Centrul de Formare Continuă și Transfer Tehnologic [613624]

Universitatea „Dunărea de Jos” din Gala ți
Centrul de Formare Continuă și Transfer Tehnologic
Program de conversie profesională – INFORMATICĂ – TEHNOLOGIA INFORMA TIEI SI A
COMUNICA ȚIILOR

LUCRARE DE ABSOLVIRE

COORDONATOR

Lector dr. ing. ANTON CRISTINA ELENA

ABSOLVE NT

DASCĂLU DORIN – MARIAN

GALA TI, 2017

2

Universitatea „Dunărea de Jos” din Gala ți
Centrul de Formare Continuă și Transfer Tehnologic
Program de conversie profesională – INFORMATICĂ – TEHNOLOGIA INFORMA TIEI SI A
COMUNICA ȚIILOR

SISTEM INFORMATIC DE GESTIUNE. EVIDENȚ A
CADRELOR DIDACTICE LA O ȘCOALĂ . MICROSOFT
ACCESS

COORDONATOR

Lector dr. ing. ANTON CRISTINA ELENA

ABSOLVENT: [anonimizat], 2017

3
D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul/subsemnata________________________________________,
candidat/ă la examenul de diplomă la Departamentul de Formare Continuă și
Transfer Tehnologic, pentru programul de conversie „INFORMATICĂ –
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR ” declar pe propria
răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baz a cercetărilor
mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate,
conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod
tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din lucrare nu încalcă drep turile de
proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că
lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de
învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Semnătura,
___________________________

4
CUPRINS

1. Prezent area temei………………………………………………. …………… …………………..5
2. Noțiuni introduc tive……………… ………… …………………… ………..……… ….12
3. Reprezentarea datelor în baza de date …………………… ……………..………17
4. Proiectarea bazei de date …………………………………… …………..………..22
5. Proiectarea interfeței grafice de comunicare a operatorului și programatorului
cu sistemul de gestiune al bazei d e
date……… ……………………………………………… …………………………..27
6. Instrucțiuni folosite pentru programarea bazei de date …………………………44
7. Concluzii ………………………………………………………… ………… .……….49
8. Bibliografie ………..…………………………………………………… …………… 50

5

1. PREZENTAREA TEMEI
1.1. Aspecte generale
Domeniul bazelor de date este foarte important, indiferent dacă este folosit de un
utilizator obișnuit, unul experimentat, sau u n expert IT.
Bazele de date pot fi folosite în diferite domenii de activitate: educație, vânzări,
contabilitate, resurse umane, construcții, statistică, etc.
O bază de date este formată dintr -un ansa mblu structurat de date evolutive care
sunt organizate pe ntru a fi utilizate de diferite programe (aplicații). Orice instituție are
nevoie de o bază de date pentru păstrarea și gestionarea informațiilor. Mai jos sunt
prezentate câteva dintre aplicații:
 bazele de date ale universităților care pot fi accesate de u tilzatori ca:
profesori, studenți, diferiți colaboratori;
 evidența candidaților la concursul de admitere la facultate/master;
 bazele de date ale inspectoratelor școlare județene care permit realizarea
evidenței fișelor individuale ale tuturor cadrelor dida ctice (profesori,
învățători, educatori) și elevilor din județul respectiv și pot fi accesate de
către inspectori, profesori metodiști, membrii MEN;
 bazele de date ale bibliotecilor care păstrează milioane de titluri și permit
localizarea unei lucrări folo sind diferite criterii (cuvinte cheie, titluri, autori,
domeniu, editură sau anul apariției);
 bazele de date ale băncilor care permit efectuarea de tranzacții zilnic;
 evidența unei societăți;
 bazele de date ale supermarket -urilor care sunt accesate atât de la casele
de marcaj cât și de la echipamentele de inventariere;
 bazele de date ale liniilor aeriene care sunt accesate simultan din sute de
agenții pentru a realiza rezervări și vânzări de locuri pentru date/zile și rute
diferite.

6
Datele dintr -o bază de date sunt înregistrate în fișiere (foldere) care la rândul lor
sunt formate din înregistrări (articole).
1.2. Contextul temei abordate în domeniul informaticii

La nivelul unei unități de învățământ , evidența școlară se realizează pe mai multe
direcții de lucru:
 situația școlară a elevilor pe nivele de studiu;
 perfecționarea/formarea continuă a cadrelor didactice în funcție de necesitățile
de perfecționare ale acestora;
 salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din unitate;
 activită ți extrașcolare (excursii, parteneriate și proiecte – locale, județene,
interjudețene, naționale, internaționale, programe artistice tematice);
 rezultate la concursuri și olimpiade școlare.

1.3. Scopul și obiectivele temei

Sistemul de gestionare a bazei de da te (SGBD) poate fi utilizat de secretarul
unității de învățământ, director, director adjunct, consilierul educativ, reponsabilul cu
activitatea de perfecționare/formare continuă, responsabilii de catedre sau de diferite
comisii și profesorii diriginți ai L iceului Tehnologic Făget. Scopul acestei baze de date
este de a facilita gestionarea datelor legate de cadrele didactice din școală, de a
îmbunătăți accesul la informații privind evoluția și dezvoltarea carierei profesionale a
fiecărui maistru, profesor, e ducator sau învățător din această instituție de învățământ.
Utilizarea unui SGBD asigură:
 definirea/crearea bazei de date;
 introducerea datelor în baza de date;
 modificarea unor date existente în baza de date;
 ștergerea datelor din baza de date;
 consultar ea bazei de date (interogarea/extragerea datelor).
Prin utilizarea unui SGBD se mai poate asigura:

