonatelor : E ciudat că a plecat; El e hotărât să
învețe mai mult; Dacă nu spune nimic înseamnă că e vinovat; Dacă te dojenește
este pentru că ține la tine;

98. Construiți regente potrivite, astfel încât subordonata : să citești să
fie pe rând: SB, PR, ATR, CD, CI;

99. Precizați felul subordonatelor: Nu se știe cine va câștiga; În ciuda
faptului că m -ai avertizat, am venit la tine; S -a adresat cui nu -i putea oferi
informații; Să fi aflat despre concurs, soseam și eu; Părerea lor er a că el greșise;

114
100. Precizați felul subordonatelor: Singura lui vină este că nu poate să
vină oricând dorește, întrucât nu tot ce vrei, poți. La întrebarea mea dacă și cum a
pregătit examenul, mi -a răspuns că n -a citit prea mult . Oricât mi -aș frământa
mintea, nu pot să -ți răspund la întrebarea dacă și unde am mai auzit de problema
aceea.

5.8. Tem ele de control nr. 3 și 4

Tema de control nr. 3
Subliniați varianta corectă:
1. Funcția sintactică a structurii „de aici” din enunțul „Cei de aici a u simțul
umorului” este:
a. Atribut adverbial
b. Subiect
c. Atribut adjectival
2. Funcția sintactică a structurii „din alb” din enunțul „ Din alb s-a făcut roșu.”
este:
d. C.c.mod
e. C.c.cauză
f. C.indirect
3. Funcția sintactică a structurii „fără a fi întrebat” din enunțul „A găsit strada pe
care o căuta fără a fi întrebat pe cineva” este:
a. C.c.mod
b. C.c.concesiv
c. C.c.consecutiv
4. Funcția sintactică a structurii „fiind întrebat” din enunțul „ Fiind întrebat despre
articol, a dat din umeri.” este:
a. C.c.cauză
b. C.c.condițional
c. C.c.ti mp
5. Funcția sintactică a structurii „ale noastre” din enunțul „Caietele acestea nu
erau ale niciunuia dintre colegii mei.” este:
a. Complement indirect
b. Nume predicativ
c. Atribut pronominal
6. Funcția sintactică a pronumelui relativ „cui” din enunțul „I se dă cui cere.”

115 este:
a. C.indirect
b. Subiect
c. C.direct
7. În textul „Ce e val, ca valul trece;/ De te -ndeamnă, de te cheamă/ Tu rămâi la
toate rece.” sunt:
a. trei predicate nominale, două predicate verbale
b. două predicate nominale, trei predicate verbale
c. un predicat no minal, patru predicate verbale
8. În enunțul „Cei care m -au căutat sunt doi dintre colegii mei., numeralul are
funcția sintactică de:
a. Subiect
b. Atribut adjectival
c. Nume predicativ
9. În enunțul „Nu știe cine știe ce carte”, avem:
a. predicat verbal, atribut pron ominal, complement direct
b. predicat verbal, atribut adjectival, subiect
c. predicat verbal, atribut adjectival, complement direct
10. Indică enunțul în care „cât” nu este element de relație:
a. Cât ar fi de departe trebuie să ajungi acolo.
b. E înalt cât casa.
c. Știu cât ai lucrat azi.
11. În enunțul „Eu nu mă mai pot gândi la tine”, predicatul este:
a. nu pot
b. nu pot gândi
c. nu mă pot gândi
12. În enunțul „Se scutură salcâmul de ploaie și de vânt:”, structurile „de ploaie”
și „de vânt” sunt:
a. complemente de agent
b. complemente circumstanțiale de cauză
c. complemente indirecte
13. În enunțul „Străzile erau pline de apă după ploaie”, substantivul „apă” are
funcția sintactică de:
a. complement indirect
b. complement de agent
c. complement circumstanțial de cauză
14. Precizează enunțul în care verbul „a rămâne” este predicativ, personal:
a. El rămâne cum îl știm cu toții.