7
 suport pentru limbaj de programare;
 interfață plăcută ;
 procedee dezvoltate de memorar e, organizare și accesare a datelor din baza
de date;
 utilitare încorpor ate: sistem de administrare a fisierelor, listelor, tabelelor, etc.;
 ajutor pentru îndrumarea utilizatorului în folosirea bazei de date.
Apariția și dezvoltarea rețelelor de calculatoare a ajutat la dezvoltarea SGBD –
urilor pentru ca mai mulți utilizatori s ă folosească în același timp acee ași bază de
date (cadrele didactice ale Liceului Tehnologic Făget).
Principalul avantaj al reț elelor este eficiența utilizării calculatoarelor : pe un server
central au acces la acceași bază de date , simultan, mai mulți util izatori situați la
distanță de server. Așadar, resursele server -ului sunt utilizate mai bine și se
economisește , are incorporat un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date
numit SQL. Acesta permite accesul imediat la datele stocate în baza de date . [1]
Un SGBD trebuie să asigure:
 definirea și descrierea structurii bazei de date. Aceasta se r ealizează pri ntr-un
limbaj pr opriu, în conform itate cu un anumit model de date; este un limbaj de
definire a datelor (LDD);
 scrierea și s alvarea datelor în ba za de date se r ealizează prin comenzi în
limbaj propriu, limbaj de manipulare a datelor (LMD);
 accesul la date se face prin comenzi caracteristice limbajul ui de manipulare a
datelor. Acc esul la date se referă la operațile de interogare și actualizare. [3]
Operația de interogare este complexă și presupune vizualizarea, consultarea,
editarea de situații de ieșire (rapoarte, liste, regăsiri punctuale). Actualizarea
presupune trei operațiuni: adăugare, mod ificare (efectuate prin respectarea
restricțiilor de integ ritate ale bazelor de date) și ștergere.
 întreținerea bazei de date se realizează prin utilitare proprii ale SGBD;
 reorganizarea bazei de date se face prin facilități p entru a se actualiza
structura bazei de date și a se modifica strategi a de acces; reorga nizarea se
execut ă de către administratorul bazei de date;

8
 securitatea datelor se referă la asigurarea confidențialității datelor prin
autorizarea și controlul accesului la date le stocate , criptarea lor, realiarea de
copii ale programelor și fișierelor de bază. [2]

1.4. Obiectivele unui SGBD

Rolul u nui SGBD este de a oferi suportul software complet pentru dezvoltarea de
aplicații informatice cu baze de date. Este un mediu specializat, și satisface cerințele
informaționale ale utilizatorului. Totodată asigură o mai bună flexibilitate și o
deschiderea aplicației, asigură p rotecție ridicată a datelor.
Un SGBD trebuie să asigure:
 un cost cât mai redus pentru prelucrarea datelor;
 flexibilitatea diverselor aplicații;
 reducerea timpului de răspuns/timp util;
 securizar ea informațiilor.
Pentru satisfacerea performanțelor, SGBD trebuie să asigure câteva obiective și
anume:
 asigurarea independenței datelor trebuie privită din două puncte de vedere:
independența fizică se referă la modificarea tehnicilor fizice de memorare fără
a determina rescrierea programelor de aplicație , și independența logică, se
referă la posibilitatea adăugării (completării) de noi tipuri de înregistrări de
date sau extinderea structurii conceptuale, fără a determina rescrierea
programelor de aplicaț ie;
 asigurarea redundanței minime și controlate a datelor . Înregistrarea și
stocarea informaț iilor în bazele de date se fac astfel încât datele introduse să
nu se multiplic e. Dar, pentru î mbunătăți rea performanțel or legate de timpul de
răspuns, se acceptă o anumită redundanță , controlată, a datelor pentru a
asigura coerența bazei de date și eficiența utilizării resurselor hardware.

9
 asigurarea facilităților de utilizare a datelor presupune ca sistemul de gestiune
al bazelor să aibă componente specializate pe ntru folosirea datelor de către
mai mulți utilizatori în diferite aplicații – datele de la o aplicație trebuie să poată
fi utilizate și în alte aplicații.
 accesul mult mai ușor al utilizatorilor la date fără a fi nevoie ca ei să cunoască
structura întregul ui program; sarcina îi revine administratorului bazei de date.
 existența unor limbaje performante de r ecuperare a datelor, limbaje ce permit
exprimarea interactivă a unor cereri de regăsire a datelor. S GBD – ul trebuie
să permită un acces multicriterial la informațiile existente în baza de date, față
de sistemul clasic de lucr u pe fișiere unde există un singur criteriu de apelare
care st ă la baza organizării fișierului.
 asigurarea securității datelor împotriva accesului neautorizat.
 asigurarea coerenței și integrității datelor împotriva unor ștergeri intenționate
sau neintenționate: se realizează cu ajutorul unor proced ee de validare, a
unor protocoale de control concurent și a unor proced ee de refacere a bazei
de date.
 asigurarea par tajabilității datelor: s e referă la asigurarea accesului mai multor
utilizatori la aceleași date și la posibilitatea dezvoltării unor aplicații fără
modifica rea structur ii bazei de date.
 asigurarea legăturilor între date ce corespund asocierilor: se pot realiza între
obict ele une i aplicații . Orice SGBD trebuie să accepte definirea și descrierea
structurii de date, dar și a legăturilor dintre acest ea, conform unui model de
date, așa cum este modelul relațional .
 administrarea și controlul datelor: sunt asigurate de SGBD, în scopul folosirii
datel or de mai mulți utilizatori în același timp, iar utilizatorii pot avea cerințe
diferite care pot fi incompatibile. SGBD trebuie să gsească soluții la probleme
legate de concurență la date, problem e care apar mai ales în cazul lucrului în
rețeaua de calculatoare. [2], [3]
Datele utilizate în tabele sunt gestionate pe patru nivele:

10
1) date generale despre cadrul didactic (nume prenume, adresă, cod numeric
personal, studii, vechime în învățământ, grade didactice, centrul universitar
unde a obținut gradul didactic, număr de credite profesionale transferabile,
număr de credite netransferabile );
2) forme de perfecționare parcurse: cursuri de formare profesională inițială și
specializare, cursuri postuniversitare, masterat, doctorat;
3) activitate educativă: lecții demonstrative în cadrul Comisiilor metodice și
Cercurilor pedagogice, prezentări de referate la simpozioane zonale, județene,
naționale, lecții A EL, programe artistice tematice;
4) localitate: județ, localitate.

1.5. Avantajele utilizării unui SGBD

Baza d e date poate fi accesată pentru realizarea de diverse interogări, pentru
aflarea cadrelor didactice care se încadreaz ă la diferite criterii: statut profesional,
anul obținerii titularizării în învățământ, cadrele didactice care fac naveta, tipul de
activit ate educativă susținută în cadrul Comisiilor metodice, număr de credite
profesionale transferabile, vechime. Informațiile sunt stocate ușor și se pot actualiza
în timp scurt. Structura bazei se poate modifica în funcție de necesitățile care
intervin, în fu ncție de legislația din domeniul educațional.

1.6. Tipuri de SGBD utilizate în domeniul educațional

Cele mai utilizate SGBD -uri sunt:
VISUAL FOXPRO – este conceput de firma Microsoft. Are încorporat un limbaj
logic propriu foarte puternic, extensie direcțion ată pe obiect, programare
vizuală, nucleu extins de SQL, rapid;

11

ORACLE – este creat de firma Oracle Cor poration USA. Este un produs
complet relațional; are la bază SQL standard extins, extensi a este orientată pe
obiect, arhitectura client/server, are opti mizator de re cuperare , lucrul distribuit;
INFORMIX – este conceput de firma Informix, respectă teoria relațională,
robust;
PROGRESS – este creat de firma Progress Software, rulează pe diferite
calculatoare sub variate sisteme d e operare și are limbaj propr iu, suportă
SQL, ;
PARADOX – realizat de firma Borland, limbaj procedural propriu (PAL) și
suportă SQL;
SQL SERVER – este creat de firma Microsoft; se bazează pe SQL și rulează
în arhitectura client/server;
INGRES II – este conceput de firma Computer Associ ates; este un SGBD
complet, implementează două limbaje relaționale, (întâi Quel și apoi SQL);
este tolerat de diverse sisteme de operare (Windows, UNIX , VMS); activează
împărțit în arhitectura client/server, are extensie cu facilități orientate pe
obiect, permite aplicații tip Internet, protecți e mărită a datelor, iar organizarea
fizică a tabelelor se face prin sistemul de operare; are un număr considerabil
componente;
ACCESS – este creat de firma Microsoft, fiind bazat pe SQL; are limbajul
procedural gazdă (Basic Access) și are generatoare puternice.

12
2. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Prelucrarea automată se face în cadrul unui sistem de organizare folosind
metode, procedee și tehnici speciale. Pentru a gestiona multitudinea de date,
acestea trebuie organizate și structurate pe diferite categorii, care la rândul lor
trebuie convertite într -un limbaj ce trebuie înțeles de calculator și care poate fi stocat
pe suporți de memorie. [1]

2.1. Date scalare, date și informații

Datele reprezintă un model de reprezentare a inf ormației accesibile unui anumit
procesor (unitate centrală, om). Datele scalare/elementare sunt date care sunt
entități indivizibile în raport cu informația pe care o poartă sau cu procesul la care
participă. D atele scalare pot fi privite lo gic la nivel de procesor uman și scalar la
nivelul calculatorului. Din punct de vedere logic, o dată scalară se definește prin trei
elemente: identificatori, atribute și valori. Identificatorul este un simbol/nume care se
asociază datei, pentru a o diferenția de alte dat e sau tipuri de date. Valoarea datei se
definește printr -o proprietate care poate fi de tip real, întreg, text, Boolean, etc.
Atributele precizează proprietăți ale datei și ele determină modul în care aceasta va fi
tratată în procesul de prelucrare. Din pu nctul de vedere al bazei de date, data
reprezintă o înregistrare într -un cod convenit, a unui sun et, text, obiect, fenomen,
imagini sau cunoștințe. [1]

2.2. Structuri de date

În aplicații, datele se prezintă sub formă de mulțimi sau grupe de mulțimi greu de
utilizat în această formă, de aceea sunt organizate pe structuri cu diferite relații între
ele. O structură de date este o entitate individualizabilă prin nume, a cărei
componente își mențin proprietățile. Organizarea datelor pe structuri de date se
poate f ace informatic pe două componente:

13
 organizare în memoria internă a calculatorului sub formă de listă, stivă;
 organizare prin memoria externă, sub formă de fișiere și baze de date.
Structurile interne de date au un caracter temporar pe perioada procesării d atelor,
iar structurile externe au caracter permanent, de lungă durată. Asupra unei structuri
de date se pot efectua mai multe operații, printre care:
– creare a este operația de memorare a structurii de date, în forma inițială, pe
un suport de memorie;
– consultarea reprezintă accesul la elementele structurii de date în vederea
prelucrării sau procesării valorilor acestora;
– actualizarea presupune schimbarea stării structurii prin adăugarea sau
inserarea unor elemnte noi sau ștergerea elementelor care nu mai s unt
necesare și modificarea valorilor unor elemente;
– sortarea sau aranjarea structurii de date după anumite criterii sau cerințe
formulate din partea utilizatorilor;
– interogarea prin care se cere selectarea și sortarea datelor după anumite
condiții impuse;
– fuzionarea reprezintă combinarea a două sau mai multe structu ri de date
ordonate într -o singură structură;
– ventilarea este operația de desfacere a unei structuri în mai multe structuri de
sine stătătoare.