116 b. După un drum lung, el rămâne unde și -a dorit.
c. După cele văzute, mai rămâne să discutăm.
15. Indică valoarea sintactică a pronumelui din enunțul „De azi norocu -mi
surâde”:
a. Atribut pronominal
b. Atribut adjectival
c. Complement indirect
16. Indică enunțul în care pronumele relativ are funcția sintactică de complement
direct:
a. Știu ce contează.
b. Am descoperit ce anume te interesa.
c. Am aflat pe cine aștepți.
17. Indică enunțul în care se află un atribut adjectival exprimat prin adjectiv
pronominal:
a. Nu am înțeles ai cui sunt aceștia.
b. Știam că niciunui om nu -i place minciuna.
c. Adesea cei ce vin sunt acei care mă caută.
18. Precizează valoarea verbului „a ajunge” din enunțul „Îmi ajunge cât am
munc it.”:
a. Predicativ, impersonal
b. Copulativ, personal
c. Predicativ, personal
19. Indică enunțul în care verbul „a avea” este auxiliar:
a. N-avea să prindă trenul.
b. Ea n-are ce se face.
c. Tu ai de citit tema.
20. Precizează felul subiectului din enunțul „Într -o diminea ță, mi s -a bătut la
ușă.”:
a. Subînțeles
b. Exprimat (dimineață)
c. Nedeterminat

Tema de control nr. 4 (posibile modele de subiecte pentru examenul oral)

1. Se dă textul:
„Țăranii, deși unii fuseseră bătuți, iar alții mai auziseră povestea , o
ascultau cu interes, de parcă o auzeau pentru prima oară , încât se convingeau că
lucrurile ce le cunoscuseră de o viață nu mai puteau rămâne cum fuseseră mai

117 înainte .”
a. Analizează sintactic fraza:
b. Analizează sintactic și morfologic cuvintele subliniate.
c. Arată valorile pe care le poate avea cuvântul „ o” (prin
conversiune).
d. Alcătuiește fraze în care conjuncția „ că” să introducă cinci
subordonate diferite.
e. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului „ lucru ”.

2. Se dă textul:
„Pentru că era adevărat ce spunea Calom firescu și ceilalți prieteni ai lui,
era necesar ca și ce afirmau inamicii să fie tratat cu seriozitate, dacă voia să
reușească.“
a. Analizează sintactic fraza:
b. Analizează sintactic și morfologic cuvintele subliniate.
c. Alcătuiește propoziții cu sinonimele neol ogice ale cuvintelor:
îndemânatic , a spune , a merge , a așeza .
d. Alcătuiește fraze în care conjuncția „ dacă ” să introducă cinci
subordonate diferite.
e. Desparte în silabe cuvintele: apreciabil, nestăvilit, indignare,
dreptunghiular, coordonate .

3. Se dă textul :
„Întâi nu se putea povesti tristețea care îi mâna pașii , cu toate că plecase
de la acest Isosică cu speranța că nu va ajunge să i se întâmple ceea ce fusese
amenințat că i se va întâmpla.”
a. Analizează sintactic fraza:
b. Analizează sintactic și morfologic cu vintele subliniate.
c. Desparte în silabe cuvintele: cooperație, înființare, afectuos,
transcriere, inegalitate.
d. Formează familia lexicală a cuvântului: loc.
e. Alcătuiește propoziții cu antonimele cuvintelor: înalt, deștept,
progres, a se lumina, a veni .

118 Răspunsuri/Sugestii/Recomandări pentru testele de evaluare și de
autoevaluare

Testul de autoevaluare 1.8. – de la pagina 1 4
a. și b. Pentru realizarea sarcinilor, valorifică -ți competențele dobândite
în învățământul preuniversitar .
Dacă întâmpini dificu ltăți, cere sprijinul tutorelui.