2.3. Conceptul de bază de date

O bază de date poate fi constituită dintr -un ansamblu structurat de date evolutive,
organizate pentru a fi exploatate de diferite programe (aplicații). Datele conținute într –
o bază de date sunt înregistrate în fișiere, formate din înregistrări (articole). Un fișier
este un ans amblu de înregistrări fizice care sunt omogene din punctul de vedere al
conținutului și al posibilităților d e prelucare. Unitatea de transfer între memoria

14
internă și cea externă a calculatorului reprezintă o înregistrare fizică ce se compune
la rândul ei din una sau mai multe înregistrări logice.
„Înregistrarea logică reprezintă unitatea de informație care se introduce la un
moment dat în memoria calculatorului. De obicei, o înregistrare corespunde unui
rând de informație introdusă într -o bază de date sub formă de tabele.” [1]
Înregistrarea cuprinde un ansamblu de câmpuri care corespund descrierii unor
câmpuri a diferitelor structuri de date care la rândul lor corespund unor situații
practice. În cazul lucrării de față, se lucrează cu date legate de forma rea profesional ă
și activitatea de perfecționare a cadrelor didactice ale Liceului Tehnologic Făget. (fig.
1)

Fig. 1 Structura unui fișier [1] Fișier 1
Fișier 2
Fișier N Înregistrare Înregistrare ……. Înregistrare
fizică 1 fizică 2 fizică n

Înregistrare Înregistrare ……. Înregistrare
logică 1 logică2 logică n

Câmp1 Câmp 2 ……. Câmp n

15

2.4. Obiectivele unei baze de date

Prin crearea bazei de date s -au urm ărit realizarea următoarelor obiective:
 centralizarea datelor pentru a sigura unic itatea lor și controlul datelor despre
cadrele didactice, care pot fi oricând accesate;
 independen ța datelor și prelucarea lor; baza poate fi ușor de accesat, se
poate actual iza ori de câte ori este nevoie, iar datele introduse pot fi prelucrate
sau folosite de alți utilizatori;
 asiguarea integrității datelor pentru coerența și fiabiliatatea bazei;
 partajarea datelor prin blocarea cerințelor care nu trebuie la un moment dat și
deservirea lor ulterioară;
 securitatea datelor datorate unei folosiri necorespunzătoare a programului.

2.5. Sistemul de gestiune al bazelor de date – SGBD

SGBD este un instrument de introducere , asamblare /aranjare , criptare ,
protecție, s electare și recupera re a datelor în baza de date și are următoarele funcții:
– gestionarea datelor și a legăturilor dintre ele în vederea unei accesări rapide
cu ajutorul unui SGBD intern;
– memorarea tuturor datelor pe suport extern cu ajutorul fișierelor;
– introducerea și extrag erea datelor spre exterior și din exterior, cu ajutorul unui
SGBD extern. (fig. 2)

16

Fig. 2 Schema unui SGBD [1]
APLICAȚII

BD BD SGBD extern

Sistem de gestiune
fișiere

SGBD
intern

17
3. REPREZENTAREA DATELOR ÎN BAZ A DE DATE

Pentru descrierea activității de formare și perfecționare a unui cadru didactic
putem să asociem următoarele caracteristici:
Cadru didactic: {nume și prenume, inițiala tatălui, CNP, data nașterii , adresa,
disciplina, nivel de învățămâ nt, nivel de studii, g rad didactic, nota obținută la ultimul
grad didactic, funcția didactică, vechime în învățământ, an încadrare în unitate,
statut, anul ti tularizării în unitate, anul participării la ultimul stagiu de pregătire
profesională, ultimul stagiu de pregătire profe sională, număr de credite transferabile,
număr de credite profesionale netransferabile/număr de ore}. Fiecare element din
acoladă reprezintă o caracteristică a unui cadru didactic. Numele cadrului didactic
reprezintă numele entității, iar caracteristicile scrise în capul de tabel, de mai jos,
reprezintă o familie de caracteristici.

3.1. Tipuri fundamentale în baza de date

Datele sunt organizate în tabele care au conexiuni între ele. Conexiunile pot fi
liniare, arborescente sau de tip rețea. Structura liniară este o listă liniară cu elemente
nestructurate care permit realizarea operațiilor de consultare, ac tualizare, ștergere,
compunere și descompunere de colecții de date. Structurile de tip rețea se bazează
și ele pe existența mulțimilor de colecții de date. În această lucrare s -a optat pentru o
listă liniară reprezentată liniar. (fig. 3)
Nume și
prenume CNP Inițiala
tatălui Data
nașterii Adresa Disciplina Nivel de
învățământ Studii Grad
didactic Nivel
studii

18

Fig. 3 Lista liniară

3.2. Nivele de reprezentare a datelor

Baza de d ate cuprinde date organizate pe următoarele nivele:
– nivelul extern corespunzător utilizatorilor;
– nivelul conceptual corespunzător administratorului bazei de date;
– nivelul logic corespunde relațiilor ce se stabilesc între diferite entități ale bazei;
– nivelul intern corespunzător programatorului.

3.2.1. Nivelul extern

La nivel extern fiecare utilizator al bazei de date trebuie să aibă o descriere a
acestora. Dacă la nivelul intern schemele prezintă descrierea baz ei de date, la nivelul
extern se prezintă numai datele care sunt de interes pentru un u tilizator sau grup de
utilizatori. Schema externă pentru compartimentul formarea/perfecționarea cadrelor
didactice cuprinde câmpul:

19
Cadru didactic
Nume și prenume
Inițiala tatălui
CNP
Data nașterii
Adresa
Disciplina
Studii
Grad didactic
Nivel de perfecționare

3.2.2. Nivelul conceptual

Acest nivel, considerat central, ne arată modul de structurare al datelor, astfel
încât acestea să fie prelucrate de un SGBD. Obiecte le manipul ate de această bază
de date sunt cadrele didactice (nume și prenume, inițiala tatălui, adresă, disciplină,
studii, grad didactic, nivel de perfecționare), formele de perfecționare (cursuri de
formare profesională inițială, conversie profesională, sudii pos tuniversitare, master),
activitate didactică (activitate demostrativă, activitate pe calculator, articol revistă de
specialitate, participare la olimpiade locale, participare Comisii județene, participare
concursuri tematice, participare simpozion județean , național, zonal, program artistic,
referat, revista școlii).
„ Modelul Entitate – Atribut – Corespondența sau prescurtat EAC este modelul
cel mai des utilizat în proiectarea bazei de date la nivel conceptual .” În cadrul acestei
baze avem următoarele enti tăți: Cadru didactic, Forme de perfecționare, Activitate
educativă, Localitate.

20
Entitatea Cadru didactic are atributele: ID, cod_activitate, cod_locali tate, nume
și prenume, inițiala tatălui, CNP, data nașterii, adresă, disciplină, nivel de învățământ ,
studii, grad didactic, media obținută la ultimul grad didactic, anul obținerii gradului
didactic, centrul universitar, funcția didactică, an încadrare în înv ățământ, an
încadrare în unitate, vechime în învățământ, anul titularizării în unitate, anul
participă rii la ultimul stagiu de formare, număr de credite profesionale transferabile și
număr de credite profesionale netransferabile.
Entitatea Formarea profesională are atributele: cod, cod_activitate, cod_cadru
didactic, forme de perfecționare, punctaj.
Entitatea Activitate educativă are atributele: activitate educativă, cod_cadru
didactic, cod_activitate, tip, punctaj pentru desfășurarea activității la Comisia
metodică, punctaj pentru desfășurare activitate la Cerc pedagogic, total punctaj.
Entitatea Localita te are atributele: cod, localitate, județ.

3.2.2.1. Restricții de integritate a datelor

La realizarea bazei la nivel conceptual trebuie să ținem cont de o serie de reguli
numite restricții de integritate . Acestea sunt:
 eliminarea repetătilor și redundanțelor omon imelor în denumi rea unei entități,
a atributelo r sau corespondenței;
 valorile atributelor care au rol de identificator trebuie să fie nenule și unice;
 cardinalitățile minime și maxime se vor stabili pe baza regulilor de desfășurare
a activităților din dome niul vizat – în cazul de față, domeniul educațional.

21
3.2.3. Nivelul logic al unei baze de date (modelul rațional)

Modelul relațional se bazează pe teoria mulțimilor, iar noțiunea de baz ă
utilizată este cea de relație . Relația se definește ca fiind o submulți me a produsului
cartezian, a mai multor mulțimi.
O relație R are forma:
R M1 x M2 x M3x …… Mn
Familia de mulțimi pe care este definită relația se numește domeniu , iar
numărul n se numește gradul relației . Domeniul reprezintă mulțimea valorilor
existen te la un moment dat în coloana pe care o desemnează în cadrul relației.
Relațiile se reprezintă prin tabele ce au u rmătoarele restricții:
 fiecare valoare este un număr sau un șir de caractere;
 în fiecare coloană valorile sunt de același tip;
 ordinea liniil or din tabel nu este predefinită și nu se admit duplicate;
 coloanele se identifică prin nu me distinct, ce reprezintă atributele relației.
Prelucrarea datelor în cadrul unei baze se realizează cu ajutorul a lgebrei
relaționale sau a c alculului relaționa l pe domeniu. [1]

3.2.4. Nivelul intern (fizic)

Acest nivel corespunde structurii în care sunt stocate datele în interiorul
mașinii de calcul și la acest nivel se specifică tabelele și fișierele care compun baza
de date, precum și căile de acces ale componentelor f ișierelor (indecși, relații,
legături între tabele). La acest nivel se au în vedere cerințele privind protecția datelor
și accesul utilizatorilor la baza de date.

22
4. PROIECTAREA BAZEI DE DATE

4.1. Stabilirea nivelului extern al bazei de date
4.2.1. Tabele de da te

Datele sunt structurate pe patru tabele: cadre didactice, forme de
perfecționare, activitate educativă și localitate.
S-au introdus date sub formă de text (nume și prenume, inițiala tatălui,
disciplina, adresa, nivel studii, centru universitar) și sub formă de număr (cod
activitate, cod localitate, CNP).
Tabel – Cadre didactice (date) :
– date numerice: cod_activitate, cod_ localitate, CNP, media obținută la ultimul
grad didactic, anul obți nerii gradului didactic, an încadrare în învățământ, an
încadrare în unitate, vechime în învățământ, anul participării la ultimul stagiu
de formare profesională, număr de credite profesionale transferabile, număr
de credite netransferabile;
– date text: nume și prenume, inițiala tatălui, data nașterii, adresă, disciplină,
nivel de învățământ, nivel studii, grad didactic, centrul universitar, funcția
didactică, statut, an ul titularizării în unitate, ultimul st agiu de formare. (fig. 4)

Fig.4 Tabel – Cadre didactice

23
Tabel – Forme de perfecționare (date):
– număr: cod_activitate, cod_cadru didactic și punctaj;
– text: forme de perfecționare. (fig. 5)

Fig. 5 Tabel – Forme de perfecționare
Tabel – Activitate educativă (date):
– număr: cod_cadru didactic, cod_activitate, punctaj pentru desfășurarea
activității la Comisia metodică, punc taj pentru desfășurarea activității la Cercul
pedagogic;
– text: tip (fig. 6)

Fig. 6 Tabel – Activitate educativă

24

Tabel – Localitate are doar date text: cod, localitate, județ. (fig. 7)

Fig. 7. Tabel – Localitate

4.2.2. Sistem relațional dintre tabel e

Între tabele se stabilesc relații permanente cu ajutorul cheilor primare care se
leagă de cheile externe și sunt memorate în cadrul b azei de date. Acestea s -au
realizat folosind tehnica „drug and drop” (apucă și trage), legătura de tip 1 la n între
tabelul Cadre didactice și Forme de perfecționare (fig. 8)

Fig.8 Legătură de tip 1 la n

25
La prima relaționare: cheia primară este ID iar cheia externă este cod_cadru
didactic.
Relaționarea celor patru tabele: cadre didactice, forme de perfecționare,
activitat e cadre didactice, localitate este ilustrată în figura 9 unde se identifică
legăturile de tip 1 la n și de la 1 la 1.

Fig.9 Relaționarea tabelelor

4.2.3. Filtrarea datelor

În cazul prelucrării informațiilor pot apărea situații în care sunt necesare nu mai
anumite înregistrări din baza de date. Sortarea acestor înregistrări se poate realiza
cu ajutorul filtrelor care au scopul de a exclude temporar înregistrările de care nu
avem nevoie temporar. Un filtru se poate aplica unui tab el, unei interogări, unui
raport și unui formular. Operația de filtrare este foarte utilă la consultarea unei baze
de date deoarece oferă foarte repede numai datele de care avem nevo ie la un
moment dat.
Filtrarea se utilizează când se dorește: la vizualizarea datelor într -o anumit ă
ordine, la localizarea unei înregistrări folosind doar anumite informații, la lucrul cu un
substrat de înregistrări. Filtrarea se poate face conform selecței, caz în care criteriul
de filtrare se stabilește selectând toate datele dintr -unul din câmpurile unui tabel și
filtrări conform formularului, care se utilizează în cazul unei foi de date goale. Se

26
folosește pentru filtrarea rapidă a înregistrărilor pe baza unor criteri i aplicate mai
multor câmpuri. În figura 10 se prezintă filtrarea după criteriul „t itular” pentru a
identifica numai cadrele didactice titular din unitatea de învățământ.