Testul de auto evaluare 2. 7. – de la pagina 3 4
1. a
2. d
3. a
4. a
5. a
6. a
7. d
8. Posibile enunțuri:
Nu am v ăzut-o niciodată în acest loc.
Nici o dată nu ar fi potrivită pentru un astfel de eveniment.
Au povestit despre vremurile de altăd ată.
Vom fixa o altă dată pentru examen.
Nu am discutat vreodată despre tine.
Este potrivităvreo dată pentru petrecerea aceea?
9. Posibile enunțuri:
Am intrat în casă din pricina frigului.
Am întrebat ca să știu ce am de făcut.
Era un individ oarecare.
Oare care nu a votat?
Vin numaidecât la tine.
Numai de cât știu eu că ți -a dat și tot merită mulțumiri.
10. C
11. Răspunsuri posibile:
Arcadă
 osul de deasupra ochiului
 în arhitectură
Arie

119  loc unde se treieră cerealele
 măsura unei suprafețe
 compoziție muzicală vocală (cu acompaniament)
Arteră
 de la inimă
 rutieră
A aspira
 a trage aer în piept
 a nazui
Atac
 agresiune, vătămare
 iritare, enervare
Atlas
 culegere de hărți
 prima vertebră cervicală
 lanț de munți în N Africii
 titan prefăcut în munte și osândit să poarte cerul p e umerii săi
Atmosferă
 înveliș gros de înconj. Pământul
 ambianță
 unitate de măsură a presiunii gazelor

12. d
13. b
14. a
15. b
16. a
17. c
18. d
19. c
20. c
21. d
22. b
23. a
24. b
25. b
26. c
27. a

120 28. c.
29. b
30. d
31. b
32. b
Pentru a lămuri eventualele neclarități, discută cu tutorele.

Testul de autoevaluare 3.8. – de la pag ina 44
1. a
2. c
3. b
4. b
5. c
6. b
7. b
8. a
9. d
10. b
11. c
12. b
13. c
14. b
15. b
16. a
17. apă grea, apă oxigenată, bineînțeles, binevoitor, cale ferată, drum de
fier, prim -ajutor .
18. d
19. d
20. d
21. b
22. c
23. c
24. b
25. b
26. d
27. a
28. a
29. a
30. d

121 31. a
32. c
33. d
Pentru a lămuri eventualele neclarități, discută cu tutorele.

Testul de autoevaluare 4 .9. – de la pagina 85
1. R Ex.: albușuri (nu albușe), rucsacuri (nu rucsaci, nicirucsace),
chibrituri (nu chibrite), furtunuri (nu furtune), hoteluri (nu hotele),
șireturi (nu șirete), trabucuri (nu trabuce), aragazuri (nu aragaze),
furtuni (nu furtune).

2. R: a) vise b) visur
Vis – vise – imagine din timpul somnului
Vis – visuri –aspirație

3. R: curcubeie, zmei (ființe supranaturale/ zmeie(obiectul care se înalță),
licee, trofee, heleșteie, defileuri, careuri, muzee, ghișee.

4. Poezie – rădăcina cuvântului: poezi (po ezie, poezioară)primul i face
parte din rădăcina cuvântului, al doilea i reprezintă desinența de plural.
Copil – rădăcinacuvântului: copi (copil, copilaș, copilandru, copilărie)

5. R: răufăcător, argint -viu, vicepreședinte, redactor -șef, după -amiază,
binecuv ântare, floare -de-colț, bunrămas,strâmbă -lemne, untdelemn,
floarea -sorelui, mațe -fripte, bloc -turn.

6. R: vulpii, mamei, fetei, uneinurori, nurori, mătușii, tandreței, aripii,
amiezii. Explicație:
Dativul și genitivul substantivelor feminine se formează plec ând de la pluralul
substantivului și
adăugând desinența de DG – i.
Substantivul noră are forma de plural neregulată – nora- nurori, nu nore, deciși
DG va fi nurorii.

7. i1 – face parte din rădăcina cuvântului, i2 – este desinența de plural, i3
– este articolu l hotărât.
8. Răspunsuri posibile
Copiiise joacă în curte.