Fig.10 Filtare după criteriul „titular”

27
5. PROIECTAREA INTERFEȚEI GRAFICE DE COMUNICARE A
OPERATORULUI ȘI PROGRAMATORULUI CU SISTEMUL DE
GESTIUNE AL BAZEI DE DATE
5.1. Realizarea formularelor

Pentru extragerea unor date din bază cât mai ușor se pot utiliz a formularele care
îndeplinesc mai multe funcții:
– introducerea de date legate de cadrele didactice;
– afișarea și editarea datelor cadrelor didactice;
– controlul o perațiilor realizate de aplicație în vederea creșterii productivității cu
lucrul în cadrul bazei de date realizate;
– afișarea de mesaje; formularele pot furniza informații cu privire la modul de
utilizare al aplicației, despre operațiile care se realizează sau care se pot
realize a în viitor;
– tipărirea rezultatelor des utilizate.
În continuare se prezintă câteva formulare:
Formular – Perfecționare cadre didactice – în care se pot vizualiza ușor pentru
fiecare cadru didactic numele și prenumele, disciplina pe care o predă, gradul
didactic, anul încadrării în unitate și formele de perfecționare și punctajul
corespunzător acestor forme de perfecționare. (fig.11)

Fig.11 Formular – Perfecționare cadre didactice

28
Formular – Fișe cadre didactice din școală din care se pot extrage ușor datele
din fișa individual ă pentru ficare cadru didactic. (fig.12)

Fig. 12 Formula r – Fișe cadre didactice
Formular – Vechime cadre didactice – din care se pot vizualiza ușor numele și
prenumele cadrului didactic, disciplina pe ca re o predă, gradul didactic obținut și
vechimea în învățământ. (fig.13)

Fig. 13 Formular – Vechime cadre didactice

29
5.2. Crearea subformularelor

Subformularele sunt formulare incluse în alte formulare realizate în vederea
afișării datelor din mai multe tabele sau chiar interogări. Între formulare și
subformulare există același sistem relațional ca și în cazul tabelelor, de la 1 la mai
mulți. Se prezintă un subformular care conține formele de perfecționare și punctajul
corespunzător fiecărei forme de perfecțion are parcurse. (fig.14)

Fig.14 Subformular – Forme de perfecționare și punctaj

5.3. Interogarea bazei de date

Interogarea bazei de date se poate face de diferiți utilizatori pentru a afla date
despre cadrele didactice după diferite criterii de căutare. Inter ogările bazei de date
demonstrează utilitatea creării acesteia. În continuare se exemplifică interogări ale
bazei de date după diferite criteri i: identificarea cadrelor didactice care au prezentat
un anume tip de activitate educativă (lecție AEL), cu vechi me de peste 10 ani, din
localitatea Ghimeș. În câmpul pentru criteriu se sc riu cuvintele între ghilimele: lecție
AEL. (fig.15)

30

Fig.15 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice care au prezentat lecții Ael

Rezultatul interogării bazei de date es te ilustrat în figura 16.

Fig. 16 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice ce au prezentat lecții
Ael
Interogarea bazei de date pentru a identifica acele cadre didactice care au
vechime de peste 10 ani se realizează scriind în câmpul numit cr iteria, următoarele:
>=10 (fig.17)

31

Fig.17 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice ce au vechime mai mare de
10 ani
Rezultatul interogării bazei de date este (fi g.18):

Fig.18 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice cu vechime de pes te 10
ani

32
Se prezintă în continuare modalitatea de realizare a interogării bazei de date
pentru a identifica doar cadrele didactice care au obținut gradul didactic (unu sau doi)
cu media 10. Din tabelul Cadre didactice se selectează câmpurile : nume și
prenume, inițiala tatălui, grad didactic, media obținută la ultimul grad didactic. În
câmpul pentru alegerea criteriului de selectare a datelor se scrie numărul 10. (fig.9)

Fig19 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice cu grad didactic cu nota 1 0
Rezultatul interogării este ilustrat în figura 20:

Fig.20 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice cu grad didactic cu nota
10

33
Pentru interogarea bazei de date privind identificarea cadrelor didactice
titulare din școală se procedează astfe l: se scrie în câmpul pentru stabilirea criteriului
pentru statut, între ghilimele, cuvântul titular. (fig. 21)

Fig. 21 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice titulare

Rezultatul interogării este ilustrat în figura 22:

Fig. 22 Fereastra Data sheet a cadrelor didactice titulare

34
Pentru interogarea bazei privind identificarea cadrelor didactice cu master din
școală se procedează astfel: se scrie în câmpul pentru stabilirea criteriului pentru
forme de perfecționare, între ghilimele, cuvântul m aster. (fig.23)

Fig. 23 Fereastra design a interogării – Cadre didactice cu master

Rezultatul interogării este ilustrat în figura 24.

Fig. 24 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice cu master

Pentru interogarea bazei de date privind iden tificarea cadrelor didactice
titulare cu master se procedează astfel: se scrie în câmpul pentru stabilirea criteriului

35
pentru statut, între ghilimele, cuvântul titular, iar în câmpul corespunzător pentru
stabilirea criteriului pentru forme de perfecționare , cuvântul master, între ghilimele.
(fig.25)

Fig. 25 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice titulare cu master

Rezultatul interogării este ilustrat în figura 26.

Fig 26 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice titulare cu maste r
În continuare este prezentată interogarea complexă a bazei de date (se
utilizează informații din două tabele) pentru a se identifica doar cadrele didactice
participante la simpozioane și disciplina pe care o predau. Se selectează din tabelul
cadre didact ice numele și prenumele, disciplina, iar din tabelul Activitate educativă se

36
selectează câmpul tip. Se scriu în câmpul corespunzător pentru tip din tabelul
Activitate educativă, între ghilimele, cuvintele: prezentare la simpozion. (fig.27)

Fig.27 Fereast ra Design a interogării – Cadre didactice participante la simpozion
Rezultatul interogării este (fig.28):

Fig.28 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice participante la simpozion

5.4. Redactarea rapoartelor finale

Rapoartele prezintă o grupare a datelor într -un anumit format, cu o structură a
paginii impusă de cerința utilizatorului. Pentru a realiz a raportul se face mai întâi o
cerere care va reuni datele din tabele și interogările care sunt necesare. Pentru
realizarea raportului se poate folosi una din variantele:
– Repot Wizard – program expert de proiectare;

37
– Autoreport Columnar – pe o coloană;
– Autoreport Tabular – de tip tab el;
– Chart Wizard – datele se prezintă grafic sub formă de diferite diagrame;
– Label Wizard – etichetă poștală.
Se pot realiz a trei tipur i de rapoarte: simple, complexe sau cu etichete.
Rapoartele simple sunt cele care tipăresc informații dintr -un singur tab el sau
dintr-o singură interogare, cuprinzând valorile pentru câmpurile indicate și se pot
realiz a diferite ordonări sau fi ltrări.
Se exemplifică un raport final care prezintă cadrele didactice, disciplina pe
care o predau și gradele lor didactice. Cadrele didactice cu gradul didactic unu au
fost evidențiate cu culoare roșie pentru a facilita indentificarea și selectarea lor, iar
capul de tab el a fost marcat cu o altă culoare pentru design -ul raportului. (fig. 29)

Fig.29 Raport final
Se prezintă în continuare un raport, denumit „Titulare în școală după 2000”, în
care sunt prezentate cadrele didactice, disciplina pe care o pre dau, anul titularizării în
școală, cu evidențierea cu o altă culoare (roșie) a cadrelor didactice titularizate în
școală după anul 2000. (fig.30)

38

Fig.30 Raport – Titulari în școală după anul 2000

Rapoartele complexe tipăresc informații din mai multe tabele între care există
o relație și permit gruparea datelor după criteriul dat, ordonarea și filtrarea datelor,
operații de prelucrare statistic ă (numărare, minim, maxim).
Se prezintă în continuare un raport numit „Forme de perfecționare” (curs
formare profesională inițială, specializare, master, conversie profesională) și
vechimea în învățământ. Raportul folosește informații legate de nume și prenume,
inițiala tatălui, vechime în învățământ, date preluate din tabelul Cadre didactice , și
informații lega te de nivelul de formare al fiecărui cadru didactic, preluate din tabelul
Forme de perfecționare. Între tabelele menționate anterior există o relație de la 1 la
n. (fig.31)

39

Fig.31 Raport – Forme de perfecționare
Rapoartele cu etichete sunt rapoartele car e tipăresc informații într -o structură
de tip etichete, dispusă pe o pagină tipărită, în format multiplu.

5.5. Realizarea interfeței grafice

Interfețele grafice se pot realiză cu ajutorul formularelor sau în Visual Basic.
Această interfață grafică a fost rea lizată cu ajutorul formularelor. În formularul
deschis cu Form Design se inserează butoane cu ajutorul instrumentului Button din
Ribbon -ul Controls. (fig.32)

Fig.32 Realizarea Interf eței grafice

40
Se alege din listă acțiunea care se dorește atunci când se apasă butonul
creat. În acest caz se dorește ca prin apăsarea butonului creat să fie deschis
formularul Cadre didactice. (fig.33)

Fig.33 Realizarea Interf eței grafice
În fereastra deschisă se alege acțiunea corespunzătoare fiecărui buton. În
acest caz s e alege din listă: Form Operation > Open Form. Se alege din listă
formularul care urmează a fi deschis cu ajutorul butonului respectiv. (fig.34)

41

Fig.34 Crearea acțiunii butoanelor
Aceleași acțiuni s -au utilizat și pentru realizarea butoanelor Perf ecționare
cadre didactice. Se crează butoane și pentru deschiderea rapoartelor Forme de
perfecționare, Grade didactice și Titulare în școală după 2000. (fig.35)

Fig.35 Alegerea acțiunii butoanelor

Se formatează fontul pentru textul de pe butoane: culoare a fontului (click
dreapta – Font/Fore Color), dimensiuni și atributele scrisului.
Se va crea un buton de închidere a aplicației, butonul Exit. (fig. 36)

42

Fig. 36 Crearea butonului Exit
Pentru ca butonul Exit să fie finalizat s -au urmărit pașii din figurile 39 și 40

Fig. 39 Finalizarea creării butonului Exit

Fig. 40 Închiderea aplicației

43
Se prezintă în continuare modul de realizare al aplicației. Având în vedere că
bază de date va fi folosită și de alți utilizatori ca re nu cunosc programul Access, s -a
realizat o interfață grafică ce va facilita lucrul cu această bază de date.
Etapele urmate pentru realizarea aplicației sunt:
 click butonul mare rotund corespunzător aplicației Office ;
 se deschide fereastra Access Options și se selectează baza de date cu rentă
(Current database) din lista de pe partea stângă;
 se alege formularul care se dorește a fi încărcat la pornire: Interfa ța grafică
(fig.41)

Fig.41 Etapele realizării aplicației
Se completează în fereastra Access Options numele aplicației: Cadre
didactice Liceul Tehnologic Făget și numele formularului care se dorește a fi
afișat: Interfața grafică (fig.42)

44

Fig.42 Etapele realizăriii aplicației
Aspectul Interfeței grafice la care au acces utilizatorii este ilustrat în figura 43.