122 Cu copiii aceia m -am înțeles de minune.
Geamgiii au venit la lucru.
S-a întâlnit cu geamgiii recomandați de tine.
Cafegiii și -au dat întâlnire la ora două.
Nu pot concura cu cafegiii înverșunați de ac olo.
9.c
10.a
11.c
12.c
13.d
14.b
15.c
16.a
17.a
18.d.
19.b
20.c
21.a
22.d
23.c
24.b
25.a
26.c
27.c
28.c
29.d
30.b
31. a
32.a
33.b
34.b
35.a
36.a
37.a
38.d
39.a
40.c
41.a

123 42.c
43.a
44.c
45.c
46.b
47.c
48.b
49.c
50.a
51.d
52.c
53.b
54.a
55.c
56.b
57.d
58.d
59.c
60.a
61.b
62.c
63.a
64.d
65.a
66.c
67.a
68.a
69.c
70.a
71.a
72.a
73.c.
74.b
75.c
76.a
77.a
78.a
79.a

124 80.b
81.c
82.b
83.a
84.b
85.a
86.d
87.a
88.d
89.a
90.a
91.c
92.b
93.a
94.c
95.c
96.c
97.d
98.c
99.b
100.c

Pentru a lămuri eventualele neclarități, di scută cu tutorele.

Testul de autoevaluare 5. 7. – de la pagina 92
1. b
2. c
3. b.
4. b.
5. c.
6. c
7. d
8. c.
9. c
10. a
11. a
12. d

125 13. b
14. d
15. c.
16. a.
17. d
18. b.
19. b
20. .c.
21. b.
22. a.
23. b.
24. b.
25. b.
26. b.
27. a.
28. b.
29. c.
30. c.
31. d.
32. d.
33. b.
34. a.
35. b.
36. b.
37. a.
38. c.
39. a.
40. b.
41. d.
42. b.
43. b.
44. d.
45. b.
46. b.
47. c
48. c.
49. d.
50. “Dacă cuvintele au așa de mare vrajă/1 este /2c ă poartă în ele bucăți

126 din sufletul acelora3/ care le rostesc/4, bucăți din sufletul/3 pe care
oratorul și -l rupe /5și îl împrăștie/6 ca să ajungă, fie măcar pentru o
clipă, la deliciul suprem/7 care se cheamă comunicare desăvârșită cu
ceilalți."/8 (N. Tit ulescu).
1-CZ
2-PP
3-PR
4-ATR(3)
5- ATR(3)
6- ATR(3)
7-CS
8- ATR(7)
51.a.
52.c.
53.d.
54.b.
55.b.
56.a.
57.Dacă vă scrie înseamnă că nu v -a uitat întrucât astfel încearcă să fie mai
aproape de voi;
58. c
59.d.
60.c.
61.a.
62.c.
63.c.
64.c.
65.b.
66.a.
67.d.
68.c.
69.b.
70.a.
71.b.
72.
73.a.
74.d.
75.b.

127 76.a.
77.a.
78.c.
79.d.
80.a.
81.c.
82.a.
83. Nu se știe momentul reîntoarcerii.
Mașina de bărbierit a tatălui meu este nouă.
Se miră de răbdarea mea.
După apusul soarelui, se înserează repede .
Aleargă din răsputeri.
84.c
85.Cu siguranță că va veni la petrecere.
Fără îndoială se întoarce în luna septembrie.
Este sigurcă nu a luat examenul.
86. Construiți: Aleargă de parcă ar fi fost urmărit; Cartea este utilă cui
învață; Asupra cui ai ridi catmâna?;Știu ale căror elevi sunt cărțile
astea; Am plecat înainte de a fi fost sunat de tine;
87.Verbe copulative: El este silitor; A rămas neschimbat; A ajuns profesor;
Verbe impersonale: Era să nu te mai recunosc; Rămânesăne mai
vedem; Ajunge să -l vez i o dată!;
Verbe predicative: El este înclasă; A rămas acasă cu părinții; A ajuns
la școală devreme;
88.1.-CM
2-CT
3-PP-SB-CI-ATR
4-CD
5-PR.
89.Subordonate: CT, ATR; CI; SB; CD.
90. Exemple posibile: Aleargă de parcă ar fi fost urmăr it; Cartea este utilă cui
învață; Asupra cui ai ridicat mâna? ;Știu ale căror elevi sunt cărțile astea; Am
plecat înainte de a fi fost sunat de tine;

91.Enunțuri posibile: Se pare că vremea se îndreaptă; Zicându -se că el e
vinovatul, au greșit; Îmi vine s ă-mii au câmpii!;