Fig.4 3 Interfața g rafică

45
6. INSTRUCȚIUNI FOLOSITE PENTRU PROGRAMAREA BAZEI DE
DATE

6.1. Limbajul de interogare SQL

Structured Query Language (SQL) este un limbaj universal care poate fi folosit
pentru a defini, interoga, reactualiza și gestiona baz e de date relațional e. SQL este
accesibil utilizatorilor începători, dar în același tim p poate oferi programatorilor
experimentați oportunități deosebite. SQL este un limbaj nonprocedural, se specifică
ce informație se solicită, dar nu modul cum se poate obține această informație. A cest
limbaj poate fi utilizat autonom sau prin înserarea comenzilor sale într -un limbaj de
programare.
Se disting trei familii de com enzi SQL:
a. Comenzi pentru definirea datelor care permit descrierea (definirea) obiectelor
ce modelează sistemul studiat. Ace ste comenzi definesc limbajul de definire a
datelor (LDD);
b. Comenzi pentru manipularea datelor care permit consultarea, reactualizarea,
suprimarea sau înserarea datelor. Aceste comenzi definesc limbajul de
manipulare a datelor (LMD).
c. Comenzi pentru controlu l datelor care permit asigurarea confidențialității și
integrității datelor, salvarea informației, realizarea fizică a modificărilor în baza
de date și definesc limbajul de control al datelor (LCD).
Sistemul impune anumite restricții asupra identificatoril or, și anume:
 numele unui obiect nu poate depăși 30 de caractere, cu excepția num elui
bazei de date care este limitat la 8 caractere și a numelui legăturii unei baze
care poate ajunge la 128 de caractere;
 nu se face distincție între literele mici și liter ele mari;

46
 numele tr ebuie să înceapă printr -un caracter alfabetic și nu poate fi cuvânt
cheie rezervat; poate să conțină literele mari și mici ale alfabetului englez,
cifrele 0 – 9 și caracterele $, _, #;
 un utilizator nu trebuie să definească două obiecte cu același nume;
 numele unui obiect trebuie să fie descriptiv și fără prescurtări excesive. [4]

6.2. Cereri de interogare

 Instrucțiunea SQL folosită pentru interogarea – Cadre didactice c are au
prezentat lecții Ael – este :
SELECT [cadre didactice].[nume si prenume], [activitate educativă].tip
FROM [cadre didactice] INNER JOIN [activitate educativă] ON [cadre
didactice].cod_activitate=[activitate educativă].cod_activitate
WHERE ((([activitate educativă].tip)="lecție Ael"));

 Instrucțiunea SQL folosită pentru interogarea – Cadre didactice cu grad
didactic cu 10 – este :
SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].[inițiala tatălui],
[cadre didactice].[grad didactic], [cadre didactice].[media obținută la ultimul
grad didactic]
FROM [cadre didac tice]
WHERE ((([cadre didactice].[media obținută la ultimul grad didactic])=10));

 Instrucțiunea SQL folosită pentru interogarea – Cadre didactice cu master –
este :
SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [forme de perfecționare].[forme
de perfecționa re]

47
FROM [cadre didactice] INNER JOIN [forme de perfecționare] ON [cadre
didactice].cod_activitate=[forme de perfecționare].cod_activitate
WHERE ((([forme de perfecționare].[forme de perfecționare])="master"));
 Instrucțiunea SQL folosită pentru interogarea – Cadre didactice titulare – este
:
SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].statut
FROM [cadre didactice]
WHERE ((([cadre didactice].statut)="titular"));

 Instrucțiunea SQL folosită pentru interogarea – Cadre didactice participante l a
simpozion – este :
SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].disciplina,
[activitate educativă].tip
FROM [cadre didactice] INNER JOIN [activitate educativă] ON [cadre
didactice].cod_activitate=[activitate educativă].cod_activitate
WHERE ((([activitate educativă].tip)="prezentare la simpozion"));

 Instrucțiunea SQL folosită pentru interogarea – Cadre didactice cu vechime
peste 10 ani – este :
SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].[vechime în
învățământ]
FROM [c adre didactice]
WHERE ((([cadre didactice].[vechime în învățământ])>=10));

 Instrucțiunea SQL folosită pentru interogarea – Cadre didactice titulare cu
master – este :

48
SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].statut, [forme
de perfecț ionare].[forme de perfecționare]
FROM [cadre didactice] INNER JOIN [forme de perfecționare] ON [cadre
didactice].ID=[forme de perfecționare].[cod_cadru didactic]
WHERE ((([cadre didactice].statut)="titular") AND (([forme de
perfecționare].[forme de perfecț ionare])="master"));

49
7. CONCLUZII

Bazele de date reprezintă un instrument util și ușor de folosit, în monitorizarea
activității didactice dintr -o unitate de învățămînt, pe mai multe coordonate : evaluarea
elevilor, datele cadrelor didactice , evidența formării/perfecționării acestora, activitatea
educativă, activități extrașcolare. Actualizarea lor se poate realiza ori de câte ori
intervin modificări sau este necesar, de către cadrele didactice din școală . Baza de
date prezentată în această l ucrare, evidențiază importanța gestionării informațiilor
privind datele personale și nivelul de perfecționare al tututor cadrelor didactice și
demonstrează modul r apid în care pot fi furnizate informațiile, pe diferite criterii
solicitat e de către conduc erea școlii, inspectorii de specialitate sau diferiți
colaboratori prin interogarea bazei de date. Infomațiile pot fi protejate prin parolarea
bazei de că tre persoana care o gestionează , păstrând astfel confidențialitatea datelor
acumul ate.

50

8. BIBLI OGRAFIE

 [1] Prof. dr. ing. Carol Schnakovszky, CURS ,,BAZE DE DATE ”,
UNIVERSITATEA DIN BACĂU , 2000;

 [2] Romică Trandafir, Mihai NIstorescu, Ion Merluș -Mazilu, BAZELE
INFORM ATICII ȘI LIMBAJE DE PROGRAMARE – BAZE DE DATE
RELAȚIONALE , UNIVERSITATEA TEH NICĂ DE CONSTRUCȚII
BUCUREȘTI, 2007 ;

 [3] Bâscă, O, BAZE DE DATE, Editura Bic All, București, 1997;
Johnson,
 [4] MICROSOFT OFFICE – ACCES 2007 , S. Editura Teora, 2008.