92. Predicate: 1 – scrie -ți– PV; 2 – săpoată – PV; 3 – aiscris – PV;

128 Propoziții: 1 – Scrie -țicărțileașa; 2 – încâtfiecare…crede; 3 – căle-ai scris
pentru el;
Felul lor: 1 – PP; 2 – CNS(1); 3 – CD(2);

94. Exemplu posibil: „A lăsa fiulu i tău o moștenire este ca și cum l -ai ținea pe
umeri, pe când alții se căznesc să se suie.”
95. De exemplu: Ceea ce nu recunoștea era că absentase ieri;
96. Fraze diferite (5): SB – Nu ar fi rău de te -ai pregăti serios; PR –
Întrebarea este de înveți; A TR – Întrebarea de înveți mă preocupă; CD – Nu
știu de înveți; CI – Hotărăște -te de înveți sau nu;
97. Subordonate: SB; CI; (SB – PP – PR); (SB – PP – CZ);
98. SB : E bine să citești; PR : Problema e să citești zilnic; ATR :
Problema să citești mă preoc upă; CD :Învață să citești cursiv; CI : Gândește -te
să citești toată bibliografia indicată;
99. Subordonate: SB; ATR; CI; COND.; PR;
100. (PP – PR – CD – T – CZ – ATR); (ATR – ATR – PP – CD); (CSV – PP
– CD – ATR – ATR);

Pentru a lămuri eventualele necl arități, discută cu tutorele.

129 Bibliografie

 Andrei, Mihail; Ghiță, Iulian – Fonetică, lexicologie, gramatică, stil și compoziție,
exerciții (În sprijinul cadrelor didactice și al elevilor), E.D.P., București, 1983
 Avram, Andrei – Contribuții etimologice , București, 1997
 Avram, Mioara – Gramatica pentru toți, Ed. Academiei, 1986, ed. a II -a revăzută și
adăugită, București, Humanitas, 1997.
 Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte , București, Editura Academiei, 1987
 Chiriac, Marilena – Vocabularul. Te orie și teste , București, ed. Recif, 1996
 Coteanu, I. (coord.) – Limba română contemporană. Fonetica, Fonologia, Morfologia ,
București, Editura Didactică și Pedagogică,1985
 Coteanu, I., Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu – Limba română contemporană.
Vocabularul, ediție revizuită și adăugită, E.D.P., București, 1985
 Coteanu, Ion – Stilistica funcțională a limbii române , Editura Academiei, București, 1973
 Coteanu, Ion – Structura și evoluția limbii române (de la origini până la 1860) , Ed.
Academiei, Bucu rești, 1981
 Coteanu, Ion; Sala, Marius – Etimologia și limba română (Principii, probleme) , Ed.
Academiei, 1987
 Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române , Ediția a II -a revăzută și
adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 200 5
 Gabriela Pană -Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale
și discursive , Editura Academiei Române, 2009
 Gheorghe, Mihaela – Limba română. Probleme teoretice și aplicații , Editura Universității
Transilvania din Brașov, 2009
 Gheție, Ion – Baza dialectală a românei literare , București, Editura Academiei Române,
1975
 Gheție, Ion; Mareș, Al. – Introducere în filologia românească. Probleme. Metode.
Interpretări , Editura Enciclopedică Română, București, 1974
 Gramatica limbii române, vol. I – Cuvântul , vol.II – Enunțul , București, Ed. Academia
Română, 2005
 Guțu Romalo, Valeria – Corectitudine și greșeală , București, Ed. Humanitas, 2000
 Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Iași, Polirom, 1997
 Ivănescu, George – Istoria limbii româ ne, Iași, Editura Junimea, 1980
 Munteanu, Ștefan; Țâra, D. Vasile – Istoria limbii române literare. Privire generală,
Ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983
 Neamțu, G.G. – Teoria și practica analizei gramaticale , Edi tura Excelsior, Cluj -Napoca,
1999

130  Pană -Dindelegan, Gabriela – Teorie și analiză gramaticală, Editura Coresi, București,
1992
 Sala, Marius (coord.) – Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice , Editura Științifică
și Enciclopedică, București, 1988